RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA …apmsm-old.anpm.ro/files/APM Satu Mare/Anunturi etapa de incadrar… · RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

independent dina bretan Baia Mare, str. Valea Roşie, nr. 62 0262 – 276 276, 0262 – 219 145, 0745-191 480

consultanţă în domeniul protecţiei mediului înconjurător

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRAMEDIULUI PRIVIND INVESTIŢIA

Exploatarea andezitului în perimetrul de exploatare (Cariera de piatră)VAMA,

comuna Vama, judeţul Satu Mare

Autor: ing. Dina Bretan

- Baia Mare -- august 2013 -

Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului privind investiţia„Perimetrul de exploatare VAMA”

1

CUPRINS

1.Informaţii generale...............................................................................................................................32.Procese tehnologice.............................................................................................................................93.Deşeuri...............................................................................................................................................124.Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontalieră, asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestuia................................................................................................................................145.Analiza alternativelor.........................................................................................................................286.Monitorizarea.....................................................................................................................................287.Situaţii de risc....................................................................................................................................298.Descrierea dificultăţilor.....................................................................................................................309.Rezumat fără caracter tehnic..............................................................................................................30EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI.......................................................................34 Metodele şi tehnicile folosite în evaluarea impactului ecologic s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani. Prelucrarea datelor de bază se poate face prin:..................................................................34M A T R I C E D E E V A L U A R E G L O B A L A A I M P A C T U L U I .....................37M...........................................................................................................................................................37NEGLIJABIL........................................................................................................................................37=............................................................................................................................................................38NEGLIJABIL........................................................................................................................................381............................................................................................................................................................38N............................................................................................................................................................38IMPACT GLOBAL.............................................................................................................................38M A T R I C E D E E V A L U A R E G L O B A L A A I M P A C T U L U I .....................38M...........................................................................................................................................................38NEGLIJABIL........................................................................................................................................38=............................................................................................................................................................38NEGLIJABIL........................................................................................................................................391............................................................................................................................................................39M...........................................................................................................................................................39IMPACT GLOBAL.............................................................................................................................3910.Documente anexe.............................................................................................................................40


2

1. Informaţii generale1.1. Titularul proiectului: S.C.”GLIONVAL LOGISTIC”S.R.L.

1.2. Autor atestat: ing. Dina Bretan, localitatea Baia Mare, str. Valea Roşie, nr. 62, tel /fax: 0262 – 219145, 0262 – 276276, 0745 – 191480 persoană fizică înscrisă înRegistrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului la poziţia nr.289 pentru RIM, certificat de înregistare emis la data de 12.10.2010 cu termen devalabilitate 5 ani.

1.3. Denumirea proiectului: Exploatarea andezitului în perimetrul de exploatare(Cariera de piatră) Vama, judeţul Satu Mare.

1.4. Descrierea proiectului şi descrierea etapelor acestuia

Studiul de impact a fost realizat în vederea obţinerii acordului de mediu pentru începereaactivităţii de exploatare a andezitului prin lucrări miniere la zi. La baza elaborării acestuia au statproiectul tehnic privind instituirea perimetrului de exploatare, pus la dispoziţie de către titularulinvestiţiei, informaţii privind activitatea furnizate de investitor.

Conform nomenclatorului activităţilor din economia naţională, activitatea desfăşurată este:extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei calcaroase, ghipsului,cretei şi a ardeziei, cod CAEN 0811.

Proiectul se află în etapa de derulare a procedurilor de emitere a avizelor la certificatul deurbanism, avize necesare emiterii permisului de exploatare. După eliberarea permisului de exploatarese trece la etapa de emitere a autorizaţiei de construire şi ulterior a autorizaţiilor de funcţionare.

1.5. Durata etapei de funcţionare

Permisul de exploatare se solicită pe o perioadă de 1 an de zile calendaristic, cu posibilitateaprelungirii acestuia printr-o solicitare ulterioară.

Se optează pentru această variantă, permis de exploatare anual, deoarece zăcământul nu arerezerve omologate, situaţie în care ar fi fost posibilă solicitarea unei licenţe de exploatare. Pe de altăparte interesul, posibilităţile financiare şi de valorificare ale investitorului, sunt relativ reduse.

1.6. Informaţii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite înscopul producerii energiei necesare asigurării producţiei


3

Capacitatea de exploatare propusă în documentaţia tehnică de fundamentare în vederea emiteriipermisului de exploatare este de 22000 tone andezit/an.

Tabelul nr. 1.1.

Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Producţia Resurse folosite în scopul asigurării producţieiDenumirea Cantitatea anuală

(to)Denumirea Cantitatea

anualăFurnizor

- andezit 22000 - motorină 28,80 (to) Diverse societăţi autorizate

1.7. Informaţii despre materiile prime, substanţele sau preparatele chimice

Materiile prime utilizate sunt reprezentate de zăcământul propriu zis de andezit, andezit cuhornblendă şi piroxeni, de culoare cenuşie negricioasă. Are textura masivă, structura porfirică şiprezintă spărtură concoidală. Roca este foarte dură, având în compoziţie multă pastă.

Nu s-au făcut determinări fizico-mecanice pe roca din această carieră.

Substanţele şi preparatele chimice sunt reprezentate de amestecurile explozive utilizate pentruderocarea substanţei minerale utile.

Tabelul nr. 1.2.

Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice

Denumirea materiei prime,a substanţei

sau a preparatului chimic

Cantitatea anuală /existentă în stoc

Clasificarea şi etichetarea substanţelorsau a preparatelor chimice

Categorie Periculozitate Fraze de risc

- andezit 22000,00 (to) N- explozibil 5,00 (to) P R12 - extrem de inflamabil

1.8. Informaţii despre poluanţii fizici şi biologici care afectează mediul,generaţi de activitatea propusă

Prin tipurile de poluare la care se face referire la acest subcapitol, conform definiţiei din legislaţiaspecifică se înţelege: zgomot, radiaţie electromagnetică, radiaţie ionizantă, poluare biologică(microorganisme, viruşi).

Tipul de poluare fizică specific activităţii propuse este reprezentat de zgomot.

Sursele de zgomot din perimetrul analizat pot fi considerate ca fiind:- surse externe;- surse interne.

Sursele externe obiectivului sunt reprezentate de:- traficul auto pe drumul forestier din vecinătate.

Drumul forestier limitrof este utilizat de către proprietarii de terenuri din zonă, fără amploare caintensitate a traficului.

Sursele de zgomot rezultate din activitatea din incinta carierei sunt reprezentate de:

- utilajele din dotare şi mijloacele de transport auto;- puşcări.

Cele mai apropiate gospodării şi locuinţe din localitatea Vama, sunt situate la o distanţă deaproximativ 3 km nord-vest (intravilan, vatra satului). Cele mai apropiate case de vacanţă, fără


4

locuire permanentă (intravilan, trup „A” funcţiune agrement) sunt situate la o distanţă de aproximativ550,00 m şi respectiv 590 m pe direcţie vest. La o distanţă de aproximativ 450,00 m SW în incintaunei pepiniere de brad adiacentă drumului de acces, mai există amplasată o clădire.

Activitatea se desfăşoară în aer liber neexistând amenajări speciale de limitare a zgomotului.Pentru a se reduce nivelul de zgomot la sursă se recomandă utilizarea utilajelor şi maşinilor dindotare la parametrii normali de funcţionare precizaţi de producători în cărţile cu date tehnice, serecomandă efectuarea reviziilor, reparaţiilor şi inspecţiilor tehnice periodice.

Pentru determinarea nivelului de zgomot echivalent la cel mai apropiat receptor protejat, s-acalculat nivelul echivalent de zgomot la respectivul receptor.

Datele referitoare la nivelul de zgomot specific produs de funcţionarea utilajelor din carieră aufost luate din literatura de specialitate şi din cărţile tehnice ale utilajelor.

Nivelul specific de zgomot echivalent al fiecărei surse de zgomot la nivelul receptorului va fi:Sursa de zgomot Nivelul de

zgomot specifical surseidB(A)

Distanţa până lacel mai apropiat

receptorm

Nivel de zgomotechivalent la

receptordB(A)

Buldoexcavator 80 450Excavator 60 450Autobasculanta 75 450Instalaţie concasare 80 450

Nivelul de zgomot echivalent până la limita celui mai apropiat receptor (aproximativ 400 m)este:

L2 = L1 + 20 lg r1/r2, unde:L1 – nivelul echivalent de zgomot la distanţa r1 faţă de sursă;r1 = 1 m;r2 – distanţa faţă de receptor;r2 = 450 m;L2 – nivelul echivalent de zgomot la cel mai apropiat receptor;L1 ech = 80 dB(A) + 20 lg 1/450 = 26,94 dB(A)L2 ech = 60 dB(A) + 20 lg 1/450 = 6,94 dB(A)

Nivelul de zgomot echivalent la limita celui mai apropiat receptor poate fi calculat cu formula:

L ech = 10 x lg (10 L1ech / 10 + 10 L2 ech / 10) , unde:

L1 ech – este nivelul de zgomot echivalent datorat utilajelor la cel mai apropiat receptor;

L 2 ech – este nivelul de zgomot echivalent datorat traficului auto în incinta carierei la cel maiapropiat receptor;

L ech = 29,97 dB (A).

Nivelul de zgomot echivalent la limita celui mai apropiat receptor cumulat cu nivelul traficuluigenerat de transportul materialului exploatat poate fi calculat cu formula:

L3 ech = 75 dB(A) + 20 lg 1/90 = 35,92 dB(A)

L ech total = 10 x lg (10 Lech / 10 + 10 L3ech / 10) , unde:

L ech – este nivelul de zgomot echivalent datorat utilajelor la cel mai apropiat receptor;

L 3 ech – este nivelul de zgomot echivalent datorat traficului auto pe drum la cel mai apropiatreceptor;

L ech total = 36,85 dB (A).


5

Rezultă deci că nivelul zgomotului produs de sursele de poluare fonică din incinta obiectivuluinu depăşeşte 50 db, limită prevăzută de Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 98/1994 privind Norme deigiena mediului şi a populaţiei.

Limitele maxim admisibile pe baza carora se apreciaza starea mediului din punct de vedereacustic, în zona unui obiectiv, sunt precizate în STAS 10009-1988 care prevede, la limita unei incinteindustriale, valoarea maxima de 65 dBA (tabelul 3 din STAS-ul amintit).

Trebuie sa precizăm că, nivelul de zgomot variază în funcţie de tipul şi intensitatea operaţiilor,tipul utilajelor în funcţiune, regim de lucru, suprapunerea numărului de surse şi dispunerea pesuprafaţa orizontală şi/sau verticală, prezenţa obstacolelor naturale sau artificiale cu rol de ecranare.

Apreciem că activitatea din incinta carierei, pentru intervale scurte de timp, va creea în zonă undisconfort sonor peste limita celui deja existent.

Tabelul nr. 1.3.

INFORMAŢII

despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Tipulpoluării

Sursa depoluare

Nr.surse

depoluare

Poluaremaximadmisă(limitamaximadmisă

pentru om şimediu)

Poluarede fond

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri deeliminare / reducere

Măsuri deeliminare/reducere a

poluăriiPe zonaobiectivului

Pe zone deprotecţie /restricţieaferente

obiectivuluiconformlegislaţieiîn vigoare

Pe zone rezidenţiale, derecreere sau alte zoneprotejate cu luarea în

considerare a poluării defond

Fărămăsuri deeliminare/reducere a

poluării

Cuimplementarea măsurilor de

eliminare/reducere a

poluării

ZgomotExcavator 1

65 dB(A) 50dB(A)

60 --

- ITPBuldozer 1 80 - - ITPConcasor 1 80 - - ITP

Transportul produsului minier se va realiza pe traseul indicat şi avizat de către administraţiapublică locală DN 19 – str. Olarilor – str. Băilor – drum forestier Puturoasa – locul numit Bolongoş(Aviz favorabil nr. 3044 din data de 15 iulie 2013). Transportul este avizat în intervalul orar 08,00 –17,00 în zilele lucrătoare, pentru atovehicule cu un tonaj maxim de 6 tone/osie. Lungimea traseuluimăsurat din carieră până la drumul naţional este de aproximativ 5930 m (din care aproximativ 3,00km în intravilan, trup „A” şi respectiv vatra satului). Drumul de acces este asfaltat.

Pentru realizarea derocării rocii este necesar ca în monogragfia privind puşcarea să se ţină contde:- cantitatea de substanţă explozivă utilizată la o puşcare;- distanţa receptorilor;- timpul dintre două puşcări pentru a se evita suprapunerea undei seismice.

Având în vedere distanţa mare faţă de zona rezidenţială – locuinţe şi gospodării, peste 3,00 km,nu vor exista efecte negative datorate disconfortului acustic generat de activitate, asupra receptorilor.

În ceea ce priveşte zgomotul generat de activitatea de defrişare, acesta se va manifestatemporar, doar pe durata executării lucrărilor. Prin măsurile adoptate de executantul lucrărilor nu vorfi afectate vecinătăţile.

Măsuri de reducere a zgomotului şi vibraţiilor

Pentru a reduce zgomotul şi vibraţiile, şi deci impactul acestora asupra faunei zonei,locuitorilor şi locuinţelor din zonă, beneficiarul proiectului va trebui să ia următoarele măsuri:


6

- deplasarea mijloacelor de transport pe drumurile comunale să se facă cu viteze de maxim30 km/h;

- asigurarea în permanenţă o unei bune întreţineri a utilajelor şi mijloacelor de transport,efectuarea periodică a reviziilor tehnice pentru ca emisiile să se încadreze în prevederilenormelor rutiere de trafic auto aplicabile.

Circulaţia utilajelor şi a mijloacelor de transport folosite se va face în conformitate culegislaţia în vigoare pentru fiecare categorie de drum.

Datorită numărului redus de utilaje şi mijloace de transport folosite, se poate estima că,impactul zgomotului şi vibraţiilor asupra locuitorilor şi faunei din zonă va fi nesemnificativ.

1.9. Alte tipuri de poluare fizică şi biologică

Nu au fost identificate alte tipuri de poluare fizică sau biologică existente pe amplasament saugenerate de activitate.

1.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului şiindicarea motivelor alegerii uneia dintre ele

Activitatea propusă nu este nouă pe acest amplasament, în perimetrul propus există o micăcarieră în care roca aflorează natural pe o înălţime de aproximativ 12 m. Terenul existent este liber dealte construcţii. Funcţiunea zonei este de pădure.

Terenul pe care urmează să se instituie perimetrul de exploatare se află în proprietatea privată atitularului de activitate, este în suprafaţă totală de 0,40 ha. Întreaga suprafaţă, este situată în fondforestier naţional, Ocolul Silvic Ardud R.A., UP IV Vama, u.a. %2A.

Singura alternativă posibil a fi luată în calcul este legată de existenţa substanţei minerale utilede bună calitate, pentru care se doreşte instituirea perimetrului de exploatare, şi care dealtfel, estelegată de existenţa carierei mai vechi. Deasemenea, alegerea variantei prezentate în proiectulgeologic care stă la baza emiterii permisului de exploatare este legată şi de existenţa proprietăţiiasupra terenului.

1.11. Localizarera geografică şi administrativă a amplasamentelor pentrualternativele la proiect

Comuna Vama este situată în extremitatea nord-estică a judeţului Satu Mare, la o distanţă deapoximativ 40 km de municipiul Satu Mare şi la o distanţă de aproximativ 20 km faţă de localitateaLivada. Comuna Vama se învecinează limitrof est cu oraşul Negreşti Oaş.

Comuna este formată din localitateaVama.

