RAPORT DESPRE SITUAŢIA SOCIALĂ A POPULAŢIEI · 2015. 5. 6. · RAPORT DESPRE SITUAŢIA SOCIALĂ A POPULAŢIEI DIN COMUNA SÎNGEORGIU DE MUREŞ Prezenta analiză se bazează pe

Hand in Hand | Proiect finanţat prin granturile SEE 2009 – 2014, în cadrul Fondului ONG în România

www.caritas-ab.ro

RAPORT DESPRE SITUAŢIA SOCIALĂ A POPULAŢIEI

DIN COMUNA SÎNGEORGIU DE MUREŞ

Prezenta analiză se bazează pe date obţinute prin chestionarea unui număr de 200 de

gospodării din comuna Sîngeorgiu de Mureş, între acestea fiind familii de etnie maghiară,

română şi rromă, alese în mod aleatoriu din fiecare stradă în parte.

Chestionarele au fost completate la sfârşitul lunii septembrie 2014, datele fiind

prelucrate cu ajutorul softverului de statistică SPSS.

Mărimea gospodăriilor

Mărimea medie a unei gospodării din comună este de 3,77 de persoane.

Dacă luăm în considerare doar familiile cu capul de familie român şi maghiar,

mărimea unei familii este de doar 2,93 de persoane, iar în gospodăriile unde capul de familie

se consideră de etnie romă – cu limba maternă maghiară sau română - , numărul locatarilor

creşte la 5,32, deci gospodăriile rromilor sunt mult mai numeroase.

În fiecare gospodărie vizitată (în total 200) trăieşte o femeie adultă, mamă sau mamă

adoptivă, însă în 7 (şapte) familii nu trăieşte bărbat adult. Numărul total al bărbaţilor despre

care deţinem informaţii este de 193.


www.caritas-ab.ro

Date demografice despre membrii adulţi ai gospodăriei

Tabel nr. 1: Etnia mamei şi a tatălui

ETNIA

Mama

(mama adoptivă)

Tata

(tatăl adoptiv)

Număr Procent Număr Procent

Maghiară 92 46 94 48.7

Romană 30 15 28 14.5

Rromă – vorbitor de limba maghiară 54 27 57 29.5

Rromă – vorbitor de limba română 24 12 14 7.3

Total 200 100% 193 100%


www.caritas-ab.ro

Limba vorbită în familie

Următoarea diagramă (diagrama nr. 1) ne informează asupra limbii (limbilor) vorbite

cel mai des în familiile chestionate.


www.caritas-ab.ro

Religia membrilor adulţi ai familiilor

29

28

25.1

1.4 2 1 13.5

Diagrama nr. 2: Religia mamei (%)

reformată

romano-catolică

ortodoxă

martora lui Iehova

adventistă

penticostală

alta sau fără religie

27.3

29.1

24.1

1.7

3.41.4 13

Diagrama nr. 3: Religia tatălui (%)

reformată

romano-catolică

ortodoxă

martora lui Iehova

adventistă

penticostală

alta sau fără religie


www.caritas-ab.ro

În categoria „altele” găsim religiile unitariană, baptistă, sâmbătistă, precum şi

persoane fără religie.

Documente personale şi starea acestora

Şapte dintre femeile şi nouă dintre bărbaţii chestionaţi nu au certificat de naştere.

Starea documentului este văzută deteriorată de către 36 de femei (19.5% din totalul populaţiei

feminine) şi 39 de bărbaţi (20.2), respectiv foarte deteriorată de 7 femei (3.8%) şi 9 bărbaţi

(4.7%).

Dintre cele 15 persoane care nu deţin certificat de naştere, 5 (cinci) se consideră de

etnie maghiară, 3 (trei) de etnie română, 5 (cincii) de etnie rromă vorbitor de limbă maghiară

şi 2 (două) de etnie rromă vorbitoare de limbă română.

În ceea ce priveşte buletinul sau cartea de identitate, 12 femei şi 7 bărbaţi nu deţin

acest document valid. Din totalul de 19 persoane, 5 se declară de etnie maghiară, 4 de etnie

română, 7 de etnie rromă vorbitoare de maghiară şi 3 de etnie rromă vorbitoare de limba

română.

