Introducere

Banca Comercială „FinComBank” a fost constituită pe 23 noiembrie anul 1992, avînd loc

semnarea contractului de constituire, urmînd să-și inceapa activitatea din 01 iulie 1993,

obținînd licența BNM nr.50 de desfășurare a activității bancare (Anexa 1, Anexa 2).

Banca de Finanţe şi Comerţ S.A. (FinComBank) este una din băncile comerciale universale

de avangardă din Republica Moldova. FinComBank oferă un spectru larg de servicii bancare

corporative şi investiţionale atât cetăţenilor locali, cît şi persoanelor străine. Clientela băncii este

reprezentată de persoanele fizice, bussinesul mic şi mijlociu, la fel şi întreprinderile mari, care

reprezintă toate sectoarele de bază a economiei Moldovei.

Din momentul creării FinComBank tinde spre inovație, permanent acordă clienților săi

servicii și produse bancare noi. În 1995 Banca a fost una din inițiatorii decontărilor prin

intermediul cardurilor VISA, Diners Club și Europay/MasterCard în Moldova, în 2000 a devenit

membru al Europay International, iar din 2001, banca este membru al sistemului internațional de

plăți VISA International. În vara anului 2005 FinComBank a implemetat programul on line de

achitare a serviciilor comunale, elaboînd special pentru aceasta site-ul www.fincompay.com.

De asemenea, banca activ colaborează cu sistemele internaționale de transferuri bănești

WESTERN Union, Anelik, Poşta Rapidă şi Unistream, Contact şi Zolotaya Corona

În anul 2001, cu asistența tehnica din partea companiei RABO International Advisory

Services (RIAS)BV, care intră în componența băncii din Olanda " Rabobank", FinComBank

modifică structura sa organizatorică cu scopul deservirii mai eficiente și calitative a clientilor.

Indicatorii financiari înalţi, dinamica dezvoltării şi stabilitatea Băncii au determinat, în

mare măsură, selectarea băncii de către organizaţiile occidentale donatoare şi instituţiile

financiare, cointeresate în găsirea unor parteneri siguri în Moldova. FinComBank beneficiază de

linia de credit a Băncii Mondiale în cadrul "Primului proiect de dezvoltare a sectorului privat în

Moldova", de garanţia Agenţiei USA în dezvoltarea internaţională (USAID) de creditare

întreprinderilor mici.  În 2002 Banca a semnat contractul de creditare cu Corporaţia financiară

Internaţională (IFC) şi a devenit participant la Proiectul de Finanţare a sectorului rural şi

dezvoltare a întreprinderilor mici (RISP), precum şi la Proiectul de investiţii şi  servicii pentru

sectorului rural (IFAD). Participarea activă a Băncii la aceste proecte, a dus la încheierea unor

noi acorduri şi contracte.

În august 2007 cunoscutul fond de riscuri Western NIS Enterprises Fund (WNISEF) a

devenit unul dintre cei mai mari acţionari a Băncii, procurînd 25% din acţiuni. În luna noiembrie

a aceluiaşi an FinComBank  a semnat un acord de primire a unui împrumut în mărime de 5 mln.

3

dolari SUA cu Fondul European pentru Sud-Estul Europei (European Fund for Southeast

Europe). În iunie 2008 Consiliul directorilor WNISEF a primit hotărîrea despre acorarea unui

împrumut pentru FinComBank în mărime de 5 milioane dolari pe un termen de 5 ani. În

februarie 2009 FinComBank a semnat un acord cu Corporaţia investiţiilor private străine

(Overseas Private Investment Corporation (OPIC)) despre acordarea  împrumutului în mărime de

6 milioane  dolari SUA pe termen de 10 ani, care va fi predestinat pentru  finanţarea

întreprinderilor mici şi mijlocii.  

FinComBank este unul din fondatorii si membrii Asociatiei bancilor din Moldova si a

Bursei de valori din Moldova, membru Camerei de Comerţ Americană în Moldova.

Performanţele băncii depind de activitatea perfectă a fiecărei secţii, departament, iar

problemele ce persistă în sistemul bancar de gestionare a conturilor clienţilor, de conducere şi de

organizare a serviciilor de casă precum şi coordonarea operaţiunilor active şi pasive, modul

organizării tipurilor de operaţiuni cu valută, pot fi soluţionate doar la aplicarea unui management

modern şi efectiv. Iar pentru aceasta managerii trebuie să cunoască mai multe aspecte ale

activităţii băncii, nu doar a acelui departament de care răspunde. Astfel aceasta confirmă

actualitatea studierii activităţii “FinComBank” S.A. şi a prezentului raport atît sub aspect

teoretic cît şi practic.

Scopul cercetării constă în întărirea cunoştinţelor teoretice acumulate la universitate cu

exemple practice şi acaparării deprinderilor de lucru în cadrul băncii.

Pentru a realiza scopul cercetării, pe parcursul practicii de magistru care a avut loc

“FinComBank” S.A. au fost realizate următoarele obiective: perfecţionare a cunoştinţelor

teoretice în domeniul financiar-bancar, întărirea deprinderilor de lucru în cadrul băncii, studierea

actelor normative juridice şi a regulamentelor interne şi aplicarea acestora în activitatea de zi cu

zi, elaborarea şi completarea documentelor bancare, formarea şi dezvoltarea abilităţii de

comunicare cu clienţii şi lucrătorii bancari.

Scopul, sarcinile si metodologia cercetării au determinat structura raportului practicii de

master care constă din : introducere, 5 capitole ce reflecta conţinutul de baza al cercetării,

bibliografie şi anexe care integrează în sine o mică parte a informaţiei practice aferente activităţii

băncii. Fiecare capitol reprezintă o descriere a unui segment din activitatea băncii, iar întreaga

lucrare redă aspectul general de activitate al „FinComBank” S.A.

Capitolul I „Statul şi structura organizatorică a băncii” cuprinde analiza statutului,

studierea structurii organizatorice şi de conducere a “FinComBank” S.A. Studierea modalităţilor

de protejare a intereselor bancare şi analiza managementului resurselor umane.

În Capitolul II „Operaţiunile de casă a băncii comerciale” se analizează organizarea

serviciului de casierie a “FinComBank” S.A.. Se face analiza operaţiunilor de încasare a

4

numerarului şi operaţiunilor de eliberare a numerarului. Deasemenea, acest capitol cuprinde

analiza operaţiunilor valutare a băncii. Studierea operaţiunilor valutare efectuate cu numerar şi

fără numerar. Analiza poziţiei valutare şi modul determinării. Studierea operaţiunilor de schimb

valutar. Analiza modalităţilor de transfer internaţional de fonduri.

În Capitolul III „Resursele băncii şi modul formării lor” se cercetează operaţiunile pasive

a “FinComBank” S.A.. Se studiază trăsăturile specifice de atragere şi formare a resurselor

băncii.

Capitolul V „Operaţiunile active ale băncii” cuprinde analiza operaţiunilor active a

“FinComBank” S.A.. Studierea politicii de creditare şi a regulamentelor ce reglementează

activitatea creditară a băncii. Analiza produselor creditare oferite clienţilor retail şi corporativi.

Studierea tipurilor creditelor şi clasificarea acestora. Analiza operaţiunilor efectuate de către

“FinComBank” S.A. pe piaţa valorilor mobiliare.

Capitolul VI „Evaluarea activităţii economice a băncii și a rapoartelor financiare ale

băncii” cuprind analiza activităţii economice a “FinComBank” S.A.. Studierea surselor

principale de venituri şi principalelor direcţii de cheltuieli. Deasemenea conţine analiza structurii

rapoartelor financiare a “FinComBank” S.A.. Analiza conţinutului rapoartelor financiare,

termenii şi modul prezentării rapoartelor financiare.

Bazele teoretice şi metodologice ale activităţii bancare au fost cercetate în regulamentele

BNM şi regulamentele interne ale băncii.

5

Capitolul I. Statutul şi structura organizatorică a băncii

1.1.FinComBank: istoria băncii

Banca de Finanţe şi Comerţ S.A. "FinComBank" este una din băncile comerciale

universale de frunte din Republica Moldova. FinComBank acordă un spectru larg de servicii

bancare investiționale și corporative cetățenilor autohtoni și celor străini. Clientela băncii

reprezintă toate sectoarele de bază a economiei naționale, dispune de o experiență bogată de

activitate cu parteneri străini și un potențial de export. 15  filiale şi 57 reprezentanţe ale

FinComBank-ului sunt plasate în Chişinău, Otaci, Rezina, Hînceşti, Bălţi, Rîşcani, Edineţ,

Glodeni, Drochia, Soroca, Floreşti, Cahul, Comrat, Orhei, Ialoveni, Anenii-Noi şi Ungheni.

FinComBank a fost creat in iulie 1993 sub forma de societate pe actiuni. Banca posedă

licenţa Băncii Naționale a Moldovei (Anexa 1, Anexa 2).

În prezent Banca are 131de acţionari, 600 de angajaţi şi circa 95 mii de clienţi.

Banca este organizată şi funcţionează ca persoană juridică conform legislaţiei Republicii

Moldova. Conform statutului “FinComBank” S.A., care este reglementat în special de Legea

„Privind societăţile pe acţiuni”, Legea „Instituţiilor financiare”, Regulamentul „Cu privire la

autorizarea băncilor”, banca funcţionează ca societate pe acţiuni de tip deschis cu caracter

universal cu o durată de activitate nelimitată.

Denumirea completă a Băncii este: Banca de Finanțe și Comerț S.A, iar denumirea

prescurtată a Băncii este: “FinComBank” S.A. Sediul Băncii este în Republica Moldova, mun.

Chişinău, MD-2012, str. Puşkin, 26. Banca desfăşoară activităţile financiare prevăzute de lege, în

baza Licenţei (Anexa 1, Anexa 2), eliberată de organul public abilitat (Banca Naţională a

Moldovei).

Statutul “FinComBank” S.A. corespunde legislaţiei şi conţine informaţii despre: titular şi

adresa juridică a băncii, forma juridică de organizare (Dispoziţii generale); capitalul băncii şi

valori mobiliare ale băncii; statutul juridic al acţionarilor; operaţiunile băncii; resursele de

creditare ale băncii; organele de conducere şi control; tranzacţii de proporţii şi tranzacţii cu

conflict de interese; profituri şi dividende; evidenţa contabilă şi sistemul de raportare; protecţia

drepturilor clienţilor băncii şi secretul bancar; relaţii cu personalul; reorganizarea şi lichidarea

băncii.

Banca este independentă de organele puterii şi administraţiei publice centrale şi locale, ia

propriile decizii de orice natură legate de activitatea pe care o desfăşoară, în interesul acţionarilor

6

şi în conformitate cu legislaţia în vigoare din Republica Moldova. Banca îşi desfăşoară

activitatea pe baza autogestiunii şi autofinanţării integrale şi este titulară a dreptului de

proprietate asupra bunurilor sale. Scopul activităţii Băncii constă în utilizarea eficientă a

resurselor financiare şi materiale în vederea obţinerii profitului. Banca răspunde pentru

îndeplinirea propriilor obligaţii, inclusiv faţă de deponenţi, cu întreg patrimoniul său. Banca nu

răspunde pentru angajamentele luate de stat. Statul nu răspunde pentru angajamentele Băncii, cu

excepţia cazurilor cînd statul îşi asumă o atare răspundere. Banca nu răspunde pentru obligaţiile

acţionarilor săi. Acţionarii nu răspund pentru obligaţiile Băncii. Acţionarii suportă riscul

pierderilor în limita participaţiunii lor la capitalul social al Băncii.

Din momentul creării FinComBank tinde spre inovatie, permanent acordă clienților săi

servicii și produse bancare noi. În 1995 Banca a fost una din inițiatorii decontărilor prin

intermediul cardurilor VISA, Diners Club și Europay/MasterCard în Moldova, în 2000 a devenit

membru al Europay International, iar din 2001 Banca este membru al sistemului internațional de

plăti VISA International. În vara anului 2005 FinComBank a implemetat programul on line de

achitare a serviciilor comunale, elaborînd special pentru aceasta site-ul www.fincompay.com.

De asemenea, banca activ colaborează cu sistemele internaționale de transferuri bănești

WESTERN Union, Anelik, Poşta Rapidă şi Unistream, Contact şi Zolotaya Corona.

În anul 2001, cu asistența tehnică din partea companiei RABO International Advisory

Services (RIAS)BV, care intra în componența băncii din Olanda „Rabobank", FinComBank a

modificat structura sa organizatorică cu scopul deservirii mai eficiente și calitative a clienților.

Indicatorii financiari înalţi, dinamica dezvoltării şi stabilitatea Băncii au determinat, în

mare măsură, selectarea băncii de către organizaţiile occidentale donatoare şi instituţiile

financiare, cointeresate în găsirea unor parteneri siguri în Moldova. FinComBank beneficiază de

linia de credit a Băncii Mondiale în cadrul "Primului proiect de dezvoltare a sectorului privat în

Moldova", de garanţia Agenţiei USA în dezvoltarea internaţională (USAID) de creditare

întreprinderilor mici.  În 2002 Banca a semnat contractul de creditare cu Corporaţia financiară

Internaţională (IFC) şi a devenit participant la Proiectul de Finanţare a sectorului rural şi

dezvoltare a întreprinderilor mici (RISP), precum şi la Proiectul de investiţii şi  servicii pentru

sectorului rural (IFAD). Participarea activă a Băncii la aceste proecte, a dus la încheierea unor

noi acorduri şi contracte.