Suprafaţa totală a comunei este de 5104 ha (conform datelor din PUG comuna Vama ediţia2000), populaţia este în număr de 3844 locuitori (date din recensamantul aferent anului 2002), dincare 50% persoane apte de muncă.

Perimetrul solicitat pentru permis de exploatare şi respectiv acord de mediu, se află situat peteritoriul satului Vama, la o distanţă de aproximativ 3,00 km SE faţă de actualul intravilan (vatrasatului), în amonte. Actualul Planul Urbanistic General al localităţii este valabil până în anul 2014(conform datelor primite de la Primaria comunei Vama).


7

Accesul auto în carieră este posibil pe DN 19, apoi, din localitatea Vama pe o distanţă deaproximativ 5,43 km pe un drum comunal, iar în continuarea acestuia pe un drum de exploatare pe odistanţă de aproximativ 0,5 km până în perimetrul de exploatare.

1.12. Informaţii despre utilizarea curentă a terenului, infrastructura existentă,valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturaleprotejate/zone protejate, zone de protecţie sanitară, etc.

Terenul din cadrul perimetrului, conform extrasului de carte funciară se află în proprietateatitularului de activitate.

În partea nordică, pe toată lungimea perimetrului, acesta se învecinează cu pădure şi pârâulBolongoş, cu regim torenţial, în ai cărui versanţi este prezentă o vegetaţie forestieră tânărăpreponderent fag, în amestec cu mesteacăn, carpen, pin şi molid. Aval de carieră, pârâul Bolongoş sevarsă în pârâul Talna Mică.

Valea Bolongoş (afluent de dreapta al pârâului Talna Mică), cu direcţie de curgere de la estcătre vest, este situată la o distanţă de aproximativ 10 m nord aval de limita perimetrului institiut;distanţa de la frontul de lucru proiectat şi vale este de aproximativ 5 m în extremitatea nord-estică şirespectiv 40 m în extremitatea nord-vestică, între acesta şi vale interpunându-se drumul de acces.

Activităţile antropice din zonă şi vecinătate sunt reprezentate de activităţi silvice şi forestiere.

Societatea a încheiat un acord de reabilitare cu Primăria Vama pentru acceptul transportuluiproduselor miniere pe drumul comunal pe traseul: locul numit Bolongoş – drum forestier Puturoasa –str. Băilor – str. Olarilor (Aviz favorabil nr. 3044 din data de 15 iulie 2013). Tansportul este avizat înintervalul 08,00 – 17,00 în zilele lucrătoare, pentru atovehicule cu un tonaj maxim de 6 tone/osie.Lungimea trtaseului măsurat din carieră până la drumul naţional este de aproximativ 5930 m (dincare aproximativ 3,00 km în intravilan, trup „A” şi respectiv vatra satului).

Perimetrul studiat nu este amplasat în situri de interes comunitar, arii naturale protejate sau înimediata vecinătate a acestora, conform datelor primite de la Agenţia pentru Protecţia Mediului SatuMare.

Trenul nu este amplasat într-o zonă de protecţie sanitară sau perimetru de protecţiehidrogeologică a unei surse de alimentare cu apă reglementată din punct de vedere a gospodăririiapelor, conform conform datelor primite de la SGA Satu Mare.

Terenul nu este situat într-o zonă cu perimetre de protecţie arheologică, conform conformdatelor primite de la Direcţia Cultelor Satu Mare.

1.13. Informaţii despre documentele/reglementările existente privindplanificarea/amenajarea teritorială în zona amplasamentului proiectului

Activitatea se va desfăşura intr- un perimetru situat în extravilanul localităţii, terenul avânddestinaţie forestieră. Nu se face schimbarea categoriei de folosinţă a terenului, aceasta rămânând încontinuare de pădure. Nu se solicită scoaterea definitivă a terenului din fond forestier. Conformadresei nr. 3725/12.08.2013 emisă de Ministerul Mediului şi schimbărilor Climatice, Inspectoratulteritorial de regim Silvic şi de Vînătoare Oradea, instituţia este de acord în principiu cu scoatereatemporară din forndul forestier naţional a unei suprafeţe de 0,30 ha, situate în raza O.S. Ardud R.A.,U.P. IV Vama, u.a. %2A.


8

La finalizarea activităţii se va executa refacerea mediului pentru care se constituie garanţiafinanciară, conform Plan de refecare a mediului şi a Proiectului tehnic de refacere a mediului, parteintegrantă a Permisului de exploatare emis de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.

Terenul propus pentru instituirea perimetrului de exploatare minieră este situat în extravilanullocalităţii, în vecinătatea acestuia fiind amplasate două trupuri de intravilan, unul de dimensiuni miciiar celălalt mai extins.

Funcţiunile stabilite în PUG pentru cele doua trupuri de intravilan situate în vecinătateaperimetrului studiat sunt, amonte şi respectiv aval, delimitate prin planuri urbanistice zonale:

- trup „A” - funcţiunea de agrement (aval);- trup „B” - staţiunea balneară Puturoasa (amonte).

Aval de perimetrul studiat, la o distanţă de aproximativ 0,60 km vest - nord-vest, se află limitade intravilan instituit pentru funcţiunea de agrement, trup „A”. La data realizării prezentului studiu,zona este slab constuită cu case de vacanţă, în general de mici dimensiuni. Cele mai apropiate case devacanţă sunt situate la o distanţă de aproximativ 0,55 km şi respectiv 0,59 km aval W faţă deperimetrul carierei. Mai există o casă de vacanţă situată la o distanţă de aproximativ 0,45 km avalSW faţă de perimetrul carierei. Vatra satului este situată în aval, la o distanţă de aproximativ 3,00 kmnord-vest.

Amonte de perimetrul studiat, la o distanţă de aproximativ 2,20 km sud-vest, este amplasatăstaţiunea balneară Puturoasa, instituită ca şi trup „B” de intravilan.

1.14. Informaţii despre modalităţile propuse pentru conectare la infrastructuraexistentă

Conectarea la infrastructura existentă este realizată prin drumul forestier din vecinătatealimitrofă, iar, în perimetrul carierei se va realiza un drum de acces la zăcământ şi la halda de steril,drum de acces ce se preconizează a fi executat pe latura sudică a perimetrului, conform planului desituaţie anexat.

2. Procese tehnologice

2.1. Procese tehnologice de producţie2.1.1. Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor şi echipamentelor necesare; alternative avute în vedere

Perimetrul de exploatare (cariera) Vama este situat în extravilanul comunei Vama, în versantulstâng al văii Bolongoş, la aproximativ 3 km sud de localitatea Vama, şi are o suprafaţă de 0,40 ha.

În cadrul perimetrului se află o carieră mai veche, de dimensiuni mici, în care prin lucrărilepropuse în proiectul geologic va fi reluată activitatea de exploatare.

Accesul este posibil pe DN 19, apoi, din localitatea Vama pe o distanţă de aproximativ 5,43 kmpe un drum comunal, iar în continuarea acestuia pe un drum de exploatare pe o distanţă deaproximativ 0,5 km până în perimetrul de exploatare.

Andezitul extras se va utiliza ca piatră concasată la construcţia şi reabilitarea diferitelorcategorii de drumuri, cât şi ca piatră brută la consolidări de maluri.

Roca din cadrul perimetrului de exploatare este un andezit cu hornblendă şi piroxeni, deculoare cenuşie negricioasă. Are textura masivă, structura porfirică şi prezintă spărtură concoidală.


9

Roca este foarte dură, având în compoziţie multă pastă. În cadrul perimetrului roca este deschisă întaluzul unei mici cariere cu activitate sistată, pe o grosime de peste 10 m Pe alocuri roca esteacoperită cu grohotiş de pantă.

În perioada solicitată prin permisul de exploatare (un an) în perimetrul Vama se va exploata ocantitate de 22000 tone andezit. Eşalonarea producţiei pe trimestre este prezentată în tabelul de maijos:

Nr.crt.

Specificaţie U /M

Totalperioadă

Din care, trimestrele:

I II III IV

1 Consum de resurse/reserve T 22000 2700 9000 8000 23002 Pierderi de exploatare T 220 27 90 80 233 Grad de recuperare la exploatare % 99 99 99 99 99

Modalitatea de extracţieLucrări de deschidere şi pregătire

Pentru a se putea extrage cantitatea de andezit solicitată prin permisul de exploatare se vorexecuta următoarele lucrări de deschidere şi pregătire:

- cale de acces la partea superioară a carierei, în lungime de 20 m. Aceasta se va executamecanizat cu utilajele din dotare, fiind necesară pentru accesul forezei, în vederea executăriigăurilor pentru puşcare.

- o semitranşee de pregătire la partea superioară a treptei proiectate în lungime de aproximativ76 m. După executarea semitranşeei berma acesteia va avea o lăţime de minim 6 m, pentru ase putea lucra cu foreza.

- defrişarea unei suprafeţe de aproximativ 12 ari în zona treptei proiectate şi a căii de acces,deoarece terenul este acoperit cu arbori de fag.

- decopertarea unei suprafeţe de aproximativ 1200 mp în zona unde a fost proiectată treapta deexploatare.

Aceste lucrări vor fi executate mecanizat cu utilaje specifice, iar unde va fi cazul se va „puşca”cu explozivi.

Lucrări de exploatare

Metoda de exploatare utilizată, va fi metoda cu trepte drepte şi haldare exterioară.

Se va exploata o treaptă cuprinsă între cotele +339m şi maxim +357m, deci înălţimea maximă ataluzului va fi de 18m.

De pe semitranşeea de la partea superioară a treptei, se vor executa găurile necesare derocăriicu foreza, avându-se în vedere să se realizeze un taluz cu unghiul de 70º.

Practic lucrările de exploatare a andezitului vor începe odată cu executarea semitranşeei, larealizarea acesteia înaintându-se prin rocă utilă.

Derocarea se va realiza prin împuşcare cu explozivi. Se vor utiliza explozivi tip geluri, iariniţierea exploziei se va face cu capse nonelectrice.

Lucrările de puşcare vor fi executate de o firmă specializată şi autorizată pentru lucrul cuexplozivi.

Materialul derocat va fi încărcat în autobasculante, şi va fi transportat la beneficiari, sau dupăcaz va fi introdus în buncărul staţiei de prelucrare (concasorului).

Elementele geometrice ale treptei proiectate sunt următoarele:- înălţimea maximă a taluzului = 18 m;


10

- unghiul maxim de taluz = 70º;- lăţimea minimă a bermei = 17 m;

Pierderile de exploatare se consideră că vor fi de aproximativ 1%.

Dotarea cu maşini, utilaje şi instalaţii va fi următoarea:- concasor cu fălci, cu o capacitate de 50 to/h, 1 bucată;- excavator cu cupă de 0,90 – 1,00 m, 2 bucăţi,- camion 20 to, 1 bucată;- buldoexcavator cu cupă de 0,60 mc, 1 bucată.

Numărul de angajaţi va fi de 5 persoane.

Programul de lucru va fi de 8 ore/zi, în intervalul orar 08,00 – 17,00 în zilele lucrătoare.

Haldarea

Haldarea sterilului rezultat se va face pe halda de steril care va fi amplasată în partea de nord-vest a perimetrului, unde este o zonă propice acestui scop.

Prin relizarea decopertării pe o suprafaţă de 1200 mp, având grosimea medie de 0,40 m, rezultăum volum de aproximativ 576 mc steril, ţinând cont şi de coeficientul de afânare de 1,2.

Pentru depozitarea sterilului se va ocupa o suprafaţă de 220 mp, halda va avea o înălţime mediede aproximativ 3 m şi unghiul maxim al taluzului de 450.

Materialul din haldă va fi utilizat ulterior la refacerea stratului de sol vegetal pe zona afectată delucrările de exploatare, deci halda va fi provizorie.

Protecţia zăcământului

Având în vedere că roca este de natură magmatică fiind masivă şi compactă, înafara respectării elementelor geometrice ale treptelor nu se impun alte măsuri de protecţie a zăcământului.

Lucrări de prelucrare

Se prevede ca roca exploatată să fie valorificată parţial ca piatră brută, care se va utiliza laconsolidări de maluri, iar o parte va fi concasată. Aceasta din urmă se va utiliza la reabilitarea unorcategorii de drumuri.

S.C. GLIONVAL LOGISTIC S.R.L. deţine un concasor mobil, care va fi transportat înperimetrul de exploatare. Se va produce sortul granulometric de 0 - 65 mm care se poate utiliza laconstrucţia şi reabilitarea de drumuri.

Concasorul va fi amplasat pe vatra carierei, după derocare realizându-se spaţiul necesaramplasării concasorului mobil.

Lucrările de defrişare

Lucrările de defrişare vor fi executate de către firme specializate în acest domeniu, pe osuprafaţă totală de 0,30 ha (UP IV Vama: u.a. 52A), în vederea deschiderii rezervei, ceea ce arpermite exploatarea raţională a zăcământului de substanţă minerală utilă, prin metoda de exploatareadoptată. Defrişarea se va realiza etapizat, pe măsura avansării frontului de lucru, pentru anul pentrucare se solicită actualul permis de exploatare (0,12 ha pentru primul an de exploatare).

Operaţiunile care se vor efectua sunt următoarele:- rărire arboret tânăr; doborâre;- curăţare şi fasonare buşteni;- scoaterea materialului lemnos şi transportul acestuia la depozitele intermediare;


11

- depozitarea materialului lemnos rezultat din curăţări în grămezi;- scoaterea buştenilor şi transportul lor la depozitele intermediare;- depozitarea buştenilor în grămezi;- transportul şi valorificarea materialului lemnos la beneficiari.

Pentru realizarea lucrărilor mai sus amintite se vor utiliza următoarele utilaje:- unelte manuale de tăiere (securi, topoare, fierăstraie, etc.);- motoferăstraie, 2 bucăţi; - buldozer D8, 1 bucată;- excavator E 1203, 1 bucată;- autobasculantă, 1 bucată.

Dotări cu utilaje şi echipamente

Utilajele şi instalaţiile care se preconizează că vor fi utilizate în carieră vor fi următoarele:- concasor cu fălci, cu o capacitate de 50 to/h, 1 bucată;- excavator cu cupă de 0,90 – 1,00 m, 2 bucăţi,- camion 20 to, 1 bucată;- buldoexcavator cu cupă de 0,60 mc, 1 bucată.

Transportul produselor miniere se va realiza de către beneficiari cu autobasculante de 16 to, pedrumul de acces în carieră.

2.1.2. Valorile limită atinse prin tehnicile propuse de titular şi prin cele mai bune tehnici disponibile

Activitatea propusă nu este instalaţie IPPC, definită conform OUG 152/2004 (cu modificările şicompletările ulterioare), nefiind astfel obligatorie respectarea limitelor prevăzute în BAT (cele maibune tehnici disponibile).

2.2. Activităţi de dezafectare

Amplasamentul studiat este liber de construcţii, nefiind necesare executarea de lucrări dedemolare/desfiinţare/dezafectare.

3. Deşeuri

3.1. Generarea deşeurilor

În timpul activităţii de execuţie şi exploatare rezultă două tipuri de deşeuri:Valorificabile – care pot fi dirijate spre unităţi speciale de valorificare a deşeurilorNevalorificabile – dirijate spre depozitele de deşeuri menajere sau rampe de transfer.

