RAPORT DE TARA

LUXEMBURG

Cuprins: 1

1. Introducere

2. Evolutia Economica

2.1 Rolul și locul în economia europeană

2.2 Principalii indicatori macro-economici actuali

3. Contextul actual

3.1 Situatia economică prezentă

3.2 Elemente de guvernanţă economică în cadrul Uniunii Economice

şi Monetare

3.3 Armonizarea cu modelul dezvoltării durabile, obiectivele Europa

2020

3.4 Impactul crizei şi măsuri de contracarare

4. Incheiere

5. Bibliografie

2

1. Introducere

Motivul pentru care am ales să facem un Raport de ţară despre Luxemburg a fost mai mult din

curiozitate, curiozitate faţă de forţa economiei unei ţări pe care abia că o poţi observa pe harta

politică a Europei. De asemenea trebuie să specificăm faptul că acest nume “Luxemburg” îl auzim

atât de des în mass media, dar niciodată după rostirea numelui acestei ţări nu urmează o informaţie

strict despre ea ci mai mult se pare că Luxemburg este un mare centru de putere în Europa întrucât

este locul de unde pleacă cele mai proaspete şi incendiare ştiri despre UE.

Luxemburg în sus şi Luxemburg în jos, aşa ne-am hotărât să elucidăm misterul din spatele acestui

nume. Marele Ducat al Luxemburgului este o ţară de mici dimensiuni, înconjurată de Belgia, Franţa

şi Germania. Destinul său a fost legat, în mod inevitabil, de cel al vecinilor săi. Teritoriul ţării este în

mare parte deluros şi împădurit.

Luxemburgul s-a aflat, de-a lungul vremurilor, sub stăpânirea multor state şi familii conducătoare,

dar a constituit o unitate politică separată, chiar dacă nu întotdeauna autonomă, începând cu secolul

al X-lea. În prezent este un mare ducat ereditar, cu un sistem parlamentar unicameral.

Limba naţională, luxemburgheza, este înrudită cu germana. De altfel, germana este prima limbă

străină învăţată de luxemburghezi, fiind folosită şi în mass-media. Limba administrativă este

franceza.

Structura economică a Luxemburgului se bazează în principal pe sistemul bancar şi de asigurări, în

Luxemburg există aproximativ 150 de bănci în care lucrează aproximativ 23.000 persoane.

Agricultura este un alt domeniu importând pentru Luxemburg, văile fertile ale râului Moselle din

partea de sud fiind recunoscută pentru viile sale.

Luxembourg este un stat membru al Uniunii Europene (membru fondator), NATO, OCDE,

Națiunilor Unite și a Benelux, reflectând consensul politic în favoarea integrării economice, politice

și militare. Oraşul Luxembourg este cel mai mare și capitala statului, în el își au sediul mai multe

instituții și agenții ale UE precum: Comisia Europeană, Parlamentul European, Curtea de Justiţie,

Curtea Auditorilor.

Dar aşa cum am specificat mai sus, ne-am hotărât să facem un raport de ţară, iar rolul acestui text

fiind doar pentru introducere sper că am reuşit să trezim interesul pentru a afla mai multe despre

3

“esenţă tare în sticluţa mică” sau altfel spus despre Luxemburg şi principalele sale reuşite ce o fac

una din cele mai puternice economii din UE.

2. Evolutia Economica

4

2.1Rolul și locul în economia europeană

Marele Ducat al Luxemburgului se numără printre țările fondatoare ale Uniunii Europene din

anul 1952. Aceasta are o suprafață totală de circa 2.586 km 2 și o populație de 510.000 de locuitori.

A adoptat moneda euro încă din anul 1999 o dată cu lansarea acesteia în UE, iar din spațiul

Schengen face parte încă din anul 1985.

Luxemburgul se numără printre țările cu cel mai mare PIB din lume și anume de 99.000 de

euro pe cap de locuitor. Salariul minim pe care îl primește un luxemburghez este de 1800 de euro pe

lună.

În anul 1921 se pune pentru prima dată bazele unei uniuni economice format din Luxemburg

și Belgia. Această uniune era cunoscută sub denumirea de BLEU (Uniunea Economică Belgia-

Luxemburg). În anul 1945 Luxemburg semnează un tratat de uniune vamală și economică împreună

cu guvernele Belgiei și Olandei, constituind Uniunea Benelux, devenind astfel un model important

pentru dezvoltarea Uniunii Europene. Prosperitatea anterioară a Ducatului Luxemburg era bazată pe

industria oțelului. Dar o dată începând cu declinul acestei industrii, a început să-si diversifice

economia, devenind un mare centru fiscal și bancar.

În perioada 1980-1990, Uniunea Europeană a început să se intereseze mult mai mult în

combaterea fenomenelor de criminalitate financiară și o reglementare cât mai strictă a psoibilităților

de combatere a acestui tip de criminalitate. Luxemburg a adus un aport semnificativ în momentele

de formare a Comunității Europene. În reconcilierea franco-britanică un rol foarte important l-a jucat

ministrul de externe luxemburghez Joseph Bech, fiind un mediator între liderii germani și francezi

după cel de-al Doilea Război Mondial, dar a contribuit și la semnarea Tratatului de la Paris din anul

1951.

Rolul Luxemburgului este recunoscut prin faptul că a devenit sediul unor principale instituții

ale Comunității Europene și anume Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, Curtea

Europenă de Justiție, Banca Europenă de Investiții și Euroatom. În anul 1969 prim-ministrul

luxemburghez, Pierre Werner, un avocat al Uniunii Monetare Europene încă din anul 1960, în urma

cererilor liderilor Comunităților Europene a efectuat un prim studiu privind Uniunea Monetară

Europeană.

Ideea inițial a fost respinsă, dar în anul 1979 o parte din studiul lui Wener a devenit baza

Sistemului Monetar European. Luxemburgul era un mediator preferat pentru negocierile la nivelul

5

Uniunii Europene, deoarece fiind un stat de dimensiuni mici, nu a reprezentat nici o amenințare

pentru celelalte state. Opinia publică din Luxemburg a susținut continuu idea uniunii politice

europene. Unii observatori sunt de parere că unele state mici nu pot avea un rol formativ pentru o

uniune, dar Luxemburg a făcut o excepție și a jucat un rol important istoria și formarea Uniunii

Europene.

În prezent Luxemburg este recunoscut ca fiind sediul principalelor patru instituții ale Uniunii

Europene și anume:

Consiliul Uniunii Europene care se întrunesc timp de 4 luni la Luxemburg;

Curtea de Justiție a Uniunii Europene;

Curtea de Conturi a Uniunii Europene;

Banca Europenă de Investiții.

Luxemburgul prezintă o economie puternică, stabilă, prezintă o creștere moderată, are un șomaj

redus,iar inflația este foarte scăzută în comparație cu statele Uniunii Europene. În ceea ce privește

sectorul industrial, acesta este dominat de industria enegetică, devenind tot mai diversificat,

incluzând produse chimice, cauciucuri și multe alte produse.

O dată cu aderarea la Uniunea Europenă, Luxemburgul a început sa cunoască o creștere tot mai

importantă în domeniul financiar, unde serviciile care sunt legate de bănci au ajuns să fie un

segment destul de important al economiei acestei țări. În domeniul agricol, Luxemburgul se bazează

pe fermele mici de familie.

Partenerii principali ai Luxemburgului în ceea ce privește legăturile financiare și comerciale

sunt Olanda și Belgia. Fiind membru al UE, se bucură de avantajele pieței libere. Astfel că o dată cu

liberalizarea forței de muncă, participarea la piața comună, Luxemburgul a ajuns să aibă cel mai

mare PIB pe cap de locuitor ajungând la 99.000 de euro în anul 2011, iar șomajul a ajuns la 4,1% în

anul 2012. În anul 2009 investițiile străine directe au ajuns la 27,2 miliarde de dolari, totodată

investind în alte țări peste 15 miliarde de dolari1.

