Raport Nr. 37316-MD ASOCIATIA INTERNATIONALA …siteresources.worldbank.org/INTMOLDOVA/Resources/... · Analiza finantelor publice ... perioada precedenta s-au înregistrat îmbunatatirea

1

Document al Bancii Mondiale

Raport Nr. 37316-MD

ASOCIATIA INTERNATIONALA PENTRU DEZVOLTARE

RAPORTUL PRIVIND IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE ASISTENTA A TARII

PENTRU

REPUBLICA MOLDOVA

ÎN PERIOADA AF05-AF08

25 septembrie 2006

Unitatea de Management pentru Moldova Europa si Asia Centrala Prezentul document are o distributie limitata si poate fi utilizat de beneficiari doar pentru îndeplinirea responsabilitatilor oficiale. Continutul documentului nu poate fi dezvaluit fara autorizarea Bancii Mondiale.

2

Ultima discutie privind SAT: 14 decembrie 2004

ECHIVALENTE MONETARE (Rata de schimb din 30 iunie 2006)

Unitatea monetara = Lei US$1 = 13.3 Lei

AN FISCAL

1 ianuarie – 31 decembrie

SISTEM DE MASURI SI GREUTATI Sistemul metric

ABREVIERI SI ACRONIME

AAC Activitati analitice si consultative RAE Raport anual de evaluare SIDA Sindromul imuno-deficitului achizitionat ASYCUDA Sistem automatizat de date vamale SAT Strategia de asistenta a tarii FCDC Fondul de Carbon pentru Dezvoltare Comunitara ? ET Memorandumul economic al tarii PSC Proiectul de ameliorare a competitivitatii ERFT Evaluarea responsabilitatii financiare a tarii CSI Comunitatea Statelor Independente RPEP Raportul de tara privind evaluarea procurarilor EPIT Evaluarea politicilor si institutiilor tarii DFID Departamentul pentru Dezvoltare Internationala al Marii Britanii BERD Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare CE Comisia Europeana SCERS Strategia de crestere economica si reducere a saraciei PAEM Planul de actiuni UE-Moldova AEPE Acordul de re-procurare a emisiilor AES Activitati economice si sectoriale UE Uniunea Europeana FIRST Initiativa de reforma si fortificare a sectorului financiar PESF Programul de evaluare a sectorului financiar AF An fiscal PIB Produs Intern Brut GEF Fondul Ecologic Global FGSTM Fondul Global pentru SIDA, Tuberculoza si Malarie HIV Virusul Imunodeficientei Umane AID Asociatia Internationala pentru Dezvoltare FDI Fondul pentru Dezvoltare Institutionala CFI Corporatia Financiara Internationala

3

FMI NCC JSDF AROT ODM AMGI MI CCTM OSCE ABP FPC ACP AFP POP FDRA CSRS RISP ROSC CAS DST SIDA FIS IMM AS ? T TACIS ? ? FCTESE MB ONU PNUD USAID OMS GGT

ABREVIERI SI ACRONIME (continuare)

Fondul Monetar International Nota de consultanta comuna BM/FMI Fondul Japonez pentru Dezvoltare Sociala Asociatia Regala Olandeza pentru Combaterea Tuberculozei Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului Agentia Multilaterala de Garantare a Investitiilor Memorandum de întelegere Cadrul de cheltuieli pe termen mediu Organizatia pentru Securitate si Cooperare din Europa Alocatie bazata pe performanta Fondul Prototip de Carbon Analiza cheltuielilor publice Analiza finantelor publice Poluanti Organici Persistenti Fondul pentru Dezvoltare si Reducere a Saraciei Creditul pentru Sprijinul Reducerii Saraciei Proiectul de investitii si servicii rurale Raport privind respectarea standardelor si codurilor Credit pentru ajustari structurale Drepturi Speciale de Tragere Agentia Suediei pentru Dezvoltare Internationala Fondul de investitii sociale Întreprinderi mici si mijlocii Abordari sectoriale Asistenta tehnica Asistenta tehnica pentru Comunitatea Statelor Independente Tuberculoza Facilitarea comertului si transportului în Europa de sud-est Marea Britanie Organizatia Natiunilor Unite Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala Organizatia Mondiala a Sanatatii Grupul Glasul tinerilor

Vicepresedinte: Shigeo Katsu Director Regional: Paul Bermingham

Manager pe tara: Edward Brown Conducator al echipei: Sergiy Kulyk

Acest raport a fost pregatit de o echipa de baza formata din Paul Bermingham, Edward K. Brown, Lawrence Bouton, Luis Alvaro Sanchez (consultant), Suzy H. Yoon, Iulia Snizhko, Iaroslav Baclajanschi, si Kaikham Onedamdy (CIF).

4

RAPORTUL PRIVIND IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE ASISTENTA A TARII

PENTRU REPUBLICA MOLDOVA

Continut

I. INTRODUCERE .................................................................................................................................... 5 II. CONTEXTUL TARII .............................................................................................................................. 5

A. Evenimente politice ...................................................................................................................... 5 B. Evenimente economice si sociale .................................................................................................. 6 ?. Evolutia implementarii SCERS ...................................................................................................... 6

III. PERFORMANTA IMPLEMENTARII.................................................................................................... 7 IV. STRATEGIA AID................................................................................................................................. 9

A. Revitalizarea agendei de politici ...................................................................................................10 B. Programul de asistenta planificat pentru anii fiscali 2007-08 ...........................................................11 C. Realinierea rolului Grupului Bancii Mondiale la avantajul sau comparativ în curs de dezvoltare ........11 D. Riscuri ........................................................................................................................................12

V. CONCLUZII ........................................................................................................................................13

Boxa Boxa 1: ___Principalele rezultate sustinute prin implementarea SAT _____________________________

Ane xe Anexa I: Rezultatele monitorizarii si matricea rezultatelor (B9) Anexa II: Parametrii de finantare a tarii

RAPORTUL PRIVIND IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE ASISTENTA A TARII PENTRU REPUBLICA MOLDOVA

I. INTRODUCERE

1. Consiliul director a discutat Strategia de asistenta a tarii (SAT) AF 05-08 pentru Moldova pe 14 decembrie 20041. Acest raport examineaza critic implementarea SAT si introduce câteva ajustari de program pentru perioada ramasa. Raportul se prezinta Consiliului director împreuna cu documentul de program pentru un Credit propus pentru sustinerea reducerii saraciei (CSRS), care descrie mai detaliat evenimentele economice si programul guvernamental.

2. În timpul pregatirii SAT, angajamentul guvernului de a întreprinde reformele necesare a fost considerat neuniform si aceasta a evocat preocupari în legatura cu schimbarea totala a politicilor. Donatorii, inclusiv Banca, doresc sa cunoasca succesul implementarii reformelor, care formeaza premisa pentru sprijin suplimentar. În rezultat, SAT a adoptat o abordare precauta, cu scenariu de baza, ce includea interventii axate pe nivelurile local si comunitar si nu contine prevederi pentru creditarea politicilor de dezvoltare. Între timp, au avut loc schimbari semnificative, ceea ce îi ofera Bancii si altor donatori baza pentru a stabili scopuri mai ambitionase pentru acordarea sprijinului si pentru extinderea interventiilor.

3. Sectiunea II a raportului descrie contextul din tara (evenimentele politice si economice si evolutia implementarii Strategiei de crestere economica si reducere a saraciei (SCERS)). Sectiunea III descrie performantele obtinute la implementarea SAT, iar Sectiunea IV formuleaza strategia pentru restul perioadei de implementare a SAT. Anexele prezinta evolutia spre rezultatele SAT si parametrii de finantare a tarii.

II. CONTEXTUL TARII

A. Evenimente politice

4. Mediul politic din Moldova a devenit mai stabil. Dupa adoptarea sistemului parlamentar de guvernare, Partidul Comunist a preluat controlul în Parlament si a Presedintiei în anul 2001. Partidul Comunist a reusit sa-si pastreze dominanta în alegerile din 2005 si Presedintele Voronin a fost re-ales. În perioada precedenta s-au înregistrat îmbunatatirea lenta a performantei economice, reducerea saraciei si ameliorarea gestiunii finantelor publice. În anul 2004, în SCERS s-a articulat agenda de dezvoltare pe termen mediu a Moldovei, care a fost aprobata unanim de Parlament.

5. Moldova si-a fortificat relatiile cu Uniunea Europeana (UE). Planul de actiuni UE-Moldova (PAEM), semnat în februarie 2005, acopera o gama larga de activitati politice, economice si sociale, si suplimenteaza SCERS. Ambele documente formeaza un cadru în jurul caruia donatorii îsi armonizeaza tot mai bine asistenta oferita. Comisia Europeana (CE) a deschis o delegatie la Chisinau si planifica sa majoreze sprijinul financiar pentru Moldova.

6. Conflictul Transnistrean ramâne nerezolvat. Eforturile guvernului si forului international (Rusia, Ucraina, Organizatia pentru Securitate si Cooperare în Europa (OSCE), Moldova, si autoritatile tiraspolene în calitate de participanti cu drepturi depline, plus, Statele Unite si UE în calitate de observatori) înca nu s-au soldat cu un acord asupra statutului permanent al Transnistriei. Un acord comun între guvern si Ucraina cu privire la noul regim vamal intrat în vigoare în martie 2006 la granita cu Ucraina a cauzat întreruperea procesului de comert. În ultimele luni, în Transnistria au fost înregistrate câteva cazuri de explozii de bombe, când câteva persoane au decedat. Absenta unei solutii politice reprezinta un risc permanent semnificativ.

1 Moldova: Strategia de asistenta a tarii, AID/R2004-0269, 18 noiembrie 2004.

6

B. Evenimente economice si sociale

7. Crestere a economica semnificativa, sprijinita de transferurile de peste hotarele tarii, un mediu macroeconomic stabil si o cerere interna sporita. Economia a crescut cu aproape 40% în comparatie cu anul 2000 si cu 7.1% din anul 2005. Transferurile semnificative de peste hotare (circa 30 procente din Produsul Intern Brut (PIB) în 2005) au fost forta motrica a cresterii. Gestionarea impozitelor s-a îmbunatatit considerabil, în ultimii ani, bugetul fiind aproape echilibrat. Inflatia a fluctuat în jur de 10 procente2.

8. Gradul de îndatorare a Moldovei s-a micsorat rapid. Datoria sectorului public s-a micsorat de la 65% din PIB în 2001 pâna la 28% în 2005. Dupa aprobarea de catre Fondul Monetar International (FMI) a Fondului pentru Dezvoltare si Reducere a Saraciei (FDRS) la 5 mai 2005, Moldova si-a asigurat ajutor în viitor printr-un acord de restructurare cu creditorii Clubului de la Paris la 12 mai 2006.

9. Socurile externe din 2006 repre zinta o provocare economica semnificativa. În martie 2006, Agentia de protectie a consumatorilor din Rusia a interzis importul vinurilor din Moldova din motive sanitare. Deoarece vinurile reprezinta 30% din volumul total al exporturilor, din care circa 80% (10% din PIB) traditional sunt exportate în Rusia, aceasta interdictie a avut un impact negativ major asupra economiei Moldovei. Dublarea pretului pentru gazele importate la sfârsitul anului 2005, precum si preturile înalte pentru petrol, majoreaza presiunea în continuare. Se estimeaza ca cresterea economica se va micsora pâna la 4% în 2006, cu o perspectiva de termen mediu mai putin pozitiva, în jur de 5% în anii 2007-2008. Un risc suplimentar îl prezinta potentialele cresteri ale preturilor pentru resursele energetice.

10. Saracia s-a agravat brusc dupa anul 1999, dar acum se pare ca s-a stabilizat. Între anii 1999 si 2005, rata saraciei la nivel de tara s-a micsorat de la 73 procente pâna la 28.5 procente, reprezentând cel mai mare declin al saraciei din Europa si Asia Centrala în aceasta perioada. Cu toate acestea, începând cu anul 2004, se pare ca reducerea saraciei s-a oprit, în pofida cresterii economice viguroase si chiar a crescut în spatiul rural3. Dovezile disponibile sugereaza ca aceasta s-a întâmplat, în primul rând, din cauza micsorarii veniturilor în agricultura, ceea ce, la rândul sau, rezulta din înrautatirea conditiilor comertului agricol si retinerea restructurarii sectorului agricol.

11. S-au înregistrat progrese la realizarea altor Obiective de Dezvoltare ale Mileniului (ODM), dar unele din ele probabil nu vor fi atinse. Moldova are rezultate bune în învatamânt, eliminarea diferentelor între sexe si dezvoltarea parteneriatelor globale (Obiectivele 2, 3 si 8). În timp ce imunizarea copiilor se apropie de nivelul vizat (96%), mai sunt necesare eforturi pentru a atinge obiectivele stabilite pentru mortalitatea materna si a copiilor si prevenirea raspândirii HIV/SIDA si a tuberculozei (Obiectivele 4, 5 si 6)4

?. Evolutia implementarii SCERS

12. Agenda de dezvoltare a Moldovei este stabilita în SCERS. SCERS a fost prezentata Consiliilor Asociatiei Internationale pentru Dezvoltare (AID) si FMI în noiembrie 20045. În aprilie 2006, autoritatile din Moldova au pregatit primul Raport anual de evaluare (RAE). Nota de consultanta comuna BM/FMI (NCC) a oferit guvernului recomandari privind implementarea SCERS în viitor 6.

13. RAE înregistreaza realizarile obtinute si provocarile ramase. Printre realizari se numara

2 O analiza mai detaliata a evenimentelor economice, inclusiv a sustenabilitatii datoriilor si relatiilor cu FMI, este prezentata în documentul programului pentru CSRS. 3 Pentru un studiu detaliat, vezi Date actualizate cu privire la saracia în Moldova, 12 iunie 2006, raport nr. 35618-MD. 4 De exemplu, rata de încadrare în învatamântul secundar s-a îmbunatatit, crescând pâna la 88.5% în 2004. Mortalitatea cauzata de tuberculoza (TB) si HIV/SIDA a crescut (TB: de la 16.93 decese per 100,000 pâna la 18.5; HIV: de la 0.1 pâna la 1.6). E putin probabil sa se obtina pâna în 2015 rezultatele stipulate pentru aceste obiective. Pentru alti indicatori privind saracia si cei sociali, vezi „Moldova – privire în ansamblu” din Anexe. 5 Republica Moldova: Strategia de reducere a saraciei si Nota comuna AID/FMI al SCERS. AID/SecM2004-0692, 22 octombrie 2004. 6 Moldova – Raportul privind evolutia anuala a implementarii strategiei de reducere a saraciei si Nota de consultanta comuna AID-FMI, AID/SecM2006-0203, 10 mai 2006

7

dezvoltarea considerabila , reducerea substantiala a nivelurilor saraciei, managementul îmbunatatit al finantelor publice, reducerea semnificativa a datoriilor, lansarea unui program ambitios de reforma a administratiei publice si parteneriatele îmbunatatite între guvern si comunitatea internationala, însotite de majorarea sprijinului donatorilor. Printre provocarile ramase sunt îmbunatatirea calitatii si durabilitatii dezvoltarii, abordarea atenuarii tendintelor de reducere a saraciei si majorarea acesteia în spatiul rural, deteriorarea balantei externe, eficientizarea cheltuielilor publice în sectoarele social si agricultura, calitatea infrastructurii si reformarea sectoarelor cheie, asa ca agricultura si energia .

14. NCC face o serie de recomandari. Printre acestea sunt (a) mentinerea unui cadru macroeconomic adecvat, care ia în consideratie vulnerabilitatile externe; (b) asigurarea legaturilor strategice ma i bune între bugetele anuale, Cadrul de cheltuieli pe termen mediu (CCTM) si SCERS si racordarea evaluarii anuale a SCERS la ciclul anual bugetar; (c) fortificarea eficientei cheltuielilor publice si (d) fortificarea stimulilor interni de a lucra si investi în Moldova.