Principalele tipuri de deşeuri care vor rezulta din activităţile desfăşurate în cadrul celor douăetape de dezvoltare a proiectului (etapa de execuţie şi respectiv etapa de exploatare) vor consta din:

Etapa de execuţie: material lemnos rezultat din defrişare - valorificabil pământ de decopertă – valorificabil în incintă deşeuri asimilabile cu deşeurile menajere rezultate de la personalul de

execuţie – nevalorificabile Etapa de exploatare:

deşeuri de exploatare – valorificabil în incintă


12

deşeuri asimilabile cu deşeurile menajere rezultate de la angajaţii carevor deservi obiectivul – nevalorificabile

Deşeurile menajere provenite din activitatea personalului aferent obiectivului (5 persoane), acăror cantitate se estimeaza la aproximativ 25 kg/luna sunt colectate într-un container metalic.Periodic (saptămânal) aceste deseuri sunt transportate la groapa de gunoi a localitatii, prin forţeproprii.

Decopertarea se va face mecanizat şi parţial manual, în funcţie de condiţiile de teren specificeurmând ca materialul decopertat să fie transportat manual sau mecanizat în vederea depozitării lahalda de steril.

Depozitarea sterilului rezultat de la decopertare şi pierderile de exploatare/prelucrare se va faceselectiv: sol vegetal, detritus mineral.

Pierderile de exploatare estimate la aproximativ 50,00 mc de resurse minerale se produc înprocesul de extracţie şi au două cauze principale:

- îndepărtarea anumitor cantităţi de la partea superioară a corpului de rocă, cu ocaziaefectuării lucrărilor de decopertare şi includerea lor în sterilul minier rezultat de la aceastăoperaţie;

- renunţarea la porţiunile afectate de alterare sau la cele cu dimensiuni şi forme ce nu permitvalorificarea lor, pe parcursul activităţii de extracţie preconizată.

Gradul de recuperare la extracţie, anticipat, este de 99 %.

Pierderile de prelucrare preconizate sunt de 1%, ceea ce reprezintă un volum estimativ deaproximativ 25 mc rocă, sub formă de corpuri de mici dimensiuni, praf sedimentabil.

Haldarea celor aproximativ 576 mc sol afânat (estimativ), rezultat în urma decopertării, se varealiza în partea sud-vestică a perimetrului, lângă drum, pentru a permite utilizarea ulterioară aacestuia la reconstrucţia ecologică.

Suprafaţa haldei va fi de aproximativ 220 mp, cu o grosime medie a materialului haldat de 3,00m şi un unghi de taluz de 45°. Prin natura sa materialul de decopertă nu va putea influenţa calitateasolului pe care va fi depozitat.

În aceeaşi haldă vor fi depuse şi deşeurile de exploatare/prelucrare, cu un volum total deaproximativ 75 mc.

Depozitarea şi gestionarea tuturor deşeurilor rezultate din activităţile obiectivului se vor face curespectarea legislaţiei specifice. Conform HG 856/2002 (cu modificările şi completările ulterioare)codurile de deşeu specifice activităţii de exploatare minieră sunt:

- 01 01 02 – deşeuri de la excavarea minereurilor nemetalifere;- 01 04 08 – deşeuri de pietriş şi spărturi de piatră;- 20 03 01 – deşeuri municipale amestecate.

Deşeurile rezultate din activitatea de defrişare vor fi de natură exlusiv menajeră având în vederecă întreaga cantitate de material lemnos defrişată va fi valorificată.

Cantitatea de material lemnos rezultată din defrişare, buşteni şi material de ecarisare, o cantitatede aproximativ 20 mc, va fi valorificată de către ROMSILVA la diverşi beneficiari ca materiallemnos pentru foc sau ca material de construcţii.

Conform HG 856/2002 codurile de deşeu specifice activităţii de exploatare forestieră sunt:- 02 01 07 – deşeuri din exploatarea forestieră.


13

3.2. Managementul deşeurilor

Managementul deşeurilor ce pot rezulta din cele două etape: de execuţie şi de exploatare esteprezentat în tabelele următoare.

Managementul deşeurilor

Tabelul 3.1.a.

Pentru perioada de execuţie a investiţiei

Denumire deşeuStare fizică (solid – S;

lichid – L; semisolid – SS)Codul

deşeuluiCodul privind principalaproprietate periculoasă

Managementul deşeurilorValorificare Eliminare

Sol de excavaţie S 01 01 02 N/a DaDeşeuri asimilabile deşeurilor menajere

S 20 03 01 N/a Da

Deşeuri din exploatarea forestieră

S 02 01 07 N/a Da


Tabelul 3.1.a.

Pentru perioada de funcţionare a investiţiei

Denumire deşeu

Cantitateaprevăzută a fi

generată

Stare fizică (solid – S;lichid – L; semisolid –

SS)Codul deşeului

Codul privindprincipalaproprietatepericuloasă


Valorificare Eliminare

Steril de decopertă 576 mc/n S 01 01 02 N/aDeşeuri de spărturi de piatră

75 mc/an S 01 04 08 N/a Da

Deşeuri asimilabile deşeurilor menajere

250 kg/an L 20 03 01 H5 Da Da

* Nu se cunosc date suficiente pentru estimarea cantităţilor de deşeuri adiacente activităţii propriu zise (deşeuri de la intervenţiila echipamente, ambalaje, etc), a cantităţilor de deşeuri valorificabile, nevalorificabile sau rămase pe stoc

4. Impactul potenţial, inclusiv cel transfrontalieră, asupra componentelor mediului şi măsuri de reducere a acestuia

4.1. Apa

Condiţii hidrogeologice ale amplasamentului

Perimetrul sudiat se află situat în depresiunea Negresti, în versantul stâng al pârâului Bolongoş.

Valea Bolongoş (afluent de dreapta al pârâului Talna Mică), cu direcţie de curgere de la estcătre vest, este situată la o distanţă de aproximativ 10 m nord aval de limita perimetrului institiut;distanţa de la frontul de lucru proiectat şi vale este de aproximativ 5 m în extremitatea nord-estică şirespectiv 40 m în extremitatea nord-vestică, între acesta şi vale interpunându-se drumul de acces.

Râul Talna este afluent de stânga al Turului. Râul Tur are o lungime de aproximativ 66 km, îndirecţia est-vest, izvorând din Munţii Oaş. Râul Tur este principalul colector al apelor dinDepresiunea Oaş.

Nu se cunosc date referitoare la nivelul freatic. În perimetrul analizat aferent investiţiei, nu suntprezente izvoare.

Informaţii de bază despre corpurile de apă de suprafaţă

Din punct de vedere hidrografic, amplasamentul aparţine subbazinului hidrografic al râului Tur(care se varsă în Tisa pe teritoriul Ungariei).


14

În vecinătatea perimetrului de exploatare, pe latura nordică, se află pârâul Bolongoş, cu caractertorenţial, afluent de dreapta al pârârâului Talna Mică, cu care confluează în imediata vecinătate, avalde carieră. Pârâul talna Mică izvorăşte din hotarul comunei Vama, respectiv de lângă Vârful DealuluiHeghişa (Muntele Mic) şi străbate comuna Vama pe o lungime de circa 18 km.

Descrierea sistemelor de drenaj şi ameliorare

În perimetrul analizat şi în vecinătăţile limitrofe nu există astfel de lucrări hidroameliorative.Lucrările de exploatare se vor desfăşura deasupra nivelului freatic.

4.1.1. Alimentarea cu apă

Obiectivul analizat nu este o folosinţă de apă, nefiind preluate debite de apă din surse desuprafaţă sau subterane, utilizate în scop tehnologic sau menajer. Apa potabilă pentru personal va fiasigurată de către titularul de activitate în sticle preambalate.

4.1.2. Managementul apelor uzate

Apa pluvială convenţional curată este apa colectată de pe suprafaţa carierei.

Debitul de apă colectat de aceste suprafeţe se calculează cu formula: Qpl = S x φ x q x (l / s), încare:S – suprafaţa colectoare; φ - coeficient de scurgere; q – debitul de calcul al ploii;

Valorile de calcul specifice amplasamentului:

Suprafeţespecifice

Acoperişuri 0 Intensitatea ploii100 l/s/ha

Căi de acces şisuprafeţe betonate

0

Spaţii verzi 4000

Coeficient de scurgerespecific

Suprafeţe construite 0,95Căi de acces 0,85Spaţii verzi 0,80

Qpluvial = 0,40 x 0,8 x 100 = 32,00 l/s.

Datorită suprafeţei relativ mari dezvelite, există pericolul antrenării de către apele pluviale deşiroire a unei cantităţi însemnate de suspensii către emisar pârâul Bolongoş, şi ulterior valea TalnaMică.

Valea Bolongoş (afluent de dreapta al pârâului Talna Mică), cu direcţie de curgere de la estcătre vest, este situată la o distanţă de aproximativ 10 m nord aval de limita perimetrului institiut;distanţa de la frontul de lucru proiectat şi vale este de aproximativ 5 m în extremitatea nord-estică şirespectiv 40 m în extremitatea nord-vestică, între acesta şi vale interpunându-se drumul de acces.Halda va fi amplasată la limita perimetrului instituit în partea de nord-vest, la o distanţă deaproximativ 25 m faţă de valea Bolongoş.

În amonte de perimetrul carierei va fi realizat un şanţ de gardă, care are scopul de a dirija apelede şiroire din amonte, în afara perimetrului carierei.

În vatra carierei, se va realiza un decantor cu o capacitate de aproximativ 15 mc care va colectaprin panta terenului şi şanţurile colectoare ale drumului de acces apele pluviale din zona carierei şi ahaldei de steril, de unde printr-un şanţ de evacuare apa va fi condusă spre şanţul pluvial al drumuluide acces în carieră, emisar final Valea Bolongoş. Decantorul va fi realizat din materiale locale prinsăparea unei excavaţii naturale.


15

Întreţinerea şanţului şi a decantorului se va face periodic, ori de căte ori este necesar pentru a sepreveni colmatarea acestora. Depunereile de material sedimentabil colectat se va depozita pe halda desteril.

Pentru personalul muncitor se va amplasa în incinta perimetrului o toaletă ecologică, prevăzutăcu bazin vidanjabil cu un volum de aproximativ 0,50 mc. Acesta va fi vidanjat periodic de firmeautorizate în acest sens.

În zona carierei proiectate nu este nici un izvor, ca debuşeu la suprafaţă al apelor subterane.Lucrările proiectate sunt deasupra nivelului hidrostatic.

4.1.3. Prognozarea impactului

Calitatea apei de suprafaţă şi subterane nu va fi afectată peste limita maxim admisă, atât înperioada de execuţie a lucrărilor cât şi după începerea activităţii propriu zise.

Nu se prelevează apă din sursă subterană, deci nu vor fi exista efecte negative asupra condiţiilorhidrogeologice ale amplasamentului analizat.

Posibilitatea poluării cursului de apă din vecinătate cu suspensii solide antrenate de apelepluviale, este minimizată ca urmare a existenţei şanţului de gardă, a rigolelor pluviale şi adecantorului, cu rol în decantarea suspensiilor, precum şi interpunerea drumului de acces în carieră,faţă de acestea. Coperta redusă a zăcământului nu poate da naştere la cantităţi însemnate de suspensiiantrenabile de către apele pluviale, astfel încât să fie afectată situaţia naturală actuală.

WC-ul va fi de tip uscat, iar apa pentru băut pentru personal a fi adusă în sticle de către titularulde activitate.

Lucrările de defrişare nu vor afecta în mod direct sau indirect cursurile de apă din zonă, acestelucrări nefiind executate in imediata vecinătate a văii, suprafaţa ce urmează a fi defrişată fiind relativrestrânsă, şi nu este amplasată în zona de protecţie a cursului de apă.

4.1.4. Măsuri de diminuare a impactului

Proiectul propus realizează prin măsurile specifice prevăzute cadrul tehnologic-utilitar deminimizare a poluării factorului de mediu apă, atât în condiţii normale de funcţionare, cât şi încondiţii de accidente.

Astfel:- existenţa şantului de gardă amplasat pe limita superioară a semitranşeei pentru limitarea

cantităţii de apă pluvială care poate fi încărcată cu suspensii;- realizarea rigolelor de scurgere pe latura sudică a perimetrului carierei cu rolul de colectare

a apelor pluviale de şiroire, şi drenarea lor spre bazinul de decantare;- realizarea bazinului de decantare dimensionat corespunzător debitului de apă posibil

încărcat cu suspensii;- drumul de acces în carieră va fi amenajat şi întreţinut corespunzător, va fi prevăzut cu

şanţuri pluviale;- perimetrul carierei se va institui la distanţe mai mară faţă de limitele de protecţie ale

cursului de apă conform legii apelor (zona de protecţie de minimum 5,00 m);- amplasarea lucrărilor propriu-zise în afara zonei de protecţie a cursului de apă, nu va avea

efecte asupra stabilităţii malurilor;- lucrările de reparaţii ale utilajelor sunt strict interzise a se efectua în incinta perimetrului de

exploatare; acestea se vor efectua în ateliere autorizate cu care titularul de activitate va aveacontracte de service;

- parcarea utilajelor şi a maşinilor se va face pe platformă amenajată cu piatră spartăconcasată, situată pe vatra carierei;


16

- lucrările mici de întreţinere a utilajelor (ex. verificare şi completare ulei) şi alimentare cucarburanţi, se vor efectua încondiţii de maximă siguranţă: se vor utiliza pompiţe, tăvimetalice colectoare, etc.; se va face dotarea cu materiale absorbante pentru situaţiiaccidentale (ex. Spilsorb);

- aprovizionarea cu carburanţi a utilajelor se va face pentru necesarul zilnic; carburanţii vor fiaduşi in butoaie metalice sau canistre metalice, şi vor fi deversate în condiţii de siguranţă înrezervoarele utilajelor (pâlnii, tăviţe metalice, materiale petroabsorbante, etc.);

- nu se depozitează în incinta carierei carburanţi şi uleiuri minerale;- la punerea în funcţiune prin autorizaţia de mediu şi de gospodărire a apelor se va stabili un

program de automonitorizare a factorului de mediu apă de suprafaţă; se vor preleva probede apă din amonte şi aval de perimetrul carierei şi vor fi analizaţi principalii indicatorirelevanţi pentru activitate: materiale în suspensie, produse petroliere, substanţe extractibile.

4.1.5. Hărţi şi desene la capitolul “Apa”

Planşa anexată prezentului capitol, este reprezentată de planul de situaţie al carierei Vama,scara 1 : 1000.

4.2. Aerul4.2.1. Date generale

Din punct de vedere climatologic, prin pozitia sa în cadrul geografic al tarii si în ansamblulcirculatiei generale a spatiului european, Depresiunea Negreşti se încadreaza în sectorul de climatemperat continentală moderată.

Din punct de vedere ecoregional zona se încadreaza în ecoregiunea Carpaţii Orientali.

Media multianuală a temperaturii este de +4ْC şi +8ْC, precipitaţiile minimale sunt de 400mm/mp iar cele maximale 1.000 mm/mp având temperaturi medii vara de +15/+20ºC şi iarna -8/+3ºC(datele sunt preluate din lucrările de specialitate înşiruite în bibliografie).

Vântul predominant este pe direcţie NE-SV, iar intensitatea maximă a vânturilor este pedirecţie NW-SE.

Nu se cunosc date privind nivelul de poluare al aerului din zona de amplasament. APM SatuMare efectuează monitorizarea calităţii aerului cu două staţii automate fond urban în municipiul SatuMare şi fond suburban/trafic în municipiul Carei.

Se estimează o calitate foarte bună a aerului în zona studiată având în vedere amplasamentul,folosinţa existentă şi propusă a a terenurilor din zonă, amploarea activităţii propuse.