Starea actului de identitate este deteriorată în cazul a 17 persoane (4.3%) şi foarte

deteriorată în cazul a 13 persoane (7.6%) din totalul de 393 persoane adulte – femei şi bărbaţi

– chestionate.


www.caritas-ab.ro

Nivelul şcolarizării şi al alfabetismului

Graficile de mai jos (diagramele nr. 3 şi 4) prezintă nivelul şcolarizării femeilor şi a

bărbaţilor pe etnii. Este evidentă diferenţa de şcolarizare dintre etniile maghiară, română şi

rromă în defavoarea femeilor de etnie rromă vorbitoare de limbă maghiară sau română.

Diagrama nr. 3: Şcoala absolvită de către femei (%)

Din totalul de femei chestionate, un total de 24.8% nu au educaţie sau au absolvit doar

patru clase, marea majoritate fiind de etnie rromă. 36.7% dintre femeile de etnie rromă

vorbitoare de limbă maghiară, respectiv 21.7% dintre cele vorbitoare de limba română a

absolvit şcoala gimnazială absolvită.


www.caritas-ab.ro

Sporadic, câteva femei de etnie rromă au absolvit zece clase obligatorii sau chiar o

şcoală profesională, 2% vorbitoare de maghiară respectiv 8.7% vorbitoare de română având

chiar diplomă de bacalaureat.

12% din populaţia feminină, în majoritate rromi, declară că nu ştie să citească, iar

4.3% ştiu să citească puţin. 19.3% nu ştiu să scrie, 4.3% ştiu să scrie puţin, iar 1,4% reuşesc să

scrie numele lor şi ale membrilor de familie.

Diagrama nr. 4: Şcoala absolvită de către bărbaţi (%)

17.6% din bărbaţii de etnie română vorbitori de limba maghiară, respectiv 42.9%

dintre vorbitorii de limba română nu au educaţie ori nu au absolvit şcoala elementară. O


www.caritas-ab.ro

treime din bărbaţii rromi au absolvit şcoala gimnazială şi 8.8% (vorbitori de limba maghiară)

respectiv 14.3% (vorbitori de limba română) au învăţat la şcoală profesională.

Faţă de bărbaţii maghiari, doar o zecime dintre cei rromi de etnie maghiară şi anume

2.9% au bacalaureat, iar printre vorbitorii de română 4.8% au atins acest nivel. Printre bărbaţii

rromi nu găsim niciunul care ar fi studiat după terminarea liceului.

6.6% din populaţia masculină, în majoritate rromi, declară că nu ştie să citească, iar

6.6% ştiu să citească puţin. 5.5% nu ştiu să scrie, 2.9% ştiu să scrie puţin, iar 0.5% reuşesc să

scrie numele lor şi ale membrilor de familie.

Datele referitoare la alfabetism ne arată că printre bărbaţi sunt mult mai puţini cei care

nu ştiu să scrie şi să citească deloc. Printre femei, numărul persoanelor care nu ştiu să scrie şi

să citească este mai ridicat.

Statutul pe piaţa muncii

La întrebarea dacă sunt activi pe piaţa muncii, răspunsurile celor chestionaţi se împart

după cum reiese din Tabelul nr. 2:

Tabelul nr. 2: Statutul pe piaţa muncii (%)

Femei Bărbaţi

Nu a lucrat niciodată – nu are ocupaţie 24.7 30.4

Lucrează în prezent 33.3 47.5

Momentan nu lucrează 40.2 16.3

Nu a lucrat niciodată – are ocupaţie 2.0 5.8

Total 100% 100%


www.caritas-ab.ro

Dacă studiem datele din tabelul de mai sus împărţite pe etnii, rezultă următoarele

tabele (Tabelele nr. 3 şi 4):

Tabelul nr. 3: Activitatea pe piaţa muncii pe etnii – FEMEI (%)

Statutul pe piaţa de

muncă

Etnia

Total

Maghiară

Română

Rromă – limba

maghiară

Rromă – limba

română

Lucrează 24.2 38.5 12.4 13.1 21.2

Momentan nu

lucrează, în trecut a

lucrat

53.8

51.5

18.4

21.7

41.8

Nu a lucrat niciodată,

are ocupaţie

16.5 8.0 4.1 4.3 12.8


nu are ocupaţie

5.0 2.0 65.1 60.9 24.2

Total 100 100 100 100 100

Diferenţiând între etnii, Tabelul nr. 3 indică următoarele rezultate:

12.4% dintre femeile de etnie rromă-maghiară, respectiv 13.1% dintre cele de etnie

rromă – română lucrează în prezent la un loc de muncă, faţă de media de 21.2 pe întreaga

comună. Activitatea pe piaţa muncii a femeilor de etnie maghiară şi română este de trei ori

mai mare decât a femeilor rromi.


www.caritas-ab.ro

65.1% dintre femeile de etnie rromă vorbitoare de limbă maghiară, respectiv 60.9%

dintre cele de etnie rromă vorbitoare de limbă română nu au fost niciodată activi pe piaţa

muncii, neavând un loc de muncă şi nici ocupaţie.