2.2Principalii indicatori macro-economici actuali

Luxemburgul nu s-a numărat printre țările în cazul cărora au fost constatate dezechilibre.Economia

1http://www.wall-street.ro/top/Economie/89871/Top-10-tari-din-UE-care-au-atras-cele-mai-mari-investitii- Romania-locul-14/6/Luxemburg-27-2-mld-dolari.html

6

stabilă, puternică a Luxemburgului, prezintă creștere moderată, inflație redusă și șomaj redus.

Luxemburgul are cel mai mare PIB per capita din lume.

Tabel 1. Rata creșterii PIB

Perioada 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

EU (27 countries) 3.2 0.3 -4.3 2 1.5 -0.3 0.1(f) 1.6(f)

Euro area

(changing

composition)

2.9 0 -4.3 2 1.4 -0.6 -

0.3(f)

1.4(f)

Euro area (17

countries)

3 0.4 -4.3 1.9 1.4 -0.6 -

0.3(f)

1.4(f)

Euro area (16

countries)

3 0.4 -4.2 1.9 1.4 -0.6 -

0.3(f)

1.4(f)

Belgium 2.9 1 -2.8 2.3 1.9 -0.2 0.2(f) 1.5(f)

Bulgaria 6.4 6.2 -5.5 0.4 1.8 0.8 1.4(f) 2.0(f)

Czech Republic 5.7 3.1 -4.7 2.7 1.9 -1.3 0(f) 1.9(f)

Denmark 1.6 -0.8 -5.8 1.3 1.1 -0.6 1.1(f) 1.7(f)

Germany 3.3 1.1 -5.1 3.7 3 0.7 0.5(f) 2.0(f)

Estonia 7.5 -3.7 -14.3 2.3 8.3 3.2 3(f) 4.0(f)

Ireland 5.4 -3 -7 -0.4 1.4 0.7(f) 1.1(f) 2.2(f)

Greece 3.5 -0.2(p) -3.1(p) -

4.9(p)

-

7.1(p)

-

6.4(p)

-

4.4(f)

0.6(f)

Spain 3.5 0.9 -3.7 -0.1 0.7 -

1,4(f)

-

1.4(f)

0.8(f)

France 2.3 -0.1 -3.1 1.7 1.7 0.0(f) 0.1(f) 1.2(f)

Italy 1.7 -1.2 -5.5 1.8 0.4 -2.4 - 0.8(f)

7

1.0(f)

Cyprus 5.1 3.6 -1.9 1.1 0.5 -2.4 -

3.5(f)

-

1.3(f)

Latvia 9.6 -3.3 -17.7 -0.3 5.5 5.6 3.8(f) 4.1(f)

Lithuania 9.8 2.9 -14.8 1.4 5.9 3.6 3.1(f) 3.6(f)

Luxembourg 6.6 0.8 -5.3 2.7 1.1(f) 0.2(f) 0.5(f) 1.6(f)

Hungary 0.1 0.9 -6.8 1.3 1.7 -1.7 -

0.1(f)

1.3(f)

Malta 4.1 4.1 -2.7 2.3 2.1 0.8 1.5(f) 2.0(f)

Netherlands 3.9 1.8 -3.5 1.7 1.2 -0.9 -

0.6(f)

1.1(f)

Austria 3.7 1.4 -3.8 2.3 3.1 0.8 0.7(f) 1.9(f)

Poland 6.8 5.1 1.6 3.9 4.3 2 1.2(f) 2.2(f)

Portugal 2.4 0 -2.9 1.4(p) -

1.6(p)

-3.2 -

1.9(f)

0.8(f)

Romania 6.3 7.3 -6.6 -1.6 2.5 0.3 1.6(f) 2.5(f)

Slovenia 6.9 3.6 -8 1.4 -0.2 -2.3 -

2.0(f)

0.7(f)

Slovakia 10.5 5.8 -4.9 4.2 3.3 2 1.1(f) 2.9(f)

Finland 5.3 0.3 -8.4 3.7 2.9 -0.2 0.3(f) 1.2(f)

United Kingdom 3.5 -1.1 -4.4 2.1 0.8 0.2 0.9(f) 1.9(f)

Iceland 6 1.3 -6.8 -4 3.1 1.6 2.0(f) 2.7(f)

Norway 2.7 0 -1.7 0.7 1.6 3.2 2.6(f) 2.5(f)

Switzerland 3.6 2.1 -1.9 2.7 1.9 1.0 1.4(f) 1.9(f)

8

Croatia 5.1 2.2(p) -6(p) -

1.2(p)

0.6(f) -

1.9(f)

-

0.4(f)

1.0(f)

United States 1.9 -0.3 -3.5 3 1.7 2.2 1.9(f) 2.6(f)

Japan 2.2 -1 -5.5 4.4 -0.7 2.0 1.0(f) 1.6(f)

:= Nu sunt disponibile, f=prognoza, p=provizorii

Sursa:Eurostat

Interpretare: Rata de creștere a PIB-ului în Luxembourg a crescut cu 2,7 % în 2010, urmând ca în

anul 2011 să scadă cu 1,1 %. Pentru anul 2012 se înregistrează o ușoară recesiune, PIB-ul

Luxembourgului situându-se la 0,2 %, urmată de o recuperare slabă de 0,5 % în creștere pentru anul

2013. Presupunând că încrederea consumatorilor va crește, rata de creștere a PIB-ului va ajunge la

1,6 % în 2014. Creșterea economică a încetinit pe măsură ce piețele de capital slabe au dus la o

scădere a activității de servicii financiare și de diminuare a cererii în zona euro și o reducere a

exporturilor de bunuri industriale. Potrivit previziunilor, cererea va rămâne lentă pe termen scurt a

inflației și va scădea încet, totuși aceasta bazându-se pe ipoteza de creșterea prețurilor petrolului.

Tabel 2. Evoluţia PIB per capita exprimat în puterea de cumpărare standard

Index (EU-27=100)

Ani 2007 2008 2009 2010 2011

EU (27 countries) 100 100 100 100 100

EU (15 countries) 111 111 110 110 110

Euro area (17 countries) 109 109 109 108 108

Belgium 116 116 118 119 119

Bulgaria 40 44 44 44 46

Czech Republic 83 81 82 80 80

Denmark 122 125 123 128 125

9

Germany 116 116 115 119 121

Estonia 70 69 63 63 67

Ireland 147 132 130 129 129

Greece 90(p) 93(p) 94(p) 87(p) 79(p)

Spain 105 104 103 99 98

France 108 107 109 108 108

Italy 104 104 104 101 100

Cyprus 94 99 100 97 94

Latvia 57 58 54 54 58

Lithuania 59 61 55 57 66(b)

Luxembourg 274 263 255 267 271

Hungary 61 64 65 65 66

Malta 76 79 83 85 85

Netherlands 132 134 132 131 131

Austria 124 124 125 127 129

Poland 54 56 61 63 64

Portugal 79 78 80 80 77

Romania 41 47 47 47 49

Slovenia 88 91 87 84 84

Finland 117 119 114 113 114

Sweden 125 124 120 124 127

United Kingdom 116 113 111 111 109

10

Iceland 121 123 120 112 111

Norway 181 192 177 181 186

Switzerland 144 149 150 154 157

Montenegro 40 43 41 42 42

Croatia 61 63 62 59 61

Serbia 33 36 36 35 35

Turkey 45 47 46 50 52

Albania 23 26 28 27 30(e)

Bosnia and Herzegovina 28 30 31 30 30

United States 151 147 147 147 148

Japan 108 105 103 107 105

:=Nu este disponibilă b-pauză în seriile de timp p=provizorii e-estimare

Sursa:Eurostat

Interpretare:La fel ca în anii precedenți, Luxemburgul are cel mai mare PIB pe cap de locuitor

dintre cele 37 de țări incluse în acest studiu, deținând în mod detașat poziția de lider. O caracteristică

specială a economiei Luxemburgului care explică, într-o anumită măsură, PIB-ul pe cap de locuitor

foarte ridicat al acestei țări, este faptul că un număr mare de rezidenți străini sunt angajați în

Luxemburg și, prin urmare, contribuie la PIB-ul acestuia, în timp ce, în același timp, ei nu sunt

incluși în populația rezidentă.