În conformitate cu Ordinul MMGA nr. 1265 din 14.10.2008 privind rezultatele evaluăriipreliminare a calităţii aerului pentru reagiunea 6, potrivit cerinţelor Ordinului MAPM nr. 745 / 2002privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţiiaerului din România, referitor la judeţul Satu Mare există următoarele precizări:

LISTA 3 - Alcătuită din 3 subliste cuprinzând zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau maimultor poluanţi sunt mai mici decât valoarea limită

SUBLISTA 3.1. - Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi suntmai mici decât valoarea limită, dar se situează între aceasta şi pragul superior de evaluare:

3.1.2. pentru pulberi în suspensie (PM10)Judeţul Satu Mare – comuna Vama

SUBLISTA 3.3. - Zonele unde nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi suntmai mici decât valoarea limită, dar nu depăşesc pragul inferior de evaluare:

3.3.1. pentru dioxid de sulf (SO2)


17

Judeţul Satu Mare – comuna Vama3.3.2. pentru dioxid de azot (NO2)Judeţul Satu Mare – comuna Vama3.3.3. pentru plumb (Pb)Judeţul Satu Mare – comuna Vama3.3.4. pentru monoxid de carbon (CO)Judeţul Satu Mare – comuna Vama3.3.5. pentru benzen (C6H6)Judeţul Satu Mare – comuna Vama

4.2.2. Surse şi poluanţi generaţi

În perioada de execuţie

Se va înregistra o creştere minoră temporară a prafului şi a gazelor de eşapament evacuate înperioada etapei de construcţie, în special în perioada de secetă, rezultate de la utilajele şi activităţilespecifice, în amplasamentul analizat şi în vecinătatea acestuia.

Sursele de poluare a aerului aferente perioadei de construcţie vor fi reprezentate de: lucrări de amenajare a terenului (îndepărtarea stratului de sol vegetal) în zona carierei, bazinului de

decantare şi a căilor de acces;depozitarea temporară a solului vegetal; amenajarea căilor de acces.

Poluanţii specifici etapei de execuţie vor consta din particule în suspensie cu un spectru larg dedimensiuni, incluzând particule cu diametre mai mici de 10 μm (particule care pot afecta sănătateaumană). Emisiile de praf pot varia substanţial de la o zi la alta, în funcţie de operaţiunile prevăzute afi executate şi condiţiile de climat.

Utilajele, indiferent de tipul lor, funcţionează cu motoare Diesel, gazele de eşapament evacuateîn atmosferă conţinând întregul complex de poluanţi specifici arderii interne a motorinei.

Principala arie de emisie a poluanţilor în atmosferă, specifică realizării lucrărilor, va fi doar înaplasamentul carierei.

Sursele de emisie a poluanţilor atmosferici specifici obiectivului studiat sunt surse la sol sau înapropierea solului (înălţimi efective de emisie de până la 3 m faţă de nivelul solului), deschise (celecare implică manevrarea pământului) şi mobile.

Perioada de funcţionare

Sursele de poluare pentru factorul de mediu aer rezultate din activitatea desfăşurată în carierăsunt reprezentate de eşapamentul motoarelor cu combustie internă, puşcările, instalaţia de concasare.

Utilajele care vor funcţiona în carieră vor fi echipate cu motoare Diesel, noxele degajate prineşapament în atmosferă fiind reprezentate de oxizi de azot, monoxid de carbon, oxizi de sulf,compuşi organici volatili, pulberi.

Cantitatea poluanţilor eliberaţi în atmosferă este direct proporţională cu tipul motorului(puterea acestuia), regimul de funcţionare (mers în gol, accelerare, decelerare), timpul de funcţionare,tipul de carburant folosit.

Surse staţionare

• Utilajele din incinta obiectivului

Având în vedere că timpul de funcţionare pentru fiecare din utilajele folosite nu este mai marede 10 ore pe zi se poate aprecia că sursele de poluare pentru factorul de mediu aer sunt de tipstaţionar intermitent.

Timpii de lucru pentru fiecare din utilajele din incinta carierei se pot observa mai jos:


18

Utilaj Număr Ore de funcţionare/zi Ore de funcţionare/lună Ore de funcţionare/anBuldozer 1 3 60 600Excavator 1 5 100 1 000

Ţinând seama de capacitatea orară de încărcare a utilajelor, consumul specific de carburant(motorină), numărul de ore lucrate pe zi, numărul zilelor de lucru pe an, putem obţine un consumorar, zilnic şi anual de motorină astfel:

Utilaj Număr Consum orar(l/h)

Consum zilnic(l/zi)

Consum anual(l/an)

Buldozer 1 18 54 10 800

Excavator 1 18 90 18 000

Total 36 144 28 800

În funcţie de consumurile calculate anterior şi emisiile specifice prevăzute în normativul AP 42,rezultă debitele masice de poluanţi la emisiile de noxe rezultate din funcţionarea utilajelor, zilnic şianual, calculate cu formulele:

Qmh = (esp x Ch) / 1000; Qmzi = (esp x Czi) / 1000;Qman = (esp x Can) / 1000; Qms = (esp x Ch) x 1000 / 3600

Poluant CO NOx Hidrocarburi Particule SOx CO2

Esp (kg/1000 l) 11 25 4,45 1,56 3,24 310Qmh (kg/h) 0,280 0,637 0,113 0,039 0,083 7,905Qmzi (kg/zi) 1,584 3,600 0,641 0,225 0,466 44,64Qman (kg/an) 316,80 720,00 128,16 44,928 90,432 8928,00Qms (g/s) 0,077 0,176 0,031 0,011 0,023 2,196

Concentraţiile de poluanţi emise de utilajele din dotare se pot estima la:Poluant Concentraţie poluant

(mg/mc)Concentraţie maxim admisă

(mg/mc)CO 119,43 170NOx 271,44 450Hidrocarburi 48,33 -

Particule 16,96 50SOx 35,14 1700

Standardul românesc de calitatea aerului pentru protejarea sanatatii populatiei (STAS 12574-1987) nu prevede norme pentru compusi organicivolatili totali. Este de mentionat ca nici Ordinul 981 din 22.06.1994 al Ministerului Sanatatii (ordin care inlocuieste anteriorul Ordin nr. 623 al aceluiasiminister), nu prevede o norma limita pentru compusii organici volatili, ci numai o distanta a unitatilor industriale sau prestatoare de servicii la cel putin15 m fata de zonele protejate.

În conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediuluinr. 462 din 1993 concentraţiile de poluanţi nu depăşesc concentraţiile maxim admise la sursă.

Surse mobileSursele de poluare mobile sunt reprezentate de mijloacele de transport auto care transportă

materialul exploatat din carieră.

Poluarea atmosferei datorită transportului auto se realizează prin praf, gaze de eşapament.

• PrafCa urmare a vehiculării mijloacelor de transport auto în incinta carierei şi pe traseul de

transport rezultă o încărcare a atmosferei cu praf. Determinarea cantităţii de praf se va putea realizaprin măsurători pentru perioade reprezentative din punct de vedere atmosferic (umiditate atmosferică,umiditatea căii de transport, anotimp) şi pentru diferite regimuri de lucru ale autobasculantelor.

Având în vedere lungimea traseului de deplasare a autovehiculelor, tipul drumului (drumcomunal amenajat, asfaltat) şi faptul că materia primă este transportată în stare uscată sau semiuscatăse poate concluziona că determinarea cantităţilor de praf eliminate în atmosferă se va putea face doarprin măsurători. În funcţie de rezultatele obţinute din măsurători şi prin raportarea acestora lanormativele în vigoare se vor putea stabili unele măsuri de restricţionare a activităţii de transport(intervale de timp de deplasare, viteze de rulare, starea tehnică a drumului, etc.).


19

• Emisii de eşapament

Emisiile de eşapament ale autobasculantelor utilizate pentru transportul materialului exploatatsunt cele specifice motoarelor cu combustie internă, motoare Diesel. Noxele degajate prin eşapamentîn atmosferă sunt reprezentate de oxizi de azot, monoxid de carbon, oxizi de sulf, compuşi organicivolatili, pulberi. Cantitatea noxelor eliberate în atmosferă este direct proporţională cu tipul motorului(puterea acestuia), regimul de funcţionare (mers în gol, accelerare, decelerare), timpul de funcţionare,tipul de carburant folosit.

Concentratiile principalelor substante poluante din gazele de evacuare la eşapament pentrudiferitele tipuri de motoare si regimuri de functionare sunt prezentate în tabelul urmator:

POLUANT CONCENTRATIE MERS IN GOL ACCELERARE DECELAREMAS MAC MAS MAC MAS MAC

Oxid de carbon % 7,0 urme 1,8 Urme 2,0 UrmeHidrocarburi % 0,5 0,04 0,1 0,01 1,0 0,03Oxizi de azot Ppm 30,0 60,00 650,0 250,00 20,0 30,00Aldehide Ppm 10,0 20,00 10,0 10,00 200,0 30,00

NOTA:MAS - motor cu aprindere prin scânteieMAC - motor cu aprindere prin compresie

• Puşcările din incinta carierei

Puşcările din incinta carierei se vor executa de aproximativ 10 ori pe an (puşcări primare) şiaproximativ 20 ori pe an puşcări secundare (acestea executându-se sau nu în funcţie de reuşitapuşcărilor primare).

Detalii asupra executării forării şi a perforării (încărcării, iniţierii) modului de împuşcare, felulmaterialului exploziv utilizat, a locului de declanşare a exploziei şi de retragere a artificierului, amuncitorilor şi utilajelor, amplasarea posturilor de pază, precum şi măsuri speciale, se vor da de cătreşeful de carieră şi executant prin monografia de forare şi a dispoziţiei de împuşcare, întocmită pentrufiecare derocare primară. Monografia va fi întocmită ţinând seama de condiţiile specifice şi va fiaprobată de şeful de carieră, responsabil cu protecţia muncii şi luată la cunoştinţă de artificieri. Îngeneral pentru o puşcare se utilizează aproximativ o cantitate de aproximativ 250 - 300 kg exploziv.

În urma reacţiilor chimice explosive rezultă gazele de explozie: CO2, H2O, CO, NO, NO2,N2O4, H2S, SO2. Aceste gaze de explozie au grade diferite de toxicitate, cele mai toxice fiind , CO,NO, NO2. Volumul de gaze de explozie care rezultă în urma unei puşcări este de aproximativ 4 000l/puşcare.

Lucrările de puşcare vor fi realizate de către firme specializate în astfel de lucrări, cu care sevor încheia contracte de prestare de servicii.

• Prelucrarea primară a substanţei minerale utile

Concasarea rocii utile extrase se va realiza cu o staţie de concasare mobilă cu o capacitate deaproximativ 50 tone/oră, staţie ce va funcţiona în zona vetrei carierei. Aproximativ o treime dinextrasul minier proaspăt va fi prelucrat prin concasare (7000 mc/an); piatra proaspătă va fi concasatăimediat după extracţie astfel nefiind necesară umectarea rocii, fiind obţinut un singur sort 0 – 65 mm.

4.2.3. Prognozarea poluării aerului

Evaluarea impactului surselor aferente obiectivului propust s-a efectuat prin raportare lavalorile concentraţiilor maxime admisibile (CMA) prevăzute de:

STAS 12574/1987 – Aer din zonele protejate – condiţii de calitate

Valorile ghid recomandate de Uniunea Internaţională a Organizaţiilor deCercetare a Pădurilor (IUFRO) pentru protecţia atmosferei.


20

În tabelele următoare se prezintă concentraţiile maxime admise (CMA), şi valorile ghid (VG)prevăzute sau recomandate de normativele naţionale şi de organizaţiile internaţionale menţionate,pentru poluanţii atmosferici specifici surselor studiate.

Concentraţii maxime admise ale poluanţilor atmosferici conform STAS 12574/1987

Substanţă poluantăPerioada de mediere / Concentraţie maximă admisă

(mg/m3)30 minute Zilnică

Pulberi în suspensie 0,5 0,15Aldehide 0,035 0,012Oxid de carbon 6,0 2,0Dioxid de azot 0,3 0,1Dioxid de sulf 0,75 0,25

* Nu sunt prevăzute CMA pentru metale grele şi pentru HAP.

Valori ghid ale poluanţilor atmosferici recomandate de IUFRO pentru protecţia vegetaţieiSubstanţă poluantă Valori ghid

NO2 95 μg/m3 pentru 4 ore de expunere, 30 μg/m3 ca medie anuală în prezenţa a = 30 μg/m3 SO2 şi a = 60 μg/m3 O3 – protecţie ecosisteme

SO2 150 μg/m3 pentru expunere < 1 ora, 30 μg/m3 ca medie anuală în prezenţa a = 30 μg/m3 NO2 şi a = 60 μg/m3 O3 – protecţie ecosisteme

Compararea rezultatelor obţinute cu valorile limită pentru concentraţiile de poluanţi în aer(emisii), prevăzute de legislaţia în vigoare, indică faptul că nivelul concentraţiilor de poluanţi în aerulambiental pentru acele categorii de poluanţi reglementate de legislaţia existentă, este situat subvalorile limită.

Receptorii sensibili din imediata vecinătate a obiectivului sunt reprezentaţi de vegetaţie şi înmai mică masură de populaţie. Concentraţiile de poluanţi în zona de influenţă maximă a receptorilor,în exteriorul perimetrului acesteia, sunt sub valorile limită pentru protecţia receptorilor, atât pentrucontribuţia unei singure surse, cât şi pentru contribuţia cumulată a surselor de emisii de poluanţi înaer.

Calitatea factorului de mediu aer atât în perioada de execuţie precum şi după punerea înfuncţiune, nu va fi afectată peste limitele maxim admise, debitele şi concentraţiile masice de poluanţiestimaţi a fi evacuaţi în mediu se vor încadra în normele în vigoare având în vedere că activitatea nuva fi de mare amploare şi nici nu se preconizează suplimentarea dotărilor cu utilaje de exploatare încarieră.


Prin măsurile tehnologice adoptate, valorile emisiilor de poluanţi specifici activităţii, se vorîncadra în limitele maxim admise de legislaţia în vigoare:

- verificarea periodică a stării tehnice a utilajelor şi maşinilor din dotare;- umectarea suprafeţelor exploatare în perioadele secetoase şi cu vânturi puternice;- umectarea căilor de acces în perioadele secetoase.

4.2.5. Hărţi şi desene la capitolul “Aer”Planşele anexate prezentului capitol sunt reprezentate de fişa perimetrului, scara 1 : 25 000.

4.3. Solul

Din punct de vedere pedogeografic regiunea se încadreaza în zona de dealuri joase, subinfluenta unui climat temperat de natură subatlantică, cu umiditate mai mare decât în climatulspecific de stepă , drenaj superficial mai slab şi nivel hidrostatic mai aproape de suprafaţă.


21

Tipul de sol specific zonei de amplasament studiat este solul silvestru brun-gălbui şi solul brunacid.

În zona de amplasare a obiectivului, solul este destul de slab reprezentat, având grosimi deaproximativ 40 cm, fără folosinţă agricolă. În imediata vecinătate se constată urme de păşunat ovin.

4.3.1. Surse de poluare a solurilor

Sursele de poluare din incinta carierei care pot afecta solul şi subsolul sunt:- lucrările de decopertare a solului vegetal;- gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor generate pe amplasament;- utilajele şi mijloacele de transport care vehiculează în perimetrul carierei;- lucrările de defrişare;- lucrările de puşcare.

Decopertarea se va face mecanizat şi parţial manual, în funcţie de condiţiile de teren specificeurmând ca materialul decopertat să fie transportat manual sau mecanizat în vederea depozitării lahalda de steril. Depozitarea sterilului rezultat de la decopertare se va face selectiv: sol vegetal,detritus mineral.