În jur de 20% din populaţia feminină rromă a avut un loc de muncă în trecut, însă

momentan nu desfăşoară nici o activitate plătită.

Marea majoritate a femeilor din comună nu are în momentul de faţă un loc de muncă,

iar printre femeile de etnie rromă sunt şi mai puţine cele care sunt active pe piaţa muncii. În

total, patru femei de etnie rromă – maghiară lucrează în mod regulat, pe bază de contract

individual de muncă – deci contribuind esenţial la venitul gospodăriei. Printre ele sunt

sporadic câteve persoane care lucrează ca angajaţi, fără contract individual de muncă, ori pe

cont propriu fără autorizație, ori prestează munci ocazionale în comună, fără contract

individual de muncă. Nici o femeie din comună nu prestează în prezent muncă ocazională în

străinătate, o activitate tipică pentru bărbaţi. În trecut, puţine femei au petrecut timp scurt în

străinătate cu muncă ocazională.

Femeile din comună îşi caută de lucru prin cunoştinţe şi rude, deci prin canale

informale. Doar 6.1% (8 persoane) au declarat că îşi caută de lucru printr-o agenţie a forţei de

muncă, restul se bazează pe posibilităţile ocazionale primite din sat.

Tabelul nr. 4: Activitatea pe piaţa muncii pe etnii - BĂRBAŢI

Statutul pe piaţa de

muncă

Etnia

Total

Maghiară

Română

Rromă – limba

maghiară

Rromă – limba

română

Lucrează 59.2 57.4 39.4 38.7 45.6

Momentan nu

lucrează, în trecut a


www.caritas-ab.ro

lucrat 35.7 36.3 27.5 28.8 29.8


are ocupaţie

2.9 4.1 19.2 18.9 13.1


nu are ocupaţie

2.2 2.2 13.9 13.6 11.5

Total 100 100 100 100 100

Din Tabelul nr. 4 reiese că bărbaţii sunt activi pe piaţa muncii în proporţie mult mai

mare decât femeile. În comparaţie cu etniile maghiară şi română, bărbaţii rromi lucrează în

proporţie mult mai mică, însă mulţi dintre ei au lucrat în trecut. De asemenea, în jur de o

cincime a bărbaţilor rromi nu a lucrat niciodată, deşi are o ocupaţie. În comparaţie cu femeile

de aceeaşi etnie, printre bărbaţii rromi sunt mult mai puţini care nu au vreo ocupaţie – deşi

rata lor comparată cu etniile maghiară şi română este foarte mare (13.9%, 13.6%).

Bărbaţii activi lucrează în majoritate ca angajaţi cu normă de 8 ore pe zi. Excepţie fac

rromii, care lucrează mai mult pe cont propriu fără autorizaţie sau prestează munci ocazionale

fie în ţară, fie în străinătate. În străinătate lucrează ocazional 7.6% dintre bărbaţi.

17.9% dintre bărbaţi caută de lucru întrebând prin sat la case, iar 12.1% figurează în

evidenţa agenţiei pentru forţa de muncă.

Dorinţa de a lucra

La întrebarea dacă ar dori să lucreze ca angajat, o proporţie mare (36%) dintre femeile

de etnie rromă au răspuns afirmativ, mai multe decât cele de etnie maghiară sau română, care

sunt mai active pe piaţa muncii. Totuşi, foarte puţine au o viziune clară asupra unei activităţi

concrete, în majoritate aceste femei răspund că ar accepta orice fel de muncă necalificată.

Printre răspunsurile clar formulate găsim cel mai des ajutor în gospodării, babysitter, femeie

de servici, şi muncă în agricultură.


www.caritas-ab.ro

În ceea ce priveşte bărbaţii, doar 17.4% ar dori să lucreze ca angajaţi. Tipurile de

muncă favorizate de bărbaţii rromi sunt în construcţie, pe locul doi figurând muncile agricole,

mecanica auto şi paza.