Tabel 3. Rata şomajului dupa grupe de vîrsta(de la 25 – 74 de ani)

Perioada 2007 2008 2009 2010 2011 2012

EU (27

countries)

6.1 6 7.6 8.3 8.3 9.1

Belgium 6.3 5.9 6.6 7.0 6.0 6.3

11

Bulgaria 6.2 5.0 6.1 9.3 10.1 11.0

Czech Republic : : 5.8 6.4 5.9 6.0

Denmark 3.2 2.6 4.9 6.3 6.3 6.3

Germany 8.2 7.1 7.3 6.7 5.6 5.2

Estonia 3.9 4.6 12.0 15.0 11.3 8.9

Ireland 3.8 5.2 10.1 12.0 12.9 13.0

Greece 7.1 6.6 8.3 11.1 15.9 22.2

Spain 7.0 9.8 15.9 18.0 19.4 22.7

France 7.1 6.5 7.8 8.1 8.2 8.7

Italy 4.9 5.6 6.4 7.0 6.9 8.9

Cyprus 3.3 3.2 4.5 5.2 6.4 10.5

Latvia 5.7 7.1 15.9 17.7 14.6 13.5

Lithuania 3.5 4.5 12.0 16.2 13.8 12.1

Luxembourg 3.3 3.9 4.1 3.8 4.1 4.1

Hungary 6.5 6.9 8.7 10.0 9.8 9.6

Malta 4.8 4.7 5.4 5.7 5.1 4.9

Netherlands 2.9 2.4 3.0 3.7 3.8 4.5

Austria 3.7 3.1 3.9 3.7 3.5 :

Poland 8.1 5.8 6.7 8.1 8.0 8.5

Portugal 7.6(e) 7.2(e) 9.2(e) 10.6(e) 11.4 14.0

Romania 4.9 4.4 5.4 5.8 5.8 5.6

Slovenia 4.2 3.7 5.1 6.5 7.5 7.9

12

Finland 5.4 4.9 6.4 6.6 6.1 6.1

Sweden 4.3 4.1 5.9 6.2 5.5 5.7

United Kingdom 3.6 3.9 5.5 5.8 5.8 :

Iceland 1.3 1.9 5.5 5.8 5.5 4.5

Norway 1.8 1.7 2.2 2.7 2.4 2.3

Croatia 8 6.9 7.3 9.5 11.2 13.2

Japan 3.5 3.7 4.7 4.7 4.2(b) 4.0

Turkey 6.9 7.8 10.3 8.8 7.2 :

United States 3.6 4.6 7.9 8.2 7.6 6.8

:-nu este disponibil b-pauză în seriile de timp

Sursa:Eurostat

Interpretare:Dintre statele membre, cele mai scăzute rate ale şomajului au fost înregistrate în

Austria (4,3%), Luxemburg (4,1%), Germania (5,2%), în timp ce în Spania s-a înregistrat cea mai

mare rată a şomajului, de 22,7%. În anul 2007 Luxemburg rata șomajului era de 3,3%, aceasta crește

pană în anul 2009 până la 4,1%. Se constată o scădere în anul 2010 după care continuă cu o stagnare

pentru următorii doi ani la o valoare de 4,1%.

Tabel 4. Rata inflaţiei

Perioada 2007 2008 2009 2010 2011 2012

European Union

(changing composition)

2,3 3,7 1 2,1 3,1 2,6

Euro area (changing

composition)

2,1 3,3 0,3 1,6 2,7 2,5

Euro area (17 countries) 2,1 3,3 0,3 1,6 2,7 2,5

Euro area (16 countries) : : : : : :

13

Belgium 1,8 4,5 0 2,3 3,5 2,6

Bulgaria 7,6 12 2,5 3 3,4 2,4

Czech Republic 3 6,3 0,6 1,2 2,1 3,5

Denmark 1,7 3,6 1,1 2,2 2,7 2,4

Germany 2,3 2,8 0,2 1,2 2,5 2,1

Estonia 6,7 10,6 0,2 2,7 5,1 4,2

Ireland 2,9 3,1 -1,7 -1,6 1,2 1,9

Greece 3 4,2 1,3 4,7 3,1 1,0

Spain 2,8 4,1 -0,2 2 3,1 2,4

France 1,6 3,2 0,1 1,7 2,3 2,2

Italy 2 3,5 0,8 1,6 2,9 3,3

Cyprus 2,2 4,4 0,2 2,6 3,5 3,1

Latvia 10,1 15,3 3,3 -1,2 4,2 2,3

Lithuania 5,8 11,1 4,2 1,2 4,1 3,2

Luxembourg 2,7 4,1 0 2,8 3,7 2,9

Hungary 7,9 6 4 4,7 3,9 5,7

Malta 0,7 4,7 1,8 2 2,4 3,2

Netherlands 1,6 2,2 1 0,9 2,5 2,8

Austria 2,2 3,2 0,4 1,7 3,6 2,6

Poland 2,6 4,2 4 2,7 3,9 3,7

Portugal 2,4 2,7 -0,9 1,4 3,6 2,8

Romania 4,9 7,9 5,6 6,1 5,8 3,4

14

Slovenia 3,8 5,5 0,9 2,1 2,1 2,8

Finland 1,6 3,9 1,6 1,7 3,3 3,2

Sweden 1,7 3,3 1,9 1,9 1,4 0,9

United Kingdom 2,3 3,6 2,2 3,3 4,5 2,8

Iceland 3,6 12,8 16,3 7,5 4,2 6,0

Norway 0,7 3,4 2,3 2,3 1,2 0,4

Croatia 2,7 5,8 2,2 1,1 2,2 3,4

Turkey 8,8 10,4 6,3 8,6 6,5 9,0

United States 2,8 3,8 -0,4 1,6 : :

:-Nu este disponibil e-estimare

Sursa: Eurostat

Interpretare:În perioada 2007-2008 Luxembourg a cunoscut o creștere a inflației urmată de o

scădere bruscă a acesteia pana la valoarea 0, în perioada imediat următoare aceasta s-a aflat într-o

continuă creștere ajungând în anul 2012 să atingă valoarea de 2,9%, ridicându-se până la 3% în

septembrie și octombrie. Cu toate cestea costurile medii nominale și salariale nu au crescut în

special în sectoarele industriale și de transport.

Ca urmare, aceasta a afectat puterea de cumpărare s,ectorul financiar, care a arătat un declin

alarmant, în primul trimestru, acum pare mai puțin afectate de criza economică recentă. Nu se poate

face preconiza o prognoză pentru anul 2014 în schimb se poate observa înrăutățirea situației în zona

euro.