În august 2007 cunoscutul fond de riscuri Western NIS Enterprises Fund (WNISEF) a

devenit unul dintre cei mai mari acţionari a Băncii, procurînd 25% din acţiuni. În luna noiembrie

a aceluiaşi an FinComBank  a semnat un acord de primire a unui împrumut în mărime de 5 mln.

dolari SUA cu Fondul European pentru Sud-Estul Europei (European Fund for Southeast

Europe). În iunie 2008 Consiliul directorilor WNISEF a primit hotărîrea despre acorarea unui

7

împrumut pentru FinComBank în mărime de 5 milioane dolari pe un termen de 5 ani. În

februarie 2009 FinComBank a semnat un acord cu Corporaţia investiţiilor private străine

(Overseas Private Investment Corporation (OPIC)) despre acordarea  împrumutului în mărime de

6 milioane  dolari SUA pe termen de 10 ani, care va fi predestinat pentru  finanţarea

întreprinderilor mici şi mijlocii.  

FinComBank este unul din fondatorii și membrii Asociației băncilor din Moldova și a

Bursei de valori din Moldova, membru Camerei de Comerţ Americană în Moldova.

1.2.Structura organizatorică a băncii

“FinComBank” S.A. dispune de o structură organizatorică divizională, ilustrarea grafică a

structurii organizatorice este efectuată prin organigramă (Anexa 3), care arată nivelurile de

conducere şi structurile de raportare. Gradul de control managerial corespunde piramidei

organizaţionale „înaltă”, respectiv structura organizatorică are mai multe nivele de raportare.

Astfel banca are o structură organizatorică bine determinată şi echilibrată.

Structura organizatorică a Băncii se aprobă de Consiliul de Administraţie în funcţie de

volumul şi direcţiile de activitate ale Băncii. Structura organizatorică a Băncii poate fi modificată

de Consiliul de Administraţie la propunerea Comitetului de Direcţie sau din iniţiativă proprie.

În prezent banca este alcătuită din 15  filiale şi 57 reprezentanţe ale FinComBank-ului sunt

plasate în Chişinău, Otaci, Rezina, Hînceşti, Bălţi, Rîşcani, Edineţ, Glodeni, Drochia, Soroca,

Floreşti, Cahul, Comrat, Orhei, Ialoveni, Anenii-Noi şi Ungheni. (Anexa 4).

Organele de conducere şi control ale băncii sunt:

1. Organul suprem de conducere - Adunarea Generală a Acţionarilor Băncii;

2. Organul de conducere - Consiliul de Administraţie;

3. Organul executiv - Comitetul de Direcţie;

4. Organul de control - Comisia de cenzori.

Adunarea Generală a Acţionarilor este organul suprem de conducere al Băncii. Adunarea

Generală a Acţionarilor poate fi ordinară anuală şi extraordinară.

Adunarea Generală ordinară anuală a Acţionarilor se întruneşte nu mai devreme de o lună

şi nu mai tîrziu de 2 luni de la data primirii de către organul financiar abilitat a dărilor de seamă

anuale ale Băncii. Termenul de întrunire a Adunării Generale extraordinare a Acţionarilor se

stabileşte prin decizia organului care a convocat-o. Adunarea Generală extraordinară a

Acţionarilor se convoacă de către Comitetul de Direcţie al Băncii în temeiul deciziei Consiliul de

Administraţie, luate: 8

- din iniţiativa Consiliului de Administraţie;

- la cererea Comisiei de Cenzori sau a organizaţiei de audit, dacă aceasta exercită

atribuţiile Comisiei de Cenzori;

- la cererea acţionarilor care deţin, individual sau în grup, cel puţin 25% din acţiunile cu

drept de vot, sau în temeiul unei hotărîri (încheieri) a instanţei judecătoreşti.

În tabelul de mai jos sunt indicate datele despre acţionarii, care deţin cote semnificative

(mai mari de 5%) de acţiuni ordinare ale Băncii, la situaţia din 31 decembrie 2011. Cota-parte

este calculată din cantitatea totală a acţiunilor ordinare, care se află în posesia acţionarilor, ce

constituie 1 351 442 unităţi.

Tabelul 1.1

Acționarii de bază a „FinComBank” S.A.

FinComBank S.A. Acționarii de bază Numărul de acțiuni Cota parte (%)

1 Western NIS Enterprise Fund 323897 24,62

2 Voronin O.V. (grup de persoane) 264310 20,09

3 Antoci I.E. 90392 6,87

4 Biotex-Com SRL 89758 6,82

5 Avicomagro SRL 89740 6,82

6 Tatar D. 88641 6,74

7 Hvorostovschii V.I. (grup de persoane) 74370 5,65

8 Total: 1021108 75,55

9 Capital acționar 1351442 100

Sursă: Elaborat de autor în baza datelor FinComBank

Adunările Generale ale Acţionarilor se pot desfăşura:

- în prezenţa acţionarilor;

- prin corespondenţă;

- sub formă mixtă.

Adunarea Generală ordinară anuală nu poate avea loc prin corespondenţă. Adunarea

Generală ordinară anuală sub formă mixtă este în drept să se desfăşoare numai dacă acţionarii cu

drept de vot prezenţi la Adunarea Generală constituie mai mult de două treimi din numărul total

de acţionari cu drept de vot. Procedura de desfăşurare a Adunării Generale a Acţionarilor este

stabilită în Regulamentul Adunării Generale a Acţionarilor Băncii, aprobat de Adunarea

Generală a Acţionarilor Băncii.

Adunarea Generală a Acţionarilor este deliberativă dacă acţionarii prezenţi la ea reprezintă

mai mult de o jumătate din acţiunile cu drept de vot. Adunarea Generală a Acţionarilor este

9

prezidată de Preşedintele Consiliului de Administraţie sau de o altă persoană aleasă de Adunarea

Generală.

Atribuţiile Secretarului Adunării Generale a Acţionarilor sunt exercitate de Secretarul

Consiliului de Administraţie sau o altă persoană aleasă de Adunare.

Chestiunile ce se vor discuta şi hotărîrile ce se vor adopta la Adunarea Generală a

Acţionarilor trebuie să corespundă subiectelor incluse în agendă. Dezbaterile şi hotărîrile

Adunării Generale a Acţionarilor trebuie să fie consemnate în procesul-verbal al Adunării, care

se întocmeşte în cel puţin în două exemplare. Fiecare exemplar al procesului-verbal este semnat

de Preşedintele Adunării Generale şi de Secretarul Adunării Generale. Procesul-verbal al

Adunării Generale a Acţionarilor, potrivit hotărîrii Adunării Generale, se autentifică de Comisia

de Cenzori sau de notar, după caz.

Consiliul de Administraţie este organul de administrare a Băncii, care supraveghează

activitatea ei, elaborează şi asigură aplicarea politicii Băncii. Consiliul de Administraţie este

subordonat Adunării Generale a Acţionarilor. Membrii Consiliului de Administraţie sunt aleşi de

către Adunarea Generală a Acţionarilor pe o perioadă de 4 (patru) ani şi este format dintr-un

număr de 7 (şapte) membri. Membrii Consiliului pot fi realeşi de un număr nelimitat de ori.

Adunarea Generală a Acţionarilor poate revoca Consiliul de Administraţie înainte de terminarea

mandatului.

Preşedintele Consiliului de Administraţie este ales de membrii Consiliului. La propunerea

Preşedintelui Consiliului de Administraţie, Consiliul alege un Vicepreşedinte al Consiliului de

Administraţie din rîndul membrilor săi. Cvorumul necesar pentru desfăşurarea şedinţelor

Consiliului de Administraţie este de cel puţin două treimi din numărul total de membri ai

Consiliului de Administraţie. Şedinţele Consiliului de Administraţie pot fi ordinare şi

extraordinare. Şedinţele ordinare se desfăşoară cel puţin o dată pe trimestru. Şedinţele

Consiliului se ţin de regulă la sediul Băncii. Consiliul de Administraţie se poate întruni însă şi în

orice alt loc din Republica Moldova sau din străinătate. Şedinţele se ţin în prezenţa membrilor

Consiliului, prin corespondenţă sau în formă mixtă. Membrii pot participa la şedinţele

Consiliului de Administraţie şi prin telefon. Procedura şedinţelor Consiliului este stabilită în

Regulamentul Consiliului de Administraţie.

Comitetul de Direcţie este organul executiv al Băncii, care organizează, conduce şi

răspunde de activitatea curentă a Băncii. Comitetul de Direcţie este subordonat Consiliului de

Administraţie. Comitetul de Direcţie constă dintr-un număr impar de membri, dar nu mai puţin

de 3 (trei) şi nu mai mult de 5 (cinci) persoane, desemnate pentru un termen de 4 (patru) ani.

Membrii Comitetului de Direcţie pot fi realeşi de un număr nelimitat de ori.

Comitetul de Direcţie are următoarea componenţă:

10

- Preşedintele Comitetului de Direcţie, denumit în Statut şi în alte acte oficiale ale Băncii

"Preşedinte",

- Prim-vicepreşedintele Comitetului de Direcţie, denumit în Statut şi în alte acte oficiale ale

Băncii "Prim-vicepreşedinte",

- unul sau mai mulţi Vicepreşedinţi ai Comitetului de Direcţie, denumiţi în Statut şi în alte

acte oficiale ale Băncii "Vicepreşedinţi",

- alţi membri ai Comitetului de Direcţie, după caz.

Preşedintele Băncii este în drept să acţioneze în numele Băncii fără mandat, în limitele

competenţelor acordate de Consiliul de Administraţie sau, după caz, Adunarea Generală a

Acţionarilor, precum şi să emită ordine şi dispoziţii obligatorii pentru angajaţii Băncii. În lipsa

Preşedintelui, atribuţiile lui sunt exercitate de Prim-vicepreşedinte sau de un Vicepreşedinte

desemnat în acest scop de Preşedinte. De asemenea preşedintele poate delega o parte din

atribuţiile sale altor membri ai Comitetului de Direcţie sau altor salariaţi ai Băncii. Modul de

activitate şi atribuţiile Comitetului de Direcţie sunt stabilite în Regulamentul Comitetului de

Direcţie, care este aprobat de Consiliul de Administraţie al Băncii.

Controlul activităţii economico-financiare a Băncii este exercitat de către Comisia de

Cenzori, care se subordonează numai Adunării Generale a Acţionarilor. Controlul obligatoriu se

efectuează o dată pe an şi priveşte activitatea economico-financiara a Băncii în anul financiar

încheiat.

Controlul extraordinar se efectuează de Comisia de Cenzori din iniţiativă proprie, pe baza

hotărîrii Adunării Generale a Acţionarilor sau a Consiliului de Administraţie, precum şi la

cererea acţionarilor ce deţin cel puţin 10% din acţiuni.

Comisia de Cenzori este alcătuită din 3 (trei) membri, numiţi de Adunarea Generală a

Acţionarilor pe o perioadă de cel mult 4 (patru) ani, după care pot fi realeşi. Cel puţin unul dintre

cenzori trebuie să fie contabil autorizat în condiţiile legii sau contabil-expert. Cenzorii trebuie să

fie acţionari ai Băncii, cu excepţia contabililor-experţi. Nu pot fi cenzori membrii Consiliului de

Administraţie şi ai Comitetului de Direcţie, alţi salariaţi ai Băncii şi alte persoane cărora li se

interzice prin lege deţinerea funcţiei de cenzor. Comisia de cenzori se întruneşte în şedinţe

ordinare o dată în trimestru şi în şedinţe extraordinare, la convocarea consiliului băncii sau a doi

membri ai săi. Deciziile se iau cu votul majorităţii membrilor care nu sunt în drept să se abţină de

la votare.

Comisia de Cenzori controlează modul în care sunt respectate de Bancă actele normative

aplicabile şi prezintă Consiliului de Administraţie rapoarte în această privinţă. De asemenea,

aceasta stabileşte proceduri interne de evidenţă şi control pentru Bancă, în temeiul

regulamentelor Băncii Naţionale a Moldovei, şi supraveghează respectarea lor.

11

Rapoartele Comisiei de Cenzori se remit Comitetului de Direcţie şi Consiliului de

Administraţie. In cazul în care controlul a fost efectuat la cererea acţionarilor care deţin cel puţin

10% din acţiunile cu drept de vot ale Băncii, rapoartele Comisiei de Cenzori se remit şi acestora.

Raportul de activitate al Comisiei de Cenzori se prezintă Adunării Generale a Acţionarilor.

Pe baza rezultatelor controlului efectuat, Comisia de Cenzori are dreptul să solicite

convocarea Adunării Generale extraordinare a Acţionarilor şi să-i prezinte anumite rapoarte cu

privire la situaţiile şi/sau neregulile constatate.

Comisia de Cenzori prezintă anual raportul privind controlul obligatoriu al activităţii

economico-financiare a Băncii în anul încheiat. Raportul va cuprinde opinia Comisiei de Cenzori

asupra gradului de conformitate al dărilor de seamă financiare cu rezultatele financiare reale ale

Băncii. Dacă se consideră necesar, raportul va cuprinde şi recomandări ale Comisiei de Cenzori

pentru eliminarea neajunsurilor.

Atribuţiile Comisiei de Cenzori pot fi delegate, în baza hotărîrii Adunării Generale a

Acţionarilor, unei companii de audit cu renume. Delegarea către compania de audit a atribuţiilor

Comisiei de Cenzori nu exonerează Banca de efectuarea controalelor de audit obligatorii

conform legii.