Lucrările de decopertare şi de exploatare (metoda cu trepte drepte descendente) se vor realizaconform proiectului tehnic de exploatare avizat de către ANRM, în care s-au prevăzut măsuri astfelîncât să nu fie afectate terenurile învecinate prin fenomene de surpare, alunecare de teren, eroziune,etc.. Dimensionarea lucrărilor miniere de exploatare şi întreţinere (trepte şi semitranşe, bermele delucru, taluz, şanţul de gardă şi rigolele de scurgere a apei pluviale, puşcările) vor fi adaptatespecificului topografic al zonei şi a caracteristicilor fizico-mecanice ale rocii exploatate.

Gestionarea corespunzătoare a tuturor tipurilor de deşeuri rezultate din activitate va conduce laminimizarea surselor de poluare a solului şi subsolului. Utilajele vor fi întreţinute corespunzător, vorfi executate verificările şi inspecţiile tehnice periodice în vederea eliminării posibilităţii produceriiunor accidente cu repercursiuni asupra solului (scurgeri de produse petroliere, uleiuri, etc.). Acestelucrări se vor executa în afara perimetrului carierei, în ateliere autorizate cu care titularul de activitateva avea încheiate contracte de prestare de servicii. Deasemenea, utilajele vor fi utilizate la gabaritulprescris de către fabricant. Parcarea acestora se va face pe o platformă amenajată cu piatră spartăconcasată, situată pe vatra carierei, aici făcându-se şi alimentarea cu carburanţi şi uleiuri. Se va facedotarea cu materiale petroabsorbante.

Lucrările de defrişare din perimetrul studiat sunt de mică amploare având în vedere că aproapeîn totalitate vegetaţia este reprezentată de arboret relativ tânăr. Lucrările de defrişare se realizează peterenul ce urmează a fi şi decopertat, relativ restrâns ca şi extindere spaţială (0,12 ha).

Materialul lemnos rezultat de la defrişare va fi valorificat în totalitate ca lemn de foc sau camaterial de construcţie (către locuitorii din zonă).

Lucrările de puşcare se vor efectua conform monografiei de puşcare realizată de firmeautorizate pentru efectuarea de astfel de lucrări, cu care titularul de activitate va avea încheiatcontract de prestare de servicii. Conform datelor din Legea 575/2001, din Amenajamentul silvicVama IV editia 1996, precum şi din observaţiile de pe terene, amplasamentul studiat nu este situatîntr-o zonă cu alunecări de teren sau eroziune accentuată.

4.3.2. Prognozarea impactului

Activitatea din cadrul obiectivului nu va afecta factorul de mediu sol şi subsol peste limitelemaxim admise.


În vederea diminuării impactului asupra calităţii solului, se impun următoarele măsuri:


22

- decopertarea selectivă a solului (în vederea recuperării solului vegetal şi reutilizareaacestuia la refacerea mediului la finalizarea lucrărilor în carieră);

- lucrările de puşcare se vor efectua cu încărcături relativ mici de exploziv, şi se vorrespecta prevederile din monografia de puşcare;

- drenarea apei de şiroire din perimetrul carierei (în vederea evitării eroziunii solului);- colectarea, gestionarea şi depozitarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate din

activitate pe tipuri (deşeuri menajere, deşeuri tehnologice, ambalaje, etc.);- la finalizarea lucrărilor de extracţie în perimetrul carierei se va pune în aplicare

proiectul tehnic şi planul de refacere a mediului; terenul va reveni la categoria defolosinţă iniţială pădure;

- lucrările mici de întreţinere a utilajelor (ex. verificare şi completare ulei) şi alimentarecu carburanţi, se vor efectua încondiţii de maximă siguranţă: se vor utiliza pompiţe, tăvimetalice colectoare, etc.; se va face dotarea cu materiale petroabsorbante pentru situaţiiaccidentale (ex. Spilsorb);

- aprovizionarea cu carburanţi a utilajelor se va face pentru necesarul zilnic; carburanţiivor fi aduşi in butoaie metalice sau canistre metalice, şi vor fi deversate în condiţii desiguranţă în rezervoarele utilajelor (pâlnii, tăviţe metalice, materiale petroabsorbante,etc.);

- nu se depozitează în incinta carierei carburanţi şi uleiuri minerale.

4.3.4. Hărţi la capitolul “sol”Planşa anexată prezentului capitol este reprezentată de Plan de situaţie, scara 1 : 500.

4.4. Geologia subsolului4.4.1. Impactul prognozat

Activitatea din cadrul obiectivului nu va afecta factorul de mediu subsol, în totalitate lucrărilefiind executate la suprafaţa terenului, zăcământul fiind deschis în afloriment.

Substanţa minerală utilă ce va face obiectul permisului de exploatare este andezitul piroxenicpus în loc în Sarmaţian, în faza III a activităţii vulcanice din zonă.

Masivul andezitic are o formă alungită, cu orientare N-S, fiind încojurat de o formaţiunevulcano-sedimentară sarmaţiană

În perimetrul propus roca are un aspect stâncos, fiind un taluz cu înălţimi de până la 12 m într-odeschidere cu o lungime de aproximativ 40 m. Această deschidere este de fapt o mică carieră, care s-a exploatat anterior.

Roca de culoare cenuşie negricioasă, proaspătă, cu o structură porfirică şi textura masivă.Andezitul din taluzul existent este afectat de o slabă fisuraţie, însă nu prezintă alterări hidrotermale.

Masivul andezitic are o copertă formată din fragmente ale aceleiaşi roci, fragmente prinse într-un strat de sol argilos. Coperta are o dezvoltare redusă, cu grosimea medie 0,40 m.

În cadrul perimetrului nu există rezerve de andezit calculate sau omologate. S-a estimat, prinmetoda mediei aritmetice, pornind de la cota drumului de exploatare, o cantitate de rezerve mineralede aproximativ 110000 tone de andezit.

În zonă nu sunt identificate obiective subterane care ar putea fi afectate, iar zonele locuite, nuvor fi afectate.

Eventualele prejudicii aduse proprietăţii publice sau private cauzate de explozii vor fi suportatede către titularul activităţii.


23


Măsurile prevăzute prin proiectul tehnic de exploatare, metoda de exploatare aplicată, puşcareacu cantităţi reduse de exploziv, sunt măsuri care au caracter de diminuare a impactului negativ asuprastructurii geologice în ansamblul zonei.

4.4.3.Hărţi la capitolul “Subsol”

Planşele anexate prezentului capitol sunt reprezentate de Harta geologică, scara 1: 150 000,Harta geomorfologică, scara 1 : 150 000.

4.5. BiodiversitateaCariera analizată nu este situată într-o arie naturală protejată sau în imediata vecinătate a

acesteia, conform datelor furnizate de APM Satu Mare la solicitarea titularului de activitate cu acaziainstituirii perimetrului de exploatare.

Terenul cu folosinţa de pădure este amplasat în unitatea de producţie UP IV Vama, care are osuprafaţă totală de 2033,80 ha, şi este în administraţia RNP – Romsilva prin Ocolul Silvic Ardud.

Obiectivele socile-economice ale amenajamentului pentru pădurile din această unitate deproducţie sunt:- producţie de lemn;- protecţia terenurilor şi solurilor cu fenomene de eroziune şi înmlăştinare supuse degradării, afenomenelor de alunecare;- asigurarea unor zone de agrement în jurul localităţilor mai importante: Vama, Oraşul Nou şicabanele turistice de la Valea Măriei şi băile Puturoasa.

Corespunzător obiectivelor, arboretelor au fost atribuite următoarele funcţii:- arborete şi terenuri cu funcţii de producţie şi protecţie, în care prioritar este ţelul de producţie;reprezintă 90% ;- arborete cu funcţii speciale de protecţie pentru care se reglementează producţia, în care prioritar esteţelul de protecţie concomitent cu realizarea unor sortimente valoroase de lemn: păduri din zona decoline, trupuri izolate; reprezintă 2%;- arborete cu rol special de protecţie în care nu se reglementează procesul de producţie: arborete peversanţi abrupţi cu panta terenului peste 35º, arborete cu înmlăştinare excesivă, benzi de pădure înjurul hotelurilor, staţiunilor balneoclimaterice, reprezintă 8%.

S-au diferenţiat două subunităţi de gospodărire:- S.U.P.”A” - codru regulat, cu o suprafaţă ce reprezintă 93% din unitatea de producţie;- S.U.P.”M” - protecţie absolută, cu o suprafaţă ce reprezintă 7% din unitatea de producţie.

Terenul aferent investiţiei propuse situat în parcele 2A este caracterizat astfel:- amplasament în S.U.P.”A”;- suprafaţa totală a parcelei este de 4,20 ha;- expoziţie NV;- înclinaţia versanţilor 24º;- altitudinea între 350 m – 400 m;- tipul de sol brun eumezobazic tipic;- tipul de pădure: făget de deal cu floră de mull(m);- tipul de staţiune: etajul deluros de făgete, Pm, brun edafic mijlociu cu Asperula Assarum.

4.5.1. Impactul prognozat


24

Poluanţii care ar putea afecta fauna şi vegetaţia din zona de amplasament a carierei suntemisiile rezultate de la eşapamentul utilajelor şi mijloacelor de transport echipate cu motoare cucombustie internă. Având în vedere cantităţile mici de poluanţi emise în atmosferă şi concentraţiilescăzute ale acestora, situate sub valoarea limită a normativelor aplicabile, se poate estima că impactulasupra vegetaţiei şi faunei terestre va fi neglijabil şi cu efecte minimale.

Fauna din zonă ar putea fi afectată de zgomotul produs de utilajele şi mijloacele de transport dindotarea carierei, prin creşterea nivelului de stres cu efecte asupra ciclurilor biologice (reproducere,migrare, hibernare, cuibărire, depunere ouă, etc.). Având în vedere numărul redus de puşcări, precumşi densitatea relativ redusă a faunei în zonă, considerăm că efectul va fi nesemnificativ, fără a creeadisconfort semnificativ.

Prin decopertarea întregii suprafeţe preconizate în incinta carierei, se diminuează o suprafaţărelativ redusă de habitat pentru diverse specii faunistice, acestea trebuind să se retragă în spaţiileînvecinate. Considerăm că nu există riscul unei suprapopulări a arealelor vecine.

Calitatea solului, a apei de suprafaţă şi a apei subterane nu va fi influenţată, deci fauna şivegetaţia din zonă nu vor avea de suferit în mod indirect (hrană, apă de băut).

La finalizarea lucrărilor în carieră se va pune în aplicare planul conform proiectului tehnic derefacere a mediului, terenul fiind înierbat şi împădurit, recăpătând funcţiunea de pădure.

Prin executarea lucrărilor de defrişare şi scoatere din fond forestier a unei suprafeţe de 0,30 harezultă:- reducerea temporară a suprafeţei împădurite a unităţii parcelare cu un procent de 7,14%;- reducerea temporară a întregii unităţi de producţie cu un procent de 0,015%, din care a subunităţiide producţie „A” cu un procent de 0,016%.

Deasemenea, tipul de staţiune în care este amplasat terenul aferent investiţiei este unul binerăspânit (reprezintă 23% din unitatea de producţie), deasemenea tipul de pădure de făget de deal estedestul de reprezentativ (reprezintă 20% din unitatea de producţie),

Având în vedere că lucrările aferente carierei se vor desfăşura pe suprafeţe mici de teren,cantitatea extrasă este redusă, putem concluziona că prin amploarea sa, activitatea nu va avea unimpact major asupra biodiversităţii din zonă.

Activitatea prin măsurile de minimizare propuse nu va avea impact negativ prin distrugere saumodificare a habitatului specific de viaţă al speciilor de faună din zonă, după cum nici nu va conducela alterarea speciilor şi populaţiilor de păsări, mamifere, reptile sau nevertebrate.


Pentru reducerea impactului asupra mediului înconjurător se vor lua următoarele măsuri:- lucrările de defrişare se vor executa de personal specializat în efectuarea de astfel de lucrări,

astfel încât la doborâre să nu fie afectaţi arborii din afara perimetrului ce se defrişează,respectarea treaseelor de scos, etc.;

- respectarea elementelor geometrice proiectate ale treptei de exploatare;- iniţierea exploziilor pentru derocare se va face cu capse cu microîntârziere, folosindu-se

schema în progresie asimetrică care dă trepidaţii minime şi împrăştiere mică;- executarea şanţului de gardă pentru colectarea apelor pluviale de şiroire;- realizarea unui bazin de decantare a apei pluviale de şiroire care spală incinta;- transportul carburantului pentru utilaje se va face în recipiente metalice, iar alimentarea

acestora se va face cu mare atenţie pentru a se evita scurgerile la alimentare;- căile de acces vor fi menţinute în stare bună;- în cadrul perimetrului nu vor fi lăsate eventualele piese uzate sau anvelope şi nici resturi

menajere, acestea din urmă vor fi transportate la rampa de gunoi a comunei;- starea tehnică a utilajelor va fi în permanenţă bună;


25

- viteza de rulare a autobasculantelor va fi adecvată stării drumului;- instruirea personalului în vederea respectării regulilor generale cu privire la păstrarea

habitatelor în şi în afara perimetrului locului de muncă;- instruirea personalului privind regulile PSI şi dotarea cu mijloace de primă intervenţie, pentru

prevenirea incendiilor de vegetaţie forestieră;- la finalizarea exploatării, se va pune în aplicare planul şi proiectul tehnic de refacere a

mediului prin plantări cu arbori specifici zonei şi corespunzători cu specii pionier cu creştererapidă, ca: mesteacăn (Betula pendula), pin (Pinus sylvestris), cătină albă (Hippophaerhamnoides) etc., cu asistenţa Ocolului Silvic şi personal specializat pentru efectuarea deastfel de lucrări.

4.5.3. Hărţi şi desene la capitolul “Biodiversitate”

Plan de situaţie cu indicarea amplasamentului ariei naturale protejate şi localizarea perimetruluicarierei, scara 1: 500.

4.6. Peisajul

Categoric lucrările miniere, la zi, cât şi cele subterane, literar vorbind pot fi caracterizate cafiind “răni în inima naturii”. La prima vedere poate părea corect, dar acest lucru trebuie discutat dinprisma utilităţii publice a activităţii în sine, şi, din punctul de vedere al impactului vizual negativcreat din perspectiva receptorului.

În situaţia dată, prin realizarea proiectului de investiţie peisajul natural al zonei nu va aveapractic de suferit, deoarece activitatea propusă reprezintă continuarea pe amplasamentul unei fostecariere, iar pe de altă parte zăcământul este prezent în afloriment. Se poate concluziona că peisajulactual nu va avea de suferit.

Prin realizarea obiectivului propus se păstrează aceeaşi destinaţie a amplasamentului, scoatereadin fondul forestier a supafeţei de teren este cu caracter temporar, urmând ca la finalizarea investiţieiterenul sa dobândească aceeaşi funcţiune (pădure).

Amplasamentul carierei este situat într-o zonă puţin accesibilă publicului larg, şi slab vizitatăde public, astfel că impactul vizual poate fi nesemnificativ. Acestei concluzii i se pot alătura şi datelemorfometrice ale carierei care definesc o lucrare minieră de mici dimensiuni. Elementele geometriceale treptei vor fi următoarele:

- înălţimea maximă a taluzului = 18 m;- unghiul maxim de taluz = 70°;- berma va avea lăţimea minimă de 17 m.

Imaginea de ansamblu asupra carierei nu poate fi vizualizată de receptori de la mare distanţă,cariera fiind situată pe versantul stâng al părâului Bolongoş.