Starea de sănătate şi situaţia de asigurare de sănătate a femeilor

Tabelul nr. 5: Starea de sănătate a femeilor din comuna Sîngeorgiu de Mureş

Femei Bărbaţi

Foarte rea 22.5 18.4

Mai puţin bună 27.3 21.5

Bună 40.1 45.3

Foarte bună 7.0 8.8

Excelentă 3.1 6

Total 100% 100%

Tabelul nr. 5 ne informează asupra stării de sănătate subiective a populaţiei. Este

îngrijorător rezultatul de 22.5% respectiv 18.4% la varianta de răspuns „stare de sănătate

foarte rea”, împreună cu 27.3% respectiv 21.5% „mai puţin bună”. Practic jumătate din

populaţia feminină a comunei (40% din cea masculină) îşi judecă starea de sănătate ca

nesatisfăcătoare.

În ceea ce priveşte starea de sănătate a populaţiei feminine pe etnii, nu se poate

observa o regularitate în distribuţie. Printre rromii vorbitori de limba română găsim 35% (faţă

de media de 22.5%) care îşi judecă starea de sănătate ca fiind foarte rea.


www.caritas-ab.ro

La bărbaţi găsim aceleaşi diferenţe în defavoarea etniei rrome vorbitoare de limba

română.

Femeile şi bărbaţii de naţionalitate română sunt mult mai mulţumite de propria stare

de sănătate, alegând mult mai des varianta de răspuns „bună” faţă de celelalte etnii. Acest fapt

poate fi explicată prin faptul că populaţia română din comună are o medie de vârstă mult mai

scăzută decât celelalte trei etnii.

38.1% a femeilor, respectiv 31.4% a bărbaţilor din comună suferă de o boală cronică,

restul declarându-se sănătoase. În această problemă nu se arată diferenţe după etnii: doar

printre persoanele de etnie română (de vârstă mai tânără decât celelalte) găsim în proporţie

mult mai mică (23.1% la femei, 19.2% la bărbaţi) persoane suferinde de vreo boală cronică.

Printre maghiari şi rromi se află în mod aproximativ egal persoane sănătoase şi bolnave, ratele

fiind aproape de valoarea medie de 38.1% respectiv 31.4%.

Este îngrijorător faptul că doar 62.4% din populaţia adultă feminină a comunei are

asigurare de sănătate proprie şi doar 4.2% - aflându-se în întreţinerea soţului sau a

concubinului - este asigurat prin acesta. Majoritatea dominantă a femeilor neasigurate sunt de

etnie rromă, după cum reiese din Tabelul nr. 6.

Tabelul nr. 6: Asigurarea de sănătate a femeilor din comuna Sîngeorgiu de Mureş

Asigurare de sănătate

Etnia

Total

Maghiară

Română

Rromă – limba

maghiară

Rromă – limba

română

Asigurare proprie 81.8 83.4 48.9 32.1 62.4

Este asigurat prin soţ


www.caritas-ab.ro

sau concubin 9.4 9.7 2.0 7.0 5.2

Nu este asigurată 8.8 6.9 49.1 60.9 32.4

Total 100 100 100 100 100

În pofida ratei ridicate a femeilor care nu plătesc asigurare de sănătate, doar 2.6% (5

persoane) a populaţiei feminine din comună nu figurează înscris în registrul unui medic de

familie, cei neînscrişi fiind în exclusivitate de etnie rromă (maghiară sau română).

Tabelul nr. 7: Asigurarea de sănătate a bărbaţilor din comuna Sîngeorgiu de Mureş

Asigurare de sănătate

Etnia

Total

Maghiară

Română

Rromă – limba

maghiară

Rromă – limba

română

Asigurare proprie 86.8 87.8 57.9 51.1 67.4

Este asigurat prin soţ

sau concubin

1.4

0.5

2.0

1.2

1.2

Nu este asigurat 11.8 11.8 40.1 47.7 31.4

Total 100 100 100 100 100

Rata bărbaţilor care sunt asiguraţi la Casa de Asigurări de Sănătate este ceva mai

ridicat decât în rândul femeilor, fapt care se leagă de rata mai ridicată a celor activi pe piaţa

muncii. Însă şi între bărbaţi se pot observa inegalităţile după etnii: printre rromi sunt mult mai


www.caritas-ab.ro

mulţi neasiguraţi. Bărbaţii sunt înscrişi la un medic de familie în proporţie mai scăzută, cei

5.7% (11 bărbaţi) neînscişi fiind de etnie rromă.