12

Capitolul II. Operațiuni de casă a băncii comerciale

2.1. Operațiunile valutare: tipuri și modul de organizare al lor

Odată cu dezvoltarea relaţiilor economice internaţionale, persoanele juridice şi fizice au

nevoie de resurse în valută străină pentru a efectua diverse plăţi. Astfel B.C. „FinComBank”

S.A. propune clienţilor săi următoarele tipuri de operaţiuni în valută străină:

1) deschiderea şi ţinerea conturilor valutare ale persoanelor juridice şi fizice;

2) efectuarea decontărilor la operaţiunile de export-import ale clienţilor în valută străină;

3) primirea depunerilor în valută străină de la persoanele fizice şi juridice rezidenţi ai

Republicii Moldova, de la cetăţenii străini şi persoanele fără cetăţenie;

4) eliberarea şi administrarea cecurilor de călătorie;

5) procurarea şi vînzarea valutei persoanelor fizice şi juridice;

6) efectuează transferuri rapide de fonduri;

7) oferă credite în valută străină.

Deschiderea conturilor în valută străină se efectuează în corespundere cu prevederile

actelor normative care reglementează deschiderea conturilor bancare. În conformitate cu

legislaţia în vigoare Banca poate să deschidă conturi curente în valută străină persoanelor

juridice doar pentru efectuarea decontărilor internaţionale. În conturile persoanelor juridice

rezidente mijloacele băneşti pot fi înregistrate numai prin virament.

Persoanelor fizice rezidente şi nerezidente li se oferă posibilitatea deservirii conturilor

curente în valută străină. Conturile curente în valută străină se deschid la prezentarea buletinului

de identitate, paşaportului sau a documentelor care îl înlocuiesc.

Transferurile prin virament de persoanele fizice se efectuează în baza ordinului de plată în

valută străină. Sumele ce pot fi transferate sunt reglementate de legislaţie, astfel persoanele fizice

pot transfera mijloace băneşti pînă la 200 USD sau echivalentul acestuia fără a prezenta

documente ce confirmă necesitatea transferului şi a altor documente ce-i permit efectuarea

acestui transfer. În restul cazurilor clientul trebuie să prezinte un set de documente ce confirmă

necesitatea transferului, autorizaţie pentru a scoate din ţara valută, autorizaţia Băncii Naţionale a

Moldovei.

Persoanelor juridice Banca le propune următoarele forme de decontare internaţională:

1. acreditivul documentar;

2. incaso-ul documentar;

3. ordinul de plată;

13

4. scrisoarea de garanţie bancară.

Pentru a debita contul în valută străină persoana juridică este nevoită să cumpere această

valută.

Comercializarea valutei se înfăptuieşte în baza cererilor de vînzare/cumpărare. Persoanele

juridice pot procura valută străina pentru decontări internaţionale şi pentru cheltuieli/deplasări,

prezentînd odată cu cererile de procurare a valutei străine şi documentele ce confirmă destinaţia

plăţii (contracte şi invoice).

Plăţile internaţionale se desfăşoară prin intermediul sistemului internaţional de plăţi

SWIFT.

Banca oferă clienţilor săi servicii de încasare şi eliberare a mijloacelor băneşti în valută

străină.

Numerarul de valuta străina poate fi eliberat din conturile persoanelor juridice numai

pentru:

Cheltuieli de deplasare;

Cheltuieli de transport şi cheltuieli vamale, ce ţin de deplasare.

Numerarul de valută străină poate fi eliberat în suma maximă a echivalentului de 10,000

EURO pe lună, pentru persoana fizică (care este reprezentantă persoanei juridice rezidente).

Sumele ce depăşesc această limită se eliberează cu autorizaţia BNM. Pentru eliberarea valutei

străine în numerar, persoana juridică întocmeşte cererea de ridicare a valutei din cont şi ordinul

de deplasare.

Persoanele fizice pot încasa şi elibera mijloace băneşti în/din conturile personale fără

restricţii. Eliberarea şi încasarea numerarului se face în baza ordinului de eliberarea a

numerarului şi ordinului de încasare a numerarului.

Banca desfăşoară operaţiuni de conversiune a valutei prin intermediul caselor de schimb

valutar. Convertirea valutelor se face în baza cursului de vînzare şi cumpărare a valutei stabilit

de către bancă. Cursul valutar stabilit de către bancă se formează în baza cursului oficial stabilit

de BNM, banca pentru a forma cursul de vînzare adună o marjă calculată de bancă în fiecare zi

în dependenţă de cererea şi oferta valutei pe piaţă, iar la formarea cursului de cumpărare banca

scade această marjă. La conversiunea valutei banca practică diferite cursuri de vînzare-

cumpărare a valutei care diferă în dependenţă de categoria clientului (retail sau corporativ).

Pentru prevenirea spălării banilor în cazul în care suma tranzacţiei este de cel puţin 50,000

lei moldoveneşti (conform cursului oficial al leului moldovenesc faţă de valuta străină stabilit de

Banca Naţională a Moldovei, valabil pentru ziua efectuării operaţiunii), indiferent de faptul că,

tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni casierul va face

identificarea şi verificarea identităţii persoanei fizice.

14

O altă modalitate de efectuare a transferului internaţional de fonduri este utilizarea

transferului rapid de numerar, care ţine de efectuarea transmiterii mesajelor monetare fără

deschiderea conturilor la băncile comerciale de către solicitanţii transferului (persoane fizice).

Baca oferă transferuri rapide prin intermediul : WesternUnion, Anelik, Zolotaya Korona, Leader,

Poşta Rapidă, Migom, Contact.

Casa de schimb valutar are dreptul să cumpere de la persoane fizice şi să vîndă persoanelor

fizice cecuri de călătorie în valută străină. „FinComBank” S.A. propune cecurile de călătorie

American Express, cecurile pot fi eliberate din cont persoanelor juridice numai pentru cheltuieli

de deplasare şi alte cheltuieli ce ţin de deplasare (în conformitate cu regulamentul valutar punct

4.6.3).

În scopul diminuării riscurilor valutare şi al controlului asupra acestora, Banca Naţională a

Moldovei, prin Regulamentul „cu privire la poziţia valutară deschisă a băncii”, stabileşte pentru

băncile autorizate ale Moldovei limitele raportului poziţiei valutare deschise, regulile de

calculare şi de gestiune, precum şi modul de prezentare a rapoartelor privind poziţia valutară

deschisă.

Poziţia valutară reprezintă soldurile mijloacelor în valută străină (care formează activele şi

obligaţiunile bilanţiere ale băncii în valutele respective, precum şi obligaţiunile extrabilanţiere de

procurare şi vînzare în valută străină) care creează riscul obţinerii veniturilor sau cheltuielilor

suplimentare la modificarea cursurilor valutare.

Poziţia valutară este de două tipuri: deschisă şi închisă.

Poziţia valutară se consideră închisă, dacă activele bilanţiere în valută, precum şi

obligaţiunile extrabilanţiere de procurare în această valută, sunt egale cu obligaţiunile bilanţiere

în valuta respectivă, precum şi cu obligaţiunile extrabilanţiere de vînzare în această valută.

Poziţia valutară se consideră deschisă, dacă activele bilanţiere în valută, obligaţiunile

extrabilanţiere de procurare în această valută nu sunt egale cu obligaţiunile bilanţiere în valuta

respectivă, precum şi cu obligaţiunile extrabilanţiere de vînzare în această valută.

În funcţie de mărimea poziţiei valutare deschise se disting:

• poziţia valutară deschisă lungă - dacă suma activelor bilanţiere într-o anumită valută

străină şi a obligaţiunilor extrabilanţiere de procurare în această valută depăşeşte suma

obligaţiunilor bilanţiere în valuta respectivă şi a obligaţiunilor extrabilanţiere de vînzare în

această valută;

• poziţia valutară deschisă scurtă - dacă suma obligaţiunilor bilanţiere într-o anumită valută

străină şi a obligaţiunilor extrabilanţiere de vînzare în această valută depăşeşte suma

obligaţiunilor bilanţiere în valuta respectivă şi a obligaţiunilor extrabilanţiere de procurare în

această valută.

15

Banca prezintă zilnic în format electronic raportul cu privire la poziţia valutară deschisă.

2.2. Încasarea și eliberarea numerarului

Pentru desfăşurarea operaţiunilor de casierie banca dispune de:

1. Casa de circulaţie;

2. Tezaur;

3. Ghişee;

4. Birou pentru verificarea numerarului;

5. Birou pentru trierea şi ambalarea numerarului.

Casa de circulaţie reprezintă o încăpere destinată operaţiunilor de retragere sau depunere a

numerarului în tezaur, precum şi după caz, alimentarea ghişeelor.

Tezaur este o încăpere special amenajată şi destinată păstrării numerarului şi altor valori

depuse din casa de circulaţie.

Ghişeu este un spaţiu în care se efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar cu

clienţii.

Birou pentru verificarea numerarului este un spaţiu adiacent ghişeului, în care la necesitate

clienţii au posibilitatea de verificare a numerarului primit.

Birou pentru trierea şi ambalarea numerarului reprezintă o încăpere dotată cu utilaj şi

echipament necesar pentru verificarea şi ambalarea numerarului, conform cerinţelor stabilite de

Banca Naţională a Moldovei.

În cardul băncii funcţionează:

1. Case operative  – care efectuează: încasări, plăţi în lei, operaţiuni de încasări şi  plăţi  în

valută, schimb de bancnote cu monede metalice, schimb de bancnote deteriorate, schimb de

bancnote, vînzarea  formularelor  cu  regim  special, a certificatelor de depozit, acţiunilor şi a

altor hîrtii de valoare;

2. Case de schimb valutar – efectuează: operaţiuni de cumpărare a valutei străine în

numerar şi a cecurilor de călătorie de la persoane fizice din contul mijloacelor lor proprii,

operaţiuni de vînzare a valutei străine în numerar şi a cecurilor de călătorie persoanelor fizice din

contul mijloacelor lor proprii; operaţiunile de cumpărare şi vînzare a valutei străine.

Casele băncii efectuează încasări şi eliberări de numerar.

Încasările de numerar includ:

a) depuneri în conturile entităţilor sau persoanelor fizice, deschise la Bancă;

b) încasări în numerar generate de activitatea Băncii;

16

c) retrageri de numerar de la filialele aceleiaşi Bănci sau de la oricare altă Bancă sau

filialele acesteia;

d) retrageri de numerar de la BNM.

Eliberările de numerar includ:

a) retrageri de numerar de către clienţii Băncii;

b) plăţi generate de activitatea Băncii;

c) eliberări de numerar între casieriile filialelor aceleiaşi Bănci sau către orice altă Bancă

sau filialele acesteia;

d) depuneri de numerar la BNM.

Pentru efectuarea operaţiunilor cu numerar, se utilizează după caz, următoarele documente:

- ordin de încasare a numerarului - este un document de casă care se utilizează la orice tip

de încasare a numerarului de către Bancă (Anexa 5);

- ordin de eliberare a numerarului - este un document de casă care se utilizează la

eliberarea numerarului de către Bancă (Anexa 6);

- cecul de numerar - este un instrument de plată prin care emitentul de cec dă ordin băncii

de a elibera la prezentare o anumită sumă în numerar mandatarului indicat în cec sau însuşi

emitentului. Carnetul de cecuri se eliberează în baza cererii de eliberare şi se întoarce în baza

cererii de restituire a carnetului de cecuri ;

- delegaţia - este un document de care se utilizează la eliberarea numerarului de către

Bancă, la moment banca substituie eliberările de numerar prin intermediul cecurilor cu eliberarea

numerarului doar la utilizarea delegaţiei.

Documentele utilizate pentru reflectarea operaţiunilor cu numerar se întocmesc de către

funcţionarul responsabil al Băncii şi se execută în ziua operaţională în care au fost emise. Pe

documentele utilizate la operaţiunile cu numerar se aplică amprenta ştampilei şi semnăturile

persoanelor împuternicite ale Băncii.

Banca oferă servicii de încasare a numerarului prin genţi sigilate. La încasarea prin genţi

sigilate ca document de confirmare a numerarului în genţi serveşte borderoul însoţitor, care este

întocmit de depunător în trei exemplare. Primul exemplar se pune în geantă, exemplarul doi se

transmite încasatorilor, iar al treilea rămîne la client ca confirmare că a fost efectuată încasarea.

Banca este obligată să asigure securitatea şi integritatea numerarului şi a altor valori

gestionate de ea, precum şi a încăperilor special destinate pentru păstrarea acestora, inclusiv în

filiale şi reprezentanţe. Astfel “FinComBank” S.A. a dotat casieria cu echipament special care

include, sistemul de supraveghere video, sistemul de alarmă, sistemul control acces, sistemul de

prevenire a incendiului. Gestionarea numerarului şi a altor valori din casa de circulaţie şi tezaur

17

se efectuează în mod obligatoriu de către trei persoane, desemnate prin ordin de către

conducătorul Băncii.

Tabelul 2.1

Dinamica indicatorilor generali în cadrul „FinComBank” S.A.