III. PERFORMANTA IMPLEMENTARII

15. S-au obtinut succese la îndeplinirea majoritatii obiectivelor SAT, în special, a declansatorilor scenariului optimist. Declansatorii s-au demonstrat a fi un instrument eficient de semnalizare a prioritatilor si realizare a rezultatelor cheie. Cei ce se refera la mentinerea cadrului macroeconomic stabil si disciplinei fiscale si la îmbunatatirea mediului de afaceri, au fost realizati pe deplin. Cei ce se refera la reforma sectorului public si îmbunatatirea protectiei sociale sunt considerati a fi substantial realizati. Declansatorii de implementare a SCERS au fost partial realizati. Guvernul a facut mai mult decât prevad masurile planificate, lansând un program ambitios de reforma a administratiei publice si a serviciului de stat. S-au înregistrat rezultate bune în ceea ce priveste practicile de achizitii publice. Reforma serviciului vamal a redus cheltuielile de devamare a marfii si faciliteaza comertul. Boxa 1 prezinta un rezumat al realizarilor.

16. Cu toate acestea, în unele domenii s-au înregistrat mai putine evolutii. În agricultura, datorita insistentei Bancii, guvernul a pastrat Codul Funciar fara schimbari, dar a continuat sa intervina pe piata cerealelor si semintelor oleaginoase, iar subsidiile au crescut. S-au înregistrat putine progrese în directionarea asistentei sociale catre categoriile sarace ale populatiei, în finisarea reformei sistemului de pensionare, ceea ce ar spori eficienta generala a cheltuielilor publice, controlând subsidiile bugetare si introducând strategii de gestionare a vulnerabilitatilor sistemice. Pe lânga aceasta, cadrul rezultatelor a fost larg, el nu a inclus întotdeauna asistenta necesara pentru a obtine rezultatele dorite. Astfel s-a întâmplat în cazul telecomunicatiilor, transparentei privatizarii, rezultatele legate de tineret, cererea pentru serviciile si informatii juridice si dezvoltarea locala. Anexa I ofera o descriere mai detaliata a succeselor în realizarea obiectivelor SAT, inclusiv statutul declansatorilor scenariului optimist.

17. Alocarile AID pentru Moldova au crescut. Procesul de alocare a resurselor AID 14 concretizeaza ca alocarile pentru o tara sunt determinate anual în temeiul sistemului de alocatii bazat pe performanta (ABP), care înlocuieste scenariile de creditare indicativa ale SAT. SAT-urile noi nu vor mai prevedea asemenea scenarii. SAT actual al Moldovei a fost unul din ultimele care a continut scenarii explicite de creditare. Sistemul ABP însemna ca alocatiile pentru Moldova nu se vor egale cu cele preconizate de SAT. În particular, realizarea declansatorilor scenariului optimist SAT nu va aduce numaidecât o crestere de 50% a alocatiei estimate în documentul original al SAT. Cu toate acestea, îmbunatatirea performantei portofoliului si clasificarea Evaluarii politicilor si institutiilor tarii (EPIT) în AF 2006 au dus la majorarea alocarii pentru AF 2007 si alocarea planificata tentativ pentru AF 2008, desi alocatia ramâne a fi mai mica decât nivelul scenariului optimist preconizat initial. Clasificarea de mai devreme a Moldovei ca tara cu risc moderat de îndatorare a calificat-o pentru granturi de 50% pentru operatiunile aprobate în AF 2006. Îndepartarea de scenariile de creditare ale SAT s-a demonstrat a fi provocatoare atât în ceea ce priveste obtinerea unei întelegeri comune cu autoritatile, cât si a planificarii oportune a operatiunilor de creditare.

8

Boxa 1: Rezultatele cheie obtinute în timpul perioadei SAT

Rezultatele generale de dezvoltare • Crestere economica semnificativa (în medie cu 7% pe an), îmbunatatirea gestionarii fiscale (bugete echilibrate) • Rata saraciei la nivelul tarii s-a micsorat de la 73% în anul 1999 pâna la 28.5% în anul 2005 • Indicatorii datoriei externe nu se afla în zona periculoasa datorita cresterii economice mai rapide,

gestionarii fiscale prudente si re-esalonarii recente a datoriilor Clubului de la Paris • Strategia pe termen mediu a Guvernului este PAEM. S-a pregatit evaluarea onesta si credibila a primului an. S-

a majorat sprijinul donatorilor si s-a îmbunatatit coordonarea donatiilor de sprijin ale programului national. Rezultatele sustinute de SAT

• Îmbunatatirile substantiale ale practicilor de achizitie au redus procentul contractarii din sursa unica si au majorat valoarea contractelor acordate prin licitatie competitiva. A fost elaborata legislatie noua cu privire la achizitii.

• Strategiile sectoriale pentru ocrotirea sanatatii, învatamânt si asistenta sociala, si agricultura au fost pregatite si vor servi pentru a îmbunatati structura CCTM.

• Indicatorii cheie a costurilor de desfasurare a activitatilor de afaceri s-au îmbunatatit în comparatie cu anul 2002. În Sondajul privind costurile de desfasurare a activitatilor de afaceri 2006, Moldova ocupa un loc mai bun decât Ucraina, Belarus, Croatia si Albania, desi, datorita succeselor ma i semnificative din alte tari, Moldova s-a coborât de pe locul 88 pe locul 103 în clasamentul general. Timpul necesar pentru tranzitul bunurilor prin vama s-a redus substantial.

• Creditele si asistenta tehnica puse la dispozitia fermierilor privati prin intermediul Proiectului de investitii si servicii rurale au depasit declansatorii din SAT. 75% din proprietatea rurala detinuta de proprietari privati a fost înregistrata în întregime cu ajutorul primului Proiect cadastral.

• Sistemul de asigurare medicala este în curs de implementare. Bugetul aloca peste 35% din cheltuielile pentru ocrotirea sanatatii îngrijirii medicale primare, unde pachetul de baza pentru categoriile vulnerabile este acoperit de serviciile publice. Indicatorii SIDA s-au stabilizat, ratele mo rtalitatii materne si a copiilor sunt în descrestere.

• S-a îmbunatatit semnificativ clasificarea EPIT si performanta portofoliului, ceea ce a dus, la rândul sau, la cresterea alocatiei AID.

18. Creditarea s -a desfasurat în general dupa cum a fost planificata si performanta portofoliului se îmbunatateste . Împrumuturile investitionale prevazute de SAT pentru AF 2005 (în cadrul AID 13) si AF 2006 au fost aprobate conform planului. Aceste împrumuturi sprijina gestionarea financiara a surselor publice, competit ivitatea, învatamântul rural si agricultura. De asemenea în AF 2006 s-a aprobat un proiect suplimentar prin care Moldova este ajutata sa lupte cu gripa aviara. Angajamentele totale ale AID pentru primii doi ani (AF 2005 si AF 2006) s-au ridicat la USD 54.3 milioane, din care USD 21.4 milioane s-au acordat sub forma de granturi AID. Pe lânga aceasta, Fondul Ecologic Global (GEF) a aprobat doua granturi în valoare de USD 7.3 milioane pentru proiecte de protectie a mediului. Toate cele 13 proiecte AID si 3 proiecte GEF în curs de desfasurare sunt implementate satisfacator, nici unul din ele nefiind calificat ca problematic sau riscant. Rata debursarilor depaseste în permanenta 20% anual, fiind ajutate de parametrii de finantare noi a tarii aprobati la 1 februarie 2005 (vezi Anexa II).

19. Banca a implementat un program complex de activitatii analitice si de consultanta (AAC). AAC au contribuit la o mai buna întelegere a legaturilor cauzale între obiectivele SCERS sustinute de SAT si actiunile politice si reformele institutionale necesare. De exemplu, ultima actualizare a saraciei a aratat ca stagnarea recenta a reducerii saraciei este legata de rata lenta de crestere economica în agricultura si asistenta sociala directionata ineficient. Constatarile au determinat o re-evaluare a domeniilor prioritare ale angajamentului de reducere a saraciei, cu accent pe revigorarea agriculturii, directionarea mai eficienta a asistentei sociale si accesul îmbunatatit la servicii medicale si învatamânt. Actiunile prioritare în agricultura au derivat dintr-o serie de Note cu privire la agricultura, care, la rândul lor, au fost bazate pe Memorandumul economic al tarii (MET). În mod similar, proiectele pilot de evaluare actiunilor de directionare a asistentei sociale spre categoriile sarace ale populatiei în curs de implementare ofera o întelegere a modalitatilor de crestere a eficientei.

20. CFI ramâne activa. CFI este activa în Moldova. Din 1995, CFI a alocat USD 72.0 milioane din propriile fonduri si a aranjat în consortiu obtinerea a USD 25.0 milioane pentru sustinerea întreprinderilor mici si mijlocii (IMM) din sectoarele energetic, telecomunicatii, afaceri agricole si sectorului financiar. În anii fiscali 2004-06, CFI a oferit finantare suplimentara pe termen lung IMM prin intermediari financiari, precum

9

si a sustinut bancile locale. În AF 2004, CFI a alocat în total USD 10.5 milioane la trei banci, inclusiv o linie de credit de USD 4.0 milioane pentru Moldincombank si o linie de credit de USD 1.5 milioane pentru Fincombank, doua din cele câteva institutii financiare din Moldova orientate spre micul business. CFI a acordat de asemenea finantare în valoare de USD 5.0 milioane pentru Victoriabank, una din principalele banci comerciale din Moldova, care urmeaza a fi oferite sub forma de credit corporatiilor, IMM si persoanelor fizice din Moldova.

21. Succesele înregistrate de proiecte sau la îndeplinirea indicatorilor intermediari ai SAT nu s-au transformat întotdeauna în obiective de dezvoltare pe termen lung. Proiectele din agricultura si sectorul social au avut succes, dar rezultatele de dezvoltare nu sunt satisfacatoare în totalitate. Reactia de raspuns a sectoarelor reale a fost nesemnificativa (în special, în agricultura), s-a stagnat reducerea saraciei si accesul la si calitatea serviciilor sociale lasa de dorit. Implementarea agendei de reforme pentru perioada ramasa a SAT ar trebui sa ajute Banca si guvernul sa-si îmbunatateasca întelegerea legaturilor între rezultatele SAT si obiectivele de dezvoltare pe termen lung. Aceasta ar trebui sa ajute la îmbunatatirea structurii urmatoarei SAT, care se va baza pe rezultate.

22. S-au obtinut rezultate bune când proprietatea si angajamentul autoritatilor era semnificativ, Banca reactiona prompt si interventiile se bazau pe activitati analitice puternice. Angajamentul considerabil al guvernului si reactia rapida a Bancii si donatorilor au contribuit la reducerea poverii reglementare asupra afacerilor, au asigurat calitatea mediului macroeconomic, au redus povara datoriilor si au miscat înainte reforma administratiei publice si serviciului civil. S-au obtinut succese mai lent atunci când nu s-a putut gasi un consens între strategia propusa de guvern si ceea ce donatorii puteau sprijini. Aceasta necesita eforturi noi pentru a ajunge la strategii comune, în special, în agricultura, sectorul energetic, drumuri si sectoarele sociale. Activitatile analitice oportune si datele îmbunatatite pot ajuta la atingerea unui astfel de consens.

23. Se îmbunatateste coordonarea donatiilor. Echipa Bancii a mentinut un angajament de lucru strâns cu FMI în contextul noului program FDRS aprobat în mai 2006 si CSRS propus de AID. Banca a lucrat în strânsa cooperare cu alti donatori atât la pregatirea activitatilor analitice, precum si asupra proiectelor individuale de creditare. A existat o cooperare deosebit de strânsa cu CE, precum si cu câtiva donatori bilaterali (MB, Suedia si Olanda) în pregatirea CSRC si bazelor sale analitice. Analiza finantelor publice a fost efectuata de Banca, cu contributii de la alti donatori, în timp ce activitatile analitice fiduciare au fost efectuate de CE, cu contributii din partea Bancii. De asemenea, s-au coordonat atent proiectele pilot pentru combaterea SIDA si asistenta sociala. Racordarea SCERS si PAEM si dorinta donatorilor de a lucra în acest cadru a facilitat coordonarea. Se preconizeaza ca armonizarea si coordonarea donatorilor se va îmbunatati în continuare în Cadrul parteneriatelor pentru dezvoltare semnat de câtiva donatori în mai 2006.

IV. STRATEGIA AID

24. Obiectivele SAT ramân valabile . Acestea sunt (a) promovarea conditiilor pentru crestere durabila si crearea locurilor de munca; (b) îmbunatatirea accesului la capital si servicii sociale si infrastructura sociala; si (c) îmbunatatirea guvernarii sectorului public , combaterea coruptiei si alinierea mai buna a institutiilor si structurilor Moldovei la normele si standardele europene.

25. Aceste obiective ofera oportunitati pentru majorarea impactului prin reajustarea programului pe parcurs. În primul rând, programul CSRS, propus în strânsa cooperare cu alti donatori si bazat pe programul FMI aprobat recent, ofera oportunitatea de a sprijini explicit reformele structurale depasite ca termen de implementare, necesare pentru a asigura un nivel constant de crestere si a gestiona vulnerabilitatile. În al doilea rând, se va face un accent mai mare asupra rezultatelor programului legate de SCERS recenta, RAE si raportul privind îndeplinirea PAEM planificat spre prezentare, în strânsa cooperare cu alti donatori, la sfârsitul anului 2006. În al treilea rând, strategia s-a modificat pentru a clarifica ca însasi ABP (care ofera o dimensiune puternica pentru determinarea rezultatelor), si nu cadrul precedent bazat pe scenariul optimist, formeaza baza pentru viitoarele alocari ale AID. În fine, împrumuturile investitionale planificate pentru cei doi ani ramasi, continuând sa se axeze asupra domeniilor identificate anterior, vor fi adaptate pentru a asigura coerenta cu programul CSRS propus de acordare a finantarii pentru infrastructura (drumuri) si a se potrivi cu

10

alocarile AID determinate de ABP. Coordonarea si armonizarea activitatilor donatorilor va continua sa fie o prioritate, precum si eforturile de a aprofunda colaborarea în interiorul Grupului Bancii Mondiale .

A. Revitalizarea agendei politicilor

26. Programul va încerca sa accelereze ritmul în acele domenii unde evolutia a fost lenta întru încorporarea actiunilor necesare pentru a aborda ultimele evenimente si a lua în consideratie rezultatele activitatilor analitice si dialogului cu guvernul. Pe lânga aceasta, programul va aborda preocuparile care au aparut în cadrul RAE SCERS si NCC, si anume (a) raspunsul limitat din partea ofertei, (b) eficienta limitata a cheltuielilor publice, în special, în sectoarele sociale , (c) stoparea reducerii saraciei, si (c) guvernarea sectorului public .

27. Plasarea accentului asupra competitivitatii încearca sa stimuleze raspunsul din partea ofertei sectorului privat. În continuare se va acorda atentie îmbunatatirii continue a mediului de afaceri si facilitarii comertului, precum si crearii institutiilor care vor ajuta companiile sa produca produse de calitate. În agricultura, accentul se va plasa pe utilizarea mai eficace a fondurilor publice, înlaturarea obstacolelor care micsoreaza preturile platite producatorilor sau le limiteaza optiunile tehnologice si vor revigora procesul blocat de restructurare agricola. Un noi proiect rural va ajuta fermierii sa-si amelioreze competitivitatea si accesul la pietele de export sau sa atenueze riscurile. Se va pune accentul pe sectorul energetic si transport. Pe lânga consultatiile cu privire la gestionarea preturilor crescânde la sursele energetice, AID va sprijini cadrul regulator si legislativ pentru sectorul energetic, pentru a-l racorda la practicile europene si abilita Moldova sa functioneze în calitate de tara de tranzit a energiei. În ceea ce priveste transportul, prioritatea va fi crearea institutiilor care vor finanta si gestiona restabilirea drumurilor, cu ajutorul unui proiect de restabilire a retelei de drumuri. În fine, Banca va consulta guvernul privind ajustarea strategiei sale de dezvoltare pe termen mediu luându-se în consideratie socurile externe.