Tabel 5. Deficitul/surplusul bugetar

Procent din PIB

Perioada 2007 2008 2009 2010 2011

EU (27 countries) -0,9 -2,4 -6,9 -6,5 -4,4

Euro area (17 countries) -0,7 -2,1 -6,3 -6,2 -4,1

15

Euro area (16 countries) -0,7 -2,1 -6,4 -6,2 -4,2

Belgium -0,1 -1,0 -5,5 -3,8 -3,7

Bulgaria 1,2 1,7 -4,3 -3,1 -2,0

Czech Republic -0,7 -2,2 -5,8 -4,8 -3,3

Denmark 4,8 3,2 -2,7 -2,5 -1,8

Germany 0,2 -0,1 -3,1 -4,1 -0,8

Estonia 2,4 -2,9 -2,0 0,2 1,1

Ireland 0,1 -7,4 -13,9 -30,9 -13,4

Greece -6,5 -9,8 -15,6 -10,7 -9,4

Spain 1,9 -4,5 -11,2 -9,7 -9,4

France -2,7 -3,3 -7,5 -7,1 -5,2

Italy -1,6 -2,7 -5,4 -4,5 -3,9

Cyprus 3,5 0,9 -6,1 -5,3 -6,3

Latvia -0,4 -4,2 -9,8 -8,1 -3,4

Lithuania -1 -3,3 -9,4 -7,2 -5,5

Luxembourg 3,7 3,2 -0,8 -0,8 -0,3

Hungary -5,1 -3,7 -4,6 -4,4 4,3

Malta -2,3 -4,6 -3,9 -3,6 -2,7

Netherlands 0,2 0,5 -5,6 -5,1 -4,5

Austria -0,9 -0,9 -4,1 -4,5 -2,5

Poland -1,9 -3,7 -7,4 -7,9 -5,0

16

Portugal -3,1 -3,6 -10,2 -9,8 -4,4

Romania -2,9 -5,7 -9,0 -6,8 -5,5

Slovenia 0 -1,9 -6,0 -5,7 -6,4

Slovakia -1,8 -2,1 -8,0 -7,7 -4,9

Finland 5,3 4,4 -2,5 -2,5 -0,6

Sweden 3,6 2,2 -0,7 0,3 0,4

United Kingdom -2,8 -5,1 -11,5 -10,2 -7,8

Iceland 5,4 -13,5 -10,0 -10,1 -5,4

Norway 17,5 18,8 10,6 11,2 13,6

Croatia -2,5 -1,4 -4,1 : :

Turkey -1,5 -2,8 -7,0 -2,6 :

:=Nu sunt disponibile

Sursa:Eurostat

Interpretare:Luxemburg nu inregistreaza un deficit care sa depaseasca limita de 3% din PIB

stabilita de UE. Luxemburg a incheiat anul 2009 cu un deficit de aproximativ 2%.

În Luxembourg surplusul bugetar de 3,7% înregistrat în anul 2007 se află într-o continuă scădere

ajungând ca în anul 2011 să înregistreze deficit bugetar de 0,3%.

Tabel 6. Datoria publică

Procent din PIB

Perioada 2007 2008 2009 2010 2011

EU (27 countries) 59,0 62,2 74,6 80,0 82,5

Belgium 84,0 89,2 95,7 95,5 97,8

Bulgaria 17,2 13,7 14,6 16,2 16,3

17

Czech Republic 27,9 28,7 34,2 37,8 40,8

Denmark 27,1 33,4 40,6 42,9 46,6

Germany 65,2 66,8 74,5 82,5 80,5

Estonia 3,7 4,5 7,2 6,7 6,1

Ireland 25,1 44,5 64,9 92,2 106,4

Greece 107,4 112,9 129,7 148,3 170,6

Spain 36,3 40,2 53,9 61,5 69,3

France 64,2 68,2 79,2 82,3 86,0

Italy 103,3 106,1 116,4 119,2 120,7

Cyprus 58,8 48,9 58,5 61,3 71,1

Latvia 9,0 19,8 36,7 44,5 42,2

Lithuania 16,8 15,5 29,3 37,9 38,5

Luxembourg 6,7 14,4 15,3 19,2 18,3

Hungary 67,0 73,0 79,8 81,8 81,4

Malta 61,9 62,0 67,6 68,3 70,9

Netherlands 45,3 58,5 60,8 63,1 65,5

Austria 60,2 63,8 69,2 72,0 72,4

Poland 45,0 47,1 50,9 54,8 56,4

Portugal 68,4 71,7 83,2 93,5 108,1

Romania 12,8 13,4 23,6 30,5 33,4

Slovenia 23,1 22,0 35,0 38,6 46,9

Slovakia 29,6 27,9 35,6 41,0 43,3

18

Finland 35,2 33,9 43,5 48,6 49,0

Sweden 40,2 38,8 42,6 39,5 38,4

United Kingdom 44,2 52,3 67,8 79,4 85,0

Iceland 28,5 70,4 87,9 93,0 101,0

Norway 51,5 48,2 43,5 43,7 29,0

Croatia 32,9 28,9 35,3 :

Turkey 39,9 40,0 46,1 42,4 :

:=Nu sunt disponibile

Sursa: Eurostat

Datoria publică a Luxembourgului a avut un trend crescător până în anul 2010.

Din anul 2011 datoria se află în scădere, poziționând Luxembourgul în statutul de paradis fiscal,

multe companii derulandu-si afacerile prin aceasta tara pentru a plati impozite mai mici. Datele

publicate de Statistica europeană arată că doar cinci state, respectiv Finlanda, Estonia, Slovacia,

Luxemburg şi Slovenia, respectau la nivelul lunii septembrie 2012 prevederile pactului fiscal.

Tabel 7. Rata ocupării forţei de muncă, pe grupe de vârstă (15 – 64 ani)

Perioada 2007 2008 2009 2010 2011

EU (27 countries) 65,3 65,8 64,5 64,1 64,3

Belgium 62 62,4 61,6 62 61,9

Bulgaria 61,7 64 62,6 59,7 58,5

Czech Republic 66,1 66,6 65,4 65 65,7

Denmark 77,1 77,9 75,7 73,4 73,1

Germany 69 70,1 70,3 71,1 72,5

Estonia 69,4 69,8 63,5 61,0 65,1

Ireland 69,2 67,6 61,8 60,0 59,2

19

Greece 61,4 61,9 61,2 59,6 55,6

Spain 65,6 64,3 59,8 58,6 57,7

France 64,3 64,8 64 63,8 63,8

Italy 58,7 58,7 57,5 56,9 56,9

Cyprus 71 70,9 69,9 69,7 68,1

Latvia 68,3 68,6 60,9 59,3 61,8

Lithuania 64,9 64,3 60,1 57,8 60,7

Luxembourg 64,2 63,4 65,2 65,2 64,6

Hungary 57,3 56,7 55,4 55,4 55,8

Malta 54,6 55,3 55 56,1 57,6

Netherlands 76 77,2 77 74,7(b) 74,9

Austria 71,4 72,1 71,6 71,7 72,1

Poland 57 59,2 59,3 59,3 59,7

Portugal 67,8 68,2 66,3 65,6 64,2

Romania 58,8 59 58,6 58,8 58,5

Slovakia 60,7 62,3 60,2 58,8 59,5

Finland 70,3 71,1 68,7 68,1 69,0

United Kingdom 71,5 71,5 69,9 69,5 69,5

Iceland 85,1 83,6 78,3 78,2 78,5

Croatia 57,1 57,8 56,6 54 52,4

United States 71,8 70,9 67,6 66,7 70,3

20

:=Nu sunt disponibile

Sursa: Eurostat

Interpretare: Rata ocupării forței de muncă, pe grupe de vârstă de la 15 - 64 de ani a scîzut de la

64,2% în 2007 la 63,4% în 2008, însă din cauza crizei economice internaționale, a înregistrat o

valoare constantă de 65,2% în anii 2009 și 2010. În anul 2011 crește până la valoarea de 64,6%.

Luxembourgînregistrează unul din cele mai mici procente de populație lucrătoare.