Nr Denumirea parametrilor 31.12.2009 31.12.2010 31.12.2011

1 Nr. de filiale (un) 15 15 15

2 Nr. de reprezentanțe (un) 57 29 29

3 Nr. total de angajați (pers) 619 602 540

4 Nr. de acționari (un) 135 135 137

5 Nr. de clienți (un) 87500 91900 103265

6 Nr. de conturi (un) 101335 87398 132951

7 Capitalul social (mii lei) 131544,2 131544,2 131544,2

8 Capital normativ total (mii lei) 331528,4 242063,7 277428,2

9 Active totale (mii lei) 1866376,5 1634202 1654440,4

10 Venit (mii lei) 5844,4 -83776,4 36494,2

11 Total credite (mii lei) 906346,4 907399,8 830686,3

12 Total depozite (mii lei) 1085415,3 958773,2 1047530,3

Sursă: Elaborat de autor în baza rapoartelor anuale FinComBank

În baza tabelului de mai sus, observăm o evoluție contiună a băncii, ea fiind cu tendințe

diferite. După reorganizare, în anul 2010 s-a micșorat considerabil (practic de două ori) numărul

agențiilor filialelor băncii. În rest, indicatoarele, în mare parte, au o evoluție pozitivă, fapt ce ne

indică o creștere numărului clienților, numărul conturilor, creditelo și depozitelor. În urma

acestora putem constata că clienții din an în an au o încredere tot mai mare în „FinComBank”

S.A., și cu plăcere utilizează serviciile băncii. În anul 2010, banca este în pierdere, fapt ce rezultă

din criza economică mondială, instabilitatea politică din țară și desigur reorganizarea băncii, însa

în anul 2011, venitul este înregistrat, fiind mai mare decît cel înregistrat în anul 2009. Valoarea

depozitelor este mai mare decît cea a creditelor, deci banca încearcă să țină sub control acestea,

pentru a putea finanța corect și eficient clienții săi și activitatea băncii.

Tezaurul  trebuie să fie prevăzut cu trei chei, din care:

- una va fi deţinută de către casierul-şef;

- una va fi deţinută de către contabilul-şef;

- una va fi deţinută  de  către  conducătorul băncii  sau  adjunctul acestuia.

Gestionarii au cîte un sigiliu de metal, pe care este gravat funcţia respectivă: „Conducător”,

„Contabil-şef” şi „Casier-şef” cu care sigilează zilnic tezaurul.

18

Capitolul III. Resursele băncii și modul de formare al lor

3.1. Structura capitalului băncii

Pentru a putea desfăşura activitatea financiară Banca are nevoie de resurse. Resursele

băncii pot fi create din resursele proprii (capitalul propriu) şi resursele atrase.

Capitalul propriu (capitalul acţionar) al băncii este constituit din capitalul social, surplusul

de capital (capitalul suplementar), profitul nedistribuit, capital de rezervă şi alte fonduri proprii

de rezervă.

Capitalul social se constituie din valoarea aporturilor primite de la acţionari în contul

achitării acţiunilor şi va fi egal cu produsul valorii nominale a acţiunilor plasate şi numărul

acestora.

Capitalul social poate fi majorat sau micşorat în baza hotărîrii Adunării generale a

acţionarilor. Majorarea capitalului se va produce prin emiterea suplementară a acţiuni sau prin

vărsarea mijloacelor băneşti în scopul majorării valorii nominale a acţiunilor existente.

Micşorarea capitalului acţionar se va efectua în baza diminuării valorii nominale a acţiunilor sau

în baza răscumpărării de către bancă a acţiunilor de la acţionari în vederea lichidării.

La data de 30 septembrie 2012, „FinComBank” S.A. a înregistrat un capital social în mărime 131

544 200.00 milioane lei şi este divizat în 157 057 265 acţiuni.

Surplusul de capital este format din contul diferenţei de preţuri în urma plasării acţiunilor

şi a valorii nominale atît la prima emisiune, cît şi la celelalte emisiuni suplimentare.

Profitul nerepartizat reprezintă profitul acumulat pe parcursul anului de gestiune după

impozitare şi plata dividendelor. La sfîrşitul anului de gestiune, repartizarea profitului se va

aproba prin majoritatea voturilor Adunării generale a acţionarilor. Profitul poate fi distribuit în

scopul lărgirii reţelei bancare prin deschiderea de filiale, reprezentanţe; pentru achitarea

dividendelor acţionarilor ce deţin acţiuni ordinare; ca investiţii în noi tehnologii bancare; pentru

extinderea operaţiunilor şi serviciilor bancare etc.

Fondurile proprii de rezervă ale băncii sunt de mai multe tipuri: fond de rezervă, fondul de

risc, fondul de reevaluare a mijloacelor fixe, fondul de stimulare economico-materială şi alte

fonduri cu destinaţie specială. Fondurile proprii au ca obiectiv asigurarea solvabilităţii,

lichidităţii şi protejării împotriva riscului de credit şi a ratei dobînzii, riscului valutar şi a altor

riscuri.

Cel mai important este Fondul de rezervă (Capital de rezervă) care trebuie să constituie nu

mai puţin de 15% din valoarea capitalului social al băncii, fiind format prin defalcările anuale

19

din profitul net pînă la atingerea mărimii prevăzute în statutul băncii. Volumul defalcărilor se

stabileşte de Adunarea generală a acţionarilor şi trebuie să constituie nu mai puţin de 5% din

profitul net al societăţii bancare. Capitalul de rezervă este plasat de bănci în active cu lichiditate

înaltă, care asigură folosirea acestora în orice moment (valori mobiliare de stat). Capitalul de

rezervă este folosit numai în cazul insuficienţei de profit şi se repartizează pentru acoperirea

pierderilor băncii sau plata dobînzii sau a altor venituri aferente obligaţiunilor plasate de ea. La

30 septembrie 2012 „FinComBank” S.A. avea un capital de rezervă în mărime de 157 057 265

lei.

Autorităţile bancare impun băncilor o serie de norme privind capitalul necesar pentru

constituirea, funcţionarea băncilor şi respectarea cotei normative a capitalului.

În figura de mai jos, sunt analizate dinamica principalelor indice de finanțare a băncii, în

anii 2009-2011.

Figura 3.1 Dinamica indicatorilor de finanțare a băncii, anii 2009-2011(mii lei)

Sursă: elaborat de autor în baza bilanțurile anuale ale „FinComBank” S.A.,

www.fincombank.md/balancesheets_ro, citat 15 ianuarie 2012

Banca Naţională a Moldovei reglementează băncile prin Regulamentul „cu privire la

suficienţa capitalului ponderat la risc” privitor la menţinerea şi formarea unui anumit nivel al

capitalului normativ total, capitalului minim şi suficienţei capitalului ponderat la risc. Astfel

conform legislaţiei „FinComBank” S.A. trebuie să deţin un capital minim de 100 mil. lei. Iar

suficienţa capitalului ponderat la risc nu trebuie să fie mai mică de 16%, la 30 septembrie 2012

suficienţa capitalului ponderat la risc a Băncii era de 23.56%.

O altă modalitate de atragere a resurselor este emiterea valorilor mobiliare. Banca poate

emite certificate de depozit, obligaţiuni şi cambii bancare.

20

Certificatele de depozit sunt titluri de valoare care confirmă că o anumită sumă de bani a

fost depozitată la bancă şi care oferă dreptul deponentului sau succesorului juridic de a primi la

scadenţă sau la vedere suma depozitului şi a dobînzii aferente.

Cambia bancară este o valoare mobiliară emisă de bancă, conţinînd obligaţia băncii de a

plăti o sumă anumită prezentatorului cambiei, persoanei indicate în cambie ori aceluia pe care ea

îl va indica, după o perioadă stabilită sau la cerere.

Obligaţiunea este valoarea mobiliară care atestă dreptul proprietarului ei (obligatarului) de

a primi suma vărsată în contul achitării obligaţiunii şi dobînda sau un alt profit aferent în

mărimea şi în termenul stabilit prin decizia de emitere a obligaţiunilor.

3.2. Depozite bancare

Activitatea băncii nu se bazează doar pe resursele proprii, dar şi pe resursele atrase.

Resursele atrase pot fi clasificate după sursa de provenienţă în resurse depozit şi nondepozit.

Resursele depozit sunt formate din:

1. depozite la vedere şi la termen a persoanelor fizice şi juridice;

2. plasamente bancare;

3. mijloacele băneşti din conturile curente.

Resursele nondepozit sunt formate din:

1. credite interbancare;

2. vînzarea temporară a valorilor mobiliare;

3. emiterea valorilor mobiliare proprii.

Resursele depozitare formează cuantumul major din totalul resurselor bancare. O atenţie

deosebită se atrage depozitelor, „FinComBank” S.A. acordă o gamă largă de depozite. În

dependenţă de maturitatea depozitului banca oferă credite:

- Depozite la vedere - în contul de depozit sunt depuse mijloace băneşti de către persoanele

fizice şi persoanele juridice (atît în monedă naţională cît şi în valută) cu sau fără dobîndă în

scopul consumului sau economisirii, fără a se fixa termenul de păstrare. Aceste depozite au un

grad înalt de lichiditate, şi pentru bancă nu sunt favorabile, de oarece banca este limitată la

utilizarea lor;

- Depozit la termen - mijloacele băneşti depuse de persoanele fizice şi cele juridice (atît în

monedă naţională cît şi în valută) pe o perioadă fixată.

Depozitele la termen pot fi clasificate în:

- depozite pe termen scurt (scadenţa pană la un 1 an);

21

- depozite pe un termen mediu (scadenţa de la 1-5 ani);

- depozite pe termen lung (scadenţa de la 5 şi mai mult);

În funcţie de categoria depunătorilor banca oferă depozite:

- Persoanelor fizice;

- Persoanelor juridice;

- Băncilor şi altor instituţii financiare;

Pentru a atrage mai multe credite banca oferă diferite dobînzi la diferite produse creditare

care de obicei depind de perioada depozitului şi în funcţie de unitatea monetară. Banca oferă în

cea mai mare parte depozite cu dobîndă simplă:

Iar pentru a atrage clienţi noi banca oferă depozite cu dobînda capitalizată , astfel de

depozit trebuie să fie plasat minimum pe 1 an, astfel banca foloseşte formula de calcul la dobînda

capitalizată:

Iar suma la sfîrşitul anului este egală cu:

Unde:

D - dobînda acumulată în a n perioadă de capitalizare;

n – numărul de capitalizări pe an (n≥2);

Rd – rata anuală a dobînzii;

S – suma depozitului;

Sn – Suma la sfîrşitul anului.

Pentru a deschide un depozit solicitatul trebuie să prezinte un set de documente. Acest set

de documente diferă în dependenţă de categoria depunătorului. Astfel persoanele fizice trebuie să

prezinte:

1. Cererea de deschidere a depozitului;

2. Buletinul de identitate.

Persoanele juridice şi celelalte entităţi care desfăşoară activitate de antreprenoriat pe lîngă

cererea de deschidere a depozitului trebuie să prezinte setul de documente ca la deschiderea

contului curent.

22

După aprobarea cererii banca semnează cu clientul contractul de depozit unde sunt

reglementate drepturile şi obligaţiile părţilor. Ca urmare Banca îi deschide clientului un cont de

depozit pe care clientul depune mijloacele băneşti.

La rezilierea contractului clientul trebuie să scrie cerere de reziliere a contractului. La

depozitele oferite băncilor rata dobînzii anuale se negociază, aceste depozite cel mai des sunt pe

termen scurt sau la vedere.

Ca urmare a implementării unui management performat valoarea totală a depozitelor

plasate la bancă la data de 30 septembrie 2012 au constituit circa 298 milioane lei. O evoluție a

valorii depozitelor în ultimii 3 ani, poate fi analizată cu ajutorul graficului de mai jos.

Figura 3.2 Dinamica depozitelor plasate la „FinComBank” S.A. anii 2009-2011 (mln

lei)

Sursă: elaborat de autor în baza bilanțurile anuale ale „FinComBank” S.A. ,

www.fincombank.md/balancesheets_ro, citat 15 ianuarie 2012

Analizînd figura de mai sus „Dinamica depozitelor plasate la „FinComBank” S.A. în

anii 2007-2011”, observăm o evoluţie neuniformă, care în anii 2007-2010 era orientată spre

descreștere, ce poate fi explicat prin criza economică din acești ani, o înrăutățire a situației

economice în întregul sistem bancar, astfel, clienții apelînd mai puțin la bănci, sau făcînd

depuneri în proporții mai mici. În anul 2011 observăm o creștere însemnată a depozitelor, ceea

ce ne indică o îmbunătățire a situației economice, ceea ce duce la o atragere mai mare a

depozitelor, care totuși nu ajunge la nivelul anilor trecuți.

23

3.3. Analiza financiară a băncii

Structura financiară a întreprinderii reprezintă, ansamblul complex şi coordonat al

diverselor surse de finanţare folosite de managerul financiar pentru acoperirea necesarului de

finanţat. În alte opinii se consideră că structura financiară exprimă raportul existent între

finanţările pe termen scurt şi cele pe termen lung. La nivelul întreprinderii, structura financiară

reflectă compoziţia capitalurilor acesteia sau totalitatea componentelor de capital. Din acest

motiv structura financiară mai poartă numele de structura capitalurilor întreprinderii. În

consecinţă, structura financiară sau structura capitalurilor întreprinderii este suma ponderilor de

participare a acestor surse de finanţare la constituirea capitalurilor investite în întreprinderi.