28. Programul se va axa asupra îmbunatatirii eficacitatii cheltuielilor publice, în special, în sectoarele social si agricol. Proiectele investitionale planificate vor sustine sectoarele de protectie sociala si ocrotire a sanatatii. Focusarea mai puternica asupra strategiilor sectoriale în contextul cadrului de cheltuie li pe termen mediu va ajuta la îmbunatatirea calitatii generale a cheltuielilor publice. AID va sustine aprovizionarea cu apa potabila printr-un proiect pilot si se va coordona cu alti donatori pentru a extinde aceste activitati la nivel national. De asemenea, Asociatia va continua sa lucreze asupra protectiei mediului, inclusiv va ajuta Moldova sa beneficieze de prevederile Protocolului de la Kyoto. Actiunile întreprinse în cadrul CSRS vor crea un teren de activitate egal pentru accesul agricultorilor la sprijinul oferit de guvern si va majora cota cheltuielilor pentru serviciile si investitiile ce contribuie la stimularea dezvoltarii.

29. Programul va sprijini planurile ambitioase ale guvernului de a îmbunatati guvernarea sectorului public. AID, împreuna cu un grup larg de donatori va sprijini implementarea strategiei ambitioase de reformare a administratiei publice si serviciului de stat. Remunerarea mai competitiva si practicile mai bune de angajare ar trebui sa îmbunatateasca capacitatea guvernului de a elabora si implementa politici. Se va continua acordarea asistentei la achizitionari, cu accent pe aplicarea noii legi cu privire la achizitii si continuarea reducerii achizitiilor din sursa unica si majorarii utilizarii licitatiilor competitive. Programul va sustine îmbunatatirea gestionarii cheltuielilor publice, inclusiv un cadru de cheltuieli pe termen mediu în calitate de instrument de ajustare a alocatiilor bugetare cu obiectivele politice. De asemenea, se va pune accent pe necesitatea de a forma un spatiu fiscal pentru investitiile publice, precum si îmbunatatirea capacitatii guvernului de a selecta proiecte.

30. Programul vizeaza rezultate care pot restabili tendinta pozitiva de reducere a saraciei. Se preconizeaza ca plasarea accentului pe agricultura, îmbunatatirea directionarii asistentei sociale, accesul mai buna la serviciile medicale primare si accesului la învatamântul pre-scolar pentru cei pauperizati va ajuta în aceasta privinta.

11

B. Programul de asistenta planificata pentru anii fiscali 2007-08

31. Alocatia AID prevazuta în prezent pentru AF 2008 este de 45.3 milioane DST7. Aceasta suma se va schimba dupa confirmarea angajamentelor actuale pentru AF 2007 si procesului de alocare a resurselor pentru AF 2008. Presupunând ca ramâne neschimbata, alocarea AID pentru Moldova în perioada valabilitatii SAT ar fi echivalentul a 118.4 milioane USD, în comparatie cu estimarile de 90 milioane USD si respectiv 137 milioane USD pentru scenariul de baza si cel optimist, care au fost înlocuite, stipulate în documentul original al SAT. Luând în consideratie îmbunatatirea situatiei datoriilor Moldovei, Moldova nu se mai califica pentru portiunea de grant de 50% din AF 20078. Datorita clasificarii EPIT si performantei portofoliului, care sunt acum principalii factori determinanti a ABP, ele vor forma o portiune semnificativa a agendei de rezultate pe baza careia Banca va lucra cu guvernul în viitorul apropiat.

32. Programul de creditare este ajustat în mod corespunzator. Se propune întocmirea unui program CSRS anual de aproximativ USD 10 milioane per proiect, începând cu AF 2007. Soldul resurselor disponibile va fi facut pentru proiectele investitionale pentru drumuri, ocrotirea sanatatii si protectia sociala, agricultura si dezvoltarea rurala..

33. Programul CSRS va majora certitudinea fluxului de resurse catre guvern. El va servi drept platforma pentru coordonarea îmbunatatita a activitatilor donatorilor la sprijinirea unui program de reforme structurale si investitii în temeiul SCERS si PAEM. Ralierea CSRS cu ciclul bugetar va spori gradul predictibilitatii finantarii si va promova coordonarea si armonizarea activitatilor donatorilor. Aceasta ar trebui sa ajute la reducerea costurilor tranzactiilor pentru guvern. Programul CSRS face un pas înainte în ceea ce priveste agenda apreciata anterior prin declansatorii scenariului optimist (în special, în agricultura, guvernare si conditiile de dezvoltare) si reprezinta o parte substantiala a rezultatelor ce urmeaza a fi monitorizate în programul general al AID. CSRS va fi conditionat de mentinerea unui cadru macroeconomic adecvat.

34. Se va continua un program substantial de AAC. Sunt planificate produse specifice pentru atenuarea riscurilor, asistenta sociala, actualizarea datelor despre saracie, contabilitate si audit (ROSC), si pentru autoritatile locale ca o continuare a monitorizarii cheltuielilor publice. AID va pregati un raport privind rezultatele programului sau pe parcursul AF 2006, pe care se vor baza în viitor deciziile conducerii în ceea ce priveste structura programului, precum si va avansa dialogul cu guvernul si partenerii în ceea ce priveste monitorizarea rezultatelor. Dupa consultatii cu FMI, CFI si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), AID va întelege mai bine problemele si punctele vulnerabile ale sectorului financiar si va consulta guvernul în acest domeniu. De asemenea, AID, împreuna cu partenerii, va elabora un cadru mai complet, pentru a ajuta la îmbunatatirea guvernarii în Moldova.

C. Realinierea rolului Grupului Bancii Mondiale la avantajul sau comparativ evoluat

35. Majorarea sprijinului financiar al donatorilor subliniaza importanta parteneriatelor. FMI a aprobat recent FDRA în valoare de 118.2 milioane USD pentru o perioada de trei ani. În cadrul noului sau cadru bugetar cu instrumente financiare noi, care va fi lansat în 2007, se preconizeaza ca EC va acorda în jur de 40 milioane de euro anual sub forma de granturi, pe lânga programul traditional TACIS (Asistenta tehnica pentru Comunitatea Statelor Independente) pentru a acorda sprijin bugetului si permite participarea în Abordarile sectoriale (AS) si proiecte de investitii. Corporatia Provocarii Mileniului al SUA este o sursa potentiala de finantare la scara mare în viitor. Multi donatori bilaterali îsi intensifica programele, unii din ei în parteneriat cu Banca prin programul CSRS. Volumul sporit al resurselor din alte surse subliniaza importanta crescânda a parteneriatelor eficiente prin care se sustin rezultatele tangibile. Aprofundarea acestor parteneriate va fi una din principalele teme pentru perioada ramasa de aplicare a SAT, prin intermediul Cadrului de parteneriat pentru dezvoltare semnat în mai 2006 între Moldova si donatorii cheie, inclusiv AID9.

7 Aceasta reprezinta USD 67 milioane la rata de schimb de 1 DST = 1.48 USD. Din aceasta suma, 26.6 milioane DST sunt confirmate pentru anul fiscal 2007, în timp ce 18.7 milioane DST reprezinta alocatia indicativa pentru AF 2008. 8 Drept consecinta, Moldova nu mai poate beneficia de reducerea de 20% aplicabila alocatiilor de grant. 9 Cadrul de parteneriat pentru dezvoltare este bazat pe Declaratia de la Paris din 2005.

12

36. Portofoliului i se acorda atentie în continuare. Desi implementarea portofoliului s-a îmbunatatit pâna la punctul în care, în prezent, nu exista proiecte supuse riscurilor , pentru a evita schimbarea acestei situatii, este necesar sa se internalizeze mai complet agenda de rezultate, sa se fortifice dimensiunea parteneriatelor în proiectele individuale si sa se anticipeze dificultatile ce pot aparea la implementarea proiectelor mai ambitioase, si sa se acorde atentie portofoliului în continuare. În timpul Analizei Programelor din Tara care a avut loc în iunie 2006, guvernul si AID au convenit ca pentru o eficienta sporita vor lucra împreuna în trei directii principale: (a) rezultate, (b) utilizarea sistemelor tarii, continuând sa obtina asigurari adecvate cu priv ire la utilizarea resurselor AID, si (c) armonizarea eforturilor donatorilor.

37. Îmbunatatirea si utilizarea sistemelor tarii. Guvernul este decis sa îmbunatateasca calitatea administrarii publice, inclusiv gestionarea mai buna a finantelor publice. Reformele achizitiilor evolueaza, acum când s-a adoptat o legislatie moderna. Proiectul gestionarii finantelor publice în curs de implementare ar trebui sa ajute la îmbunatatirea întregului proces de cheltuieli - de la angajare pâna la achitarea platii de catre trezorerie, inclusiv instrumentele de control intern. Lucrul asupra strategiilor sectoriale si implementarea lor va fortifica cadrul cheltuielilor pe termen mediu. Toate acestea formeaza temeiul pe care AID, împreuna cu alti donatori, va elabora o strategie pentru majorarea treptata, si în conformitate cu capacitatile si masurile de protectie , a utilizarii sistemelor tarii. AID, din partea sa, este interesata în integrarea unitatilor de implementare a proiectelor în structurile guvernamentale si deja a început acest proces.

38. CFI. Desi programele CFI si AID se desfasoara satisfacator, ele au avut loc, în majoritatea cazurilor , separat. Luând în consideratie urgenta ameliorarii competitivitatii si crearii unui raspuns din partea ofertei în economia tarii, cele doua institutii vor examina modalitatile de a-si coordona mai bine lucrul. Din partea sa, CFI va continua sa sprijine întreprinderile private în curs de dezvoltare, în special, acordând finantare pe termen lung prin intermediul bancilor locale si asistentei, atragând investitorii straini strategici. CFI va continua sa ajute bancile locale sa se transforme în institutii financiare durabile si competitive, si sa-si fortifice capacitatea de finantare a IMM. De asemenea, CFI va valorifica oportunitatile de sustinere a dezvoltarii infrastructurii, care este vitala pentru dezvoltarea sectorului privat si reducerea saraciei. CFI a participat deja la un proiect mare de privatizare în sectorul energetic , una din cele mai mari investitii straine directe în Moldova, oferind împrumuturi în valoare de USD 25 milioane la trei companii de distribuire a energiei ale Union Fenosa. Acordarea asistentei tehnice afacerilor în curs de dezvoltare din Moldova este esentiala pentru edificarea fundamentului pentru formarea unui sector privat de succes. Din anul 1997, CFI a implementat proiecte în sectoarele bancar, textil, agricol si de prelucrare a produselor alimentare.

39. Agentia Multilaterala de Garantare a Investitiilor (AMGI). Portofoliul nerambursat de garantii al AMGI consta dintr-un contract în sectorul energetic în valoare de USD 61.1 milioane (1.2 % din expunerea bruta al AMGI). AMGI ramâne deschisa la oportunitatile de sprijinire a investitiilor straine directe în Moldova prin acordarea garantiilor riscului politic si va coordona implicarea sa cu AID. Din anul 1997, AMGI a sprijinit proiecte în sectoarele energetic, bancar si a imobilelor.

D. Riscuri

40. SAT a identificat cinci riscuri critice pentru implementarea programului: (i) instabilitatea macroeconomica; (ii) pierderea potentiala a disciplinei bugetare si acumularea restantelor; (iii) stagnarea reformelor; (iv) deteriorarea mediului extern; si (v) înrautatirea conflictului transnistrean. Toate aceste riscuri ramân valabile pentru restul perioadei de implementare SAT, primele trei fiind atenuate într-o anumita masura de performanta macroeconomica buna din ultimii ani si finisarea Programului FMI FDRA 10. Cu toate acestea, Moldova ramâne vulnerabila la socurile externe, în special, în ceea ce priveste sectorul energetic si exporturile si de bazarea excesiva pe transferurile de peste hotare în calitate de forta motrice a dezvoltarii.

41. Riscurile de implementare a programului au fost reduse semnificativ. Performanta portofoliului s-a îmbunatatit constant în AF 2005-06. Cu toate acestea, Banca va lucra în strânsa cooperare cu guvernul si partenerii pentru a anticipa problemele si riscurile potentiale, va plasa un accent mai puternic pe rezultate si parteneriate si va utiliza interventiile întru îmbunatatirea performantei institutionale a tarii.

13

V. CONCLUZII

42. Economia Moldovei a functionat bine în ultimii ani. SAT a avut o contributie semnificativa la obtinerea acestor realizari. Implementarea se desfasoara în mod oportun, iar cererea pentru creditele si serviciile de consultanta AID ramâne înalta. Un guvern mai stabil, o agenda clara pentru dezvoltarea pe termen mediu, îmbunatatirea performantei economice si majorarea sprijinului de la donatori vor crea un cadru favorabil pentru lucrul AID în Moldova în anii ramasi ai perioadei SAT. Programul este adaptat pentru a valorifica aceste oportunitati, axându-se mai mult pe reformele structurale si rezultatele dezvoltarii.

14

ANEXA I Pagina l din 15

Raportul privind evolutia SAT în Moldova

Rezultatele Monitorizarii

1. Aceasta Anexa examineaza critic rezultatele obtinute pâna în prezent pe parcursul implementarii SAT pentru Moldova din AF 2005 pâna în AF 2008. Ea se axeaza asupra (a) evolutiei spre atingerea declansatorilor SAT ai scenariului optimist si indicatorilor intermediari; (b) evolutia spre atingerea rezultatelor finale stipulate ale SAT; si (c) reactia Bancii la problemele aparute sau întelegerea obtinuta în rezultatul efectuarii activitatilor analitice recente. Ea a beneficiat de (a) RAE SCERS recent finalizat si NCC; (b) analiza si documentele de fond pregatite pentru Analiza portofoliului tarii efectuata în Chisinau în iunie 2006; (c) fortificarea metodologiei ABP pentru alocatiile AID din momentul pregatirii SAT; (d) documentatia pregatita pentru programul CSRS propus; si (e) finalizarea lucrului si desfasurarea lucrului asupra AAC, precum si rapoartele privind finalizarea proiectelor recent încheiate. Aceasta Anexa de asemenea stabileste fundamentul pentru viitoarea monitorizare a evolutiei spre obtinerea rezultatelor. Dupa sectiunea introductiva, urmeaza o analiza mai profunda a rezultatelor fiecarui din cei trei piloni ai SAT. Anexa B9 evidentiaza interventiile AID si ale altor donatori în fiecare domeniu. În fine, desi alocatiile AID continua sa fie bazate pe ABT, Tabelul 1 face un rezumat a progreselor spre realizarea declansatorilor scenariului optimist al SAT.

2. Performanta Moldovei spre atingerea declansatorilor scenariului optimist al SAT si îndeplinirea criteriilor care pun în functie alocatiile bazate pe performanta ale AID demonstreaza un succes semnificativ pentru aceasta SAT. Declansatorii scenariului optimist s-au dovedit a fi un instrument eficient pentru semnalarea prior itatilor si realizarea rezultatelor cheie. S-au obtinut succese în majoritatea domeniilor, în special, la guvernare (reforma administratiei publice si serviciului de stat, achizitiilor publice, costuri mai mici ai activitatii de afaceri si facilitarea comertului), precum si îmbunatatirea gestionarii macroeconomice si micsorarea datoriilor externe. Clasificarea agregata EPIT s-a majorat de la 3.2 în 2003 pâna la 3.5 în 2005, unde rezultate mai bune s-au înregistrat la 7 din 16 criterii si nu s-au înregistrat înrautatiri. Împreuna cu îmbunatatirea performantei portofoliului (în prezent nu exista proiecte problematice sau proiecte cu grad înalt de risc), aceasta a dus la majorarea alocatiilor AID. NCC cu privire la RAE a SCERS ofera o evaluare pozitiva a evolutiei înregistrate, dar în acelasi timp, enumara domeniile în care ramâne loc pentru îmbunatatiri.