Date privind situaţia financiară a gospodăriilor

Tabelul nr. 7: Sursa de venit a gospodăriilor

Sursă de venit Număr de gospodării Procent din total

Pensie 71 35.5

Pensie de invaliditate 18 9

Salar 55 27.5

Muncă ocazională 23 11.5

Asistenţă socială de la stat 18 9

Alocaţie de copil 70 35

Supliment 25 12.5

Tabelul nr. 7 ne informează asupra sursei de venit a gospodăriilor din comună.

În jur de un sfert din gospodării au mai multe surse de venit, printre care figurează

alocaţia de copil. Pentru familiile rrome este tipică munca ocazională prestată de bărbaţi.

Situaţii financiare critice

În chestionar, două întrebări se refereau la situaţii financiare critice, şi anume dacă s-a

întâmplat să nu ajungă banii pentru alimente şi pentru îmbrăcăminte.


www.caritas-ab.ro

Distribuţia răspunsurilor se găsesc în Tabelul 8: se poate vedea că la un total de 92 de

gospodării, adică la aproape jumătate (46%) din totalul chestionat câteodată banii nu sunt

suficienţi nici măcar pentru alimente, iar dintre aceştia cei mai mulţi întâlesc această situaţie

săptămânal. 40 de gospodării, adică 20% din totalul celor intervievaţi consideră că are

dificultăţi frecvente şi regulate în alimentaţie datorită lipsei banilor. Alte 30 de gospodării se

află în această situaţie lunar minim o dată, iar 22 anual de mai multe ori.

Un număr de 82 de gospodării are dificultăţi în achiziţionarea îmbrăcămintelor.

Tabelul nr. 8. Lipsa banilor pentru alimente şi îmbrăcăminte

Nu au ajuns banii pentru

alimente

Număr de gospodării Procent din total

Total 92 46

Săptămânal 40 20

Lunar minim o dată 30 15

Anual de mai multe ori 22 11

Nu au ajuns banii pentru

îmbrăcăminte

82 39.6

Total 82 29.27

Săptămânal 24 12

Lunar minim o dată 29 14.5

Anual de mai multe ori 29 14.5


www.caritas-ab.ro

Condiţiile de trai în gospodării

Un bloc de întrebări se referă la condiţiile fizice de trai în gospodării.

74.4 din totalul familiilor au o locuinţă proprie cu intrare separată, folosită doar de

membrii familiei, iar 25.6% împart locuinţa cu alte persoane, rude sau străine.

În ceea ce priveşte numărul camerelor, 30.9% din familii au o singură cameră sau

bucătărie cu cameră. În aceste case se găseşte grup sanitar doar în două cazuri, în marea

majoritate toaletele aflându-se în curtea casei.

26.5% a populaţiei comunei trăieşte în două camere şi anexe, 18.9 în trei camere şi

anexe, 10.1% în patru camere şi anexe, iar 12% trăiesc în case de cinci sau chiar mai multe

camere.

Diagrama nr. 4: Dotarea gospodăriilor cu utilităţi şi instalaţii sanitare


www.caritas-ab.ro

În cazul gospodăriilor dotate, încălzirea se realizează cu lemne (46.6%), cu gaz

(42.6%), respectiv altele şi anume electricitate (1%).

Pardoseala locuinţelor este pâmânt bătut în 13.5% dintre cazuri, duşumea în 14.1%,

beton în 23.1% şi gresie sau parchet în 49.3%.

În ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor, o chestiune importantă în situaţia sanitară

şi în condiţiile de viaţă ale populaţiei: 85.1% din gospodării au contract cu a firmă de

salubritate care transportă deşeurile la intervale regulate, 9% duc deşeurile la un depozit de

deşeu, iar în cazul a 5.9% de gospodării nu există metodă civilizată a gestionării deşeurilor,

acestea fiind împrăştiate în curte.

Condiţiile de viaţă ale gospodăriei văzute de intervievanţi

Intervievanţii au fost solicitaţi să judece condiţiile de viaţă pe care le-au întâlnit în

gospodării. Tabelele nr. 9 şi 10 rezumă condiţiile generale, respectiv cele de locuit şi starea

curţii gospodăriilor din eşantion.