Comerțul intra si extra comunitar

Exporturi

Luxemburg este printre puținele țări stabile din punct de vedere economic în care exporturile

reprezintă cincizeci de procente din produsul intern brut. Exporturile din Luxemburg au scazut de la

879.90 milioane EUR în luna noiembrie a anului 2012 la 722.60 milioane EUR în luna decembrie a

anului 2012. Exporturile în Luxemburg sunt raportate de către Banque centrale du Luxembourg. Din

1988 până în 2012, media exporturileor din Luxemburg de 672.42 milioane EUR a ajunge la un

moment foarte ridicat de 1180.20 milioane de euro în martie 2011 și la un record minim de 352.90

milioane EUR în martie 1988. Luxemburg este o economie de export-intensivă.. Partenerii de export

în anul 2011 erau: Germania 27.2%, Franța 15.9%, Belgia 12.2%, UK 7.3%, Italia 5.4%, Suedia

4.3%, Olanda 4.1% Principalele categorii de produse la export sunt: Metale de bază și articole din

metale de bază, Plastic și articole din plastic, Mașinării și Echipamente electrice(Vezi Anexa 1).

Importuri

21

Importurile din Luxemburg au scăzut de la 1742.90 milioane de euro în noiembrie 2012 la 1422.20

milioane EUR în luna decembrie a anului 2012. Importurile din Luxemburg sunt raportate de către

Banque centrale du Luxembourg. Din 1988 până în 2012, în medie Importurile din Luxemburg de

938.97 milioane EUR ajung la un moment foarte ridicat de 1980.10 milioane EUR în luna

octombrie a anului 2011 și un record minim de 394.20 milioane de euro în ianuarie 1988.

Partenerii principali de import în anul 2011 erau: Germania cu 24,3%, Belgia cu 23,9%, Franța cu

12,7%,China 6.9%, Olanda 5.8%, US 5.2% .Principalele categorii de produse importate: Vehicule,

aeronave, și vase de transport, Metale de bază și articole din metale de bază, Plastic și articole din

plastic, Mașinării și Echipamente electrice(Vezi Anexa 2). Națiunea rămâne dependentă de

importurile de energie.

Balanța comercială

22

Luxemburg a înregistrat un deficit comercial de 699.60 milioane EUR în decembrie 2012. Balanța

comercială din Luxemburg, este raportată de către Banque centrale du Luxembourg. Din 1988 până

în 2012, Balanța comercială medie din Luxemburg de 266.56 milioane EUR ajunge la o valoare de

-31.80 milioane EUR în februarie 1988 și la un nivel record de -1007.20 milioane EUR în luna

octombrie a anului 2011. Luxemburg este o economie de export-intensivă. Țara a importat în mod

tradițional cea mai mare parte de bunuri de consum și a exportat produse industriale (oțel).

Exporturile acum includ, de asemenea, produse chimice și produse din cauciuc, sticla finisată si

servicii de financiare din cele mai profitabile. Națiune rămâne dependentă de importurile de energie.

Uniunea Europeană este, de departe, cel mai mare partener comercial, reprezentând aproximativ

84% din exporturi și 87% din importuri.

3. Contextul actual

3.1Situatia economică prezentă

Luxemburgul are cel mai mare PIB pe locuitor din întreaga Europă, ocupând și primul loc la

acest capitol. Motivul pentru care PIB este asa de ridicat este dat de faptul ca investițiile au crescut

enorm mai ales in sistemul financiar. În anul 2012 indicele PIB al Luxemburgului a ajuns la 271.

Acest fapt al creșterii PIB mai este dat și de faptul că populația lucrătoare cu vârsta cuprinsă între

25-64 de ani era în anul 2012 de 64,6%, astfel că rata șomajului în anul 2012 era de 4,1%.

În ceea ce privește turismul în Luxemburg nu se poate afirma că acesta are un turism

exagerat de excesiv așa cum au celelalte țări din UE, dar anual acesta este destinația preferată a peste

200.000 de persoane. Locurile pe care acestea le pot vizita sunt Catedrala Notre Dame datând încă

din anul 1613, Muzeul de Artă Modernă Grand Duc Jean, Cimitirul Memorial German unde se

regăsesc mormintele a peste 11000 de soldați germani care au decedat în urma bătăliei de la Bulge,

Cimitirul Memorial American care este situat în capitală având 5600 de morminte ale soldaților

americani, Palatul Ducal care datează din anul 1572 și nu în ultimu rând Muzeul Național de Istorie

Naturală care datează încă din anul 1308.

În Luxemburg, agricultura se bazează în principal pe cultura viței de vie care în momentul

actual a înregistrat peste 450 de producători cu peste 11 soiuri de vinuri. Până acum 10 ani industria

siderurgică a cunoscut o scădere semnificativă și o pierdere a locurilor de muncă, dar această

problemă a angajării s-a rezolvat datorită axării statului pe domeniul financiar.

23

De remarcat faptul că Luxemburgul a reușit în 30 de ani să se impună în fața celorlate state

ale Uniunii Europene.

Liberalizarea economiei din Luxemburg a făcut ca acesta să ocupe locul 15 în lume în

Indexul anului 2013, atingând scorul de 74,2. Bineînteles acest scor este mai scăzut cu 0,3 în

comparație cu cel de anul trecut, cu scăderi modeste ale eficenței de reglementare, dar cu

îmbunătățiri în ceea ce privește politica de cheltuieli guvernamentale. Astfel că în Europa acesta

ocupă locul 6 din 432.

Sursa: heritage.org

Menținând un grad ridicat de competitivitate, Luxemburg continuă să fie rezistent din punct

de vedere economic, asigurând și o mai bună funcționare a instituțiilor. Calitatea cadrului juridic

rămâne printre cel mai înalt din lume, oferind astfel o protecție cât mai eficentă a dreptului de

proprietate. Statul de drept este bine întreținut, iar corupția nu îsi are locul în această țară datorită

2http://www.heritage.org/index/pdf/2013/countries/luxembourg.pdf 24

regulilor severe. În ceea ce privește corupția la nivel mondial ocupă locul 11, iar în ceea ce privește

drepturile la proprietate ocupă locul 2 la nivel mondial.

Sursa: heritage.org

În ciuda situației economice dificile, Luxemburg a demonstrat un mare angajament de

restabilire a solidarității finanțelor publice și credibilitatea politicilor sale. Guvernul a încercat din

răsputeri să reducă deficitul bugetar, având succes în urma redresării economiei. În ceea ce privește

politica fiscală ocupă locul 154 în lume, iar la cheltuieli guvernamentale locul 132 în lume.

Sursa: heritage.org

Fiind membru fondator al Uniunii Europene încă din anul 1952, Marele Ducat de

Luxemburg a fost unul și din fondatorii monedei unice europene începând cu anul 1999, tot în acest

an adoptând și moneda euro și a susținut continuu integrarea europenă.

Luxemburgul are cel mai mare salariu din lume, dar o dată cu criza actuală a reușit să creeze

prima recesiune după 60 de ani aceasta întâmplându-se în 2009. În secolul 20 acesta a evoluat de la

o economie industrială către o economie a producției și serviciilor având o foarte puternică industrie

financiară. Guvernul a încercat să diversifice economia și să promoveze Luxemburg ca o tehnologie

informațională și un principal centru e-commerce. Economia beneficiază de o forță de muncă bine

califiacată și o infrastructură bine dezvoltată.

Cadrul de reglementare eficent sprijină acticvitatea de întreprinzător. Formarea afacerilor și

operațiunile au loc fără ca birocrația să intervină. Piața forței de muncă a ajuns să cunoască o

flexibilitate. Astfel ca prestațiile pentru șomaj sunt de aproape două ori mai mari decât în țările

vecine, iar salariul minim de 1800 de euro continuă să fie unul dintre cele mai ridicate din lume. În

ceea ce privește stabilitatea monetară se poate afirma că este bine întreținută, iar inflația a fost

25

redusă. În ceea ce privește liberalizarea afacerilor ocupă locul 51 în lume, liberalizarea monetară

ocupă locul 45 în lume, iar liberalizarea muncii ocupa locul 162.