3. În general, realizarea indicatorilor intermediari ai SAT a fost satisfacatoare, dar, într-o anumita masura, neomogena. Realizarile au fost mai bune în domeniile unde au fost sustinute de un proiect sau un dialog intens (de exemplu, comert si transport, ocrotirea sanatatii, învatamânt). În agricultura, succesul reformelor a fost mai slab. Dialogul cu Banca si interventiile prin proiecte au ajutat la mentinerea Codului Funciar, dar interventiile pe pietele cerealelor si semintelor oleaginoase au continuat si s-au majorat subsidiile. Pe lânga aceasta, cadrul rezultatelor a fost larg, si nu a inclus întotdeauna asistenta necesara pentru obtinerea rezultatelor dorite. În ceea ce priveste telecomunicatiile, transparenta privatizarii, rezultatele legate de tineret, cererea pentru serviciile juridice si informatii si dezvoltarea locala s-au înregistrat progrese mai modeste la realizarea rezultatelor SAT. Amânarea realizarilor semnaleaza necesitatea elaborarii estimarilor mai bune a timpului si resurselor necesare pentru obtinerea lor.

15

ANEXA I Pagina 2 din 15

4. Succesele înregistrate de proiecte sau la îndeplinirea indicatorilor intermediari ai SAT nu s-au transformat întotdeauna în obiective de dezvoltare pe termen lung. Proiectele din agricultura si sectorul social au avut succes, dar rezultatele la nivel de tara nu au fost întotdeauna cele dorite. Reactia de raspuns a sectoarelor reale a fost nesemnificativa (în specia l, în agricultura), s-a blocat reducerea saraciei si accesul la si calitatea serviciilor sociale lasa de dorit. AID si alti parteneri de dezvoltare trebuie sa înteleaga mai bine legaturile între SAT si obiectivele de dezvoltare pe termen lung. La rândul sau, aceasta va ajuta la îmbunatatirea structurii urmatoarei SAT, care se va baza pe rezultate.

5. CSRS propus umple golul dintre interventiile AID si poate sprijini mai eficace obtinerea rezultatelor. Pregatirea CSRS a creat o oportunitate de examinare critic a a succeselor obtinute si de formulare a unui program pentru reformele structurale, unde evolutia a fost lenta, în acelasi timp, adaptându-se la provocarile aparute si sprijinind guvernul în domeniile în care exista un consens asupra masurilor necesare. Programul CSRS, prin urmare, va umple golul din dialogul între Banca si guvern cu privire la politici. Pe lânga aceasta, este necesar sa se asigure un impact mai mare a lucrului proiectelor , majorând scara rezultatelor prin politici si componenta bugetului. În aceasta privinta, lucrul de integrare a strategiilor sectoriale cu alocarile bugetare în contextul CCTM devine o prioritate.

6. Implementarea SAT a demonstrat flexibilitatea de ajustare la circumstante în schimbare . Cresterea preturilor pentru energie a dezvaluit punctele slabe si oportunitatile existente în economie, care sunt mai usor de înteles si la care se poate reactiona mai adecvat datorita activitatilor analitice ale Bancii. În prezent, se pune iarasi accentul pe agricultura si îmbunatatirea reactiei de raspuns din partea ofertei din economie. Reducerea saraciei a devenit de importanta majora. Se cunosc mai bine restrictiile impuse de infrastructura deteriorata asupra competitivitatii, reflectate în propunerea de a adauga un proiect pentru repararea drumurilor în portofoliul de credite.

7. Se obtin rezultate bune când proprietatea si angajamentul autoritatilor este semnificativ, Banca reactioneaza prompt si interventiile sunt bazate pe activitati analitice solide . Angajamentul considerabil al guvernului si reactia rapida a Bancii si donatorilor au contribuit împreuna la reducerea poverii reglementare asupra afacerilor, au asigurat calitatea mediului macroeconomic, au redus povara datoriilor si au miscat înainte reforma administratiei publice si serviciului de stat. S-au obtinut succese mai lente atunci când nu s-a putut gasi un consens între strategia propusa de guvern si ceea ce puteau sprijini donatorii. Aceasta necesita eforturi noi pentru a ajunge la strategii comune în asa domenii ca agricultura, sectorul energetic, drumurile si sectoarele sociale.

8. Se îmbunatateste coordonarea activitatilor donatorilor, ceea ce contribuie la rezultate pozitive. Coordonarea activitatilor donatorilor s-a îmbunatatit pe durata SAT. Banca a lucrat cu alti donatori atât la pregatirea activitatilor analitice, precum si asupra proiectelor individuale de creditare. Cooperarea a fost deosebit de remarcabila la pregatirea CSRS propus si efectuarea Analizei finantelor publice (AFP). Trebuie de mentionat coordonarea programului SIDA si prezentarea proiectelor pilot de asistenta sociala. Consistenta prioritatilor economice si ale dezvoltarii sociale pentru SCERS si PAEM si dorinta altor donatori de a lucra în aceste cadre a facilitat procesul de coordonare. Se preconizeaza ca se va îmbunatati calitatea armonizarii si coordonarii dupa semnarea Cadrului de parteneriat pentru dezvoltare în mai 2006.

16


9. Activitatile analitice ale Bancii au avut un rol esential pentru realizarea obiectivelor programului. AAC au contribuit la întelegerea mai profunda a legaturilor cauzale între obiectivele SCERS sustinute de SAT si actiunile politice si reformele institutionale necesare. De exemplu, ultima actualizare a saraciei (2006) a aratat ca stagnarea recenta a reducerii saraciei este legata de rata lenta de crestere economica în agricultura si de directionarea ineficienta a asistentei sociale . Aceste constatari au determinat o re-evaluare a domeniilor prioritare ale angajamentului de reducere a saraciei, cu accent pe revigorarea agriculturii, directionarea mai eficienta a asistentei sociale si accesul îmbunatatit la servicii medicale si învatamânt. La rândul sau, masurile prioritare în agricultura au avut de câstigat din Notele cu privire la agricultura, care, la rândul lor, au fost bazate pe Memorandumul economic al tarii (MET). În mod similar, proiectele pilot de evaluare a optiunilor de directionare a asistentei sociale spre categoriile sarace ale populatiei în curs de implementare ofera o întelegere a modalitatilor de crestere a eficientei asistentei sociale .

10. Monitorizarea rezultatelor în viitor. Calitatea implementarii SAT va beneficia de un sistem de monitorizare continua a rezultatelor care permite înregistrarea realizarilor, întreprinderea actiunilor de remediere si lansarea unui dialog fructuos cu guvernul si alte parti implicate. Pentru restul perioadei SAT si la pregatirea urmatoarei SAT, se preconizeaza monitorizarea rezultatelor anuale împreuna cu guvernul si, în masura posibilului, împreuna cu alti donatori. Pentru aceasta, se vor exploata pe deplin legaturile cu RAE SCERS, rapoartele privind PAEM si sistemul ABP al AID. Rezultatele înregistrate vor fi aduse la cunostinta populatiei pentru a majora angajamentul si responsabilizarea. Matricea revizuita de politici a SCERS va oferi un cadru integrant bazat pe sarcini masurabile pentru prioritizarea eforturilor de reformare. În cadrul programului Bancii, CSRS va ajuta la integrarea dialogului despre politici cu continutul asistentei tehnice si eforturile investit ionale. În fine, se va acorda atentie planificarii si colectarii datelor initiale întru îmbunatatirea structurii cadrului de rezultate al urmatoarei SAT.

17


Tabelul 1. Moldova: Implementarea declansatorilor scenariului optimist din SAT Jalonul în cazul scenariului optimist din SAT

Implementare 1. Realizarea jaloanelor expuse

în planul anual de implementare al SCERS.

Finalizat partial A fost finalizat primul Raport anual asupra progresului SCERS în luna aprilie 2006, care a oferit o evaluare onesta a realizarilor si carentelor în implementarea planului de actiuni SCERS.

2. Mentinerea unui cadru macroeconomic stabil si a disciplinei fiscale.

Finalizat în totalitate Un nou program FDRA al FMI (5 mai 2006); excedente fiscale primare în valoare de 2,7 si 3,0 la suta din PIB au fost realizate în anii 2004 si 2005 respectiv; a fost realizat acordul de re-esalonare a datoriilor fata de Clubul de la Paris (12 mai 2006).

3. Guvernare si reforma sectorului public

(a) Reforma serviciului public (b) Gestionarea financiara publica (c) Achizitii publice

Finalizat substantial (a) Substituind declansatorul SAT, Guvernul s-a implicat într-un efort mai ambitios al reformei administratiei publice – incorporând agenda de reforme ale serviciului public – adoptarea unui proiect de plan de implementare si de strategie. Un fond fiduciar administrat de Banca din partea multiplilor donatori acorda asistenta tehnica acestui efort de reformare. (b) Rapoartele de disponibilitate a numerarului sunt emise de Trezorerie în fiecare luna. (c) Declansatorii SAT privind achizitionarile dintr-o singura sursa si licitatia deschisa au fost respectati pe deplin. A fost elaborat un proiect satisfacator de lege cu privire la achizitiile publice.

4. Îmbunatatirea mediului de afaceri

(a) Reducerea cheltuielilor de licentiere si inspectie, si a numarului de inspectii; (b) Reducerea timpului de devamare a produselor de import la terminalul din teritoriul tarii de la Chisinau.

Finalizat în totalitate (a) Au fost în totalitate respectati declansatorii SAT cu privire la cheltuielile de licentiere si inspectie, la fel ca si declansatorul pentru numarul de inspectii; (b) Declansatorul SAT privind timpul de devamare a produselor de import la terminalul din teritoriul tarii de la Chisinau a fost respectat din plin;

5. Ameliorarea protectiei sociale: reforma pensiilor

Finalizat substantial (a) Nu au fost introduse noi tipuri de privilegii pentru pensii; (b) Bazele de date pentru înregistrarea colectarii contributiilor de pensie sunt aproape finalizate. Aprobarea amendamentelor la legea cu privire la pensii va permite plati la pensii în conformitate cu contributiile individuale achitate.

6. Agricultura

Finalizat partial Actualul cod funciar este pastrat; abrogarea cerintei de export prin intermediul Bursei universale a marfurilor; lipsa unei administrari directe a productiei culturilor; Totusi, au sporit subventiile risipitoare în sectorul agrar.

18


Pilonul SAT I: Promovarea mediului de afaceri competitiv, a stabilitatii si dezvoltarii în favoarea categoriilor sarace ale populatiei:

11. Un mediu macroeconomic mai stabil, micsorarea poverii de datorii si un mediu de afaceri mai sanatos sunt rezultate pozitive obtinute cu contributia Bancii în aceasta perioada a SAT. Cu toate acestea, dezvoltarea a fost conditionata în mare parte de consumul derivat din volumul mare de transferuri de peste hotare si cresterea salariilor. Principala îngrijorare, dupa cum se indica în RAE al SCERS, este raspunsul limitat al ofertei din economie. RAE a remarcat ca restructurarea preconizata a economiei nu s-a realizat. Pe lânga aceasta, salariile masurate în valuta straina au crescut mai repede decât productivitatea muncii, sporind costurile unitare ale muncii. Întrebarea cheie este daca realizarile obtinute în stabilizarea situatiei macroeconomice si reducerea obstacolelor pentru afaceri si comert sunt suficiente pentru declansarea reactiei ofertei sau daca este necesar de a accelera ritmul reformelor. Se planifica sa se urmareasca un set de baza a indicatorilor competitivitatii legati de SCERS si sa se continue îmbunatatirea întelegerii legaturilor cauzale între actiunile politice si rezultatele în ameliorarea competitivitatii.

12. Calitatea mediului macroeconomic s-a îmbunatatit. S-au obtinut rezultate remarcabile în îmbunatatirea calitatii mediului macroeconomic. Excedentele fiscale primare au depasit valorile stabilite de SAT. În viitor, prioritatea va fi de a micsora inflatia sub 10%. FDRA al FMI si CSRS al Bancii vor sustine guvernul în eforturile sale .

13. Moldova a înregistrat rezultate substantiale în reducerea poverii datoriilor externe . În SAT se remarca ca nivelul înalt al datoriilor externe reprezinta un risc înalt pentru stabilitatea macroeconomica. Restantele fata de creditorii bilaterali au cauzat amânarea aprobarii SCERS si, prin urmare, a finalizarii SAT. Cresterea economica rapida – în medie 7% în ultimii 6 ani – si politica fiscala prudenta au redus marimea relativa a datoriei externe de la 106% din PIB în 2001 pâna la 55% în 2005. În prezent, indicatorii îndatorarii Moldovei sunt mai mici de nivelul considerat critic pentru tarile AID. S-a ajuns la acord în ceea ce priveste re-esalonarea restantelor la datoriile externe la întâlnirea recenta a membrilor Clubului de la Paris, ceea ce se preconizeaza ca va micsora deservirea datoriilor pe durata programului sustinut de FMI (2006-2008) de la USD 149.9 milioane pâna la USD 60.8 milioane. Banca a sustinut eforturile guvernului si a acordat consultanta în domeniul gestionarii datoriilor.

14. Nivelul subsidiilor a crescut, contrar asteptarilor SAT. MET al Bancii recomanda autoritatilor sa se axeze asupra îmbunatatirii calitatii impozitarii si serviciului vamal si mai putin asupra nivelului veniturilor. Cu toate acestea, volumul crescând al importurilor împreuna cu cresterea economica solida au dus la majorarea veniturilor din impozite, ceea ce a permis guvernului sa majoreze cheltuielile si sa pastreze o pozitie fiscala exigenta. Guvernul a alocat mai multe fonduri pentru sectoarele sociale, pensii cu privilegii si pentru subsidiile din sectorul agricol. Rezultatele preliminare ale Analizei Finantelor Publice sugereaza ca guvernul trebuie sa creeze un spatiu fiscal pentru a avea loc pentru volumul mai mare a investitiilor publice. CSRS propus va sustine acest efort, atât în sistemul de pensii, cât si în agricultura.

19


15. Succesul realizarii reformei pensionare nu este deplin. SAT prevedea finisarea agendei reformei pensionare aprobate în 1998 si a acordat sprijin prin intermediul Proiectului gestionarii protectiei sociale 1. Declansatorii din acest domeniu pentru scenariul optimist au fost atinsi partial. Pâna în prezent, circa 75% din dosarele pensionare individuale au fost introduse în baza de date a contribuabililor 2. Desi nu s-au introdus categorii noi de pensionari privilegiati, cheltuielile pentru beneficiile pensionarilor privilegiati continua sa creasca. Guvernul a adoptat în 2004 o strategie de reformare a pensiilor în sectorul agricol în concordanta cu indicatorii intermediari ai SAT. Cu toate acestea, implementarea acestor reforme se desfasoara lent.

16. Lucrul de pregatire a CSRS propus a consolidat dialogul privind pensiile, sustinând: (i) crearea conturilor individuale pentru 100% de contribuabili de pensii; (ii) implementarea strategiei de reformare a pensiilor pentru unificarea sistemului pensionar pentru toate tipurile de pensionari (neagricoli, agricoli si privilegiati); si (iii) succesul legarii beneficiilor de contributii. ACP ofera o analiza premergatoare pentru evaluarea durabilitatii financiare a sistemului de pensii.