Structura financiară a unei întreprinderi se exprimă, nu numai ca un raport între datorii şi

capital propriu, ci şi ca raport între finanţările pe termen scurt şi finanţările pe termen lung:

Gradul de îndatorare este un indicator general al îndatorării și calculează proporția în

care activul total este finanțat din alte surse decît cele proprii, cum sunt credite, furnizori, datorii

la stat, și se calculează în modul următor (toate calculele se efectuează în baza anexei 8):

GI = (DT / AT) x 100

DT - datorii totale

AT - activ total

În cazul „FinComBank” S.A., gradul de îndatorare, calculate la data de 30 septembrie 2012

este egal cu 77,64 %. În condiții normale de activitate, gradul de îndatoare trebuie să se situeze

în jur de 50%, în cazul „FinComBank” S.A., se observă o dependență de credite și reprezintă o

situație alarmantă.

Calculînd capacitatea de îndatorare a „FinComBank” S.A. după formulele următoare:

CIG1 = DT / PT

CIG2 = DT / CP

CIG – coeficient de îndatorare globală

DT – datorii totale

PT – pasiv total

CP – capital propriu

Obținem următoarele date: CIG1 este egal cu 0,39, acest coeficient trebuie sa fie mai mic

sau egal cu 0,66. CIG2 este egal cu 3,43, ceea ce este o abatere de la norma, acest coeficient 24

Sf =Finanţări pe termen scurt

Finanţări pe termen lung

Resurse de trezorerieCapital permanent=

trebuie să fie mai mic sau egal cu 2. Acești indicatori ne duc la concluzia ca banca are o

capacitate de îndatorare suprasaturată, altfel spus, avînd datorii mai multe decît capitalul propriu,

ea nu-și poate onora obligațiunile sale.

Un alt indicator important este levierul financiar. Levierul financiar reprezintă raportul

dintre datoriile financiare și capitalurile proprii, reflectînd capacitatea managerilor financiari de a

atrage resurse externe pentru a dinamiza eficiența capitalurilor proprii.

LF = DF / CP

DF – datorii financiare

CP – capitalul propriu

Rezultatul este de 3,43, ceea ce reprezintă o valoare supraunitară, însemnînd un grad de

îndatorare ridicat. O valoare ce depășește 2,33, ceea ce este echivalent cu faptul că creditele

bancare reprezintă 70% din activele totale, exprimă un grad foarte ridicat de îndatorare,

societatea putandu-se afla chiar în stadiul de faliment iminent dacă rezultatul depășește în mod

repetat pragul de 2,33. 

Criza economică mondială s-a reflectat riguros asupra Moldovei, răsfrangîndu-se asupra

slăbirii stridente a economiei.

Tabel 3.1

Indicatori macroeconomici principali ai Republicii Moldova, anii 2009-2011

Indicatori Anul 2009 Anul 2010 Anul 2011

PIB (mln lei) 57812 71849 82174

Inflația (%) 0,4 8,1 7,6

Salariul mediu lunar (lei) 2748,4 3213,5 3324,1

Creșterea masei monetare (%) -5 10 15

Balanța comercială (mln lei) -1948,82 -2219,52 -2864,36

Rezerve valutare BNM (mln dolari) 1408,3 1717,69 1964,07

Valoarea remitențelor de peste

hotare (mln dolari) 1155,28 1218,87 1437,22

Cursul mediu de schimb leu/dolar 11,11 12,37 11,74

Datoria externă (mln doalri) 4358,8 4786,2 5452,3

Sursă: Elaborat de autor în baza datelor BNS și BNM

Analizînd tabelul de mai sus, observăm că în anii 2010 și 2011 se atestă o recuperare

pronunțată a economiei Republicii Moldova, după declinul sever înregistrat pe parcursul anului

2009, urmare a impactului crizei economice mondiale. Reabilitîndu-se, economia națională

continuă să fie dependentă de împrumuturi, credite externe, valoarea datoriei externe fiind în

25

creștere. Deasemenea și echilibrarea balanței de plăți se face cu ajutorul remitențelor de peste

hotare, care sunt în permanentă creștere. Analizînd balanța comercială, observăm că ea este una

deficitară, ceea ce ne duce la concluzia că cheltuielile depașesc cu mult veniturile naționale, iar

în economie se consumă mai mult decît se produce.

Sistemul bancar al Moldovei este organizat pe două nivele. Primul nivel al sistemului

bancar este reprezentat prin Banca Naţională a Moldovei (BNM). Cel de-al doilea nivel al

sistemului bancar al Republicii Moldova este reprezentat prin băncile comerciale.

În 2009 activele totale ale sistemului bancar al Moldovei s-au majorat cu numai 2,0%, şi au

constituit 39 miliarde 915.00 milioane lei (echivalentul a 3.2 miliarde dolari SUA). Acest ritm de

creştere este mai mic decat nivelul anului 2008, cînd activele totale ale sistemului bancar s-au

majorat cu mai mult de 22.25%. Atenuarea ritmului de creştere a activelor şi a celorlalţi

indicatori ai activităţii bancare este condiţionată de criza mondială, care a dus la scăderea

activităţii economice în interiorul ţării şi, respectiv, a atras după sine şi reducerea volumului

operaţiunilor bancare in republica Moldova. Aşa, spre exemplu, volumul creditelor s-a micşorat

cu 9.5% pană la 22.4 miliarde lei.

După volumul activelor, băncile din Republica Moldova pot fi împărţite în următoarele 4

grupe:

1. Bănci „foarte mari” cu volumul activelor mai mare de 5 mlrd. lei;

2. Bănci „mari” cu volumul activelor 3-5 mlrd. lei;

3. Bănci „medii” cu volumul activelor 1-3 mlrd. lei;

4. Bănci „mici” cu volumul activelor mai mici de 1 mlrd. lei;

Din primul grup fac parte MoldovaAgroindbank, Victoriabank şi Banca de Economii.

Acestor trei bănci îi revin aproximativ jumătate (47.2%) din totalitatea activelor bancare

din Moldova.

Al doilea grup de bănci (Moldincombank, Mobiasbanca şi Eximbank) şi-a micşorat cota în

active, de la 48.9% pană la 28.5%, din contul Băncii de Economii – care a părăsit acest grup şi

pierderilor proprii, în mărime de 636.1 milioane lei. Mobiasbanca a pierdut mai mul decat alţii,

diminuandu-şi activele sale cu 14.6% (545 milioane lei).

Grupul băncilor „medii” (Banca Socială, BCR Fil. Chişinău – filiala BCR România,

FinComBank şi Energbank), deţine 12.9% din totalitatea activelor bancare. Dacă BCR a adăugat

5.4% la activele sale, atunci Energbank spre sfârşitul anului a rămas fără 2.0% din active. În

această situaţie creşterea bilanţului cu 4.8% în 2009 şi păstrarea locului 9 în ratingul activelor

bancare, poate fi considerat un rezultat satisfăcător.

Celelalte 3 bănci rămase (Unibank, Eurocreditbank şi ProCreditBank),care intră în grupul

băncilor „mici”după mărimea activelor (4.95% din totalitatea activelor bancare) au devenit în

26

2009 şi mai mici cu 47.6 milioane lei. Cu toate acestea ProCrediBank a demonstrat cel mai înalt

ritm de creştere printre băncile autohtone +77.9% (în cea mai mare parte datorită emisiei

suplimentare de acţiuni în mărime de 53.0 milioane lei şi împrumuturi externe de organizaţiile

donatoare de peste hotare).

În figura de mai jos vom analiza evoluția capitalului social și capitaluluiu normative total

al „FinComBank” S.A., pentru anii 2009-2011:

Figura 3.3 Dinamica capitalului social și al capitalului normativ total „FinComBank”

S.A. anii 2009-2011(mii lei)

Sursă: elaborat de autor în baza bilanțurile anuale ale „FinComBank” S.A.

www.fincombank.md/balancesheets_ro, citat 15 ianuarie 2012

Figura 3.3, ne demonstrează că în ultimii trei ani capitalul social al băncii a răamsa

neschimbat. Capitalul social este format din aporturile tuturor asociaților. Măsura în care

asociații contribuie la formarea capitalului social este și măsura în care aceștia participă la

împărțirea profitului sub formă de dividende. Dinamica capitalului normative total a fost una

instabilă, astfel în anul 2010 acesta s-a micșorat, iar în anul 2011 s-a majorat. Capitalul

normative total la „FinComBank” S.A. este format doar din capitalul de gradul I, care

corespunde cu cuantumul capitalului minim necesar. Începînd cu 31 decembrie 2011 cuantumul

capitalului minim necesar se stabileşte în mărime de 150 mil. lei.

Rata rentabilității activelor tottael (ROA) se obține prin prin împarţirea profitului

obţinut în urma plaţii taxelor şi a impozitului la totalul activelor corporaţiei:

ROA= Profit Net/Total Active

Rata rentabilităţii capitalului propriu (ROE) împarte profitul la capitalul propriu.

Capitalul propriu al acţionarilor exclude în mod normal efectul oricarui activ necorporal

(goodwill, marca înregistrată, etc.) şi se determină prin scăderea tuturor obligaţiilor şi activelor

necorporale din activele totale. Acestă rată se calculează astfel:

27

ROE = Profit net/capitalul propriu

Rata rentabilităţii capitalului propriu este adesea considerată ca fiind cel mai important

dintre indicatorii de rentabilitate, deoarece el masoară profitul ce rezultă din investiţia facută de

acţionari.

Figura 3.4 Dinamica ROA și ROE „FinComBank” S.A. anii 2009-2011(%)

Sursă: elaborat de autor în baza informație privind activitatea financiară „FinComBank” S.A.,

www.fincombank.md/balancesheets_ro, citat 15 ianuarie 2012

Observăm o dinamică foarte instabilă, pentru anul 2010 chiar dezastruoasă (ambii

indicatori fiind negativi). Deci, cunoaștem că ROE, ne indică ce profit generează fiecare leu

învestit de către acționari, în anul 2009 acesta este de circa 3%, iar în 2011 se mărește pîna la

13%. Mulți analiști susțin că indicatorul ROE trebuie să fie mai mare decît 15%, în cazul nostru

în anul 2011 acest indicator a fost foarte aproape de standarde, însă nu a ajuns la el.

Indicatorul ROA este foarte mic, în anul 2009 neajungînd la 1%, iar în 2011 fiind puțin

peste 2%. ROA ne indică ce profit generează fiecare acțiune. În general acest indicator trebuie să

fie mai mare de 5%. Acești doi indicatori ne formează tabloul „sănătății financiare” a

întreprinderii.

Capitolul IV. Operațiuni active ale băncii

28

4.1.Creditele: caracteristica, clasificarea

Scopul activităţii “FinComBank” S.A. constă în utilizarea eficientă a resurselor financiare

şi materiale în vederea obţinerii profitului. Astfel banca desfăşoară operaţiuni de plasare a

resurselor proprii şi atrase sub diferite forme. Aceste operaţiuni pot fi clasificate în două

segmente mari:

a) Operaţiuni de creditare;

b) Operaţiuni de investiţii în valori mobiliare.

Pentru funcţionarea perfectă a sistemului creditar a băncii, banca a elaborat „Politica

Creditară” cu scopul stabilirii unei strategii unice de acordare şi gestiune a creditelor în cadrul

„FinComBank” SA, în modul în care aceasta asigură o rentabilitate maximă a activelor formate,

avînd un nivel acceptabil de risc, nivel care permite asigurarea integrităţii tuturor mijloacelor

atrase de Bancă şi a integrităţii capitalului acţionar al Băncii.

Politica de creditare a „FinComBank” S.A. se bazează pe strategia sa de dezvoltare,

aprobata de Consiliul Băncii si coordonată la cerinţele sociale de baza a activităţii bancare.

Figura 4.1 Portofoliul de credite „FinComBank” S.A. după tipul debitorilor (anul

2011)

Sursă: elaborat de autor în baza datelor „FinComBank” S.A.

Analizînd figura 4.1., observăm că chiar dacă cea mai mare pondere o deține creditarea

întreprinderilor mari, urmînd strategia băncii orientată spre dezvoltarea business-ului mic şi

mijlociu, FinComBank a acordă o atenţie sporită creditării persoanelor juridice. Acest fapt a

29

influenţat asupra structurii portofoliului de credite după tipul debitorilor: cota întreprinderilor

micro-, mici şi mijlocii a atins spre finele anului 2011 cifra de 63.15%.

Scopul politicii de creditare a “FinComBank” S.A. este satisfacerea cerinţelor de creditare

a Clientelei actuale si potenţiale.

“FinComBank” S.A. propune împrumuturi pentru următoarele tipuri de credite în

dependenţă de scop şi termen:

Credite pe termen scurt şi mediu:

- suplinirea capitalului circulant sub forma creditelor ordinare şi liniilor de credit cu

termenul de până la 2 ani;

- suplinirea capitalului circulant sub forma creditelor sezoniere cu termenul de până la 1 an

întreprinderilor la care nu corespunde perioada de efectuare a cheltuielilor cu perioada primirii

veniturilor ( de exemplu, întreprinderile ce practică activitate de agricultură);

- finanţarea tranzacţiilor singulare (cheltuieli, legate de realizarea unui contract specific)

Credite pe termen mediu şi lung business -  proiecte investiţionale:

- procurarea maşinilor şi utilajelor;

- finanţarea construcţiilor şi reconstrucţiei imobilului;

- finanţarea investiţiilor capitale în agricultură.