Sursa: heritage.org

Rata medie a tarifului de comerț a scăzut la 1,6% ca și la toți ceilalți membri ai Uniunii

Europene și barierele non-tarifare nu au crescut semnificativ costurile de comerț. În ceea ce privește

regimurile de investiții, investițiile străine directe sunt binevenite fără ca să întâmpine probleme din

partea birocrației, astfel că acestea la finele anului 2009 atingeau o valoare de 27,2 miliarde de

dolari. Sectorul financiar rămâne relativ stabil, în ciuda criziei în curs de desfășurare europene a

datoriilor suverane. În ceea ce privește libertatea financiara ocupă locul 4 in lume, la cea de investiții

ocupă primul loc, iar la cea de comerț ocupă locul 11.

Sursa: .heritage.org

În ciuda crizei actuale Luxemburg a reușit să se mențină printre 30 de țări cu cele mai

competitive economii la nivel mondial, ocupând locul 23.(tabel 8)

Tabel 8 : Top 30 cele mai competitive economii din lume în 2011

Top 30 țări clasate continente

Europa America de

Nord

Asia Oceania Orientul Mijlociu

1.Elveţia 5.SUA 2.Singapore 20.Australia 14.Quatar

3.Suedia 12.Canada 9.Japonia 25.Noua Zeelandă 17.Arabia Saudită26

4.Finlanda 11.Hong Kong 22.Israel

6.Germania 13.Taiwan 27.Emiratele Arabe

Unite

7.Olanda 21.Malaezia

8.Danemarca 24. Corea

10.Marea Britanie 26.China

15.Belgia 28.Brunei

16.Norvegia

18.Franţa

19.Austria

23.Luxemburg

29.Irlanda

30.Islanda

Sursa: .weforum.org/

Industria

International Railway Systems (IRS) cu sediul central la Luxemburg, este cel mai mare

producător de vagoane din Europa și un producător de top în industria feroviară a vagoanelor

pe boghiu și forjă. În anul 2009 aceasă companie avea cifra de afaceri de 350 milioane de

euro;

Holding cu sediul în Atena are filială și în Luxemburg și este cel mai mare

producător de înghețată din Europa. În anul 2012 aceasta a înregistrat o cifră de afaceri de

peste 625 milioane de euro.

Grupul RTL-CTL este principalul producător de programe radio și de televiziune din

Europa, având sediul la Luxemburg. Aceasta a înregistrat o cifra de afaceri de 190 milioane

de euro la finele anului 2012.

27

Societatea Europenă a Sateliților (SES) este liderul mondial absolut în domeniul

transmisiilor prin satelit, având sediul în Luxemburg. La finele anului 2012 aceasta a

înregistrat o cifră de afaceri de 900 milioane euro.

Băncile depășesc numărul de 150, le enumerăm pe cele mai importante:

BANQUE DEGROOF LUXEMBOURG

BANQUE INTERNATIONALE À LUXEMBOURG

BANQUE PRIVÉE EDMOND DE ROTHSCHILD EUROPE

BGL BNP PARIBAS

CACEIS BANK LUXEMBOURG

3.2Elemente de guvernanţă economică în cadrul Uniunii Economice şi

Monetare

Uniunea economică şi monetară (UEM) reprezintă un pas major în procesul de integrare a

economiilor UE. UEM presupune coordonarea politicilor economice şi fiscale, o politică monetară

comună şi o monedă comună - euro. Cu toate că toate cele 27 state membre UE participă la uniunea

economică, unele ţări au dus integrarea mai departe prin adoptarea monedei unice. Împreună, aceste

ţări formează zona euro.

Decizia de a forma o Uniune economică şi monetară a fost luată de Consiliul European în oraşul

olandez Maastricht, în decembrie 1991, fiind mai târziu prevăzută în Tratatul privind Uniunea

Europeană (Tratatul de la Maastricht). Uniunea economică şi monetară reprezintă un pas înainte

pentru UE în procesul de integrare economică, început în 1957, odată cu crearea Uniunii. Integrarea

economică aduce beneficii mai mari, eficienţă internă şi soliditate economiei UE, în general şi

economiilor statelor membre, în particular. Acest lucru oferă şi oportunităţi pentru stabilitate

economică, pentru intensificarea creşterii economice şi pentru un grad mai mare de ocupare a forţei

de muncă – de care beneficiază direct cetăţenii UE. În termeni practici, UEM înseamnă:

Coordonarea elaborării politicilor economice între statele membre

Coordonarea politicilor fiscale, în special prin stabilirea de limite pentru datoria şi deficitul

public

O politică monetară independentă coordonată de Banca Centrală Europeană (BCE)

Moneda unică şi piaţa unică

28

Luxemburg este unul dintre cele 11 țări din Uniunea Europeană care a lansat moneda Euro la 1

ianuarie 1999 , înlocuind în două etape vechea monedă națională: francul luxemburghez. Prima etapă

a constat în introducerea euro ca monedă virtuală pentru efectuarea de operaţiuni de plată care nu

implicau bancnote şi monede, precum şi în scopuri contabile,iar francul luxemburghez, considerat

subunitate euro, era folosit pentru efectuarea de plăţi în numerar. În cea de-a doua etapă, la 1

ianuarie 2002, euro a fost introdus sub formă de bancnote şi monede, aceasta înlocuind complet

francul luxemburghez. Euro a permis crearea unui mediu favorabil în ceea ce privește stabilitatea la

nivelul prețurilor și a dus la creșterea relațiilor economice între țările membre UE.

Introducerea monedei unice a dus la întărirea pieţei unice, relaţiile comerciale între ţările UE

crescând cu 7-8%, iar analizele recente preconizând o creştere cu până la 40% pe termen lung.

Efectele pozitive asupra economiei extrem de deschise luxemburgheze au fost evidente: relaţiile

comerciale au crescut cu 8%, iar stabilitatea sistemului financiar bancar a sporit considerabil

datorită eliminării riscului de schimb.

Luxemburg a înregistrat în ultimii ani o creștere pozitivă în sectorul hotelier și de restaurante

(HORECA), da creșterea cea mai importantă a avut loc în domeniul bancar datorită faptului că țara

și-a menținut condiția de neutralitatea tot timpul, dar și pentru că a oferit o siguranță celor care

depuneau bani în această țară.

Bugetul național pe anul 2012 a cunoscut încasări de 13,7 miliarde de euro, reprezentând o

creștere cu 6% față de anul 2011.

3.3 Armonizarea cu modelul dezvoltării durabile, obiectivele Europa 2020

Strategia Europa 2020 prevede pentru fiecare stat membru să prezinte, cel târziu, până la

sfârşitul lunii aprilie din fiecare an un Program Naţional de Reformă pentru creşterea economică şi

ocuparea forţei de muncă, împreună cu Pactul de Stabilitate sau a Programului de Convergenţă.

Ambele programe sunt foarte importante în noua politică economică de coordonare. Instrumentul de

guvernare, decisiv pentru punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020, este aşa numitul „Semestrul

European”, care a devenit operaţional de la începutul anului 2011. Acesta a presupus, de-a lungul

anului 2011, schimbări rapide în procesele bugetare ale Franței, dar şi ale celorlalte state membre.

29

Obiectivele Strategiei 2020, cinci la număr, se diferențiază de vechea Strategie Lisabona prin

obiective mai puțin ambițioase și mai realiste, stabilind praguri minime cifrice pe care statele ar

trebui să le atingă la orizontul anului 2020, și anume:

1. Un grad de ocupare a forței de muncă de minimum 75 % în zona de vârstă cuprinsă între 20 și 64

de ani.

2. Un nivel de minimum 3% din PIB al investițiilor în cercetare și dezvoltare.

3. Atingerea țintelor fixate deja de U.E. în sfera energiei și schimbărilor climatice, regăsite sub

codul” 20/20/20”, adică până în anul 2020 să se realizeze:

ü Reducerea cu 20 % a emisiilor de bioxid de carbon față de anul 1990;

ü Reducerea consumului de energie cu 20 %;

ü Minimum 20 % din energie să se producă din surse regenerabile.