Se menţionează că starea curţii era descrisă doar când era cazul, numărul total al

gospodăriilor cu curte fiind de 182 din 200.


www.caritas-ab.ro

Tabelul nr. 9: Condiţiile generale ale gospodăriei descrise de intervievant

Condiţiile gospodăriei Număr gospodării Procent din total

Foarte bune 58 29

Bune 39 19.5

Acceptabile 41 20.5

Slabe 40 20

Foarte slabe 22 11

Tabelul nr. 10: Condiţiile de locuit şi starea curţii gospodăriilor descrise de intervievant

Condiţii de locuit Număr Procent Starea curţii Număr Procent

Foarte curat 38 19 Foarte curat 39 21.4

Curat 50 25 Curat 47 25.8

Acceptabil, mediu 42 20.5 Acceptabil, mediua 67 36.8

Dezordonat 39 19.5 Dezordonat 11 6

Foarte dezordonat, neglijat 11 5.5 Foarte dezordonat, neglijat 18 10


www.caritas-ab.ro

Umiditatea locuinţelor este descrisă ca corespunzătoare în 106 cazuri (53%), în 94

cazuri (47%) aerul fiind necorespunzătoare.

S-a văzut mucegai în 26 gospodării, adică în 13% din totalul de gospodării vizitate.

37 de locuinţe – 18.5% din total – prezintă semne de azot.

Dotarea gospodăriilor cu bunuri

Diagramele nr. 5 şi 6 ne informează asupra dotării gospodăriilor din comună cu

mobilier, respectiv cu bunuri de larg consum, datele fiind exprimate în procente.

Diagrama nr. 5: Dotarea gospodăriilor cu mobilier (%)


www.caritas-ab.ro

Diagrama nr. 6: Dotarea gospodăriilor cu bunuri de larg consum (%)

Bunuri imobile şi bunuri de producţie deţinute de familii

8.2% din gospodării deţine teren agricol bun propriu, 0.5% desfăşoară activitate

agricolă folosind terenul propietate a părinţilor. 1% din gospodării nu are teren cultivabil, dar


www.caritas-ab.ro

ia în lucru şi lucrează terenul proprietatea altor persoane. 5.8% din familiile chestionate deţine

teren cultivabil, dar nu îl lucrează, iar 52.7% nu deţine teren agricol.

Menţionăm că familiile rrome deţin în proporţie foarte mică teren agricol: doar 0.5%

din familiile rrome vorbitoare de limba maghiară şi 2% vorbitoare de limbă română au

declarat că deţin teren şi lucrează pe acesta.

6.3% din totalul gospodăriilor trăieşte din venitul provenind din activitate agricolă

(doar 0.5%, adică o singură familie fiind de etnie rromă), iar 8.7% realizează venit care

contribuie la venitul total al gospodăriei, nefiind însă singura sursă de venit. Din această din

urmă categorie 2.5% (cinci familii) sunt de etnie rromă.

35% dintre gospodării ţin animale, cel mai des porc (37.5%), cal (37.5%) şi păsări

(19.2%).

Satisfacţia cu viaţa a populaţiei

Satisfacţia cu viaţa, judecată pe o scală între 0 (foarte nesatisfăcut) şi 10 (foarte

satisfăcut) are o medie de 5.11 pe întreaga comunitate chestionată.

Diferenţiind între etnii se observă a imensă diferenţă între cei peste medie (maghiari şi

români), respectiv sub medie (rromi), cei mai satisfăcuţi fiind românii şi cei mai puţin

satisfăcuţi rromii vorbitori de limba română.

Tabelul nr. 11 conţine valorile medii ale satisfacţiei generale cu viaţa pe etnii.

Tabelul nr. 11: Satisfacţia generală cu viaţa pe etnii

Medie pe comunitate 5.11

Maghiari 5.53


www.caritas-ab.ro

Români 6.63

Rromi vorbitori de limba maghiară 4.13

Rromi vorbitori de limba română 3.70

30.97% dintre cei chestionaţi consideră că condiţiile de viaţă nu s-au îmbunătăţit în

comună în ultimii ani, 68.03% văd a îmbunătăţire a situaţiei, iar 1% nu reuşeşte să decidă în

această privinţă.

Se menţionează că în majoritatea cazurilor, chestionarele au fost completate de femei,

astfel rezultatele referitoare la satisfacţia cu viaţa ilustrează predominant atitudinile acestora.