Documentele necesare pentru obţinerea creditului:

1. Cerere în forma stabilită de Banca;

2. Documente juridice, în baza cărora întreprinderea îşi desfăşoară activitatea sa şi ia

decizii de obţinere a creditului.

3. Rapoartele financiare.

4. Business-planul (la necesitate).

5. Documente, ce confirmă dreptul de proprietate asupra bunurilor propuse în gaj.

6. Alte documente după necesitate.

Decizia despre acordarea creditului este luată de către Bancă în cel mai scurt timp, după

înaintarea de către client a pachetului complet de documente.

În corespundere cu Politica Tarifelor Băncii, mărimea dobânzii se stabileşte individual

pentru fiecare client separat, în dependenţă de gradul de risc a tranzacţiei de credit, istoriei de

credit a clientului şi altor factori.

Politica de creditare pune baza procesului de creditare, însă nu reprezintă reguli pentru

strictă executare, ci este o filozofie generală, care reprezintă recomandări pentru managementul

băncii, stricte pentru executare fiind cerinţele bazei regulamentare interne, elaborate în

conformitate cu prezenta Politică.

Tabel 4.1

30

Structura creditelor la 31 decembrie 2011 (%)

Sistemul bancar FinComBank

Credite acordate agriculturii și industriei alimentare 15,87 24,24

Credite pentru imobil, construcție și dezvoltare 12,54 13,21

Credite de consum 8,73 1,75

Credite pentru industria energetică și a combustibilului 3,30 2,02

Credite acordate băncilor 0,05 0,00

Credite acordate Guvernului 0,07 0,00

Credite acordate industriei și comerțului 51,60 55,45

Credite pentru construcția drumurilor și transport 1,42 0,06

Alte credite 6,40 3,28

Credite în valută 46,31 25,74

Sursă: elaborat de autor în baza datelor BNM și „FinComBank” S.A.

Creditele acordate industriei şi comerţului prevalează atît în cadrul sistemului bancar, cît și

în cadrul „FinComBank” S.A., iar cea mai mică pondere o au creditele acordate băncilor și

gevernului, în cadrul „FinComBank” S.A. cota lor fiind de zero procente. Structura pe ramuri a

portofoliului de credite al FinComBank-ului, la general, corespunde structurii pe ramuri a

portofoliului de credite în sistemul bancar, cu excepţia că ponderea creditelor pentru agricultură

şi industria alimentară este considerabil mai mare (24,24% în comparaţie cu 15,87%), iar

ponderea creditelor de consum substanţial mai scăzută (1,75% în comparaţie cu 8,73%). Aceasta

poate fi motivat prin faptul, că pe de o parte, FinComBank este foarte activ în localităţile rurale,

iar pe de altă parte, spre deosebire de alte bănci, el nu este atît de activ în promovarea creditelor

de consum, considerandu-le un produs colateral.

În funcţie de maturitatea creditului putem distinge credite:

- acordate pe termen scurt (mai puţin de 12 luni) – în scopul plasării eficiente a pasivelor

la vedere, banca oferă instrumente de credit pe termen scurt, care include: credite overnight,

credite interbancare, credite overdraft. De obicei aşa credite se folosesc pentru activitatea

curentă, de exemplu majorarea mijloacelor circulante, procurarea materiei prime şi a materiei

pentru producere de scurtă durată, afacerilor comerciale, etc.;

- acordate pe termen mediu (de la 1 an pînă la 5 ani) – pentru a plasa eficient resursele

atrase pe termen mediu banca oferă credite care includ: credit ordinar; linie de credit. Creditele

pe termen mijlociu se folosesc pentru activitatea de producere inclusiv procurarea utilajului,

extinderea producerii, etc.;

31

- acordate pe termen lung ( mai mult de 5 ani) – pentru a plasa eficient resursele atrase pe

termen lung banca oferă credite cu caracter ipotecar şi investiţional, banca în prezent oferă

credite cu scadenţa maximă de 15 ani, iar numărul acestor credite este foarte mic deoarece banca

nu dispune de un număr mare de resurse atrase pe termen lung şi riscul de nerambursare a

acestor credite este foarte mare. Credite pe termen lung, de obicei, se acordă pentru reconstrucţia

producerii, procurarea/modernizarea activelor fixe, crearea noilor capacităţi de producere,

construcţia obiectelor noi, etc.

În funcţie de beneficiarul creditului banca oferă credite:

- persoanelor fizice (clienţi retail) – sunt credite orientate spre satisfacerea necesităţilor

personale ale clientului. Astfel banca oferă credite pentru consum, cumpărarea şi construcţia

caselor individuale de locuit, procurarea automobilului;

- persoane juridice (clienţi corporativi) - sunt credite acordate pentru majorarea

mijloacelor circulante, pentru finanţarea investiţiilor;

- băncilor – credite acordate cu scopul a satisface cerinţele pentru menţinerea rezervelor

obligatorii, pentru menţinerea lichidităţii şi în alte scopuri, de obicei aceste credite au o scadenţă

mică de la o zi pînă la cîteva luni;

- statului - credite acordate cu scopul finanţării sectorului social, astfel de credite banca nu

practică.

După tipul de activitate banca oferă credite:

- credite acordate agriculturii;

- credite acordate agriculturii industriei/comerţului;

- credite acordate industriei energetice si a combustibilului;

- credite pentru construcţia drumurilor si transportare;

- credite acordate pentru imobil;

- credite de consum;

- credite acordate Guvernului;

- credite acordate băncilor;

- alte credite.

După modul de acordare şi de rambursare se disting:

a) credit ordinar - creditul se acordă integral prin deschiderea contului de împrumut în baza

unui document de plată. Rambursarea se face conform acordului părţilor, expus în contractul de

credit şi în graficul de rambursare a creditului şi de achitare a dobînzii aferente. Rambursarea

poate fi: integrală la data finală fixată în contractul de credit; în rate egale, periodic: lunar, tri -

mestrial, semestrial, anual, alte modalităţi;

32

b) overdraft - este un instrument al pieţei monetare, un credit pe termen scurt, de regulă,

pînă la o lună, destinat pentru executarea unor plăţi curente. Acest credit se utilizează în cazul

necesităţii executării unor plăţi curente, dar care depăşesc suma din contul curent al debitorului.

Costul overdraft-ului, adică dobînda şi comisionul, de obicei sunt mai mari decît la alte tipuri de

credit. în calitate de asigurare a overdraft-ului se utilizează mijloacele băneşti înregistrate în

contul curent al debitorului sau fideiusiunea unei terţe persoane juridice sau fizice. De aceea

overdraft-ul se acordă, de regulă, clienţilor disciplinaţi şi cu reputaţie bună privind utilizarea

serviciilor bancare;

c) linia de credit (de preferinţă) - este o modalitate generală de acordare a creditelor, care

presupune efectuarea creditării în contul curent sau deschiderea unui cont separat de împrumut.

Ea permite accesul clientului debitor la sume ale căror valoare să se înscrie în plafonul maxim

aprobat de bancă. Creditul acordat se face în urma unei cereri aprobate de către bancă, în limitele

unui plafon stabilit de aceasta. Mărimea plafonului depinde de mai mulţi factori: poziţia

întreprinderii pe piaţă; natura activităţii desfăşurată de aceasta; rezultatul analizelor efectuate de

către inspectorii băncii la unităţile economice respective.

După tipul de garanţii distingem:

a) creditele neasigurate - nu implică nici un fel de garanţie imobiliară sau mobiliară ori

chiar fideiusiune. Aceste credite sunt acordate celor mai buni clienţi, avînd un rulaj de mijloace

băneşti în contul deschis la banca dată şi o istorie de credit anterioară foarte bună. De obicei,

creditele neasigurate sunt acordate sub formă de overdraft, în cîrdurile de credit sau sub formă de

avansuri în conturile curente. Astfel de credite se acordă pe un termen scurt, bazîndu-se pe

credibilitatea şi încrederea creditorului. Banca acordă credite neasigurate dacă soldul acestora nu

depăşeşte 30 mii de lei. Rambursarea creditelor respective se bazează pe obligaţia debitorului şi

pe procedurile asigurătorii interne ale băncii.

b) creditele asigurate - sunt însoţite de garanţii reale: gaj, ipotecă, depozit bancar etc., cît şi

garanţii personale: cauţiune/fideiusiune, garanţie bancară etc.

După mărime creditele se divizează in:

a) microcredite - credite în mărime de pînă la 30 000 USD ( sau echivalentul în lei);

b) mijlocii - de la 30 000 USD pînă la 125 000 USD (sau echivalentul în lei);

c) mari - sunt considerate datoriile pe credit a unei persoane sau a unui grup de persoane

afiliate, care constituie 10% sau mai mult de la capitalul normativ total al Băncii.

După valută putem evidenţia credite:

- credite în lei moldoveneşti;

33

- credite în valută (Euro şi Dolari SUA) - astfel de credite se acordă împrumutaţilor din

contul mijloacelor în valută străină din liniile de credit, primite de către bancă de la

instituţiile de finanţare internaţionale sau de la bănci nerezidente.

4.2. Asigurarea creditelor

O condiţie obligatorie pentru eliberarea de către „FinComBank” S.A. a creditului este

prezentarea de către debitor a asigurării îndeplinirii obligaţiunilor conform contractului de credit.

Gajul, în rînd cu situaţia financiara şi eficacitatea afacerii creditate, este unul din factorii de baza

ce influenţează decizia despre creditare şi de asemenea - sursa secundara de rambursare a

creditului. Pentru asigurarea creditului Banca poate solicita gaj, care poate fi:

imobilului;

bunurilor mobile (mărfuri la depozit sau în circulaţie, utilaj, transport s.a.);

hîrtiilor de valoare;

mijloacelor băneşti;

Alta avere sau drepturi patrimoniale (inclusiv datoria debitoare);

Ca asigurare suplimentare pot fi examinate scrisori de garanţie ale terţelor persoane ce

dispun de mijloace (sau de surse stabile de mijloace), suficiente pentru îndeplinirea obligaţiunilor

conform contractului de credit. În cazul acordării creditului cu condiţia prezentării garanţiei

(fideiusiunii) garantul prezintă la Banca toate documentele ce confirma solvabilitatea sa. Banca

analizează activitatea financiara a întreprinderii-garant ca si in cazul debitorului. Scrisorile de

garanţie pot fi eliberate de către persoane juridice care au bilanţ lichid, în limitele mijloacelor

proprii libere. Persoanele fizice pot prezenta scrisori de garanţie autentificate notarial numai în

limitele valorii averii proprii şi de asemenea în limitele soldurilor mijloacelor băneşti la conturile

bancare. Din toate formele de asigurări existente se acorda preferinţa gajului imobilului cu

destinaţie diferită, proprietarii căruia sunt fondatorii sau managementul companiei - solicitant; a

utilajului tehnologic nou; a mărfii sau a altor bunuri materiale cu transmiterea lor la păstrare la

un depozit recomandat de Banca. Gajul mărfii în circulaţie sau în prelucrare se estimează de

către Banca ca asigurare cu lichiditate redusa. Credite cu o astfel de asigurare se acorda

debitorilor cu care Banca are relaţii de colaborare pozitiva îndelungata si solvabilitatea cărora nu

se pune la îndoiala şi proiectele creditate sunt de o eficacitate şi siguranţa înalta. Gajul

transportului sau utilajului se admite de Banca numai in ansamblu cu alte tipuri de asigurare. In

scopul minimizării riscului Banca poate folosi cîteva forme de asigurare a creditului. In acelaşi

timp fiecare din ele poate asigura toata suma datoriei conform legislaţiei în vigoare.

34

O condiţie obligatorie pentru acordarea creditelor de către Banca este estimarea preţului de

piaţa şi lichidităţii gajului de către o companie de estimare specializata independentă,

recomandată de bancă. Experţii împuterniciţi ai Băncii paralel estimează obiectele propuse în

gaj. Cheltuielile legate de estimarea obiectelor de gaj ca şi cheltuielile legate de autentificarea

sau înregistrarea notariala a gajului sunt suportate, de regulă, de către debitor. Pentru asigurarea

lichidităţii obiectelor gajate în cazul trecerii drepturilor de proprietate către Banca, preţul

estimativ se stabileşte mai jos de nivelul de piaţa fixat în rezoluţia de estimare a firmei

independente. Concomitent preţul de gaj al asigurării trebuie sa acopere suma tuturor

obligaţiunilor conform contractului de credit (suma datoriei de baza si dobînda pe credit ce

urmează a fi plătita timp de un an), cheltuielile legate de încasarea gajului şi alte sume ce reiese

din contractul de credit. La estimare se utilizează coeficienţi orientativi pe diferite categorii de

gaj de la 0,4 pana la 1.

Coeficienţii de mai sus variază în dependenţă de tipul şi starea gajului. Daca lichiditatea

obiectului gajat va fi estimata ca joasa (nesatisfăcătoare), Banca poate stabili un discount de gaj

mai înalt (60-80%). La clienţii cu o istorie creditare favorabila şi la cei cu o importanta strategică

pentru Bancă, în dependenţă de calitatea proiectului, aceşti coeficienţi pot fi mai mari. Estimarea

gajului se efectuează de Secţia Gaj în baza Regulamentului privind evaluarea şi constituirea

gajului în cadrul „FinComBank” S.A.. După evaluarea gajului Secţia Gaj prezintă direcţiei de

credite Confirmarea cu privire la acceptarea şi evaluarea bunului propus în gaj.