La finalizarea lucrărilor de exploatare în carieră se va pune în aplicare planul de refacere amediului, terenul va fi acoperit cu sol vegetal, înierbat şi plantat cu puieţi, fiind redat circuituluiforestier.

Modificarea reliefului va fi afectată prin lucrările de exploatare în sensul creării unui reliefterasat şi ulterior a unui perete vertical.

Modificarea reliefului este influenţată şi prin realizarea haldei de steril în perioada deexploatare, dar aceasta are mici dimensiuni (aproximativ 220,00 mp), iar la finalizarea lucrărilor deexploatarea practic va dispărea, materialul depozitat fiind utilizat pentru nivelare.

Putem aprecia că prin aceste modificări aduse asupra topografiei strict locale nu este modificatămorfologia naturală a zonei.


26

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

Utilizarea terenului

Suprafaţa (ha)

Înainte de punerea în aplicarea proiectului

După punerea în aplicare aproiectului

Recultivată

În agricultură:- teren arabil;- grădini;- păşuni.

PăduriDrumuriZone construite (curţi,suprafaţă construită)ApeAlte terenuri;- vegetaţie

plantată;- zone umede;- teren deteriorat;- teren nefolosit.

0,40 0,10 0,30

TOTAL: 0,40 0,10 0,30


Măsurile de diminuare a impactului prevăzute în proiect sunt:- realizarea unor lucrări miniere de mică anvergură atât din punct de vedere a

capacităţilor de producţie cât şi a elementelor geometrice ale lucrărilor propriu-zise;- punerea în aplicare a planului de refacere a mediului şi a lucrărilor prevăzute în

proiectul tehnic de refacere a mediului;- constituirea garanţiei financiar bancare de refacere a mediului.

4.6.3. Hărţi şi desene la capitolul “Peisaj”

- Plan de situaţie cu amplasamentul carierei şi indicarea folosinţei terenului.

4.7. Mediul social şi economic

În strategia de dezvoltare a comunei nu se propun ca obiective strategice pe termen scurt,mediu şi lung, activităţi economice, deoarece vecinătatea limitrofă cu oraşul Negreşti-Oaş nuimpunea acest lucru; insă, se propun obiective de dezvoltare pe termen scurt a infrastructurii dedrumuri şi utilităţi publice, prin urmare cariera de piatră propusă va putea furniza materia primălocală pentru susţinerea unor astfel de lucrări.

Preocupările principale ale populaţiei sunt în sfera prestării de servicii, multe din aceste serviciifiind prestate la beneficiari din toată ţara. O ocupaţie străveche specifică zonei este olăritul, practicatşi în prezent în localitatea Vama de un număr de 12 olari.

Starea de sănătate a populaţiei este în general bună, nefiind înregistrate îmbolnăviri alepopulaţiei datorate calităţii necorespunzătoare a factorilor de mediu din zonă.

Diminuarea impactului asupra mediului social şi economic rezidă din însăşi scopul proiectului,şi anume realizarea unei activităţi în conformitate cu strategia de dezvoltare a comunei.

Realizarea proiectului de investiţie va avea un impact pozitiv asupra condiţiilor economicelocale prin asigurarea în mod direct sau indirect a unor noi locuri de muncă, creşterea veniturilor labugetul local prin taxele şi impozitele plătite de titularul de activitate, îmbunătăţirea calităţiiinfrastructurii stradale a comunei.



27

Măsurile de diminuare a impactului proiectului asupra mediului natural şi economic sunt:- amplasamentul carierei se realizează în afara intravilanului localităţii, respectându-se

funcţiunea predominantă a zonei de intravilan cea mai apropiată conform documentaţiilor deurbanism specifice;

- prin grija Primăriei Vama vor fi respectate programul şi traseul de transport stabilite prinavizul favorabil privind utilizarea drumurilor comunale;

- amplasamentul este situat la distanţe mari faţă de drumul naţional şi teritoriile locuite.

4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

În apropierea obiectivului analizat nu sunt amplasate monumente istorice, de arhitectură, saualte aşezăminte de cult.

Realizarea proiectului de investiţie va avea un impact pozitiv asupra relaţiilor culturale,favorizând dezvoltarea relaţiilor interetnice şi intracomunitare.

Amplasamentul studiat nu este situat în imediata vecinătate a unor zone cu târguri sau bâlciuride interes tradiţional, amplasamentul nu este situat în vecinătatatea unor perimetre protejate din punctde vedere architectonic sau în vecinătatea unor perimetre protejate din punct de vedere arheologic.

5. Analiza alternativelorActivitatea propusă este practic o continuare a aceluiaşi tip de activitate minieră desfăşurată şi

cu mulţi ani în urmă, pe un amplasament studiat din punct de vedere geologic, dar nefinalizat cudocumentaţie de omologare de rezerve. Acest perimetru deţine rezerve geologice relativ importante,acestea nefiind însă omologate, astfel că activitatea poate fi reglementată de către ANRM prin permistemporar de exploatare cu valabilitate de un an de zile calendaristic.

Proiectul actual propune continuarea exploatării zăcământului prin aceeaşi metodă generală deexploatare, dar cu îmbunătăţirea operaţiunilor de derocare.

Dimensionarea capacităţii de exploatare a carierei s-a realizat pe baza necesarului de substanţăminerală utilă pentru construcţia de drumuri, pentru o bună şi facilă coordonare şi gestionare aactivităţii atât din punct de vedere economic cât şi din punct de vedere a protecţiei factorilor demediu, a populaţiei.

6. MonitorizareaDupă punerea în funcţiune se recomandă realizarea unui plan de automonitorizare a factorilor

de mediu.

1. Factorul de mediu apă

Nu sunt necesare lucrări suplimentare (faţă de cele propuse de proiectantul de specialitate)pentru diminuarea sau eliminarea impactului produs asupra factorului de mediu apă de suprafaţă,deoarece există prevăzut un sistem de colectare care prin şanţuri, rigole şi bazin natural decantordirijează apele spre emisarul din vecinătate.

Se recomandă monitorizarea anuală a calităţii apei de surafaţă (pârâul Bolongoş, în vecinătateaamplasamentului carierei), amonte şi aval de amplasamentul carierei, pentru următorii indicatorii:

- pH, substanţe extractibile cu solvenţi organici, materii în suspensie.


28

2. Factorul biodiversitate

La finalizarea lucrărilor în carieră se va pune în aplicare planul de refacere a mediului.Obiectivul principal al programului de monitorizare va viza evaluarea gradului de eficienţă aproiectului tehnic de refacere a mediului în menţinerea condiţiilor naturale ale mediului înconjurătorîn perimetrul aferent exploatării şi în vecinătatea acestuia.

Principalii indicatori de eficienţă ai proiectului tehnic de refacere a mediului vor fi:- gradul de stabilitate al versanţilor şi taluzelor;- gradul de refacere al solului vegetal;- gradul de dezvoltare al vegetaţiei.

7. Situaţii de riscFactori naturali potenţial periculoşi.

- surpări;- alunecări de teren;

- eroziunea solului.

În conformitate cu “Macrozonarea seismica a României” (STAS 11100/1-1977), gradul deseismicitate al zonei este VII, fiind deci o zonă liniştită din punct de vedere seismic. Zonareaseismică a teritoriului Romăniei, conform Normativului P100-1992, situează perimetrul analizat înzona seismică de calcul "E". Perioada de colt Tc = 0,7 s.

În conformitate cu Legea nr. 575/22 octombrie 2001, Planul de amenajare a teritoriului naţional- Secţiunea a V-a - Zone de risc natural, conform anexelor nr. 1-7 care fac parte integrantă dinprezenta lege, judeţul Satu Mare se încadrează astfel:

Nr.crt.

JudeţulUnitatea

administrativ-teritorială

Numărulde

locuitori

Intensitateaseismică

exprimatăîn grade

MSK

Satu Mare

1. Negresti Oaş 16356 VII

Comuna Vama nu este nominalizată în anexa 4 - unităţi teritorial-administrative afectate deinundaţii, precum nici în anexa 5 - unităţi teritorial-administrative afectate de alunecări de teren.

Zone de risc natural sunt arealele delimitate geografic, în interiorul cărora există un potenţial deproducere a unor fenomene naturale distructive, care pot afecta populaţia, activităţile umane, mediulnatural şi cel construit şi pot produce pagube şi victime umane.

Măsurile de protecţie prevăzute în proiect au fost corelate cu nivelul caracteristicilor privindriscul natural al zonei. Măsurile prevăzute vor fi:

- taluzări, nivelări;- şanţuri de gardă.

Factori de risc generaţi de activitate

Factorii de risc generaţi de activitate:- poluarea apei de suprafaţă cu suspensii;- emisii atmosferice de COV, oxizi de sulf, oxizi de azot, pulberi, etc.;- creşterea nivelului de zgomot în zonă;- vibraţii;


29

- poluarea solului cu produse petroliere;- incendii de pădure.

Activitatea din cadrul carierei nu va genera situaţii periculoase la nivele care pot determinariscuri semnificative asupra mediului şi a stării de sănătate a populaţiei şi a biodiversităţii în imediatavecinătate a carierei.

Măsurile de protecţie împotriva accidentelor cu efecte şi asupra calităţii factorilor de mediuprivind activitatea în incinta carierei fac referire la:

- protecţia muncii: se va face instructajul periodic al personalului conformprevederilor legale aplicabile specificului de activitate;

- prevenirea şi stingerea incendiilor: activitatea se desfăşoară în pădure, vor filuate măsuri de dotare cu echipamente şi mijloace de interveţie şi stingere aincendiilor – ladă cu nisip, lopeţi, stingătoare cu praf, se va face instructajulpersonalului conform normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilorde vegetaţie;

- protecţia solului şi apelor: interzicerea în incinta carierei a efectuăriilucrărilor de reparaţii şi întreţinere a utilajelor, luarea de măsuri pentrutransvazarea carburanţilor şi uleiurilor în utilaje, dotarea cu materialepetroabsorbante.

Riscurile implicate de fenomenele naturale sunt considerate mai mari sau mai mici în funcţie decapacitatea noastră de a le accepta.

8. Descrierea dificultăţilorInformaţiile privind activitatea desfăşurată au fost furnizate de către titularul de activitate şi

proiectantul de specialitate, pentru a căror corectitudine aceştia sunt direct răspunzători.

Activitatea propusă prin proiectul de investiţe analizat este o activitate de amploare restrânsă,realizată în special pentru interesul comunităţii locale, astfel încât disconfortul posibil a fi creat deacest tip de lucrări să fie minim.

9. Rezumat fără caracter tehnicActivitatea propusă se va desfăşura pe un amplasament care a mai fost utilizat în trecut pentru

extracţia de materiale pentru construcţii, în speţă andezit.

Pentru începerea desfăşurării acestei activităţi este necesară reglementarea din punct de vedereadministrativ şi instituţional astfel:

- permis de exploatare emis de ANRM;- autorizaţie de construire emisă de Primăria Vama;- avize solicitate prin certificatul de urbanism de la APM Satu Mare, SGA Satu Mare;- scoatere temporară din circuitul forestier de la ITRSV Oradea.

Activitatea se va desfăşura pe un teren aflat în proprietatea titularului de investiţie, în suprafaţăde 0,40 ha, terenul având funcţiunea de pădure. Conform adresei nr. 3725/12.08.2013 emisă deMinisterul Mediului şi schimbărilor Climatice, Inspectoratul teritorial de regim Silvic şi de VînătoareOradea, instituţia este de acord în principiu cu scoaterea temporară din forndul forestier naţional aunei suprafeţe de 0,30 ha, situate în raza O.S. Ardud R.A., U.P. IV Vama, u.a. %2A.


30

Terenul propus pentru instituirea perimetrului de exploatare minieră este situat în extravilanullocalităţii, în vecinătatea acestuia fiind amplasate două trupuri de intravilan, unul de dimensiuni miciiar celălalt mai extins. Funcţiunile stabilite în PUG pentru cele doua trupuri de intravilan situate învecinătatea perimetrului studiat sunt, amonte şi respectiv aval, delimitate prin planuri urbanisticezonale:

- trup „A” - funcţiunea de agrement (aval);- trup „B” - staţiunea balneară Puturoasa (amonte).

Aval de perimetrul studiat, la o distanţă de aproximativ 0,60 km vest - nord-vest, se află limitade intravilan instituit pentru funcţiunea de agrement, trup „A”. La data realizării prezentului studiu,zona este slab constuită cu case de vacanţă, în general de mici dimensiuni. Cele mai apropiate case devacanţă sunt situate la o distanţă de aproximativ 0,55 km şi respectiv 0,59 km aval W faţă deperimetrul carierei. Mai există o casă de vacanţă situată la o distanţă de aproximativ 0,45 km avalSW faţă de perimetrul carierei. Vatra satului este situată în aval, la o distanţă de aproximativ 3,00 kmnord-vest.

Amonte de perimetrul studiat, la o distanţă de aproximativ 2,20 km sud-vest, este amplasatăstaţiunea balneară Puturoasa, instituită ca şi trup „B” de intravilan.

Vecinătăţile amplasamentului propus pentru instituirea permisului temporar de exploatare suntreprezentate de pădure, pe latura nord-vestică la o distanţă de peste 5 m este situat pârâul Bolongoş.

Accesul în perimetrul de exploatare şi transportul materialului exploatat se va face pe traseulavizat favorabil de către administraţia publică locală: DN 19 – str. Olarilor – str. Băilor – drumforestier Puturoasa – locul numit Bolongoş (Aviz favorabil nr. 3044 din data de 15 iulie 2013).Transportul este avizat în intervalul orar 08,00 – 17,00 în zilele lucrătoare, pentru atovehicule cu untonaj maxim de 6 tone/osie. Lungimea trtaseului măsurat din carieră până la drumul naţional este deaproximativ 5930 m (din care aproximativ 3,00 km în intravilan, trup „A” şi respectiv vatra satului).Drumul de acces pe drumul comunal şi străzi este asfaltat.

La finalizarea activităţii se va executa refacerea mediului pentru care se constituie garanţiafinanciară, conform Plan de refecare a mediului şi a Proiectului tehnic de refacere a mediului, parteintegrantă a Permisului de exploatare emis de către Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale.

Activitatea propusă va consta în:- lucrări de deschidere şi pregătire: defrişare, cale de acces, săpare semitranşee, decopertare;- lucrări de exploate prin metoda cu trepte drepte descendente şi haldare exterioară, cu derocare cuexplozivi; se preconizează o producţie pentru actualul permis de exploatare de 22000 tone extras/an;- prelucrarea materiei prime exploatate prin concasare pentru un singur sort minerale 0 – 65 mm;- haldarea decopertei şi a pierderilor de exploatare, pe o haldă cu o suprafaţă de aproximativ 220 mp.

Dotarea cu maşini, utilaje şi instalaţii va fi următoarea:- concasor cu fălci, cu o capacitate de 50 to/h, 1 bucată;- excavator cu cupă de 0,90 – 1,00 m, 2 bucăţi,- camion 20 to, 1 bucată;- buldoexcavator cu cupă de 0,60 mc, 1 bucată.

Numărul de angajaţi va fi de 5 persoane.

Programul de lucru va fi de 8 ore/zi, în intervalul orar 08ºº -17ºº, în zilele lucrătoare.

La finalizarea activităţii se va executa refacerea mediului pentru care se constituie garanţiafinanciară în valoare de aproximativ 10000,00 lei, conform Plan de refecare a mediului şi a Proiectuluitehnic de refacere a mediului, parte integrantă a Permisului de exploatare emis de către AgenţiaNaţională pentru Resurse Minerale.