Ocupaţiile femeilor de etnie rromă

Activitatea pe piaţa muncii a femeilor de etnie rromă este mult mai restrânsă decât a

celor de etnie maghiară sau română din comună. Aceasta se caracterizează în majoritate prin

prestarea unor munci care nu necesită calificare, printre care se numără vânzarea pe piaţă sau

munca agricolă, respectiv unele munci necalificate în fabrici. În mod îmbucurător, unele

femei rrome care au absolvit zece clase într-o şcoală profesională sau au obţinut chiar diplomă

de bacalaureat, au ocupaţii şi lucrează în domeniul calificării obţinute, fiind croitorese,

îngrijotori bolnavi respectiv tehniciani desen.

Tabelul de mai jos conţine ocupaţia femeilor de etnie rromă – vorbitoare de limba

maghiară şi română.


www.caritas-ab.ro

OCUPAŢIE Numărul respondentelor

de etnie rromă

Îngrijire bolnav Două persoane

Muncă necalificată în fabrica de cabluri O persoană

Munci în grădina altora O persoană

Vinde la piaţă Două persoane

Lustruitoare de mobilă O persoană

Zugrav O persoană

Tehnician desen O persoană

Croitorie Trei persoane

Femeie de serviciu O persoană

Ocupaţiile bărbaţilor de etnie rromă

Etnia rromă pare a fi un dezavantaj pe piaţa muncii şi pentru bărbaţi. Deşi în

comparaţie cu femeile, o proporţie mult mai mare a bărbaţilor lucrează – semn al conservării

rolurilor familiale tradiţionale şi al modelului capulul de familie întreţinător al întregii familii,

– rata bărbaţilor rromi activi nu se apropie de cea a activilor din celalalte două etnii.

Remarcabil este faptul că mulţi bărbaţi rromi au lucrat în trecut şi nu lucrează în prezent, ceea

ce sugerează faptul că criza economică dezavantajează în mod cel mai grav grupurile sociale

vulnerabile cu ocupaţii nesigure şi calificare insuficientă.


www.caritas-ab.ro

OCUPAŢIE Numărul respondentelor

de etnie rromă

Tâmplar, asistent tâmplar, muncitor în construcţii Şapte persoane

Muncă necalificată în fabrici Cinci persoane

Vinde la piaţă Patru persoane

Gunoier O persoană

Şofer O persoană

Croitor O persoană

Antreprenor O persoană

Zilier – munci necalificate în gospodăriile altora Zece persoane

Tabelul de mai sus conţine ocupaţiile amintite de către bărbaţii de etnie rromă capi de

familie chestionaţi din comună. Munca tipică a bărbaţilor rromi este cea de zilier necalificat în

sezonul de primăvară-toamnă, respectiv munca necalificată în fabrici. De asemenea, printre

bărbaţii rromi unii se ocupă de comercializarea mărfurilor pe piaţă.

Nivelul şcolarizării bărbaţilor rromi este mai ridicată decât a femeilor, aceştia având în

unele cazuri chiar şcoli profesionale absolvite. Astfel, tâmplăria sau alte munci de construcţii

care necesită calificare profesională sunt prestate de către bărbaţii rromi. Totuşi, rata celor

cale lucrează în domeniul calificării este foarte scăzută, mulţi nefolosind pe piaţa muncii

profesia învăţată.


www.caritas-ab.ro

Veniturile familiilor

În gospodăriile alese în mod aleatoriu pentru chestionarea adulţilor capi de familie,

venitul mediu net pe gospodărie era de 1408.26 RON în luna septembrie 2014.

Această sumă medie se împarte în mod inegal între etnii, în felul următor:

ETNIA VENIT LUNAR PE GOSPODĂRIE

Septembrie 2014

Maghiară 1819.88 RON

Romănă 2639.41 RON

Rromă – vorbitor de limba maghiară 725.45 RON

Rromă – vorbitor de limba română 469.05 RON

Datele referitoare la venitul lunar pe gospodărie indică faptul că familiile rrome au

condiţii de viaţă mult mai nefavorabile decât cele maghiare sau române. Diferenţele sunt

uimitoare mai ales dacă considerăm faptul că venitul total se împarte între mai mulţi membri

de familie în cazul rromilor, care au familii mai mari.

Documents

RAPORT DESPRE SITUAŢIA SOCIALĂ A POPULAŢIEI · 2015. 5. 6. · RAPORT DESPRE SITUAŢIA SOCIALĂ A POPULAŢIEI DIN COMUNA SÎNGEORGIU DE MUREŞ Prezenta analiză se bazează pe