Pe perioada de creditare averea gajată ar putea fi asigurata în favoarea Băncii  pentru toate

(sau cele mai importante) riscurile (incendiu, inundaţie, furt s. a.) în favoarea Băncii în una din

companiile de asigurare recomandate de Banca. Cheltuielile de asigurare, de regulă, sunt

suportate de debitor. În forma individuală de către Banca sunt examinate cazurile de asigurare a

bunurilor gajate în alte companii de asigurare, în deosebi, dacă gajul propus este deja asigurat de

către debitor. De asemenea se pot asigura viaţa şi sănătatea garanţilor-persoanelor fizice. De

obicei Banca cere asigurarea autovehiculelor puse în gaj, aceste trebuie să fie asigurate cu poliţa

CASCO.

În unele cazuri, conform unor produse speciale, Banca poate acorda credite fără colateral

(gaj şi/sau altă formă de garantare). Produsele care reglementează acordarea creditelor fără

colateral vor conţine o metodologie bazată pe parametri de activitate economică (vînzări, profit

net, încasări, capital etc.). Conducerea Băncii îşi asumă conştient riscul legat de aceste credite

fără colateral şi, printr-o decizie specială a Consiliului de Administraţie al Băncii, va limita acest

risc la o sumă anume exprimată în lei moldoveneşti.

La creditarea persoanelor fizice principiul de bază aplicat de Bancă este existenţa şi

suficienţa veniturilor persoanei şi/sau a familiei acestei pentru deservirea datoriei. în cazul în

35

care Banca elaborează produse în care nu se solicită certificate de salarii şi/sau documentele ce

atestă mărimea veniturilor persoanei/familiei, atunci asemenea credite trebuie să se acorde cu

colateral (gaj) mult mai sigur decît în condiţiile obişnuite. La creditarea persoanelor fizice pot fi

utilizate în calitate de colateral fidejusiunile unor agenţi economici terţi cu situaţia financiară

acceptabilă pentru Bancă.

4.3. Fondul de risc și garanția bancară. Gestiunea riscurilor.

Conform regulamentului BNM „cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor

condiţionale şi formarea reducerilor pentru pierderi la active şi provizioanelor pentru pierderi la

angajamente condiţionale” şi conform regulamentelor interne, „FinComBank” S.A. trebuie să

formeze rezerve pentru pierderi la creditele acordate. Suma necesară a mijloacelor pentru

rezervarea în conturile pentru pierderi la credite se formează în următoarele mărimi:

1) Standard - 2 % de la suma creditului;

2) Supravegheate - 5 % de la suma creditului;

3) Substandard - 30 % de la suma creditului;

4) Dubioase - 60 % de la suma creditului;

5) Compromise - 100% de la suma creditului.

Clasificarea creditelor la o a numită categorie de risc se face în baza următoarelor principii:

- în cazul în care debitorul a reţinut plăţile pînă la 30 de zile creditul urmează a fi clasificat

nu mai sus ca supravegheat;

- în cazul în care debitorul a reţinut plăţile de la 31 pînă la 60 de zile creditul urmează a fi

clasificat nu mai sus ca substandard;

- în cazul în care debitorul a reţinut plăţile de la 61 pînă la 90 de zile creditul urmează a fi

clasificat nu mai sus ca dubios;

- în cazul în care debitorul a reţinut plăţile cu mai mult de 90 de zile creditul urmează a fi

clasificat nu mai sus drept compromis.

36

Tabel 4.1

Clasificarea creditelor și suma necesară a mijloacelor pentru rezervarea în contul reduceri

pentru pierderi la credite (fondul de risc)

Categoria de credit Rata (%)

Standard 2

Supravegheat 5

Sub-standard 30

Dubios 60

Compromis 100

Sursă: elaborat de autor în baza Hotărîrii nr.164 din 22.06.1998 privind aprobarea Regulametului cu privire la clasificarea creditelor și formarea reducerilor pentru pierderi la credite (fondul de risc)

Activitatea de creditare a Băncii se efectuează în conformitate cu prevederile Legii

instituţiilor financiare şi a Regulamentului cu privire la activitatea de creditare a băncilor din 25

decembrie 1997.

Banca şi-a elaborat politica internă, regulamente şi proceduri proprii de creditare, care

descriu procesul şi limitele creditării. În scopul asigurării împotriva riscului de creditare Banca

creează rezerve pentru pierderi la credite, clasificîndu-le potrivit Regulamentului BNM cu privire

la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale şi formarea reducerilor pentru pierderi la

active şi provizioanelor pentru pierderi la angajamente condiţionale din 30 august 2007.

Banca nu formează rezerve pentru pierderi la creditele asigurate cu:

a) hîrtii de valoare de stat emise de către Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova sau

hîrtii de valoare emise de Banca Naţională a Moldovei (Certificatele Băncii Naţionale a

Moldovei) sau hîrtii de valoare emise de Guvernul unei ţări-membre a Organizaţiei de

Colaborare Economică şi Dezvoltare;

b) garanţii ale Guvernului Republicii Moldova sau ale Guvernului unei ţări-membre a

Organizaţiei de Colaborare Economică şi Dezvoltare.

c) gaj în formă de depozite băneşti, consemnate la bancă.

Luînd în consideraţie că banii depuşi în fondul de risc nu aduc venit Banca se stăruie să

ofere credite care se clasifică ca standard şi supravegheat, pe cînd creditele clasificate ca

substandard pentru bancă sunt nedorite.

Stabilirea unei structuri dorite a portofoliului de credite în funcţie de gradul de risc are

drept scop menţinerea în permanenţă a unei calităţi înalte a creditelor din portofoliu pe parcursul

întregii perioade de derulare a acestora. Acceptabil se consideră raportul de pînă la 7.5% al

37

fondului reduceri pentru pierderi la credite (fondul de risc) către portofoliul total de credite al

Băncii.

Garanţia bancară este o formă a creditului documentar şi reprezintă un angajament

irevocabil asumat de o bancă de a plăti o sumă în cazul în care un terţ nu îşi respectă obligaţiile

de livrare de marfa, prestare de servicii sau de plată. Garanţia constituie un angajament prin ea

însăşi, independent de contractul încheiat între creditor şi debitor.

Banca acordă garanţii bancare - obligaţiuni convenţionale în formă de document (garanţie

bancara), eliberată de garant (Banca) la cererea debitorului, prin care garantul se obligă faţă de

beneficiarul garanţiei (creditorul) să achite datoriile debitorului în cazul neîndeplinirii de ultimul

a obligaţiunilor conform contractelor, acordării serviciilor, restituirea plaţilor efectuate în avans,

executarea livrărilor, a condiţiilor diferitor tender-uri. Pentru eliberarea garanţiei în favoarea

nerezidentului Republicii Moldova în valută străină Banca este obligată să primească autorizarea

Băncii Naţionale a Moldovei. În cazul necesităţii garanţiile pot fi confirmate de bănci

occidentale de prima clasă.

Avînd în vedere faptul că garanţiile bancare reprezintă un instrument de preluare a unor

riscuri de către Bancă, acordarea garanţiilor bancare va fi tratată drept o tranzacţie nedorită.

Acordarea garanţiilor bancare este caracterizată prin acceptarea unor riscuri maxime cu o

rentabilitate redusă, însă Banca, în contextul strategiei de prestare a întregului spectru de servicii

financiare, va acorda un asemenea serviciu financiar clienţilor săi, bazîndu-se pe principiul de

prudenţă. De asemenea, luînd în consideraţie faptul că garanţiile bancare reprezintă angajamente

extrabilanţiere, acordarea acestora de către filialele Băncii va fi permisă doar companiilor ce

participă la tender şi pun în gaj amanet, în rest această funcţie fiind doar în competenţa

Comitetului de Credite al Băncii sau a Consiliului de Administraţie al Băncii (în funcţie de

mărimea garanţiei bancare). Deciziile de acordare a garanţiilor bancare se vor lua de către

Comitetul de Credite / Consiliul de Administraţie al Băncii în baza materialelor întocmite şi

deciziilor ale Filialelor Băncii.

Acordarea garanţiilor bancare necesită o analiză identică cu cea efectuată la acordarea

creditului şi cu cerinţe similare. Pentru eliberarea garanţiei bancare debitorul achită un comision

şi încheie contractul de eliberare a garanţiei şi contracte de asigurare a garanţiei.

Banca va acorda garanţiile bancare în modul în care probabilitatea că Banca va fi nevoită

să plătească pe garanţiile menţionate tinde spre zero.

Banca se va abţine de la acordarea garanţiilor bancare în situaţiile în care:

- nu este clar sau cert evenimentul garantat sau acesta nu rezultă din baza documentară;

- solicitantul garanţiei bancare nu are istorie creditară;

38

- parametrii financiari sau cei aferenţi sursei secundare de achitare nu corespund cerinţelor

Băncii.

Maturitatea recomandabilă a garanţiilor bancare este de pînă la 12 luni.

Business–modelul utilizat de „FinComBank” S.A. se bazează pe principiul obținerii unei

marje medii a dobînzii la mijloacele învestite în active de calitate înaltă, ce depășeşte costurile

depozitelor atrase. Banca reuseşte să majoreze marja procentuală prin învestirea înactive pe

termen lung (credite) şi obţinerea unor rate înalte, ca urmare a atragerii depozitelor pe termen

relativ scurt, stăruindu-se în acelaşi timp să menţină un nivel suficient de lichiditate pentru a

onora toate obligaţiunile devenite scadente. În baza categoriilor generale de risc, Banca este

expusă riscurilor de piaţă, creditar, valutar, al dobînzii, de țară, lichiditate şi celui operaţional.

Riscul de piaţă este aferent riscului general al cadrului economic din Moldova, provenind

din condiţiile economice adverse şi/sau oscilările valutare în sectorul serviciilor financiare. Din

cauza intensificării crizei financiare, Banca este nevoită să activeze în condiţii instabile care

continuă să se schimbe vertiginos. S-au majorat riscurile de credite şi riscurile de lichiditate, şi în

general, pieţele au devenit foarte instabile. În aceste condiţii, banca trebuie să aprecieze corect

influenţa ultimelor evenimente asupra pezentului şi viitorului băncii, şi să încerce modelarea

acestora.

Riscul creditar este aferent incapacităţii potenţiale a uneia din părţile la tranzacţie de a-şi

onora obligaţiunile sale privind rambursarea datoriei. Gradul riscului creşte pe măsura sporirii

termenului de rambursare a creditului Băncii. Elementele de bază ale gestionării de către Bancă a

riscului de credit, sunt constituirea provizioanelor contra potențialelor riscuri creditare, efectuată

în corespundere cu cerinţele BNM privind clasificarea nivelului de risc a portofoliului de credite;

menţinerea limitelor la unele poziţii, cum ar fi limitele la anumite produse bancare aferente

creditării, la creditarea anumitor ramuri/sectoare, limite la suma expunerii la un client sau la un

grup de persoane afiliate; cerințe privind asigurarea cu gaj a creditelor; monitorizarea

permanentă a condiţiilor financiare a fiecărui împrumutat, inclusiv şi a stării gajului.

Gestionarea competentă a riscului ratei dobînzii a fost una din principalele direcţii de

activitate a gestionării riscurilor la „FinComBank” S.A. , deoarece venitul net afferent dobînzilor

constituie o parte esenţială a profitului băncii.

Există două componente ale riscului ratei dobînzii – riscul oscilaţiilor fluxurilor băneşti din

active, sau în obligaţiuni ca urmare a modificărilor ratelor dobanzii pe piaţă. Riscul este gestionat

prin stabilirea limitelor la unele poziţii specifice (de ex., diferenţa ratei dobanzii) pentru fiecare

scadenţă standardă (de ex., pană la 1 luna, de la o lună pană la 3 luni, de la 3 luni pană la 1 an, de

la 1 an pană la 5 ani, mai mult de 5 ani), care sunt monitorizate zilnic.

39

Riscul valutar aferent probabilităţii unor eventuale pierderi ca urmare a oscilaţiei

nefavorabile a cursului valutar, este gestionat prin crearea unei structuri echilibrate a creanţelor

şi angajamentelor în valute străine.

Dolarul SUA şi Euro prezintă două cele mai mari grupuri de valută străină, care împreună

constituie o treime din portofoliul de credite al Băncii. Gradul de risc este minimizat prin

corelarea maximal posibilă a activelor şi obligaţiunilor în valuta străină şi limitarea poziţiilor

deschise valutare în mărime de 10%, iar total pentru toate valutele + / – 20%.

Limita poziţiei este determinată de cîrmuirea băncii, fiind zilnic monitorizată.

Riscul de ţară apare la efectuarea de către Bancă a operaţiunilor internaţionale şi determină

riscul influenţei nefavorabile a anumitor evenimente şi condiţii economice, politice, sociale

asupra intereselor financiare ale Băncii. Înrăutăţirea situaţiei economice a unei ţări determinate,

perturbările politice şi economice pot influenţa negativ asupra nivelului solvabilităţii debitorilor

din această ţară. În afară de aceasta, riscul ţării include în sine şi posibilitatea naţionalizării sau

exproprierii activelor, anularea obligaţiunilor externe de către guvern, schimbarea reglamentării

valutare, ş.a.