17. Mediul de afaceri s-a îmbunatatit si s-a micsorat numarul obstacolelor pentru comert. S-au obtinut rezultate semnificative la îmbunatatirea mediului de afaceri si facilitarea comertului. Toate jaloanele intermediare ale SAT, inclusiv declansatoarele scenariului optimist, pentru costul activitatii de afaceri (reducerea timpului si cheltuielilor pentru obtinerea licentelor, reducerea cheltuielilor pentru inspectii si efectuarea unui numar mai mic de inspectii) au fost depasite, cu o singura exceptie. În 2005, erau necesari 303 USD pentru a obtine o licenta, în comparatie cu 550 USD din declansatorul scenariului optimist al SAT si indicatorului intermediar. Cheltuielile medii pentru inspectii erau de USD 99 si numarul mediu de inspectii pe an a fost de 11.4 în comparatie cu USD 1,000 si respectiv 12 inspectii conform declansatorilor scenariului optimist al SAT.

18. Angajamentul anterior al guvernului si sprijinul prompt al Bancii si altor donatori au contribuit la obtinerea acestor rezultate. Guvernul a aprobat „Conceptul reformei regulatorii” în 2004 si apoi, Legea „ghilotinei” si Strategia nationala de reforma regulatorie, care încearca sa îmbunatateasca calitatea legilor elaborate acordând atentie sporita impactului acestor legi. Banca a sustinut aceste eforturi prin activitati analitice, inclusiv Evaluarea Climatului (2004), ? ET (2005) si Studiul Comertului (2004).

19. Implementarea Proiectului de facilitare a comertului si transportului în Europa de sud-est (FCTESE) a contribuit la reducerea cheltuielilor netarifare datorita simplificarii procedurilor de devamare, eliminarii ineficientelor la trecerea frontierei si vamii, în general, si sustinerea racordarii regulamentelor vamale la standardele UE. Recent, s-au înregistrat rezultate la stabilirea Sistemului automatizat de date vamale (ASYCUDA) al sistemului de devamare bazat pe riscuri. S-a redus perioada necesara pentru devamare. Sondajele efectuate confirma ca înca a ramas mult de lucru în acest domeniu.

1 Co-finantat de DFID. 2 Declansatorul scenariului optimist era implementarea sistemului de conturi individuale. Pe de alta parte, indicatorul intermediar SAT a fost 50%. Proiectul pentru Protectie Sociala a prevazut ca sistemul va începe sa functioneze din ianuarie 2005. Acum se preconizeaza ca aceasta se va întâmpla la începutul anului 2007.

20


20. Banca planifica sa continue acordarea asistentei pentru prioritatile Guvernului prin CSRS propus, credite investitionale si activitati analitice (inclusiv sondaje). Proiectul de ameliorare a competitivitatii, aprobat la sfârsitul anului 2005, sprijina rationalizarea de mai departe a obstacolelor administrative întru reducerea costurilor de respectare a legislatiei si modernizarea sistemelor de calitate si sporirea capacitatii de producere a bunurilor care corespund standardelor de pe pietele de export, asa ca UE. De asemenea, ea va sustine introducerea evaluarilor impactului regulator, conform practicilor UE, întru mentinerea câstigurilor pe termen lung obtinute datorita anularii reglementarii. CSRS va monitoriza indicatorii pentru mediul de afaceri si facilitarea comertului.

21. Modernizarea institutiilor sectorului transporturilor este lenta, desi s-a îmbunatatit cunoasterea restrictiilor impuse de sector asupra competitivitatii. SAT a remarcat ca reteaua de drumuri, desi este extinsa, se deterioreaza. RAE SCERS subliniaza impactul drumurilor rele asupra costurilor de transport si a competitivitatii. MET si AFP recenta confirma aceasta. Nivelul mai mic al investitiilor publice - în jur de 2% din PIB – si posibilitatile limitate de implicare a sectorului privat prin parteneriate private/publice, dupa cum mentioneaza NCC cu privire sa RAE, reprezinta restrictii semnificative.

22. SAT ofera sprijin limitat pentru reabilitarea drumurilor în cadrul Proiectului de comert si transport si atingerea indicatorilor intermediari ai SAT este lenta. Programul CSRS propus va sprijini obiectivul SCERS de adoptare si implementare a unei strategii pentru sectorul drumurilor, care va include reforma finantarii reparatiei drumurilor si se va axa asupra restabilirii lor. Un proiect de restabilire a retelei de drumuri va ajuta la majorarea resurselor necesare pentru reparatia capitala a infrastructurii transporturilor si va crea institutii ce vor facilita întretinerea drumurilor prin taxe si participarea utilizatorilor. O astfel de asistenta ar trebui sa ajute la obtinerea rezultatelor specificate de SAT.

23. Ridicarea preturilor pentru energie au readus atentia asupra reformelor nefinisate din sectorul energetic. În trecut, Banca a sustinut activ reformele din sectorul energetic. Aceste reforme au început în anii 1990 si datorita lor s-a creat un organ regulator independent, s-a asigurat generarea, furnizarea si distribuirea neîntrerupta a electricitatii, s-au introdus reguli de comercializare competitiva si recuperarea costurilor datorita ajustarii tarifului, limitarii subsidiilor si partial, s-a rezolvat problema datoriilor istorice a sectorului energetic . Sprijinul Grupului Bancii Mondiale a fost acordat sub forma de credite investitionale, dialog politic în contextul actiunilor de ajustare, asistenta tehnica, garantii (AMGI) si investitii capitale (CFI). Grupul Bancii Mondiale este cel mai mare prestator de asistenta externa pentru acest sector12.

12 Alti donatori sunt BERD (repararea retelei de încalzire centralizata a municipiului Chisinau), USAID, Olanda, si Agentia Suediei pentru Dezvoltare Internationala (ASDI) (asistenta tehnica în sprijinul proiectelor Energetice I si II finantate de AID).

21


24. SAT a acordat atentie limitata problemelor energetice, axându-se în principal, pe eficienta energetica în comunitatile pilot si cladirile publice. Acesti declansatori intermediari ai SAT au fost atinsi. Proiectul energetic II a generat economii semnificative datorita aplicarii noilor tehnologii eficiente si a majorat disponibilitatea încalzirii în regiunile pilot pe durata anului. De asemenea, proiectul s-a ocupat de necesitatile de investitii fizice în distribuirea energiei si acorda asistenta tehnica pentru îmbunatatirea situatiei datoriilor.

25. Cresterea recenta a preturilor pentru energie accentueaza vulnerabilitatea Moldovei deoarece ea importa majoritatea resurselor energetice. Banca a actionat rapid pentru a acorda asistenta guvernului efectuând o analiza a impactului macroeconomic si distributional al preturilor mai înalte la energie. Analiza a aratat ca economia Moldovei este foarte ineficienta din punct de vedere energetic (coeficientii de utilizare a energiei sunt mult mai înalti decât aceiasi coeficienti din tarile cu venituri similare si mult mai industrializate) si ca Moldova nu se afla în situatia de a profita de amplasarea sa strategica ca tara de tranzit al energiei între est si vest.

26. CSRS propus va sustine ameliorarea eficientei energetice prin încurajarea introducerii tarifelor care reflecta costurile economice, mentin disciplina financiara în sectoarele gazelor si electricitatii, si vor introduce disciplina în sectorul încalzirii. CSRS propus va încuraja de asemenea guvernul sa se racordeze la normele europene pentru a dezvolta capacitatea Moldovei de a servi drept coridor pentru transportul energiei între Comunitatea Statelor Independente (CSI) si pietele energetice ale UE, si crearea oportunitatilor pentru investitii. De asemenea, CSRS va aborda impactul social al cresterii preturilor prin intermediul evaluarii impactului asupra saraciei si impactului social si prin directionarea mai eficienta a subsidiilor pentru compensarea preturilor la energie existente.

27. Agricultura si dezvoltarea rurala. Când SAT a fost pregatita, Banca era preocupata privind unele aspecte ale politicii guvernului pentru agricultura, în special, predilectia pentru gospodariile mari si organizarea obligatorie a gospodariilor mici în cooperative. SAT a stabilit în calitate de declansator pentru scenariul optimist respectarea Memorandumului de întelegere (MI) privind politicile pentru agricultura semnat de Guvern si Banca în 2001. Respectarea MI este partial satisfacatoare. Temuta schimbare a succeselor reformei funciare prin revizuirea sau revocarea Codului Funciar nu s-a materializat. Cu toate acestea, guvernul a continuat sa intervina pe pietele cerealelor si semintelor oleaginoase. Subsidiile preferentiale pentru gospodariile mari au fost acordate în dezavantajul fermierilor mici. Subsidiile acordate de guvern au for utilizate în mare parte pentru a finantare costurile de productie recurente. Stimulii creati pentru gospodariile mari de a se restructura nu au sporit dezvoltarea sectorului.

28. Proiectele investitionale în agricultura au demonstrat rezultate satisfacatoare, în conformitate cu obiectivele lor de dezvoltare si indicatorii intermediari ai SAT. Proiectul cadastral I a sustinut înregistrarea a 75% din proprietatea rurala, astfel, fortificând siguranta dreptului de posesiune si proprietate, oferind fermierilor gaj pentru accesarea finantarii. Cu toate acestea, dupa cum se indica în Notele cu privire la agricultura pregatite de Banca, o mare parte din pamânt ramâne în proprietatea statului si a companiilor mari si economic mai putin eficiente.

22


29. Primul Proiect de investitii si servicii rurale (RISP I), care a lucrat cu sectorul bancar si institutiile de microfinantare, a contribuit la sporirea accesului la finante si servicii de asistenta. Portofoliul sectorului bancar în agricultura s-a majorat cu 144% si cu 120% în industria agricola în anii 2002-2004, conform rezultatelor preconizate ale SAT. Circa 300,000 fermieri au beneficiat de 540,000 servicii de extensiune prin intermediul unei retele de 35 prestatori de servicii privati si peste 400 consultanti locali/regionali. Aceste cifre depasesc indicatorii intermediari ai SAT. RISP II (aprobat în AF 2006) va continua sa acorde servicii de consultanta, dar se va concentra asupra fortificarii institutiilor, încercând sa optimizeze activitatile la programele bugetare ale guvernului si sa fortifice capacitatea Ministerului Agriculturii de a le gestiona si monitoriza.

30. Desi cadrul legislativ care sustine consolidarea terenurilor exista deja, dupa cum stipuleaza indicatorii intermediari ai SAT, procesul de consolidare a terenurilor agricole pe principiul participarii benevole a demarat în ritm mai lent decât a preconizat guvernul. RISP II va finanta implementarea unei serii de proiecte pilot mici pentru a determina daca este necesar de facut schimbari în legislatia actuala si care este rolul guvernului în încurajarea acestor tranzactii. Banca lucreaza de asemenea cu guvernul la elaborarea unei strategii de atenuare a riscurilor/pericolelor prin Activitati economice si sectoriale (AES).

31. În pofida acestor interventii de succes, performanta sectorului agricol este mai mica decât performanta în economie. Aceasta a dus, dupa cum arata Actualizarea situatiei saraciei (2006) la cresterea saraciei în spatiul rural din anul 2003. Activitatile analitice ale Bancii întreprinse în cadrul Notelor cu privire la sectorul agricol au identificat factorii care micsoreaza profitabilitatea sectorului agricol: preturile mici oferite producatorilor, care nu au fost restructurate, productivitate joasa, piete subdezvoltate si excesiv de reglementate si lipsa unei industrii agro-alimentare dinamice. Multe din aceste probleme nu sunt abordate de proiectele investitionale.

32. CSRS propus planifica sa ajute guvernul sa se ocupe de restrictiile ce micsoreaza profitabilitatea agriculturii, axându-se asupra anularii reglementarii pietelor (exporturi, seminte, etc.) si sporirii eficiente i cheltuielilor publice pentru agricultura, facându-le mai putin distorsionate în favoarea gospodariilor corporative mari. Daca preturile oferite producatorilor nu se vor mari, CSRS prevede alte eforturi în acest domeniu. De asemenea, se preconizeaza ca un alt proiect investitional va acorda sprijin fermierilor la ameliorarea competitivitatii lor si accesului la pietele de export, sau la reducerea vulnerabilitatii lor fata de calamitatile naturale.

33. Este prea devreme sa se evalueze impactul complet al asistentei Bancii asupra dezvoltarii sectorului financiar. Banca si FMI au actualizat Programul de Evaluare a Sectorului Financiar (PESF) si au produs un Plan de actiuni. Respectarea versiunii actualizate a PESF poate fi evaluata numai la sfârsitul SAT. Banca a oferit sau va oferi asistenta pentru dezvoltarea sectorului financiar prin RISP si Proiectul de ameliorare a competitivitatii. Dupa cum s-a mentionat mai înainte, indicatorii RISP pentru sporirea volumului de creditare a spatiului rural au fost atinsi. Proiectul de ameliorare a competitivitatii (PAC) abordeaza principalele impedimente în accesul la finantare a companiilor – gaj insuficient si un sistem ineficient de informatii privind istoria de credit – prin crearea unui asemenea sistem care urmareste si fortifica capacitatea de gestionare a schemelor de garantare a creditelor.

23


34. Asistenta limitata acordata de Banca este pusa în functie de trei activitati mici finantate de FIRST (Initiativa de reforma si fortificare a sectorului financiar) în sectorul asigurarilor, guvernarea corporativa si reforma contabilitatii si auditului. Moldova îsi racordeaza sistemul contabil de audit la standardele internationale. RAE SCERS arata ca desi sectorul financiar este stabil, el are un rol foarte mic în finantarea investitiilor. Ratele înalte de intermediere se atribuie lipsei competitiei. Pentru restul perioadei SAT, Banca împreuna cu FMI, îsi va mari contributia pentru sectorul financiar.

35. Rezultatele preconizate ale privatizarii nu sunt sprijinite prin programe finantate de AID. La momentul pregatirii SAT, guvernul a adoptat o atitudine negativa fata de continuarea privatizarii, preferând sa se concentreze asupra transparentei actiunilor anterioare de privatizare. Drept consecinta, Creditul pentru ajustari structurale 3 (CAS-3) a fost anulat. În prezent, totusi, FDRA al FMI contine masuri specifice pentru privatizare, inclusiv în sectorul bancar.

36. Rezultatele preconizate în sectorul telecomunicatiilor nu sunt sprijinite prin programe finantate de AID. SAT prevede elaborarea cadrului legislativ si regulator pentru e-comert. SCERS raporteaza anumite rezultate realizate cu ajutorul Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). CSRS nu propune monitorizarea rezultatelor în sectorul telecomunicatiilor, chiar daca SAT prevede evolutii în ceea ce priveste utilizarea internetului si e-comertul. Banca va încerca sa obtina finantare pentru acest sector împreuna cu alti donatori.

Pilonul II al SAT: Minimizarea riscurilor sociale si ecologice, fortificarea resurselor umane si promovarea includerii sociale

37. Banca este implicata de mult timp în sectoarele sociale. SAT a încercat sa consolideze câstigurile obtinute în trecut în sectoarele ocrotirii sanatatii si învatamântului si sa sustina initiative noi, asa ca îmbunatatirea livrarii apei potabile. În declansatorii scenariului optimist nu au fost incluse rezultate pentru sectoarele sociale 13. În general, evolutia spre atingerea indicatorilor intermediari ai SAT a fost satisfacatoare, dar probabilitatea realizarii rezultatelor propuse de SAT este mica. Activitatile analitice recente au dezvaluit ineficiente grave în livrarea serviciilor sociale, în pofida faptului ca ele acum consuma doua treimi din bugetul public. Nu s-au realizat îmbunatatiri semnificative în ceea ce priveste dimensiunea sociala a saraciei, diferentele între accesul la învatamânt si serviciile publice de ocrotire a sanatatii majorându-se. S-au obtinut rezultate limitate la directionarea asistentei sociale spre cei saraci. RAE SCERS contine acelasi aprecieri.

38. În a doua jumatate a SAT se va reînnoi efortul prin (a) realizarea unui consens mai bun între partile implicate si donatori în ceea ce priveste obiectivele SCERS si strategiile sectoriale ; (b) avansarea restructurarii programelor sectoriale si alocatiilor bugetare; si (c) perfectionarea mecanismelor de monitorizare pentru urmarirea rezultatelor. Seria de CSRS propusa preconizeaza monitorizarea evolutiei eficientei de utilizare a resurselor. Operatiunile investitionale planificate se vor racorda la obiectivele SCERS.

13 Pensiile au fost incluse, dar perspectiva era disciplina fiscala si nu asigurarile sociale.

24


39. Realizarile în directionarea mai eficienta a asistentei sociale sunt limitate. SAT se axeaza asupra cresterii eficacitatii directionarii asistentei sociale spre cei saraci. Datorita elaborarii une i strategii pentru asistenta sociala si elaborarea proiectelor pilot de evaluare a modalitatilor alternative de directionare a asistentei sociale spre cei saraci s-au înregistrat progrese spre atingerea indicatorilor intermediari ai SAT. Un studiu recent pregatit de Departamentul Marii Britanii pentru Dezvoltare Internationala (DFID) si Banca a aratat ca numai 23% din benefic iile asistentei sociale ajungeau la 40% din cei mai saraci cetateni în anul 2004, în timp ce mai mult de jumatate din aceste beneficii ajungeau la cele mai bogate 40% ale populatiei. Actualizarea recenta a situatiei saraciei face concluzia ca directionarea ineficienta a asistentei sociale a contribuit la încetinirea ritmului de reducere a saraciei.

40. CSRS propus planifica monitorizarea rezultatelor sporirii eficientei cheltuielilor asistentei sociale pentru populatia saraca. Componentul de asistenta sociala a proiectului investitional nou preconizat va acorda asistenta tehnica pe baza proiectelor pilot în curs de desfasurare, pentru îmbunatatirea directionarii asistentei sociale. Agenda actuala se axeaza asupra crearii unei baze de date unice a beneficiarilor si examinarea daca este adecvat sa se directioneze asistenta sociala pe baza veniturilor, luând în consideratie ca o parte considerabila a populatiei are venituri nemonetare. Nu este clar daca obiectivul SAT de acordare a 85% din asistenta sociala celor saraci va fi îndeplinit.

41. Banca se intereseaza de mai mult decât numai învatamântul rural. SAT considera prioritara sprijinirea învatamântului rural ca parte a strategiei de asistenta pentru acele domenii unde livrarea serviciilor este cea mai slaba. Proiectul educatie i de calitate în spatiul rural (AF 2006) ajuta la implementarea strategiei reformei învatamântului rural prevazuta de SAT. Luând în consideratie deteriorarea recenta a indicatorilor pentru învatamânt în spatiul rural, totusi, este neclar daca indicatorii SAT în domeniul includerii si calitatii învatamântului pot fi atinsi.

42. Implementarea, actiunile analitice întreprinse pentru a sprijini pregatirea strategiei pentru învatamânt si lucrul pregatitor pentru AFP au aratat ca Moldova ramâne în urma vecinilor sai în ceea ce priveste atingerea rezultatelor în învatamânt. Sistemul actual manifesta multiple inegalitati, partial din cauza insuficientei serviciilor de învatamânt pre-scolar. Pe lânga aceasta, baza analitica pentru avansarea reformei întregului sector ramâne a fi slaba, în particular, în ceea ce priveste legarea planurilor din SCERS cu Initiativa Educatie pentru toti din cadrul de cheltuieli pe termen mediu.

43. Cu asistenta Bancii s-a început lucrul asupra unei agende mai extinse. În octombrie 2005, guvernul a consolidat mai multe planuri într-o singura strategie , care sustinea aplicarea cu succes a finantarii din Initiativa Educatie pentru toti, oferind USD 13 milioane pentru dezvoltarea timpurie a copiilor în urmatorii trei ani. Pe baza rezultatelor deja obtinute în reformarea învatamântulu i, s-au elaborat diferite strategii sub-sectoriale, o mare parte din ele fiind asociate cu Proiectul învatamântului general finisat, finantat de Banca.

25


44. Alte rezultate pot fi obtinute numai prin utilizarea mai eficienta a alocatiilor bugetare actuale pentru învatamânt, care se ridica la 6.8% din PIB. Aceasta necesita atingerea unui consens în privinta strategiei pentru sectorul învatamântului, implementarea ei în componenta CCTM si participarea tuturor donatorilor. Seria propusa de CSRS va monitoriza progresul în reducerea ineficientelor.

45. Evolutia lenta a consolidarii reformei sectorului ocrotirii sanatatii. Moldova a efectuat rapid reforme în sectorul ocrotirii sanatatii în anii 1990. În 2004, s-a introdus sistemul de asigurari medicale, care a majorat semnificativ resursele alocate pentru sanatate, acestea ajungând la 4.7% din PIB. Proiectul finisat al Fondului pentru investitii în sanatate a sustinut introducerea asigurarii medicale, actiunile de îmbunatatire a accesului la serviciile medicale si micsorarea infrastructurii vechi. Un proiect de control al HIV/SIDA acorda asistenta guvernului la implementarea programului sau de combatere a tuberculozei (TB) si HIV/SIDA. Un grup de donatori au facut un fond comun pentru finantare complementara – Fondul Global pentru SIDA, Tuberculoza si Malarie (FCSTM), agentiile Organizatiei Natiunilor Unite (ONU), Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), Fundatia Soros /Institutul Societatii Deschise, Asociatia regala Olandeza pentru Combaterea Tuberculozei (AROCT), ASDI-Suedia, Agentia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internationala (USAID) si Guvernul Japoniei.

46. Dupa cum preconizeaza SAT, mai mult de 35% din cheltuielile pentru sanatate sunt îndreptate acum spre sectorul serviciilor medicale primare si serviciile publice ofera gratis pachetul de baza pentru persoanele vulnerabile. Nota cu privire la sectorul ocrotirii sanatatii stabileste temeiul restructurarii spitalelor în viitor. Finantarea durabila din partea statului pentru programele de combatere a TB si SIDA este asigurata. S-au obtinut rezultate bune în ceea ce priveste atingerea indicatorilor stipulati de SAT. Indicatorii pentru sectorul ocrotirii sanatatii înregistrati în cadrul SCERS (mortalitatea materna si a copiilor) s-au îmbunatatit si se vad semne de succes si la capitolul combaterea SIDA.

47. Dupa cum s-a indicat în recenta Nota privind politicile pentru sectorul ocrotirii sanatatii si se admite în RAE SCERS, reformele ramân a fi incomplete si este mult de facut pentru a spori gradul de acoperire a asigurarilor medicale, eficienta cheltuielilor pentru sanatate si calitatea serviciilor medicale primare. Banca va continua sa acorde asistenta guvernului la implementarea reformei în sectorului ocrotirii sanatatii prin CSRS propus si un proiect planificat de sustinere a acestui sector. CSRS propus va aborda îmbunatatirea utilizarii resurselor si fortificarea sistemului primar de ocrotire a sanatatii. Proiectul investitional planificat va ajuta la armonizarea asistentei donatorilor în jurul strategiei pentru acest sector si va consolida reformele din CCTM, care se conformeaza CSRS.

48. Un început bun a avut îmbunatatirea accesului la apa potabila, dar Moldova totusi va întâmpina dificultati la realizarea acestui ODM. SAT a lansat asistenta Bancii pentru îmbunatatirea accesului la apa potabila si rezultatelor financiare ale companiilor de livrare a apei. Proiectul de alimentare cu apa si canalizare finanteaza o serie de proiecte pilot mici în localitati selectate si în acelasi timp, contribuie la fortificarea capacitatii institutionale pentru implementarea Planului national de actiuni în domeniul alimentarii cu apa. Proiectul este în curs de implementare. Sporirea accesului si gradului de acoperire au fost îndeplinite conform SAT. Cu toate acestea, rezultatele nu sunt la fel de bune în ceea ce priveste rezultatele financiare ale serviciilor comunale, chiar daca ratele de colectare s-au îmbunatatit în regiunile pilot. Guvernul a solicitat ajutorul Bancii la coordonarea lucrului donatorilor în domeniul livrarii apei potabile si astfel, la mobilizarea resurselor suplimentare. Atingerea rezultatelor SAT necesita nu numai

26

ANEXA 1

Pagina 13 din 15

implementarea cu succes a tuturor proiectelor pilot, dar un impact la nivelul întregului sector, inclusiv monitorizarea atenta a calitatii apei.

49. Neratificarea Proiectului pentru tineret de catre parlament în anul 2004 a afectat agenda propusa pentru tineret. Prin urmare, majoritatea rezultatelor prevazute de SAT probabil nu vor fi realizate. Principalul instrument existent de sustinere a activitatilor pentru tineret este dialogul initiat de Grupul glasul tinerilor (GGT). Câteva proiecte finantate de Banca – Combaterea HIV/SIDA, Fondul de investitii sociale (FIS), Învatamântul General, Grantul JSDF pentru Transnistria si RISP – de asemenea, includ activitati pentru tineret.

50. Îndeplinirea agendei ecologice propuse este satisfacatoare la nivel de proiecte . Acordul de re-procurare a emisiilor (ARE) din cadrul Proiectului de conservare a energiei al Fondului de Carbon pentru Dezvoltare Comunitara (FCDC) a fost semnat în contextul Protocolului de la Kyoto. Utilizarea biomasei din deseuri agricole în calitate de sursa de energie a fost lansata odata cu Proiectul energie i renovabile din deseuri agricole (biomasa). Proiectul de aprovizionare cu apa si canalizare si Proiectul de control al poluarii în agricultura al GEF abordeaza riscurile pentru sanatate generate de apa subterana. Proiectul GEF gestionarea durabila a stocurilor de poluanti organici persistenti (POP) sprijina pastrarea sigura si distrugerea poluantilor organici persistenti si elaborarea legilor si regulamentelor pentru gestionarea, fortificarea capacitatii de gestionare si sensibilizarea opiniei publice în legatura cu POP. Proiectul de conservare a solurilor al Fondul Prototip de Carbon (FPC) ajuta la împadurire. Dezvoltarea comunitara a padurilor ajuta la reabilitarea mediului si împadurire. Perspectiva realizarii rezultatelor stipulate de SAT este pozitiva; într-adevar, SAT ar putea produce rezultate mai bune decât s-a preconizat anterior, luând în consideratie gama larga de interventii. RAE SCERS nu raporteaza asupra progreselor agendei de protectie a mediului. De asemenea, nu este clar daca aceste proiecte au un impact la nivel national, ajutând la elaborarea rezultatelor institutionale durabile .

Pilonul III al SAT: Combaterea coruptiei si îmbunatatirea guvernarii sectorului public

51. Când a preluat mandatul, guvernul actual si-a exprimat intentia de a combate practicile corupte, care, sustinea el, au plagiat administratiile precedente. SAT a acordat o prioritate înalta îmbunatatirii guvernarii. Declansatorii scenariului optimist includeau indicator i pentru guvernare în achizitii, reforma serviciului public si administratiei publice si anularea reglementarii. Majoritatea acestor indicatori au fost îndepliniti în întregime, iar altii partial. În pofida progresului realizat, o mare parte din agenda pentru guvernare a ramas la etapa de implementare si au aparut îngrijorari în ceea ce priveste utilizarea puterii politice pentru influentarea rezultatelor economice.

52. Guvernul a realizat progrese la initierea unei reforme ambitioase a administratiei publice si serviciului de stat. Guvernul a plasat reforma administratiei publice printre principalele sale prioritati si actiunile întreprinse pâna în prezent depasesc jaloanele intermediare ale SAT. În 2005, guvernul s-a angajat într-o reforma complexa a administratiei publice care are drept scop (a) îmbunatatirea capacitatii guvernului de a lua decizii privind politicile , (b) optimizarea structurii organizationale a guvernului, (c) crearea unui serviciu de stat profesional, si (d) realizarea unei racordari mai bune între alocatiile bugetare si prioritatile strategice ale tarii. În rezultat, cu sprijinul donatorilor, Guvernul a pregatit Strategia administratiei publice centrale si Planul de implementare a acesteia , care au fost aprobate de Cabinetul de Ministri la 28 decembrie 2005. Rezultatele reformei serviciului de stat includ aprobarea strategiei privind recrutarea

27

competitiva a functionarilor de stat si lansarea reformei salariale în serviciul de stat.

53. Programul CSRS propus va monitoriza progresele spre realizarea rezultatelor SAT preconizate pentru scenariul optimist – angajare competitiva si reforma salarizarii. Se va acorda asistenta tehnica prin intermediul unui fond fiduciar format de mai multi donatori si administrat de Banca14. Resursele fondului vor ajuta guvernul sa avanseze reorganizarea institutionala a statelor, formarea gândirii strategice si capacitatii de elaborare a politicilor, fortific area mijloacelor de control managerial si responsabilitatii, si capacitatii de gestionare a schimbarilor, si crearea unui serviciu public profesional pe baza de merite.

54. S-a reusit fortificarea CCTM, dar aceasta înca nu reflecta prioritatile stabilite de SCERS. Evaluarea responsabilitatii financiare a tarii (ERFT) si Raportul de tara privind evaluarea procurarilor (RTEP) finisate în 2003 si urmate de PEFA si, în prezent, AAFP servesc drept baza analitica pentru asistenta Bancii întru ameliorarea gestionarii cheltuielilor publice. În particular, SAT prevedea institutionalizarea procesului CCTM în calitate de mecanism de îmbunatatire pentru (a) ajustarea prioritatilor SCERS si alocatiilor bugetare; (b) elaborarea programelor sectoriale bazate pe alocatiile prioritare de resurse; si (c) capacitatea de a urmari si monitoriza impactul. Indicatorii intermediari a i SAT au fost atinsi. Autoritatile au (a) întreprins masuri pentru a consolida legatura între CCTM si procesul bugetar; (b) s-au bazat pe estimari mai realiste ale veniturilor; (c) lansat exercitiul pilot CCTM împreuna cu autoritatile locale ; (d) au extins bugetarea programelor pilot; si (e) efectuat analize ale cheltuielilor bazate pe indicatorii de performanta pentru raportarea asupra executarii anuale a bugetului. Guvernul elaboreaza de asemenea strategii sectoriale (învatamânt, ocrotirea sanatatii, asistenta sociala si, curând, agricultura) pentru a întemeia alocarile pe strategii clare si a putea urmari impactul.

55. Scopul SAT de a stabili reciprocitate între prioritatile SCERS, alocatiile CCTM si alocatiile bugetare este foarte ambitios si probabil va fi atins numai pe termen lung15. Pentru a accelera acest proces, CSRS propus insista ca CCTM sa fie prezentat Parlamentului înainte de examinarea bugetului, inc luderea cheltuielilor capitale în CCTM si îmbunatatirea proiectelor investitionale. Proiectul AFP va ajuta în continuare la îmbunatatirea pregatirii si executarii bugetului, sustinerea elaborarii noului sistem informational de management financiar, finisarea reformei trezoreriale si îmbunatatirea sistemului de control intern si audit.

56. Exista necesitatea majorarii spatiului fiscal pentru investitiile publice prin majorarea eficacitatii alocatiilor bugetare actuale . AFP sugereaza crearea spatiului fiscal pentru investitii prin eficientizarea alocatiilor bugetare actuale si nu prin majorarea veniturilor. Prin urmare, exista necesitatea fortificarii capacitatii de elaborare a politicilor, formulare a strategiilor si monitorizare eficace a rezultatelor. În timp ce elaborarea câtorva strategii sectoriale este primul pas binevenit, trebuie de facut mult mai mult. Pentru a sustine aceste eforturi, asistenta tehnica sau operatiunile investitionale ar trebuie sa vizeze interventii la nivel sectorial prin intermediul restructurarii alocatiilor bugetare. Una din prioritati ar trebui sa fie, prin urmare, garantarea faptului ca lectiile însusite în rezultatul interventiilor pilot vor fi incorporate în politica pentru întregul sector, iar interventiile sunt racordate la interventiile altor donatori în jurul strategiilor sectoriale .

57. Moldova a obtinut rezultate la îmbunatatirea practicilor de achizitii publice . SAT include indicatori pentru achizitionari ca declansatori ai scenariului optimist. SAT a implementat 14 Resursele fondului fiduciare au fost oferite de DFID, ASDI si Olanda, cu activitati de pregatire sustinute de PNUD. Grantul va fi administrat de Banca Mondiala si implementat de Unitatea reformei administratiei publice din aparatul Guvernului. 15 Dupa cum se indica în RAE SCERS, CCTM nu reflecta toate prioritatile SCERS. De asemenea, înca se depun eforturi pentru de a lega strategiile sectoriale cu alocatiile bugetare si apoi, cu rezultatele.

28

agenda elaborata în cadrul RPEP (2003) cu sprijinul grantului de fortificare a capacitatilor acordat de AID, ceea ce a dus la aprobarea unei legi noi si moderne cu privire la achizitiile publice si îmbunatatiri semnificative în domeniu. Achizitiile din sursa unica (reducerea carora este unul din rezultatele SAT) s-au diminuat de la 51% la 45% dupa valoarea contractelor (inclusiv servicii comunale) si utilizarea tenderelor deschise s-a majorat de la 28% pâna la 40% dupa valoarea contractelor acordate. Rezultatul mai ambitios stipulat de SAT ramâne a fi realizat. CSRS propus va continua sa monitorizeze progresul reformei achizitiilor, stabilind planul de performanta pentru achizitiile din sursa unica si prin tender deschis mai ambitios decât se prevede în SAT.

58. Evolutia lenta a asistentei pentru reforma sistemului judiciar. SAT acorda importanta îmbunatatirii accesului cetatenilor saraci la serviciile juridice. Ea prevede un dialog activ despre reforma sectorului judiciar bazat pe rezultatele Evaluarii sectorului judiciar finisata înainte de finele SAT precedenta si prezentata guvernului în iunie 2005. Un mic grant CFI de asistenta tehnica pentru reforma instantelor judecatoresti a fost acordat recent, axându-se în particular asupra jurisdictiei comerciale . Asistenta tehnica pentru abilitarea juridica (grant al Fondului Japonez pentru Dezvoltare Sociala) prevazuta de SAT pentru a ajuta la îmbunatatirea accesului saracilor nu s-a materializat pâna acum. Prin urmare, este putin probabil ca rezultatele definite de SAT (prestarea îmbunatatita a informatiei si serviciilor juridice pentru cetatenii saraci din spatiul rural si semi-rural si discutiile intensificate asupra asigurarii juridic )e sa fie realizate. În a doua jumatate a perioadei SAT, Banca va revedea suportul activ care poate fi acordat sistemului judiciar.

59. Sprijinul acordat pentru dezvoltare locala a fost mai mic decât s-a prevazut. SAT subliniaza rolul pe care îl pot avea autoritatile locale în îmbunatatirea guvernarii si livrarii serviciilor. Cu toate acestea, ramâne a se elabora agenda activa de sprijinire a dezvoltarii locale pe baza experientelor din trecut.

29

Anexa B9 Pagina 1 din 4

Raportul privind evolutia SAT – Matricea rezultatelor La 15 septembrie 2006

Asistenta acordata de Banca Rezultatele strategice ale tarii

Finantare Analize si consultanta Rezultatele obtinute

I. Promovarea mediului de afaceri competitiv, a stabilitatii si dezvoltarii în favoarea categoriilor sarace ale populatiei

Mentinerea cadrului macroeconomic stabil Reducerea VNP a datoriilor publice si garantate de stat (53% din PIB în 2003) Micsorarea inflatiei sub 10% (12% media anuala în 2003)

Propus de AID Creditul pentru sustinerea reducerii saraciei (AF07)

Memorandumul economic al tarii: Oportunitati pentru dezvoltare accelerata (AF05) Analiza finantelor publice

(AF07)

Macro monitorizare (continuare)

? Economia a crescut cu aproape 40% din 2000 si cu 7.1% în 2005. ? Între anii 1999 - 2005, rata saraciei la nivel national s-a diminuat de la 73% pâna la 28.5%. ? Guvernul a afisat surplus fiscal în anii 2003-2005, cu un surplus bugetar de 1.7% din PIB în 2005. ? Datoriile publice si garantate de stat s-au micsorat de la 65% din PIB în 2001 la 28% în 2005. ? Rata datorie i externe totale la PIB s-a micsorat de la 106% din PIB în 2001 pâna la circa 55% în 2005. ? Restantele la datoriile externe au fost re-esalonate la întrunirea Clubului de la Paris din mai 2006, ceea ce se preconizeaza ca va reduce deservirea datoriilor pe parcursul programului FMI pentru anii 2006-2008 de la USD 149.9 milioane pâna la USD 60.8 milioane. ? Inflatia a fost de circa 10%. Conform noului program FMI, Guvernul va continua sa mentina o politica fiscala prudenta pentru a ajuta la reducerea presiunilor inflationiste.

Existenta unui sistem pensionar financiar si social viabil

AID – În curs de desfasurare Proiectul gestionarii protectiei sociale (AF99) AID - Propus Asistenta sociala/medicina primara (AF07) Credit pentru sustinerea reducerii saraciei (AF07)

Nota privind asistenta sociala

(AF07)

Analiza finantelor publice

(AF07) Dialog cu privire la politica pensionarii cu CE si FMI (continua)

? Circa 75% din dosarele individuale pentru pensii au fost introduse în baza de date a contribuabililor; sistemul conturilor individuale va intra în functie la începutul anului 2007 si va plati beneficii pensionare pe baza contributiilor facute. ? Nu au aparut categorii noi de pensionari privilegiati si vârsta generala de pensionare a fost majorata de la 60 la 62 ani pentru barbati si 55 la 57 ani pentru femei. ? Elaborarea strategiei pentru reformarea pensiilor în sectorul agricol cu scopul de a unifica sistemul pensionar pentru toate tipurile de pensionari.

30

Crearea conditiilor pentru majorarea investitiilor interne si externe prin reducerea costului activitatii de antreprenoriat si facilitarea îmbunatatita a comertului

Dezvoltarea Sectorului Privat 2 (finisat) AID – În curs de desfasurare Proiectul de facilitare a comertului si transportului în Europa de sud-est (AF03) Proiectul de ameliorare a competitiv itatii (AF06) AID - Propus Credit pentru sustinerea reducerii saraciei (AF07)

Evaluarea climatului investitional (AF04) Studiul comertului (A F04) Memorandumul economic al tarii (AF05) Analiza finantelor publice (AF07) Sondajul anual privind costul activitatii de afaceri (anual) Sondajul Bancii/CFI privind costul activitatii de afaceri (repetat)

? Guvernul a adoptat legislatia care simplifica cerintele regulatorii si institutionalizeaza evaluarea impactului reglementarii. ? Costurile licentierii s-au redus – în 2005 obtinerea licentelor dura în medie 24.8 zile si costa USD 303 în comparatie cu declansatorul scenariului optimist al SAT de USD 550. ? Costul si numarul inspectiilor s-a redus – costul mediu al unei inspectii este de USD 99 în comparatie cu declansatorul scenariului optimist al SAT de USD 1,000. ? În 2005, întreprinderile care au participant în sondaj erau inspectate în medie de 11.4 ori, în comparatie cu 18 ori în 2004 si jalonul scenariului optimist al SAT de 12 ori. ? Perioada de devamare la principalul terminal din interiorul tarii din Chisinau s-a micsorat datorita introducerii sistemului de devamare bazat pe profilul de risc.

Oprirea deteriorarii infrastructurii transportului

AID – În curs de desfasurare Proiectul de facilitare a comertului si transportului în Europa de sud-est (AF03) AID - Propus Credit pentru sustinerea reducerii saraciei (AF07) Proiectul de reabilitare a drumurilor (AF07)

Memorandumul economic al tarii (AF05) Nota cu privire la guvernul local si serviciile comunale – o oportunitate pentru reforma (AF07) Studiul comertului (AF04) Analiza finantelor publice AF07)

? Asistenta Bancii s-a axat asupra ameliorarii cunoasterii restrictiilor care restrictioneaza competitivitatea prin AES extensive. ? Programul CSRS si proiectul pentru drumuri vor sustine adoptarea si implementarea unei strategii în sectorul drumurilor, inclusiv restabilirea infrastructurii drumurilor si reforma finantarii sectorului drumurilor.

Sectorul energetic: majorarea eficientei energetice si reducerea vulnerabilitatii fata de sursele energetice

AID - În curs de desfasurare Proiectul energetic 2 (AF04) Altele - În curs de desfasurare Grantul GEF pentru Energie renovabila din Deseuri Agricole (Biomasa) (AF05) Conservarea energiei si reducerea emisiilor (Fondul de Carbon pentru Dezvoltare Comunitara - FCDC) (AF06) Sisteme pe biomasa pentru încalzirea cladirilor publice în comunitatile rurale din Moldova FCDC (AF06) AID - Propus Credit pentru sustinerea reducerii saraciei (AF07);

Nota cu privire la impactul preturilor la gaze (AF06)

SAT a acordat atentie limitata problemelor sectorului energetic, axându-se în principal asupra îmbunatatirii eficientei energetice în comunitatile pilot si cladirile publice:

? S-au obtinut economii semnificative datorita noilor tehnologii eficiente. ? În cladirile selectate sezonul de încalzire s-a majorat de la 30 la 120 zile pe an. ? Numarul cladirilor conectate depaseste valoarea indicatorului: 39 obiecte/cladiri sociale si 37 rezidentiale beneficiaza de masurile de îmbunatatire a încalzirii. Reducerea vulnerabilitatii fata de sursele energetice este una din problemele noi abordate de SAT. ? Tarifele pentru gaze pentru consumatorii domestici au crescut cu 37% în februarie 2006 din cauza cresterii pretului la gaze. ? CSRS va acorda sprijin în continuare la mentinerea disciplinei financiare în sectoarele gazelor si electricitatii si introducerea disciplinei în sectorul încalzirii.

31

Agricultura si dezvoltarea rurala: consolidarea drepturilor de proprietate si îmbunatatirea accesului la finantare, cunostinte si tehnologii în spatiul rural

AID - În curs de desfasurare Primul Proiect cadastral (AF98) Proiectul de investitii si servicii rurale (AF02) Proiectul de investitii si servicii rurale 2 (AF06) AID - Propus Credit pentru sustinerea reducerii saraciei (AF07) Împrumut investitional pentru sustinerea dezvoltarii agricole (AF08)

Memorandumul economic al tarii (AF05) Note cu privire la politicile în agricultura pentru pamânt, piete si cheltuieli publice (AF06) Nota cu privire la gestionarea riscurilor (AF07)

? Primul Proiect cadastral a sustinut înregistrarea a 75% din proprietatile rurale din Moldova, consolidând siguranta dreptului de posesiune si proprietate. ? Portofoliul sectorului bancar în agricultura si sectoarele rurale ale AID s-a majorat cu 144% în anii 2003-2004. Cresterea estimata pentru agricultura si industria alimentara este de circa 120%, fiind mai mare decât valoarea indicatorului SAT. ? Circa 300,000 fermieri au beneficiat de peste 540,000 servicii de extensiune printr-o retea de 35 prestatori de servicii cu peste 400 consultanti locali/regionali creata de RISP.

II. Minimizarea riscurilor sociale si ecologice, fortificarea resurselor umane si promovarea includerii sociale

Directionarea mai buna a asistentei sociale

AID - În curs de desfasurare Proiectul gestionarii protectiei sociale (AF98) Fondul de investitii sociale 2 (AF04) AID - Propus Asistenta sociala /asistenta medicala primara (AF07) Credit pentru sustinerea reducerii saraciei (AF07)

Nota cu privire la asistenta sociala (AF07) Actualizarea evaluarii saraciei (AF07)

? Strategia de asistenta sociala a fost elaborata de guvern si proiectele pilot pentru evaluarea metodelor alternative de directionare a asistentei sociale au fost lansate.

? Asistenta sociala ramâne a fi incorect directionata, deoarece numai 23% din beneficiile asistentei sociale ajung la cele mai saraci 40% ale populatiei, în timp ce mai mult de jumatate ajung la cele mai bogate 40% ale populatiei.

Ameliorarea calitatii învatamântului si accesului la serviciile educationale în conformitate cu ODM

AID - În curs de desfasurare Învatamântul în spatiul rural (AF06) Fondul de investitii sociale 2 (AF04) Altele - În curs de desfasurare Grantul pentru Initiativa Educatie pentru toti (AF07) Reconciliere prin Învatamântul general secundar în Transnistria – Grant JSDF (AF06) AID - Propus Credit pentru sustinerea reducerii saraciei (AF07)

Nota cu privire la politicile în învatamânt (AF06) Analiza finantelor publice (AF07)

? Strategia si Planul de actiuni pentru sectorul învatamântului (2006-2008) au fost adoptate si s-a lansat exercitiul de întocmire a hartii scolilor, care va forma baza pentru strategia optimizarii retelei de scoli pentru viitor sustinuta de CSRS.

? Moldova ramâne în urma în ceea ce priveste reformele în învatamânt, iar sistemul actual manifesta inegalitati semnificative si sufera din cauza alocari ineficiente a resurselor.

32

Alocarea mai buna în sectorul ocrotirii sanatatii si ameliorarea indicatorilor pentru sanatate, în conformitate cu ODM

AID - În curs de desfasurare Fondul de investitii în sanatate (AF01) Combaterea SIDA (AF03) AID - Propus Asistenta sociala /asistenta medicala primara (AF07) Credit pentru sustinerea reducerii saraciei (AF07)

Nota cu privire la politicile de ocrotire a sanatatii (AF06)

? Sistemul de asigurari medicale introdus în 2004 a majorat resursele disponibile pentru sanatate, care acum reprezinta 4.7% din PIB. ? Îmbunatatirea accesului la servicii medicale: 35% din cheltuielile pentru ocrotirea sanatatii sunt îndreptate acum spre serviciile medicale prima re; pachetul de servicii de baza este platit de serviciile publice. ? S-a asigurat finantarea durabila a programelor de combatere a TB si SIDA. ? S-a stabilizat incidenta HIV/SIDA în Moldova, dar s-a majorat în Transnistria. Mortalitatea cauzata de SIDA a scazut de la 100% în 2002 pâna la 30% în 2005. ? Mortalitatea materna si cea a copiilor s-au micsorat.

Îmbunatatirea accesului si calitatii apei si serviciilor de canalizare si reducerea degradarii ecologice si pericolelor pentru sanatate

AID - În curs de desfasurare Proiectul pilot de alimentare cu apa si canalizare, atenuarea pericolelor (AF03) Altele - În curs de desfasurare Managementul durabil al stocurilor de POP, proiect GEF (A F06) Proiectul FPC de conservare a solurilor (AF06) Grantul GEF pentru Energie renovabila din Deseuri Agricole (Biomasa) (AF05) Conservarea energiei si reducerea emisiilor FCDC (AF06) Sisteme pe biomasa pentru încalzirea cladirilor publice în comunitatile rurale din Moldova FCDC (AF06) AID - Propus Împrumut investitional (AF08)

Nota cu privire la guvernul local si serviciile comunale (AF07)

Accesul si acoperirea sistemului de alimentare cu apa în SAT si ale proiectului au fost realizate, dar s-au obtinut mai putine rezultate la îmbunatatirea rezultatelor financiare ale companiilor de servicii comunale, care continua sa fie negative, desi rata colectarii platilor s-a îmbunatatit în ariile pilot:

? În medie, apa se livreaza 16 ore pe zi (indicatorul SAT) în cele 4 zone pilot. ? Rata medie de colectare a platilor depaseste 86.91% (în comparatie cu indicatorul din SAT de 80%). ? Procentul mostrelor de apreciere a calitatii microbiologice a apei corespund valorilor stabilite.

III. Combaterea coruptiei si îmbunatatirea guvernarii sectorului public

Majorarea capacitatii sectorului public de a elabora si implementa politici publice

AID - Propus Credit pentru sustinerea reducerii saraciei (AF07) Altele - În curs de desfasurare Fondul fiduciar al donatorilor pentru reforma administratiei publice (AF07)

Nota cu privire la guvernul local si serviciile comunale – o oportunitate pentru reforma (decentralizare fiscala) (AF07) AT pentru guvernarea serviciului de stat (AF06, 07)

? Aprobarea Strategiei reformei administratiei publice centrale si planului de implementare. ? Implementarea reformei salarizarii în serviciul de stat prin majorarea salariului de baza pentru functionarii de stat.

33

Populatia percepe mai putina coruptie în guvern datorita transparentei si responsabilitatii sporite fata de managementul banilor publici

AID - În curs de desfasurare Proiectul gestionarii finantelor publice (AF05) Altele - În curs de desfasurare Grantul FDI pentru AT întru dezvoltarea infrastructurii de achizitii publice (AF04) AID - Propus Credit pentru sustinerea reducerii saraciei (AF07)

Analiza finantelor publice (AF07) Nota cu privire la guvernul local si serviciile comunale – o oportunitate pentru reforma (decentralizare fiscala) (AF07) AT pentru guvernarea serviciului de stat (AF06, 07) ERFT (AF03) RPEP (AF03)

? Concurenta sporita în domeniu achizitiilor publice prin reducerea achizitiilor din sursa unica de la 51% la 45% a valorii totale a contractelor acordate. ? Îmbunatatirea continua a CCTM anual prin extinderea acoperirii, utilizarii indicatorilor si evaluarii. ? Bugetul anual 2007 întocmit pe baza CCTM, reflecta prioritatile Guvernului indicate în SCERS.

34

Anexa II Pagina 1 din 1

MOLDOVA: PARAMETRII DE FINANTARE A TARII

Tabel rezumat

Data: 28 ianuarie 2005

Parametrii de finantare a tarii pentru Moldova stipulati mai jos au fost aprobati de vicepresedintele regional pentru Europa si Asia Centrala si sunt afisati pe pagina web interna a Bancii.

Articol Parametru Remarci/Expl icatii Distribuirea costurilor: Limita asupra proportiei costurilor individuale ale proiectelor pe care Banca le poate finanta.

Pâna la 100% Proiectele individuale pot fi finantate pâna la 100%. Pentru a asigura proprietatea, se va încuraja un nivel adecvat al distribuirii costurilor, în special, pentru proiectele cu o cantitate considerabila de AT si care contin politici si de câtre comunitatile beneficiare ale proiectelor CDD.

Finantarea costurilor recurente: Limitele care s-ar putea aplica pentru suma cheltuielilor recurente pe care le poate finanta Banca.

Nu se impun limite la nivelul tarii pentru finantarea costurilor recurente

Banca va continua monitorizarea situatiei fiscale generale si a situatiei datoriilor si implicatiilor lor asupra finantarii costurilor recurente. Când Banca determina finantarea costurilor recurente în proiectele individuale, ea va lua în consideratie problemele de durabilitate din sector si proiect, în particular, durabilitatea realizarilor proiectului si viitoarele cheltuieli bugetare implicate.

Finantarea costurilor locale: Cerintele pentru finantarea de catre Banca a cheltuielilor locale sunt satisfacute si anume: (i) cerintele de finantare pentru programul de dezvoltare a tarii vor depasi propriile resurse ale sectorului public (de exemplu, din impozitare si alte venituri) si împrumuturile interne preconizate; si (ii) finantarea cheltuielilor externe nu va permite Bancii sa contribuie la finantarea proiectelor individuale?

Da Cerintele pentru finantarea costurilor locale sunt satisfacute. Banca poate finanta costurile locale în orice proportie necesara pentru proiectele individuale.

Impozite si taxe: Exista impozite si taxe pe care Banca nu le va finanta?

Nici una Nu exista impozite si datorii nerezonabile. Banca poate finanta toate impozitele si taxele asociate cu cheltuielile proiectelor. La nivel de proiect, Banca va examina situatia pentru a determin daca impozitele si datoriile vor constitui o parte excesiv de mare a costurilor proiectului.

35

Moldova – privire generala Principalii indicatori ai dezvoltarii (2005) Moldova Europa

si Asia Centrala

Venit mic

Populatia, mijlocul anului 4,2 473 2 475 Suprafata (mii km patrati) 34 24 238 39 946 Sporul populatiei (%) -0,3 0,1 1,0 Populatia urbana (% din total populatie) 47 64 50

VNB (metoda Atlas, miliarde USD) 3,2 1 945 4 746 VNB per capita (metoda Atlas, USD) 880AA 4 113 1 918 VNB per capita (PPP, internationale, USD) 2,150 9 142 6 313 Cresterea PIB (%) 7,1 6,0 6,9 Cresterea PIB per capita (%) 7,4 5,9 5,9 (cele mai recente estimari, 2000-2005) Rata saraciei per capita de 1 UDS pe zi (PPP, %) 22 2 ... Rata saraciei per capita de 2 UDS pe zi (PPP, %) 64 16 ... Durata medie a vietii la nastere (ani) 68 69 70 Mortalitatea copiilor (la 1000 nounascuti vii) 23 28 33 Malnutritia la copiii (% copiilor sub 5 ani) ... 5 12 Stiinta de carte la adulti, barbati (% din persoanele de 15 ani si mai mult)

99 99 93

Stiinta de carte la adulti, femei (% din persoanele de 15 ani si mai mult)

98 96 85

Rata bruta a încadrarii în învatamântul primar, baieti (% din grupul de vârsta)

95 105 115

Rata bruta a încadrarii în învatamântul primar, fete (% din grupul de vârsta)

94 102 113

Acces la sursa îmbunatatita de apa (% din populatie) 92 92 82 Acces la facilitati îmbunatatite de canalizare (% din populatie) 98 85 57 Fluxurile nete de ajutor 1980 1990 2000 2005B (milioane USD) AOD si ajutor oficiale nete ... 10 123 118 Primii 3 donatori (în 2004): Statele Unite ... 9 35 33 Suedia ... 0 2 7 Germania ... 0 2 6 Ajutor (% din VNB) ... 0,4 9,4 4,0 Ajutor per capita (USD) ... 2 29 28 Tendinte economice pe termen lung Preturi de consumatori (Variatia anuala în %) ... ... 31,3 13,1 Deflatorul implicit al PIB (variatia anuala în %) ... 13,5 27,3 7,3 Rata de schimb (media anuala, locala pe USD) ... 0,0 12,4 12,6 Termenii indicelui comertului (2000=100) ... ... 100 115

A Nota: Cifrele cu caractere cursive sunt pentru alti ani decât cei indicati. Datele pentru 2005 sunt estimari preliminare. … indica ca nu exista date disponibile. B Development Economics. Development data Group (DECDG).

36

1980 1990 2000 2005B 1980-

90 1990-2000

2000-05

(sporul mediu anual, %) Populatia, mijlocul anului 4,0 4,4 4,3 4,2 0,8 -0,2 -0,3 PIB (milioane USD) ... 3 593 1 288 2 917 2,7 -9,6 7,1 (% din PIB) Agricultura ... 36,1 29,0 17,0 ... -11,2 1,4 Industria ... 36,7 21,7 24,5 ... -13,6 8,9 Fabricare ... 36,0 16,3 17,3 ... -7,1 7,7 Servicii ... 27,2 49,2 58,5 ... 0,7 6,4 Cheltuielile de consum finale ale gospodariei casnice

... 57,5 91,4 91,6 ... 9,9 10,2

Cheltuielile de consum finale ale Guvernului

... 15,1 10,3 15,5 ... -12,4 7,0

Formarea capitalului brut ... 24,9 23,9 29,8 ... -15,5 8,4 Exportul de bunuri si servicii ... 48,2 49,8 52,4 ... 0,7 16,1 Importul de bunuri si servicii ... 50,6 75,4 93,9 ... 5,3 16,3 Economii brute ... 58,1 16,3 24,7 ... ... ... Balanta de plati si comertul 2000 2005 (milioane USD) Total exporturi de marfuri (fob) 477 996 Total importuri de marfuri (cif) 793 1 817 Comertul net în bunuri si servicii -331 -1 211 Transferurile de peste hotare si compensatiile angajatilor (plati) 179 920 Soldul curent al conturilor -98 -285 ca procent din PIB -7,8 -9,8 Rezerve, inclusiv aur 218 597 Finantele Guvernului central 2000 2005 (% din PIB) Venituri 27,4 29,3 Venituri din impozite 14,7 16,4 Cheltuieli 28,9 27,1 Surplus/deficit de mijloace banesti -1,5 0,4 Cea mai mare rata marginala a impozitului (%) Persoane fizice ... ... Companii ... ... Datoria externa si fluxurile de resurse 2000 2005 (milioane USD) Total datorii restante si debursate 1 693 1 868 Total deservirea datoriilor 151 248 Anularea datoriilor HIPC si MDRI (preconizata; flux) - - Total datorii (% din PIB) 131,4 72,0 Total deservirea datoriilor (intrari nete) 18,1 12,2 Investitiile straine directe (intrari nete) 127 81

37

Capitalul propriu portofoliu (intrari nete) 3 -2 Dezvoltarea sectorului privat 2000 2005 Timpul necesar pentru a începe o afacere (zile) - 30 Costul lansarii afacerii (% din VNB per capita) - 17,1 Timpul necesar pentru înregistrarea proprietatii (zile)

- 48

Clasificat ca una din principalele restrictii asupra afacerilor (% din managerii intervievati care au fost de acord)

Costul finantarii ... 41,3 Ratele impozitelor ... 37,8 Capitalizarea pietei de valori (% din PIB) 30,4 22,1 Filialele bancilor (per 100 000 persoane) ... ... Tehnologii si infrastructura 2000 2004 Drumuri pavate (% din total) 86,1 86,2 Telefonie fixa si mobila (abonati per 1 000 persoane)

169 391

Exportul tehnologiilor înalte (% din exporturile fabricate)

4,1 3,7

Mediu 2000 2004 Teren agricol (% din suprafata totala a terenurilor) 77 77 Paduri (din suprafata totala, 2000 si 2005) 9,9 10,0 Zone protejate la nivel national ... 1,4 Resurse de apa potabila per capita (metri cubici) ... 237 Extragerea apei potabile (% din resursele interne) ... 231,0 Emisiile CO2 per capita (tm) 1,5 1,6 PIB per unitate de consum de energie (2000 PPP $ per kg de echivalent a petrolului)

2,0 1,9

Consumul de energie per capita (kg de echivalent a petrolului)

672 772

Portofoliul Grupului Bancii Mondiale 2000 2006 (milioane USD) BIRD Total datorii restante si debursate 191 161 Debursari 6 0 Rambursarea sumei de baza 5 13 Achitarea dobânzii 11 6 AID Total datorii restante si debursate 103 209 Debursari 30 24 Total deservirea datoriei 1 2 CFI (an fiscal) Total debursate si datorate 35 63 din care contul propriu al CFI 19 50 Debursari din contul propriu CFI 1 16 Vânzari din portofoliu, plati si rambursari în contul CFI

0 4

38

AMGI Expunere bruta 3 62 Garantii noi 3 0

39

Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului Cu sarcini selectate ce urmeaza a fi realizate între 1990 si 2015 (estimarile cele mai apropiate de data aratata, +/- 2 ani)

Moldova

Obiectivul 1: reducerea în jumatate a ratei saraciei de 1 USD pe zi si a malnutritiei

1990 1995 2000 2004

Rata saraciei per capita de 1 UDS pe zi (PPP, % din populatie)

7,3 <2 21.8 ...

Rata saraciei per capita la pragul national al saraciei (% din populatie)

... ... 62.4 48.5

Cota venitului sau a consumului a celor mai sarace chintile (%)

... 3 ... 7.8

Prevalenta malnutritiei (% din copiii sub 5 ani) ... ... ... ... Obiectivul 2: asigurarea posibilitatii pentru toti copiii de a absolvi scoala primara

Încadrarea în învatamântul primar (net, %) 89 ... 89 86 Rata absolvirii scolii primare (% din grupul de vârsta relevant)

... 94 90 91

Încadrarea în învatamântul secundar (brut, %) 80 ... 83 83 Rata stiintei de carte a tineretului (% din tinerii de vârsta 15-24 ani)

100 ... ... 100

Obiectivul 3: eliminarea diferentelor gender în învatamânt si abilitarea femeilor

Raportul fetelor la baieti în învatamântul primar si secundar (%)

105 ... 99 102

Femei angajate în sectorul neagricol (% din angajatii neagricoli)

49 51 53 55

Rata mandatelor detinute de femei în Parlament (%) ... 5 9 22 Obiectivul 4: reducerea cu doua treimi a ratei mortalitatii copiilor pâna la 5 ani

Rata mortalitatii copiilor pâna la 5 ani (per 1 000) 40 44 37 28 Rata mortalitatii infantile (per 1 000 nou-nascuti vii) 30 34 29 23 Vaccinarea împotriva rujeolei (proportia copiilor de un an imunizati, %)

92 99 87 96

Obiectivul 5: reducerea cu trei patrimi a ratei mortalitatii materne

Rata mortalitatii materne (per 1 000) ... ... 36 ... Rata nasterilor asistate de personal medical calificat (5 din total)

... 99 ... ...

Obiectivul 6: Stoparea catre anul 2015 a raspândirii si începerea procesului de reducere a HIV/SIDA si altor boli majore

Incidenta HIV/SIDA (% din populatia cu vârsta 15-49) ... ... ... 1.1 Incidenta contraceptiei (% din femei cu vârsta de 15-49)

... 74 62 ...

Incidenta tuberculozei (per 100 000 persoane) 64 ... ... 138 Cazuri de tuberculoza depistate în cadrul Programului DOTS (%)

... ... 40 59

Obiectivul 7: Reducerea în jumatate a numarului de oameni fara acces durabil la serviciile de baza

Acces la sursa îmbunatatita de apa (% din populatie) … … … 92 Acces la facilitati de canalizare îmbunatatite (% din populatiei)

… … … 68

Paduri (% din suprafata totala) … … 9.9 10.0

40

Zone nationale protejate (% din suprafata totala) ... ... ... 1.4 Emisii CO2 (% din suprafata totala) 5.5 2.6 1.5 1.6 PIB per unitate de energie consumata (PPP constante 2000, USD per kg de echivalent al petrolului)

2.2 1.5 2.0 1.9

Obiectivul 8: crearea parteneriatului global pentru dezvoltare

Abonati ai telefoniei fixe si mobile (per 1 000 persoane) 106 131 169 391 Utilizatori de internet (per 1 000 persoane) 0 0 12 96 Computere personale (per 1 000 persoane) ... 2 15 27 Somajul la tineret (% din forta de munca totala cu vârsta de 15-24 ani)

... ... ... 15.2

Documents

Raport Nr. 37316-MD ASOCIATIA INTERNATIONALA …siteresources.worldbank.org/INTMOLDOVA/Resources/... · Analiza finantelor publice ... perioada precedenta s-au înregistrat îmbunatatirea