31

Deteriorări ale mediului ambiant şi măsuri de refacere a mediului

Terenul din zona în care sunt proiectate lucrările de exploatare face parte din categoriaterenurilor forestiere (conform certificatului de urbanism). Vegetaţia va fi deteriorată prin executarealucrărilor de defrişare şi decopertare. După sistarea lucrărilor de exploatare pe suprafaţa afectată se vareface stratul de sol vegetal şi se vor planta puieţi.

Investiţia se va realiza din fonduri proprii.

La finalizarea lucrărilor în carieră va fi pus în aplicare planul şi proiectul tehnic de refacere amediului pentru care se constituie garanţie bancară. Acestea, vor fi executate în corelare cu programul delucrări miniere şi anume:

- la expirarea valabilităţii permisului de exploatare, în cazul în care nu se va solicita un nou permis,în continuare;

- la încetarea activităţilor miniere în perimetru, pe acele terenuri pe care nu au fost realizatelucrările de refacere a mediului;

- pe măsură ce unele terenuri se disponibilizează, respectiv nu mai sunt necesare pentru realizareaactivităţilor miniere în perimetru.

Deoarece S.C. GLIONVAL LOGISTIC S.R.L. are în vedere să continue lucrările deexploatare, intenţionând să solicite un nou permis de exploatare, nu se vor efectua lucrări deînchidere. Pentru situaţia în care lucrările de exploatare nu vor continua, se vor executa lucrărileprevăzute în „Proiectul tehnic de refacere a mediului”, constând în:- depunere pământ pe zonele afectate şi nivelare, aproximativ 500 mc;- nivelare pământ rămas pe halda de steril, aproximativ 220 mp;- plantare arbuşti pe zonele afectate de activitatea de exploatare, aproximativ 460 buc;- plantare arbuşti pe haldă, aproximativ 88 buc;- replantări arbuşti, aproximativ 165 buc;- monitorizare, aproximativ 16 ore.

Carburanţii şi lubrefianţii necesari utilajelor nu vor fi depozitaţi în carieră, cantităţile necesarese vor aduce în recipienţi închişi de la staţii de distribuţie a carburanţilor şi se vor transvaza direct înrezervorul utilajului, luându-se măsurile necesare pentru prevenirea poluării solului (de ex. se vautiliza o tăviţă pentru colectarea eventualelor scurgeri, se vor folosi pompiţe de transvazare, etc.).

De asemenea nu se vor executa lucrări de reparaţii a utilajelor în zona perimetrului deexploatare, acestea fiind efectuate în incinta atelierelor autorizate, cu care titularul de activitate vaîncheia contracte de prestare de servicii.

Pentru ca impactul asupra mediului să fie minim se vor mai respecta următoarele:- nu se vor depozita în incinta carierei anvelope, piese uzate s-au alte materiale;- deşeurile menajere se vor colecta în saci de polietilenă şi vor fi transportate, prin forţe proprii, la

groapa de gunoi a localităţii;- alimentarea cu carburanţi a utilajelor se va face cu mare atenţie pentru a se evita scurgerile pe sol;- căile de acces vor fi menţinute în permanenţă în stare bună.

O altă măsură care se impune, este respectarea dimenionării proiectate pentru elementelegeometrice ale carierei. Acest lucru, având în vedere şi faptul că roca este de natură magmatică şimasivă, va duce la stabilitatea versantului şi taluzului.

Efectele derocării cu ajutorul explozivilor asupra mediului.

Derocarea se va realiza cu firme specializate şi autorizate pentru lucrul cu explozivi. Lucrărilede derocare se vor realiza prin procedeul de perforare-puşcare.

Perimetrul se află la distanţă de aproximativ 3 km SE în amonte, faţă de localitatea Vama. Cea maiapropiată casă de vacanţă (locuită temporar) este situată la o distanţă de aproximativ 300 m NV în aval


32

faţă perimetrul carierei. Din planul urbanistic general, limita intravilanului trupului A cu funcţiunea deagrement, este situată în aval la o distanţă de aproximativ 550 m VNV.Cele mai apropiate case devacanţă sunt situate la o distanţă de aproximativ 0,55 km şi respectiv 0,59 km aval W faţă de perimetrulcarierei. Mai există o casă de vacanţă situată la o distanţă de aproximativ 0,45 km aval SW faţă deperimetrul carierei. Vatra satului este situată în aval, la o distanţă de aproximativ 3,00 km nord - nord-vest.

Având în vedere această distanţă, zona locuită nu va fi afectată de activitatea de exploatare.

După D. Fodor (Exploatări miniere la zi – ediţia 1995), consumul specific normat de explozivpentru andezite este de 1 kg/mc. Monografia de puşcare care va fi realizată pentru fiecare puşcare decătre executanţii autorizaţi ai acestor lucrări, va prevedea cantităţile optime de exploziv în funcţie decantitatea de andezit dorită a fi derocată. Se estimează că vor fi puşcări cu consum specific normat deexploziv, mai mic de 3000 kg. Având în vedere cantitatea destul de mare de exploziv, la iniţiereaexploziei se va folosi schema de împuşcare în progresie asimetrică. După D. Fodor această schemă dătrepidaţii minime şi se obţine o sfărâmare bună a rocii derocate (andezit).

Vor exista şi câteva puşcări mai mici, pentru executarea semitranşeelor de deschidere.

La puşcare este posibil să „se arunce” bucăţi de rocă în pârâul Bolongoş. Dacă va fi cazul valeava fi curăţată după fiecare puşcare.

Speciile faunistice din imediata apropiere, vor fi deranjate pe intervale scurte de timp dezgomotul produs de explozii la derocarea andezitului şi probabil vor migra în zonele adiacente.

Eventualele prejudicii aduse proprietăţii publice sau private, datorită derocări cu explozivi, vorfi suportate în totalitate de titularul investiţiei căruia îi revine întreaga responsabilitate pentruactivitatea desfăşurată.

Efectele activităţii de transport a produselor miniere, realizată de titular asupra mediului

Accesul în perimetru este asigurat pe DN 17 şi drumuri comunale şi străzi, şi apoi pe un drumde exploatare până în perimetrul carierei. Traseul cu o lungime de aproximativ 5,93 km se desfăşoarăastfel: DN 17 – str- Olarilor – str. Băilor – drum forestier Puturoasa – drum de exploatare.

Pentru utilizarea traseului, s-a obţinut acordul de la autorităţile locale, care prevede capacitateamaximă de transport (6,00 tone/osie) şi respectiv orarul de transport (în zilele lucrătoare în intervalul08,00 – 17,00).

Autovehiculele de transport vor fi întreţinute şi utilizate la capacitatea maximă de transportautorizată şi avizată, vor rula cu viteze reduse adaptate carosabilului şi încărcăturii, fără a creeadisconfort în zona locuită. Se vor utiliza prelate pentru acoperirea materialului transportat.

Lucrările de defrişare

Lucrările de defrişare vor fi executate de către firme specializate în astfel de activităţi, pe osuprafaţă totală de 0,30 ha (UP IV Vama: u.a. %2A), în vederea deschiderii rezervei, ceea ce arpermite exploatarea raţională a zăcământului de substanţă minerală utilă, prin metoda de exploatareadoptată. Defrişarea se va realiza etapizat, pe măsura avansării frontului de lucru, pentru perioadapentru care se solicită actualul permis anual de exploatare.

Operaţiunile care se vor realiza sunt următoarele:- rărire arboret tânăr; doborâre;- curăţare şi fasonare buşteni;- scoaterea materialului lemnos şi transportul acestuia la depozitele intermediare;- depozitarea materialului lemnos rezultat din curăţări în grămezi;- scoaterea buştenilor şi transportul lor la depozitele intermediare;- depozitarea buştenilor în grămezi;


33

- transportul şi valorificarea materialului lemnos la beneficiari.

Pentru realizarea lucrărilor mai sus amintite se vor utiliza următoarele utilaje:- unelte manuale de tăiere (securi, topoare, fierăstraie, etc.);- motoferăstraie, 2 bucăţi; - buldozer D8, 1 bucată;- excavator E 1203, 1 bucată;- autobasculantă, 1 bucată.

Dotări cu utilaje şi echipamente

Utilajele şi instalaţiile care se preconizează că vor fi utilizate în carieră vor fi următoarele:- 1 motocompresor;- 1 perforator;- 1 excavator;- 1 buldozer;- 1 staţie de concasare mobilă.

Transportul produselor miniere se va realiza de către beneficiari cu autobasculante de 16 to, pedrumul de acces în carieră, aprobat de către autoritatea publică locală.

EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Metodele şi tehnicile folosite în evaluarea impactului ecologic s-au dezvoltat foarte mult înultimii ani. Prelucrarea datelor de bază se poate face prin:

• Reprezentări grafice: metoda presupune reprezentarea separată a diferiţilor indicatori sauparametri de mediu, în funcţie de alţi parametri sau indicatori caracteristici proiectului.

• Liste de control: metoda presupune crearea unei liste cu impacturi potenţiale, pregătite pebaza experienţei acumulate în timp, în funcţie de gradul lor de complexitate putând acoperi impactulpe termen lung sau scurt, efectele reversibile sau ireversibile, impactul local sau exterior.

• Matrice de impact: metoda cea mai folosită în prezent şi implică compararea diferiţilor factoriîntr-o matrice în cruce, la intersecţia activităţilor cu factorii de mediu sunt cuantificate intensitatea şiimportanţa impactului.

• Scheme sau grafuri funcţionale: metoda pune în relaţie cauzele unui impact cu efectele lui,putând include evaluarea impactului direct cât şi indirect

• Modele integratoare: metode care folosesc diverse modele de simulare pe calculator putând fideosebit de eficace în arătarea relaţiei cauză – efect, dar au marele neajuns că nu prind întotdeaunaparticularităţile proiectului în sine.

Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu prin cele 5 metode prezentate mai sus şi utilizatela ora actuală are un caracter subiectiv, dar cu toate acestea permite realizarea unei imagini de ansambluasupra a ceea ce se va întâmpla în această zonă ca urmare a activităţii specifice. Sursele de poluare potfi identificate, cantităţile de poluanţi evacuaţi în mediu pot fi calculate teoretic, amploarea impactuluiasupra mediului însă este mult mai greu de apreciat, deoarece în mod real intervin o multitudine decondiţii specifice şi fenomene al căror efect sinergic poate fi neobişnuit.

Pentru aprecierea globală a impactului au fost folosite 2 metode: metoda grafică şi metodamatricei de impact


34

• Metoda grafică propusă de Vladimir Rojanski constă în determinarea indicelui de poluare globalăprin raportul dintre două suprafeţe: suprafaţa ce reprezintă starea ideală şi suprafaţa ce reprezintăstarea reală a mediului: I.P.G.= Si / Sr.

Scara de bonitate a indicelui de poluareNota debonitate

Valoarea IpIp = Cmax / CMA

Efectele asupra mediului înconjurător

10 Ip = 0 - mediu neafectat9 Ip = 0 - 0,25 - fără efecte8 Ip = 0,25 - 0,50 - mediu afectat în limite maxim admisibile, efecte reduse asupra mediului – nivel 17 Ip = 0,50 - 1,0 - mediul este afectat în limite maxim admise, efectele nu sunt nocive – nivel 26 Ip = 1,0 - 2,0 - mediul este afectat peste limite maxim admise, efecte accentuate – nivel 15 Ip = 2,0 - 4,0 - mediul este afectat peste limitele maxim admise, efectele sunt nocive – nivel 24 Ip = 4,0 - 8,0 - mediul este afectat peste limitele maxim admise, efectele nocive sunt accentuate – nivel 33 Ip = 8,0 - 12,0 - mediul este degradat – nivel 1, efectele sunt letale la durate scurte de expunere2 Ip = 12,0 - 20,0 - mediul este degradat – nivel 2, efectele sunt letale la durate scurte de expunere1 Ip > 20,0 - mediul este impropriu formelor de viaţă

Când I.P.G. este 1 nu există poluare (cele două suprafeţe sunt egale), iar când I.P.G. este maimare decât unitatea înseamnă că există modificări de calitate a factorilor de mediu.

Pe baza valorilor I.P.G. s-a stabilit o scară privind calitatea mediului

SCARĂ PRIVIND CALITATEA MEDIULUI

Valoarea I.P.G.I.P.G. = Si / Sr

Efectele activităţii asupra mediului înconjurător

I.P.G. = 1 - mediul este natural, neafectat de activitatea umanăI.P.G. = 1 ÷ 2 - mediul este afectat de activitatea umană în limite admisibileI.P.G. = 2 ÷ 3 - mediul este afectat de activitatea umană provocând stare de disconfort formelor de viaţăI.P.G. = 3 ÷ 4 - mediul este afectat provocând tulburări formelor de viaţăI.P.G. = 4 ÷ 6 - mediul este afectat de activitatea umană periculos formelor de viaţă

I.P.G. > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viaţă

Evaluarea impactului pe perioada realizării lucrărilor de deschidere şi pregătire

În perioada de realizare a lucrărilor de deschidere şi pregătire a zăcământului vor fi executatesăpături, excavări, tasări, transport material excavat şi haldarea copertei, amenajarea locurilor dehaldare. Aceste lucrări pot aduce prejudicii factorilor de mediu.

Influenţele lucrărilor de deschidere şi pregătire a zăcământului asupra factorilor de mediu suntprezentate în tabelul de mai jos:

Specificaţie Apă Aer Sol Aşezări umane BiodiversitateDefrişare 0 0 0 0 -1Săpături, excavări 0 0 - 0 -1Tasări, consolidări 0 0 0 0 0Transport 0 - 0 0 0Haldare 0 0 0 0 0

E 0 -1 -1 0 0Ic 0 -1 -1 0 -2

Nb 10 6 6 10 3

Din cele arătate mai sus I.P.G. = Si / Sr = 237,76 / 121,74 = 1,95.

Rezultă că: activitatea de realizare a investiţiei va afecta mediul în limite admisibile

Din matricea de evaluare preliminară a impactului asupra mediului, rezultă că obiectivulanalizat, va produce:• impact negativ neglijabil asupra factorului de mediu aer;• impact negativ neglijabil asupra factorului de mediu apa;• impact negativ neglijabil asupra factorului de mediu sol;• impact negativ mediu asupra factorului de mediu floră si faună;• impact pozitiv neglijabil asupra factorului social;


35

• impact poziţiv mediu asupra factorului economic.

In acest context se apreciază impactul global asupra mediului datorat activitatilor dedeschidere şi pregătire a carierei ca fiind negativ neglijabil.

Faţă de acest nivel al impactului global asupra mediului, rezultă că efectele se înscriu încategoria “Mediu supus efectului uman în limite admisibile” - clasa 1-2.

Evaluarea impactului datorat activităţii de exploatare

După punerea în funcţiune a obiectivului gradul de poluare global produs asupra mediului,datorat activităţilor specifice, îl vom analiza prin cele două metode expuse anterior, pentru:

- factorii de mediu: - apa de suprafaţă;- aer;- biodiversitate;- aşezări umane.

- siguranţa în exploatare.

I . FACTORI DE MEDIU

S-au acordat următoarele valori:

1. Apa de suprafaţă

Nivelul de poluare generat de apele pluviale cu posibile încărcări de suspensii antrenate de pesuprafaţa de exploatare asupra cursurilor de apă din vecinătate este nesemnificativ, deoarece existăun sistem de drenare şi decantare dimensionat corespunzător.

Nota de bonitate acordată: 9

2. Aer

Impactul generat de poluanţii datoraţi lucrărilor de derocare, funcţionării utilajelor deexploatare, traficului auto va fi nesemnificativ asupra aerului şi receptorilor.