4. Abandonul școlar timpuriu să nu depășească 10 %, iar minimum 40 % din generația tânără să aibă

studii superioare.

5. Numărul persoanelor expuse riscului sărăciei să scadă cu 20 de milioane.

1. Un grad de ocupare a forței de muncă de minimum 75 % în zona de vârstă cuprinsă între

20 și 64 de ani.

” Peste aproximativ 21% din tinerii din Europa sunt şomeri, iar UE are 80 de milioane de oameni cu

competenţe reduse sau elementare. Până în 2020 numărul locurilor de muncă pentru care sunt

necesare înalte calificări se presupune că va creşte cu 16 milioane ceea ce face ca dobândire de

competenţe noi şi dezvoltarea acestora să fie foarte importantă.”3

Aplicarea indexării automate a salariilor în Luxemburg a fost limitată intre 2012-2014, şi au fost

luate măsuri de combatere a şomajului în rândul tinerilor care este considerată destul de ridicată în

Luxemburg (4,1%) atunci când se compară cu rată scăzută a şomajului la nivel global.

Obiectivul european iniţiază provocarea unei creşteri a ocupării forţei de muncă de până la 75%.

Luxemburg are ca obiectiv pt 2020 atingerea unei rate de ocupare a forţei de muncă de 73%..

3 O scurta privire asupra cresterii durabile, http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/panorama/pdf/mag39/mag39_ro.pdf accesat la 24.03.2013

30

Având în vedere că 43.9% din populaţi angajată este formată din lucrători transfrontalieri, respectiv

21,7% francezi, 25,7 % germani şi belgieni. Numărul angajărilor din Luxemburg nu a avut ca şi

consecinţă o scădere a numărului şomerilor, deopotrivă s-a întâmplat contrariul. În timp ce rata de

angajare a crescut cu 3% intre 2008-2010, numărul şomerilor a crescut cu 45% în această perioadă.

Imigraţia datorată liberei circulaţii a lucrătorilor în UE, are un impact major asupra demografiei din

Luxemburg, între 2000- 2010 populaţia rezidenta străină crescând cu 37,8% în timp ce populaţia

naţională a crescut doar cu 3,3%.

ADEM4

Joacă un rol important în întărirea politicii de angajare de vreme ce 60% din şomerii ce caută un

job, incluzându-i pe tinerii sub 26 de ani, au o foarte puţină pregătire. O bază de training v-a fi creată

de ADEM pentru a dezvolta cele mai potrivite programe de training adaptate la cerinţele pieţei.

Ca parte a politicii de angajare, Guvernul este în proces de creare a unui Observator al cererii şi

ofertei de pe piaţa muncii. Acest Observator v-a fi folosit ca o punte între instituţii şi organizaţii ce

realizează statistici cu privire la situaţia forţei de muncă. Acest Observator v-a avea un buget de 1,8

mil/Euro alocaţi pe parcursul a 3 ani, Proiect finanţat din Fonduri Europene.

Politica de angajare promovează ceea ce se numeşte educaţie/perfecţionare pe tot parcursul vieţii,

potrivit statisticilor 43,4 % dintre angajaţi au beneficiat de cursuri de perfecţionare finanţate de stat,

o investiţie din partea statului de 200 mil/Euro aproximativ 0,5% din PIB.

Politica ocupării forţei de muncă naţionale este concepută pentru a combate instabilitatea şi sărăcia

astfel încercând să obţină o îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă şi un model social durabil.

2. Un nivel de minimum 3% din PIB al investițiilor în cercetare și dezvoltare

Guvernul din Luxemburg înţelege impactul pe care îl va avea investiţiile în Cercetare şi Dezvoltare

pe termen mediu şi lung şi şi-a propus să aloce aproximativ 2,3%-2,6% din PIB până în 2020 în

acest domeniu, din care 1,9% pentru sectorul privat şi 0,8% pentru sectorul public.

Câteva exemple de iniţiative luate în direcţia cercetării şi inovării ar putea fi:

4ADEM is the public employment service that operates under the authority of the Ministry of Labour and Employment.

31

- Fondul Naţional de Dezvoltare, cel mai important instrument naţional pentru sprijinul

pregătirii tinerilor cercetători, şcolilor doctorale şi post doctorale a acordat a ajutat la

dezvoltarea mai multor programe de cercetare - dezvoltare.

- FNR a elaborat două programe ATRACT şi PEARL ce încurajează tinerii cercetători de

pretutindeni să vină în Luxemburg să lucreze.

- Încheierea de parteneriate cu Institutul de Cercetare din SUA.Etc

3. Atenuarea schimbărilor climatice şi adaptarea la acestea, eficienţa energetică şi energia

regenerabilă reprezintă câteva componente ale creşterii durabile. UE a stabilit valori ţintă ale

utilizării energiei regenerabile pentru toate ţările, dar obiectivul principal îl reprezintă atingerea

valorii de 20% utilizării energiei regenerabile.

Acest obiectiv oferă o oportunitate pentru dezvoltarea de noi tehnologii şi pentru ocuparea forţei de

muncă. În unele ţări o parte substanţială a energiei de consum provine din resurse regenerabile: 43%

Suedia şi 29% în Finlanda. Spre deosebire de acestea, cotă din Malta, Luxemburg şi Regatul Unit

este de numai 0,1%, 0,9% respectiv 1,5%.

Luxemburg este posibil să se confrunte cu dificultăţi în atingerea obiectivului sau 2020 pentru

reducerea emisiilor de gaze. Potrivit celor mai recente proiecţii 2020 bazate pe măsuri existente,

Luxemburg este de aşteptat să îşi crească emisiile de gaze cu 6 % între 2005-2020 în comparaţie cu

obiectivul de reducere a acestora cu 20%.

Sectorul rutier reprezintă sursa cea mai importantă de emisii. Rata preţului la combustibili pentru

transport fiind una din cele mai scăzute din UE încurajând „turismul pentru combustibil” precum şi

introducerea exteriorităţilor negative în termeni de poluare şi congestionare. Astfel este foarte

important implementarea unor politici pentru reducerea emisiilor de gaze,cum ar fi creşterea

impozitelor pentru produsele energetice.

32

Sursa: Eurostat

4. Abandonul școlar timpuriu să nu depășească 10 %, iar minimum 40 % din generația tânără

să aibă studii superioare.

Pe baza unor cercetări efectuate în Luxemburg, motivele pentru care studenţii/elevi renunţa la studii

sunt: 22,9% lipsa de motivaţie pentru a continua studiile academice, 23,6% nu au fost ghidaţi

corespunzător, 25,6% deoarece nu au putut face faţă mediului academic.

Analiza riscurilor şi motivelor pentru care studenţii renunţa la studii au dus la identificarea măsurilor

necesare pentru prevenirea sau diminuarea lor. Trei direcţii de acţiune au fost luate:

- promovarea succesului academic;

- susţinerea activităţii de orientare şi mentorat;

- introducerea unor programe care să le permită studenţilor să se întoarcă la şcoală şi la

traininguri.

În ceea ce priveşte obiectivul ca generaţia tânără cu studii superioare să fie de minim 40%, acest

obiectiv urmează să fie atins în următorii ani datorită promovării şi elaborării de programe de

training care să le permită tinerilor să obţină o diplomă şi o calificare în varii domenii. Im momentul

de faţă 30% din tineri au studii superioare dar cota de 40% nu pare imposibil de atins sau depăşit

ştiind faptul că în 2009, 46,6 % din populaţia tânără avea studii superioare.

33

5. Numărul persoanelor expuse riscului sărăciei să scadă cu 20 de milioane.

Activităţile întreprinse pentru creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă la 73% şi menţinerea

abandonului şcolar timpuriu sub 10% sunt măsuri pentru promovarea incluziunii sociale, în special

reducerea sărăciei şi de asemenea vor fi luate şi alte măsuri ca:

- Continuare politicii de a oferi structuri socio-educative pentru copii.

- Promovarea măsurilor care favorizează tranziţia tinerilor de la mediul academic la cel

profesional;

3.4 Impactul crizei şi măsuri de contracarare

Luxemburg a experimentat o severă recesiune ca rezultat al crizei financiare. Economia

Luxemburgului a fost expusă riscului declinului din comerţul mondial şi centrul financiar a fost

puternic afectat. Cu toate acestea suportul venit din partea zonei Euro sub forma pachetelor de

stimulente fiscale au contribuit la stabilitate economică. Alaturi de ajutorul acordat de UE cateva

atuuri pe care Luxemburg le are pentru a putea depasi relative mai usor recesiunea sunt: una din cele

mai mici cote de TVA respectiv 15 %si o cota superredusa de 3% aplicata produselor alimentare;

cea mai mica rata la nivel europea privind impozitul profitului persoanelor fizice- 38%, o rata pe

impozitul revenit societatilor de 30,38%.

„Un mecanism de soluţionare a crizelor, care ar permite remedierea fragilităţii pieţei financiare şi ar

atenua riscul de contaminare în toate statele membre”5 aceasta a fost măsură pe care UE a luat-o ca

urmare a trecerii prin una din cele mai recente crize economice.

De fapt am putea spune „măsuri” adoptate de EU pentru a contracara dacă nu pentru a preveni o

viitoare criză economică. În mai 2010 la iniţiativa Comisiei au fost create două mecanisme

temporare de soluţionare a crizei: Mecanismul European de Stabilitate Financiară (MESF)-

instrument de sprijin financiar susţinut din resursele bugetului UE aflate la dispoziţia celor 27 de ţări

5 Mecanisme de solutionare a crizelor, http://www.cdep.ro/afaceri_europene/CE/2012/COM_2012_777_RO_ACTE_f.pdf accesat la 26.03.2013

34

membre şi Fondul European de stabilitate financiară (FESF)- deţinut de statele membre din zona

Euro a cărei funcţionare este reglementată printr-un acord interguvernamental.

Instalat la Luxemburg a avut drept misiune iniţială creditarea statelor cu probleme. EFSF poate

interveni pe mai multe nivele pe pieţele financiare pentru a furniza asistenţă financiară zonei Euro.

Fondul este acreditat să cumpere obligaţiuni pe piaţa primară, direct de la state în schimbul unor

reforme economice aplicate de acel stat. De asemenea fondul poate interveni pe piaţă secundară,

cumpărând obligaţiuni de la cei care vor să le vândă, apoi EFSF poate împrumuta ţările în criză după

revânzarea acestora.

Tratatul prevede obligația de a menține un deficit structural ce nu poate depăși obiectivul

național pe termen mediu, stabilit pentru fiecare stat membru în parte, cu o limită inferioară de 0,5%

din PIB, la preturile pietei. In cazul in care nivelul datoriei publice este semnificativ sub 60% din

PIB si nu există riscuri privind sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice, deficitul

structural poate sa ajungă la circa 1% din PIB. Deficitul bugetar ciclic maxim plus cel structural

trebuie sa se incadreze in limita de 3% din PIB. Dacă se înregistrează abateri faţă de aceste nivele, se

va declanşa automat un mecanism de corecţie, ce trebuie introdus în legislaţia naţională, la fel ca şi

aşa-zisa ''regulă de aur'', privind limitarea deficitului structural. Dacă un stat membru nu transpune

aceste două prevederi în legislaţia naţională, poate fi sesizează Curtea de Justiţie a Uniunii

Europene. Nerespectarea deciziei acestei instanţe poate duce la o sancţiune financiară de maximum

0,1% din PIB-ul ţării respective.

35

4. Incheiere

Am efectuat acest raport de tara din curiozitatea de a afla secretul marii economii Luxemburgheze,

ascunse in spatele unui teritoriu mult mai mic decat restul tarilor din Uniunea Europeana.

Marele Ducat de Luxemburg reprezentă o puternică concentrare de capital, datorită marii mobilităţi

a forţei de muncă şi dezvoltării sectorului financiar-bancar. Efectele acestor atuuri au fost întărite de

un şir de măsuri fiscale şi bugetare care au făcut din economia luxemburgheză un teren atractiv

pentru implementarea şi dezvoltarea mediului de afaceri. Zguduit de criza financiara in 2008 cand

PIB-ul a suferit o diminuare cu 5,3% insa incet economia din Luxemburg incepe sa isi revina cu

cresteri ale PIB-ului destul de mici respective de 0,5(2013) datorate piețelor de capital slabe ce au

dus la o scădere a activității de servicii financiare și de diminuare a cererii în zona euro și o reducere

a exporturilor de bunuri industriale.

De menţionat că, Marele Ducat de Luxemburg este un partener economic şi politic recunoscut şi

fiabil la nivel european şi internaţional şi face parte integrantă din unul din cele mai mari spaţii

economice şi monetare din lumeEconomia stabilă, puternică a Marelui Ducat de Luxemburg

prezintă creştere moderată, inflaţie redusă(2,9%) şi şomaj redus(4,1%)

Caracteristicile de bază ale economiei luxemburgheze sunt: largă deschidere spre integrare şi

schimburi comerciale; schimbările structurale foarte rapide în economie (în domeniul producţiei,

utilizării forţei de muncă şi relaţiilor economice externe); promovarea unei politici de diversificare

economică; un standard de viaţă foarte ridicat determinat de existenta unor sectoare foarte

36

productive precum sectorul bancar, asigurările si reasigurările care constituie un sector important al

economiei luxemburgheze, plasează această ţara pe locul 4 în cadrul UE şi 7 între marile pieţe

financiare ale lumii.

4 Bibliografie:

- About ESFS, http://www.efsf.europa.eu/about/index.htm accesat la 26-03-2013;

- Mecanisme de soluţionare a crizelor,

http://www.cdep.ro/afaceri_europene/CE/2012/COM_2012_777_RO_ACTE_f.pdf, accesat

la 22-03-2013;

- O scurtă privire asupra creşterii durabile,

http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/panorama/pdf/mag39/mag39_ro.pdf,

accesat la 23-03-2013;

- National Plan for Smart, Sustainable and Inclusive Grouth,

http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nd/nrp2012_luxembourg_en.pdf, accesat la 23-03-2013;

- 13th UPDATE OF THE LUXEMBOURG STABILITY AND GROWTH PROGRAMME

2012 – 2015 http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/nd/sp2012_luxembourg_en.pdf, accesat la

23-03-2013;

- Pactul fiscal intra in vigoare la 1 ianuarie 2013,

http://www.european-council.europa.eu/home-page/highlights/fiscal-compact-enters-into-

force-on-1-january-2013?lang=ro, accesat la 22-03-2013;

- Ghid de afaceri Luxemburg, http://www.mfa.gov.md/gae/ghid.luxemburg.html, accesat la

26-03-2013;

- Luxembourg, http://www.heritage.org/index/country/luxembourg , accesat la 26-03-2013;

37

- Luxembourg

http://www3.weforum.org/docs/GCR2011-12/CountryProfiles/Luxembourg.pdf , accesat la

27-03-2013;

- Luxembourg importshttp://www.tradingeconomics.com/luxembourg/importsaccesat la 24-

03-2013;

- World Economies http://dawn.com/2013/01/07/world-economies-57/ accesat la 24-03-

2013;

- Marele Ducat de Luxemburg http://www.mae.ro/bilateral-relations/1717 , accesat la 24-03-

2013;

- Indrumar de afaceri Luxemburg

http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Luxemburg.pd

f accesat la 25-03-2013.

- Fortis Bank, Luxemburg http://www.wall-street.ro/tag/fortis-bank+luxemburg.html ,

accesat la 26-03-2013.

ANEXA 1

38

39

40

41

ANEXA 2

42

43

44

45

46