Ţinînd cont de nivelul expunerii riscului ţării, Banca consideră raţională utilizarea

estimărilor şi raitingurilor agenţiilor internaţionale cu renume şi a organizaţiilor financiare

internaţionale, ca alternativă pentru elaborarea unui mecanism propriu de analiză a indicatorilor

politici şi economici a ţărilor, care ar determina raitingul riscului ţării. Pentru aprecierea

nivelului riscului de ţară, Banca foloseşte evaluările şi raitingurile independente ale următoarelor

agenţii internaţionale: Standard and Poor’s, Moody’s, Fitch, la fel şi informaţia referitoare la

riscul ţării oferită de către FMI , Banca Mondială, PRS Group.

Banca onorează zilnic cereri de resurse băneşti la depozite scadente, conturi curente,

debursări de credite și garanţii. Comitetul de dirijare a activelor şi pasivelor şi Comitetul de

Creditare a Băncii stabileşte limite la nivelul minimal a mijloacelor scadente, ce vor fi

disponibile pentru a corespunde cererilor de lichiditate, precum și limitele maxime la

împrumuturile interbancare şi alte facilităţi, ce pot fi utilizate în scopul suplimentării lichidităţii,

în cazul unor retrageri neplanificate de mijloace băneşti.

Banca menţine nivelul lichidității în conformitate cu cele două principii de bază:

lichiditatea pe termen lung, în cazul căreia activele totale cu scadenţa 2 ani şi mai mult, nu

trebuie să depaşească obligaţiunile cu scadenţa respectivă; lichiditatea curentă, care prevede că

raportul dintre activele lichide şi total active sa fie mai mare de 20%.

Riscul operaţional este provocat de către defectele procedurilor şi proceselor operaţionale,

erorilor comise de personal şi avarierea sistemelor automatizate. Gestiunea riscului operaţional

se efectuiază de către Departamentul de Organizare a Evidentei si Controlului şi parţial de către

40

Auditul Intern al Băncii. Riscurile informaţionale sunt limitate prin prevenirea accesului

nesancţionat la reţeua Bănci asigurată de sistemul de protecţie Firewall.

Capitolul V. Evaluarea activității economice a băncii și a rapoartelor

financiare ale băncii

Banca este obligată să prezinte raportul de profit şi pierdere, în care veniturile şi

cheltuielile se grupează în dependenţă de conţinutul lor şi reflectă sumele principalelor tipuri de

venituri şi cheltuieli.

Principalele tipuri de venituri, ce apar ca rezultat al operaţiunilor băncii, includ: dobînda,

plata pentru serviciile prestate, comisioanele şi rezultatele serviciilor prestate de dealing.

Principalele tipuri de cheltuieli, ce apar ca urmare a operaţiunilor băncii, includ: dobînda,

comisioanele, defalcările pentru reduceri pentru pierderi la active şi provizioanele pentru pierderi

la angajamente condiţionale, cheltuielile legate de micşorarea valorii de bilanţ a investiţiilor şi

cheltuielilor generale administrative.

Cea mai mare parte a veniturilor îi revine activităţii creditare care ocupă practic 60% din

totalul veniturilor şi o cotă esenţială în total active. O nouă sursă a veniturilor devine activitatea

pe piaţa valorilor mobiliare, în special activitatea investiţională în hîrtiile de valoare de stat.

O deosebită atenţie se atrage la gestionarea portofoliului de credite.

În special evaluarea activităţii băncii se face în baza anumitor coeficienţi cum ar fi: rata de

lichiditate, capitalul ponderat la risc, indicele de eficienţă etc. Toate acestea sunt prezentate în

raportul „Informaţia privind activitatea financiară” (Anexa 7).

Principalii indicatori ce reflectă activitatea economico-financiară a băncii sunt:

1. Rentabilitatea activelor (ROA) – care la 30 septembrie 2012 a constituit 2,19 %;

2. Rentabilitatea capitalului (ROE) – care la 30 septembrie 2012 a constituit 10,14%.

Utilizatorii rapoartelor financiare au nevoie de informaţie veridică şi comparabilă, care îi

ajută să aprecieze situaţia financiară şi eficacitatea activităţii băncii, necesară la adoptarea

deciziilor economice Băncile întocmesc şi prezintă următoarele rapoarte financiare:

a) Raportul privind profitul şi pierderi;

b) Bilanţul contabil;

c) Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti;

d) Raportul privind fluxul capitalului propriu;

e)Notele explicative la rapoartele financiare.

41

Raportul privind rezultatele financiare reflectă veniturile şi cheltuielile băncii după

operaţiunile de activitate ale băncii. În raport se prezintă soldurile conturilor din clasele 4

(venituri) şi 5 (cheltuieli) şi venitul net sau pierderea băncii, în componenţa venitului băncii se

includ veniturile aferente dobînzilor la creditele acordare, la valori mobiliare cumpărate pentru

vînzare şi investiţionale, venituri neaferente dobînzilor ale veniturilor şi comisioane. Cheltuielile

cuprind cheltuielile aferente şi neaferente dobînzilor şi alte cheltuieli. După reflectarea

cheltuielilor şi veniturilor aferente dobînzilor, se calculiază venitul net, aferent dobînzii.

Rezultatul net arată venitul net pană la impozitare şi pînă la rezultatul extraordinar, iar la această

sumă se calculează impozitul pe venit

Banca este obligată să prezinte bilanţul contabil, în care activele şi obligaţiunile se

grupează în dependenţă de conţinutul lor şi se reflectă în ordinea lichidităţii şi este un raport

privind situaţia patrimonială şi financiară a băncii la data de raportare. Pe baza informaţiei din

bilanţul contabil se face controlul asupra utilizării mijloacelor băneşti, a operaţiunilor de

decontare, de casă, de creditare. Bilanţul contabil reprezintă gruparea activelor şi obligaţiunilor

în bancă. Activele băncii se clasifică după termenul rambursării. Activele se reflectă de la cele

mai lichide, iar pasivele de la cele mai solvabile la cele mai puţin solvabile.

Fluxurile mijloacelor băneşti din activitatea operaţională include : suma veniturilor şi

cheltuielilor aferente dobînzilor, suma impozitului pe venit, suma conturilor Nostro şi Loro în

BNM şi „FinComBank” S.A., suma creanţelor privind leasingul financiar, suma depozitelor, şi

împrumuturile overnight.

Raportul privind fluxul capitalului propriu conţine informaţia despre suma acţiunilor

simple şi privilegiate la începutul anului şi emiterea noilor acţiuni, surplusul de capital al

„FinComBank” S.A. la începutul anului şi răscumpărarea acţiuni lor.

Notele explicative la raporturile financiare anuale includ informaţii privind metodele de

evaluare a conturilor ce ţin de portofoliul de credite şi formarea fondului de risc, suma

împrumuturilor primite şi eliberate, structura capitalului şi distribuirea profitului şi informaţii

despre emisia acţiunilor băncii, iar o sursă nouă de gestionare a ratei dobânzii sunt derivatele

financiare (hedging).

42

Concluzie

În prezentul raport efectuat în cadrul practicii la S.A. „Banca de Finanțe și Comerț” au fost

examinate toate compartimentele posibile conform programei.

În urma studierii detaliate a structurei băncii, căreia îi revin, în limitele competenţei sale,

activităţile ce ţin de deservirea nemijlocită a populaţiei în domeniul bancar, a genurilor de

activitate, a modului de organizare pot să menţionez că „FinComBank” S.A. are ca scop stabilirea

parteneriatului reciproc avantajos cu clienţii prin prestarea serviciilor bancare profesioniste de

înalt nivel, care corespund scopurilor sale antreprenoriale, investiţionale şi consumatorii, şi, de

asemenea, în atingerea rentabilităţii maxime şi a siguranţei înalte a Băncii.

Avînd ca obiective primordiale de a deveni una din instituţiile financiare de frunte în

sectorul bancar al Moldovei cu o reputaţie şi poziţie înaltă, asigurarea clienţilor cu servicii şi

produse bancare de cea mai înaltă calitate, care ar corespunde în totalitate cerinţelor şi chiar ar

depăşi aşteptările clienților, „FinComBank” S.A. are ca scopuri contribuirea la dezvoltarea

mediului de afaceri şi a antreprenoriatului, simplificarea accesului business-ului mic şi mijlociu la

resursele financiare.

Pe perioada practicii am studiat şi analizat toate compartimentele de activitate şi pot remarca

un nivel înalt al profesionalismului angajaţilor care sunt amabili şi binevoitori în orice situaţie.

Studiind actele normative, legislative, actele consultative regulamentele, instrucţiunile,

ordinele şi alte documente, am reuşit să însuşesc specificul aplicării practice ale acestor acte.

Pentru a-și atinge scopurile, banca este condusă de un set de principii, care pun accent pe

satisfacerea nevoilor clienților, ce reprezintă un punt forte al întregii politici bancare. Printre

principiile analizate, pot să accentuez următoarele:

- competenţă- avînd ca bază cele mai bune standarde ale deservirii financiare şi analiza

exactă a pieţii, în permanenţă banca se prefecționează în acest domeniu şi susţine iniţiativele

creative şi profesionalismul angajaţilor săi;

- orientare spre client- în relațiile cu clienții, banca este adept al filosofiei parteneriatului.

Astfel, ea tindem spre a fi exemplul siguranţei şi eficacităţii pentru toţi cei care colaborează cu

„FinComBank” S.A.;

43

- onestitate şi confidenţialitate- fiind oneşti şi corecţi cu angajaţii, partenerii şi concurenţii,

banca se conbduce nu numai de litera legii, dar şi de spiritul ei;

- transparenţa de care dă dovadă banca, îi face credibili în faţa clienţilor şi partenerilor.

Astfel este susţinut un schimb eficient de informaţie atat în interiorul Băncii, cît şi cu părţile

cointeresate din exterior;

- responsabilitate social- banca contribuie la prosperitatea oamenilor, asigurînd clienţii cu

cele mai performante posibilităţi financiare şi contribuind la realizarea programelor sociale,

instructive şi culturale.

Ţinînd cont de problemele macroeconomice cu care se confruntă Moldova şi pronosticul

privind dezvoltarea economică, în 2013, banca nu ar trebui să mizeze pe o creştere semnificativă a

numărului şi volumului de tranzacţii, o extindere a reţelei sale de filiale, şi în final, o majorare a

cotei sale de piaţă. După cîţiva ani de dezvoltare rapidă, în 2013, prioritatea esenţială ar trebui să

fie bazată pe majorarea eficacităţii băncii în toate direcţiile ei de activitate. Este nevoie de a

îmbunătăți în continuare calitatea activelor, pasivelor şi gestiunii riscurilor,a susține

microîntreprinderile şi business-ul mic, oferindu-le credite şi alte produse şi servicii bancare, a

majora portofoliul de credite, păstrîndu-i calitatea, a stabili cu clienţii relaţii strînse şi de lungă

durată, oferindu-le o deservire bancară comodă şi plăcută.

Consider că am reuşit să aplic fructuos în practică cunoştinţele teoretice obţinute în procesul

de studii, iar cunoştinţele acumulate în perioada practicii cu certitudine pe viitor mă vor ajuta să

devin un specialist competent în domeniul finanţelor.

44

Bibliografie

1. Legea RM “instituţiilor financiare”, nr. 550 din 21.07.1995. În: Monitorul Oficial, 1996, nr. 1

(cu modificările ulterioare);

2. Regulamentul BNM „privind emiterea, circulaţia şi răscumpărarea Certificatelor Băncii

Naţionale a Moldovei”,  nr. 200 din 12.08.2004. În: Monitorul Oficial, 2004, nr. 163-167 (cu

modificările ulterioare);

3. Regulamentul BNM „cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale şi

formarea reducerilor pentru pierderi la active şi provizioanelor pentru pierderi la

angajamente condiţionale”, nr. 224 din 30.08.2007. În: Monitorul Oficial, 2007, nr. 149-152;

4. Regulamentul BNM „cu privire la suficienţa capitalului ponderat la risc”, nr. 269 din 17.10.

2001. În: Monitorul Oficial, 2001, nr. 130 (cu modificările ulterioare);

5. Regulamentul BNM „cu privire la operaţiunile de piaţă deschisă ale Băncii Naţionale a

Moldovei” nr.57 din 11.09.1997, nr. 33 din 11.09.1997. În: Monitorul Oficial, 1997, nr. 62

(cu modificările ulterioare);

6. Regulamentul BNM „cu privire la expunerile "mari", nr. 3/09 din 01.12.1995. În: Monitorul

Oficial, 1995, nr. 70 (cu modificările ulterioare);

7. Instrucţiunea BNM „cu privire la modul de întocmire şi prezentarea de către bănci a

rapoartelor financiare”. În: Monitorul Oficial nr.64-65 din 2/X-1997;

8. Regulamentul BNM „cu privire la transferul de credit”, nr.373 din 15.12.2005. În: Monitorul

Oficial al Republicii Moldova nr.176-181/643 din 30.12.2005 (cu modificările ulterioare);

9. Regulament BNM „cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile din Republica Moldova”,

nr. 200 din 27.07. 2006. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 120-123 din

4.08.2006 (cu modificările ulterioare);

10. Grigoriţă, Cornelia. Activitatea bancară – ed. a III-a. Editura Cartier, Chişinău, 2005, 418 p.;

11. http://www.allmoldova.com/ro/banking/banks/fin-com-bank/index.html (citat 15.01.2013);

12. http://bancamea.md/banks/fincombank#info (citat 15.01.2013);

13. Bilanțul contabil al „FinComBank” S.A., anii 2007-2012;

14. Rapoartele privind rezultatele financiare „FinComBank” S.A., anii 2007-2012.

45