Nota de bonitate acordată: 9.

3. Biodiversitate

Având în vedere cantităţile mici de poluanţi emise în atmosferă şi concentraţiile scăzute aleacestora, situate sub valoarea limită a normativelor în vigoare, se poate estima că impactul asupravegetaţiei şi faunei terestre va fi neglijabil şi cu efecte minimale, la încetarea activităţii se va pune înaplicare planul de refacere a mediului.


4. Aşezări umane

Impactul generat de nivelul de zgomot datorat lucrărilor de derocare, funcţionării utilajelor deexploatare, traficului auto în carieră şi pentru transportul materiei prime va fi nesemnificativ asuprareceptorilor şi cu efecte minimale.


II. SIGURANŢA ÎN EXPLOATARE

Măsurile luate, precum şi dotarea cu mijloace de prevenire şi intervenţie conduc la minimizareaapariţiei unui eveniment cu impact major asupra mediului înconjurător şi asupra factorului uman.


36


Din cele arătate mai sus I.P.G. = Si / Sr = 237,67/183,68 = 1,29.

Rezultă că: activitatea va afecta mediul în limite admisibile

Aşadar, din evaluarea efectuată şi prezentată în paragrafele anterioare şi din matricea deevaluare preliminară a impactului asupra mediului, rezultă că obiectivul analizat, va produce:• impact negativ neglijabil asupra factorului de mediu aer;• impact negativ neglijabil asupra factorului de mediu apa;• impact negativ neglijabil asupra factorului de mediu sol;• impact negativ neglijabil asupra factorului de mediu floră si faună;• impact pozitiv mediu asupra factorului social;• impact poziţiv mediu asupra factorului economic.

In acest context se apreciaza impactul global asupra mediului datorat activitatilor specificedin obiectiv, după punerea în funcţiune, ca fiind pozitiv mediu.

Faţă de acest nivel al impactului global asupra mediului, rezulta ca efectele se înscriu în categoria“Mediu supus efectului uman în limite admisibile” - clasa 1-2.

M A T R I C E D E E V A L U A R E G LO B A L A A I M P A C T U L U I

Perioada de deschidere şi pregătire – carieraVamaAER

IMPACTNEGATIVNET

Nr. crt. IMPACTPOZITIV NET

DISPERSIE – favorabila 1 LEGENDAPARTICULE IN SUSPENSIE N 2 DIOXID DE SULF N 3 = - nu este cazulHIDROCARBURI N 4 N - neglijabilDIOXID DE AZOT N 5 M - mediuDIOXID DE CARBON N 6 I - importantSUBSTANTE TOXICE N 7OXIDANTI N 8MIROS N 9IMPACT GLOBAL NEGLIJABIL APA

= 1 SIGURANTA ACVIFERULUIN 2 VARIATII DE DEBITN 3 PRODUSE PETROLIERE= 4 RADIOACTIVITATEN 5 MATERII IN SUSPENSIE= 6 POLUARE TERMICA= 7 SOCURI DE pH= 8 SUBSTANTE ORGANICE

degradabile / nedegradabile= 9 OXIGEN DIZOLVATN 10 REZIDUU FIX= 11 NUTRIENTI (N, P)= 12 SUBSTANTE TOXICE (cianuri, metale grele)= 13 DETERGENTI / FENOLI= 14 COLIFORMI TOTALI

SOL NEGLIJABIL IMPACT GLOBAL

EROZIUNE N 1RISC NATURAL M 2

FOLOSINTA INITIALA N 3NIVELUL DE POLUARE = 4

IMPACT GLOBAL NEGLIJABIL FAUNA SI FLORA

= 1 RECOLTA AGRICOLAN 2 FAUNA TERESTRAN 3 FAUNA ACVATICAM 4 VEGETATIA TERESTRA NATURALAN 5 VEGETATIA ACVATICA


37

= 6 SPECII PE CALE DE DISPARITIE

ZGOMOT MEDIU IMPACT GLOBAL

EFECTE PSIHOLOGICE = 1

EFECTE ASUPRA COMUNICARII = 2EFECTE FIZIOLOGICE = 3EFECTE ASUPRA FUNCTIONARII SOCIALNORMALE

N 4

IMPACT GLOBAL NEGLIJABIL SOCIAL

1 N NIVEL DE TRAI

2 N STAREA DE SANATATE3 = ASPECTE PSIHOLOGICE4 N ASPECTE FIZIOLOGICE5 = COMUNICATIILE

ECONOMIC NEGLIJABIL IMPACT GLOBAL

STABILITATE ECONOMICA REGIONALA 1 NVENITUL SECTORULUI PUBLIC 2 MCONSUMUL PE LOCUITOR 3 MIMPACT GLOBAL MEDIU

M A T R I C E D E E V A L U A R E G LO B A L A A I M P A C T U L U I

Perioada de funcţionare- cariera VamaAER

IMPACTNEGATIVNET

Nr. crt. IMPACTPOZITIV NET

DISPERSIE – favorabila 1 LEGENDAPARTICULE IN SUSPENSIE N 2 DIOXID DE SULF N 3 = - nu este cazulHIDROCARBURI N 4 N - neglijabilDIOXID DE AZOT N 5 M - mediuDIOXID DE CARBON N 6 I - importantSUBSTANTE TOXICE N 7OXIDANTI N 8MIROS N 9IMPACT GLOBAL NEGLIJABIL APA

= 1 SIGURANTA ACVIFERULUIN 2 VARIATII DE DEBITN 3 PRODUSE PETROLIERE= 4 RADIOACTIVITATEN 5 MATERII IN SUSPENSIE= 6 POLUARE TERMICA= 7 SOCURI DE pH= 8 SUBSTANTE ORGANICE

degradabile / nedegradabile= 9 OXIGEN DIZOLVATN 10 REZIDUU FIX= 11 NUTRIENTI (N, P)= 12 SUBSTANTE TOXICE (cianuri, metale grele)= 13 DETERGENTI / FENOLI= 14 COLIFORMI TOTALI

SOL NEGLIJABIL IMPACT GLOBAL

EROZIUNE N 1RISC NATURAL M 2

FOLOSINTA INITIALA N 3NIVELUL DE POLUARE = 4

IMPACT GLOBAL NEGLIJABIL FAUNA SI FLORA

= 1 RECOLTA AGRICOLAN 2 FAUNA TERESTRAN 3 FAUNA ACVATICAN 4 VEGETATIA TERESTRA NATURALAN 5 VEGETATIA ACVATICA= 6 SPECII PE CALE DE DISPARITIE

ZGOMOT NEGLIJABIL IMPACT GLOBAL

EFECTE PSIHOLOGICE = 1

EFECTE ASUPRA COMUNICARII = 2


38

EFECTE FIZIOLOGICE = 3EFECTE ASUPRA FUNCTIONARII SOCIALNORMALE

N 4

IMPACT GLOBAL NEGLIJABIL SOCIAL

1 M NIVEL DE TRAI

2 M STAREA DE SANATATE3 I ASPECTE PSIHOLOGICE4 M ASPECTE FIZIOLOGICE5 M COMUNICATIILE

ECONOMIC MEDIU IMPACT GLOBAL

STABILITATE ECONOMICA REGIONALA 1 MVENITUL SECTORULUI PUBLIC 2 MCONSUMUL PE LOCUITOR 3 MIMPACT GLOBAL MEDIU

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Impactul activitãţilor specifice asupra factorilor de mediu conform evaluãrii din studiul de impactpoate fi exprimat prin cele douã metode de evaluare astfel:

- efectele activitãţii desfãsurate se înscriu în categoria “Mediu supus efectului uman în limiteadmisibile, clasa 1-2”.

- indicele de poluare globalã situeazã efectele activitãţii în categoria: mediu afectat de activitateaumanã în limite admisibile.

Efectele poluării se resimt în limitele perimetrului de exploatare, neexistând pericolul afectăriireceptorilor protejaţi pe suprafeţe extinse (zone locuite, zone de agrement). Pentru reducerea lamaximum a impactului activitãţilor asupra factorilor de mediu din zonã se recomandã mãsuri înspecial de naturã organizatoricã, atât în perioada efectuării lucrărilor de deschidere şi pregătire încarieră cât şi după punerea în funcţiune:- la finalizarea lucrărilor se va pune în aplicare planul de refacere a mediului pentru care s-a

constituit garanţia financiară pentru refacerea mediului;- terenul va reveni la funcţiunea iniţială de pădure, scoaterea din fondul forestier a terenului afectat

de lucrările miniere fiind cu caracter temporar;- realizarea după punerea în funcţiune a programului de automonitorizare specific stabilit prin

autorizaţiile de funcţionare emise de instituţiile publice (Agenţia pentru protecţia mediului,Sistemul de gospodărire a apelor);

- interzicerea efectuãrii service-ului utilajelor în incinta carierei, precum şi depozitareacarburanţilor ca măsură de prevenire a poluărilor accidentale a mediului;

- respectarea normelor de protecţie a muncii si P.S.I., ca mãsurã de prevenire a poluãrii accidentalea mediului şi a incendiilor de vegetaţie.

Măsurile de diminuare a impactului pentru fiecare factor de mediu în parte, sunt prezentate maijos:

Factorul de mediu apă

Proiectul realizează prin măsurile specifice prevăzute cadrul tehnologic-utilitar de minimizare apoluării factorului de mediu apă, atât în condiţii normale de funcţionare, cât şi în condiţii de


39

accidente: realizarea şanţului de gardă şi a rigolelor de scurgere a apei pluviale, decantor pentru apelepluviale de şiroire, respectarea zonei de protecţie a cursului de apă.

Factorul de mediu aer

Pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu aer se recomandă:- maşinile şi utilajele din dotare să fie utilizate la parametrii normali de funcţionare;- efectuarea reparaţiilor, reviziilor tehnice periodice ale utilajelor şi maşinilor din dotare de către

firme autorizate în afara perimetrului carierei;- respectarea normelor tehnice de exploatare a utilajelor, prevăzute în cărţile tehnice ale

producătorilor;- respectarea normelor PSI privind lucrul în pădure, pentru evitarea incendiilor de vegetaţie,

dotarea cu mijloace tehnice de stingere a incendiilor.

Factorul de mediu sol şi subsol

Pentru reducerea impactului asupra factorului de mediu sol şi subsol se recomandă:- decopertarea şi haldarea selectivă a solului vegetal;- colectarea selectivă a deşeurilor menajere şi tehnologice, gestionarea lor corespunzătoare astfel

încât să fie evitată posibilitatea antrenării acestora de către apele meteorice, vânt;- parcarea utilajelor, alimentarea cu carburanţi şi completările de ulei se vor face pe platforme

amenajate cu piatră spartă concasată; dotarea cu tăviţe metalice, pâlnii de transvazare, materialepetroabsorbante pentru efectuarea operaţiunilor cu carburanţi şi uleiuri minerale în condiţii demaximă siguranţă;

- realizarea lucrărilor de refacere a mediului la finalizarea lucrărilor de exploatare în carieră, şiredarea terenului în circuitul forestier, conform avizului instituţiilor publice cu atribuţii specificedin domeniul silviculturii.

Biodiversitate

Se recomandă a fi luate următoarele măsuri de protecţie:- utilizarea maşinilor şi utilajelor la parametrii normali de funcţionare, prevăzute în cărţile tehnice

ale producătorilor;- respectarea normelor PSI pentru lucrul în pădure, pentru evitarea incendiilor de vegetaţie;- amplasarea de toalete ecologice pentru personalul angajat şi respectarea normelor de igienă a

personalului;- speciile de plante utilizate pentru refacerea mediului vor fi specifice zonei, cu acceptul

instituţiilor silvice;- la încetarea activităţii terenul va fi refăcut conform planului de refacere a mediului pentru care s-a

constituit garanţia financiară, şi va reveni la funcţiunea de pădure.

10. Documente anexeDocumentele anexate sunt următoarele:

- Certificat de urbanism;

- Act deţinere teren;

- Fişa perimetrului, scara 1 : 25 000;

- Plan de situaţie al carierei, scara 1: 5 000;

- Secţiuni geomorfologice prin perimetrul Vama, scara 1 : 500;


40

- Aviz de gospodărire a apelor, emis de SGA Satu Mare;

- Aviz transport drumuri publice, emis de Primăria Vama;

- Acord de principiu privind scoaterea temporară a terenului de 0,30 ha din circuitulsilvic, emis de ITRSV Oradea.

Bibliografie

Sursele de informare şi documentare care au stat la baza realizării raportului la studiul deimpact sunt:- documentaţia pusă la dispoziţie de către beneficiar;- date din literatura de specialitate privind impactul asupra mediului pentru obiective similare;- informaţii obtinute de la titularul de proiect;- instrucţiunile AP – 42 ale USA – EPA;- instrucţiunile Corinaire ale CE;- colecţia de reviste Auto test, editată de Registrul Auto Român;- Legea nr. 137/1995 - Legea Protectiei Mediului, modificată şi republicată prin ordonanţa nr. 91 /

2002, lista 4.1. din HG 576 / 2002 – Lista activităţilor cu impact semnificativ asupra mediului cese autorizează prin procedura completă, cu toate modificările şi completările ulterioare;

- Ordinul 860/2002 al Ministrului Apelor si Protectiei Mediului – pentru aprobarea Procedurii deevaluare a impactului asupra mediului şi de emitere a acordului de mediu;

- Ordinul 863/2002 – Ordin al ministrului apelor şi protecţiei mediului privind aprobarea ghidurilormetodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

- Legea nr. 426/2001, lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2000privind regimul deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare;

- H.G. nr. 856/2002, Hotărâre privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase, cu modificările şi completările ulterioare;

- Ordinul nr. 1957/1995 privind aprobarea Normelor de medicina muncii, cu modificările şicompletările ulterioare;

- Ordinul 756/1997 privind conţinuturile maxim admise în soluri;- Ordinul 462/1993 al MA.P.P.M ordin pentru aprobarea condiţiilor tehnice privind protecţia

atmosferei şi normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosfericiproduşi de surse staţionare;

- STAS 12574 – Aer în zone protejate;- STAS 10009 – 88 – Zgomot;- Ordinul 524/2000 al MA.P.P.M prind elaborarea inventarelor de emisii ale poluanţilor în

atmosferă;- H.G. 349/2002 – privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, cu modificările şi

completările ulterioare;


41

- HGR 1213/2006 – privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediuluipentru anumite proiecte publice şi private;

- Ordinului MMAPM nr. 1144 /2002 privind înfiinţarea Registrului poluanţilor emişi de activităţilecare intră sub incidenţa art. 3 alin. (1) lit. g) şi h) din OUG 34/2002 privind prevenirea, reducereaşi controlul integrat al poluării şi modul de raportare a acestora;

- OUG 34/2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării;- Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare;- Judeţele ţării – anuar statistic, Judeţul Satu Mare;- Geologia României, V. Mutihac, I. Ionesi;- Geografia apelor României, I. UJVARI;- Ocrotirea Naturii şi Protecţia Mediului în România, V. Cristea, S. Denaeyer, J.P. Herremans, I.

Goia;- Protecţia şi ingineria mediului, V. Rojanschi, F. Bran, Ghe. Diaconu;

- OUG nr. 164/2008 pentru modificarea şi completarea OUG 195/2005 privind protecţia mediului;- Stategia de dezvoltare, site comuna Vama, judeţul Sat Mare;- PUG comuna Vama, judeţul Satu Mare.


42

Documents

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA …apmsm-old.anpm.ro/files/APM Satu Mare/Anunturi etapa de incadrar… · RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI