raport privind implementarea programului naţional de reformă 2013

RAPORT PRIVIND IMPLEMENTAREA

PROGRAMULUI NAŢIONAL DE REFORMĂ 2013

30 septembrie 2013

MINISTERUL AFACERILOR EXTERNE

Raport privind implementarea PNR 2013 (stadiul la 30 septembrie 2013)

2

CUPRINS

REZUMAT .......................................................................................................................... 5

EVOLUŢII MACROECONOMICE RECENTE ......................................................... 17

SECŢIUNEA I: REFORME PRIORITARE ŞI OBIECTIVE NAŢIONALE ........... 18

1. SUPRAVEGHEREA MACRO-ECONOMICĂ ............................................................... 18

2. REFORME PRIORITARE PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU....................................... 23

2.1 Creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice .............................................. 23

2.2 Îmbunătăţirea mediului de afaceri ..................................................................................... 36

3. OBIECTIVE NAŢIONALE ŞI MĂSURI PENTRU ATINGEREA LOR ...................... 41

3.1 Ocuparea forţei de muncă .................................................................................................. 41

3.2 Cercetare, dezvoltare, inovare ............................................................................................. 42

3.3 Schimbări climatice şi energie ............................................................................................ 45

3.4. Educaţia .............................................................................................................................. 50

3.5 Incluziunea socială / reducerea sărăciei ............................................................................ 55

SECŢIUNEA A II-A: ANGAJAMENTE ASUMATE PRIN PNR 2013 .................... 59

SECŢIUNEA A III-A: IMPLEMENTAREA RECOMANDĂRILOR

SPECIFICE DE ŢARĂ 2013 ........................................................................................... 65

CONCLUZII ..................................................................................................................... 76

ANEXĂ .............................................................................................................................. 84



3

ABREVIERI

AM Autoritate de Management

ANAF Agenţia Naţională de Administrare Fiscală

ANEVAR Asociaţia Naţională a Evaluatorilor Autorizaţi din România

ANFP Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici

ANOFM Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

ANPIS Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială

ANPM Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului

ANR Agenţia Naţională pentru Romi

ANRE Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei

APDRP Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit

APIA Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură

BEI Banca Europeană de Investiţii

BERD Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare

BIM Biroul Internaţional al Muncii

BM Banca Mondială

BNR Banca Naţională a României

CC Consiliul Concurenţei

CE Comisia Europeană

CNADNR Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România

CNDIPT Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic

CPM Cancelaria Primului Ministru

DIMMMAT Departamentul pentru IMM, Mediul de Afaceri şi Turism din Ministerul Economiei

DRP Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul

ESA European System of Accounts

FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională

FMI Fondul Monetar Internaţional

FSE Fondul Social European

GES Gaze cu efect de seră

JEREMIE Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises

IFI Instituţii Financiare Internaţionale

IMM Întreprinderi Mici şi Mijlocii

INEGES Inventarul Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră

INS Institutul Naţional de Statistică

MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

MAE Ministerul Afacerilor Externe

MAI Ministerul Administraţiei şi Internelor

MC Ministerul Culturii

MDRAP Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

ME Ministerul Economiei

ME/DE Ministerul Economiei /Departamentul pentru Energie

ME/DIMMMAT Ministerul Economiei /Departamentul pentru IMM, Mediul de Afaceri şi Turism

MEN Ministerul Educaţiei Naţionale

MFE Ministerul Fondurilor Europene

MFP Ministerul Finanţelor Publice

MJ Ministerul Justiţiei

MMFPSPV Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice

MMSC Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice

MSI Ministerul pentru Societatea Informaţională

MS Ministerul Sănătăţii

MT Ministerul Transporturilor

OI Organism Intermediar

ONG Organizaţii neguvernamentale

PO Program Operaţional

PO AT Programul Operaţional Asistenţă Tehnică

POS CCE Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice

PO DCA Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative



4

POR Programul Operaţional Regional

POS DRU Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

POS Mediu Programul Operaţional Sectorial Mediu

POS T Programul Operaţional Sectorial Transport

RST Recomandări specifice de ţară

SGG Secretariatul General al Guvernului



5

REZUMAT

Raportul privind implementarea PNR 2013 reflectă progresele înregistrate în perioada 1 ianuarie –

30 septembrie 2013 şi este structurat pe cele trei secţiuni ale Planului de acţiuni pentru

implementarea PNR 2013-2014.

Secţiunea I: Reforme prioritare şi obiective naţionale

Secţiunea I prezintă progresele înregistrate în implementarea unor măsuri concrete pe termen scurt

(doi ani) derivate din PNR 2011-2013, care vizează asigurarea supravegherii macro-economice,

creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice şi îmbunătăţirea mediului de afaceri,

precum şi îndeplinirea obiectivelor naţionale Europa 2020 şi a altor obligaţii rezultate din cele

şapte Iniţiative emblematice ale Strategiei Europa 2020.

Sustenabilitatea finanţelor publice Finalizarea cu succes a acordului preventiv cu instituţiile financiare internaţionale şi încheierea unui

nou astfel de acord a contribuit la asigurarea unui climat macroeconomic stabil şi în cursul anului

2013. Conform datelor operative, deficitul bugetului general pentru primele şapte luni ale anului

2013, a reprezentat 0,96% din PIB, înregistrându-se o creştere a veniturilor bugetare într-un ritm

mai rapid decât cel al creşterii cheltuielilor bugetare.

În primele şapte luni din 2013, arieratele generate de administraţia publică s-au diminuat cu

656,6 mil. lei, faţă de nivelul înregistrat la 31 decembrie 2012, pe seama eforturilor depuse de

administraţia publică locală. Volumul total al arieratelor înregistrate la nivelul administraţiei publice

a fost cu 75% mai mic faţă de cel înregistrat în luna decembrie 2012. A fost adoptată OUG nr.

3/2013 care stabileşte obligaţia diminuării volumului de arierate înregistrate de administraţia

publică locală cu cel puţin 85%, până la data de 31 martie 2013. A fost aprobată Legea nr. 72/2013

prin care sunt transpuse în legislaţia naţională prevederile Directivei 2011/7 privind combaterea

plăţilor întârziate.

În cursul anului 2013, au fost continuate eforturile de privatizare/ restructurare/ vânzare de

acţiuni ale companiilor şi societăţilor comerciale, la care statul este acţionar. Astfel: a fost

încheiată cu succes (prin suprasubscriere) oferta publică iniţială pentru Nuclearelectrica; pregătirea

ofertelor de vânzare pentru Romgaz, Electrica, Complexul Energetic Oltenia şi. Hidroelectrica, se

află în diferite stadii de implementare; acţiunile asumate de ME pentru ieşirea din criză a

OLTCHIM şi atragerea de investiţii la CUPRU MIN s-au derulat conform graficului stabilit.

Stabilitatea financiară

Stabilitatea financiară s-a menţinut robustă şi pe parcursul anului 2013, sistemul financiar românesc

funcţionând în parametri corespunzători; au fost înregistrate progrese în sensul finalizării legislaţiei

privind măsurile de stabilizare pentru instituţiile de credit, precum şi în ceea ce priveşte alinierea

setului de politici corective din planul pentru situaţii neprevăzute în sectorul bancar la standardele

noului cadru european în materie.

Capacitatea administrativă

În vederea creşterii eficienţei şi transparenţei administraţiei publice, majoritatea acţiunilor

definite pe baza recomandărilor BM (etapa I a Analizei funcţionale) au fost transpuse în proiecte

PO DCA, pentru care unele instituţii (ex. MADR, MFP, MT etc.) au contractat asistenţă tehnică din

partea BM. La momentul raportării, o parte importantă din aceste proiecte se afla în curs de

implementare. În materie de planificare strategică, adoptarea PALG la nivelul guvernului, prin

semnarea unei note comune SGG-CPM, constituie un progres deosebit (elaborarea şi implementarea

PALG este coordonată de un comitet interministerial creat prin decizie a Primului Ministru). În

plus, a fost deblocată acţiunea dezvoltarea sistemului integrat de management al documentelor, prin

semnarea, în septembrie 2013, a contractului de finanţare.



6

Pentru a asigura instituţionalizarea estimării prudente a veniturilor bugetare, MFP face eforturi în

vederea realizării acestei acţiuni printr-un proiect al SGG/CPM, finanţat din POAT. De asemenea,

MT depune eforturi în sensul îmbunătăţirii gestionării sectorului de transport feroviar, preconizând

să încheie un contract de finanţare cu AM PODCA până la sfârşitul anului 2013.

Acţiunile de consolidare a capacităţii administraţiei agricole înregistrează evoluţii semnificative în

implementare, BM prezentând MADR un set de rapoarte de analiză privind dezvoltarea capacităţii

de management strategic, a sistemului informatic de management financiar integrat, respectiv

definirea viziunii pe termen mediu şi lung a sectorului agro-alimentar. MEN are în desfăşurare

activităţi orientate către îmbunătăţirea capacităţii administrative în domeniul educaţiei, inclusiv

monitorizarea procesului de punere în aplicare a proiectelor în care ministerul are calitatea de

partener/beneficiar.

Standardizarea procedurilor administrative - prin adoptarea Codului administrativ şi a celui de

procedură administrativă – este condiţionată de modificarea/revizuirea normelor aplicabile

administraţiei publice locale, în contextul derulării procesului de regionalizare-descentralizare. În

ceea ce priveşte profesionalizarea funcţionarilor publici, au fost înregistrate evoluţii pozitive, atât

din perspectiva fundamentării proiectelor de acte normative, cât şi a componentei de perfecţionare

profesională (252 programe organizate de ANFP, cu participarea a peste 5.000 persoane din

administraţia centrală şi locală).

Referitor la asigurarea unei mai bune reglementări la nivelul administraţiei publice centrale, în

anul 2013 au fost finalizate trei proiecte pentru măsurarea costurilor administrative şi identificarea

sarcinilor administrative. Pe baza recomandărilor de simplificare făcute în cadrul proiectelor care s-

au finalizat, va fi elaborat şi implementat un prim plan de simplificare legislativă (trim. IV/2013).

În vederea creşterii capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune, au continuat

să fie întreprinse măsuri pentru sprijinirea beneficiarilor în identificarea şi asigurarea resurselor

financiare necesare derulării proiectelor, dar şi în asigurarea unui management de proiect eficient.

În scopul optimizării cerinţelor şi practicilor de control şi audit din partea organismelor abilitate, a

fost constituit un grup de lucru permanent care va emite soluţii unitare pe baza sesizărilor primite de

la AM sau rezultate din propria activitate, grup devenit operaţional în iunie 2013. A fost consolidată

capacitatea administrativă a structurilor responsabile de managementul şi controlul PO prin

ocuparea a 1650 de posturi din totalul de 1800 posturi existente în cadrul structurilor care

gestionează instrumente structurale, precum şi prin semnarea a 17 contracte de servicii cu BM, BEI

şi BERD pentru utilizarea expertizei tehnice internaţionale în vederea îmbunătăţirii procesului de

implementare a fondurilor structurale şi de coeziune.

Până la 20 septembrie 2013, au fost semnate aproape 10.000 contracte de finanţare cu beneficiarii,

contribuţia fondurilor UE la aceste contracte reprezentând aproximativ 91% din alocarea UE 2007–

2013. Plăţile către beneficiari depăşesc 6,6 mld. euro, reprezentând cca. 30,77% din alocarea UE

pentru perioada 2007-2013, în timp ce rambursările intermediare de la Comisie au ajuns la aproape

4 mld. euro, ceea ce reprezintă o rată de absorbţie de 21,17%.

În domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, s-au făcut progrese în sporirea securităţii

sistemelor informatice şi lupta împotriva criminalităţii cibernetice prin operaţionalizarea CERT-RO.

În iulie 2013, MSI a deblocat proiectul portalului eRomânia, pe care îl va finaliza la sfârşitul anului

2013.

Referitor la dezvoltarea teritorială, Strategia de Dezvoltare Teritorială a României va fi

prezentată guvernului spre aprobare în trim. I/2014. În ceea ce priveşte elaborarea Pactului

teritorial, situaţia a fost deblocată prin semnarea contractului pentru realizarea studiului de

fundamentare Pact teritorial – conţinut cadru şi experimentare prin proiecte pilot. După finalizarea

acestui studiu (trim. I/2014), va putea fi iniţiată semnarea pactelor teritoriale-pilot.

Îmbunătăţirea mediului de afaceri

În ceea ce priveşte consolidarea sectorului IMM-uri, ME/DIMMMAT a decis elaborarea

Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului IMM şi îmbunătăţirea mediului de afaceri



7

– Orizont 2020 (cu termen de finalizare a proiectului sfârşitul lunii octombrie a.c.), ca pilon al

Strategiei Naţionale de Competitivitate 2014-2020. A devenit operaţional Grupul interministerial la

nivel de secretar de stat, coordonat de ministrul delegat pentru IMMMAT, pentru a se asigura o

monitorizare adecvată a Planului de acţiuni referitor la îmbunătăţirea mediului de afaceri.

Pentru dezvoltarea bazei industriale, prin FEDR au fost finanţate 110 structuri de susţinere a

afacerilor, prin care se creează 13.316 de noi locuri de muncă. Au fost finalizate 441 de proiecte

pentru a susţine IMM-urile în implementarea standardelor internaţionale şi a certificării, dezvoltarea

afacerilor şi pătrunderea pe terţe pieţe. De asemenea, au fost finanţate 4.148 de proiecte de investiţii

(din care 4.022 de proiecte implementate de IMM-uri) pentru dezvoltarea capacităţii tehnologice a

întreprinderilor, prin care se creează 21.278 de noi locuri de muncă.

În vederea susţinerii accesului la finanţare, a continuat implementarea programelor naţionale de

care au beneficiat 1.597 de întreprinderi, din care 1.580 IMM-uri, valoarea ajutorului acordat

ridicându-se la 355,15 mil. lei. Fondul de capital de risc constituit prin iniţiativa JEREMIE a făcut

prima investiţie de capital într-un IMM, care activează în domeniul TIC. În cadrul aceleiaşi

iniţiative, prin componenta de garantare, 1.386 de IMM-uri au primit garanţii în valoare totală de

152 mil. euro.

Pentru îmbunătăţirea condiţiilor în care operează întreprinderile, a demarat proiectul finanţat din

FES pentru identificarea şi evaluarea barierele administrative, a crescut numărul declaraţiilor

fiscale depuse on-line şi s-a extins funcţionalitatea de depunere on-line a declaraţiilor fiscale (peste

84,47% din declaraţii au fost depuse prin mijloace electronice de transmitere la distanţă), a fost

redus numărul taxelor şi tarifelor nefiscale cu încă 11 taxe/tarife şi au fost simplificate 25 de

proceduri vamale.

Ocuparea forţei de muncă

În domeniul ocupării forţei de muncă, prin FSE au fost finanţate 404 proiecte destinate stimulării

angajării şomerilor pe termen lung1, până la data de 20 septembrie 2013, 70.432 persoane

participând la programele de măsuri active, din care 34.796 femei şi 22.018 tineri.

O influenţă deosebită asupra creşterii gradului de ocupare o are şi nivelul de competenţe, până la

data de 20 septembrie 2013, 179.840 persoane beneficiind de programe de formare profesională

continuă finanţate din FSE, din care 81.943 femei.

În vederea creşterii coeziunii economice şi sociale şi asigurării unor surse alternative de venit pentru

populaţia din mediul rural, din FEADR au fost finanţate investiţii în formarea profesională,

informarea şi difuzarea de cunoştinţe, 25.456 proprietari sau tineri ce preiau o exploataţie finalizând

programele de formare. De sprijinul financiar acordat pentru instalarea tinerilor fermieri au

beneficiat 12.514 persoane, iar investiţiile în înfiinţarea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor au

condus la crearea/menţinerea a 7.540 locuri de muncă.

Cercetare, dezvoltare, inovare

Pentru creşterea performanţelor sistemului de CDI şi pentru stimularea investiţiilor private în acest

domeniu, prin PNCDI 2007-2013 sau FEDR, au fost finanţate 1385 de proiecte pentru dezvoltarea

resurselor umane pentru cercetare şi au fost susţinute financiar peste 1000 de întreprinderi implicate

în proiecte de CDI. În plus, au fost finalizate 14 infrastructuri mari de CD, în domeniile mediu,

materiale, produse şi procese inovative, sănătate, cercetare exploratorie şi de frontieră, nivelul

cheltuielilor pentru susţinerea proiectelor de infrastructură de CD ridicându-se la peste 230 mil. lei,

în perioada ianuarie - septembrie 2013.

În scopul consolidării dimensiunii europene a cercetării româneşti, a continuat implementarea celor

două proiecte strategice Extreme Light Infrastructure şi Centrul internaţional „Dunărea” de studii

avansate pentru sisteme fluvii-delte-mări.

1 POS DRU – DMI 5.1. Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare



8

Combaterea schimbărilor climatice şi promovarea dezvoltării durabile

Totalul emisiilor de GES (excluzând LULUCF2) a scăzut cu 49,54% între 1990

3 şi 2011 (de la

244.487,26 Gg CO2 echivalent la 123.359,15 Gg CO2 echivalent), iar totalul emisiilor de GES

(incluzând LULUCF) a scăzut cu 54,84% între 1990 şi 2011 (de la 217.131,87 Gg CO2 echivalent

la 98.054,21 Gg CO2 echivalent). Valorile emisiilor de gaze cu efect de seră, înregistrate în perioada

raportată, arată că România se înscrie în obiectivul de reducere a emisiilor de GES asumat.

Surse regenerabile de energie (SRE) Aplicarea schemei de acordare a certificatelor verzi a condus la punerea în funcţiune, în perioada 1

ianuarie – 30 septembrie 2013, a 1150 MW nou instalaţi în grupuri energetice utilizând SRE. A fost

continuată promovarea SRE prin intermediul Fondului pentru Mediu, numărul gospodăriilor

individuale, susţinute financiar pentru instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie

regenerabilă, fiind de 18.444.

Eficienţa energetică

În domeniul eficienţei energetice, 37 de operatori economici au beneficiat, în anul 2013, de schema

de ajutor de stat pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, sumele totale acordate ca bonus

în perioada aprilie 2011 – iunie 2013, fiind în valoare de 2,2 mld. lei. Au fost realizate progrese şi

în derularea programului Termoficare 2006-2015 căldură şi confort, pentru care, în anul 2013, s-au

repartizat de la bugetul de stat 33,37 mil. lei. Pentru creşterea performanţei energetice a blocurilor

de locuinţe, s-au efectuat plăţi la 1.105 blocuri de locuinţe (47.748 apartamente), în valoare de

163,53 mil. lei.

Educaţie

Pentru prevenirea şi combaterea părăsirii timpurii a şcolii, au fost întreprinse măsuri de organizare

a clasei pregătitoare pentru copiii în vârstă de şase ani, a continuat implementarea programelor

anuale de sprijin social pentru elevii din medii defavorizate şi de susţinere a învăţământului

profesional şi tehnic (ÎPT) dual, precum şi de dezvoltare a învăţământului profesional, liceal (filiera

tehnologică) şi a celui postliceal, inclusiv prin proiecte finanţate prin POS DRU. Totodată, au fost

elaborate 163 de programe şcolare noi în învăţământul primar şi metodologia programului

Alfabetizarea funcţională (nu a fost încă adoptată). În perioada 2011- 2013, rata părăsirii timpurii a

şcolii a suferit o evoluţie doar foarte uşor favorabilă, scăzând de la 17,5% (2011) la 17,1% (trim.

I/2013), fiind necesare elaborarea şi adoptarea unor politici naţionale transectoriale eficiente pentru

a înscrie decisiv acest indicator pe o traiectorie constant şi decisiv favorabilă.

În ceea ce priveşte reforma în învăţământul superior, au fost continuate eforturile de modernizare a

sistemului de calificări în învăţământul superior şi de corelare a acestuia cu cerinţele pieţei muncii.

A continuat operaţionalizarea Registrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior

(RNCIS), pentru a permite utilizatorilor să consulte baza de date RNCIS şi să obţină facil

informaţiile necesare cu privire la toate calificările acordate de instituţiile de învăţământ superior

din România. MEN face eforturi de continuare a studiilor de inserţie pe piaţa muncii, demarate în

anii anteriori, atât prin depunerea de proiecte finanţate prin POS DRU, cât şi prin activitatea de

analiză a recent înfiinţatului Consiliu Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior.

Incluziune socială

În domeniul reducerii sărăciei, pentru sprijinirea celor mai sărace familii cu copii, în primele nouă

luni ale anului 2013, au fost acordate fonduri însumând 155,239 mil. lei, numărul lunar mediu de

beneficiari fiind de 266.130 familii.

În domeniul incluziunii sociale active, din FSE au fost finanţate 52 proiecte, 9.955 persoane

aparţinând grupurilor vulnerabile participând la programe calificare/ recalificare şi reconversie

profesională (din care 3.178 persoane de etnie romă, 1.975 persoane cu dizabilităţi, 4.536 persoane

2 LULUCF - utilizarea terenului, schimbarea utilizării terenului şi silvicultură

3 Date furnizate de MMSC, conform ultimei versiuni a Inventarului Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră

(INEGES), elaborată de România în luna octombrie 2013, pentru perioada 1989-2011.



9

dependente de droguri/ alcool şi 302 tineri ce au părăsit sistemul de protecţie a copilului). Au fost

înfiinţate 285 de structuri de economie socială, fiind create 1.305 locuri de muncă.

În vederea îmbunătăţirii accesului persoanelor vulnerabile la servicii de sănătate, a continuat

implementarea programelor naţionale, astfel încât au fost realizate 18 intervenţii profilactice şi

curative în domeniul sănătăţii femeii şi copilului, iar 987.246 pensionari (cu venituri sub 700 de

lei/lună) au beneficiat de prevederile Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de

referinţă al medicamentelor.

Secţiunea a II-a: Angajamente asumate prin PNR 2013

Secţiunea a II-a reflectă progresele realizate în aplicarea setului de acţiuni suplimentare pentru

implementarea PNR în perioada 2013-2014, derivate din Concluziile Consiliului European de

primăvară, concluziile consiliilor sectoriale, recomandările CE din Analiza Anuală a Creşterii şi

condiţionalităţile ex-ante formulate de către CE, în perspectiva încheierii Acordului de parteneriat

pentru perioada 2014-2020.

Modernizarea şi consolidarea administraţiei publice naţionale

În contextul pregătirii viitoarei perioade de programare a fondurilor europene, MDRAP are în lucru,

în colaborare cu SGG/CPM, o strategie menită să contribuie la consolidarea administraţiei

publice naţionale. Elaborarea strategiei va fi definitivată, potrivit estimării MDRAP, în noiembrie

2013.

Pentru îmbunătăţirea calităţii reglementărilor, se află în curs de definitivare proiectul de HG pentru

revizuirea şi codificarea legislaţiei în domeniul evaluării impactului documentelor de politici

publice şi al proiectelor de acte normative. SGG/CPM estimează că actul normativ va fi adoptat în

trim. I/2014. Pentru actualizarea Strategiei pentru o reglementare mai bună 2008-2013, în trim.

III/2013 a început implementarea proiectului referitor la revizuirea cadrului strategic privind buna

reglementare (beneficiar CPM). Versiunea actualizată a strategiei va fi supusă aprobării guvernului

în trim. II/2014.

MFE a elaborat, în decembrie 2012, o primă variantă a Planului de acţiuni pentru îmbunătăţirea

capacităţii administrative în utilizarea fondurilor UE, fiind iniţiată implementarea acestuia.

În domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, pentru implementarea prevederilor Agendei

Digitale, MSI a elaborat proiectul de strategie Agenda Digitală în România şi planul naţional

privind reţelele Next Generation Access, documente strategice ce urmează a fi aprobate de guvern

până la sfârşitul anului 2013.


Pentru îmbunătăţirea condiţiilor în care operează întreprinderile, au fost întreprinse acţiuni de

consultare interministerială la nivelul ME-DIMMMAT în scopul reducerii costului pentru

înfiinţarea unei întreprinderi şi reducerea timpului pentru obţinerea licenţelor şi autorizaţiilor. În

vederea reducerii sarcinilor administrative, SGG/CPM va demara, în trim. IV/2013, acţiunea de

elaborare şi implementare a planurilor de simplificare legislativă, pe baza recomandărilor făcute în

cadrul proiectelor de măsurare a costurilor administrative.

În scopul promovării competitivităţii economice şi a dezvoltării locale, au fost elaborate primele

versiuni ale Strategiei Naţionale pentru Competitivitate 2014-2020 (care va fi finalizată până la

sfârşitul lunii decembrie 2013) şi proiectul Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională 2014-2020

(termen de finalizare trim. I/2014). A fost adoptată OUG nr. 58/20134 prin care se stabileşte statutul

de utilitate publică al camerelor pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi

4Pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară,

piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.



10

dezvoltare rurală pentru a participa activ la absorbţia fondurilor europene destinate dezvoltării

rurale, la formarea profesională şi acordarea consultanţei de specialitate fermierilor.

O atenţie deosebită s-a acordat îmbunătăţirii sistemului de achiziţii publice prin implementarea

recomandărilor studiului Deloitte. A fost finalizat Codul achiziţiilor publice din România şi au fost

elaborate ghiduri şi instrucţiuni pentru eliminarea practicilor neunitare şi îndrumarea autorităţilor

contractante, iar pentru combaterea conflictului de interese, au fost introduse noi prevederi

legislative prin Legea nr.193/2013 şi prin HG nr.183/2013.

În vederea aplicării corecte a regulilor de ajutor de stat, a fost definitivată structura programului de

formare profesională în domeniul ajutorului de stat a personalului din instituţiile publice implicate

în gestionarea fondurilor europene şi naţionale.


În vederea îndeplinirii condiţionalităţii ex-ante privind proiectarea şi implementarea politicilor de

ocupare, MMFPSPV a elaborat Strategia Naţională privind Ocuparea Forţei de Muncă 2013-2020

şi planul de acţiuni pentru implementarea acesteia, aflate în circuitul de avizare interministerială.

Schema pilot de tip garanţia pentru tineri, având ca grup ţintă 5.000 de tineri absolvenţi de liceu,

care nu au fost declaraţi admişi la examenul de bacalaureat din categoria tinerilor NEETs5, urmează

a fi lansată în implementare în cursul lunii noiembrie.

Ca un pas preliminar pentru implementarea Iniţiativei privind Ocuparea Tinerilor, România a

adoptat, în aprilie 2013, Planul Naţional privind Stimularea Ocupării Tinerilor 2013, document

strategic care cuprinde măsuri pentru sprijinirea tinerilor finanţate atât din Fondul Social European,

cât şi din bugetul de stat şi bugetul asigurărilor de şomaj. În primele patru luni de implementare,

cca. 13.000 tineri au fost angajaţi prin măsuri de subvenţionare a angajatorilor, acordare a primelor

de mobilitate, organizare a burselor locurilor de muncă şi de dezvoltare a antreprenoriatului.


Pentru pregătirea ciclului financiar 2014-2020, este în curs de implementare proiectul pentru

elaborarea documentelor strategice naţionale în domeniul cercetării – dezvoltării - inovării,

respectiv Strategia naţională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2014-2020), Planul naţional de CDI

2014-2020 (PNCDI 2014-2020) şi componenta dedicată obiectivului tematic Consolidarea

cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării din viitorul Program Operaţional Sectorial. În cadrul

proiectului sus-menţionat (cu termen de finalizare trim. IV/2013), au fost elaborate Hărţile

cunoaşterii (care evidenţiază rezultatele analizelor privind potenţialul de CD existent la nivel

naţional şi regional şi care stau la baza dezvoltării componentei de specializare inteligentă) şi a fost

finalizat Raportul privind priorităţile naţionale de CD (care prezintă domeniile prioritare de

specializare inteligentă6, domeniile de interes specific la nivel naţional şi domeniile prioritare pentru

cercetarea fundamentală).

Mediu şi schimbări climatice

În legătură cu angajamentele asumate de România în domeniul mediului şi schimbărilor

climatice, MMSC a raportat progrese semnificative, până la sfârşitul trim. III/2013, pentru

următoarele documente strategice privind îndeplinirea condiţionalităţilor ex-ante, care au ca termen

de finalizare sfârşitul anului curent: Strategia naţională de gestionare a deşeurilor 2014-2020

(SNGD), Strategia de gestionare a nămolurilor (SGN) şi Planul de instruire pentru perioada 2014-

2020 pentru pregătirea personalului implicat în implementarea Directivelor EIA şi SEA.

5Tineri cu vârste cuprinse între 15-24 de ani care nu urmează o formă de educaţie sau de formare şi nu sunt încadraţi

nici în muncă. 6Domenii prioritare de specializare inteligentă identificate sunt: bio-economia, eco-tehnologia, TIC, energie şi mediu.



11

Surse regenerabile de energie

Începând cu data de 1 iulie 2013, a fost aplicată amânarea temporară a acordării unei cote de

certificate verzi pentru producătorii de energie regenerabilă. Până la 31 august 2013, au fost

amânate 692.423 certificate.

În plan legislativ, a fost transmisă în reţeaua SANI (State aid notification interactive) prenotificarea

simplificată a Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din

surse regenerabile de energie (cu modificările şi completările ulterioare7). Sunt în curs de avizare

HG pentru aprobarea măsurilor de reducere a numărului de certificate verzi şi HG pentru

aprobarea valorilor anuale totale ale capacitaţilor instalate în centralele electrice de producere a

energiei din surse regenerabile.

Îmbunătăţirea eficienţei energetice

În vederea implementării proiectelor pilot de contorizare inteligentă, a fost supus dezbaterii

publice proiectul de ordin ANRE pentru stabilirea paşilor procedurali de aprobare a planurilor de

acţiune ale operatorilor de distribuţie.

Pentru reabilitarea termică a clădirilor rezidenţiale, în cadrul Schemei de finanţare pentru

sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe (DMI 1.2 - POR 2007-2013),

au fost depuse 85 de proiecte.

Educaţie

În anul 2013, a fost relansat procesul de finalizare a Cadrului Naţional al Calificărilor şi au fost

demarate procesele de elaborare şi adoptare a strategiilor naţionale din domeniul educaţional:

Strategia Naţională privind Reducerea Părăsirii Timpurii a Şcolii, Strategia de învăţare pe tot

parcursul vieţii, Strategia Naţională pentru Învăţământul Terţiar şi Strategia Naţională 2014-2020

de dezvoltare/modernizare a infrastructurii educaţionale, ce trebuie finalizate până la sfârşitul

anului 2013.

Incluziunea socială / reducerea sărăciei

În contextul în care România a trecut la liberalizarea preţurilor la energie electrică şi la gaze

naturale, au fost instituite noi măsuri de protecţie socială pentru clienţii vulnerabili. În acest scop,

guvernul a aprobat OG nr. 27/2013 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 70/2011 privind

măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, prin care se prevede modificarea

cuantumului ajutoarelor pentru încălzirea cu gaze naturale, precum şi introducerea ajutoarelor

pentru încălzirea cu energie electrică.

În vederea îndeplinirii condiţionalităţilor ex-ante privind existenţa şi punerea în aplicare a cadrului

naţional strategic de reducere a sărăciei şi cea referitoare la îmbătrânirea activă şi în condiţii bune

de sănătate, au fost discutate cu reprezentanţii BM conţinutul şi principalele domenii ale Strategiei

naţionale privind promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei 2014-2020 şi, respectiv,

ale Strategiei naţionale privind persoanele vârstnice şi îmbătrânirea activă 2014-2020, precum şi

termenii de referinţă ai celor două proiecte.

În cadrul proiectului referitor la identificarea zonelor dezavantajate şi realizarea hărţilor sărăciei şi

a strategiilor de integrare socială pentru comunităţile dezavantajate (inclusiv populaţia de etnie

romă), a fost realizată cercetarea calitativă, desfăşurată în nouă oraşe şi în sectoarele 2 şi 5 din

Bucureşti, fiind stabilite tipurile de zone defavorizate, specificul fiecăreia şi problemele existente.

În vederea elaborării Strategiei Naţionale de Sănătate 2014-2020, a fost obţinută asistenţă

financiară prin PO AT pentru proiectul Fundamentarea Strategiei naţionale de sănătate. Prima

versiune a strategiei va fi elaborată până la sfârşitul anului 2013.

7 Modificată şi completată de OUG nr. 57/04.06.2013 şi de OUG nr. 79/26.06.2013



12

Secţiunea a III-a: Implementarea recomandărilor specifice de ţară 2013

Secţiunea a III-a prezintă progresele înregistrate în implementarea principalelor măsuri derulate la

nivel naţional, ca răspuns la recomandările specifice de ţară (RST) andosate de Consiliul European

de vară din 27-28 iunie 2013.

RST 1: Finalizarea programului de asistenţă financiară a UE/FMI

Având în vedere decizia Consiliului Director al FMI din iunie 2013, de aprobare a scrisorii de

intenţie a autorităţilor române, acordul stand-by de tip preventiv pentru perioada 2011-2013 a fost

finalizat. Astfel, chiar dacă a fost nevoie de o amânare cu trei luni a finalizării acordului, România a

reuşit îndeplinirea obligaţiilor la care s-a angajat prin acest acord.

RST 2: Asigurarea unei consolidări fiscale favorabile creşterii economice

MFP continuă procesul de consolidare fiscală, ca urmare, ţinta de deficit bugetar pentru 2013

asumată de România atât în noul acord preventiv încheiat cu IFI, cât şi în cadrul programelor

naţionale, reducându-se de la 2,9% în 2012 la 2,4% din PIB (în termeni ESA). De asemenea, MFP

a iniţiat sau a continuat o serie de acţiuni referitoare la creşterea eficienţei sistemului fiscal (prin

modificarea Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală), diversificarea modalităţilor de

impunere fiscală (prin introducerea impozitului forfetar pentru anumite categorii de persoane

juridice române), reducerea fiscalităţii (prin realizarea unor analize privind reducerea CAS şi TVA)

şi îmbunătăţirea sistemului de contribuţii sociale (într-o prima etapă, prin includerea în baza de

contribuţii la fondul de sănătate a veniturilor obţinute din chirii).

Pentru îmbunătăţirea sistemului de colectare a impozitelor, ANAF implementează măsuri privind

reducerea volumului arieratelor către bugetul statului, standardizarea activităţii compartimentelor

de executare silită, conştientizarea contribuabililor în ceea ce priveşte obligaţiile fiscale şi

extinderea surselor de informaţii fiscale.

Au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte utilizarea într-o mai mare măsură a taxelor de

mediu, prin adoptarea OG nr. 31/ 27.08.2013 care, la art. 9, prevede introducerea unei taxe pentru

depozitarea deşeurilor.

RST 3: Reforma în sistemul sanitar

În vederea optimizării sistemului de furnizare a serviciilor medicale, s-a modificat cadrul de

reglementare pentru furnizarea şi monitorizarea serviciilor de asistenţă medicală. S-a îmbunătăţit

sistemul de achiziţii a medicamentelor şi dispozitivelor medicale pentru spitale, prin desemnarea

MS ca unitate de achiziţii centralizată şi prin elaborarea reglementărilor privind acest mod de

achiziţie.

Proiectul de act normativ privind pachetul de servicii medicale de bază a fost publicat pe site-ul

MS pentru dezbatere publică, la data de 1 octombrie 2013.

Pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale, s-a elaborat cadrul legal pentru introducerea

evaluării tehnologiilor medicale, MS fiind desemnată autoritatea naţională în acest domeniu. A

continuat procesul de elaborare de ghiduri clinice, în prezent fiind aprobate 224 de ghiduri.

În scopul reducerii utilizării excesive a internărilor în spitale, s-a îmbunătăţit finanţarea serviciilor

de tratament ambulatoriu, astfel încât bugetul alocat ambulatoriului de specialitate a fost mărit cu

50% faţă de anul 2012.

RST 4: Participarea pe piaţa muncii, combaterea sărăciei şi aplicarea Strategiei naţionale de

integrare a romilor

Ca urmare a lansării în implementare a Planului naţional pentru stimularea ocupării tinerilor –

2013, începând cu luna mai 2013, cca. 13.000 tineri au fost angajaţi prin măsuri de subvenţionare a

angajatorilor, acordare a primelor de mobilitate, organizare a burselor locurilor de muncă şi de

dezvoltare a antreprenoriatului.



13

Pentru a asigura protecţia socială a celor mai vulnerabile categorii de populaţie, România a revizuit

sistemul de beneficii sociale pentru familie şi copii prin aprobarea OUG nr. 42/2013 privind venitul

minim garantat, precum şi pentru modificarea Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru

susţinerea familiei. Prin introducerea măsurii, se estimează majorarea numărului de beneficiari cu

aproximativ 45%, de la 307.377 la 444.314 persoane.

La începutul anului 2013, Agenţia Naţională pentru Romi (ANR) a demarat procesul de revizuire a

Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii

romilor pentru perioada 2012-2020, printr-o consultare extinsă a actorilor interesaţi. În urma

acestui proces de consultări, ANR a sintetizat un proiect de strategie ce urmează să fie înaintat, în

cel mai scurt timp, instituţiilor guvernamentale în vederea definitivării, supunerii spre dezbatere

publică şi adoptării prin HG.

RST 5: Reforma sistemului de învăţământ

Pentru a veni în întâmpinarea recomandărilor specifice de ţară din 2013, MEN a demarat o analiză

internă a impactului reformelor din domeniul educaţiei prin care îşi propune accelerarea reformei

sistemului de învăţământ, la nivel central şi local, în condiţiile regionalizării şi descentralizării, în

vederea îmbunătăţirii calităţii actului educaţional.

Pentru susţinerea şi dezvoltarea învăţământului preşcolar şi a celui primar, MEN a iniţiat o serie de

acţiuni, care vizează introducerea grupei mari în învăţământul obligatoriu până la sfârşitul anului

şcolar în curs şi generalizarea înscrierii electronice a copiilor în învăţământul preşcolar şi primar.

Totodată, MEN continuă procesul de reorganizare a curriculei naţionale în învăţământul

preuniversitar şi cel de actualizare a Registrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior

(RNCIS) şi a standardelor de evaluare privind programele de studii aferente acestui nivel de

educaţie. Pentru corelarea învăţământului superior cu piaţa muncii, a fost lansată o platformă

operaţională (formată din portalul joburi-absolventi.edu.ro şi o bază de date integrată în sistemele

de management ale universităţilor operaţională) care oferă posibilitatea interconectării potenţialilor

angajatori şi candidaţi pe piaţa muncii (studenţi/absolvenţi).

RST 6: Consolidarea guvernanţei şi a calităţii instituţiilor şi a administraţiei publice;

absorbţia mai rapidă a fondurilor UE

În scopul îmbunătăţirii capacităţii de planificare strategică, SGG/CPM va derula două proiecte care

vizează crearea unui sistem de implementare a priorităţilor strategice guvernamentale şi a unei

unităţi-suport, respectiv dezvoltarea unui sistem de monitorizare şi evaluare a principalelor

documente strategice. Semnarea cu AM PO AT a contractului de finanţare aferent primului proiect

este preconizată pentru trim. IV/2013. În cazul celui de-al doilea, BM urmează să comunice CPM

(octombrie 2013) avizul său cu privire la prima etapă a procedurii de evaluare a ofertelor tehnice.

Acţiunea de realizare a unui program naţional de formare pentru specialiştii din administraţia

publică centrală şi locală responsabili cu planificarea teritorială, aflată în responsabilitatea

MDRAP, va începe în trim. I/2014 şi se va realiza prin intermediul proiectului pilot Platformă

pentru dezvoltare urbană durabilă şi integrată. În luna octombrie 2013, urmează să fie demarată

procedura de achiziţie publică pentru serviciile de realizare a programului de formare.

Pentru realizarea acţiunilor MDRAP privind crearea cadrului instituţional necesar pentru

înfiinţarea regiunilor administrativ-teritoriale şi continuarea procesului de descentralizare

administrativă şi financiară au fost întreprinse, de la începutul anului 2013, o serie de demersuri.

Astfel, au fost înfiinţate8 Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (CONREG) şi Comitetul

Tehnic Interministerial pentru Regionalizare-Descentralizare. Grupul academic din cadrul

CONREG a elaborat două rapoarte care prezintă criteriile funcţionale şi principiile care trebuie să

stea la baza procesului de regionalizare-descentralizare. Pentru a conştientiza administraţia publică

locală de importanţa procesului de regionalizare-descentralizare şi pentru a supune consultării

8Prin Decizia Primului Ministru nr. 137/28.02.2013.



14

publice liniile directoare ale acestui proces, MDRAP a organizat o serie de întâlniri şi dezbateri

publice.

De asemenea, MDRAP a demarat un amplu proces de pregătire a cadrului legislativ aferent

regionalizării şi descentralizării, fiind analizate peste 500 de acte normative şi elaborate propuneri

de modificare şi completare a unui număr de 26 acte normative necesare pentru transferul de

competenţe administrative şi financiare către autorităţile administraţiei publice locale. Definitivarea

cadrului normativ necesar continuării procesului de descentralizare este preconizată pentru trim.

IV/2013.

În ce priveşte finalizarea acţiunii de creare a cadrului instituţional necesar pentru înfiinţarea

regiunilor administrativ - teritoriale, aceasta este prevăzută pentru trim. IV/2014.

În scopul îmbunătăţirii calităţii actelor normative, după intrarea în vigoare a HG pentru revizuirea şi

codificarea legislaţiei în domeniul evaluării impactului, CPM va demara acţiunea de monitorizare a

implementării prevederilor legale cu privire la utilizarea instrumentelor bazate pe dovezi.

În vederea consolidării capacităţii administrative a structurilor responsabile de managementul şi

controlul PO prin asigurarea unui nivel adecvat de personal în cadrul sistemelor de gestiune şi

control, este utilizată expertiza tehnică internaţională în scopul îmbunătăţirii procesului de

implementare a fondurilor structurale şi de coeziune. MFE a semnat un acord-cadru cu 39 de firme

de consultanţă, pentru o perioadă de 2 ani, pentru asistenţă acordată AM şi OI în evaluarea cererilor

şi verificarea cererilor de rambursare, precum şi în orice alte activităţi care sunt necesare pentru

îmbunătăţirea implementării proiectelor.

Pentru prevenirea unor eventuale deficienţe în managementul sistemelor de gestiune şi control al

PO, care pot conduce la corecţii financiare şi la suspendarea plăţilor de fonduri UE, a fost aprobat

Ghidul privind principalele riscuri identificate în domeniul achiziţiilor publice. Pentru clarificarea

şi structurarea procedurilor de evaluare la nivelul POS CCE şi POS DRU, au fost revizuite şi

aprobate procedurile şi manualele evaluatorilor. În plus, a fost stabilit un mecanism eficient şi

flexibil pentru efectuarea plăţilor către beneficiarii finali/contractori prin care facturile transmise de

contractori şi avizate de beneficiari sunt decontate direct de AM-uri, în acest mod eliminându-se

presiunea asupra bugetelor beneficiarilor.

RST 7: Îmbunătăţirea mediului de afaceri, diversificarea accesului la finanţare şi asigurarea

legăturii între cercetare-inovare şi industrie

Pentru reducerea barierelor administrative şi simplificarea mediului de afaceri, a fost elaborat un

proiect de OG de modificare şi completare a Legii nr.346/2004, care transpune principiile Small

Business Act şi au fost formulate recomandări de îmbunătăţire a cadrului de reglementare prin

proiectul de asistenţă tehnică pentru identificarea şi evaluarea barierelor administrative. De

asemenea, a fost aprobat Ordinul ANRE nr. 59/2013 în vederea reducerii timpului necesar racordării

la reţea a noilor utilizatori, a continuat reforma privind implementarea Directivei servicii şi

dezvoltarea PCU, au fost iniţiate noi proiecte pentru îmbunătăţirea serviciilor de e-guvernare

oferite de ONRC mediului de afaceri şi a fost adoptată OUG privind procedurile de prevenire a

insolvenţei şi de insolvenţă.

În vederea creşterii accesului IMM-urilor la finanţare, a fost adoptat HG nr. 274/2013 privind

instituirea schemei de ajutoare de minimis pentru susţinerea IMM-urilor. A continuat implementarea

programelor naţionale de susţinere a investiţiilor, de care au beneficiat 1.597 de întreprinderi, din

care 1.580 IMM-uri, precum şi acordarea de garanţii în cadrul iniţiativei JEREMIE pentru 1.386 de

IMM-uri. În ceea ce priveşte diversificarea instrumentelor financiare şi asigurarea unei

consultanţe financiare adecvate IMM-urilor, fondul Calyst (componenta de capital de risc din

JEREMIE) a făcut prima investiţie de capital, iar în trim. IV/2014, va fi adoptată o schemă de

finanţare a unei reţele de business angels şi va fi promovată instituţia mediatorului de credite. În

luna septembrie, a fost lansat în dezbatere publică proiectul Strategiei Naţionale de Export a

României 2014-2020, în care sunt prevăzute măsuri pentru îmbunătăţirea activităţilor de export ale

IMM-urilor.



15

Pentru realizarea unei asocieri mai strânse între cercetare, inovare şi întreprinderi, prin PNCDI

2007-2013 au fost susţinute financiar peste 900 de întreprinderi implicate în proiecte de parteneriat

public-privat în domeniul CDI. În cadrul POS CCE, au fost contractate 105 proiecte pentru

sprijinirea start-up-urilor, spin-off-urilor şi întreprinderilor inovative şi se află în procedură de

evaluare tehnico-financiară cca. 200 de proiecte integrate propuse de 16 poli de competitivitate şi

alte 2.177 de proiecte de parteneriat între institute de CD, universităţi şi mediu de afaceri.

În vederea concentrării alocării fondurilor publice către domenii ştiinţifice şi tehnologice

performante, a continuat procesul de evaluare, clasificare şi certificare a institutelor naţionale de

CD (INCD), fiind evaluate şi clasificate în categoria A 39 de INCD (85% din total). Pentru

îmbunătăţirea transferului tehnologic către economie şi susţinerea inovării din sectorul privat a fost

aprobat proiectul Legii privind invenţiile de serviciu.

Pentru întărirea legăturii dintre sistemul de CDI şi mediul privat şi pentru creşterea investiţiilor

private în sectoarele industriale cu potenţial de dezvoltare şi inovare, sunt în curs de elaborare

Strategia naţională de CDI 2014-2020 (SNCDI) şi Strategia naţională de competitivitate 2014-

2020 (SNC). Pentru fundamentarea acestor strategii a fost finalizat Raportul privind priorităţile

naţionale de CD (care prezintă domeniile prioritare de specializare inteligentă, domeniile de interes

specific la nivel naţional şi domeniile prioritare pentru cercetarea fundamentală) şi urmează să fie

elaborat, la jumătatea lunii noiembrie 2013, proiectul Strategiei de Reindustrializare a României

(unul dintre pilonii SNC), bazată pe competitivitatea şi inovarea sectoarelor industriale şi serviciilor

conexe.

RST 8: Promovarea concurenţei şi eficienţei în industriile de reţea şi continuarea reformei

guvernanţei corporative în cadrul întreprinderilor deţinute de stat din sectoarele energiei şi

transporturilor

În domeniul transporturilor, sunt în derulare o serie de măsuri care răspund cerinţelor CE în ceea

ce priveşte privatizarea şi restructurarea întreprinderilor de stat, precum şi elaborarea Master

Planului General de Transport. Astfel, în septembrie 2013 a fost realizată versiunea preliminară a

Raportului privind Master planul pe termen scurt, mediu şi lung, documentul urmând a fi supus

aprobării Comitetului de Coordonare din cadrul MT.

Referitor la pregătirea privatizării companiei TAROM, MT va stabili momentul demarării

procedurilor de privatizare, precum şi procentul de acţiuni care va face obiectul vânzării, în funcţie

de rezultatele operaţionale şi financiare înregistrate de companie ca urmare a introducerii

managementului privat.

În domeniul energiei, pentru promovarea contractului de performanţă energetică la nivelul

municipalităţilor, a fost convenit un program de lucru al activităţilor incluse în campania Energy

Performance Contracting Campaign.

În vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice în gospodăriile şi comunităţile cu venituri reduse,

au fost organizate cursuri pentru perfecţionarea specialiştilor din domeniu, au fost identificate două

zone pentru producerea unor materiale izolatoare durabile şi au fost realizate activităţi de informare

în şase centre.

Pentru realizarea interconectării de gaze România – Bulgaria, au fost finalizate Staţia de măsurare

a gazelor naturale (SMG) Giurgiu şi conducta dintre SMG Giurgiu şi malul stâng al Dunării (26 km

conductă).



16

INTRODUCERE

Programul Naţional de Reformă (PNR) reprezintă instrumentul de implementare, la nivel naţional,

a Strategiei Europa 2020 şi cuprinde ansamblul măsurilor şi acţiunilor întreprinse de autorităţile

române pentru atingerea obiectivelor acestei strategii, eliminarea blocajelor în calea creşterii

economice şi a ocupării forţei de muncă, punerea în aplicare a priorităţilor stabilite de CE prin

Analiza Anuală a Creşterii şi pentru implementarea recomandărilor specifice de ţară.

Începând din ianuarie 2013, coordonarea implementării şi monitorizării PNR la nivel naţional este

asigurată de către MAE.

În conformitate cu prevederile Metodologiei de monitorizare a PNR 2011-2013, aprobată prin

Memorandumul nr. 20/19729 de Guvernul României la data de 14 septembrie 2011, instituţia

coordonatoare elaborează anual, cu sprijinul instituţiilor implicate în implementare, un Plan de

acţiuni pentru implementarea PNR. După aprobarea sa în cadrul Grupului de lucru interministerial

pentru pregătirea semestrului european (GLIPSE), acest plan este pus în aplicare de către

autorităţile publice centrale şi este monitorizat permanent sub coordonarea MAE. Periodic, în

strânsă corelare cu principalele jaloane calendaristice ale semestrului european, MAE coordonează

elaborarea unui raport de progrese în implementarea PNR.

Raportul privind implementarea PNR 2013 a fost elaborat în conformitate cu Metodologia de

monitorizare a PNR, şi reflectă progresele înregistrate în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2013

în aplicarea Planului de acţiuni pentru implementarea PNR 2013 (finalizat la începutul lunii

septembrie 2013 şi validat în reuniunea GLIPSE din 11 septembrie 2013).

Raportul este structurat pe trei secţiuni, după cum urmează:

- Secţiunea I prezintă progresele înregistrate în implementarea unor măsuri concrete pe

termen scurt (doi ani) derivate din PNR 2011-2013. Acestea se referă la asigurarea

supravegherii macro-economice, realizarea unor reforme prioritare pentru creşterea

eficienţei şi transparenţei administraţiei publice şi îmbunătăţirea mediului de afaceri, precum

şi la îndeplinirea obiectivelor naţionale Europa 2020 şi a altor obligaţii derivate din cele

şapte Iniţiative emblematice ale Strategiei Europa 2020. Fiecare capitol din secţiunea I a

raportului este încheiat de o scurtă evaluare a progreselor în domeniu, care pune în evidenţă

atât aspectele pozitive, cât şi deficienţele în implementarea planului de acţiuni;

- Secţiunea a II-a reflectă progresele realizate în aplicarea setului de acţiuni suplimentare

pentru implementarea PNR în perioada 2013 - 2014, aprobate de Guvernul României la 23

aprilie 2013. Acţiunile sunt derivate din Concluziile Consiliului European de primăvară

2013, concluziile Consiliilor sectoriale din perioada ianuarie-martie 2013, recomandările

Comisiei din Analiza Anuală a Creşterii 2013 şi condiţionalităţile ex-ante formulate de către

Comisia Europeană în perspectiva încheierii Acordului de parteneriat pentru perioada

2014-2020;

- Secţiunea a III-a prezintă progresele înregistrate în implementarea măsurilor de răspuns la

recomandările specifice de ţară, aprobate de GLIPSE la data de 11 septembrie 2013.



17

EVOLUŢII MACROECONOMICE RECENTE

Conform datelor publicate de INS, în trim. II/2013 produsul intern brut (PIB) s-a majorat, în

termeni reali, cu 1,5% faţă de trimestrul corespunzător al anului precedent. Această creştere, alături

de majorarea de 2,2% din trim. I/2013 faţă de acelaşi trimestru al 2012, a condus la o dinamică de

+1,8% a PIB pentru întreg semestrul I al anului 2013 (comparativ cu semestrul I al anului 2012).

Evoluţia pozitivă a economiei a fost susţinută, pe de o parte, de producţia din agricultură şi din

industrie, şi pe de altă parte de revenirea pe creştere a economiei europene care a favorizat

exporturile de bunuri şi servicii ale României.

Creşterea economică de 1,8% din primul semestru al acestui an s-a datorat în mare parte

contribuţiei pozitive a exportului net de 5,4%, ca urmare a creşterii exporturilor de bunuri şi servicii

cu 11,9%, în timp ce importurile de bunuri şi servicii au rămas la acelaşi nivel cu cele din semestrul

I/2012, în termeni reali.

Pe de altă parte, în aceeaşi perioadă, cererea internă a contribuit negativ la creşterea produsului

intern brut cu 3,6%, consecinţă a scăderii formării brute de capital fix cu 3,9%, a scăderii

cheltuielilor cu consumul guvernamental (individual şi colectiv) cu 0,3%, dar şi a reducerii

stocurilor din economie.

Pe latura ofertei, creşterea PIB din primul semestru al anului curent a fost susţinută de majoritatea

sectoarelor economice, excepţie făcând sectorul construcţiilor a cărui valoare adăugată brută s-a

diminuat cu 2,5%; agricultura a înregistrat cea mai mare creştere (6,1%), urmată de industrie

(3,9%) şi servicii (1,8%).

Exporturile de bunuri s-au majorat în primele 7 luni ale anului 2013, comparativ cu perioada

similară a anului precedent, cu 7,7% (pe baza datelor exprimate în euro), iar importurile de bunuri

au înregistrat o scădere cu 0,7%, ceea ce demonstrează faptul că exportul s-a bazat într-o foarte

mare măsură pe valorificarea resurselor interne. Creşterea exporturilor a fost determinată atât de

dinamica accelerată înregistrată de exporturile extra-comunitare (9,4%), cât şi de majorarea cu 7,0%

a exporturilor destinate statelor UE. Importurile din statele non-UE s-au redus cu 10,4%, în timp ce

importurile provenind din zona UE s-au majorat cu 2,8%.

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat pe primele 7 luni ale anului 2013 un excedent de 489

mil. euro. Această evoluţie pozitivă a contului curent s-a datorat atât reducerii deficitului comercial

cu 54,8%, cât şi excedentului înregistrat de balanţa serviciilor şi balanţa transferurile curente.

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani a fost, în semestrul I 2013, de 63,4%, la o

distanţă de 6,6 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70% stabilită în contextul Strategiei

Europa 2020. Numărul total de salariaţi a scăzut cu 0,2% comparativ cu perioada corespunzătoare

din 2012, iar rata şomajului BIM a fost de 7,5%.

În luna august 2013, preţurile de consum au fost cu 1,52% mai mari faţă de sfârşitul anului 2012.

Inflaţia medie pe primele 8 luni ale anului 2013 s-a situat la 5,11%.

În ceea ce priveşte întregul an 2013, creşterea PIB este estimată la cca. 2%, îmbunătăţirea

prognozei (de la 1,6%) datorându-se în principal dinamicii exporturilor nete şi producţiei agricole

bune aferente anului 2013. În privinţa inflaţiei, se anticipează reîncadrarea acesteia în intervalul

ţintit de BNR (2,5% ±1 puncte procentuale) până la sfârşitul anului. De asemenea, la nivelul

întregului an 2013, se estimează îmbunătăţirea deficitului de cont curent, până la aproape 1% din

PIB.



18

SECŢIUNEA I: REFORME PRIORITARE ŞI OBIECTIVE NAŢIONALE

Secţiunea I prezintă în detaliu progresele înregistrate în implementarea acţiunilor asumate în PNR

2011-2013, care fie se află în curs de implementare, fie sunt nerealizate - dar termenul de finalizare

a fost decalat. Acţiunile acoperă asigurarea supravegherii macro-economice, creşterea eficienţei şi

transparenţei administraţiei publice, îmbunătăţirea mediului de afaceri, precum şi îndeplinirea altor

angajamente ale României luate în contextul Strategiei Europa 2020.

1. SUPRAVEGHEREA MACRO-ECONOMICĂ

Sustenabilitatea finanţelor publice

Politica fiscal-bugetară rămâne în continuare o politică prudentă, puternic ancorată în

angajamentele asumate de România în relaţia cu instituţiile financiare internaţionale.

Bugetul de stat pe anul 2013, aprobat prin Legea nr. 5/2013, prevede venituri bugetare estimate la

209,3 mld lei (33,6% din PIB), cheltuieli estimate la 222,7 mld lei (35,7% din PIB) şi un deficit de

13,4 mld. lei (2,1% din PIB). În luna august 2013, a avut loc o rectificare bugetară, aprobată prin

Ordonanţa Guvernului nr. 17/2013. Astfel, veniturile bugetului general consolidat au fost estimate

la 209,4 mld. lei (33,4% din PIB), cheltuielile bugetare la 224,1 mld. lei (35,8% din PIB), rezultând

un deficit bugetar majorat, de 14,7 mld. lei, reprezentând 2,3% din PIB (cash), ca urmare a luării în

considerare şi a impactului Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii.

Execuţia bugetului general consolidat pe primele şapte luni ale anului 2013 s-a încheiat cu un

deficit de 6,02 mld. lei, reprezentând 0,96% din PIB. Veniturile bugetare, în sumă de 116,1 mld.

lei, s-au majorat cu 5,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent; astfel, veniturile fiscale s-au

majorat cu 7,7%, ca urmare a înregistrării unor creşteri nominale în ceea ce priveşte încasările din:

impozitul pe salarii şi venit (+8,7%), impozite şi taxe pe proprietate (+10%), impozite şi taxe pe

bunuri şi servicii (+8,4%), contribuţii de asigurări (+4,4%). Cheltuielile bugetare, în sumă de 122,1

mld. lei, s-au majorat în termeni nominali cu 4,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent,

diminuându-se însă ca pondere în PIB cu 0,5 p.p.

Reducerea arieratelor în economie

Guvernul României acordă o atenţie deosebită eliminării şi prevenirii acumulării de datorii de

către administraţia publică, care implicit afectează sectorul privat. La sfârşitul lunii iulie 2013

volumul total de arierate s-a diminuat cu 75%, faţă de nivelul înregistrat în decembrie 2012,

ajungând la 211,3 mil. lei. Reducerea accentuată se situează la nivelul administraţiilor publice

locale, respectiv cu 78%, faţă de decembrie 2012, ajungând la 183,1 mil. lei, la sfârşitul lunii iulie

2013. Prin noul Acord cu FMI sunt stabilite ţinte indicative trimestriale în 2013, respectiv pentru

trimestrele trei si patru, pentru rezultatul brut operaţional (soldul agregat operaţional net de

subvenţii şi de efecte ale operaţiunilor financiare şi contabile singulare), cumulat de la începutul

anului pentru companiile feroviare de stat9.

În scopul reducerii şi prevenirii acumulării de noi arierate, OUG nr. 3/2013 privind reglementarea

unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, alte măsuri financiare, precum şi

modificarea unor acte normative stabileşte că ordonatorii de credite ai bugetelor locale ale

unităţilor/ subdiviziunilor administrativ-teritoriale şi ai instituţiilor publice de subordonare locală,

care înregistrează arierate la data de 31 ianuarie 2013, au obligaţia diminuării volumului acestora cu

cel puţin 85%, până la data de 31 martie 2013.

În vederea creării unor mecanisme eficiente pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor

de plată a unor sume de bani rezultate din contractele încheiate între profesionişti şi între aceştia şi

autorităţi contractante, a fost adoptată Legea nr. 72/2013, care transpune în legislaţia naţională

prevederile Directivei 2011/7/UE privind combaterea întârzierii plăţilor în efectuarea plăţilor în

tranzacţiile comerciale. Legea stabileşte: termene-limită de plată a facturilor restante (60 de zile in

9 Potrivit prevederilor legale, pentru trim. III/2013, datele vor fi transmise la 25 octombrie a.c.



19

cazul profesioniştilor şi 30 de zile în cazul autorităţilor contractante); aplicarea de dobânzi

penalizatoare şi termenele de la care acestea încep să curgă; daune-interese de minimum 40 de euro;

nulitatea absolută a clauzelor contractuale prin care se stipulează un termen de emitere sau primire a

facturii. Pentru aplicarea legii, bugetul de stat include o alocare de 3,1 mld. lei pentru achitarea la

timp a facturilor restante.

Prin noul Acord cu FMI sunt stabilite ţinte indicative trimestriale în 2013, respectiv pentru

trimestrele trei şi patru, pentru stocul plăţilor restante ale întreprinderilor de stat deţinute de

administraţia centrală, mai puţin ale celor aflate în procedură de insolvenţă sau de lichidare10

.

Accelerarea procesului de privatizare/restructurare/vânzare de acţiuni ale companiilor şi

societăţilor comerciale la care statul mai este acţionar

În perioada 4-16 aprilie 2013, s-a derulat oferta publică secundară (SPO) de vânzare a unui pachet

minoritar de acţiuni (15% din capitalul social) al S.N.T.G.N. Transgaz S.A. Oferta s-a încheiat cu

succes în data de 16 aprilie 2013, prin suprasubscrierea acesteia. Suma încasată de statul român a

fost de 315,084 mil. lei (aprox.72 mil. euro).

Pentru S.N. Nuclearelectrica S.A., în data de 9 septembrie 2013, a fost lansată oferta publică

iniţiala (IPO) pentru vânzarea unui pachet de 10% din capitalul social. În perioada 09-20 septembrie

2013 s-au derulat subscrierile de acţiuni, IPO fiind încheiată cu succes prin suprasubscriere.

Valoarea totală a sumei ce va fi încasată de S.N. Nuclearelectrica S.A. este de cca. 312,5 mil. lei

(cca.70,2 mil. euro).

Sunt prevăzute, în continuare, în cadrul procesului de valorificare a participaţiilor statului (derulat

de către Departamentul pentru Energie pentru companiile din sectorul energetic), activităţi pentru

valorificarea prin bursă a unor pachete de acţiuni, prin ofertă publică iniţială, respectiv ofertă

publică secundară, pentru: S.N.G.N. Romgaz S.A, S.C. D.F.E.E. Electrica S.A., S.C. Complexul

Energetic Oltenia S.A. şi S.C. P.E.E.H. Hidroelectrica S.A. Pregătirea ofertelor de vânzare se află în

diferite stadii de implementare.

Pentru S.N.G.N. ROMGAZ S.A., au fost încheiate: contractul de intermediere cu consorţiul format

din Erste Group Bank AG, Goldman Sachs International, Banca Comercială Română, Raiffeisen

Capital&Investment, contractul pentru evaluarea rezervelor de gaze naturale cu firma DeGolyer

and MacNaughton din SUA (februarie 2013), contractul privind întocmirea unui studiu de mediu cu

S.C. ERM Environmental Resources Management S.R.L., filială a companiei multinaţionale ERM

Ltd. UK din Marea Britanie (01 august 2013). În şedinţa guvernului din data 30 iulie 2013, a fost

aprobat un Memorandum privind listarea Romgaz prin certificate globale de depozit la Bursa de

Valori de la Londra şi includerea unui mecanism de stabilizare în cadrul SPO. În data de 16

septembrie 2013, a fost publicat pe site-ul Departamentului pentru Energie proiectul de HG pentru

modificarea şi completarea HG nr. 831/2010 privind aprobarea strategiei de privatizare prin ofertă

publică a Societăţii Naţionale de Gaze Naturale Romgaz - S.A. Mediaş şi a mandatului instituţiei

publice implicate în derularea acestui proces, cu modificările ulterioare, în vederea respectării

cerinţelor legale de transparenţă decizională şi dezbatere publică. În prezent, Sindicatul de

Intermediere elaborează prospectul de ofertă.

Pentru S.C. D.F.E.E. Electrica S.A., în data de 19 martie 2013, a fost publicată în Monitorul

Oficial HG nr. 85/2013 pentru aprobarea strategiei de privatizare prin ofertă publică de majorare

a capitalului social prin aport de capital privat (IPO). A fost semnat contractul de consultanţă

juridică cu ofertantul selectat, SCA David & Baias S.A (05 iunie 2013) şi a fost selectat

intermediarul autorizat - Sindicatul format din BRD - Groupe Societe Generale, Citigroup Global

Markets Limited, Raiffeisen Capital & Investment, Societe Generale, Swiss Capital (30 august

2013), cu care s-a semnat Scrisoarea de Angajament, în data de 13 septembrie 2013. În data de 25

septembrie 2013, a avut loc întâlnirea de iniţiere a proiectului, iar intermediarul autorizat a

10

Potrivit prevederilor legale, pentru trim. III/2013, datele vor fi transmise la 25 octombrie a.c.



20

declanşat activităţile aferente serviciilor financiare şi de consultanţă necesare pregătirii, derulării şi

lansării ofertei.

În cazul S.C. Complexul Energetic Oltenia S.A., în data de 19 martie 2013 a fost publicată în

Monitorul Oficial, HG nr. 87/2013 pentru aprobarea strategiei de privatizare prin ofertă publică de

majorare a capitalului social, pentru un pachet de acţiuni de 15% din capitalul social. Au fost

semnate contractul de consultanţă juridică cu S.C.P.A. Crăciun, Tudoroiu şi Asociaţii (07 martie

2013) şi Scrisoarea de angajament cu intermediarul selectat - Consorţiul format din BRD - Groupe

Societe Generale (lider de sindicat) şi SSIF SWISS CAPITAL S.A.(08 mai 2013). Contractul de

intermediere a fost semnat în data de 19 august 2013. Au fost demarate serviciile financiare şi de

consultanţă necesare pregătirii, derulării şi lansării ofertei şi sunt în curs de realizare rapoartele de

analiză diagnostic juridică, financiară şi de mediu.

În ceea ce priveşte S.C. Hidroelectrica S.A., se are în vedere lansarea IPO de 10% din capitalul

social. Tribunalul Bucureşti a hotărât la sfârşitul lunii iunie 2013, închiderea procedurii de

insolvenţă, iar in data de 10 iulie 2013 societatea a fost înregistrată la ORC ca fiind în funcţiune.

HG nr. 38/2012 pentru aprobarea strategiei de privatizare a S.C. Hidroelectrica S.A. a fost atacată

în instanţă de către Federaţia Sindicală Hidrosind, care a solicitat anularea acesteia. Prin Încheierea

din data de 20 septembrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat act de renunţarea la judecarea

recursului, hotărârea Curţii de Apel rămânând definitivă şi irevocabilă, astfel că HG nr. 38/2012

este anulată irevocabil. Procedura de privatizare va fi reluată după adoptarea unei noi HG pentru

aprobarea strategiei de privatizare. Noul proiect de hotărâre de guvern este în curs de elaborare în

vederea promovării.

Ministerul Economiei a lansat, în perioada februarie – martie 2013, anunţuri pentru selecţia

administratorilor pentru şase companii: SNGN Romgaz SA, SNTGN Transgaz SA şi SN

Nuclearelectrica SA, respectiv SC DFEE Electrica SA, S.C Complexul Energetic Hunedoara SA şi

CNTEE Transelectrica SA.

În conformitate cu prevederile OUG nr.18/27 martie 2013, CNTEE Transelectrica SA şi SNTGN

Transgaz SA au fost transferate la Ministerul Finanţelor Publice în luna aprilie, respectiv mai 2013,

iar procesul de selecţie şi numire a administratorilor la aceste societăţi a fost continuat de Ministerul

Finanţelor Publice.

Pentru SNGN Romgaz SA şi SN Nuclearelectrica SA - procesul de selecţie şi numire a

administratorilor în Consiliul de administraţie s-a finalizat la sfârşitul lunii aprilie 2013. Pentru SC

DFEE Electrica SA şi SC Complexul Energetic Hunedoara SA, procesul de selecţie şi numire a

administratorilor în Consiliul de administraţie s-a finalizat în luna iulie 2013.

În ceea ce priveşte S.C. Complexul Energetic Oltenia S.A., în urma aplicării dispoziţiilor OUG

nr.109/2011, în Adunarea Generală a Acţionarilor din data de 28 iunie 2013, au fost desemnaţi

membrii Consiliului de Supraveghere.

În cazul S.C. Hidroelectrica S.A., este în curs de desfăşurare procedura de atribuire a contractului ce

are ca obiect prestarea de servicii de recrutare pentru cei 7 membri ai Consiliului de Supraveghere.

Referitor S.C. CUPRU MIN S.A. şi S.C. OLTCHIM S.A. a căror privatizare a eşuat în 2012, în

perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2013 s-au înregistrat următoarele evoluţii:

S.C. CUPRU MIN S.A. - În şedinţa de Guvern din data de 26 februarie 2013 a fost aprobat

Memorandumul privind strategia pentru asigurarea continuităţii activităţii S.C. CUPRU

MIN S.A, prin care s-a dispus atragerea de investiţii în societate, ca etapă prealabilă

privatizării. A fost elaborată Strategia privind atragerea de investiţii, care prevede ca

procesul de atragere de investiţii la CUPRU MIN să se realizeze prin selectarea competitivă

a unui investitor, care va achita cu titlu de plată, în avans, în baza unui contract de vânzare

încheiat cu CUPRU MIN, o parte din producţia viitoare de concentrat de cupru a societăţii.

Procesul de atragere de investiţii este în derulare, până la data de 30 septembrie a.c., au fost

depuse 3 oferte, criteriile de eligibilitate fiind îndeplinite doar de doi ofertanţi:

TRAFIGURA PTE LTD Singapore şi YLDIRIM HOLDING AS Turcia.



21

S.C. OLTCHIM S.A. – În baza Memorandum-ului cu tema „Soluţii pentru ieşirea din criză

a S.C. OLTCHIM S.A. Râmnicu Vâlcea”, aprobat în şedinţa de guvern din 23 ianuarie 2013,

Consiliul de Administraţie al societăţii a aprobat, în data de 24 ianuarie 2013, solicitarea

declanşării procedurii de insolvenţă. În data de 30 ianuarie 2013, Tribunalul Vâlcea a admis

cererea de deschidere a procedurii insolvenţei şi a stabilit ca administratori judiciari

consorţiul format din firma Rominsolv SPRL şi BDO Business Restructuring. La data de 7

mai 2013, Consorţiul de administratori judiciari a întocmit Planul de disponibilizare, în

urma căruia, în perioada 15 – 28 mai 2013, au fost disponibilizaţi 929 salariaţi. De

asemenea, a fost refăcută şi aprobată o nouă schemă de funcţionare a SC OLTCHIM SA,

realizându-se astfel o reducere de 969 posturi, respective de la 3.308 la 2.339 posturi. În

prezent, principala preocupare a Consorţiului de administratori vizează asigurarea surselor

de finanţare în scopul intensificării producţiei şi atingerii pragului de rentabilitate. Discuţiile

se poartă atât cu bănci comerciale, cât şi cu furnizori/clienţi ai SC OLTCHIM SA. În paralel,

s-au demarat negocieri cu potenţiali investitori pentru preluarea SC OLTCHIM SA. Astfel

în data de 03 iunie 2013, pe site-ul Ministerului Economiei a fost publicat anunţul în vederea

selecţiei iniţiale a investitorilor eligibili să participe la negocieri. În vederea evaluării

patrimoniului SC OLTCHIM SA, Comitetul creditorilor a desemnat, în şedinţa din 16 mai

2013, compania Winterhill România (membru ANEVAR), ca evaluator. Până la sfârşitul

trim. I/2014, va fi finalizată propunerea planului de reorganizare a S.C. OLTCHIM S.A. de

către administratorul judiciar, prin care se va stabili un program de restructurare, care

vizează funcţionarea societăţii în condiţii de rentabilitate.

În ceea ce priveşte modificarea actualului cadru legislativ în materie de privatizare, prin Legea

nr. 192/2013 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 23/2004 au fost soluţionate aspectele

legate de valorificarea creanţelor statului. Până la sfârşitul anului 2013, Autoritatea pentru

Administrarea Activelor Statului (AAAS) va promova, un proiect de act normativ menit să aducă

completări legislaţiei privind privatizarea societăţilor comerciale.

Asigurarea unei funcţionări adecvate şi stabile pentru sectorul financiar

Stabilitatea financiară s-a menţinut robustă pe parcursul anului 2013. Sistemul financiar românesc

a funcţionat în parametri corespunzători, pe fondul unei dinamici economice încă modeste,

repercutate şi în creşterea în continuare a creditelor neperformante. Stabilitatea financiară este

rezultatul comportamentului adecvat condiţiilor, manifestat de către acţionari, manageri şi

autorităţile de reglementare şi supraveghere micro şi macroprudenţială, precum şi al evoluţiei

condiţiilor monetare în sens larg. Nivelurile de solvabilitate, provizionare şi lichiditate s-au

menţinut în limite adecvate, iar finanţarea sectorului real nu a fost afectată semnificativ de procesul

de dezintermediere financiară. BNR şi-a intensificat acţiunile de monitorizare a riscurilor la nivelul

instituţiilor de credit, inclusiv a celor de contagiune de pe plan extern.

În ceea ce priveşte consolidarea sistemului bancar, acordurile de tip preventiv încheiate cu UE,

FMI şi BM alături de angajamentele autorităţilor române asumate în cadrul programelor naţionale,

reprezintă o importantă ancoră de credibilitate şi suport pentru promovarea fermă a programelor de

stabilizare macroeconomică şi pentru continuarea reformelor structurale. În paralel, instituţiile

europene întăresc cadrul de cooperare şi armonizare a politicilor financiare, iar colaborarea sub

egida Iniţiativei Europene de colaborare bancară Viena 2.0 urmăreşte, între alte obiective,

asigurarea unei mai bune cooperări între autorităţile de supraveghere din ţările europene de origine,

respectiv ţările-gazdă, în scopul prevenirii unei dezintermedieri financiare dezordonate sau prea

rapide la nivelul economiilor emergente din Europa.

În cursul anului 2013, BNR a continuat eforturile pentru implementarea reformelor iniţiate ca

urmare a aplicării măsurilor prevăzute în acordurile de finanţare cu partenerii externi în vederea

consolidării sistemului bancar. Astfel, în privinţa restructurării instituţiilor de credit, concluziile

exerciţiului de simulare de transfer de active şi pasive către o bancă punte şi aspectele sesizate de

instituţiile de credit cu privire la necesitatea îmbunătăţirii cadrului legislativ au fost prezentate anul

acesta Comitetului de Supraveghere al BNR şi, respectiv, Consiliului de Administraţie. Ulterior, la



22

nivelul BNR au fost elaborate propuneri de modificare a cadrului legislativ care au fost transmise

pentru consultare CE – Direcţia Generală Concurenţă. Noul termen pentru finalizarea legislaţiei

privind măsurile de stabilizare, convenit în cadrul negocierilor cu FMI şi CE pentru noul pachet de

asistenţă financiară de tip preventiv aferent perioadei 2013 - 2015, a fost stabilit pentru sfârşitul

anului 2013. După adoptarea actului normativ, urmează ca procedura revizuită privind

implementarea măsurilor de stabilizare să fie aprobată.

În ceea ce priveşte dezvoltarea planului pentru situaţii neprevăzute în sectorul bancar, BNR

este implicată în structurarea cadrului european de gestiune a crizelor, participând în perioada 2012-

2013 la procesul de negociere a proiectului de directivă privind înfiinţarea unui cadru pentru

redresarea şi rezoluţia instituţiilor de credit şi a firmelor de investiţii. După adoptarea acestei

directive de către Consiliul UE şi Parlamentul European (până la sfârşitul anului 2013)11

, BNR va

întreprinde măsuri în vederea alinierii setului de politici corective şi instrumente de rezoluţie din

Planul pentru situaţii neprevăzute la standardele prevăzute în noul cadru european în materie, până

la sfârşitul trim. III/2014.

11

Conform solicitării Consiliului European din 27-28 iunie 2013.



23

2. REFORME PRIORITARE PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU

Reluarea rapidă a creşterii economice şi înscrierea pe o traiectorie ascendentă a indicatorilor

macroeconomici ai României sunt posibile doar prin implementarea unor reforme prioritare pe

termen scurt, care includ creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice, îmbunătăţirea

mediului de afaceri.

2.1 Creşterea eficienţei şi transparenţei administraţiei publice

I. Implementarea reformei strategice pentru îmbunătăţirea eficacităţii administraţiei publice

Principalele sectoare din administraţia publică centrală au format, în perioada 2010-2011, obiectul

unei analize funcţionale realizate de BM, în două etape: prima - finalizată în octombrie 2010, iar cea

de-a doua - în 2011. Fiecare etapă a vizat evaluarea a câte şase instituţii cu competenţe în domenii

majore de reformă, pentru care au fost emise recomandări specifice.

Recomandările BM au rolul de a facilita îmbunătăţirile de proces la nivelul SGG şi al celorlalte

instituţii din administraţia publică centrală, prin consolidarea capacităţii de elaborare şi coordonare

a politicilor publice, creşterea calităţii reglementărilor, îmbunătăţirea capacităţii de planificare

strategică, management financiar şi organizaţional.

Pe baza acestor recomandări, instituţiile evaluate12

au elaborat planuri de acţiune13

pentru

consolidarea eficacităţii şi eficienţei principalelor sectoare de reformă, în conformitate cu clauzele

Memorandumului de înţelegere între Comunitatea Europeană şi România din iunie 2009. Dintre

măsurile incluse în aceste planuri, în PNR 2011-2013 au fost preluate cele care au relevanţă pentru

dezvoltarea capacităţii administrative în domenii precum finanţe publice, transport, agricultură,

învăţământ preuniversitar etc.

Mare parte dintre aceste măsuri sunt puse în practică prin proiecte cu finanţare din Fondul Social

European (FSE) prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA).

Proiectele vizează, în principal, simplificarea şi flexibilizarea sistemului politicilor publice,

îmbunătăţirea credibilităţii bugetului şi a disciplinei fiscal-bugetare, consolidarea capacităţii

administrative a ministerelor, reechilibrarea sectorului transporturi. Instituţii precum MADR, MT,

MFP au deja proiecte PO DCA în curs de implementare (ex. Strategii pentru valorificarea

potenţialului agroalimentar al României; Planificare strategică pentru administraţia agricolă;

Crearea şi implementarea unui Sistem Informatic de Management financiar integrat la nivelul

MADR; Suport pentru punerea în aplicare a unei strategii generale în sectorul de transport;

Îmbunătăţirea procesului de administrare a datoriei publice).

Planurile de acţiune aferente celei de-a doua etape a analizei funcţionale se află în curs de

implementare, progresele înregistrate fiind raportate COM, trimestrial, de către SGG/CPM14

. Pentru

punerea în practică a acţiunilor rezultate din etapa a doua analizei BM, unele ministere au găsit

suport financiar în cadrul Programului Operaţional Asistenţă Tehnică (PO AT), beneficiind,

totodată, de asistenţă din partea unor organisme internaţionale (BM, BEI, Iniţiativa Jaspers).

Potrivit Analizei funcţionale a BM, îmbunătăţirea performanţei guvernului în domeniul

implementării politicilor reprezintă un obiectiv pe termen mediu, a cărui realizare ar trebui să fie

strâns corelată cu eforturile de îmbunătăţire a managementului financiar public şi a calităţii

cheltuielilor publice.

În acest context, SGG/CPM pregăteşte un Plan anual de lucru al Guvernului (PALG), ca

12

Instituţii evaluate de BM în etapa I a Analizei funcţionale (2010): Centrul Guvernului, MFP, MADR, MT, MEN

(învăţământ preuniversitar), CC.

Instituţii evaluate de BM în etapa a II-a a analizei (2011): MMFPSPV, MDRAP (dezvoltare regională), ME (mediu de

afaceri şi energie), MMSC, MS, MEN (învăţământ universitar şi cercetare). 13

Planuri de acţiune aprobate de guvern prin memorandum, în decembrie 2010 (pentru etapa I a analizei) şi în iulie

2011 (pentru a doua etapă). 14

În trim. III/2013, Direcţia de Politici Publice din cadrul SGG – principalul raportor cu privire la stadiul implementării

acţiunilor asumate în PNR 2011-2013 – a fost preluată de CPM.



24

instrument de planificare strategică şi prioritizare a politicilor guvernamentale. PALG va include

termene pentru elaborarea propunerilor de politici publice şi acte normative majore, precum şi

planuri de implementare şi monitorizare a rezultatelor priorităţilor politice şi financiare, în corelare

cu priorităţile la nivel european şi cu cele ale Strategiei Fiscal-bugetare, inclusiv cu planurile

strategice instituţionale ale ministerelor.

La 30 septembrie 2013, conceptul de PALG a fost adoptat la nivelul guvernului, prin semnarea în

comun, de către SGG şi CPM, a unei note referitoare la elaborarea, cu sprijinul instituţiilor din

administraţia centrală, până la sfârşitul anului, a primul PALG 2014. În cursul aceleiaşi luni,

SGG/CPM a actualizat instrucţiunile necesare completării, de către ministere, a bazei de date

aferente PALG.

De asemenea, Primul Ministru a semnat15

decizia de constituire a Comitetului Interministerial

pentru coordonarea elaborării şi implementării PALG. Comitetul este alcătuit din câte un

reprezentant (nivel de secretar de stat) al CPM, SGG, MAE, MFP, DRP. Conform acestei decizii,

prima reuniune a comitetului va avea ca obiect, între altele, aprobarea instrucţiunilor referitoare la

elaborarea şi implementarea PALG. Pe lângă atribuţia de coordonare a elaborării PALG, comitetul

asigură şi monitorizarea punerii în practică a acestui instrument, prin întocmirea de rapoarte

trimestriale de progres. Comitetul va deveni pe deplin operaţional după publicarea deciziei în

Monitorul Oficial (preconizată pentru începutul lunii octombrie a.c.).

Întrucât recentele schimbări instituţionale de la nivelul centrului guvernului (trecerea DPP de la

SGG la CPM în trim. III/2013) au condus la adoptarea cu întârziere a deciziei de implementare a

PALG, SGG/CPM intenţionează să realizeze activitatea de informare şi instruire a ministerelor cu

privire la completarea bazei de date PALG cu priorităţile legislative pentru 2014, inclusiv testarea

acesteia, până la sfârşitul lunii noiembrie 2013. Pentru instruirea ministerelor, SGG/CPM propune

organizarea unor sesiuni tehnice de lucru, cu participarea reprezentanţilor unităţilor de politici

publice, direcţiilor IT, precum şi ai altor direcţii relevante din cadrul ministerelor.

Prin operaţionalizarea PALG, SGG/CPM urmăreşte să asigure, totodată, consolidarea rolului

reuniunii pregătitoare a şedinţei de guvern. Astfel, prin întocmirea unui plan cu principalele

priorităţi de politici publice şi legislative ale guvernului, este mult mai uşor de urmărit - la nivel

tehnic - elaborarea acestor politici şi fundamentarea lor adecvată. Acest fapt contribuie la creşterea

calităţii dezbaterilor din cadrul reuniunilor pregătitoare, PALG reprezentând un instrument util de

monitorizare a politicilor publice elaborate şi adoptate de guvern.

Pe de altă parte, adoptarea PALG este strâns legată de revitalizarea Consiliului de Planificare

Strategică (CPS), organism menit să asigure o mai bună coordonare între procesul decizional şi

alocarea bugetului, în concordanţă cu Strategia fiscal-bugetară. SGG/CPM a pregătit procedurile

tehnice necesare în vederea intrării efective în atribuţii a CPS. Este de menţionat că, la nivelul

SGG/CPM, se află în lucru o analiză referitoare la necesitatea corelării activităţii/misiunii CPS cu

dispoziţiile Strategiei fiscal-bugetare, în condiţiile în care, la momentul înfiinţării CPS, nu exista un

astfel de document strategic.

Prin derularea acţiunii de revizuire a sistemului politicilor publice, SGG/CPM urmăreşte

simplificarea şi flexibilizarea sistemului actual de elaborare şi implementare a politicilor publice,

astfel încât acesta să răspundă mai bine nevoilor iniţiatorilor de politici de la nivelul administraţiei

publice centrale.

În acest context, SGG/CPM are în curs de definitivare un proiect de HG pentru revizuirea şi

codificarea legislaţiei în domeniul evaluării impactului documentelor de politici publice şi al

proiectelor de acte normative. În trim. I/2013, documentul a fost transmis tuturor ministerelor spre

analiză şi asumare, în trim. II/2013, fiind finalizat, la nivel tehnic, o primă versiune a proiectului de

act normativ.

15

Decizia nr. 414/2013, semnată de Primul Ministru pe 1 octombrie a.c.



25

Pentru a asigura creşterea eficacităţii fluxului de documente între centrul guvernului şi instituţiile

administraţiei publice centrale, SGG/CPM şi-a asumat dezvoltarea unui sistem integrat de

management al documentelor (pe suport electronic). Acţiunea presupune crearea unei aplicaţii IT

specializate pentru gestionarea documentelor prezentate atât în şedinţa de guvern, cât şi în

reuniunea pregătitoare a acesteia. Pentru realizarea obiectivului acţiunii, SGG/CPM a propus un

proiect PO DCA - Sistemul integrat de management al politicilor, în valoare totală de 4,5 mil. lei.

În septembrie 2013, a fost semnat contractul de finanţare între AM POD CA şi SGG/CPM, urmând

ca în trim. IV/2013 să înceapă activităţile specifice proiectului.

Acţiunile asumate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP) în temeiul recomandărilor BM

(Analiza funcţională – etapa I) sunt orientate către obiective ce vizează, în principal, îmbunătăţirea

credibilităţii bugetului şi a disciplinei fiscal-bugetare, respectiv modernizarea funcţiilor Trezoreriei

şi a execuţiei bugetare.

În ceea ce priveşte instituţionalizarea estimării prudente a veniturilor bugetare, acţiunea implică

dezvoltarea actualului model macro-econometric trimestrial, pentru a permite calibrarea politicilor

macroeconomice şi fiscal-bugetare, prin realizarea de prognoze pe termen scurt şi mediu adecvate

structurii şi realităţii economiei româneşti, prin elaborarea de scenarii şi simulări în contextul

propunerilor de modificări legislative în domeniul fiscal, precum şi prin evaluarea sustenabilităţii

fiscale.

Pentru punerea în aplicare a acestei acţiuni, MFP a propus includerea sa, ca şi componentă, în cadrul

proiectului mai amplu al SGG - Dezvoltarea capacităţii ministerelor de a elabora analize economice

şi financiare, în vederea sprijinirii procesului de formulare a politicilor publice relevante pentru

programarea şi implementarea instrumentelor structurale (finanţat din PO AT).

În acest scop, în luna septembrie 2013, MFP a agreat cu SGG/CPM o serie de modificări cu privire la

componenta de dezvoltare a unui model care să coreleze impactul politicilor publice, relevante

pentru politica de coeziune, cu evoluţia indicatorilor macroeconomici şi bugetari şi testarea acestuia,

prin realizarea a două studii pilot. Modificările vor face obiectul unui act adiţional ce urmează a fi

supus aprobării AM POAT.

Acţiunea de îmbunătăţire a capacităţii de raportare financiară, programată a se finaliza în trim.

I/2014, vizează integrarea sistemelor de contabilitate şi de raportare cu sistemul de plăţi al

Trezoreriei, precum şi dezvoltarea, în continuare, a sistemului informatic al acesteia, care ţine

evidenţa tuturor tranzacţiilor financiare legate de buget, angajamente şi plăţi.

Acţiunea se desfăşoară prin intermediul proiectului PO DCA Creşterea responsabilizării

administraţiei publice prin modernizarea sistemului informatic pentru raportarea situaţiilor

financiare ale instituţiilor publice. Obiectivul proiectului este de a oferi instituţiilor publice

instrumente moderne, standardizate, pentru raportarea situaţiilor financiare şi publicarea

informaţiilor de detaliu privind utilizarea fondurilor publice, în conformitate cu clasificaţia

bugetară. În acest scop, MFP pregăteşte un nou formular de raportare a execuţiei bugetare

(ForExeBug) şi a situaţiilor financiare depuse lunar de către fiecare instituţie publică, în format

electronic, standardizat, securizat, inclusiv prin crearea unui sistem informatic dedicat şi integrat cu

sistemul informatic al MFP.

În prima jumătate a lunii martie 2013, MFP a semnat cu compania Intrarom contractul de

consultanţă şi asistenţă tehnică privind realizarea sistemului informatic ForExeBug, iar în aprilie

2013, cu AM PODCA, un act adiţional pentru finanţarea ForExeBug (în urma acestuia, durata

proiectului a fost extinsă la 24 luni, până în ianuarie 2014). În iulie 2013, Intrarom a predat MFP

documentele aferente activităţii de analiză şi proiectare de detaliu - primul livrabil principal al

contractului de servicii de consultanţă şi asistenţă tehnică pentru proiectul ForExeBug.

Îmbunătăţirea procesului de administrare a datoriei publice se axează, în principal, pe

dezvoltarea capacităţii de analiză în domeniul managementului riscului, dezvoltarea

managementului datoriei publice şi al administrării lichidităţilor, îmbunătăţirea cadrului de

reglementare şi a celui procedural aferent utilizării instrumentelor financiare derivate, automatizarea



26

procesului de rambursare a datoriei publice guvernamentale, reducerea la minimum a circuitului

documentelor necesare efectuării plăţilor. Pentru aducerea la îndeplinire a acestor obiective, MFP

implementează, cu asistenţa BM, proiectul Îmbunătăţirea procesului de administrare a datoriei

publice (valoare totală: 2,80 mil. lei).

În acest context, în trim. I/2013, experţii BM au efectuat la Bucureşti mai multe vizite de lucru, care

au vizat, îndeosebi, colectarea informaţiilor necesare desfăşurării activităţilor (legislaţie, organizare,

proceduri, circuit al documentelor); pregătirea funcţionarilor MFP cu privire la dezvoltarea

capacităţii Trezoreriei de administrare a riscurilor asociate portofoliului datoriei publice

guvernamentale; elaborarea Strategiei de Management al Datoriei Publice, informarea asupra

procedurilor referitoare la plata serviciului datoriei şi familiarizarea cu sistemul electronic de

management al datoriei publice etc. În trim. II-III/2013, experţii BM au transmis MFP rapoarte

intermediare pentru fiecare dintre activităţile proiectului.

Totodată, în perioada ianuarie-septembrie 2013, MFP a organizat o serie de cursuri pentru

pregătirea personalului Direcţiei Generale Trezorerie şi Datorie Publică în privinţa utilizării

instrumentelor de management al lichidităţilor şi riscului.

Ca urmare a raportului BM Analiza funcţională a administraţiei din agricultură şi dezvoltare

rurală, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) şi-a asumat prin PNR 2011-2013

un set de acţiuni menite să conducă la realizarea unor îmbunătăţiri de structură şi proces ale

managementului ciclului de politici publice, restructurarea administraţiei agricole, eficientizarea

activităţii de management administrativ operaţional, gestionarea eficientă a fondurilor publice.

Astfel, la nivelul MADR, se află în derulare o serie de proiecte16

PO DCA destinate punerii în

aplicare a acţiunilor de dezvoltare strategică a ministerului şi de mai bună monitorizare a

alocărilor bugetare, pentru care MADR a contractat asistenţa tehnică a BM. Ca urmare a

implementării acestor proiecte, vor fi elaborate o serie de documente cu relevanţă atât pentru

administraţia agricolă, cât şi pentru beneficiarii politicilor agricole: Strategia sectorului agricol

până în 2020/2030, Planul strategic instituţional al MADR. Totodată, va fi creat şi implementat un

sistem informatizat de management pentru monitorizarea performanţelor personalului MADR.

În acest context, experţii BM au desfăşurat la Bucureşti, până la 30 septembrie 2013, o serie de

misiuni, în cadrul cărora au fost derulate activităţi organizatorice, logistice, precum şi activităţi

specifice proiectelor PO DCA aflate în implementare (participare la conferinţele organizate de

MADR la nivel central şi local, pe tematica potenţialului agro-alimentar al fiecărei regiuni,

planificării strategice, sistemului managerial/control intern; a legislaţiei privind activitatea MADR

şi a instituţiilor din subordine; interviuri; prelucrarea datelor statistice specifice domeniilor din

portofoliul MADR etc.).

De asemenea, în primele două trimestre ale anului 2013, BM a organizat întâlniri şi dezbateri la

nivel de management, cu participarea conducerii MADR şi a instituţiilor subordonate17

implicate în

proiectele PO DCA, în scopul elaborării unor rapoarte de analiză/diagnostic şi dezvoltării unor

instrumente moderne de management. La nivel tehnic, grupurile de lucru constituite în cadrul

instituţiilor sus-menţionate au răspuns solicitărilor BM, furnizând datele şi documentele necesare

elaborării rapoartelor iniţiale de evaluare şi dezvoltării/compatibilizării aplicaţiilor IT (documente

de politici publice, rapoarte de evaluare/autoevaluare, planuri de formare profesională, proceduri de

sistem şi operaţionale, specificaţii tehnice, informaţii pentru bazele de date etc.).

Ca urmare, în septembrie 2013, BM a înaintat MADR un set de rapoarte de analiză privind

dezvoltarea capacităţii de management strategic, a sistemului informatic de management financiar

integrat şi a celui de control intern, definirea viziunii pe termen mediu şi lung a sectorului agro-

16

Strategii pentru valorificarea potenţialului agroalimentar al României; Planificare strategică pentru administraţia

agricolă; Crearea şi implementarea unui Sistem Informatic de Management financiar integrat la nivelul MADR;

Implementarea Sistemului Managerial Intern la nivelul MADR şi al instituţiilor subordonate (durata de implementare a

fiecărui proiect este 2012-2014). 17

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Agenţia

Domeniilor Statului, Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie, 4 Direcţii Agricole Judeţene.



27

alimentar (orizont 2020/2030). În ceea ce priveşte analiza comasării APDRP cu APIA, MADR a

facilitat experţilor BM accesul la documente, realizarea de interviuri şi consultări pentru evaluarea

impactului unui eventual proces de fuziune. Astfel, în trim. II/2013, BM a predat MADR un studiu

care propune două scenarii: fie o structură duală pentru APIA şi APDRP (cu trei variante: sistem

dual îmbunătăţit; sistem dual regionalizat şi centru comun dual de servicii), fie fuziunea celor două

agenţii.

Referitor la elaborarea proiectului Programului Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020

(etapă în cadrul acţiunii dezvoltarea strategică a MADR), este de semnalat faptul că finalizarea

acestui proces este condiţionată de adoptarea, la nivel european, a cadrului legislativ privind

dezvoltarea rurală (Regulament), precum şi de aprobarea de către COM a actelor delegate şi de

implementare aferente programului de dezvoltare rurală (termen estimativ de aprobare - mai/iunie

2014). În august 2013, MADR a finalizat procesul de achiziţie publică a serviciilor de consultanţă

pentru proiectul Asistenţă tehnică pentru pregătirea perioadei de programare în domeniul

dezvoltării rurale 2014-2020. Documentele programatice pentru acest domeniu se află în proces de

elaborare, până la sfârşitul lunii septembrie 2013 fiind realizate analiza SWOT şi

analiza/identificarea nevoilor. Validarea acestui prim pachet de documente aferent PNDR 2014-

2020 este prevăzută a avea loc la începutul lui octombrie, în cadrul Comitetului Consultativ

Tematic Dezvoltare Rurală, Agricultură şi Pescuit.

În materie de modernizare a sistemului de management al resurselor umane, este de menţionat

că proiectul Strategiei de formare a resurselor umane în cadrul MADR se află în proces de

dezbatere/analiză internă la nivelul instituţiei, realizarea versiunii finale fiind preconizată pentru

trim. I/2014. Obiectivele generale ale strategiei vizează îmbunătăţirea cadrului instituţional la

nivelul MADR corespunzător derulării activităţilor de formare, creşterea impactului cunoştinţelor

dobândite pe parcursul sesiunilor de pregătire asupra calităţii rezultatelor activităţilor ministerului,

îmbunătăţirea nivelului de pregătire a resursei umane a instituţiei.

În ceea ce priveşte sistemul de monitorizare a performanţei angajaţilor, MADR a demarat, în trim.

I/2013, procesul de analiză privind proiectarea acestuia. Reprezentanţii BM au consultat

documentele puse la dispoziţie de minister (planuri de formare profesională, regulamentul de

organizare şi funcţionare etc.) şi au realizat interviuri cu directorii de resurse umane referitoare la

fişa postului, evaluarea angajaţilor, planul de personal, salarizarea pe bază de performanţă, dosarul

profesional etc. La sfârşitul lunii septembrie 2013, BM a transmis ministerului un set de

recomandări, menite să conducă la îmbunătăţirea sistemului de monitorizare a performanţei

angajaţilor.

În plus, până la 30 septembrie 2013, au fost organizate la iniţiativa MADR, cinci sesiuni de formare

profesională în domenii precum: managementul funcţiei publice, dezvoltare rurală şi regională,

managementul proiectelor etc., la care au participat 70 funcţionari/experţi din cadrul instituţiei.

În ceea ce priveşte redefinirea atribuţiilor direcţiilor Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN),

se află în curs de elaborare un nou Regulament de Organizare şi Funcţionare, termenul estimat

pentru realizarea acestuia fiind luna octombrie 2013. Elaborarea regulamentului este justificată de

adoptarea, în lunile aprilie, respectiv august 2013, a unor acte normative care stabilesc cadrul legal

de organizare şi funcţionare a instituţiei - structura organizatorică, funcţiile şi atribuţiile cu caracter

general şi specific (HG nr. 185/2013 şi HG nr. 557/2013).

În trim. III/2013, MEN a selectat experţi în vederea întocmirii unui set de documente care să

contribuie la îmbunătăţirea capacităţii administrative a ministerului: Strategia de modernizare a

MEN, matricea competenţelor specifice necesare administrării serviciilor educaţionale (corelare

funcţii-atribuţii), ghid de bune practici/proceduri pentru managerii MEN, instrumente de evaluare a

competenţelor manageriale ale personalului. Toate aceste documente urmează a fi realizate în

cadrul proiectului PO DCA Dezvoltarea capacităţii administrative a MEN prin implementarea

managementului strategic şi îmbunătăţirea leadership-ului.

Referitor la crearea unui mecanism de coordonare de către MEN a activităţii agenţiilor

subordonate/aflate în coordonare, în trim. III/2013, a fost stabilit calendarul privind constituirea



28

Consiliului de coordonare a agenţiilor subordonate MEN, inclusiv elaborarea regulamentului de

funcţionare a acestuia. Se preconizează că structura va fi operaţională în trim. IV/2013.

În ceea ce priveşte îmbunătăţirea capacităţii de management şi implementare a proiectelor,

MEN a asigurat supravegherea trimestrială a procesului de punere în aplicare a proiectelor finanţate

din fonduri structurale. În privinţa gradului de execuţie bugetară (fonduri europene-educaţie

preuniversitară), datele MEN arată că, la nivelul lunii septembrie 2013, rata de absorbţie pentru

domeniile POS DRU (prin OIPOSDRU) era de 24,18%, iar pentru cele gestionate de CNDIPT, de

31,03%, în creştere faţă de februarie 2013, când se situa la 23,60% (formula CE-UE).

În vederea reorganizării şi dezvoltării bazei sale de date, MEN implementează proiectul PO DCA

Sistemul informatic integrat al învăţământului din România, în valoare totală de aproximativ 3,2

mil. euro. Proiectul îşi propune crearea unui sistem unitar şi flexibil de gestionare completă a

activităţilor din domeniul educaţiei, care va fi integrat cu Baza de Date Naţională a Educaţiei, alte

baze de date şi cu aplicaţii existente. Operaţionalizarea acestui instrument strategic va conduce la

creşterea calităţii serviciilor publice oferite, prin livrarea de informaţii publice, precum şi la

asigurarea unei interacţiuni eficiente şi transparente la nivelul MEN, contribuind la eficientizarea

comunicării cu cetăţenii şi instituţiile aflate în subordonare şi coordonare.

În trim. I/2013, MEN şi AM PODCA au semnat un Act adiţional la contractul de finanţare privind

transferul unor sume de la linia bugetară întreţinere, actualizare, dezvoltare aplicaţii informatice la

linia bugetară cheltuieli cu achiziţia de licenţe. Ca urmare, în trim. III/2013 a fost finalizată

procedura de achiziţie şi încheiat contractul de furnizare, instalare, întreţinere produse şi prestare

servicii. Tot în trim. III/2013, MEN a instalat versiunea iniţială a aplicaţiei SIIIR şi a demarat etapa

de analiză şi revizuire a Sistemului Naţional de Indicatori pentru Educaţie.

Pentru a asigura implementarea managementului strategic şi a leadership-ului, MEN derulează

proiectul PO DCA Dezvoltarea capacităţii administrative a ministerului prin implementarea

managementului strategic şi îmbunătăţirea leadership-ului instituţiei, în valoare totală de 16,54 mil.

lei. În perioada mai-iunie 2013, experţii BM au aplicat MEN, inspectoratelor şcolare (funcţii de

conducere şi execuţie) şi caselor corpului didactic, un set de chestionare, pe baza cărora au fost

colectate date pentru realizarea studiului referitor la cultura şi nevoile organizaţionale ale

ministerului, respectiv practicile manageriale. În privinţa revizuirii actualului sistem de delegare de

autoritate, în trim. II/2013, a fost elaborată procedura de delegare şi au fost stabilite direcţiile din

structura MEN la nivelul cărora se va aplica această procedură.

Punerea în practică a acestui proiect PO DCA va contribui la îmbunătăţirea capacităţii

administraţiei centrale în domeniul educaţiei şi formării profesionale, prin optimizarea structurii,

dezvoltarea, testarea şi implementarea instrumentelor, proceselor şi practicilor de management, prin

elaborarea şi derularea programelor de formare care să conducă la dezvoltarea competenţelor

manageriale şi a leadership-ului personalului de execuţie şi de conducere.

În 2013, Ministerul Transporturilor (MT) a continuat eforturile de consolidare a structurii sale

instituţionale, reechilibrare a transportului feroviar în raport cu cel rutier, precum şi de asigurare a

oportunităţilor de participare a sectorului privat în transporturi, obiective care răspund

recomandărilor BM.

În scopul elaborării şi implementării strategiei generale în domeniul transporturilor, MT

derulează, cu consultanţă din partea BM, proiectul Suport pentru punerea în aplicare a unei

strategii generale în sectorul de transport (finanţat din FSE prin PO DCA, în valoare totală de

16,73 mil. lei). Acţiunile principale vizează acordarea de asistenţă atât pentru realizarea strategiei

sus-menţionate, cât şi pentru activităţile de comunicare ale guvernului referitoare la implementarea

acesteia, introducerea managementului privat în companii, conform acordului cu FMI,

îmbunătăţirea evaluării procesului de recuperare a costurilor diferite de infrastructură rutieră şi

feroviară, creşterea capacităţii MT de evaluare a eficienţei proiectelor de investiţii, asistenţă pentru

dezvoltarea unei autorităţi de coordonare în transportul urban.



29

În luna martie 2013, experţii MT şi cei ai BM au finalizat Planul strategic în sectorul transport şi

infrastructură pe perioada 2013 - 2020 şi au demarat elaborarea planului de acţiuni pentru

implementarea acestuia la nivelul anului 2014. Scopul planului strategic este de a oferi MT o

viziune pe termen mediu şi lung, menită să conducă la depăşirea principalelor provocări legate de

accesibilitatea transportului pentru populaţie şi operatorii economici, dezvoltarea acestuia în

condiţii de siguranţă şi securitate. Totodată, prin implementarea planului strategic, la nivel

organizaţional, se va derula un proces continuu de restructurare a metodelor, procedurilor şi

regulilor funcţionale interne, în vederea creşterii eficienţei actului administrativ.

De asemenea, în trim. I/2013, BM a predat MT o serie de rapoarte18

privind finanţarea de ansamblu

a sectorului de transport, în special a infrastructurii rutiere şi feroviare. Documentele identifică atât

modele de cost a infrastructurii de transport care să poată fi actualizate permanent de către minister,

în colaborare cu institute de cercetare şi instituţii de învăţământ superior autohtone, cât şi modele de

consolidare a capacităţii MT de a monitoriza implementarea contractelor cu principalii furnizori de

servicii/administratori ai infrastructurii.

O altă activitate derulată în cadrul proiectului PO DCA a vizat selectarea, pe criterii de performanţă,

a managerilor şi membrilor consiliilor de administraţie la companiile aflate sub autoritatea MT,

conform OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Astfel, în

perioada ianuarie - septembrie 2013, au fost selectaţi administratori pentru 20 operatori economici

aflaţi sub autoritatea MT (5 regii autonome şi 15 societăţi/companii).

În ce priveşte transportul feroviar, MT urmează să implementeze (cu asistenţa BM) proiectul

Sprijin acordat MT pentru îmbunătăţirea gestionării sectorului de transport feroviar, în scopul

punerii în aplicare a unui sistem eficient de monitorizare şi evaluare a serviciilor furnizate de

operatorii de transport feroviar cu capital de stat şi privat şi de administratorul infrastructurii

feroviare. Susţinerea financiară pentru acest proiect este asigurată din fonduri europene

nerambursabile – FSE/PO DCA şi bugetul de stat (valoare totală: 11,23 mil. lei fără TVA).

Proiectul este menit să aducă o îmbunătăţire la nivelul capacităţii MT de a determina şi monitoriza

eficienţa serviciilor achiziţionate de la CFR SA, CFR Marfă, CFR Călători şi de la operatorii de

transport feroviar cu capital privat, respectiv furnizorii de servicii feroviare pentru călători, precum

şi în privinţa capacităţii de transpunere şi implementare a cadrului legislativ european specific

activităţii de transport feroviar.

În vederea semnării contractului de finanţare (preconizată a avea loc până la finele anului 2013),

MT a demarat în trim. III/2013 pregătirea documentaţiei solicitate de AM PO DCA (revizuirea

cererii de finanţare, întocmirea graficului cererii de rambursare, desemnarea echipei de

implementare a proiectului etc.).

Îmbunătăţirea capacităţii instituţionale a MT pentru managementul proiectelor în parteneriat

public-privat (PPP) reprezintă un alt proiect care se derulează în cadrul PO DCA, cu o valoare

totală de 4,51 mil. lei. Activităţile corespunzătoare proiectului se axează, în principal, pe analizarea

cadrului general de reglementare din România din perspectiva implementării proiectelor de tip PPP,

evaluarea ex-ante a acestora, instruirea şi formarea personalului în domeniu.

În aprilie 2013, BM – în calitate de consultant în cadrul acestui proiect - a înaintat MT o serie de

documente19

care prezintă cadrul legal privind realizarea proiectelor de infrastructură de transport

prin concesiune/parteneriat public privat, precum şi recomandări de îmbunătăţire a legislaţiei din

domeniu (documentele au fost aprobate de AM PO DCA şi MT în septembrie 2013).

Totodată, în luna iunie 2013, BM a organizat o sesiune de formare în domeniul evaluării legislaţiei

naţionale şi internaţionale privind parteneriatul public-privat, la care au participat 42

18

Raportul privind relaţiile contractuale pentru asigurarea infrastructurii rutiere şi feroviare; Raportul privind

cerinţele de finanţare a infrastructurii rutiere şi feroviare, mecanismelor de finanţare şi opţiunile de recuperare a

costurilor. 19

Studiul cu privire la evaluarea legislaţiei referitoare la realizarea proiectelor prin concesiune/parteneriat public

privat; Ghidul de cooperare inter-instituţională aferent aceluiaşi domeniu.



30

funcţionari/experţi atât din cadrul MT, cât şi din instituţiile aflate în subordinea/sub autoritatea MT,

autorităţile centrale cu responsabilităţi în domeniul PPP/concesiune.

În ceea ce priveşte selectarea proiectului-pilot din domeniul naval pentru aplicarea reglementărilor

în domeniul PPP/concesiuni, MT se află în discuţii avansate cu experţii BM, selectarea fiind

preconizată a se încheia în noiembrie 2013.

II. Asigurarea unei mai bune reglementări la nivelul administraţiei publice centrale

Pentru măsurarea costurilor administrative şi identificarea sarcinilor administrative, SGG a

contractat opt proiecte, cofinanţate din FSE prin PO DCA.

Două dintre aceste proiecte (aferente domeniilor gestionate de MSI împreună cu ME, respectiv de

MAI împreună cu MDRAP) au fost încheiate în anul 2012, fiind identificate sarcini administrative

în valoare de aproximativ 34,2 mil. euro pentru domeniile gestionate de MSI şi ME, respectiv

aproximativ 137,4 mil. euro pentru domeniile gestionate de MAI şi MDRAP.

Alte trei proiecte (în domeniile gestionate de MFP, MADR şi MT) au fost finalizate în anul 2013.

Pentru MFP au fost identificate 224 obligaţii de informare primare şi 397 secundare, generând

sarcini administrative de aproximativ 510,2 mil. lei; pentru MADR au fost identificate 413 obligaţii

de informare primare si 1054 secundare, generând sarcini administrative de aproximativ 1.078,8

mil. lei, iar pentru MT au fost identificate 460 obligaţii de informare primare şi 1421 secundare,

generând sarcini administrative de aproximativ 30,5 mil. lei. În cadrul acestor trei proiecte, au

participat la sesiuni de formare 62 de funcţionari din administraţia publică centrală.

Ultimul pachet de trei proiecte (MMFPSPV, MS şi MEN; MMSC; MJ), pentru care a fost emis

ordinul de începere a activităţilor, are ca termen de finalizare luna martie 2014. Potrivit SGG/CPM,

pentru cele trei proiecte rămase nu vor exista întârzieri faţă de data programată. Prin urmare,

acţiunea de măsurare a costurilor administrative şi identificare a sarcinilor administrative se va

încheia în trim. I/2014, odată cu finalizarea celor trei proiecte rămase.

În cadrul proiectelor de măsurare a costurilor administrative care s-au finalizat, au fost făcute

recomandări de simplificare care vor sta la baza elaborării şi implementării unui prim plan de

simplificare legislativă, în vederea atingerii ţintei de reducere cu 25% a sarcinilor administrative

generate exclusiv de legislaţia naţională.

În privinţa elaborării ghidului privind transpunerea directivelor europene, nu s-au înregistrat

progrese. Ghidul se află în curs de elaborare de către MAE, noul termen de finalizare fiind trim.

II/2014.

III. Profesionalizarea funcţionarilor publici

În vederea consolidării cadrului strategic, instituţional şi legislativ specific managementului

funcţionarilor publici şi funcţiei publice, ANFP s-a axat pe activitatea de fundamentare a

deciziilor de modificare a cadrului de reglementare din domeniu, în contextul revizuirii actelor

normative ce vizează organizarea şi funcţionarea Agenţiei, statutul funcţionarilor publici şi

dezvoltarea standardelor etice la nivelul instituţiilor publice. Astfel, în cadrul ANFP, au fost

constituite grupuri de lucru interdepartamentale, cu rolul de a elabora documente de politici publice

care să fundamenteze proiectele de modificare şi completare a legislaţiei primare referitoare la

codul de conduită a funcţionarilor publici (Legea nr. 7/2004, republicată) şi la statutul acestora

(Legea nr. 188/1999, republicată).

În trim. III/2013, la nivelul ANFP, a fost elaborată forma iniţială a proiectului de lege pentru

modificarea şi completarea Legii nr. 7/2004. În scopul parcurgerii procedurii de transparenţă

decizională şi efectuării consultărilor interministeriale, proiectul a fost postat pe site-ul agenţiei şi

transmis MDRAP şi MJ spre analiză şi emiterea unui punct de vedere. Ca urmare, în cursul lunii

septembrie a.c., proiectul de act normativ a fost revizuit şi modificat.

Pentru cunoaşterea cât mai obiectivă a aspectelor problematice din domeniul funcţiei publice şi

fundamentarea unei noi perspective normative asupra acestui domeniu, în trim. II/2013, la nivelul



31

ANFP au fost elaborate un document de sinteză20

care reflectă necesităţile/oportunităţile de

reglementare în materie, precum şi un set de propuneri ale instituţiilor publice, care vizează

modificarea Legii nr. 188/1999. În septembrie 2013, ANFP a definitivat procesul de consultare a

autorităţilor/instituţiilor publice şi partenerilor de dialog social, proiectul de act normativ pentru

modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 fiind în curs de elaborare (prezentarea sa în guvern

este programată pentru luna decembrie 2013).

În ceea ce priveşte monitorizarea aplicării unitare a prevederilor legislaţiei în domeniul

funcţiei publice şi funcţionarilor publici, ANFP a asigurat în mod permanent această activitate,

elaborând – pe baza datelor colectate – rapoarte semestriale (postate pe site-ul agenţiei) cu privire la

respectarea normelor de conduită a funcţionarilor publici, standardele etice şi implementarea

procedurilor disciplinare. Raportul aferent semestrului I/2013 se află în curs de elaborare, urmând a

fi publicat pe site-ul ANFP până la finele lunii octombrie 2013.

O altă componentă a acestei acţiuni vizează activitatea de control în cadrul autorităţilor şi

instituţiilor publice. În contextul formulării de reclamaţii şi sesizări din partea persoanelor

fizice/juridice, mass-media, dar şi din iniţiativa preşedintelui ANFP, în perioada ianuarie-

septembrie 2013, au fost efectuate 54 de controale. Ca urmare, au fost formulate recomandări cu

caracter general şi stabilite măsuri corective, îndrumări de specialitate obligatorii, de natură să

elimine neregulile constatate. În scopul înlăturării nelegalităţii actelor administrative descoperite în

urma controalelor, ANFP a formulat patru propuneri de exercitare a tutelei administrative, care s-au

soldat cu acţiuni în instanţa de contencios administrativ.

În procesul de monitorizare a aplicării unitare a prevederilor legislaţiei specifice domeniului, un rol

important revine Sistemului Integrat de Evidenţă a Funcţiilor Publice şi a Funcţionarilor Publici al

ANFP. Prin intermediul acestuia, în trim. I-III/2013, au fost realizate peste 180.000 operaţiuni

pentru actualizarea bazei de date cu informaţii transmise de instituţiile publice şi aproximativ

58.000 operaţiuni de transfer de date între ANFP şi instituţiile publice, fiind emise peste 2.800 avize

privind structurile de funcţii publice.

În privinţa dezvoltării abilităţilor şi competenţelor profesionale ale funcţionarilor publici,

ANFP a organizat, în perioada ianuarie – septembrie 2013, 248 programe de formare şi

perfecţionare profesională, alte patru programe având loc în cadrul unor proiecte cu finanţare

externă (PO DCA, PO AT). Numărul participanţilor din administraţia publică centrală şi locală la

cursurile de formare depăşeşte 5.000 persoane (peste 4.000 persoane instruite în cadrul programelor

organizate de ANFP).

De asemenea, în trim. II/2013, ANFP a depus două cereri de finanţare prin PO AT (aprobate în

trim. III/2013) pentru proiecte referitoare la formarea profesională a personalului din administraţia

publică responsabil cu managementul proiectelor în procesul de achiziţii publice şi în domeniul

ajutorului de stat. Acestea sunt în curs de implementare.

La 30 septembrie 2013, din cele nouă proiecte derulate de ANFP cu privire la componenta de

formare specializată şi perfecţionare profesională, şase21

se află în implementare, acestea fiind

orientate către gestionarea proceselor de recrutare, selecţie şi evaluare a funcţionarilor publici,

20

Raport privind concluziile evaluării necesităţilor/ oportunităţilor de reglementare în domeniul funcţiei publice şi

propuneri de modificare şi completare a Legii nr. 188/1999 transmise de instituţii publice (www.anfp.gov.ro) 21

Proiecte ANFP în implementare: (i) Creşterea capacităţii administraţiei publice de a gestiona procesele de recrutare,

selecţie şi evaluare a funcţionarilor publici în contextul creşterii gradului de responsabilizare a administraţiei publice

privind gestionarea funcţiei publice; (ii) Dezvoltarea capacităţii instituţionale a MAI în domeniul gestionării dosarelor

europene, al transpunerii şi al aplicării acquis-ului comunitar; (iii) E - ANFP - Întărirea capacităţii instituţionale a

ANFP in vederea asigurării unui management performant al funcţiei publice şi funcţionarilor publici la nivelul

administraţiei publice centrale şi al serviciilor publice din subordinea/coordonarea autorităţilor publice centrale şi

locale prin implementarea de instrumente inovatoare; (iv) Consolidarea performanţei prefecţilor şi subprefecţilor din

România în contextul integrării în UE şi al descentralizării administrative şi financiare; (v) Creşterea eficacităţii

aplicării legislaţiei UE în ceea ce priveşte ajutoarele de stat, în domeniul fondurilor europene; (vi) Instruire aplicată

pentru continuarea întăririi capacităţii instituţionale a administraţiei publice din România pentru o gestionare eficientă

a fondurilor structurale.

http://www.anfp.gov.ro/



32

gestionarea dosarelor europene, a fondurilor structurale, asigurarea unui management performant al

funcţiei publice şi funcţionarilor publici prin implementarea de instrumente inovatoare, formarea

specializată a înalţilor funcţionari publici (prefecţi şi subprefecţi), formarea profesională continuă în

domeniul ajutorului de stat. Totalul sumelor cheltuite în perioada ianuarie-septembrie 2013 a fost de

3,425 mil. lei.

IV. Standardizarea procedurilor administrative

În vederea codificării legislaţiei în materie de administraţie publică, MDRAP şi-a asumat prin PNR

2011-2013 acţiunile de elaborare şi adoptare a Codului Administrativ, respectiv a Codului de

Procedură Administrativă, instrumente juridice menite să confere predictibilitate, coerenţă şi

stabilitate cadrului legislativ din domeniu.

Procedura de aprobare a Codului administrativ este condiţionată de modificarea/revizuirea normelor

aplicabile administraţiei publice locale, ca urmare a derulării, la nivelul MDRAP, a unui amplu

proces22

de creare a cadrului legal privind organizarea şi constituirea regiunilor, de descentralizare a

competenţelor către nivelul local şi regional şi de îmbunătăţire a prevederilor legale actuale.

Pentru a definitiva proiectul Codului Administrativ, în luna iulie 2013, a fost constituit23

un grup de

lucru, în coordonarea MDRAP. Grupul cuprinde atât reprezentanţi ai administraţiei publice centrale

şi locale, cât şi ai organizaţiilor neguvernamentale şi ai mediului academic. Ulterior aprobării

acestui cod la nivelul guvernului (termen preconizat: trim. II/2014), grupul de lucru va demara

lucrările în vederea finalizării proiectului Codului de Procedură Administrativă.

Prin soluţiile legislative propuse în aceste coduri, MDRAP urmăreşte, în principal, asigurarea unei

terminologii omogene în domeniul administraţiei publice, reglementarea unitară a legislaţiei-cadru,

îmbunătăţirea, clarificarea şi simplificarea anumitor prevederi legale în vigoare, eficientizarea

activităţii autorităţilor administraţiei publice şi acoperirea situaţiilor de vid legislativ din domeniu.

V. Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune

MFE are ca principală responsabilitate coordonarea pregătirii, dezvoltării şi funcţionării cadrului

legislativ, instituţional, procedural şi programatic pentru gestionarea instrumentelor structurale.

Pentru creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune, MFE a avut în

vedere următoarele direcţii prioritare de acţiune:

- sprijinirea beneficiarilor în identificarea şi asigurarea resurselor financiare necesare

derulării proiectelor. Prin OUG nr. 27/2013, OUG nr. 76/2013 şi OUG nr. 84/2013 a fost

introdus un mecanism de decontare care sprijină beneficiarii aflaţi în imposibilitatea de a

achita facturile pentru servicii/bunuri/execuţie lucrări recepţionate, acceptate la plată. Acest

mecanism permite ca facturile transmise de contractori şi avizate de beneficiari să fie

decontate direct de Autorităţile de Management (AM), eliminându-se, astfel, presiunea asupra

bugetelor beneficiarilor. De asemenea, a fost adoptată OUG nr. 52/2013 pentru modificarea

gradului de supracontractare permis la nivel de axă prioritară/program operaţional. Astfel,

AM-urile sunt autorizate să încheie contracte/decizii/ordine de finanţare a căror valoare

depăşeşte sumele alocate la nivel de program operaţional (fonduri UE şi cofinanţare), în limita

sumelor rezultate din creanţe bugetare, economii, reduceri procentuale şi din rezilierea

contractelor de finanţare estimate a se realiza.

- asigurarea unui management financiar mai bun al PO. În perioada martie - septembrie

2013, guvernul a alocat autorităţilor de management, temporar, sume din vărsăminte din

privatizare pentru plata cererilor de rambursare transmise de beneficiari, în valoare de 6,117

mld. lei.

22

În acord cu priorităţile Programului de Guvernare 2013-2016 referitoare la descentralizare/regionalizare şi cu

Memorandumul privind adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare

în România (aprobat de guvern în şedinţa din 19 februarie 2013). 23

Ordinul nr. 2394/2013 al viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice



33

- optimizarea cerinţelor şi practicilor de control şi audit din partea organismelor abilitate.

Pentru asigurarea unei interpretări unitare a prevederilor legale privind tratamentul

neregulilor, a fost constituit un grup de lucru permanent care să emită soluţii unitare, pe baza

sesizărilor primite de la AM sau rezultate din propria activitate. A fost aprobat Regulamentul

de organizare şi funcţionare a Grupului de Lucru privind neregulile în Comitetul de

Management pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, grupul devenind operaţional

începând din iunie 2013. În ceea ce priveşte monitorizarea stadiului îndeplinirii

recomandărilor prevăzute în rapoartele de audit de sistem şi de operaţiuni, 56,3% dintre

recomandările emise au fost implementate, cele mai multe recomandări fiind aferente POS

DRU, urmat de POR şi POS Mediu.

- consolidarea capacităţii administrative a structurilor responsabile de managementul şi

controlul PO. Stadiul utilizării expertizei IFI24

pentru consolidarea capacităţii administrative

a AM, a Organismelor Intermediare (OI) şi a beneficiarilor publici este ilustrat în tabelul de

mai jos:

Tip BEI BM BERD

Acorduri de servicii finalizate - 2 -

Acorduri de servicii în implementare 1 12 2

Acorduri de servicii în curs de semnare - 4 2

Propuneri în discuţie 2 7 4

Ca urmare a monitorizării nivelului de ocupare în structurile implicate în managementul şi

controlul instrumentelor structurale, la data de 30 aprilie 2013, 1650 de posturi erau ocupate

(din totalul de 1800 posturi existente în cadrul structurilor care gestionează instrumente

structurale), rezultând un grad de ocupare de 91.66%. În urma analizei ultimelor două

monitorizări de personal (cea din data de 31 decembrie 2012 si cea din data de 30 aprilie

2013), deşi se constată o creştere a numărului de posturi alocate pentru aceste structuri (cu 14

posturi) precum şi a celor ocupate (cu 62 posturi), în ceea ce priveşte personalul activ se

constată o scădere cu 1,44% faţă de situaţia existentă la data de 31 decembrie 2012.

În ceea ce priveşte monitorizarea modului în care au fost aplicate prevederile Codului de

conduită, până la începutul lunii martie 2013 au fost identificate 92 de cazuri în care

personalul s-a declarat în situaţii ce puteau genera conflicte de interese, iar măsurile

întreprinse au vizat abţinerea angajatului de la orice decizie/punct de vedere în legătură cu

beneficiarii.

După înfiinţarea MFE, au fost luate o serie de măsuri în legătură cu aplicarea Codului de

conduită, ca parte a Strategiei Naţionale Anticorupţie (SNA):

- desemnarea secretarului general al MFE în calitate de coordonator pentru punerea în

aplicare a Planului Sectorial SNA;

- stabilirea responsabilităţilor şi a grupurilor de lucru din cadrul MFE pentru punerea în

aplicare a măsurilor din planul sectorial;

- revizuirea planului sectorial, în conformitate cu competenţele MFE;

- emiterea unui ordin de ministru pentru aplicarea prevederilor Codului de conduită

pentru personalul ministerului;

- difuzarea Codului de conduită în cadrul MFE şi semnarea declaraţiilor anexate la cod

de către personalul MFE;

- reorganizarea mecanismului de monitorizare şi de punere în aplicare a Codului de

conduită (la nivelul structurilor implicate în managementul fondurilor UE) şi a

modului de centralizare a datelor.

- susţinerea beneficiarilor pentru asigurarea unui management de proiect eficient. Din

analiza realizată de către MFE, la sfârşitul lunii august 2013, a rezultat un număr total de 967

24

La data de 31 august 2013.



34

contracte de finanţare reziliate în cadrul celor şapte programe operaţionale, la iniţiativa

AM/OI, din diverse motive, inclusiv întârzieri înregistrate în demararea implementării. Cel

mai mare număr de contracte reziliate se întâlneşte la POS CCE (468), urmat de POR (294) şi

POS DRU (180).

În vederea acordării de sprijin direct în pregătirea documentaţiilor de atribuire pentru unii

beneficiari din administraţia publică centrală şi locală, ale căror proiecte prioritare aprobate se

confruntă cu dificultăţi şi întârzieri din cauza achiziţiilor publice, MFE are în curs de

implementare, cu finanţare din PO AT, două proiecte destinate beneficiarilor: Îmbunătăţirea

capacităţii beneficiarilor de a implementa proiecte finanţate din IS (MFE) – aflat în derulare

în perioada 24 mai 2013 – 24 noiembrie 2014 şi Instruirea aplicată pentru continuarea

întăririi capacităţii instituţionale a administraţiei publice din România pentru o gestionare

eficientă a fondurilor structurale (ANFP) - cu perioada de derulare 1 august 2013 – 31 iulie

2015.

Ca rezultat al măsurilor întreprinse, până la 20 septembrie 2013, au fost semnate aproape 10.000

contracte de finanţare cu beneficiarii, contribuţia fondurilor UE la aceste contracte fiind de cca. 17,5

mld. euro, ceea ce reprezintă aproximativ 91% din alocarea UE 2007–2013. Plăţile către beneficiari

depăşesc 6,6 mld. euro, contribuţia UE reprezentând cca. 30,77% din alocarea UE pentru perioada

2007-2013, în timp ce rambursările intermediare de la Comisie au ajuns la aproape 4 mld. euro,

ceea ce reprezintă o rată de absorbţie de 21,17%.

Trebuie să se ţină cont de faptul că, la începutul lunii august 2012, CE a pre-suspendat POS DRU,

iar în urma măsurilor implementate de autorităţile române, au fost reluate plăţile pe acest program la

începutul lunii februarie 2013, încasarea primei sume din 2013 de la CE, în valoare de 141,5 mil.

euro, majorând fondurile UE atrase de România pentru acest program la 671,78 mil. euro până la

data de 20 septembrie 2013. Ca urmare a pre-suspendării de către CE (în octombrie 2012) a trei

programe operaţionale (POS T şi POR – parţial şi POS CCE – integral), autorităţile române au

implementat planuri de acţiuni pentru remedierea deficienţelor constatate. Ca urmare, CE a reluat

plăţile pentru POR şi POS T în aprilie, respectiv iunie 2013. În septembrie 2013, auditul CE a

efectuat o evaluare a măsurilor întreprinse în cazul POS CCE, fiind aşteptat rezultatul acestuia.

VI. Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor pentru modernizarea administraţiei

publice

Termenul de finalizare pentru realizarea portalului eRomânia era vara anului 2012. Deşi început în

2009, realizarea acestui proiect a stagnat mai bine de 3 ani. După ce l-a supus unui audit în luna

iulie a acestui an, MSI declară că proiectul portalului eRomânia va fi finalizat până la sfârşitul

anului 2013.

Punctul unic de contact electronic (PCUe) este funcţional. Platforma software este disponibilă

on-line, în regim public, din anul 2011. Până în prezent, Centrul Naţional România Digitală

(CNRD), instituţia care a implementat proiectul, a semnat protocoale de colaborare cu 62 de

autorităţi competente, dintre care 50 şi-au configurat procedurile administrative şi formalităţile

asociate lor în platforma electronică. Au fost configurate 263 de proceduri administrative şi

formalităţi asociate autorităţilor competente. Din totalul de 263 de proceduri, 138 sunt traduse în

limba engleză şi se adresează solicitanţilor din spaţiul comunitar. Stadiul operaţionalizării PCUe

este monitorizat de delegaţia comuna FMI/BM/CE şi se află în graficele si termenele asumate.

Până în prezent, 528 de persoane şi-au definit calitatea de administratori sau operatori ai PCUe,

primind datele de autentificare în sistem din partea CNRD. Numărul celor care şi-au făcut cont

direct în PCUe se ridică la 828 de persoane, la care se adăugă toţi utilizatorii portalului

www.ghiseul.ro (aprox. 600.000).

Până la 30 septembrie 2013, în cadrul proiectului de realizare a Sistemului naţional integrat de

introducere şi actualizare a informaţiilor legate de evidenta persoanelor, au fost finalizate

etapele de analiză, proiectare şi realizare a sistemului electronic, iar în prezent se definitivează

http://sharesrv/DAT/Lists/List%20proiecte/DispForm.aspx?ID=143




http://www.ghiseul.ro/



35

etapele de testare şi platforma pilot. Au fost semnalate o serie de probleme tehnice la momentul

efectuării testelor, aspecte ce urmează a fi rezolvate.

În ceea ce priveşte realizarea cadrului naţional de interoperabilitate, după doi ani în care nu s-au

înregistrat progrese la realizarea acestei măsuri, MSI a decis includerea interoperabilităţii în noua

strategie privind Agenda Digitală. Deoarece Legea nr. 139/2012 a abrogat OUG nr. 117/2011

privind realizarea infrastructurii comune de comunicaţii electronice a statului, MSI a solicitat

eliminarea acestei acţiuni din PNR.

VII. Dezvoltarea teritorială

Pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României (SDTR), se află în curs de

implementare proiectul PO AT Dezvoltarea de instrumente şi modele de planificare strategică

teritorială pentru pregătirea viitoarei perioade de programare post 2013. Din cauza dificultăţilor

întâmpinate în procesul de achiziţionare a serviciilor de expertiză, durata de implementare a

proiectului (17 luni) a fost prelungită până în trim. I/2014.

O parte din această întârziere a fost recuperată prin elaborarea, de către MDRAP, a unor analize

tehnico-ştiinţifice interne. Astfel, în luna iulie 2013, a fost finalizată şi transmisă spre consultare

interinstituţională versiunea preliminară a SDTR. Observaţiile primite în urma procesului de

consultare se află în curs de analiză şi preluare în document. Totodată, se află în curs de elaborare

pachetul de 25 de studii25

care vor completa versiunea preliminară a SDTR, precum şi analizele

teritoriale şi suportul cartografic pentru ilustrarea grafică a elementelor din strategie.

În intervalul 1 ianuarie – 30 septembrie 2013, MDRAP a realizat, pe baza planului de acţiuni

aprobat de guvern la 18 iulie 2012:

achiziţionarea de servicii de consultanţă (consultant principal coordonator), servicii de

comunicare, pachete de servicii (servicii expertiză, servicii elaborare studii şi servicii realizare

baze de date şi reprezentări cartografice), ca parte a proiectului Dezvoltarea de instrumente şi

modele de planificare strategică teritorială pentru sprijinirea viitoarei perioade de programare

post 2013;

demararea procedurii de achiziţie pentru servicii expertiză - consultanţi sectoriali.

De asemenea, MDRAP participă la implementarea proiectului Government to Government –

România Olanda, proiect ce are drept scop formularea unor propuneri de dezvoltare a componentei

urbane în cadrul SDTR. Experţii olandezi au elaborat şi transmis MDRAP versiunea iniţială a

raportului privind studiul Dezvoltarea zonelor urbane funcţionale, urmând ca, în prima parte a lunii

octombrie 2013, să transmită versiunea finală a acestui raport.

Trebuie menţionată şi cooperarea cu BM privind Consolidarea capacităţii de planificare spaţială,

precondiţie pentru dezvoltarea urbană, cooperare de importanţă strategică în contextul pregătirii

exerciţiului financiar 2014-2020, precum şi al elaborării SDTR.

MDRAP estimează că SDTR va fi prezentată Guvernului spre aprobare în trim. I/2014.

Referitor la Pactul teritorial, MDRAP a preconizat realizarea a două studii pentru fundamentarea

soluţiilor de implementare a acestuia: Pact teritorial – conţinut cadru şi experimentare prin

proiecte pilot şi Atlas teritorial al României 2020. Pentru primul studiu a fost semnat un contract cu

Universitatea Bucureşti în luna iunie 2013. Contractul, aflat în derulare, va fi implementat într-o

perioadă de şase luni de la data semnării; raportul aferent primei faze a studiului a fost primit la data

de 12 iulie 2013 şi avizat în Comitetul Tehnic de Specialitate la 6 august 2013. Pentru studiul Atlas

teritorial al României 2020, demersurile în vederea reluării procedurii de achiziţie publică, iniţiate

la nivelul MDRAP în luna martie 2013, nu au avut rezultatul scontat26.

MDRAP colaborează cu Consiliul Judeţean Tulcea şi cu MFE în vederea elaborării unei strategii

integrate de dezvoltare a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, conform memorandumului adoptat de

25

Rapoartele finale pentru cele 25 de studii urmează să fie predate în luna octombrie 2013. 26

Referatul de necesitate nr. 439/15.03.2013 pentru reluarea achiziţiei publice nu a primit aviz favorabil.



36

guvern referitor la Constituirea Grupului Interinstituţional pentru elaborarea Strategiei de

dezvoltare integrată privind Delta Dunării pentru perioada 2014-2020. Pentru implementarea

acestei strategii este în curs de derulare un proiect finanţat din PO AT, ale cărui activităţi sunt

realizate cu expertiză din partea BM, cu care MDRAP a încheiat un acord de asistenţă tehnică.

Realizarea unui pact teritorial constituie o posibilă soluţie pentru asumarea şi implementarea, de

către toate părţile implicate, a strategiei sus-amintite.

Semnarea pactelor teritoriale-pilot va putea fi iniţiată după finalizarea studiului de fundamentare

Pact teritorial – conţinut cadru şi experimentare prin proiecte pilot şi va depinde de implicarea şi

angajamentul autorităţilor care vor fi semnatare.

2.2 Îmbunătăţirea mediului de afaceri

Strategii şi politici pentru mediul de afaceri

În ceea ce priveşte îmbunătăţirea calităţii actului administrativ, a procesului decizional şi a

managementului şi coordonării orizontale a politicilor publice, folosind experienţa acumulată în

elaborarea celor două proiecte de strategii, respectiv Strategia guvernamentală pentru

îmbunătăţirea şi dezvoltarea mediului de afaceri şi Strategia guvernamentală pentru dezvoltarea

sectorului IMM până în 2013, ME-DIMMMAT a decis elaborarea proiectului Strategiei

guvernamentale pentru dezvoltarea sectorului IMM şi îmbunătăţirea mediului de afaceri – Orizont

2020. Proiectul noii strategii este conceput, ca fiind unul din pilonii Strategiei naţionale pentru

competitivitate 2014-2020, urmând să fie finalizat la sfârşitul lunii octombrie 2013, pentru a fi

supus dezbaterii publice.

În ceea ce priveşte stimularea capacităţii firmelor de a crea, adăuga, capta şi reţine valoarea în

lanţul naţional productiv, o serie de scheme de ajutor de stat se implementează de către instituţiile

direct responsabile ME-DIMMMAT şi MFP. MFP a continuat susţinerea realizării de investiţii de

către IMM-uri şi întreprinderi mari prin cinci scheme de ajutor de stat şi un ajutor de stat individual

regional pentru SC Ford SA. În perioada 1 ianuarie - 30 septembrie a.c., valoarea totală a ajutorului

de stat/minimis acordat a fost de 49,87 mil. euro, astfel:

schema de ajutor de stat privind stimularea creşterii economice prin sprijinirea realizării de

investiţii27

(instituită prin HG nr. 1165/2007) - valoarea ajutorului de stat plătit a fost de 2,72

mil. euro pentru o întreprindere beneficiară din totalul de patru întreprinderi pentru care au fost

emise acorduri de principiu pentru finanţare. Celelalte trei întreprinderi au finalizat proiectele de

investiţii, în perioada 2011 – 2013, fiind plătit un ajutor de stat în valoare totală de 40,28 mil.

euro;

schema de ajutor de stat pentru dezvoltare economică durabilă28

(instituită prin HG

nr.1680/2008) au fost efectuate plăţi în valoare totală de 47,146 mil. euro pentru 16 întreprinderi

beneficiare, din totalul de 29 de întreprinderi pentru care au fost emise acorduri de finanţare. Au

fost finalizate proiecte de investiţii la şase întreprinderi, în perioada 2011 – 2013, fiind plătit

ajutor de stat în valoare totală de 99,64 mil. euro;

schema de ajutor de stat privind dezvoltarea regională pentru investiţii mari (instituită prin HG

nr.753/2008) au fost emise trei acorduri de finanţare, în perioada 2009 – 30 septembrie 2013,

pentru o valoare totală a ajutorului de stat de 108,62 mil. euro. Nu au fost efectuate plăţi în 2013

în cadrul acestei scheme;

schema de ajutor de minimis pentru sprijinirea IMM-urilor (instituită prin HG nr.1164/2007)29

:

în perioada 2012-2013, au fost efectuate acţiuni de monitorizare la 817 întreprinderi beneficiare

27

Valoarea ajutorului de stat aprobat în perioada 2007-2008 a fost de 103,21 mil. euro. 28

Valoarea ajutorului de stat aprobat în perioada 2009 - 15,03.2013 a fost de 208,72 mil. euro 29

Schema a fost închisă la data de 31 decembrie 2011. În perioada 2007-2010, au fost aprobate spre finanţare un număr

de 905 proiecte de investiţii pentru dezvoltare şi modernizare, în valoare totală de cca. 100 mil. euro. Din cele 905

proiecte de investiţii aprobate, au fost finalizate 821 de investiţii pentru care, în perioada 2008-2011, a fost plătit un

ajutor de minimis în valoare de 371,3 mil. lei.



37

de ajutor de minimis, cu scopul de a asigura menţinerea investiţiilor realizate de beneficiarii

ajutorului pe o perioadă de cinci ani de la finalizare, în conformitate cu dispoziţiile legale în

vigoare. În perioada 2008 - 2011, a fost plătit un ajutor de minimis în valoare totală de 371,3

mil. lei;

schema de ajutor de stat pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională

prin utilizarea tehnologiilor noi şi crearea de locuri de muncă (instituită prin HG nr. 797/2012).

De la data de 1 octombrie 2012 (data de la care se pot înregistra Cereri de acord pentru

finanţare în baza schemei) până la data de 30 septembrie 2013 au fost emise 3 acorduri pentru

finanţare, a căror valoare totală este de 33,9 mil. euro. Pentru anul 2013 nu sunt prevăzute plăţi pentru ajutorul de stat aprobat în cadrul acestei scheme;

ajutor de stat individual regional pentru SC Ford România S.A. (aprobat prin OUG nr.

109/2008, aprobată prin Legea nr. 56/2009 şi modificată prin OUG nr. 5/2012 şi autorizat prin

Decizia Comisiei Europene nr. C/2008 1613/20.04.2008, renegociat şi diminuat în 2012). În

conformitate cu prevederile OUG nr. 5/2012 pentru modificarea şi completarea OUG nr.

109/2008 privind acordarea de ajutor de stat regional către S.C. FORD ROMÂNIA S.A.,

valoarea totală a ajutorului de stat acordat societăţii se ridică la 75 mil. euro, din care valoarea

totală a ajutorului de stat plătit rămas de plată, în anul 2013, se ridică la 38,07 mil. euro. Conform

art. 70 din OUG nr. 109/2008, cu modificările si completările ulterioare, în termen de 6 luni de

la plata ultimei transe a ajutorului de stat individual, furnizorul transmite Comisiei Europene un

raport de investiţie detaliat, pe baza graficului de plata notificat, întocmit de beneficiar şi asumat

de Ford, cuprinzând date tehnico–economice legate de proiectele de investiţii.

ME-DIMMMAT a continuat implementarea unui număr de trei programe naţionale destinate

susţinerii IMM-urilor sub forma acordării de ajutoare pentru subvenţionarea dobânzii la credite

pentru finanţarea proiectelor de investiţii, precum şi prin ajutoare de minimis pentru promovarea

serviciilor de piaţă şi a meşteşugurilor. În cadrul acestor programe, până la 30 septembrie 2013, se

înregistrau 4.672 de cereri de finanţare, din care pentru 1.802 s-au semnat contracte de finanţare.

Din acestea, 1.580 erau contractate în cadrul Programului Kogălniceanu la care valoarea totală a

subvenţiilor plătite a fost de 12,83 mil. lei, iar valoarea garanţiilor acordate a fost de 121,4 mil. lei.

De asemenea, au fost adoptate HG nr. 139/2013 prin care au fost modificate şi completate normele

metodologice de implementare a programului în conformitate cu Legea nr. 218/201230

şi Ordinul

nr. 1.020/1.704/2013 comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului economiei, prin care

se prevede că beneficiarii se pot înscrie în program până la data de 31 decembrie 2013 şi pot

beneficia de garanţii până la data de 2 octombrie 2014.

A fost creat prin HG nr.685/2013 Grupul interministerial pentru elaborarea şi monitorizarea

Planului de acţiuni referitor la îmbunătăţirea mediului de afaceri (GL) coordonat de ME-

DIMMMAT. GL este constituit din reprezentanţii ai ministerelor (la nivel de secretar de stat),,

precum şi din reprezentanţi ai BNR, ai sistemului bancar şi ai mediului de afaceri. GL va monitoriza

Planul de acţiuni referitor la îmbunătăţirea mediului de afaceri în perioada 2013 – 2014, care a

fost agreat, la data de 30 septembrie 2013, de către membrii GL, urmând a fi prezentat în guvern.

În ianuarie 2013 a fost demarat proiectul de asistenţă tehnică pentru identificarea şi evaluarea

barierelor administrative, în valoare totală de 3,4 mil. lei, derulat pe o perioadă de 18 luni, prin care

se va elabora un sistem de indicatori calitativi şi cantitativi cu ajutorul căruia se va asigura

evaluarea periodică a barierelor administrative. În cadrul proiectului au fost finalizate 3 studii şi

două rapoarte de evaluare a impactului barierelor administrative. Principalele recomandări

formulate în aceste documente referitoare la îmbunătăţirea cadrului de reglementare sunt

următoarele: revizuirea proceselor de inspecţie şi control, simplificarea procedurilor fiscale şi a

contribuţiilor la fondurile sociale, revizuirea sistemului de reglementare a preţurilor la utilităţi,

reducerea taxelor şi impozitelor, simplificarea procedurilor de obţinere a licenţelor şi autorizaţiilor

pentru desfăşurarea de activităţi economice, simplificarea procedurilor de achiziţii publice; pentru

facilitarea accesului IMM-urilor la contracte de achiziţii publice, simplificarea procedurilor de

certificare a standardelor, facilitarea procesului de cumpărare/închiriere a terenurilor de către firme.

30

Prin care dobânda este subvenţionată integral



38

În ceea ce priveşte, reducerea taxelor şi tarifelor cu caracter nefiscal, la data de 30 septembrie

2013 se înregistrau un număr de 244 de taxe şi tarife cu caracter nefiscal, faţă de 253 la 31

decembrie 2012, respectiv 261 la 1 ianuarie 2011. Referitor la simplificarea şi modernizarea

procedurilor fiscale, a crescut numărul declaraţiilor fiscale depuse on-line şi s-a extins

funcţionalitatea de depunere on-line a declaraţiilor fiscale31

. Astfel, din totalul declaraţiilor fiscale

depuse de contribuabili, pentru perioada ianuarie – iunie 2013, peste 84,47% au fost depuse prin

mijloace electronice de transmitere la distanţă. În prezent, aproximativ 90% din declaraţiile unice

D112 sunt depuse electronic. De asemenea, metoda de declarare on-line se află în curs de

implementare şi pentru declaraţiile cu frecvenţă redusă de depunere sau care privesc un număr

restrâns de contribuabili. Referitor la simplificarea formalităţilor vamale, au fost aprobate/ revizuite

până la data 30 septembrie 2013, 25 proceduri operaţionale de simplificare a acestor formalităţi (17

în domeniul procedural şi 8 în domeniul supravegherii).

Politica industrială

Pentru integrarea IMM-urilor cu potenţial ridicat de interacţiune în clustere şi lanţuri de

furnizori32

, în data de 10 mai a.c. a fost publicat Ordinul comun ME, MFE şi MFP privind

cheltuielile eligibile pentru finanţarea acestora, iar în luna august a.c. a fost lansat apelul de proiecte

cu termen de depunere până la 9 octombrie 2013. Se estimează că vor fi depuse peste 100 de cereri

de finanţare. În ceea ce priveşte promovarea parteneriatelor de inovare în cadrul clusterelor,

România participă, alături de alte state membre, în cadrul proiectelor: SEENECO - Reţeaua Sud Est

Europeană a Clusterelor de Excelenţă, ClusterPoliSEE - Politici de cluster mai inteligente pentru

Europa de Sud-Est şi CLUSTERIX - Clusters for European Innovation Cross-Linking. În cadrul

proiectului SEENECO, 5 clustere din România au primit bronze label din partea European

Secretariat for Cluster Analysis (ESCA) şi au fost instruiţi 6 manageri de cluster (din care două

persoane au urmat cursurile de formare formatori pentru managerii de cluster). Totodată, s-au

efectuat vizite de studiu la Viena, Sofia şi Nitra-Slovacia, s-a creat platforma de policy learning şi

este în curs de elaborare broşura proiectului ClusterPoliSEE. În cadrul proiectului CLUSTERIX

sunt în derulare următoarele acţiuni: elaborarea matricei de competente, diseminare, elaborarea

proiectului Manualului de bune practici, elaborarea broşurii, înfiinţarea reţelei europene de

mecatronică şi domenii conexe.

Pentru susţinerea accesului la finanţare a IMM-urilor inovative şi a celor cu capacitate de

dezvoltare rapidă, în cadrul componentei de garantare din iniţiativa JEREMIE au fost acordate

garanţii pentru 1.698 împrumuturi către 1.386 IMM, în valoare de cca. 152 mil. euro, ceea ce

reprezintă o depăşire a indicatorului număr de IMM-uri susţinute până în 2015 cu 386%. În ceea ce

priveşte componenta de fond de capital de risc din cadrul iniţiativei JEREMIE funcţionează din

trim. IV/2012 un singur fond de capital de risc33

. Fondul de capital de risc a făcut prima investiţie,

în iunie 2013, prin achiziţionarea a 30% din firma, care editează portalul legislativ AvocatNet.ro şi

31

De la - „Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit si evidenţa nominală a persoanelor

asigurate” – D112, la cele mai importante declaraţii fiscale depuse de către contribuabilii persoane juridice, cum ar fi: D100 –

„Declaraţie privind obligaţiile de plată la bugetul de stat”, D300 – „Decont de taxă pe valoarea adăugată”, D390 – „Declaraţie

recapitulativă privind livrările/achiziţiile intracomunitare de bunuri”, D394 – „Declaraţie informativă privind livrările/prestările şi

achiziţiile efectuate pe teritoriul naţional”, D710 – „Declaraţie rectificativă”, seria S1000 cuprinzând formularele specifice pentru

„Raportare privind indicatorii economico-financiari”, „Situaţii financiare” şi „Situaţii financiare semestriale”- la alte 12 declaraţii,

respectiv declaraţiile fiscale prin care se stabilesc obligaţii de plată, declaraţiile privind venitul realizat şi declaraţiile fiscale

informative la declaraţii pentru persoane juridice, astfel: D101 – „Declaraţie privind impozitul pe profit”, D104 – ‚Declaraţie privind

distribuirea între asociaţi a veniturilor şi cheltuielilor’, D130 – „Decont privind impozitul la ţiţeiul din producţia internă”, D205 –

„Declaraţie informativă privind impozitul reţinut la sursă, pe beneficiari de venit”, D301 – „Decont special de taxa pe valoarea

adăugată” şi pentru persoane fizice: D200 – „Declaraţie privind veniturile realizate din România”, D208 – „Declaraţie informativă

privind impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal”, D230 – „Cerere privind destinaţia

sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual şi deducerea cheltuielilor efectuate pentru economisirea în sistem colectiv

pentru domeniul locativ”, D600 – „Declaraţie privind venitul asigurat la sistemul public de pensii”, iar pentru Control Trafic T100 –

„Declaraţie informativă Transporturi Anunţate - pentru contribuabilii autorizaţi”, T101 – „Declaraţie informativă Confirmare

Transporturi Anunţate - pentru contribuabilii autorizaţi”. 32

POS CCE, Domeniul major de intervenţie 1.3 Dezvoltarea durabilă a antreprenoriatului, Operaţiunea 1.3.3. 33

Fondul de investiţii Calyst este administrat de compania 3TS, una dintre cele mai importante companii de investiţii şi

capital de risc din Europa Centrala si de Est.



39

investeşte în dezvoltarea unei noi aplicaţii legislative, destinată managerilor şi IMM-urilor. Alte

două proiecte din domeniul IT sunt în evaluare.

În vederea consolidării capacităţii tehnologice a întreprinderilor, în special a IMM-urilor (în

cadrul POS CCE) la data de 30 septembrie 2013 erau contractate 2.400 de proiecte de investiţii

pentru modernizarea şi dezvoltarea proceselor şi tehnologiilor (din care 2.274 propuse de IMM-uri

şi 126 propuse de întreprinderi mari), în valoare totală de 9.334 mil. lei, prin care se vor crea 12.000

de noi locuri de muncă. Au fost finalizate 1.133 (din care 76 de proiecte de investiţii ale

întreprinderilor mari şi 1.057 de proiecte propuse de IMM-uri). Astfel, la data de 30 septembrie

2013 indicatorul numărul de proiecte de investiţii realizate de IMM-uri, raportat la numărul de

proiecte contractate era realizat în proporţie de 113,7%, iar în ceea ce priveşte proiectele finalizate

în proporţie de 52,9%. În ceea ce priveşte întreprinderile mari, indicatorul număr de proiecte de

investiţii realizate de întreprinderile mari era de 152% în cazul proiectelor finalizate. De asemenea,

în cadrul aceluiaşi PO pentru operaţiunile referitoare la implementarea standardelor internaţionale

şi certificare, internaţionalizare şi consultanţă pentru a susţine creşterea competitivităţii IMM, la

data de 30 septembrie 2013 erau finalizate 441 de proiecte, indicatorul numărul total de IMM-uri

susţinute pe aceste operaţiuni fiind realizat doar în proporţie de 9,4%. În urma ultimelor apeluri de

proiecte au fost evaluate 2.257 de proiecte pentru investiţii propuse de IMM-uri şi 1.665 de proiecte

pentru implementarea standardelor internaţionale şi certificare, internaţionalizare şi consultanţă se

află în diferite etape de evaluare, în vederea contractării până la sfârşitul anului 2013.

Pentru creşterea contribuţiei IMM-urilor la economiile locale/regionale şi antrenarea lor în

dezvoltarea spaţială urbană, au fost contractate prin POR 110 de proiecte pentru crearea şi

dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor de interes regional/local şi reabilitarea siturilor

industriale poluate. Din acestea, 28 de proiecte sunt contractate în cadrul domeniului major de

intervenţie Planuri integrate de dezvoltare urbană, prin care se preconizează crearea a 1.704 de

locuri de muncă. Indicatorul de output privind numărul de structuri create, la nivel de proiecte

contractate, a fost deja îndeplinit şi depăşit cu 86,66 %, iar indicatorul locurile de muncă create în

cadrul acestor structuri a înregistrat acelaşi trend, fiind depăşit cu 13,6%. S-a finalizat un proiect în

cadrul căruia s-au creat 9 locuri de muncă. Pentru alte 75 de proiecte contractate în cadrul

domeniului major de intervenţie Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de

importanţă regională şi locală, prin care urmează să fie create 10.147 de locuri de muncă,

indicatorii ar fi depăşiţi cu 341,18% în cazul numărului de structuri de sprijinire a afacerilor

asistate şi cu 238,23% în cazul numărului de locuri de muncă nou create. Au fost finalizate 18

structuri pentru dezvoltarea afacerilor prin care s-au creat 1.526 de locuri de muncă. Astfel, ţinta

propusă pentru indicatorii acestui domeniu a fost depăşită cu 5,8% în ceea ce priveşte numărul

structurilor de sprijinire a afacerilor finalizate, iar pentru numărul de locuri de muncă se situează la

un prag de 52,86%.

În ceea ce priveşte reabilitarea site-urilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi

activităţi, s-au contractat toate cele 7 proiecte ce se aflau în etapa de evaluare şi selecţie, acestea

reprezentând 126,63% din alocarea aferentă. Pentru aceste proiecte, atât indicatorul site-uri

industriale poluate şi neutilizate reabilitate şi pregătite pentru noi activităţi economice, cât şi

indicatorul locuri de muncă nou create în structurile de sprijinire a afacerilor au fost depăşiţi cu

50,2% (112,64 ha), şi respectiv cu 3,4% faţă de ţintele propuse. Totalul plăţilor efectuate pentru

crearea/dezvoltarea structurilor de afaceri pentru cele trei domenii majore de intervenţie se ridică la

350,12 mil. lei.

Referitor la susţinerea dezvoltării micro-întreprinderilor (POR34

), la nivelul proiectelor contractate

(1.680 de proiecte, din care 1.282 au fost finalizate), ponderea în total alocare financiară 2007-2013

reprezintă 97,84%, iar plăţile efective 78,51%.

La nivelul proiectelor contractate, ţinta indicatorului număr de microîntreprinderi sprijinite a fost

depăşită cu 12%, iar cea referitoare la numărul de locuri de muncă nou create cu 160,43%. Raportat

34

Domeniul major de intervenţie 4.3. Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor



40

la contractele finalizate, aceşti indicatori sunt îndepliniţi în proporţie de 85,46% pentru numărul de

microîntreprinderi sprijinite, şi respectiv 187,53% pentru numărul de locuri de muncă nou create.

În ceea ce priveşte crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru

valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice (POR35

), au fost

contractate 110 proiecte, din care 68 au ca beneficiari IMM-uri. Din cele 68 de contracte ale IMM-

urilor, 41 au fost finalizate. Pentru proiectele contractate, procentul de realizare a indicatorului

număr de IMM-uri sprijinite este îndeplinit doar în proporţie de 19,92%, iar cel referitor la numărul

de locuri de muncă nou create/menţinute este depăşit cu peste 83,13%. În ceea ce priveşte

proiectele finalizate, procentele sunt foarte mici respectiv 11,7% pentru număr de IMM-uri

sprijinite şi 86,25% pentru numărul de locuri de muncă nou create/menţinute. Plăţile realizate

reprezintă 30,35% (396,62 mil. lei) din plăţile efectuate la nivelul întregului domeniu.

În cadrul POR a fost finalizat un proiect prioritar monitorizat la nivel naţional pentru dezvoltarea

infrastructurii de afaceri în Bucureşti36

prin care au fost create 10 locuri de muncă. După doi ani de

la implementarea proiectului, în această structură de afaceri ce are o suprafaţă de 14.652,32 mp,

urmează să fie găzduite peste 52 de IMM-uri şi se vor crea 320 noi locuri de muncă (rata de ocupare

va fi de 68% după doi ani de la finalizarea implementării proiectului).

În ceea ce priveşte revitalizarea industriilor culturale şi creative, propunerea de politică publică de

susţinere a creativităţii în sectorul cultural se află, în prezent, în circuitul de avizare internă al MC,

dar lansarea sa în dezbatere publică a fost amânată, din trim. IV/2013 pentru trim. I/2014, din cauza

lansării în dezbatere publică, în luna iulie 2013, a Strategiei Sectoriale în domeniul Culturii şi

Patrimoniului Naţional pentru perioada 2014-2020. Cele două strategii urmează a fi coroborate,

având în vedere obiectivul comun de susţinere a industriilor culturale şi creative.

Pentru eficientizarea procesului de digitizare a resurselor culturale, în concordanţă cu obiectivele

europene în domeniu, MC a realizat un inventar al tuturor instituţiilor naţionale care digitizează

resurse culturale (în acest moment există 50 de instituţii care digitizează astfel de resurse). La

începutul anului 2013, au fost demarate discuţii cu mediul de afaceri, în vederea analizării

posibilităţilor de încheiere a unor parteneriate public-private pentru digitizarea resurselor culturale,

în conformitate cu ultimele evoluţii de la nivel european37

. Ulterior, prin OG nr. 24/14 august 2013,

MC a reuşit aprobarea plăţii contribuţiei României în valoare de 20.000 de euro (sumă alocată din

bugetul ministerului) la Biblioteca Digitală Europeană38

, cu respectarea Recomandării

2011/711/UE privind digitizarea şi accesibilitatea online a materialului cultural şi conservarea

digitală.

35

Domeniul major de intervenţie 5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea

resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice 36

„Centrul pentru sprijinirea afacerilor West Gate Business Center”, beneficiar ALMA TRADE SRL. Proiectul a

început în februarie 2011 şi va fi finalizat în februarie 2013 37

În conformitate cu Recomandarea Comisiei din 27 octombrie 2011 privind digitizarea şi accesibilitatea on-line a

materialului cultural şi conservarea digitală (2011/711/UE), precum şi cu Concluziile Consiliului din 10 mai 2012

privind digitizarea şi accesibilitatea on-line a materialului cultural şi conservarea digital (2012/C 169/02). Discuţiile

pe această temă urmează să fie relansate în perioada imediat următoare. 38

http://www.europeana.eu

http://www.europeana.eu/



41

3. OBIECTIVE NAŢIONALE ŞI MĂSURI PENTRU ATINGEREA LOR

Baza PNR o constituie valorile naţionale pentru obiectivele Strategiei Europa 2020, care au fost

aprobate de guvern în luna iulie 2010. Pentru fiecare obiectiv Europa 2020, PNR conţine direcţii de

acţiune menite să conducă la atingerea ţintei naţionale la orizontul anului 2020, iar Planul de

acţiune pentru implementarea PNR include măsuri specifice pentru încadrarea României pe o

traiectorie care să conducă, pas cu pas, la realizarea dezideratului propus.

3.1 Ocuparea forţei de muncă

Evoluţia indicatorului de realizare a obiectivului

Conform datelor furnizate de INS, în semestrul I 2013, rata ocupării pentru grupa de vârstă 20-

64 ani a fost de 63,4%, în creştere cu 0,1 p.p. faţă de acelaşi semestru al anului anterior, situându-

se la o distanţă de 6,6 p.p. faţă de ţinta naţională pentru anul 2020.

În vederea combaterii muncii nedeclarate, Inspecţia Muncii (IM) a continuat implementarea

Programului cadru de acţiuni. Până la 31 august 2013, în Registrul General de Evidenţă a

Salariaţilor, au fost înregistrate 5.670.519 contracte de muncă, din care 497.827 (8,78%) contracte

pe durată determinată. Conform datelor furnizate de IM, în primele opt luni ale anului 2013, au fost

realizate 68.034 controale, având ca rezultat încheierea a 3.708 contracte individuale de muncă.

Ca urmare a flexibilizării procedurilor de angajare a lucrătorilor zilieri, până la data de 31

august 2013, numărul celor care au desfăşurat activităţi cu caracter ocazional a fost de 456.149

persoane, faţă de 333.737 persoane cât erau în evidenţele IM la data de 1 decembrie 2012.

În contextul reformei legislaţiei privind dialogul social, MMFPSPV a elaborat Legea nr.

248/2013 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social (CES). Au fost

eliminate o serie de confuzii de interpretare în procedura de desemnare a reprezentanţilor

organizaţiilor sindicale şi patronale şi au fost reformulate clauzele privind durata mandatul şi

procedura de revocare a preşedintelui CES.

În scopul creşterii atractivităţii muncii, MMFPSPV a elaborat HG nr. 23/2013 pentru stabilirea

salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, măsura având impact şi asupra reducerii

inegalităţilor sociale şi a diminuării sărăciei în rândul persoanelor încadrate în muncă. Actul

normativ prevede majorarea în două tranşe a salariului minim brut: începând cu 1 februarie 2013,

acesta s-a majorat la 750 lei lunar, iar de la 1 iulie 2013 s-a majorat la 800 lei lunar. Se estimează

că, în sectorul privat, beneficiază de această majorare cca. 436.361 persoane – în cazul cuantumului

de 750 lei - şi cca. 677.267 persoane – în cazul cuantumului de 800 lei.

Ca urmare a implementării Programului de ocupare finanţat din bugetul asigurărilor de şomaj

(BAŞ), 531.737 persoane au participat la măsuri active, din care 227.659 persoane au fost încadrate

în muncă, până la 31 august 2013. Prin acordarea de subvenţii întreprinderilor, au fost angajate

9.364 persoane aparţinând categoriilor dezavantajate, iar 1.400 persoane au fost angajate în baza

Legii nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale. Complementar acestor

programe, MMFPSPV a finanţat din FSE 404 proiecte destinate stimulării angajării şomerilor pe

termen lung39. Conform datelor înregistrate până la 20 septembrie 2013, 70.432 persoane au

participat la programele de măsuri active, din care 34.796 femei şi 22.018 tineri.

Pentru creşterea calităţii ocupării persoanelor rezidente în mediul rural, MADR finanţează din

FEADR formarea profesională, informarea şi difuzarea de cunoştinţe. Până la 30 septembrie 2013,

25.456 persoane au beneficiat de cursuri de formare profesională, contribuind la creşterea

mobilităţii ocupaţionale a forţei de muncă din mediul rural. În martie 2013 au fost lansate trei noi

sesiuni de cereri de propuneri de proiecte, aflate în curs de evaluare, pentru atribuirea contractelor

pentru formare profesională în scopul dobândirii de competenţe şi abilităţi antreprenoriale de către

persoanele care activează în domeniile agriculturii, silviculturii (inclusiv proprietari de pădure) şi

industriei agro-alimentare, tinerii fermieri şi fermierii care deţin ferme de semisubzistenţă.

39

POS DRU – DMI 5.1. Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare



42

Pentru crearea de locuri de muncă şi creşterea competitivităţii sectorul agricol, prin măsura de

instalare a tinerilor fermieri, până la 30 septembrie 2013, numărul beneficiarilor sprijiniţi financiar

a fost de 12.514 persoane, din care 5.282 femei.

În vederea creşterii coeziunii economice şi sociale şi asigurării unor surse alternative de venit pentru

populaţia din mediul rural, MADR a finanţat din FEADR înfiinţarea şi dezvoltarea micro-

întreprinderilor în sectorul non-agricol. Până la 30 septembrie 2013, au fost sprijinite financiar

2.803 întreprinderi, astfel că în urma finalizării a 1.325 proiecte, numărul locurilor de muncă

create/menţinute a fost de 7.540. Prin măsura de încurajare a activităţilor turistice, au fost finanţate

1.301 proiecte, din care au fost finalizate 82 proiecte, ceea ce a condus la crearea/menţinerea a 462

locuri de muncă.

Prin FSE este sprijinită asigurarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale, MMFPSPV

finanţând în acest scop 27940 proiecte. Conform datelor înregistrate până la data de 20 septembrie

2013, 153.078 persoane rezidente în spaţiul rural, din care 82.867 femei, au participat la programe

integrate de instruire, servicii de orientare/consiliere, evaluarea învăţării anterioare etc.

Prin programele de formare profesională continuă (FPC) pentru persoanele aflate în căutarea

unui loc de muncă, finanţate din BAŞ, până la 31 august 2013, au fost instruite 23.359 persoane,

din care 10.240 persoane au fost încadrate în muncă. Complementar, prin FSE au fost finanţate 688

proiecte destinate formării profesionale continue a lucrătorilor şi promovării culturii

antreprenoriale41. Conform datelor înregistrate până la data de 20 septembrie 2013, 179.840

persoane au beneficiat de programe de FPC, din care 81.943 femei, iar 1.976 persoane au demarat o

activitate independentă.

Pentru facilitarea tranziţiei tinerilor de la sistemul de educaţie la piaţa muncii, MMFPSPV a

elaborat proiectul de Lege privind efectuarea stagiului de către absolvenţii de învăţământ superior,

având ca obiective înlesnirea învăţării direct la locul de muncă. La data de 30 septembrie 2013,

proiectul de act normativ a fost aprobat în Senat, aflându-se actualmente la Camera Deputaţilor.

Pentru facilitarea tranziţiei din şomaj sau inactivitate către ocupare, în iulie 2013 a fost

publicată Legea nr. 250/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul

asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă şi pentru modificarea Legii nr.

116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale. Normele metodologice de

aplicare a legii sunt în curs de elaborare.

MMFPSPV a elaborat Legea 179/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 279/2005

privind ucenicia la locul de muncă ca soluţie pentru promovarea ocupării în rândul tinerilor. Legea

introduce clauze specifice care trebuie înscrise în contractul de ucenicie, cum sunt denumirea

calificării pe care o dobândeşte ucenicul, denumirea furnizorului de formare şi obligaţiile

angajatorului sau ale ucenicului, normele metodologice de aplicare a acesteia fiind în curs de

elaborare.

3.2 Cercetare, dezvoltare, inovare


În anul 2011, conform ultimelor date furnizate de Eurostat, valoarea investiţiilor în CD a fost de

0,50 % din PIB (0,30 % PIB - surse publice şi 0,20% PIB - surse private)42

.

Pentru anul 2012, nivelul investiţiilor publice în CD, din buget naţional, estimat de MEN pe baza

datelor privind execuţia bugetară preliminată, este de 0,25% din PIB43

.

40

Valoarea mai mică comparativ cu raportarea anterioară se datorează rezilierii a cinci contracte. 41

POS DRU - DMI 2.3. Acces şi participare la FPC, DMI 3.1. Promovarea culturii antreprenoriale, DMI 3.2.

Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi în vederea creşterii adaptabilităţii 42

Investiţii în CD din surse publice includ atât cheltuielile din bugetul naţional (0,24% din PIB), cât şi investiţiile din

străinătate (0,06% din PIB), iar investiţiile în CD din surse private cuprind, pe lângă cheltuielile întreprinderilor (0,18%

din PIB) şi investiţiile din sectorul privat non-profit (0,02% din PIB). 43

Datele privind cheltuielile private pentru activitatea de CD, la nivelul anului 2012, nu sunt disponibile.



43

Pentru întărirea capacităţii şi performanţelor sistemului cercetării, dezvoltării şi inovării (CDI) a

continuat implementarea măsurilor destinate dezvoltării resurselor umane şi a bazei materiale

pentru cercetare.

Pentru dezvoltarea resurselor umane pentru cercetare, în scopul asigurării noilor generaţii de

cercetători şi a şcolilor de cercetare competitive la nivel european, prin Programul naţional de CDI

2007-2013 (PNCDI 2007-2013) au fost susţinute financiar 1.385 de proiecte, dintre care: 936 de

proiecte de cercetare post doctorală, pentru stimularea constituirii de tinere echipe de cercetare

independente şi pentru premierea rezultatelor în cercetare, în cadrul programului Resurse Umane şi

449 de proiecte pentru sprijinirea activităţilor de cercetare exploratorie, în cadrul programului Idei.

Până în septembrie 2013, nivelul total al cheltuielilor pentru aceste proiecte s-a ridicat la 184,19

mil. lei.

Promovarea proiectelor de mare anvergură, asociate iniţiativelor pan-europene, susţine şi contribuie

efectiv la realizarea Spaţiului European de Cercetare. De aceea, dezvoltarea bazei materiale pentru

cercetare a vizat, mai ales, infrastructurile mari, de înaltă performanţă, cu impact ştiinţific şi

tehnologic major. În perioada ianuarie - septembrie 2013, nivelul cheltuielilor pentru susţinerea

proiectelor de infrastructură de CD s-a ridicat la peste 230 mil. lei. Astfel, în cadrul programului

Capacităţi al PNCDI 2007-2013, au fost finalizate şase din cele şapte proiecte de infrastructuri mari

de CD, în domeniile: mediu, materiale, produse şi procese inovative, sănătate, cercetare

exploratorie şi de frontieră. În cadrul POS CCE, pe lângă cele 20 de proiecte de infrastructură de

CD realizate până la sfârşitul anului 2012, au mai fost finalizate alte şapte proiecte, dintre care două

de infrastructură publică de CD (care se încadrează în categoria infrastructurilor mari, cu valori de

peste 30 mil. lei fiecare) şi cinci de infrastructură privată.

Pentru stimularea creşterii investiţiilor private în CDI, atât prin PNCDI 2007-2013, cât şi prin

FEDR, au fost susţinute financiar proiectele destinate dezvoltării activităţilor proprii de CDI ale

întreprinderilor, nivelul cheltuielilor ridicându-se la peste 220 mil. lei.

Prin PNCDI 2007-2013 a continuat finanţarea a 690 de proiecte pentru sprijinirea investiţiilor

private în CDI, iar în aprilie 2013, în cadrul programului Parteneriate, a fost lansată competiţia de

proiecte în colaborare de cercetare aplicativă. În urma procesului de verificare a eligibilităţii

administrative au fost declarate eligibile 2177 proiecte, din totalul de 2203 proiecte depuse.

Prin programului Inovare al PNCDI 2007-2013 au fost susţinute financiar cca. 210 proiecte derulate

de întreprinderi, din care 176 de proiecte în cadrul subprogramului Cecuri de inovare, care are ca

scop accelerarea transferului tehnologic între instituţiile de cercetare şi IMM-uri. Pentru

subprogramul Cecuri de inovare, în august 2013 a fost lansată competiţia de proiecte pentru anul în

curs, termenul final de depunere a proiectelor fiind 30 noiembrie 2013.

Pentru dezvoltarea activităţilor proprii de CDI ale întreprinderilor, în perioada ianuarie – septembrie

2013, în cadrul POS CCE au fost contractate 105 proiecte având ca scop susţinerea parteneriatelor

dintre universităţi/institute de cercetare şi întreprinderi, sprijinirea start-up-urile şi spin-off-urile

inovative şi promovarea inovării în cadrul întreprinderilor.

În scopul stimulării investiţiilor private în CDI, O.G. nr. 8/2013 pentru modificarea şi completarea

Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar – fiscale44

, prevede

pentru activităţile de CD, majorarea deducerii suplimentare de la 20% la 50% din cheltuielile

eligibile. Noile prevederi stabilesc acordarea stimulentelor fiscale pentru activităţile de cercetare

aplicativă şi/sau de dezvoltare tehnologică, relevante pentru activitatea industrială sau comercială

desfăşurată de către contribuabili. Deducerea suplimentară se acordă activităţilor de CD efectuate

atât pe teritoriul naţional, cât şi în statele membre UE sau ale Spaţiului Economic European.

În vederea realizării unor analize, consultări şi studii de impact pentru lansarea unor mecanisme noi

de susţinere a parteneriatului public-privat, în cadrul programului Capacităţi al PNCDI 2007-2013,

au fost finalizate cele şase studii prospective contractate pentru evaluarea potenţialului naţional de

44

Publicat în Monitorul Oficial nr. 54/23.01.2013, partea I.



44

cercetare în domeniile nanotehnologiei, energiei verzi, terapiilor celulare şi ştiinţei serviciilor, fizicii

şi chimiei. Pentru anul 2013, respectiv până la încheierea perioadei de implementare a PNCDI

2007-2013, nu au fost alocate fonduri de la buget pentru lansarea unei noi competiţii de proiecte. În

consecinţă, MEN consideră acţiunea finalizată şi susţine eliminarea ei din Planul de acţiuni pentru

implementarea PNR 2013-2014.

Dimensiunea europeană/internaţională a CDI a fost consolidată prin asigurarea finanţării şi

derularea unui număr de peste 750 de proiecte cu participare românească în cadrul programului PC7

şi al altor iniţiative europene şi internaţionale în domeniul CDI: EURATOM, Eureka, Eurostars,

JTIs, CERN, FAIR, STAR etc.

Aplicarea măsurilor de dezvoltare a dimensiunii europene a politicilor şi programelor CDI

contribuie la realizarea Spaţiului European de Cercetare şi, implicit, la creşterea vizibilităţii, a

gradului de relaţionare şi implicare, precum şi a capacităţii de afirmare a cercetătorilor şi echipelor

de cercetare din România, în cadrul organismelor şi programelor europene de CDI.

Pentru susţinerea participării României la programele şi activităţile Agenţiei Spaţiale Europene

(ESA), MEN implementează schema de ajutor de stat pentru finanţarea proiectelor de CDI în

cadrul programului de Tehnologie Spaţială şi Cercetare Avansată (STAR)45

, cu un buget total de

384,180 mil. lei, pentru perioada 2012-2017. În urma competiţiei de proiecte desfăşurată în trim.

IV/2012, au fost selectate pentru finanţare 5 proiecte strategice şi 47 de proiecte de CDI, din totalul

de 123 de propuneri depuse. Până în septembrie 2013, valoarea totală a cheltuielilor pentru aceste

proiecte s-a ridicat la 32,76 mil. lei. La 9 august 2013 a fost lansată cea de-a doua competiţie pentru

programul STAR şi, până la 13 septembrie 2013 (termenul limită de depunere a proiectelor) au fost

depuse 153 de proiecte (145 proiecte de CDI şi 8 proiecte de centre de excelenţă), care sunt în curs

de evaluare.

Acţiunile derulate pentru implementarea celor două proiecte strategice - Extreme Light

Infrastructure (ELI) şi Centrul internaţional „Dunărea” de studii avansate pentru sisteme fluvii-

delte-mări - contribuie la creşterea accesului la surse de informare-documentare şi la infrastructuri

de nivel european şi internaţional, precum şi la creşterea nivelului de acces al cercetătorilor şi

echipelor de cercetare din România la producţia ştiinţifică şi tehnică realizată în parteneriat

internaţional, în domenii de înaltă tehnologie.

ELI, prima facilitate de cercetare pan-europeană construită în Estul Europei, va propulsa România

în grupul ţărilor deţinătoare de infrastructuri de cercetare pan-europene. În cadrul proiectului ELI,

realizat în colaborare de România, Cehia şi Ungaria, se va dezvolta cea mai importantă facilitate

pan-europeană din domeniul civil al laserului. Unitatea nuclear-fotonică ELI-NP localizată în

România va permite desfăşurarea activităţilor de CD într-o gamă largă de domenii ştiinţifice: fizică

fundamentală şi astrofizică, fizică nucleară şi gestionarea deşeurilor radioactive, ştiinţa materialelor

şi ştiinţele vieţii.

Contractul pentru finanţarea, din FEDR, a primei faze a proiectului (în valoare totală de 180 mil.

euro) a fost semnat în decembrie 2012. În iunie 2013 a început implementarea proiectului, fiind

demarate lucrările de construcţie a clădirii principale „laser-gama”, aparţinând complexului de

clădiri al ELI-NP. Până la sfârşitul trim. III/2013 au fost efectuate cheltuieli în valoare de 6, 25 mil.

lei. Pentru dotarea centrului cu echipamentele de cercetare necesare, în iulie 2013 a fost publicat

anunţul licitaţiei publice pentru sistemul de laser gama.

Pentru susţinerea contribuţiilor româneşti la Strategia UE pentru Regiunea Dunării, în domeniul

CDI, au fost create premisele realizării Centrul internaţional „Dunărea” de studii avansate pentru

sisteme fluvii-delte-mări. În 2013 au fost organizate două reuniuni internaţionale privind principiile

de funcţionare şi organizare, direcţiile ştiinţifice, activităţile, guvernanţa şi finanţarea centrului. În

urma acestor dezbateri a fost elaborată versiunea a 7-a a Cărţii Albe privind domeniile ştiinţifice

care vor fi abordate în cadrul centrului.

45

Decizia preşedintelui ANCS nr. 9220/2012 privind aprobarea schemei de ajutor de stat Finanţarea proiectelor CDI

conform programului de cercetare, dezvoltare şi inovare – Tehnologie Spaţială şi Cercetare Avansată – STAR.



45

În scopul dezvoltării dimensiunii internaţionale a politicilor şi programelor de CDI, MEN a

continuat demersurile pentru stabilirea cadrului necesar derulării de programe-cadru de

colaborare bilaterală cu state din afara Europei. Acordurile de colaborare cu Israel, Belarus şi

India, pentru desfăşurarea de activităţi de cercetare ştiinţifică şi tehnologică, sunt în curs de

negociere, iar Memorandumul de înţelegere privind cooperarea bilaterală cu Turkmenistanul se

află în circuit intern de avizare.

3.3 Schimbări climatice şi energie

Combaterea schimbărilor climatice şi promovarea dezvoltării durabile


Conform ultimelor date disponibile46

din Inventarul Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră

(INEGES), nivelul emisiilor GES din principalele sectoare economice, în anul 2011 raportat la anul

de referinţă 1990, se prezintă astfel: în sectorul energetic, emisiile de GES au scăzut cu 51,44%;

emisiile de GES din sectorul procese industriale au scăzut cu 49,36%; emisiile de GES din sectorul

agricultură au scăzut cu 48,40%; în ceea ce priveşte sectorul deşeuri, emisiile de GES au crescut cu

17,17%; nivelul net al emisiilor/reţinerilor prin sechestrare de GES a crescut cu 7,50%.

Pe ansamblu, totalul emisiilor de GES (excluzând LULUCF47

) a scăzut cu 49,54% între 1990 şi

2011 (de la 244.487,26 Gg CO2 echivalent la 123.359,15 Gg CO2 echivalent), iar totalul emisiilor

de GES (incluzând LULUCF) a scăzut cu 54,84% între 1990 şi 2011 (de la 217.131,87 Gg CO2

echivalent la 98.054,21 Gg CO2 echivalent). Valorile se înscriu în obiectivul de reducere a emisiilor

de GES asumat de România.

România a iniţiat şi continuat politicile care vizează reducerea emisiilor de GES şi promovarea

producerii de energie din surse regenerabile. MMSC derulează pe parcursul a doi ani (iunie 2013

- iunie 2015) un program de parteneriat cu Banca Mondială, acest proiect vizând operaţionalizarea

Strategiei Naţionale privind Schimbările Climatice (aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.

529/2013), elaborarea Planului Naţional de Acţiune privind Schimbările Climatice, precum şi un

studiu referitor la Creşterea Verde şi un proces eficient de tranziţie către o economie cu emisii

reduse de carbon pentru România.

Cu finanţare din Fondul pentru Mediu au fost derulate 40 de proiecte care vor contribui la creşterea

ponderii energiei din surse alternative, nepoluante şi fără emisii de GES în total consum de

energie (capacitatea electrică a sistemelor de încălzire instalate prin aceste proiecte este de 185,30

MW). Tot pentru acest domeniu, sunt în derulare, prin POS Mediu, 7 proiecte în valoare totală de

2.033,72 mil. lei pentru retehnologizarea unor instalaţii mari de ardere şi creşterea eficienţei

energetice.

Pentru reducerea emisiilor de GES din sectorului transporturi, în perioada ianuarie – septembrie

2013, au fost derulate în continuare măsuri pentru retragerea din uz a automobilelor poluante şi

încurajarea achiziţiei de automobile cu emisii scăzute şi automobile electrice şi hibride. Au fost

scoase din uz 177.521 de autovehicule cu grad înalt de emisii poluante, pentru care s-au plătit

717,88 mil. lei din Fondul pentru Mediu prin Programul de stimulare a înnoirii parcului auto

(Programul RABLA) şi au fost înregistrate la Registrul Auto Român 384 de autovehicule hibride

aparţinând categoriei autoturisme şi 2 autovehicule electrice. În 2013, la nivelul CFR Călători, nu

au fost alocate fonduri de la bugetul de stat pentru achiziţia de locomotive, vagoane, automotoare şi

rame noi şi modernizate. Pentru asigurarea fondurilor necesare modernizării parcului de material

rulant, MT intenţionează să includă proiectele de achiziţie de material rulant în POS T 2014-2020,

cu finanţare din FEDR şi cofinanţare din alte surse (buget de stat, surse proprii CFR Călători sau

credite bancare).

46

Ultima versiune a Inventarului Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră (INEGES) a fost elaborată de România

în luna octombrie 2013 şi acoperă perioada 1989-2011. 47

LULUCF - utilizarea terenului, schimbarea utilizării terenului şi silvicultură



46

ME/DE analizează oportunitatea continuării proiectului GETICA CCS, studiind totodată

posibilitatea aplicării unor măsuri compensatorii pentru implementarea tehnologiilor pentru

captarea şi stocarea carbonului (CCS) în România.

În vederea atenuării efectelor schimbărilor climatice, prin intermediul Fondului pentru Mediu au

fost împădurite 40,45 ha terenuri degradate, pentru acestea folosindu-se 0,169 mil. lei, finanţare prin

Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor degradate,

reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor. Pentru campania de toamnă 2013,

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva a planificat lucrări de regenerare a pădurilor pe 21 ha

terenuri degradate. Totodată s-au extins spaţiile verzi în 345 localităţi şi s-au reabilitat spaţiile verzi

în 86 localităţi folosindu-se 250,30 mil. lei, finanţare de la Fondul pentru Mediu prin Programul

naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi.

În vederea susţinerii dezvoltării durabile şi îmbunătăţirii calităţii mediului, în anul 2013

România a continuat programele de dezvoltare a infrastructurii de mediu. Astfel, în luna

septembrie 2013 au fost inventariate la nivel naţional 1141 reţele de canalizare, din care 693

funcţionale şi 448 în diferite stadii de executare. În ceea ce priveşte staţiile de epurare a apelor

uzate, în septembrie 2013, existau 609 staţii, din care 506 funcţionale şi alte 103 staţii finalizate, la

care populaţia nu a fost racordată încă. Astfel, gradul de acoperire cu sisteme de colectare a apelor

uzate corespunde unei încărcări biologice de 59,4% locuitori echivalenţi, iar gradul de acoperire cu

staţii de epurare a apelor uzate corespunde unei încărcări biologice de 49,13% locuitori echivalenţi.

Investiţiile realizate în perioada 2007 – 2013 pentru infrastructura de apă uzată se ridică la cca.

3.512,536 mil. euro, din care 49% pentru reabilitarea şi extinderea reţelelor de canalizare şi 51%

pentru reabilitarea şi construirea de noi staţii de epurare.

Prin POS Mediu se derulează în prezent, 44 de proiecte în domeniul apei/apei uzate cu o valoare

totală de 23.464,15 mil. lei. Prin implementarea acestor proiecte, în 277 de localităţi vor fi

reabilitaţi/realizaţi cca. 6430 km reţea de canalizare şi vor fi realizate 203 staţii noi de epurare care

vor deservi cca. 9.005.687 locuitori echivalenţi. De asemenea, vor fi reabilitaţi/realizaţi cca. 4.083

km de reţea de distribuţie şi transport a apei potabile şi vor fi realizate 189 de staţii de clorinare şi

tratare a apei.

În ceea ce priveşte managementul deşeurilor, în prezent, sunt demarate 23 proiecte în cadrul POS

Mediu, în valoare totală de 4.270,6 mil. lei. Odată cu finalizarea acestor proiecte 11.883.424

locuitori vor beneficia de sisteme de management integrat al deşeurilor. Până în septembrie 2013 au

fost închise 84 de depozite de deşeuri vechi în zonele rurale şi 21 de depozite de deşeuri municipale

vechi, în zonele urbane.

Îmbunătăţirea managementului deşeurilor, inclusiv al deşeurilor periculoase, s-a realizat prin

finanţarea de la Fondul pentru Mediu cu 130,03 mil. lei a Programului privind gestionarea

deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, prin care sunt derulate 46 de proiecte de către agenţii

economici.

În ceea ce priveşte protecţia naturii, siturile Natura 2000 ocupă cca. 22,7% din teritoriul ţării.

Pentru aceste arii, a fost intensificat procesul de îmbunătăţire a managementului. Astfel, au fost

atribuite în custodie/administrare 664 de arii naturale protejate, s-au elaborat studiile specifice şi au

fost aprobate48

115 noi situri de importanţă comunitară, iar 28 de situri de importanţă comunitară

existente au fost extinse. Totodată, au fost aprobate 40 de noi arii de protecţie avifaunistică şi au

fost extinse 20 de arii de protecţie avifaunistică existente.

În septembrie 2013, pe teritoriul României existau 383 de situri de importanţă comunitară (SCI–uri)

şi 148 de arii de protecţie specială avifaunistică (SPA–uri). Suprafaţa ariilor protejate şi a siturilor

Natura 2000 care beneficiază de măsuri de conservare a naturii este de 1,17 % din suprafaţa totală.

48

OM nr. 2387/29.09.2011 privind modificarea şi completarea OM nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie

naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în

România.



47

Prin POS Mediu, în domeniul protecţiei naturii şi conservării biodiversităţii se află în implementare

205 proiecte în valoare totală de 1.023,02 mil. lei prin care se vor realiza 272 planuri de

management. Până în luna septembrie 2013 au fost finalizate 29 de proiecte în valoare totală de 60,9

mil. lei. Pentru ariile naturale protejate şi siturile Natura 2000 au fost aprobate deja cinci planuri de

management (trei pentru parcuri naţionale şi naturale şi două pentru situri Natura 2000).



Pe baza datelor publicate de INS49

, se estimează pentru anul 2012 o valoare de 20,79% pentru

ponderea energiei din SRE în consumul final brut de energie50

. Această valoare este practic

egală cu cea înregistrată în anul 2011 (20,82%)51

.

În conformitate cu traiectoria orientativă stabilită prin Directiva 2009/28/CE (asumată şi în Planul

naţional de acţiune în domeniul energiei din surse regenerabile/PNAER), valoarea aferentă anului

2012 trebuia să fie (cel puţin) 19,04%. Prin aplicarea unor măsuri de eficienţă energetică, dar şi

datorită efectelor crizei economice, valoarea estimată a consumului final brut de energie are o

valoare mai redusă decât cea prognozată prin PNAER (25.100 mii tep valoare estimată faţă de

26.900 mii tep valoare prognozată) şi acest lucru a contribuit la o pondere ridicată a energiei din

SRE. Cantitatea de energie din SRE consumată în anul 2012 a fost de 5.220 mii tep, cu puţin mai

mare decât cea din anul 2011 (5.190 mii tep), dar mai redusă decât în anul 2010 (5.500 mil. tep).

Condiţiile meteorologice au determinat o scădere importantă a producţiei de energie hidroelectrică,

care nu a putut fi compensată de creşterea producţiei de energie electrică eoliană. S-a înregistrat, de

asemenea, o scădere a consumului de lemne de foc şi biomasă faţă de anul 2010.

Pentru atingerea ţintei naţionale asumate în domeniul surselor regenerabile de energie, a fost

continuată promovarea acestora prin intermediul certificatelor verzi.

În cursul anului 2013, Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii

energiei din surse regenerabile de energie a fost modificată şi completată de OUG nr. 57/4 iunie

2013 şi de OUG nr. 79/26 iunie 2013.

Principalele modificări introduse se referă la:

- reducerea numărului de certificate verzi, pe baza monitorizării semestriale a investiţiilor de

către ANRE;

- amânarea temporară a unor certificate verzi;

- limitarea puterii instalate în surse regenerabile necontrolabile; acreditarea de către ANRE a

grupurilor/centralelor electrice care beneficiază de sistemul de promovare prin certificate verzi

se realizează până la nivelul valorilor anuale totale ale capacităţilor instalate în centrale

electrice de producere a energiei din surse regenerabile, stabilite pentru fiecare an calendaristic

prin hotărâre a Guvernului, pe baza datelor reactualizate din PNAER;

- introducerea unei garanţii financiare la racordare în scopul emiterii de avize de racordare doar

investitorilor decişi să investească;

- posibilitatea exceptării de la aplicarea prevederilor Legii nr. 220/2008 a marilor consumatori de

energie electrică, în scopul menţinerii competitivităţii acestora;

- neaplicarea sistemului de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile de

energie în cazul centralelor electrice fotovoltaice situate pe terenuri care, la data de 31

decembrie 2013, erau în circuitul agricol.

Având în vedere aceste modificări, au fost modificate şi completate:

- Regulamentul de acreditare a producătorilor de energie pentru aplicarea sistemului de

promovare prin certificate verzi, document aprobat prin Ordinul ANRE nr. 55/2013 (MO nr.

508/12 august 2013);

49

Institutul Naţional de Statistică, Buletine statistice lunare 2012 50

Estimare ME, Departamentul pentru Energie 51

Institutul Naţional de Statistică, Balanţa energetică şi structura utilajului energetic, noiembrie 2012



48

- Regulamentul de emitere a certificatelor verzi, document aprobat prin Ordinul ANRE nr.

56/2013 ( MO nr. 472/30 iulie 2013);

- Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea pieţei de certificate verzi, document aprobat

prin Ordinul ANRE nr. 57/2013 (MO nr. 518/19 august 2013).

Aplicarea schemei de acordare a certificatelor verzi, în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2013, a

condus la punerea în funcţiune a 1150 MW nou instalaţi în grupuri energetice utilizând SRE. În

consecinţă, la data de 30 septembrie 2013, puterea instalată în centralele care beneficiază de

sistemul de promovare era de 3450 MW. Lista operatorilor economici acreditaţi şi a centralelor

electrice acreditate pentru aplicarea sistemului de promovare prin certificate verzi se regăseşte pe

pagina de internet a ANRE (www.anre.ro).

La finanţarea sistemului de promovare a energiei electrice din surse regenerabile contribuie

consumatorii finali, prin preţul plătit pentru energia electrică, şi furnizorii, prin eforturile proprii de

eficientizare a activităţii.

În vederea modernizării şi realizării de noi capacităţi de producere a energiei electrice şi

termice, a fost continuată, prin intermediul POS CCE52

, sprijinirea investiţiilor pentru valorificarea

biomasei, a resurselor hidro-energetice (în unităţile cu putere instalată mai mică sau egală cu 10

MW), solare, eoliene şi a biocombustibililor. În urma cererilor de propuneri de proiecte desfăşurate

în perioada 2008-2010, au fost contractate 61 proiecte (cu o valoare totală de cca. 4 mld. lei, din

care asistenţa financiară nerambursabilă solicitată este de cca. 2,05 mld. lei).

În perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2013, au fost invitaţi la contractare 126 de beneficiari. 51

dintre aceştia au semnat contractele, iar proiectele sunt în curs de implementare, suma finanţării

aprobate fiind 1,8 mld. lei. Ulterior, doi beneficiari au reziliat contractele de finanţare (în valoare de

aprox. 85,2 mil. lei. 49 de beneficiari nu au putut îndeplini condiţiile de contractare şi, în

consecinţă, solicitarea lor de finanţare, în valoare de aprox. 1,5 mil. lei fost respinsă. La 30

septembrie 2013, se aflau în diverse etape de contractare un număr de 21 de proiecte, cu o valoare a

finanţării aprobate de 285,33 mil. lei.

Promovarea SRE, prin intermediul Fondului pentru Mediu, a fost continuată prin Programul

privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea

sau completarea sistemelor clasice de încălzire (Casa verde). Prin acest program, până la data de

30 septembrie 2013, au fost susţinute financiar 18.444 gospodării individuale şi 202 sisteme pentru

persoane juridice, pentru instalarea unor sisteme de încălzire care utilizează SRE.

Eficienţa energetică


Pentru anul 2012, a fost estimată o reducere a consumului de energie primară de 7300 mii tep

(16,6%)53

faţă de prognoza PRIMES din anul 200754

.

Consumul de energie primară a fost de 35.648 mii tep, în anul 201155

, şi este estimat la 36.600

pentru anul 201256

. În anul 2007, COM a prognozat pentru România un consum de energie primară

de 41.890 mii tep, în anul 2010, şi de 46.946 mii tep, în anul 2015. Nu sunt precizate valori de

prognoză pentru anii 2011 şi 2012, dar se pot estima valori de 42.900 mii tep pentru anul 2011 şi

43.900 mii tep pentru anul 2012. Rezultă, astfel, pentru anii 2011 şi 2012, o reducere a consumului

de energie primară de 7.252 mii tep (16,9%), respectiv 7300 mii tep (16,6%) faţă de prognoza

PRIMES din anul 2007.

52

Axa prioritară 4 (AP 4): Creşterea eficienţei energetice şi a securităţii furnizării, în contextul combaterii schimbărilor

climatice/ Domeniul major de intervenţie 4.2 Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea

energiei verzi (DMI 2). 53

Estimare ME, Departamentul pentru Energie 54

Conform PNR 2007-2013, în stabilirea ţintei naţionale de economisire a energiei s-a avut în vedere prognoza

consumului de energie primară, realizată cu ajutorul modelului PRIMES 2007. 55

Institutul Naţional de Statistică, Balanţa energetică şi structura utilajului energetic, noiembrie 2012 56

Estimare ME, Departamentul pentru Energie

http://www.anre.ro/



49

În vederea creşterii eficienţei energetice, la data de 1 aprilie 2011, a devenit operaţională schema de

ajutor de stat pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă. Schema prevede acordarea

unui sprijin financiar producătorilor de energie electrică şi termică ce deţin sau exploatează

comercial centrale de cogenerare de înaltă eficienţă, care realizează economii de combustibil de cel

puţin 10% faţă de producerea separată.

În perioada ianuarie – septembrie 2013, de schema de sprijin au beneficiat 37 de operatori.

Finanţarea măsurii este extrabugetară, cheltuielile fiind suportate de toţi consumatorii şi de

furnizorii exportatori de energie. Sumele totale acordate ca bonus în perioada aprilie 2011 – iunie

2013, sunt în valoare de 2,2 mld. lei.

În scopul promovării eficienţei energetice, a fost iniţiat procesul de pregătire a acţiunilor

programate să se desfăşoare în trim. IV/2013:

- întâlnirea cu Asociaţia Municipiilor din România, pentru analiza aplicării OG nr. 22/2008

privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor

regenerabile de energie;

- seminarul pentru analiza proiectelor pilot de tip ESCO în sectorul public;

- seminarul cu managerii energeticieni autorizaţi din industrie.

În vederea reabilitării sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a localităţilor, în

cadrul programului Termoficare 2006-2015 căldură şi confort, pentru anul 2013, s-au repartizat

de la bugetul de stat 33,37 mil. lei. Pentru accesarea finanţării, au depus solicitări un număr de 27 de

unităţi administrativ-teritoriale. În urma evaluării proiectelor, 22 de solicitanţi au îndeplinit

condiţiile de eligibilitate. În perioada următoare, Comisia interministerială de coordonare a

programului va repartiza unităţilor administrativ teritoriale beneficiare, sumele reprezentând

cofinanţarea de la bugetul de stat a lucrărilor de investiţii.

Prin finanţarea proiectelor incluse în programul Termoficare 2006-2015 căldură şi confort

(componenta căldură), până la data de 30 septembrie 2013, au fost realizate lucrări privind:

- reabilitarea sistemelor de alimentare centralizată cu energie termică (Piteşti, Reşiţa, Miercurea-

Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Botoşani, Panciu, Odobeşti, Oneşti, Comăneşti, Nehoiu, Constanţa,

Mangalia, Câmpulung, Gura Humorului, Rădăuţi, Vaslui);

- reabilitarea şi modernizarea reţelelor de transport a agentului termic (Tulcea, Iaşi, Botoşani,

Bacău, Braşov, Rm. Vâlcea, Panciu, Târgu-Mureş, Piatra Neamţ);

- modernizarea/retehnologizarea punctelor termice şi a reţelelor termice secundare (Focşani,

Galaţi, Brad, Alexandria, Buzău, Reşiţa, Giurgiu, Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Tulcea,

Botoşani, Brăila, Craiova, Suceava, Huşi);

- modernizarea/automatizarea centralelor termice (Cluj-Napoca, Odorheiu Secuiesc, Arad, Târgu-

Mureş, Piatra Neamţ, Măcin, Huşi);

- modernizarea surselor de producere a energiei termice (Motru, Timişoara);

- înlocuirea cazanelor alimentate cu combustibil lichid uşor cu cazane pe bază de biomasă

(Horezu);

- modernizarea instalaţiei de desprăfuire electrică de la cazane (C.J. Vâlcea).

Lucrările efectuate au contribuit la creşterea eficienţei energetice (prin eficientizarea sistemelor

centralizate de producere, transport şi distribuţie a energiei termice), dezvoltarea pieţei de energie

termică, eficientizarea producţiei de energie termică în cogenerare şi creşterea calităţii serviciului

public de alimentare cu energie termică. Eficienţa energetică obţinută ca urmare a progreselor

înregistrate prin punerea în funcţiune a obiectivelor de investiţii, este de 21.127 tep/an.

Pentru sprijinirea investiţiilor în instalaţiile şi echipamentele care conduc la economii de

energie în întreprinderile din industrie, în cadrul POS CCE, până la data de 30 septembrie 2013, au

fost semnate 28 contracte de finanţare în valoare totală de 500 mil. lei, din care asistenţa financiară

nerambursabilă solicitată este de aprox. 225 mil. lei. Sunt în curs de contractare 16 proiecte. Au fost

continuate, de asemenea, acţiunile de reabilitare termică a clădirilor.

În cadrul Programului de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe (aprobat prin OUG nr.



50

18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe), până la data de 30

septembrie 2013, s-au efectuat plăţi pentru creşterea performanţei energetice la 1.105 blocuri de

locuinţe (47.748 apartamente), în valoare de 163,53 mil. lei. Din totalul blocurilor finanţate, la un

număr de 600 blocuri de locuinţe (22.138 apartamente) s-au efectuat recepţiile la finalizarea

lucrărilor.

3.4. Educaţia

Impactul legii educaţiei naţionale şi a altor politici publice asupra sistemului educaţional

românesc

În perioada martie – septembrie 2013, MEN a depus eforturi substanţiale pentru a conferi sistemului

educaţional din România stabilitate şi predictibilitate. Schimbările survenite la nivelul sistemului

educaţional sunt eficiente doar dacă se iau în considerare toate premisele critice şi dacă, în procesul

de reformă, este asigurat echilibrul optim între nevoia de intervenţie şi resursele implicate. Ca atare,

au fost operate schimbări acolo unde au apărut disfuncţionalităţi în sistem, ca urmare a aplicării

Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

MEN a relansat dialogul cu partenerii sociali, încheind Contracte colective de muncă la nivel de

ramură cu sindicatele reprezentative şi organizând din nou, după o întrerupere de 19 ani, Congresul

Educaţiei (în luna iunie 2013).

A fost asigurată desfăşurarea, în condiţii optime, a tuturor activităţilor legate de clasa pregătitoare,

introdusă din anul şcolar 2011/2012, şi s-a realizat o primă evaluare a acestor activităţi.

MEN a demarat elaborarea de planuri cadru şi programe şcolare noi, finalizându-le pe cele

pentru învăţământul primar, a organizat obiectiv şi transparent toate evaluările, concursurile şi

examenele naţionale astfel încât, în acest moment, procentele de promovare reflectă situaţia reală a

pregătirii elevilor şi profesorilor.

MEN susţine, în continuare, învăţământul profesional dual, pentru absolvenţii claselor a IX-a,

care se desfăşoară în baza unor contracte tripartite încheiate între părinţi, unităţi de învăţământ şi

agenţi economici.

În învăţământul superior au fost deblocate posturile şi au fost organizate concursuri pe catedrele

didactice vacante din universităţi. MEN a solicitat universităţilor să aplice un set de măsuri, agreat

cu experţi ai BM, privind compatibilizarea programelor de studii cu cerinţele pieţei muncii. Au

continuat măsurile vizând procesul de elaborare a reglementărilor de organizare şi funcţionare a

sistemului de învăţământ superior, creându-se cadrul legal pentru desfăşurarea unui învăţământ de

calitate, deschis şi cu impact semnificativ din perspectiva pieţei muncii şi au fost luate măsuri

pentru susţinerea îmbunătăţirii managementului şi asigurării calităţii acestui nivel de educaţie.

La nivelul educaţiei timpurii, în acest an şcolar57

, s-a organizat clasa pregătitoare pentru copiii

în vârstă de şase ani, cursurile desfăşurându-se în şcolile generale şi, în mică măsură, în grădiniţe,

în funcţie de condiţiile de la nivel local. În acest scop, au continuat dotările cu mobilier şcolar,

materiale didactice şi au fost formate cadrele didactice care predau în acest an şcolar la clasa

pregătitoare. De asemenea, a fost elaborată şi adoptată Metodologia de înscriere a copiilor în

învăţământul primar pentru anul şcolar 2013-2014 şi Metodologia privind acreditarea serviciilor

pentru educaţie timpurie. MEN vizează, în perioada imediat următoare, aprobarea prin HG a

curriculei şi standardelor de referinţă pentru serviciile de educaţie timpurie ante-preşcolară.

În vederea asigurării corectitudinii şi echităţii evaluării în educaţie, printre cele mai importante

măsuri luate de MEN au fost cele care au avut în vedere introducerea evaluării la clasele a II-a, a

IV-a şi a VI-a, precum şi simularea pentru pregătirea examenului de Bacalaureat, în aceeaşi zi,

pentru clasele a XI-a şi a XII-a.

57

În clasa pregătitoare din anul şcolar 2013/2014 au fost solicitate de către ISJ/ISMB, un număr de 174.614 locuri.



51

Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii


Pe fondul adâncirii crizei economice globale, rata părăsirii timpurii a şcolii (PTS) a crescut în

perioada 2009 – 2010. Astfel, rata PTS a fost de 18,4% în anul 2010, în creştere cu 2,5 p.p. faţă de

anul 2008 (15,9%), însă în anul 2012 a scăzut cu un punct procentual, respectiv până la 17,4%, iar

în trim. I/2013 valoarea indicatorului era de 17,1% (date INS).

Sursa: Date INS pe baza Anchetei forţei de muncă în gospodării

Pe genuri, se constată o rată a părăsirii timpurii a şcolii mai redusă cu 1,7 p.p. în rândul fetelor, în

trim. I/2013, după cum se poate observa în tabelul de mai jos:

Rata părăsirii timpurii a şcolii pe ani şi gen -% -

2008 2009 2010 2011 2012 2013

(trim. I)

Total 15,9 16,6 18,4 17,5 17,4 17,1

Masculin 15,9 16,1 18.6 18,5 18 17,9

Feminin 16,0 17,2 18.2 16,6 16,7 16,2 Sursa: Date INS pe baza Anchetei forţei de muncă în gospodării

Asigurarea accesului egal la educaţie, în special pentru grupurile cu riscuri particulare, a vizat trei

paliere importante: prevenirea părăsirii timpurii a sistemului de educaţie, intervenţia pentru

păstrarea în sistem a elevilor cu risc de abandon şcolar şi readucerea în şcoală a celor aflaţi în

afara sistemului educaţional. Din această perspectivă, MEN implementează programe şi proiecte

educaţionale, un număr semnificativ dintre acestea beneficiind de finanţare europeană. Astfel,

pentru a preveni şi a combate fenomenul de părăsire timpurie a şcolii şi pentru a sprijini revenirea la

şcoală, MEN continuă să deruleze programe sociale anuale care, în ciuda austerităţii bugetare,

sunt finanţate şi concepute în scopul susţinerii elevilor din zonele defavorizate: Rechizite şcolare58

,

Bani de liceu59

, Euro 20060

şi Cornul şi laptele, dar şi Rambursarea cheltuielilor de transport şi

Microbuze şcolare. Prin intermediul acestor programe sunt create condiţii pentru asigurarea de

58

Acordarea de rechizite şcolare pentru elevii înrolaţi în învăţământul primar şi gimnazial – cursuri de zi – şi care fac

parte din familii a căror venit net mediu pe cap de membru de familie reprezintă maximum 50% din salariul minim brut

la nivel naţional pe membru de familie. 59

Bursă (alocaţie) lunară pentru elevii din familii din mediile economice şi sociale dezavantajate, acordată în scopul

continuării studiilor după finalizarea studiilor gimnaziale. 60

Ajutor financiar acordat pentru a stimula achiziţionarea de calculatoare personale acelor elevi şi studenţi proveniţi din

zone dezavantajate economico-sociale.



52

şanse egale la educaţie pentru elevii proveniţi din grupurile cu risc ridicat. În cursul anului 2013 a

fost finalizată metodologia privind programul Alfabetizarea funcţională61

.

Pentru extinderea cadrului de aplicare a reformei educaţiei timpurii, se continuă implementarea

a două proiecte naţionale complementare: Programul pentru Educaţie Timpurie Incluzivă (PETI)62

şi Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii (PRET)63

. În cadrul proiectului PETI a fost

demarată procedura de licitaţie în vederea achiziţionării serviciilor de formare pentru un număr de

aproximativ 1000 de cadre didactice care îşi desfăşoară activitatea în cadrul grădiniţelor, iar în

cadrul proiectului PRET se derulează procedura de achiziţie pentru dotarea cu materiale

educaţionale a clasei pregătitoare.

La începutul anului şcolar 2012-2013, MEN a demarat punerea în aplicare a unor acţiuni

prioritare pentru întreg învăţământul preuniversitar, urmărindu-se două direcţii majore de

acţiune: sporirea accesului tuturor copiilor la educaţie de calitate, respectiv creşterea ratei de

succes şcolar. Inspectoratele şcolare au întreprins măsuri de monitorizare a participării şcolare şi de

reducere a absenteismului. Testele de evaluare iniţială au permis şcolilor să realizeze propriile

planuri de ameliorare a performanţelor şcolare.

În vederea atingerii ţintei de reducere a ratei părăsirii timpurii a şcolii din Strategia Europa 2020,

pentru anul şcolar 2013/2014, MEN îşi propune patru direcţii de acţiune:

- creşterea participării la educaţie prin monitorizarea participării şcolare, reducerea

absenteismului, prevenirea şi combaterea abandonului şcolar;

- creşterea calităţii activităţilor educaţionale;

- ameliorarea rezultatelor şcolare şi, ca o consecinţă, a celor obţinute la examenele naţionale;

- prevenirea şi combaterea violenţei în mediul şcolar.

MEN a continuat derularea măsurilor care au drept obiectiv asigurarea calităţii actului

educaţional în învăţământul preuniversitar, inclusiv prin desfăşurarea în condiţii optime a

examenelor şi concursurilor naţionale. Unul dintre obiectivele proiectului POS DRU Un învăţământ

performant bazat pe decizii fundamentale - Strategii de valorificare a evaluărilor internaţionale

privind rezultatele învăţării a fost realizarea unui studiu de analiză a greşelilor tipice ale elevilor la

testele PIRLS64

şi TIMSS65

. În baza acestor analize, se desfăşoară cursuri de formare a profesorilor

pentru învăţământ primar, limba română, matematică şi ştiinţe şi se vor elabora ghiduri pentru a

îmbunătăţi rezultatele elevilor la aceste teste.

MEN continuă să sprijine învăţământul profesional dual, iar înscrierile în această formă de

învăţământ s-au realizat în cadrul unor contracte tripartite, încheiate între şcoli, agenţii economici şi

părinţii elevilor. În anul şcolar 2013/2014, în învăţământul profesional dual sunt înscrişi 13.000

elevi, fiind semnate contracte cu peste 2.300 companii care asigură formarea practică a elevilor.

Elevii care frecventează această formă de învăţământ primesc o bursă lunară de 200 lei.

Dezvoltarea învăţământului profesional, liceal (filiera tehnologică) şi a celui postliceal este

susţinută prin asigurarea finanţării de locuri de la bugetul de stat, dar şi prin programe de formare a

cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic (ÎPT), finanţate prin FSE/POS DRU,

precum: Formarea cadrelor didactice din învăţământul profesional şi tehnic-profil servicii pentru

extinderea metodei moderne interactive firma de exerciţiu, Formarea cadrelor didactice în

domeniul evaluării competenţelor profesionale, Îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi formării

profesionale prin reţele parteneriale66

. Principalele progrese înregistrate în aceste proiecte în

perioada ianuarie 2012 – septembrie 2013 vizează:

61

Programul se va adresa acelor persoane care posedă documente şcolare, dar care nu deţin competenţele

corespunzătoare nivelului de educaţie recunoscut prin respectivele documente. 62

Componentă a Proiectului pentru Incluziune Socială (cofinanţat de către BM şi Guvernul României). 63

Cofinanţat de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi Guvernul României. 64

Progress in International Reading Literacy Study 65

Trends in International Mathematics and Science Study 66

Cele 3 proiecte POSDRU sunt implementate de Centrul Naţional pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi

Tehnic



53

- formarea şi certificarea a 570 cadre didactice din ÎPT cu profil servicii în domeniul

antreprenoriatului;

- formarea şi certificarea a 590 cadre didactice din ÎPT în domeniul evaluării de competenţe

profesionale; dintre acestea 42 cadre didactice au fost formate şi certificate şi ca formatori de

profesori evaluatori de competenţe profesionale. Din cadrul acestor formatori se va crea un grup

de specialişti în şcolile ÎPT din România care să faciliteze dezvoltarea unui sistem de evaluare

bazat pe competenţe;

- elaborarea unei strategii/metodologii de implementare a Cadrului European de Referinţă în

Asigurarea Calităţii (EQARF) în ÎPT;

- realizarea a 96 planuri anuale de activitate la nivelul reţelelor parteneriale formate între şcoli;

- certificarea a 234 persoane din şcolile partenere pentru implementarea reţelelor parteneriale în

ÎPT.

Creşterea ponderii populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educaţie terţiară


Ca urmare a demarării măsurilor de adaptare a învăţământului superior la cerinţele pieţei muncii şi

a sporirii accesului la educaţia terţiară, ponderea populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de

educaţie terţiară a înregistrat, în ultimii ani, o creştere continuă de peste 5 p.p. faţă de anul 2008,

ajungând de la 16% în 2008, 18,1% în anul 2010, 20,5% în 2011 şi 21,8% în 2012, dar scăzând

uşor la 21,5% în trim. I/2013, după cum se poate observa din graficul de mai jos:

Sursa: Date INS pe baza Anchetei forţei de muncă în gospodării

Pe genuri, se constată o diferenţă de 0,8 p.p. în favoarea fetelor, în trim. I/2013, după cum se poate

observa în tabelul de mai jos:

Ponderea populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel terţiar de educaţie pe ani şi sexe - % -

2008 2009 2010 2011 2012 2013

(trim. I)

Total 16,0 16,8 18,1 20,4 21,8 21,5

Masculin 14,9 15,2 16,7 19,7 20,5 21,1

Feminin 17,1 18,5 19,6 21,0 23,2 21,9 Sursa: Date INS pe baza Anchetei forţei de muncă în gospodării

Una din principalele acţiuni de reformă a învăţământului superior este operaţionalizarea

Registrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior (RNCIS)67

, care se realizează prin

implementarea proiectului Dezvoltarea capacităţii de implementare a Sistemului de Calificări din

67

O bază de date ce cuprinde descrierea tuturor calificărilor acordate de instituţiile de învăţământ superior din România



54

Învăţământul Superior (DECIS). În anul 2013, pentru a permite utilizatorilor să consulte baza de

date RNCIS şi să extragă informaţiile necesare într-un mod facil, a fost modificată interfaţa şi au

fost adăugate funcţionalităţi suplimentare faţă de cele dezvoltate prin proiectul DOCIS, finalizat în

octombrie 2011. De asemenea, portalului RNCIS i s-a adăugat o platformă online pentru formarea

celor care doresc să descrie şi/sau să evalueze competenţele profesionale şi transversale asociate

unei calificări de nivel universitar. Această platformă este în curs de testare şi va deveni funcţională

la sfârşitul lunii decembrie 2013.

În scopul adaptării învăţământului superior la cerinţele pieţei muncii, au fost iniţiate măsuri

pentru asigurarea sustenabilităţii rezultatelor proiectului Studiul naţional de monitorizare a inserţiei

pe piaţa muncii a absolvenţilor din învăţământul superior, derulat în perioada decembrie 2009 -

noiembrie 2012, astfel încât instrumentele dezvoltate68

pe parcursul acestuia să fie utilizate, în

continuare, pentru desfăşurarea de studii de monitorizare atât la nivel instituţional, cât şi la nivel

naţional. Pentru aceasta, a fost a depus la POS DRU un proiect strategic pentru realizarea unei

platforme informatice care va facilita accesul universităţilor la instrumentele deja dezvoltate,

adaptarea sau particularizarea acestora în funcţie de nevoile specifice ale studiilor de monitorizare.

În vederea stabilirii listei indicatorilor de monitorizare a învăţământului superior, Consiliul Naţional

de Statistică şi Prognoză a Învăţământului Superior (CNSPIS) a extins analiza Raportului privind

Starea învăţământului superior din România şi la nivelul altor state membre ale Uniunii

Europene69

, a realizat rapoarte în urma analizei indicatorilor raportaţi de universităţile de stat şi

private (pentru a ilustra asemănări şi deosebiri, puncte tari şi cele slabe de ordin structural,

metodologic şi statistic, evoluţia în timp a acestora) şi a analizat Raportul public anual privind

finanţarea învăţământului superior. De asemenea, CNSPIS participă activ la implementarea

proiectului Politici publice fundamentate în învăţământul superior: o premisă necesară pentru

dezvoltarea României, implementat de în perioada februarie 2012 - februarie 2014, şi susţine

demersurile în vederea îmbunătăţirii şi armonizării procesului de colectare a datelor din sistemul de

învăţământ universitar şi de interpretare a acestora, fiind parte a unui proces mai amplu, care

vizează dezvoltarea unui sistem informatic strategic pentru învăţământul superior şi pentru

fundamentarea politicilor educaţionale.

Pentru crearea unui cadru de selecţie obiectiv, care să permită atragerea tinerilor cu aptitudini

către calificările care asigură implementarea unui model predeterminat de dezvoltare

economică şi în scopul corelării învăţământului superior cu cerinţele pieţei muncii, au fost

demarate studii naţionale periodice privind corelarea învăţământului superior cu cerinţele pieţei

muncii. Prin proiectul Managementul corelării sistemului de învăţământ cu piaţa muncii, ce se

implementează în perioada noiembrie 2010 – octombrie 2013, se urmăreşte crearea unei reţele de

colectare de date calitative şi cantitative şi elaborarea de instrumente, proceduri şi metodologii ce

vor îmbunătăţi şi actualiza permanent cunoştinţele şi competenţele furnizate de către sistemul

universitar, în concordanţă cu cerinţele pieţei muncii. Până în prezent, prin acest proiect au fost

formate 1000 cadre didactice universitare pentru utilizarea metodologiilor de culegere, procesare şi

interpretare a datelor despre inserţia pe piaţa muncii. Dintre aceste cadre didactice vor fi recrutaţi

angajaţii unor Departamente de analiză şi gestiune previzională, înfiinţate în cele 50 de centre de

consiliere din universităţi şi care au fost dotate cu echipamente IT pentru operaţionalizarea unei

aplicaţii informatice dezvoltate în proiect.

Programele sociale derulate prin MEN au în continuare un rol important în ceea ce priveşte

asigurarea accesului şi în învăţământul superior. Finanţarea a fost asigurată la nivelurile stabilite şi

cuprinde: alocaţiile de transport pentru studenţi - 26,95 mil. lei; alocaţii pentru burse studenţeşti -

216,21 mil. lei; alocaţii pentru cazare şi masă în spaţiile administrate de către universităţile de stat şi

în spaţii private - 118,44 mil. lei. Numărul locurilor alocate romilor pentru înscrierea la studiile de

licenţă, în anul universitar 2013/2014, este de 594.

68

Este vorba de chestionarul de monitorizare, metodologiile de lucru şi platforma informatică pentru gestionarea

procesului de contactare a absolvenţilor 69

Germania, Italia, Franţa, Ungaria, Suedia, Danemarca, Slovenia, Austria, Spania, Bulgaria şi Finlanda



55

În cadrul proiectului Formarea profesională a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar

pentru noi oportunităţi de dezvoltare în carieră, având ca obiectiv general crearea de oportunităţi de

dezvoltare profesională pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, până la data de 30

septembrie 2013, au fost realizate patru programe de formare continuă în domeniul evaluării

competenţelor profesionale acreditate, cuprinzând 600 de cadre didactice.

3.5 Incluziunea socială / reducerea sărăciei


Conform datelor publicate de Eurostat, în anul 2012, procentul populaţiei aflată în risc de sărăcie

după transferurile sociale a înregistrat valoarea de 22,6% comparativ cu 23,4% cât era la nivelul

anului 2008. Prin urmare, în anul 2012 s-a înregistrat o reducere a numărului de persoane sărace cu

164.000 persoane faţă de anul 2008, dar comparativ cu anul 2011 s-a înregistrat o creştere a

procentului populaţiei aflată în risc de sărăcie după transferurile sociale de 0,4 p.p.

Conform Eurostat, în anul 2012, procentul populaţiei care locuieşte în gospodării în care

intensitatea muncii este foarte scăzută a fost de 7,4%, iar rata privaţiunilor materiale severe a

înregistrat nivelul de 29,9%.

În contextul implementării reformei sistemului de asistenţă socială, MMFPSPV a elaborat Legea

privind subvenţionarea din fonduri publice a serviciilor sociale acordate de asociaţii, fundaţii şi

cultele recunoscute de lege, actualmente aflată în dezbatere parlamentară. Legea propune

subvenţionarea din bugetele publice de stat şi locale a asociaţiilor, fundaţiilor şi cultelor recunoscute

de lege pentru serviciile sociale acordate în comunităţile rurale şi în localităţile cu populaţie de până

la 10.000 de locuitori. Se prevede acordarea subvenţiilor în primii 3 ani de funcţionare a serviciilor

sociale înfiinţate în comunităţile locale, în care aceste servicii nu existau dar sunt necesare

membrilor comunităţii respective.

În domeniul beneficiilor de asistenţă socială, în cursul anului 2013, MMFPSPV a elaborat OUG

nr. 16/2013 pentru modificarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, prin care s-a

transformat ajutorul rambursabil acordat persoanelor care dobândesc o formă de protecţie în

România în sprijin financiar lunar, fără obligativitatea rambursării acestuia.

Pentru asigurarea asistenţei sociale a persoanelor aflate în situaţii de necesitate (incendii,

inundaţii, stare de sănătate precară, risc de excluziune socială), guvernul a acordat ajutoare

financiare de urgenţă în valoare totală de 1,022 mil. lei pentru sprijinirea unui număr de 439 de

familii/persoane.

În scopul sprijinirii focalizate a celor mai sărace familii cu copii, în primele nouă luni ale anului

2013, de la bugetul de stat au fost acordate fonduri însumând 155,239 mil. lei, numărul lunar mediu

de beneficiari fiind de 266.130 familii.

Proiectele destinate reducerii excluziunii sociale în rândul copiilor şi tinerilor sunt în curs de

implementare:

- creşterea calităţii serviciilor sociale pentru copii - prin Programul de interes naţional nr. 1 -

Închiderea instituţiilor de tip vechi şi înfiinţarea de centre de recuperare, de case de tip familial

şi/sau apartamente, MMFPSPV a alocat fonduri în valoare de 6,400 mil. lei pentru lucrările de

construcţie şi dotarea a patru case de tip familial şi a unui centru de recuperare, de care pot

beneficia 164 de copii;

- integrarea socială a copiilor/tinerilor cu dizabilităţi - în cadrul proiectului Şi ei trebuie să aibă

o şansă! - Program de sprijin pentru integrarea socială şi profesională a persoanelor cu

tulburări de spectru autist (TSA)70, au participat la cursuri de formare profesională 628

psihologi şi psihopedagogi, specialişti în recuperarea tinerilor cu TSA, 400 medici obţinând

certificarea în depistarea TSA. Au fost înfiinţate în parteneriat cu autorităţile publice locale 40

70

Proiectul este implementat de către Fundaţia Romanian Angel Appeal în calitate de beneficiar, MMFPSPV având

calitatea de partener în proiect.



56

centre de consiliere şi asistenţă, care au fost dotate cu mobilier şi echipamente IT. De serviciile

oferite în aceste centre beneficiază 1.332 de persoane cu vârste cuprinse între 2-50 ani, care au

intrat deja în programe individualizate de terapie în vederea integrării sociale. Pentru instruirea

medicilor de familie şi a pediatrilor a fost creată platforma de e-learning www.tsa-medability.ro.

La 30 septembrie 2013 s-a încheiat perioada de implementare a proiectului;

- prevenirea abandonului şcolar în rândul copiilor provenind din medii defavorizate socio-

economic - prin proiectul Centre de Orientare şi Resurse pentru Educaţie Incluzivă - Servicii

educaţionale complexe pentru prevenirea şi corectarea abandonului şcolar71 a fost finanţată

înfiinţarea a 32 centre de orientare şi resurse pentru educaţie incluzivă. În cadrul proiectului au

participat la cursuri de formare profesională 82 persoane, iar 3.437 copii au beneficiat de

servicii educaţionale;

- crearea sistemului public standardizat în domeniul îngrijirii pe timp de zi a copiilor – în cadrul

proiectului Femei pentru femei - program de calificare şi acreditare a femeilor în ocupaţia de

bona angajată în sistemul public72, în cursul anului 2013, s-au organizat cursuri în 11 judeţe din

regiunile Sud - Est şi Sud Muntenia, ultima serie de cursuri în cadrul Şcolii Bonelor, având loc

în judeţele Arad şi Covasna. În cadrul proiectului, 1.276 persoane au absolvit cursurile de

calificare pentru ocupaţia de bonă, a fost constituit organismul profesional Asociaţia Naţională

a Bonelor şi Baby-Sitters Profesioniste din România şi a fost elaborat standardul ocupaţional

pentru profesia de baby-sitter. La 30 septembrie 2013 s-a încheiat perioada de implementare a

proiectului.

Proiectul de lege privind economia socială se află în proces de avizare interministerială, fiind

discutat şi cu experţii CE, BM şi ai FMI.

În cadrul proiectului Să facem mai vizibilă economia socială în România!73

, implementat de

Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile, în parteneriat cu MMFPSPV şi cu Centrul Naţional

de Pregătire în Statistică, se realizează analiza situaţiei actuale în domeniul economiei sociale,

urmând a se înfiinţa Registrul statistic al entităţilor ce activează în domeniu (întreprinderi sociale).

În domeniul incluziunii sociale active, au fost finanţate din FSE 52 proiecte destinate facilitării

accesului persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile la piaţa muncii. Conform datelor

înregistrate, până la 20 septembrie 2013, 9.955 persoane aparţinând grupurilor vulnerabile au

participat la programe de calificare/ recalificare şi reconversie profesională. Defalcat pe categorii de

beneficiari situaţia se prezintă după cum urmează: 3.178 persoane de etnie romă, 1.975 persoane cu

dizabilităţi, 302 tineri care au părăsit sistemul de protecţie a copilului şi 4.536 persoane dependente

de droguri şi de alcool. Au fost înfiinţate 285 de structuri de economie socială, fiind create 1.305

locuri de muncă.

În scopul îmbunătăţirii calităţii serviciilor sociale prin reabilitarea infrastructurii sociale,

inclusiv a locuinţelor sociale destinate persoanelor aparţinând categoriilor sociale dezavantajate74,

până la 13 septembrie 2013, MDRAP a contractat 68 proiecte, pentru care plăţile efectuate

însumează aprox. 44,95 mil. lei. Au fost finalizate 10 proiecte destinate infrastructurii sociale de

care beneficiază 133.780 persoane. Pentru reabilitarea locuinţelor sociale, MDRAP a contractat trei

proiecte - localizate în regiunile Nord Vest, Centru şi Nord Est, din care un proiect a fost finalizat.

Pentru reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate75, până la 13

septembrie 2013 au fost contractate 78 proiecte destinate reabilitării a 91 unităţi medicale, pentru 27

dintre acestea fiind finalizată reabilitarea. Plăţile efectuate pentru proiectele contractate se ridică la

71

Proiect implementa de către Organizaţia Salvaţi Copiii în calitate de beneficiar, MMFPSPV având calitatea de

partener. 72

Proiect implementat de către Fundaţia Romanian Angel Appeal în calitate de beneficiar şi MMFPSPV în calitate de

partener. 73

Finanţat din Programul - cadru pentru inovare si competitivitate (CIP), în cadrul măsurii Impactul economic al

întreprinderilor sociale. 74

POR, DMI 1.1. - Planuri integrate de dezvoltare urbană. 75

POR, DMI 3.1. - Reabilitarea /modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate.

http://www.tsa-medability.ro/



57

valoarea de 320,11 mil. lei. Datele de monitorizare, înregistrate pentru opt din proiectele finalizate,

indică faptul că peste 274.600 persoane beneficiază de infrastructura de sănătate reabilitată.

Proiectul destinat reabilitării Spitalului Judeţean de Urgenţă Vâlcea, contractat din POR la 9

septembrie 2011, este inclus în Lista de proiecte prioritare finanţate din fonduri structurale şi de

coeziune. Până la 13 septembrie 2013, proiectul a fost implementat în proporţie de 25%, termenul

final de implementare fiind 9 septembrie 2014. Se estimează că în urma finalizării proiectului,

numărul de persoane care pot beneficia de serviciile medicale oferite în acest spital va creşte cu

12,5%.

În vederea reabilitării/modernizării/dezvoltării şi echipării infrastructurii serviciilor sociale76,

până la 13 septembrie 2013, au fost contractate 202 proiecte, prin care urmează să se reabiliteze 206

centre sociale. A fost finalizată reabilitarea/modernizarea a 88 centre sociale, plăţile efectuate

însumând 227,43 mil. lei. Ca urmare a finalizării acestor proiecte, a fost mărită capacitatea de

cazare, astfel încât 21.262 persoane beneficiază de servicii sociale oferite de aceste centre.

În scopul îmbunătăţirii dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în

situaţii de urgenţă (SMURD)77, până la 13 septembrie 2013, semnate 16 contracte prin care

urmează a fi dotate 826 unităţi mobile. Au fost finalizate şapte contracte prin care au fost echipate

499 unităţi mobile.

În ceea ce priveşte reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii

educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională

continuă78, până la 13 septembrie 2013, a fost contractată reabilitarea a 232 unităţi de învăţământ

pentru educaţia preuniversitară, din care a fost finalizată modernizarea a 111 unităţi de învăţământ.

Au fost contractate 13 campusuri pentru educaţie preuniversitară, din care patru au fost finalizate.

Au fost contractate opt campusuri pentru educaţie universitară, din care au două finalizate. Se

estimează că aproximativ 92.175 elevi şi 18.223 studenţi pot beneficia de reabilitarea/modernizarea

infrastructurii acestor unităţi de învăţământ (din care 39.154 elevi şi 450 studenţi beneficiază deja

de infrastructura modernizată pentru educaţie preuniversitară/universitară).

MS a continuat reforma sistemului naţional de sănătate. În scopul îmbunătăţirii accesului

persoanelor vulnerabile la servicii de sănătate, la nivel naţional au fost realizate 18 intervenţii

profilactice şi curative în domeniul sănătăţii femeii şi copilului, destinate prevenirii îmbolnăvirilor,

depistării precoce a bolii şi păstrării sănătăţii, dar şi vindecării bolii, prevenirii complicaţiilor ei sau

cel puţin pentru ameliorarea suferinţei, pentru care au fost investite 6,78 mil. lei. De la debutul

Programului naţional de screening pentru depistarea precoce activă a cancerului de col uterin,

lansat de MS în septembrie 2012, au fost testate gratuit 66.794 de femei, cu vârsta cuprinsă între 25

şi 64 de ani.

Până la sfârşitul lunii septembrie 2013, 987.246 pensionari (cu venituri sub 700 de lei/lună) au

beneficiat de prevederile Programului pentru compensarea cu 90% a preţului de referinţă al

medicamentelor.

În ceea ce priveşte reţeaua de asistenţă medicală comunitară, aceasta cuprinde 979 asistenţi

comunitari şi 378 mediatori sanitari, dintre aceştia 120 de mediatori sanitari şi 15 asistenţi

comunitari urmând cursuri de formare. Deşi în 2012, fondurile alocate asistenţei medicale

comunitare au fost majorate cu 23,7% faţă de cele prevăzute în anul 2011, nu a fost posibilă

creşterea numărului de cadre sanitare datorită restricţiilor referitoare la ocuparea posturilor. În

aceste condiţii, noul termen de realizare a acţiunii este trim. IV/2014.

În cadrul proiectului Fond de reformă în probleme de sănătate din cadrul Programului de

cooperare elveţiano-român, necesar în vederea îmbunătăţirii accesului la servicii sociale şi de

76

POR, DMI 3.2. - Reabilitarea /modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale. 77

POR, DMI 3.3. - Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de

urgenţă. 78

POR, DMI 3.4. - Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare,

universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă.



58

sănătate şi creşterii calităţii serviciilor medicale a fost realizată selecţia celor trei judeţe (Botoşani,

Tulcea, Sălaj) în care se vor implementa proiectele pilot pentru îmbunătăţirea accesului la servicii

sociale şi de sănătate. A fost elaborat conceptul de proiect (planul de acţiune) pentru susţinerea

centrelor medico-sociale integrate, urmând ca după implementarea etapei pilot să fie selectate

modelele cele mai potrivite care vor fi multiplicate la nivel naţional.

A fost elaborat primul studiu cu privire la coplata neoficială din sistemul de sănătate în vederea

reducerii acesteia şi a posibilelor influenţe negative în accesarea de către populaţie a serviciilor de

sănătate preventive. Rezultatele acestui studiu nu au fost publicate până în prezent, fiind analizate

din punct de vedere sociologic.

În scopul eficientizării economice a sistemului de sănătate, a continuat informatizarea sistemului

de sănătate prin instalarea software-ului standard pentru implementarea programului Fişa

electronică a pacientului şi tipărirea a 1.368.732 carduri naţionale de sănătate.

Pentru dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii furnizorilor de servicii medicale şi a dotării

acestora cu aparatură/echipamente medicale şi mijloace de transport, se realizează evaluarea

infrastructurii existente în sistemul de sănătate, pe baza căreia se va elabora Strategia de

modernizare a infrastructurii sistemului de sănătate pentru perioada 2014-2020. Prin programul

Reforma sectorului sanitar – faza a II-a (APL2) realizat cu sprijinul BM, s-a finalizat reabilitarea a

trei secţii de obstetrică-ginecologie la spitalele judeţene de urgenţă din Bacău, Suceava, Neamţ.



59

SECŢIUNEA A II-A: ANGAJAMENTE ASUMATE PRIN PNR 2013

Secţiunea a II-a reflectă progresele realizate în aplicarea setului de acţiuni suplimentare pentru

implementarea PNR în perioada 2013-2014. Acţiunile sunt derivate din Concluziile Consiliului

European din martie 2013, concluziile Consiliilor sectoriale din perioada ianuarie-martie 2013,

recomandările Comisiei din Analiza Anuală a Creşterii2013 şi condiţionalităţile ex-ante formulate

de către Comisia Europeană în perspectiva încheierii Acordului de parteneriat pentru perioada

2014-2020.

Modernizarea şi consolidarea administraţiei publice naţionale

În contextul pregătirii viitoarei perioade de programare a fondurilor europene, MDRAP şi-a asumat

elaborarea, în cursul anului 2013, în colaborare cu SGG/CPM, a Strategiei pentru consolidarea

capacităţii administraţiei publice 2014-2020. Obiectivele acestei strategii sunt orientate, în

principal, către reducerea decalajelor de dezvoltare între unităţile administrativ-teritoriale, întărirea

capacităţii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, consolidarea procesului decizional

şi creşterea calităţii reglementărilor, creşterea calităţii serviciilor publice şi a accesului la acestea.

Un rol important în pregătirea acestui document strategic revine Grupului de Lucru Administraţie

Publică (GLAP) din cadrul Comitetului Consultativ Tematic Administraţie şi Bună Guvernanţă, a

cărui activitate este coordonată de MDRAP şi SGG/CPM. Obiectivele generale ale strategiei,

precum şi cele specifice au fost dezbătute la nivelul GLAP pe parcursul trim. II/2013, observaţiile

şi punctele de vedere formulate de membrii grupului fiind integrate într-un prim proiect de

strategie.

La recomandarea CE - formulată cu prilejul primei întâlniri tematice din cadrul dialogului informal

pentru pregătirea Acordului de Parteneriat (Bruxelles, 19-21 martie 2013) - a fost creat, în mai

2013, un grup de lucru care să analizeze cauzele structurale ce au dus la capacitatea administrativă

redusă a administraţiei publice din România şi să formuleze un set de recomandări pentru direcţiile

de acţiune ale strategiei. Grupul se află în coordonarea CPM şi este compus din reprezentanţi ai

principalelor instituţii centrale cu responsabilităţi în domeniu (MDRAP, SGG, MFP, MFE, ANFP).

În iunie 2013, în cadrul unei întâlniri între reprezentanţii MDRAP şi cei ai DG REGIO (desfăşurate

la Bucureşti), grupul de lucru a prezentat o variantă intermediară a analizei privind identificarea

cauzelor structurale. În urma acestei întâlniri, s-a decis ca finalizarea analizei să aibă loc în

septembrie 2013, pe baza rezultatelor şi recomandărilor incluse în această analiză urmând să fie

definite direcţiile majore de acţiune ale Strategiei pentru consolidarea capacităţii administraţiei

publice 2014-2020.

În condiţiile depăşirii calendarului sus-menţionat, MDRAP propune decalarea atât a termenului de

finalizare a analizei (pentru octombrie 2013), cât şi a celui privind definitivarea Strategiei pentru

consolidarea administraţiei publice 2014-2020 (pentru noiembrie 2013).

Acţiunea de revizuire a procedurilor de evaluare preliminară a impactului documentelor de

politici publice şi proiectelor de acte normative (inclusiv impactul asupra IMM-urilor) se va

realiza prin adoptarea Hotărârii Guvernului pentru revizuirea şi codificarea legislaţiei în domeniul

evaluării impactului documentelor de politici publice şi al proiectelor de acte normative (trim.

I/2014). Proiectul acestei hotărâri de guvern se află în curs de definitivare. În perioada octombrie -

noiembrie 2013, SGG/CPM intenţionează să desfăşoare discuţii aprofundate cu reprezentanţii MJ,

MFP şi ME cu privire la formularul de evaluare ex-ante a impactului reglementărilor, anexă a

proiectului acestei hotărâri de guvern. Ulterior, proiectul va fi lansat în dezbatere publică şi supus

adoptării guvernului.

Referitor la acţiunea de actualizare a Strategiei pentru o reglementare mai bună 2008-2013, în

trim. III/2013, a avut loc procedura de selecţie a firmei de consultanţă care va implementa proiectul

Revizuirea cadrului strategic privind buna reglementare prin definirea unui set coerent şi structurat

de direcţii de acţiune şi indicatori de monitorizare şi evaluare (beneficiar CPM). Tot în trim.



60

III/2013, a fost semnat contractul de finanţare între MFE (AM POAT) şi firma câştigătoare (în

valoare de 404.973,50 lei, fără TVA) şi a început implementarea proiectului.

La cererea CE, MFE a elaborat în decembrie 2012 o primă variantă a Planului de acţiuni pentru

îmbunătăţirea capacităţii administrative în utilizarea fondurilor UE79

. În consecinţă, a fost iniţiată

implementarea planului ce are ca obiective: îmbunătăţirea funcţionării structurilor implicate în

managementul fondurilor UE; dezvoltarea managementului resurselor umane din structurile

implicate în managementul fondurilor UE; îmbunătăţirea capacităţii administrative a structurilor

implicate în implementarea proiectelor din administraţia publică; îmbunătăţirea procesului de

planificare şi elaborare a politicilor publice; crearea cadrului pentru prioritizarea investiţiilor

publice la nivel naţional.

Documentele strategiei naţionale Agenda Digitală pentru România şi planul naţional privind

reţelele Next Generation Access au fost elaborate de MSI şi trimise la CE şi la MFE pentru

consultare.


Pentru reducerea sarcinilor administrative, cu efecte benefice pentru mediul de afaceri, SGG/CPM

are în vedere elaborarea şi implementarea planurilor de simplificare legislativă. Astfel, pe baza

recomandărilor de simplificare făcute în cadrul proiectelor de măsurare a costurilor administrative

care s-au finalizat, va fi elaborat şi implementat un prim plan de simplificare legislativă. Acţiunea

va demara în trim. IV/2013 şi contribuie la atingerea ţintei de reducere cu 25% a sarcinilor

administrative generate exclusiv de legislaţia naţională.

În vederea îmbunătăţirii accesului pe piaţă al întreprinderilor şi reducerea costurilor la nivelul

întreprinderilor ME-DIMMMAT a iniţiat acţiuni de consultare interministerială pentru reducerea

costului necesar pentru înfiinţarea unei întreprinderi şi reducerea timpului necesar pentru

obţinerea licenţelor şi autorizaţiilor.

În vederea promovării competitivităţii economice şi a dezvoltării locale au fost demarate proiectul

Strategiei Naţionale pentru Competitivitate 2014-2020 (SNC), elaborat de ME şi proiectul

Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională 2014-2020 (SNDR), elaborat de MDRAP. A fost

elaborată prima variantă a proiectului SNC, care a fost transmisă pentru formularea de observaţii

sau propuneri de îmbunătăţire ministerelor implicate. În data de 19 septembrie 2013, proiectul SNC

a fost discutat cu reprezentanţii Comisiei Europene şi, în prezent, este în curs de revizuire conform

recomandărilor reprezentanţilor DG Întreprinderi şi Industrie. Proiectul SNC revizuit urmează să fie

să fie postat pe site-ul ME în a doua jumătate a lunii octombrie a.c. Proiectul SNDR a fost discutat

în cadrul Comitetului Consultativ pentru Dezvoltare Regională şi al Grupurilor de lucru

subsecvente. În luna august 2013, proiectul a fost postat pe site-ul www.inforegio.ro pentru

formularea de observaţii şi completări de către părţile interesate. MDRAP estimează că documentul

va fi finalizat şi supus aprobării guvernului în trim. I/2014.

Pentru asigurarea unei mai bune pregătiri profesionale a consultanţilor şi o implicare mai activă

a fermierilor în procesul decizional a fost adoptată OUG 58/2013 pentru modificarea şi

completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară,

piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, cu modificările şi completările ulterioare.

În scopul monitorizării mai eficiente a ajutoarelor de stat şi a ajutoarelor de minimis acordate în

România şi pentru formarea profesională adecvată în domeniul ajutorului de stat a personalului

din administraţia publică, CC a depus la AM PO AT cererea de finanţare a proiectului prin care se

va realiza baza de date a ajutoarelor de stat acordate din fonduri europene şi naţionale şi a finalizat

documentaţia de justificare a programului de formare profesională şi a elaborat curricula de formare

profesională în domeniul ajutorului de stat.

79

În aprilie 2013 planul a fost revizuit, urmând să fie transmis către Comisia Europeană la sfârşitul lunii octombrie a.c.



61

Pentru îmbunătăţirea sistemului de achiziţii publice, ANRMAP a avut în vedere aplicarea efectivă a

recomandărilor din studiul Deloitte. În acest scop, în vederea eliminării practicilor neunitare şi

sprijinirea/îndrumarea autorităţilor contractante au fost finalizate în trim. II/2013, Codul

achiziţiilor publice din România, printr-un proiect finanţat prin PO AT, Ghidul privind sesizarea

Curţii Europene de Justiţie şi Instrucţiunea nr. 6 privind aplicarea prevederilor art.188 alin.1 lit. d

si alin. 3 lit. c din OUG nr.34/2006, a fost publicat Ordinul nr. 129/25 iunie 2013 al preşedintelui

ANRMAP pentru aprobarea modelului de documentaţie de atribuire standard privind încheierea

acordului-cadru pentru servicii de transport aerian. De asemenea, a fost elaborată Strategia

naţională de formare profesională în domeniul achiziţiilor publice la nivelul autorităţilor

contractante, aflată în proces de consultare interministerială.

În ceea ce priveşte combaterea conflictului de interese în procesul de achiziţie publică au fost

modificate şi completate OUG nr. 34/2006 şi HG nr.925/2006, în sensul introducerii unor noi

prevederi referitoare la conflictul de interese, prin Legea nr.193/2013, şi respectiv HG nr.183/2013.


În vederea identificării setului de măsuri, pe baza cărora se va proiecta schema de garanţii pentru

tineri pentru perioadă 2014-2020, MMFPSPV implementează o schemă pilot de tip „garanţia

pentru tineri”, care are ca grup ţintă 5.000 de tineri absolvenţi de liceu, care nu au fost declaraţi

admişi la examenul de bacalaureat din categoria tinerilor NEETs80 Până la 30 septembrie 2013,

MMFPSPV/Direcţia Generală AM POSDRU a aprobat cererile de finanţare pentru două proiecte,

urmând a fi semnate contractele.

În vederea îndeplinirii condiţionalităţii ex-ante privind proiectarea şi implementarea politicilor de

ocupare, MMFPSPV a elaborat Strategia Naţională privind Ocuparea Forţei de Muncă 2013-

2020 şi planul de acţiuni aferent acesteia, documentele aflându-se în circuitul de avizare

interministerială.

Pentru creşterea gradului de implicare a reprezentanţilor confederaţiilor patronale şi sindicale în

structura de management tripartit a ANOFM, a fost elaborat proiectul de lege pentru modificarea

Legii nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea ANOFM. Actul normativ, ce vizează

îndeplinirea condiţionalităţii ex-ante referitoare la modernizarea şi consolidarea instituţiilor cu

responsabilităţii pe piaţa muncii, se află în proces de avizare interministerială.


Pentru pregătirea ciclului financiar 2014-2020 sunt în curs de elaborare documentele strategice

naţionale în domeniul CDI, respectiv Strategia naţională pentru CDI 2014-2020 (SNCDI 2014-

2020) şi cele două instrumente principale pentru implementarea strategiei: Planul naţional de CDI

2014-2020 (PNCDI 2014-2020) şi componenta dedicată obiectivului tematic Consolidarea

cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării din viitorul Program Operaţional Sectorial (POS).

Strategia Naţională pentru CDI 2014-2020 va pune un accent deosebit pe aspectele legate de

inovare şi va introduce o componentă dedicată specializării inteligente, bazată pe sectoarele,

domeniile şi regiunile identificate ca având un potenţial inovator ridicat.

Pentru identificarea sectoarelor/domeniilor cu avantaje economice comparative şi a celor cu

potenţial de creştere bazat pe CDI, în perioada noiembrie 2012 – februarie 2013, a fost derulat un

proiect de asistenţă tehnică, finanţat prin Jaspers. Rezultatele studiului reflectă domeniile de

expertiză ale activităţii de CD (oferta de cercetare) şi sectoarele economice cu potenţial competitiv

(cererea de cercetare), constituind astfel un input important pentru elaborarea SNCDI 2014-2020,

precum şi a viitoarei strategii naţionale de competitivitate (care va include şi politica industrială).

Procesul de elaborare a SNCDI 2014-2020 şi a PNCDI 2014-2020 a demarat în iunie 2012 prin

organizarea atelierului naţional de lucru Către Strategia naţională de cercetare – dezvoltare –

80

Tineri cu vârste cuprinse între 15-24 de ani care nu urmează o formă de educaţie sau de formare şi nu sunt încadraţi

nici în muncă



62

inovare 2014 – 2020. La 20 decembrie 2012 a fost semnat contractul pentru atribuirea proiectului

de elaborare a documentelor strategice, în valoare de 3,5 mil. lei.

În cadrul proiectul de elaborare a documentelor strategice din domeniul CDI au fost

elaborate Hărţile cunoaşterii, care evidenţiază rezultatele analizelor privind potenţialul de CD

existent la nivel naţional şi regional şi care stau la baza dezvoltării componentei de specializare

inteligentă.

De asemenea, a fost finalizat procesul de consultare a comunităţii ştiinţifice şi a mediului economic,

privind sectoarele economice, domeniile şi obiectivele de CD considerate prioritare pentru perioada

2014-2020. La 27 septembrie 2013 a fost organizată reuniunea pentru dezbaterea Raportului privind

priorităţile naţionale de CD, care prezintă domeniile de specializare inteligentă81

, domeniile de

interes specific la nivel naţional şi domeniile prioritare pentru cercetarea fundamentală.

La 4 octombrie 2013 a fost organizată Conferinţa naţională de prezentare a Programului – cadru

european pentru CDI Orizont 2020, în cadrul căreia au fost prezentate rezultatele obţinute în

procesul de elaborare a SNCDI 2014-2020: principalele provocări şi orientări strategice pentru

România în perioada 2014-2020, precum şi particularităţile specializării inteligente în România.

Mediu şi schimbări climatice

La 30 septembrie 2013, MMSC a raportat că elaborarea Planului naţional de acţiune privind

schimbările climatice este programată să înceapă abia în trim. III/2014. În ceea ce priveşte Studiul

de evaluare a costurilor de mediu, ca resursă şi beneficii în cadrul implementării Directivei Cadru

Apă (realizat de către ANAR), până la sfârşitul trim. III/2013 erau deja elaborate notele

metodologice privind evaluarea costurilor de mediu şi structura cadru a costurilor de mediu şi

urmau să se stabilească elementele de cost.

Pentru Strategia naţională de gestionare a deşeurilor 2014-2020 (SNGD), a fost elaborat raportul

privind evaluarea strategică de mediu (SEA), proiectul SNGD fiind în prezent lansat în circuitul de

avizare externă, în vederea adoptării de către guvern.

Planul naţional de gestionare a deşeurilor şi Planul naţional de prevenire a generării deşeurilor

fac obiectul unui contract de asistenţă tehnică, cu o valoare estimativă de 7,5 mil. euro (fără TVA),

pentru care, în trim. III/2013, s-a lansat în circuitul de avizare internă documentaţia de atribuire

pentru lansarea procedurii de licitaţie publică. Autorităţile locale vor proceda la elaborarea

Planurilor judeţene de gestionare a deşeurilor în baza şi după elaborarea Planului naţional de

gestionare a deşeurilor (acţiune programată a se desfăşura în perioada ianuarie – iunie 2015).

Pentru Strategia de gestionare a nămolurilor (SGN) a fost elaborat raportul privind evaluarea

strategică de mediu (SEA), la sfârşitul trim. III/2013 proiectul SGN aflându-se în circuitul de

avizare internă.

Elaborarea Planului de instruire pentru perioada 2014-2020 pentru pregătirea personalului

implicat în implementarea Directivelor EIA şi SEA se realizează cu sprijin Jaspers, instruirea fiind

planificată să se desfăşoare în perioada trim. IV/2013 – trim. I/2014, în condiţiile obţinerii

finanţării.


Începând cu data de 1 iulie 2013, a fost aplicată amânarea temporară a acordării unui număr de

certificate verzi, pentru fiecare 1 MWh produs de centrale hidroelectrice noi, cu puteri electrice

instalate mai mici sau egale cu 10 MW (un certificat verde), de centrale electrice eoliene (un

certificat verde), respectiv de centrale electrice solare (două certificate verzi). Până la 31 august

2013, au fost amânate 692.423 certificate verzi.

Pre-notificarea simplificată a Legii nr. 220/2008 (cu modificările şi completările ulterioare,

republicată) a fost transmisă la 2 august 2013, în reţeaua SANI (State Aid Notification Interactive).

81

Domenii prioritare de specializare inteligentă identificate sunt: bio-economia, eco-tehnologia, TIC, energie şi mediu.



63

Proiectul HG pentru aprobarea măsurilor de reducere a numărului de certificate verzi a fost iniţiat

spre avizare la 5 august 2013, pe baza propunerilor ANRE din 24 iulie 2013. proiectul actului

normativ se află, în formă revizuită, pe circuitul de avizare.

Se află, de asemenea, pe circuitul de avizare, proiectul HG pentru aprobarea valorilor anuale totale

ale capacitaţilor instalate în centralele electrice de producere a energiei din surse regenerabile;

proiectul a fost iniţiat spre avizare, la 2 septembrie 2013.

Pentru sprijinirea măsurilor vizând modernizarea şi reabilitarea reţelelor de transport şi

distribuţie în vederea unei mai bune preluări în reţea a energiei produse din surse regenerabile de

energie, a fost demarat procesul de elaborare a Strategiei pentru programul Operaţional

Infrastructura Mare 2014-2020. Proiectul urmează a fi transmis CE, spre consultare.

Îmbunătăţirea eficienţei energetice

În vederea implementării proiectelor pilot de contorizare inteligentă, a fost elaborat proiectul de

Ordin ANRE pentru stabilirea paşilor procedurali de aprobare a planurilor de acţiune ale

operatorilor de distribuţie. Proiectul a fost supus dezbaterii publice, pe pagina de internet a

instituţiei, în cursul lunii august 2013.

Pentru reabilitarea termică a clădirilor rezidenţiale, în cadrul Schemei de finanţare pentru

sprijinirea investiţiilor în eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe (DMI 1.2 - POR 2007-2013),

până la 30 septembrie 2013, au fost depuse 85 de proiecte, a căror valoare solicitată însumează

281,81 mil. lei, din care FEDR 231,09 mil. lei şi contribuţia la bugetul de stat 50,73 mil. lei. Până la

30 septembrie 2013, nu s-a contractat niciun proiect.

Educaţie

În perioada de referinţă au fost elaborate proiectele preliminare ale Strategiei Naţionale de

reducere a părăsirii timpurii a şcolii (PTS) şi Strategiei Naţionale pentru Învăţământul Terţiar

din România, fiind în curs de realizare primele versiuni complete ale acestor strategii (termenul de

finalizare estimat pentru ambele strategii fiind luna noiembrie a.c.). Elaborarea strategiilor se

realizează prin proiecte cofinanţate din POS DRU. Odată adoptate, strategiile vor asigura

coordonarea politicilor naţionale în domeniu şi creşterea nivelului de finanţare europeană pentru

proiectele care vizează atingerea obiectivelor acestor strategii.

Într-o manieră similară, în scopul finalizării Strategiei Naţionale de învăţare pe tot parcursul vieţii,

MEN a semnat un acord de consultanţă cu BM, în urma căruia a fost elaborat un proiect preliminar

de strategie.

În vederea elaborării Strategiei Naţionale 2014-2020 de dezvoltare/modernizare a infrastructurii

educaţionale, a fost semnat un contract de finanţare, prin POS-DRU, a proiectului Sprijin privind

elaborarea recomandărilor de politică strategică pentru investiţii în infrastructura sectorului

educaţional prin care CNDIPT82

urmează să coordoneze elaborarea acestei strategii.

În ceea ce priveşte finalizarea şi adoptarea prin HG a Cadrului Naţional al Calificărilor (CNC), MJ

a respins propunerea de HG înaintată de MEN/ANC şi a recomandat aprobarea CNC prin ordin de

ministru. În prezent, conform cerinţelor din Legea nr. 167/2013, proiectul de HG de

revizuire a Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind

formarea profesională a adulţilor este în curs de elaborare la nivelul MMFPSPV. În acest proiect

de act normativ se propune introducerea, în CNC, a celor opt niveluri de calificări consacrate în

Cadrul European al Calificărilor (faţă de cinci niveluri de calificare existente, în prezent, în

România).

82

Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic



64

Incluziunea socială / reducerea sărăciei

În vederea instituirii venitului minim de inserţie ca principală măsură financiară de combatere a

riscului de excluziune socială şi asigurarea unui nivel minim de trai, MMFPSPV elaborează, cu

sprijinul INS, criteriile pentru stabilirea grupului ţintă de beneficiari şi a nivelului maxim al sumelor

acordate.

În contextul în care România a trecut la liberalizarea preţurilor la energie electrică şi la gaze

naturale, au fost instituite măsuri de protecţie socială pentru clienţii vulnerabili. Conform

obligaţiilor asumate în documentele semnate cu FMI, BM şi CE, aceste măsuri ţin cont creşterile

preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. În acest scop, guvernul a aprobat OG nr. 27/2013

pentru modificarea şi completarea OUG nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în

perioada sezonului rece. Actul normativ prevede ajustarea cuantumului ajutoarelor pentru

încălzirea cu gaze naturale, raportat la creşterea de 6% a preţului la gazele naturale, precum şi

introducerea ajutoarelor pentru încălzirea cu energie electrică.

Pentru elaborarea Strategiei naţionale privind promovarea incluziunii sociale şi combaterea

sărăciei 2014-2020, vizând îndeplinirea condiţionalităţii ex-ante referitoare la existenţa şi punerea

în aplicare a cadrului naţional strategic de reducere a sărăciei, în perioada 23 – 25 septembrie 2013,

au avut loc consultări cu reprezentanţii BM privind conţinutul strategiei şi termenii de referinţă ai

proiectului.

În vederea definirea unor măsuri integrate destinate combaterii sărăciei şi a excluziunii sociale a

comunităţilor defavorizate de la nivel urban, este în curs de elaborare studiul privind identificarea

zonelor dezavantajate şi realizarea hărţilor sărăciei şi a strategiilor de integrare socială pentru

comunităţile dezavantajate (inclusiv populaţia de etnie romă) de la nivelul acestor zone. Studiul

este realizat de către MDRAP împreună cu BM. Până la data de 30 septembrie 2013, a fost elaborat

al doilea Raport intermediar ce prezintă rezultatele cercetării calitative de teren, desfăşurată pe un

eşantion de nouă oraşe83 şi în sectoarele 2 şi 5 din Bucureşti. Cercetarea a identificat, pe teren,

tipurile de zone defavorizate, specificul fiecărei zone, precum şi principalele probleme84.

Pentru elaborarea Strategiei naţionale privind persoanele vârstnice şi îmbătrânirea activă 2014-

2020, vizând îndeplinirea condiţionalităţii ex-ante referitoare la îmbătrânirea activă şi în condiţii

bune de sănătate, în perioada 23 – 25 septembrie 2013, au avut loc consultări cu reprezentanţii BM,

fiind discutate principalele domenii ale strategiei şi termenii de referinţă ai proiectului.

În vederea elaborării Strategiei naţionale privind protecţia drepturilor copilului 2014-2020,

MMFPSPV a constituit un grup de lucru, având loc şapte consultări la nivel regional pentru

identificarea priorităţilor şi a direcţiilor de acţiune ale strategiei.

Pentru elaborarea Strategiei naţionale privind protecţia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi

2014-2020, MMFPSPV a constituit un grup de lucru, fiind în analiză măsurile care nu au fost

îndeplinite conform actualei strategii pentru perioada 2006-2013.

În vederea elaborării Strategiei naţionale de sănătate 2014-2020, a fost obţinută asistenţă

financiară prin PO AT pentru proiectul Fundamentarea Strategiei naţionale de sănătate. În ceea ce

priveşte elaborarea primului proiect al strategiei, acesta va fi realizat până la sfârşitul anului 2013.

83

Oraşele în care s-a derulat cercetarea calitativă au fost: Olteniţa, Dorohoi, Brăila, Slobozia, Strehaia, Călan, Baia

Mare, Alba Iulia, Târgu Mureş. 84

Raportul prezintă în subsidiar principalele tipuri de intervenţii comunitare care au fost realizate în cele nouă oraşe -

intervenţii social-educative, de reabilitare a clădirilor etc.; relaţia dintre autorităţile locale şi comunităţile sărace; bune

practici şi lecţii învăţate. În anexe raportul prezintă, în detaliu, instrumentele de cercetare în cadrul studiului, precum şi

Rapoartele de vizită la faţa locului.



65

SECŢIUNEA A III-A: IMPLEMENTAREA RECOMANDĂRILOR

SPECIFICE DE ŢARĂ 2013

Secţiunea a III-a prezintă progresele înregistrate în implementarea principalelor măsuri derulate la

nivel naţional, ca răspuns la recomandările specifice de ţară (RST) pentru România andosate de

Consiliul European de vară din 27-28 iunie 2013.

RST 1: Finalizarea programului de asistenţă financiară a UE/FMI

Având în vedere decizia Consiliului Director al FMI din iunie 2013, de aprobare a scrisorii de

intenţie a autorităţilor române, acordul stand-by de tip preventiv pentru perioada 2011-2013 a fost

finalizat. Astfel, chiar dacă a fost nevoie de o amânare cu trei luni a finalizării acordului, România a

reuşit îndeplinirea obligaţiilor la care s-a angajat prin acest acord.

RST 2: Asigurarea unei consolidări fiscale favorabile creşterii economice

După finalizarea cu succes, în iunie 2013, a acordului de asistenţă financiară preventivă cu FMI, CE

şi BM pentru perioada 2011-2013, România a solicitat şi a primit – în septembrie 2013 – aprobarea

pentru un nou acord financiar preventiv din partea FMI şi a UE. Noul acord va susţine un program

economic cuprinzător pentru perioada 2013-2015, de menţinere a politicilor macroeconomice

sănătoase şi a stabilităţii sectorului financiar şi de continuare a reformelor structurale.

Pe de altă parte, Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2014-2016, care este în curs de aprobare

de către guvern, vizează atingerea a şapte obiective principale ale politicii fiscale şi bugetare care

privesc dezvoltarea economică sustenabilă, consolidarea fiscală, disciplina bugetară, eficienţa

alocărilor bugetare, cadrele bugetare naţionale, transparenţa în utilizarea fondurilor publice şi

gestionarea datoriei publice. Conform acestui document, ţinta de deficit bugetar pe care România

şi-o propune pentru 2013 este de 2,4% din PIB în termeni ESA, ceea ce presupune o reducere a

deficitului structural de cel puţin 0,5% din PIB85

.

Astfel, politica fiscal-bugetară a României rămâne în continuare o politică prudentă, puternic

ancorată în angajamentele asumate de România în relaţia cu instituţiile financiare internaţionale.

MFP va depune un efort susţinut şi în continuare pentru a înscrie finanţele publice pe o traiectorie

sănătoasă, pentru a restabili încrederea investitorilor, a reduce costurile de rambursare a datoriilor şi

a crea marja de manevră fiscală.

Situaţia măsurilor care răspund recomandărilor referitoare la consolidarea fiscală favorabilă

creşterii şi îmbunătăţirea sistemului de colectare a impozitelor, asumate de instituţiile

responsabile, este următoarea:

- în ceea ce priveşte ţintele de deficit bugetar asumate până în prezent, execuţia bugetului general

consolidat pe primele şapte luni ale anului 2013 s-a încheiat cu un deficit de 6,02 mld. lei,

reprezentând 0,96% din PIB;

- în vederea creşterii eficienţei sistemului fiscal, au fost redactate primele versiuni ale proiectelor

de modificare a Codului Fiscal şi a Codului de Procedură Fiscală;

- pentru diversificarea modalităţilor de impunere fiscală, în şedinţa de guvern din 2 octombrie

2013, a fost aprobat proiectul de lege privind introducerea impozitului forfetar pentru anumite

categorii de persoane juridice române;

- pentru reducerea fiscalităţii, este în curs de realizare o analiză de impact privind reducerea CAS

şi o analiză de oportunitate privind reducerea cotei standard de TVA pentru perioada 2014-

2016;

- în vederea îmbunătăţirii sistemului de contribuţii sociale, a fost demarată o analiză

cuprinzătoare prin care se urmăreşte identificarea unor potenţiale baze de calcul a contribuţiilor

sociale, cu precădere pentru contribuţia de sănătate, în vederea limitării scutirilor la plata

85

Deficitul structural în 2012 a fost de 2,7% din PIB.



66

contribuţiei de sănătate pentru anumite activităţi independente; într-o primă etapă, s-a realizat

lărgirea bazei de impozitare şi limitarea scutirii pentru veniturile din chirii şi din arendă, prin

OUG nr. 88/ 20 septembrie 2013;

- în ceea ce priveşte reducerea volumului arieratelor către bugetul statului, conform ANAF, la

data de 31 iulie 2013 au rămas de recuperat arierate în valoare de 9.678,6 mil. lei (aproximativ

54% din stocul arieratelor aflate în sold la 31 decembrie 2012);

- în vederea standardizării activităţii compartimentelor de executare silită, este în curs de realizare

interfaţa între aplicaţia informatică TREZOR (care gestionează Trezoreria Statului) şi aplicaţia

NOES care gestionează activitatea acestor compartimente, astfel încât stingerea creanţelor

bugetare să poată fi cunoscută în orice moment în etapele de executare silită;

- în ceea ce priveşte campaniile de conştientizare privind obligaţiile fiscale în rândul

contribuabililor, au fost elaborate documentele necesare desfăşurării procedurilor de achiziţie

publică;

- pentru extinderea surselor de informaţii fiscale, în semestrul I/2013 a fost iniţiată implementarea

modelului-cadru al protocolului de cooperare în vederea schimbului de informaţii între ANAF şi

autorităţile administraţiei publice locale, au fost încheiate două noi protocoale de colaborare (cu

ANPIS şi CNADNR) şi au fost demarate demersuri pentru alte 14 noi protocoale cu instituţii şi

autorităţi publice.

În ceea ce priveşte utilizarea într-o mai mare măsură a taxelor de mediu, OG nr. 31/27 august

2013 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu, prevede,

la art. 9, alin. (1), litera p), introducerea unei taxe pentru depozitarea deşeurilor.

În vederea egalizării vârstei de pensionare pentru femei şi pentru bărbaţi, MMFPSPV urmează

să finalizeze proiectul de act normativ de amendare a Legii nr. 263/2010 în trim. IV/2013.

RST 3: Reforma în sistemul sanitar

Pentru optimizarea sistemului de furnizare a serviciilor medicale, s-a modificat cadrul de

reglementare pentru furnizarea şi monitorizarea serviciilor de asistenţă medicală prin Ordinul MS şi

CNAS nr. 423/191 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare în anul 2013 a

Contractului-cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de

asigurări sociale de sănătate pentru anii 2013 – 2014. S-a îmbunătăţit sistemul de achiziţii a

medicamentelor şi dispozitivelor medicale pentru spitale, prin desemnarea MS ca unitate de

achiziţii centralizată. În acest fel, se urmăreşte controlul cheltuielilor şi obţinerea unor preţuri de

achiziţie mai bune, având în vedere solicitarea unei cantităţi mai mari de produse.

În vederea dezbaterii publice, proiectul de act normativ privind pachetul de servicii medicale de

bază a fost publicat pe site-ul MS la 1 octombrie 2013. Conform proiectului, pachetul de bază

cuprinde: serviciile de urgenţă, serviciile de prevenţie, serviciile din medicina primară şi medicina

comunitară, serviciile în ambulatoriul de specialitate, serviciile de spitalizare. La nivelul asistenţei

medicale primare, s-a prevăzut atât asigurarea serviciilor esenţiale (minime), cât şi promovarea

flexibilităţii în furnizarea serviciilor adiţionale. A fost definit şi un pachet de servicii medicale care

va fi asigurat prin asistenţa medicală comunitară.

Pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale, s-a elaborat cadrul legislativ pentru

introducerea evaluării tehnologiilor medicale. MS a fost desemnată autoritatea naţională în

domeniul evaluării tehnologiilor medicale şi a fost elaborată metodologia interimară de evaluare a

tehnologiilor medicale. De asemenea, a continuat procesul de elaborare de ghiduri clinice, în

prezent fiind aprobate prin Ordin al ministrului sănătăţii un număr de 224 de ghiduri.

În vederea reducerii utilizării excesive a internărilor în spitale, s-a urmărit îmbunătăţirea

finanţării serviciilor de tratament ambulatoriu, astfel încât prin Contractul Cadru pentru anul 2013,

bugetul alocat ambulatoriului de specialitate a fost mărit cu 50% comparativ cu 2012, fapt ce a

permis creşterea valorii punctului de rambursare a serviciilor efectuate în ambulatoriu de la 1,2 lei

la 1,7 lei.



67

RST 4: Participarea pe piaţa muncii, combaterea sărăciei şi aplicarea Strategiei naţionale de

integrare a romilor

În vederea creşterii participării la piaţa muncii, una dintre măsurile prevăzute în Legea nr.

250/2013 pentru modificarea si completarea Legii nr. 76/2002 şi a Legii nr. 116/2002 vizează

subvenţionarea angajatorilor pentru a încadra în muncă şomerii vârstnici86. Normele metodologice

de aplicare a actului normativ sunt în curs de elaborare, astfel că măsura va intra în implementare

începând cu trim. IV/ 2013.

În scopul realizării investiţiilor care contribuie la îmbunătăţirea competitivităţii sectorului agricol şi

la creşterea veniturilor obţinute de către persoanele rezidente în spaţiul rural, MADR finanţează, din

FEADR, fermele de familie. În perioada 25 iunie – 30 august 2013, s-a desfăşurat o sesiune de

cereri de proiecte, fiind depuse 303 proiecte, din care 264 pentru exploataţii din sectoarele vegetal şi

zootehnic şi 39 pentru exploataţii de semi-subzistenţă. Proiectele sunt în curs de evaluare. Pentru a

veni în sprijinul solicitanţilor, guvernul a emis OUG nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru

dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare a fermierilor,

conform căreia de la bugetul statului se acordă microcredite de până la 75.000 euro, pe o perioadă

de maximum 10 ani, cu garantarea a 80% din valoarea cofinanţării.

În vederea facilitării integrării tinerilor pe piaţa muncii, în luna mai, România a lansat în

implementare Planul naţional pentru stimularea ocupării tinerilor - 201387.

Până la 31 august 2013, 29.754 elevi au beneficiat de programe personalizate de consiliere şi

orientare în carieră. Din BAŞ au fost acordate prime de mobilitate pentru 252 tineri, inclusiv tineri

şomeri de lungă durată, pentru 674 tineri aflaţi în risc de marginalizare socială au fost acordate

stimulente financiare angajatorilor, iar prin servicii de consiliere EURES au fost plasaţi la muncă în

străinătate 145 de tineri. Ca urmare a organizării la data de 27 septembrie 2013 a Bursei locurilor de

muncă pentru absolvenţi, 10.889 tineri absolvenţi au fost selectaţi în vederea angajării. Prin

măsurile de dezvoltare a antreprenoriatului în rândul tinerilor, până în septembrie 2013, au fost

finanţate de la bugetul de stat 73688 întreprinderi start-up, fiind create 1.130 de locuri de muncă. În

vederea asigurării tranziţiei de la şcoală la viaţa activă, la 17 iunie 2013, au fost lansate două cereri

de propuneri de proiecte cu finanţare din FSE89, vizând furnizarea serviciilor de orientare, consiliere

şi îndrumare profesională a elevilor şi studenţilor înmatriculaţi în sistemul naţional de învăţământ.

Până în septembrie 2013, au fost depuse un număr de 748 proiecte, aflate în curs de evaluare.

În contextul problemelor legate de menţinerea echilibrului dintre obligaţiile familiale şi cele

profesionale, bugetul de stat finanţează programul destinat dezvoltării antreprenoriatului în

rândul femeilor, având ca obiectiv creşterea numărului de întreprinderi deţinute de femei şi crearea

de locuri de muncă. Până la 30 septembrie 2013, au fost depuse 81 de solicitări de finanţare, fiind

selectate 15 aplicaţii.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul

serviciilor sociale, pentru asigurarea calităţii serviciilor sociale şi stabilirea unui sistem eficient

şi echitabil de finanţare, MMFPSPV are în vedere finalizarea în trim. IV/2013 a normelor

metodologice privind aplicarea proceduri de acreditare a serviciilor sociale.

Pentru consolidarea pieţei mixte de servicii sociale se urmăreşte încurajarea implicării furnizorilor

privaţi de servicii sociale, măsura fiind prevăzută a se derula începând cu trim. IV/2014.

86

Persoane care în termen de cinci ani de la data angajării, îndeplinesc condiţiile pentru a solicita pensia anticipată

parţială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă 87

Conform Concluziilor Consiliului European din 28-29 iunie 2012 88

171 întreprinderi finanţate din bugetul aferent anului 2013 şi 565 întreprinderi finanţate din bugetul aferent anului

2012 89

CPP 160 – cu o alocare financiară de 100 mil. euro şi CPP 161 - cu o alocare financiară de 87 mil. euro, aferente DMI

2.1 Tranziţia de la şcoală la viaţa activă (AP 2 - Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii, POSDRU

2007-2013)



68

Pentru a asigura protecţia socială a celor mai vulnerabile categorii ale populaţiei90, aflate în risc de

marginalizare socială, România a revizuit sistemul de beneficii sociale pentru familie şi copii. Ca

urmare a aprobării OUG nr. 42/2013 privind venitul minim garantat, precum si pentru modificarea

Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei s-a majorat limita de venituri până la

care se acordă alocaţia pentru susţinerea familiei de la 370 lei/membru de familie la 530 lei/membru

de familie, precum şi a cuantumului alocaţiei cu 30%, începând cu luna iulie 2013. Prin

introducerea măsurii, se estimează majorarea numărului de beneficiari cu aproximativ 45% de la

307.377 la 444.314 persoane. De asemenea, actul normativ prevede majorarea nivelului venitului

minim garantat cu 8,5%, începând cu iulie 2013 şi cu 4,5% începând cu ianuarie 2014. Potrivit

estimărilor, în anul 2013 se va înregistra o creştere cu 30% a numărului de beneficiari, de la

214.811 la 279.254 persoane.

Măsura privind îmbunătăţirea mecanismului de monitorizare a incluziunii sociale este

prevăzută a demara în trim. II/2014.

La începutul anului 2013, Agenţia Naţională pentru Romi (ANR) a demarat, prin Ordinul nr. 22/01

martie 2013 al preşedintelui ANR, procesul de revizuire a Strategiei Guvernului României de

incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2012-202091

, prin

consultarea extinsă a societăţii civile a romilor şi a celei non-rome, dar şi prin numeroase consultări

bi- şi multilaterale cu principalii factori ce si-au manifestat interesul pentru reuşita acestui proces

(experţi din mediul academic, diplomaţi, experţi guvernamentali92

, reprezentanţi ai CE, specialişti ai

organizaţiilor internaţionale93

etc.). În urma acestor consultări, ANR a sintetizat un proiect de

strategie ce urmează să fie înaintat, în cel mai scurt timp, instituţiilor guvernamentale, în vederea

întocmirii şi bugetării Planului General de Măsuri al Strategiei pentru perioada 2014-2016. Întreg

cadrul strategic (Strategia, Planul General de Măsuri şi indexul indicatorilor de performanţă) va fi

supus dezbaterii publice şi adoptat de guvern prin HG.

RST 5: Reforma sistemului de învăţământ

MEN a demarat, la nivelul mai multor direcţii de specialitate din minister, o analiză a impactului

reformelor din domeniul educaţiei în scopul accelerării reformei sistemului de învăţământ, la

nivel central şi local, în condiţiile regionalizării şi descentralizării şi în vederea îmbunătăţirii

calităţii actului educaţional.

MEN a continuat reorganizarea curriculei naţionale, în cursul anului 2013 fiind aprobate Planul-

cadru de învăţământ pentru învăţământul primar şi metodologia necesară aplicării acestora, precum

şi programele şcolare pentru învăţământul primar, clasa pregătitoare, clasa I, clasa a II-a, (în total

163 de programe şcolare). Sunt în curs de aprobare programe şcolare noi pentru învăţământul liceal.

Au fost formate 19.203 cadre didactice în vederea adaptării metodei de predare la noile programe

şcolare.

Pentru îmbunătăţirea accesului copiilor preşcolari la o educaţie de calitate, este prevăzută şi

introducerea grupei mari în învăţământul obligatoriu, până la sfârşitul anului şcolar în curs urmând

a fi realizate analize în vederea elaborării propunerii legislative în acest sens. Totodată, MEN are în

vedere generalizarea, la nivel naţional, a înscrierii electronice a copiilor în învăţământul preşcolar şi

primar, prin construirea unui sistem electronic, complementar celui pentru înscrierea elevilor în

clasa pregătitoare şi clasa I.

În scopul alinierii cât mai bune a învăţământului universitar la cerinţele pieţei muncii, MEN a

continuat, în 2013, să actualizeze Registrul Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior

(RNCIS) şi standardele de evaluare privind programele de studii aferente acestui nivel de educaţie.

90

Persoane sau familii care sunt în risc de a-si pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai din cauza unor

situaţii de boală, dizabilitate, sărăcie, dependenţă de droguri sau de alcool ori a altor situaţii care conduc la

vulnerabilitate economică si socială. 91

Aprobată prin HG nr. 1221/14 decembrie 2011 92

Din MMFPSPV, MEN, MAI, MFE, MAE etc. 93

BM, UNDP/UNICEF etc.



69

Prin proiectul Managementul corelării sistemului de învăţământ cu piaţa muncii, a fost construită o

bază de date integrată în sistemele de management ale universităţilor pe platforma http://joburi-

absolventi.edu.ro, care oferă posibilitatea interconectării prin acest instrument unic, atât a

potenţialilor angajatori şi candidaţi pe piaţa muncii (studenţi/absolvenţi)94

, cât şi a vizitatorilor din

interiorul şi din afara universităţilor. La momentul actual, sunt postate joburi de către angajatori,

CV-uri ale studenţilor absolvenţi şi date privind inserţia studenţilor din 50 de universităţi, urmând a

fi generate rapoarte de diagnoză a inserţiei şi prognoză a nevoilor pieţei muncii. Aceasta iniţiativă

de interconectare a studenţilor cu piaţa muncii este popularizată prin intermediul a opt caravane

regionale, aflate în desfăşurare, prin care sunt informaţi toţi actorii interesaţi despre rezultatele

proiectului.

În scopul sprijinirii autorităţilor administraţiei publice locale în vederea dezvoltării serviciilor

de îngrijire de zi destinate prevenirii separării copilului de familie, MMFPSPV finanţează

dezvoltarea reţelei de servicii comunitare la nivelul municipiilor, oraşelor, comunelor şi a

Municipiului Bucureşti. Până la 30 septembrie 2013, au fost înfiinţate 17 servicii comunitare de

prevenire a separării copilului de familie (centre de zi, centre de consiliere), alte 99 de servicii

comunitare pentru care au fost semnate contractele de finanţare fiind în curs de înfiinţare. A fost

demarată activitatea de elaborare a documentaţiei pentru achiziţionarea serviciilor de pregătire a

personalului.

RST 6: Consolidarea guvernanţei şi a calităţii instituţiilor şi a administraţiei publice;

absorbţia mai rapidă a fondurilor UE

Pentru punerea în aplicare a acţiunii îmbunătăţirea sistemului de coordonare a politicilor

publice care să permită existenţa unei imagini de ansamblu asupra priorităţilor strategice de

guvernare, CPM intenţionează să deruleze proiectul Servicii de Informare şi Consultanţă oferite de

BM în sprijinul înfiinţării unui Sistem de Implementare a Priorităţilor, finanţat prin PO AT, cu o

durată de implementare de 24 luni.

Scopul acţiunii este de a contura o situaţie clară a priorităţilor strategice de guvernare, fapt ce

implică revizuirea sistemului naţional de coordonare a politicilor publice, prin crearea unui sistem

de implementare a priorităţilor (Delivery System) şi a unei unităţi-suport (Delivery Unit) la nivelul

CPM. În acest context, în trim. II/2013, experţii CPM au pregătit şi transmis BM, spre validare,

termenii de referinţă aferenţi proiectului. În septembrie 2013, CPM a solicitat BM comunicarea

variantei finale a termenilor de referinţă, în vederea demarării activităţilor specifice proiectului. În

trim. III/2013, CPM şi AM POAT au ajuns la un acord de principiu asupra draftului de proiect,

semnarea contractului de finanţare fiind preconizată a avea loc în trim. IV/2013.

Având în vedere că transmiterea variantei finale a termenilor de referinţă este întârziată, crearea

Sistemului de Implementare a Priorităţilor şi a Unităţii de Implementare – etapă programată iniţial

pentru trim. III/2013 - a fost amânată.

În ceea ce priveşte acţiunea de instituire a unui mecanism de monitorizare şi evaluare a

implementării priorităţilor guvernamentale, aceasta este prevăzută a se realiza prin intermediul

unui proiect finanţat de BM - Monitorizarea şi evaluarea reformelor structurale. Obiectivul general

al proiectului vizează definirea unui mecanism de cooperare între ministerele de linie implicate în

activitatea de monitorizare-evaluare a principalelor documente strategice guvernamentale.

În acest scop, în prima jumătate a lunii iulie 2013, firmele de consultanţă au prezentat CPM o serie

de oferte tehnice, rezultatul evaluării acestora fiind comunicat BM în trim. III/2013. Obţinerea

avizului acestei instituţii cu privire la prima etapă a procedurii de evaluare a ofertelor este prevăzută

pentru octombrie 2013.

Acţiunea privind realizarea unui program naţional de formare pentru specialiştii din

administraţia publică centrală şi locală responsabili cu planificarea teritorială, aflată în

94 Conectarea la platformă permite absolventului care a completat un chestionar dedicat alumni să îşi posteze CV-ul şi

să aibă acces la locurile de muncă postate de angajatori.

http://joburi-absolventi.edu.ro/

http://joburi-absolventi.edu.ro/



70

responsabilitatea MDRAP, va începe în trim. I/2014 şi se va realiza prin intermediul proiectului

pilot Platformă pentru dezvoltare urbană durabilă şi integrată în valoare totală de 4,81 mil. lei

(fără TVA), finanţat prin PO DCA. Suma alocată programului de instruire este de aproximativ 1,9

mil. lei, fără TVA. Contractul de finanţare pentru acest proiect a fost semnat, la 25 septembrie 2013,

de către MAI (Direcţia pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative) şi MDRAP. În luna

octombrie 2013, urmează să fie demarată procedura de achiziţie publică pentru serviciile de

realizare a programului de formare.

MDRAP acordă o atenţie specială procesului de regionalizare şi descentralizare, fapt reflectat şi

de recenta asumare, prin Planul de acţiuni pentru implementarea PNR 2013-2014, a acţiunilor

privind crearea cadrului instituţional necesar pentru înfiinţarea regiunilor administrativ - teritoriale

şi continuarea procesului de descentralizare administrativă şi financiară, în scopul consolidării

capacităţii administrative şi a autonomiei autorităţilor administraţiei publice locale şi creşterii

calităţii serviciilor publice.

Pentru realizarea acestor acţiuni, de la începutul anului 2013 au fost demarate şi, în unele cazuri,

finalizate o serie de măsuri. Astfel, la data de 19 februarie 2013, Guvernul României a aprobat

Memorandumul cu tema Adoptarea măsurilor necesare pentru demararea procesului de

regionalizare-descentralizare în România. În baza acestui document, au fost înfiinţate (prin Decizia

Primului Ministru nr. 137/28.02.2013) două organisme:

- Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (CONREG) - organism strategic care oferă expertiză

în definirea profilului viitoarelor regiuni. CONREG este organizat pe trei paliere: Grupul de lucru

academic, Grupul de lucru format din aleşi locali şi demnitari, Grupul de lucru al societăţii civile.

- Comitetul Tehnic Interministerial pentru Regionalizare-Descentralizare (CTIRD) - organism cu

rol tehnic, care asigură coerenţa şi unitatea de abordare a procesului de transfer al competenţelor

de la nivelul central către nivelul local/regional.

Pentru a conştientiza administraţia publică locală de importanţa procesului de regionalizare-

descentralizare şi pentru a supune consultării publice, încă din faza de elaborare, liniile directoare

ale acestui proces, MDRAP a organizat o serie de întâlniri cu reprezentanţi ai structurilor asociative

ale administraţiei publice locale, cu experţi şi reprezentanţi din statele membre ale UE cu experienţă

în construcţia şi dezvoltarea regională, reprezentanţi ai puterilor locale şi regionale, ai Consiliului

Europei, precum şi dezbateri publice la nivelul fiecărei regiuni de dezvoltare.

Grupul de lucru academic din cadrul CONREG a elaborat două rapoarte95

care prezintă criteriile

funcţionale şi principiile care trebuie să stea la baza procesului de regionalizare-descentralizare.

Conturarea viitoarelor regiuni administrativ-teritoriale se va fundamenta pe analize de specialitate,

rapoarte şi informaţii relevante privind experienţa altor state europene care au implementat sisteme

de regionalizare. Spre deosebire de actualele regiuni de dezvoltare, care au un rol limitat în

coordonarea proiectelor cu finanţare europeană, viitoarele regiuni administrativ-teritoriale vor avea

personalitate juridică şi vor prelua o serie de competenţe administrative exercitate până acum la

nivel central.

În acest sens, la nivelul MDRAP, a fost demarat un amplu proces de pregătire a cadrului legislativ

aferent regionalizării şi descentralizării, în aşa fel încât aparatul administrativ să devină eficient şi

capabil să furnizeze cetăţenilor servicii publice de calitate.

Au fost analizate peste 500 de acte normative şi elaborate propuneri de modificare şi completare a

unui număr de 26 acte normative necesare pentru transferul de competenţe administrative şi

financiare către autorităţile administraţiei publice locale. Definitivarea cadrului normativ necesar

continuării procesului de descentralizare - în strânsă colaborare cu structurile asociative ale

autorităţilor administraţiei publice locale, cu ministerele şi celelalte organe de specialitate ale

administraţiei publice centrale şi cu societatea civilă - este preconizată pentru trim. IV/2013.

Ca urmare a publicării deciziei Curţii Constituţionale nr. 334/26 iunie 2013 cu privire la obiecţia de

neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind

95

Fundamentele procesului actual de regionalizare în România şi Disparităţi şi fluxuri în fundamentarea social-

economică a regionalizării administrative a României (Coordonator, prof. dr. Dumitru Sandu).



71

organizarea şi desfăşurarea referendumului, la nivel guvernamental a fost luată decizia ca

referendumul privind modificarea Constituţiei - care introduce, printre altele, regiunile ca nou palier

administrativ - să aibă loc în cursul anului 2014. Această decizie are drept consecinţă prorogarea

termenului de finalizare a acţiunii de creare a cadrului instituţional necesar pentru înfiinţarea

regiunilor administrativ teritoriale pentru trim. IV/2014.

Amânarea oferă oportunitatea de a organiza noi întâlniri referitoare la procesul de regionalizare,

inclusiv schimburi de experienţă cu instituţii (Consiliul Europei, Comitetul Regiunilor) şi state

membre UE care au trecut prin procese similare.

În ceea ce priveşte acţiunea de monitorizare, de către CPM, a implementării prevederilor legale

cu privire la utilizarea instrumentelor bazate pe dovezi, aceasta va putea demara după intrarea în

vigoare a HG pentru revizuirea şi codificarea legislaţiei în domeniul evaluării impactului

documentelor de politici publice şi al proiectelor de acte normative. Proiectul acestei hotărâri de

guvern, aflat în curs de definitivare, include prevederi referitoare la monitorizarea calităţii

fundamentării proiectelor de acte normative.

Pentru consolidarea capacităţii ministerelor de a elabora analize de impact, SGG/CPM va

implementa proiectul Dezvoltarea capacităţii ministerelor de a elabora analize economice şi

financiare în vederea sprijinirii procesului de formulare a politicilor publice relevante pentru

programarea şi implementarea instrumentelor structurale, cu finanţare în cadrul PO AT. Semnarea

cu BM a contractului de asistenţă tehnică este prevăzută pentru trim. IV/2013.

În vederea consolidării capacităţii administrative a structurilor responsabile de managementul

şi controlul PO prin asigurarea unui nivel adecvat de personal în cadrul sistemelor de

gestiune şi control, au fost semnate 17 contracte de servicii cu instituţiile internaţionale pentru a

utiliza expertiza tehnică internaţională în scopul îmbunătăţirii procesului de implementare a

fondurilor structurale şi de coeziune. La 12 iunie 2013, MFE a semnat un acord-cadru cu 39 de

firme de consultanţă, pentru o perioadă de 2 ani, care sprijină AM şi OI în evaluarea cererilor şi

verificarea cererilor de rambursare, precum şi în orice alte activităţi care sunt necesare pentru

îmbunătăţirea implementării proiectelor. Astfel, în conformitate cu prezentul acord-cadru, AM şi OI

pot solicita MFE sprijin permanent pentru exercitarea funcţiilor cheie. Până la 20 septembrie 2013,

a fost încheiat un contract subsecvent pentru a sprijini POS CCE, un altul este în curs de semnături

pentru POS DRU şi o procedură de licitaţie a fost lansată pentru a sprijini POR. În acelaşi timp,

AM/OI beneficiază de contracte de asistenţă tehnică din propriile axe pentru a sprijini îndeplinirea

funcţiilor principale.

Se află în curs de elaborare un acord de servicii între MFE şi BM în vederea stabilirii unui sistem

de management al performanţei în gestionarea fondurilor UE, bazat pe indicatori de

performanţă, pe tip de funcţii. De asemenea, a fost elaborat un Cod de etică şi integritate la nivelul

MFE, ale cărui prevederi au fost aduse la cunoştinţa personalului.

În august 2013, pentru prevenirea unor eventuale deficienţe în gestionarea sistemelor de

gestiune şi control, care pot conduce la corecţii financiare şi la suspendarea plăţilor de fonduri

UE a fost publicat Ordinul comun MFE/ME/MDRAP/MMFPSPV/MMSC/MT pentru aprobarea

Ghidului privind principalele riscuri identificate în domeniul achiziţiilor publice şi recomandările

Comisiei Europene ce trebuie urmate de autorităţile de management şi organismele intermediare în

procesul de verificare a procedurilor de achiziţii publice. Au fost armonizate raportările solicitate

AM-urilor de către autorităţile cu rol de coordonare, verificare şi control.

Pentru clarificarea şi structurarea procedurilor de evaluare la nivelul POS CCE şi POS DRU,

procedurile şi manualele evaluatorilor au fost revizuite şi aprobate. În plus, a fost stabilit un

mecanism eficient şi flexibil pentru efectuarea plăţilor către beneficiarii finali/contractori prin care

facturile transmise de contractori şi avizate de beneficiari sunt decontate direct de AM-uri, în acest

mod eliminându-se presiunea asupra bugetelor beneficiarilor.

Pentru stabilirea unei metodologii unitare de elaborare şi monitorizare a previziunilor de plată, MFE

a decis contractarea de asistenţă tehnică atât pentru elaborarea metodologiei prevăzută a fi realizată



72

în trim. I/2014, cât şi pentru realizarea efectivă a previziunilor, pe baza datelor istorice şi a

evoluţiilor în sistemul de implementare. Previziunile nu se vor referi doar la plăţi, ci şi la

implementarea fizică. Deoarece în prezent se lucrează, încă, la definitivarea caietului de sarcini

aferent, iar prima previziune este anticipată pentru trim. II/2014, există riscul unei întârzieri în

stabilirea unei metodologii unitare de elaborare şi monitorizare a previziunilor de plată (noul termen

de finalizare estimat fiind trim. II/2014).

RST 7: Îmbunătăţirea mediului de afaceri, diversificarea accesului la finanţare şi asigurarea

legăturii între cercetare-inovare şi industrie

În vederea reducerii barierelor administrative şi transpunerii în legislaţia naţională a

principiilor Small Business Act a fost discutat în şedinţa de guvern din data de 27 august a.c.

proiectul de OG de modificare şi completare a Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi

dezvoltării IMM-urilor şi s-a decis promovarea modificării şi completării legii prin proiect de lege

în trim. IV/2013. În cadrul proiectului de asistenţă tehnică, prin care vor fi identificate şi evaluate

barierele administrative, al cărui beneficiar este ME-DIMMMAT, au fost finalizate trei studii şi

două rapoarte de evaluare a impactului barierelor administrative în care au fost formulate o serie de

recomandări de îmbunătăţire a cadrului de reglementare96

, în vederea eliminării birocraţiei cu care

se confruntă mediul de afaceri.

Pentru optimizarea procedurilor de racordare la reţeaua electrică pe baza experienţei acumulate

până în prezent, a fost aprobat prin Ordinul ANRE nr. 59/2013 prin care se urmăreşte reducerea

timpului necesar racordării la reţea a noilor utilizatori.

ME-DIMMMAT are în vedere monitorizarea implementării Testului IMM şi a principiilor Only

Once şi Gândiţi mai întâi la scară mică, în cadrul activităţilor desfăşurate de Grupul de lucru

pentru elaborarea şi monitorizarea Planului de acţiuni referitor la îmbunătăţirea mediului de

afaceri, constituit în conformitate cu HG nr. 685/2013.

De asemenea, pentru reducerea sarcinilor administrative la nivelul IMM-urilor sunt în derulare

acţiuni pentru îmbunătăţirea şi diversificarea serviciilor de e-guvernare oferite de ONRC mediului

de afaceri, cetăţenilor şi administraţiei publice prin demararea a cinci proiecte care sunt în diferite

faze de aprobare/obţinere a finanţării. Prin aceste proiecte se va extinde şi va optimiza sistemul

informatic integrat al ONRC cu noi servicii electronice de tip G2B, G2G şi G2C, se vor arhiva

digital a documentele, vor fi dezvoltate publicaţii electronice şi vor fi generate analize economice

pe baza datelor deţinute în registrul electronic al comerţului, se va asigura interconectării cu

registrele comerţului din statele membre şi vor fi create info-chioşcuri de tip self-service pentru a fi

accesate de cetăţeni şi întreprinderi. De asemenea, a continuat reforma privind implementarea

Directivei servicii. În luna iunie 2013, în cadrul Comitetului interministerial constituit din

autorităţile române responsabile, a fost reevaluată legislaţia sectorială în aplicarea directivei şi au

fost adoptate noi acte normative pentru a clarifica unele prevederi care puteau conduce la

interpretări eronate. La 30 septembrie 2013, în cadrul platformei electronice PCU, erau disponibile

pentru mediul de afaceri 263 de proceduri administrative, din care 138 în limba engleză. În cadrul

portalului au fost tranzacţionate on-line 684 de solicitări şi au fost emise 828 de certificate digitale

pentru utilizatorii înscrişi în portal.

În vederea echilibrării şi eficientizării procedurii insolvenţei şi a mecanismelor pre-insolvenţă a

fost elaborat proiectul Codului Insolvenţei. Proiectul a fost supus dezbaterii publice şi varianta

îmbunătăţită a acestuia a fost adoptată de guvern, prin OUG privind procedurile de prevenire a

insolvenţei şi de insolvenţă, la 2 octombrie 2013.

În vederea creşterii accesului IMM-urilor la finanţare, în mai 2013, a fost adoptat HG nr.

274/2013 privind instituirea. schemei de ajutoare de minimis pentru susţinerea IMM-urilor pe o

perioadă de doi ani cu un buget total de 500 mil. lei. De asemenea, a continuat finanţarea de la

bugetul de stat a proiectelor destinate dezvoltării economice propuse de întreprinderi mari şi IMM-

96

Detalii în capitolul 3.2. Îmbunătăţirea mediului de afaceri, din secţiunea I, pag. 41, a prezentului raport



73

uri, în cadrul schemelor de ajutor de stat şi ajutor de minimis gestionate de MFP şi ME-

DIMMMAT, de care au beneficiat 1.597 de întreprinderi, din care 1.580 IMM-uri, valoarea

ajutorului acordat ridicându-se la 355,15 mil. lei (din care 121,4 mil. lei garanţii acordate de

FNGCIMM)97

. În ceea ce priveşte diversificarea instrumentelor de finanţare a IMM-urilor, ME-

DIMMMAT şi-a asumat, ca în trim. IV/2014 să adoptate o schemă de finanţare a unei reţele de

business angels şi să promoveze instituţia mediatorului de credite. De asemenea, MFP a promovat

un nou program de dezvoltare a activităţii IMM-urilor prin acordarea unei linii de credit pentru

capital de lucru, beneficiind de garanţia statului. Programul a fost adoptat în şedinţa de Guvern din

9 octombrie a.c., prin OUG privind Programul de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.

Programul urmează să fie lansat după adoptarea normelor metodologice de către guvern, în termen

de 30 de zile de la publicarea OUG în Monitorul Oficial.

În cadrul procesului de elaborare a documentelor naţionale de programare pentru perioada 2014-

2020 s-a elaborat primul proiect al Strategiei Naţionale de Competitivitate (SNC)98

. Acesta a fost

analizat cu reprezentanţii DG Enterprise and Industry care au formulat recomandări de îmbunătăţire

a proiectului. Proiectul SNC revizuit va fi postat pe site-ul ME în a doua jumătate a lunii octombrie

a.c.

Pentru asigurarea unei asocieri mai strânse între cercetare, inovare şi întreprinderi şi pentru

creşterea investiţiilor private în sectoarele industriale cu potenţial de dezvoltare şi inovare, ME va

finaliza, la jumătatea lunii noiembrie 2013, proiectul Strategiei de Reindustrializare a României

bazată pe competitivitate şi inovare, care va fi complementară Strategiei Naţionale de CDI 2014-

2020 şi Strategiei Naţionale de Competitivitate.

Cel de al doilea pilon al Strategiei Naţionale de Competitivitate, respectiv proiectul Strategiei

Naţionale de Export a României 2014-2020, în care sunt prevăzute măsuri pentru îmbunătăţirea

activităţilor de export ale IMM-urilor, a fost lansat în dezbatere publică, în septembrie 2013.

În cadrul proiectului de elaborare a Strategiei naţionale de CDI 2014-2020 (SNCDI 2014-2020) a

fost finalizat Raportul privind priorităţile naţionale de CD, care prezintă domeniile de specializare

inteligentă99

, domeniile de interes specific la nivel naţional, precum şi domeniile prioritare pentru

cercetarea fundamentală. La 4 octombrie 2013 a fost organizată Conferinţa naţională de prezentare

a Programului – cadru european pentru CDI Orizont 2020, în cadrul căreia au fost prezentate şi

particularităţile specializării inteligente în România.

Pentru stimularea investiţiilor private în CDI şi creşterea competitivităţii sectoarelor industriale

cu capacitate de dezvoltare rapidă, sunt finanţate proiectele integrate realizate de polii de

competitivitate. În cadrul POS CCE100

, în limita unui buget de 252 mil. lei (60 mil. euro) au fost

admise în etapa de evaluare tehnico-financiară proiectele integrate propuse de 16 poli de

competitivitate (cca. 200 de proiecte integrate ar urma să fie finanţate).

În ceea ce priveşte dezvoltarea activităţilor de CDI în interiorul întreprinderilor, în perioada

ianuarie – septembrie 2013, în cadrul POS CCE, au fost contractate 105 proiecte având ca scop

susţinerea parteneriatelor dintre universităţi/institute de cercetare şi întreprinderi, sprijinirea start-

up-urile şi spin-off-urile inovative şi promovarea inovării în cadrul întreprinderilor. În plus, prin

programele Parteneriate şi Inovare ale PNCDI 2007-2013, au fost susţinute financiar peste 900 de

întreprinderi implicate în proiecte de parteneriat public-privat în domeniul CDI şi au fost lansate noi

competiţii de proiecte: în aprilie 2013, în cadrul programului Parteneriate, a fost lansată competiţia

de proiecte în colaborare de cercetare aplicativă, iar în urma procesului de verificare a eligibilităţii

administrative au fost declarate eligibile 2.177 proiecte, din totalul de 2.203 proiecte depuse; în

97

Detalii în capitolul 3.2. Îmbunătăţirea mediului de afaceri, din secţiunea I, pag. 40, a prezentului raport. 98

SNC are la bază trei piloni, şi anume: Strategia pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri şi dezvoltarea sectorului

IMM – Orizont 2020, Strategia naţională de export şi Strategia de reindustrializare a României. 99

Domenii prioritare de specializare inteligentă identificate sunt: bio-economia, eco-tehnologia, TIC, energie şi mediu. 100

Axa Prioritară 1 Domeniul major de intervenţie 1.3, Operaţiunea 1.3.1 Dezvoltarea structurilor de sprijin a

afacerilor de interes naţional şi internaţional - poli de competitivitate



74

august 2013, în cadrul subprogramului Cecuri de inovare, a fost lansată competiţia de proiecte

pentru anul în curs, termenul final de depunere a proiectelor fiind 30 noiembrie 2013.

În plus, IMM-urile inovative care activează în sectoare economice cu dezvoltare rapidă sunt

susţinute în cadrul iniţiativei JEREMIE prin fondul de capital de risc, care a făcut în iunie 2013

prima investiţiei de capital în dezvoltarea unui IMM din domeniul TIC101

.

Pentru îmbunătăţirea performanţelor sistemului de CDI şi pentru direcţionarea fondurilor publice

către domenii ştiinţifice şi tehnologice performante, de interes pentru mediul privat, în anul 2013 a

continuat procesul de evaluare, clasificare şi certificare a institutelor naţionale de CD (INCD). Din

totalul de 46 INCD, au fost evaluate şi clasificate 39 de institute, toate primind clasificări de

categorie A, ceea ce permite certificarea acestora pentru acordarea finanţării instituţionale de bază.

De asemenea, în perioada mai – septembrie 2013, a fost stabilită componenţa panelului pentru

evaluarea altor două INCD-uri din cele şapte rămase neevaluate.

În ceea ce priveşte asigurarea protecţiei drepturilor de proprietate industrială şi clarificarea

regimului juridic al invenţiilor de serviciu, la 11 septembrie 2013, guvernul a aprobat proiectul

Legii privind invenţiile de serviciu, care a fost transmis la Parlament pentru adoptare în regim de

urgenţă. De asemenea, la nivelul OSIM, se află în dezbatere internă proiectul pentru modificarea

Legii nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice.

RST 8: Promovarea concurenţei şi eficienţei în industriile de reţea şi continuarea reformei

guvernanţei corporative în cadrul întreprinderilor deţinute de stat din sectoarele energiei şi

transporturilor

În domeniul transporturilor, sunt în derulare o serie de măsuri care răspund cerinţelor CE, atât în

ceea ce priveşte privatizarea şi restructurarea întreprinderilor de stat, cât şi în ceea ce priveşte

elaborarea unui plan cuprinzător şi pe termen lung în domeniul transporturilor, care este şi

condiţionalitate ex-ante în Acordul de parteneriat pentru perioada de programare financiară 2014-

2020.

Elaborarea Master Planului General de Transport (MPGT) se realizează prin implementare unui

proiect de asistenţă tehnică, finanţat prin POS T. Obiectivul proiectului este asigurarea

instrumentelor de politică necesare dezvoltării unui sistem de transport naţional durabil şi echilibrat

între modurile de transport, care să stea la baza pregătirii POS T 2014-2020 şi a altor decizii privind

planificarea optimă a investiţiilor în infrastructura de transport.

În cadrul proiectul de asistenţă tehnică, în trim. I/2013, au fost finalizate o serie de rapoarte

tehnice102

, care stau la baza elaborării MPGT. În septembrie 2013 a fost elaborată versiunea

preliminară a Raportului privind Master Planul pe termen scurt, mediu şi lung, documentul urmând

a fi supus aprobării Comitetului de Coordonare din cadrul MT.

Pentru pregătirea privatizării companiei TAROM, la sfârşitul anului 2012, la conducerea companiei

a fost introdus managementul privat. MT monitorizează evoluţia rezultatelor operaţionale şi

financiare înregistrate de companie în procesul de implementare a noului plan de management şi

analizează oportunitatea modificării metodei de vânzare a pachetului minoritar de acţiuni. În funcţie

de rezultatele economico-financiare obţinute de compania TAROM, MT va stabili momentul

demarării procedurilor de privatizare, precum şi procentul de acţiuni care va face obiectul vânzării.

În domeniul energiei, pentru promovarea contractului de performanţă energetică la nivelul

municipalităţilor, ANRE şi Asociaţia Municipiilor din România au convenit un program de lucru,

101

Detalii în capitolul 3.2. Îmbunătăţirea mediului de afaceri, din secţiunea I, pag. 43, a prezentului raport. 102

Raportul - diagnostic privind datele necesare elaborării MPGT (finalizat în februarie 2013), Raportul privind

Ghidului Naţional de evaluare a proiectelor în sectorul de transport şi a metodologiei de prioritizare a proiectelor de

investiţii din cadrul Master Planului (finalizat în ianuarie 2013), Raportul privind bazele de date primare şi

consolidate, inclusiv metodologia de colectare a datelor (realizat în februarie 2013), Raportul privind Modelul Naţional

de Transport pentru România şi Manual de utilizare pentru Modelul Naţional de Transport (finalizat în aprilie 2013).



75

care stabileşte activităţile de promovare incluse în campania Energy Performance Contracting

Campaign (derulată în colaborare cu European PPP Expertise Centre).

În vederea îmbunătăţirii eficienţei energetice în gospodăriile şi comunităţile cu venituri reduse,

în cadrul unui proiect finanţat prin Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare - Fondul Global

de Mediu, până la 30 septembrie 2013, au fost realizate următoarele progrese:

- au fost reabilitate termic 6 clădiri sociale;

- au fost finalizate cursurile de instruire (a funcţionarilor publici din cadrul unităţilor administrativ

teritoriale), precum şi cursurile postuniversitare de pregătire continuă în domeniul eficienţei

energetice a clădirilor. Cursurile au contribuit la perfecţionarea a 101 specialişti din acest

domeniu. Sunt, de asemenea, în derulare cursuri de pregătire pentru personalul din cadrul ADR-

urilor;

- pentru realizarea unor construcţii durabile cu materiale izolatoare disponibile pe plan local, au

fost identificate două zone (Suceava şi Braşov) pentru producerea acestor materiale;

- materiale informative privind eficienţa energetică, precum şi legislaţia în domeniu pot fi

consultate în cele şase puncte de informare realizate în cadrul proiectului.

Pentru realizarea interconectării de gaze România – Bulgaria, a fost finalizată Staţia de măsurare

a gazelor naturale (SMG) Giurgiu. A fost, de asemenea, finalizată conducta dintre SMG Giurgiu şi

malul stâng al Dunării (26 km conductă). Se află în lucru conducta de subtraversare a Dunării.

În ceea ce priveşte implementarea fluxurilor fizice reversibile la interconectările de gaze,

pentru interconectarea Isaccea - Negru Vodă, se aşteaptă răspunsul oficial al CE privind continuarea

sau sistarea proiectului, în condiţiile în care parametrii tehnici iniţiali au fost modificaţi de partea

română, deoarece nu erau realizabili. Pentru interconectarea Giurgiu – Ruse, documentul care

stabileşte detaliile tehnice ale proiectului este încă în discuţii cu partenerul bulgar.



76

CONCLUZII

Sinteza realizării, pe domenii tematice, a acţiunilor din Planul de acţiune pentru implementarea

PNR 2013-2014 (cumulat pe toate cele trei secţiuni ale planului), scadente până la sfârşitul trim.

III/2013, se prezintă după cum urmează:

► Supravegherea macro-economică – 19 acţiuni, fără termene scadente până în trim. III/2013,

din care 18 acţiuni în curs de implementare şi o acţiune realizată în avans.

Acţiunile în responsabilitatea MFP, referitoare la privatizarea companiilor şi societăţilor

comerciale la care statul este acţionar şi la reducerea arieratelor generate de administraţia

publică, înregistrează evoluţii pozitive, încadrându-se în calendarul de implementare. Acţiunile

în responsabilitatea MFP (care răspund parţial RST 2), vizând consolidarea fiscal-bugetară,

creşterea eficienţei sistemului fiscal, diversificarea modalităţilor de impunere fiscală, reducerea

fiscalităţii şi îmbunătăţirea sistemului de contribuţii sociale, au înregistrat progrese, fiind

asigurate premisele realizării acestora în calendarul stabilit.

Pentru acţiunea care vizează elaborarea şi adoptarea proiectelor de lege privind organizarea şi

funcţionarea sistemului de plată a pensiei pentru pilonii II şi III şi cel privind pensiile

ocupaţionale, MMFPS a propus decalarea termenelor de finalizare în trim. I/2014.

Cele două acţiuni rămase în competenţa BNR, menite să contribuie la asigurarea stabilităţii

sectorului bancar, se încadrează în noul calendar de implementare stabilit în strânsă corelaţie cu

evoluţiile în acest domeniu de la nivel european şi cu negocierile pentru încheierea noului

program de asistenţă financiară cu IFI.

Acţiunile ANAF (care răspund parţial RST 2) referitoare la reducerea volumului arieratelor

către bugetul statului, standardizarea activităţii compartimentelor de executare silită,

conştientizarea contribuabililor în ceea ce priveşte obligaţiile fiscale şi extinderea surselor de

informaţii fiscale, se încadrează în calendarul de implementare .

Acţiunea în responsabilitatea MMSC privind introducerea unei taxe pentru depozitarea

deşeurilor a fost realizată în avans, prin adoptarea OG nr. 31/ 27 august 2013.

► Capacitatea administrativă, inclusiv calitatea reglementărilor – 36 de acţiuni (33 în

implementare, 3 nedemarate încă), fără termene scadente până la finele trim. III/2013; o acţiune

eliminată din secţiunea I, la propunerea justificată a MFP.

Acţiunile definite pe baza recomandărilor BM (etapa I a Analizei funcţionale privind

administraţia publică centrală din România) sunt transpuse, în mare parte, în proiecte cu

susţinere financiară din FSE (PO DCA), pentru care unele ministere (ex. MADR, MT, MFP

etc.) au contractat asistenţa tehnică a BM. Majoritatea proiectelor sunt în curs de implementare.

Astfel, în domeniul planificării strategice, acţiunile asumate de SGG/CPM au avut evoluţii

semnificative în 2013: prin Decizia Primului Ministru, a fost creat un comitet interministerial

care să asigure coordonarea procesului de elaborare şi punere în aplicare a PALG (termenul

estimat de SGG/CPM pentru finalizarea PALG: trim. IV/2013). De menţionat că adoptarea

acestui instrument de planificare influenţează îndeplinirea altor două acţiuni derivate din

recomandările BM: revitalizarea Consiliului de Planificare Strategică şi consolidarea rolului

reuniunii pregătitoare a şedinţei de guvern. În plus, pentru a îmbunătăţi capacitatea de

planificare strategică şi a răspunde recomandării COM din mai 2013, SGG/CPM va derula două

proiecte ce vizează crearea unui sistem de implementare a priorităţilor guvernamentale,

respectiv dezvoltarea unui sistem de monitorizare/evaluare a principalelor documente strategice.

Pentru a consolida capacitatea de raportare financiară şi de administrare a datoriei publice,

MFP are în derulare două proiecte finanţate prin PO DCA. În schimb, instituţionalizarea

estimării prudente a veniturilor bugetare întâmpină unele dificultăţi, MFP încercând

implementarea acestei acţiuni printr-un proiect mai amplu al SGG/CPM (finanţat din PO AT).



77

Evoluţii pozitive au fost înregistrate în ceea ce priveşte punerea în practică a acţiunilor orientate

către dezvoltarea capacităţii administraţiei agricole, a celei din domeniul educaţional şi către

consolidarea structurii instituţionale a MT. Pentru a îmbunătăţi gestionarea sectorului de

transport feroviar, MT a întreprins demersuri în vederea realizării acestei măsuri printr-un

proiect finanţat din PO DCA (semnarea contractului este preconizată pentru trim. IV/2013).

Progrese în implementare se constată şi în cazul acţiunilor axate pe profesionalizarea

funcţionarilor publici, atât din perspectiva fundamentării proiectelor de acte normative, cât şi a

perfecţionării profesionale. În materie de standardizare a procedurilor administrative, este de

semnalat faptul că adoptarea Codului administrativ şi, implicit, a Codului de procedură

administrativă, este condiţionată de modificarea/revizuirea normelor privind administraţia

publică locală, pe fondul desfăşurării procesului de regionalizare-descentralizare.

Pentru măsurarea costurilor administrative şi identificarea sarcinilor administrative au fost

finalizate, în 2013, trei proiecte (în domeniile gestionate de MFP, MADR şi MT). Alte trei

proiecte (MMFPSPV, MS şi MEN; MMSC; MJ) se află în curs de implementare şi, potrivit

SGG/CPM, se vor finaliza la data programată (trim. I/2014). Pentru acţiunea de elaborare a

ghidului privind transpunerea directivelor comunitare s-a stabilit un nou termen - trim. II/2014.

În vederea consolidării administraţiei publice naţionale, MDRAP şi SGG/CPM se află în

proces de elaborare a unei strategii care să abordeze atât aspecte legate decalajele de dezvoltare

între unităţile administrativ-teritoriale, procesul decizional, cât şi aspecte privind calitatea

reglementărilor, a serviciilor publice şi accesul la acestea. Termenul asumat de cele două

instituţii pentru finalizarea strategiei este trim. IV/2013.

În ceea ce priveşte calitatea reglementărilor, se află în curs de definitivare proiectul HG pentru

revizuirea şi codificarea legislaţiei în domeniul evaluării impactului documentelor de politici

publice şi al proiectelor de acte normative. Potrivit SGG/CPM, acesta urmează să fie adoptat în

trim. I/2014. Pentru actualizarea Strategiei pentru o reglementare mai bună 2008-2013, este în

implementare proiectul referitor la revizuirea cadrului strategic privind buna reglementare

(beneficiar CPM). Versiunea actualizată a strategiei va fi supusă aprobării guvernului în trim.

II/2014.

Pentru crearea cadrului instituţional necesar pentru înfiinţarea regiunilor administrativ-

teritoriale şi continuarea procesului de descentralizare administrativă şi financiară, MDRAP a

demarat un amplu proces de pregătire a cadrului legislativ aferent regionalizării şi

descentralizării, fiind elaborate propuneri de modificare şi completare a unui număr de 26 acte

normative necesare pentru transferul de competenţe administrative şi financiare către autorităţile

administraţiei publice locale. Definitivarea cadrului normativ necesar continuării procesului de

descentralizare este preconizată pentru trim. IV/2013. Pentru crearea cadrului instituţional

necesar înfiinţării regiunilor administrativ-teritoriale, termenul de finalizare este trim. IV/2014.

► Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune – 8 acţiuni, din care

1 acţiune realizată (scadentă în trim. II/2013) şi 7 acţiuni aflate în curs de implementare.

Pentru sprijinirea beneficiarilor în identificarea şi asigurarea resurselor financiare necesare

derulării proiectelor, a fost realizat un mecanism de sprijin al beneficiarilor care se găsesc în

imposibilitatea de a achita facturile pentru servicii/bunuri/execuţie lucrări recepţionate.

În scopul optimizării cerinţelor şi practicilor de control şi audit din partea organismelor abilitate,

a fost realizată în avans etapa referitoare la constituirea grupului de lucru permanent care să

emită soluţii unitare, pe baza sesizărilor privind neregulile, primite de la AM sau rezultate din

propria activitate.

Au continuat să fie întreprinse o serie de măsuri în vederea susţinerii beneficiarilor pentru

asigurarea unui management de proiect eficient, precum şi în ceea ce priveşte consolidarea

capacităţii administrative a structurilor responsabile de managementul şi controlul PO, inclusiv

prin utilizarea expertizei tehnice internaţionale.



78

MFE a elaborat o primă variantă a Planului de acţiuni pentru îmbunătăţirea capacităţii

administrative în utilizarea fondurilor UE, fiind iniţiată implementarea acestuia.

Se află în curs de realizare un sistem de management al performanţei în gestionarea fondurilor

UE, iar în scopul prevenirii unor eventuale deficienţe în managementul sistemelor de gestiune şi

control al PO se înregistrează o serie de progrese.

► Utilizarea tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor pentru modernizarea administraţiei

publice – 5 acţiuni, dintre care două cu termenul de finalizare depăşit.

Nefinalizarea de către MSI a PCU la termenul prevăzut (deja decalat cu doi ani) poate atrage

după sine nerespectarea angajamentelor luate de România în memorandumul cu FMI şi UE şi

declanşarea procedurii de infringement. Realizarea Sistemului naţional integrat de introducere

şi actualizare a informaţiilor legate de evidenţa persoanelor, deşi întârziată, a fost realizată în

proporţie de 98% în ultimul an.

► Dezvoltare teritorială – 2 acţiuni (ambele în secţiunea I), fără termene scadente până la finele

trim. III/2013

Acţiunile din acest domeniu au înregistrat progrese în implementare. Versiunea preliminară a

Strategiei de Dezvoltare Teritorială a României a fost finalizată şi transmisă spre consultare

interinstituţională în luna iulie 2013. Potrivit MDRAP, această strategie va fi prezentată

guvernului spre aprobare în trim. I/2014. Pentru elaborarea Pactului teritorial, semnarea

pactelor teritoriale-pilot va putea fi iniţiată după finalizarea studiului de fundamentare Pact

teritorial – conţinut cadru şi experimentare prin proiecte pilot (trim. I/2014) şi va depinde de

implicarea şi angajamentul autorităţilor care vor fi semnatare.

► Îmbunătăţirea mediului de afaceri – 46 de acţiuni, fără termene scadente până la sfârşitul trim.

III/2013 şi o acţiune realizată în cadrul secţiunii a II-a a planului

Pentru mediul de afaceri este importantă decizia ME/DIMMMAT de a elabora o viziune

integrată pentru dezvoltarea IMM-urilor şi mediului de afaceri, pe termen lung, în vederea

abordării aspectelor legate de creşterea competitivităţii (diversificarea instrumentelor

financiare, dezvoltarea culturii antreprenoriale, îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate

întreprinderilor, îmbunătăţirea condiţiilor în care întreprinderile operează pe piaţă). Această

strategie înlocuieşte cele două strategii elaborate anterior şi se înscrie în seria acţiunilor de

pregătire a viitoarei perioade de programare 2014-2020, prin care se urmăreşte promovarea

competitivităţii economice şi a dezvoltării locale. În acest context, România a elaborat primele

versiuni pentru Strategia Naţională pentru Competitivitate 2014-2020 (care va fi finalizată la

sfârşitul anului 2013) şi pentru Strategia Naţională de Dezvoltare Regională 2014-2020. În

plus, pentru susţinerea Strategiei Naţionale de Competitivitate 2014-2020, va fi elaborat

proiectul Strategiei de Reindustrializare a României (care va promova competitivitatea şi

inovarea în sectoarele industriale şi serviciile conexe) şi a fost supus dezbaterii publice proiectul

Strategiei Naţionale de Export 2014-2020 (prin care se urmăreşte promovarea exporturilor cu

valoare adăugată şi internaţionalizarea IMM-urilor). În contextul dezvoltării locale, adoptarea

OUG nr. 58/2013103

prin care se stabileşte statutul de utilitate publică al camerelor pentru

agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală va determina

creşterea rolului acestor camere în procesul de luare a deciziilor şi de implementare a fondurilor

europene destinate dezvoltării rurale, precum şi a celor referitoare la formarea profesională şi

acordarea consultanţei de specialitate fermierilor.

Acţiunile prevăzute pentru îmbunătăţirea condiţiilor în care operează întreprinderile respectă

graficul asumat de instituţiile responsabile. Acestea se referă la: identificarea şi evaluarea

barierele administrative, simplificarea şi modernizarea procedurilor fiscale (peste 84,47% din

declaraţiile fiscale), reducerea taxelor şi tarifelor nefiscale, simplificarea procedurilor vamale.

O atenţie deosebită trebuie acordată de către ME-DIMMMAT pentru implementarea acţiunilor

103

Pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară,

piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.



79

referitoare la reducerea costului pentru înfiinţarea unei întreprinderi şi reducerea timpului

pentru obţinerea licenţelor şi autorizaţiilor la termenele planificate având în vedere că acestea

sunt condiţionalităţi ex-ante pentru viitoare perioadă de programare şi au ca scop facilitarea

intrării pe piaţă a IMM-urilor. În acest scop, este deosebit de utilă monitorizarea implementării

acestora în cadrul Grupului interministerial pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, devenit

operaţional recent. Demararea, în trim. IV/2013, a acţiunii de elaborare şi implementare a

planurilor de simplificare legislativă, în coordonarea SGG/CPM, va avea impact pozitiv asupra

mediului de afaceri şi va contribui la îndeplinirea obiectivului de reducere a costurilor

administrative cu 25%.

În vederea susţinerii intrării pe piaţă a întreprinderilor este importantă începerea implementării

celor cinci proiecte de e-guvernare oferite de ONRC mediului de afaceri. Pentru mediul de

afaceri, două acte normative importante au fost adoptate, printr-unul fiind facilitat accesul noilor

utilizatori la reţeaua electrică, iar prin celălalt fiind îmbunătăţite procedurile de prevenire a

insolvenţei şi de insolvenţă prin care fi facilitată ieşirea mai rapidă de pe piaţă a întreprinderilor.

Instituirea de dispoziţii clare prin care să fie aplicate Testul IMM şi principiile din Small

Business Act este necesară pentru ameliorarea mediului de afaceri în care operează IMM-urile

şi introducerea unor practici unitare de tratament a IMM-urilor în cadrul politicilor publice

elaborate de către administraţia centrală. În acest scop, ME-DIMMMAT trebuie să promoveze

în termenul planificat proiectul de lege de modificare şi completare a Legii nr. 346/2004 privind

stimularea înfiinţării şi dezvoltării IMM se instituie aceste instrumente de îmbunătăţire a

mediului de afaceri.

În ceea ce priveşte îmbunătăţirea sistemului de achiziţii publice, finalizarea Codului

achiziţiilor publice din România, elaborarea unor ghiduri şi instrucţiuni, precum şi introducerea

de noi prevederi legislative prin Legea nr. 193/2013 şi prin HG nr. 183/2013 au impact în

eliminarea practicilor neunitare, îndrumarea autorităţilor contractante şi combaterea conflictului

de interese, cu efecte benefice pentru mediu de afaceri în sensul eliminării corupţiei şi facilitării

accesului la documentaţii standardizate.

Referitor la accesul IMM-urilor la finanţare, instituirea a două noi scheme financiare pentru

IMM-uri (cu un buget total 2,5 mld. lei) - una pentru susţinerea investiţiilor prin ajutoare de

minimis, iar cealaltă pentru garantarea creditelor pentru capital de lucru - va contribui la

depăşirea crizei economice şi financiare cu care se confruntă IMM-urile. Schemele sunt

complementare celor implementate prin FEDR, destinate dezvoltării bazei industriale.

Considerăm că pentru susţinerea inovării şi stimularea IMM-urilor inovative este importantă

dezvoltarea fondurilor de capital de risc şi, în acest sens, ME-DIMMMAT trebuie să

implementeze la timp acţiunile referitoare la dezvoltarea unei reţele de business angels,

înfiinţarea instituţiei mediatorului de credite şi crearea unui fond de capital de risc, ca

alternativă naţională la iniţiativa JEREMIE.

► Ocuparea forţei de muncă – 21 de acţiuni, din care 17 sunt în curs de implementare; în cazul

unei acţiuni, MADR a propus eliminarea acesteia din plan; o acţiune va demara în trim. IV/2013,

iar două acţiuni sunt scadente în trim. III/2013 (ambele incluse în secţiunea a II-a)

Deoarece pentru perioada de programare 2007-2013 nu este prevăzută organizarea niciunei

sesiuni de depuneri de proiecte, în cazul acţiunii privind informarea şi difuzarea de cunoştinţe

privind schemele de sprijin a PAC şi a modului de implementare a măsurilor de dezvoltare

rurală, MADR a propus eliminarea acesteia din plan.

În vederea îndeplinirii condiţionalităţii ex-ante privind proiectarea şi implementarea politicilor

de ocupare, MMFPSPV a elaborat Strategia Naţională privind Ocuparea Forţei de Muncă

2013-2020 şi planul de acţiuni aferent acesteia, documentele aflându-se în circuitul de avizare

interministerială, termenul de realizare fiind trim. III/ 2013.



80

În ceea ce priveşte modificarea Legii nr. 202/2006 privind organizarea şi funcţionarea ANOFM,

MMFPSPV a elaborat proiectul de act normativ, aflat în procesul de avizare interministerială,

termenul de realizare fiind trim. III/ 2013.

Acţiunea privind subvenţionarea angajatorilor pentru a încadra în muncă şomerii care, în

termen de cinci ani de la data angajării, îndeplinesc condiţiile pentru a solicita pensia

anticipată parţială sau pentru limită de vârstă va demara în trim. IV/2013, după aprobarea

normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 250/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2002.

► Cercetare, dezvoltare, inovare – 10 acţiuni, fără termene scadente până la sfârşitul trim.

III/2013; în cazul unei acţiuni, MEN a propus, justificat, eliminarea acesteia din plan.

Deşi au fost realizate o serie de progrese, atât pentru întărirea capacităţii şi performanţelor

sistemului de CDI, cât şi în scopul stimulării investiţiilor private în CDI şi consolidării

dimensiunii europene a cercetării româneşti, acestea sunt insuficiente pentru atingerea ţintei

naţionale 2020 în domeniul CDI, având în vedere că, în baza estimărilor pentru 2012, nivelul

investiţiilor în CDI, din bugetul naţional, a rămas relativ constant, comparativ cu 2011.

În aceste condiţii, Strategia Naţională pentru CDI 2014-2020, aflată în curs de elaborare,

trebuie să pună un accent deosebit pe aspectele legate de inovare, de specializare inteligentă şi

să fie în strânsă corelare cu viitoarea strategie naţională pentru competitivitate, astfel încât să

contribuie la întărirea legăturii dintre sistemul de CDI şi mediul privat, la stimularea investiţiilor

private în CDI şi, implicit, la încadrarea pe traiectoria de atingere a ţintei naţionale 2020.

În ceea ce priveşte realizarea unor analize, consultări şi studii de impact pentru lansarea unor

mecanisme noi de susţinere a parteneriatului public-privat (acţiune cuprinsă în secţiunea I a PA

2013-2014), MEN consideră acţiunea realizată şi susţine eliminarea ei din plan, în condiţiile în

care au fost finalizate cele şase studii prospective contractate pentru evaluarea potenţialului

naţional de cercetare în domeniile nanotehnologiei, energiei verzi, terapiilor celulare şi ştiinţei

serviciilor, fizicii şi chimiei, iar pentru anul 2013, respectiv până la încheierea perioadei de

implementare a PNCDI 2007-2013, nu au fost alocate fonduri de la buget pentru lansarea unei

noi competiţii de proiecte.

► Mediu şi schimbări climatice – 16 acţiuni, fără termene scadente până la sfârşitul trim.

III/2013.

Instituţiile colaboratoare au solicitat eliminarea, din secţiunea I a planului, a acţiunilor

referitoare la achiziţionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile

decât biocombustibilii (în responsabilitatea MADR), implementarea tehnologiilor pentru

captarea şi stocarea carbonului (în responsabilitatea ME/DE) şi împădurirea terenurilor

agricole (în responsabilitatea MADR).

În vederea conformării cu prevederile Directivei 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate

urbane, trebuie intensificate eforturile în domeniul managementului apei, pentru atingerea

ţintelor prevăzute în Tratatul de aderare.

Pentru sfârşitul trim. III/2013, în cadrul secţiunii a II-a a planului, MMSC a raportat progrese

semnificative în elaborarea documentelor programatice care au ca termen de finalizare sfârşitul

anului curent: Strategia naţionale de gestionare a deşeurilor 2014-2020, Strategia de gestionare

a nămolurilor şi Planul de instruire pentru perioada 2014-2020 pentru pregătirea personalului

implicat în implementarea Directivelor EIA şi SEA.

► Energie

Surse regenerabile de energie – 6 acţiuni, fără termene scadente până la sfârşitul trim. III/2013.

Aplicarea schemei de acordare a certificatelor verzi a condus la punerea în funcţiune, în

perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2013, a 1150 MW nou instalaţi în grupuri energetice

utilizând SRE. În cadrul aceleiaşi scheme, până la data de 31 august 2013, au fost amânate

692.423 certificate verzi.



81

A fost continuată promovarea SRE prin intermediul Fondului pentru Mediu, numărul

gospodăriilor individuale, susţinute financiar pentru instalarea sistemelor de încălzire care

utilizează energie regenerabilă, fiind de 18.444.

Sunt necesare eforturi susţinute pentru valorificarea la timp a bugetului suplimentar aprobat

pentru DMI 2 al POS CCE.

Pentru acţiunea privind elaborarea unor sisteme de certificare sau sisteme de calificare

echivalente pentru instalatorii din domeniul SRE, ME/DE şi MDRAP nu au comunicat stadiul

implementării acţiunii, deşi în reuniunea GLSE din data de 3 septembrie 2013, s-a decis ca, la

prima raportare a stadiului de implementare, să fie luată în considerare alternativa eliminării ei

din plan, pe baza argumentelor ce vor fi prezentate de instituţiile responsabile (ME/DE şi

MDRAP).

Eficienţa energetică – 12 acţiuni, fără termene scadente până la sfârşitul trim. III/2013

Au fost înregistrate progrese în aplicarea schemei de ajutor de stat pentru promovarea

cogenerării de înaltă eficienţă (37 de operatori economici beneficiari ai schemei, sumele totale

acordate ca bonus în perioada aprilie 2011 – iunie 2013 fiind de 2,2 mld. lei).

În 2013, pentru derularea programului Termoficare 2006-2015 căldură şi confort, s-au

repartizat de la bugetul de stat 33,37 mil. lei.

Pentru sprijinirea investiţiilor în instalaţiile şi echipamentele care conduc la economii de energie

în întreprinderile din industrie, în cadrul POS CCE, până la data de 30 septembrie 2013, au fost

semnate 28 contracte de finanţare şi sunt în curs de contractare 16 proiecte.

În vederea creşterii performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, s-au efectuat plăţi la 1.106

blocuri de locuinţe (47.748 apartamente), în valoare de 163,53 mil. lei.

Pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice în gospodăriile şi comunităţile cu venituri reduse, au

fost organizate cursuri pentru perfecţionarea specialiştilor din domeniu, au fost identificate două

zone pentru producerea unor materiale izolatoare durabile şi au fost realizate activităţi de

informare în 6 centre.

Pentru acţiunea privind elaborarea unor opţiuni strategice pentru sistemele centralizate de

încălzire din sectorul municipal şi ale unui mecanism de cofinanţare prin fondurile structurale

şi de coeziune, MDRAP nu a comunicat stadiul implementării acţiunii şi nici decizia instituţiei

legată de menţinerea/eliminarea acţiunii din plan.

Într-o situaţie similară se află şi acţiunea referitoare la promovarea unor mecanisme financiare

specifice pentru reabilitarea clădirilor publice şi rezidenţiale, precum şi cea privind realizarea

unui program la nivel naţional privind reducerea consumurilor energetice în clădirile publice.

Pentru acestea, MDRAP nu a furnizat nicio informaţie (atât în procesul de elaborare a planului

de acţiuni cât şi în etapa de raportare a stadiului la 30 septembrie 2013) şi nici nu a comunicat

poziţia sa în legătură cu menţinerea/eliminarea acţiunilor din plan.

Pentru calculul reducerii consumului de energie primară, în 2011 şi 2012, este necesară valoarea

prognozată pentru acest indicator, cu ajutorul modelului PRIMES.

Integrarea transfrontalieră a reţelelor energetice – 2 acţiuni, fără termene scadente în trim.

III/2013

Pentru realizarea interconectării de gaze România – Bulgaria, au fost finalizate Staţia de

măsurare a gazelor naturale (SMG) Giurgiu şi conducta dintre SMG Giurgiu şi malul stâng al

Dunării (26 km conductă).

În ceea ce priveşte implementarea fluxurilor fizice reversibile la interconectările de gaze, pentru

interconectarea Isaccea - Negru Vodă, se aşteaptă răspunsul oficial al CE privind continuarea

sau sistarea proiectului. Pentru interconectarea Giurgiu – Ruse, documentul care stabileşte

detaliile tehnice ale proiectului este în discuţii cu partenerul bulgar.



82

► Transporturi – 7 acţiuni104

(dintre care 2 incluse în secţiunea a III-a, ca răspuns la RST 8), fără

termene scadente până la sfârşitul trim. III/2013

În vederea îndeplinirii condiţionalităţii ex-ante privind adoptarea unui plan cuprinzător şi pe

termen lung în domeniul transporturilor, este în curs de elaborare Master Planul General de

Transport, având ca termen de finalizare trim. I/2014.

În ceea ce priveşte recomandările CE legate de privatizarea şi restructurarea întreprinderilor de

stat, MT va stabili momentul demarării procedurilor de privatizare a companiei TAROM,

precum şi procentul de acţiuni care va face obiectul vânzării, în funcţie de rezultatele

operaţionale şi financiare înregistrate de companie ca urmare a introducerii managementului

privat.

► Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii – 25 de acţiuni, din care o acţiune scadentă, până la

sfârşitul trim. III/2013 (secţiunea I), realizată.

MEN a continuat implementarea programelor anuale de sprijin social pentru elevii din medii

defavorizate şi de susţinere a învăţământului profesional şi tehnic dual, precum şi de dezvoltare

a învăţământului profesional, liceal (filiera tehnologică) şi a celui postliceal. Pentru susţinerea şi

dezvoltarea învăţământului preşcolar şi a celui primar, MEN a iniţiat o serie de acţiuni, care

vizează: introducerea grupei mari în învăţământul obligatoriu până la sfârşitul anului şcolar în

curs, generalizarea înscrierii electronice a copiilor în învăţământul preşcolar şi primar, precum şi

măsuri de organizare a clasei pregătitoare pentru copiii în vârstă de şase ani. Totodată, MEN

continuă procesul de reorganizare a curriculei naţionale în învăţământul preuniversitar. A fost

elaborată, dar nu a fost adoptată, metodologia programului Alfabetizarea funcţională. A fost

demarat procesul de elaborare a Strategiei Naţionale privind Reducerea Părăsirii Timpurii a

Şcolii. În perioada 2011- 2013, rata părăsirii timpurii a şcolii a suferit o evoluţie doar foarte

uşor favorabilă, scăzând de la 17,5% (2011) la 17,1% (trim. I/2013), fiind departe încă de ţinta

naţională de 11,3%.

► Creşterea ponderii populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educaţie terţiară – 13

acţiuni, din care 2 acţiuni scadente până la finalul trim. III/2013 (ambele în secţiunea I): o

acţiune întârziată şi una finalizată.

MEN a continuat să depună eforturi de modernizare a sistemului de calificări în învăţământul

superior şi de corelare a acestuia cu cerinţele pieţei muncii. Pentru aceasta MEN a continuat

procesul de operaţionalizare a Registrului Naţional al Calificărilor din Învăţământul Superior

(RNCIS) şi depune eforturi de continuare a studiilor de inserţie pe piaţa muncii, demarate în anii

anteriori, atât prin depunerea de proiecte finanţate prin POS DRU, cât şi prin activitatea de

analiză a recent înfiinţatului Consiliu Naţional de Statistică şi Prognoză a Învăţământului

Superior. În anul 2013, a fost relansat procesul de finalizare a Cadrului Naţional al Calificărilor

şi au fost demarate procesele de elaborare şi adoptare a strategiilor naţionale cu impact şi asupra

acestui nivel de educaţie: Strategia Naţională pentru Învăţământul Terţiar, Strategia de

învăţare pe tot parcursul vieţii, şi Strategia Naţională 2014-2020 de dezvoltare/modernizare a

infrastructurii educaţionale, ce trebuie finalizate până la sfârşitul anului 2013. În trim. I/2013,

ponderea tinerilor absolvenţi (de 30-34 ani) de studii terţiare era de 21,5% (ţinta pentru anul

2020: 26,7%).

► Incluziunea socială/ reducerea sărăciei – 32 de acţiuni, din care 26 sunt în curs de

implementare, cinci acţiuni au fost realizate, iar o acţiune va demara în trim. IV/2014; fără

acţiuni scadente până la sfârşitul trim. III/2013.

În ceea ce priveşte combaterea excluziunii sociale a persoanelor fără adăpost prin crearea

centrelor sociale de urgenţă, perioada de implementare a acţiunii s-a încheiat la 30 noiembrie

2012, astfel că MMFPSPV a propus eliminarea acesteia din plan.

104

Dintre acestea, trei acţiuni sunt abordate în secţiunea dedicată Analizei funcţionale a BM, iar două se regăsesc la

capitolul Schimbări climatice.



83

Pentru două acţiuni vizând integrarea socială a copiilor/tinerilor cu dizabilităţi şi crearea

sistemului public standardizat în domeniul îngrijirii pe timp de zi a copiilor, la data de 30

septembrie 2013 s-a încheiat perioada de implementare a proiectelor.

În vederea îmbunătăţirii accesului persoanelor vulnerabile la servicii de sănătate a continuat

implementarea programelor naţionale, iar în scopul dezvoltării şi modernizării infrastructurii

furnizorilor de servicii medicale a fost finalizată reabilitarea a trei secţii de obstetrică-

ginecologie.

MS a propus ca etapa referitoare la adoptarea variantei revizuite a Strategiei de asistenţă

medicală primară şi servicii medicale în mediul rural să fie eliminată din Planul de acţiuni

pentru implementarea PNR 2013-2014, deoarece acesteia îi va fi dedicat un capitol în cadrul

Strategiei naţionale de sănătate 2014-2020.

Acţiunea privind elaborarea proiectului de act normativ privind protecţia consumatorului

vulnerabil a fost realizată prin aprobarea OG nr. 27/2013 pentru modificarea şi completarea

OUG nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, prin care se

prevede modificarea cuantumului ajutoarelor pentru încălzirea cu gaze naturale, precum şi

introducerea ajutoarelor pentru încălzirea cu energie electrică.

În vederea îndeplinirii condiţionalităţilor ex-ante privind existenţa şi punerea în aplicare a

cadrului naţional strategic de reducere a sărăciei şi cea referitoare la îmbătrânirea activă şi în

condiţii bune de sănătate, au fost discutate cu reprezentanţii BM conţinutul şi principalele

domenii ale Strategiei naţionale privind promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei

2014-2020 şi, respectiv, ale Strategiei naţionale privind persoanele vârstnice şi îmbătrânirea

activă 2014-2020, precum şi termenii de referinţă ai celor două proiecte.

Pentru elaborarea Strategiei naţionale de sănătate 2014-2020 a fost obţinută asistenţă financiară

prin POAT, primul proiect al strategiei urmând să fie elaborat până la sfârşitul anului 2013

(termenul iniţial de realizare era trim. III/2013).

Au fost realizate progrese în vederea optimizării sistemului de furnizare a serviciilor medicale,

definirii pachetului de servicii medicale de bază, dar şi în ceea ce priveşte calitatea serviciilor

sanitare, precum şi pentru reducerea utilizării excesive a internărilor în spitale prin

îmbunătăţirea finanţării serviciilor de tratament ambulatoriu.

În scopul creşterii accesului persoanelor aparţinând comunităţilor îndepărtate şi izolate la

servicii medicale, este evaluată oportunitatea de a dezvolta o infrastructură de asistenţă medicală

comunitară, la nivelul autorităţilor publice locale, în cadrul unor proiecte finanţate din fonduri

elveţiene, norvegiene şi structurale.

Acţiunea privind revizuirea sistemului de beneficii sociale pentru familie şi copii şi acordarea

condiţionată a acestora în vederea susţinerii îngrijirii copiilor a fost realizată prin aprobarea

OUG nr. 42/2013 pentru modificarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat şi a

Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei.

Acţiunea privind îmbunătăţirea mecanismului de monitorizare a incluziunii sociale este

prevăzută a se derula începând cu trim. IV/2014, după elaborarea proiectului de act normativ de

modificare a HG nr. 1217/2006 privind constituirea mecanismului naţional pentru promovarea

incluziunii sociale în România.



84

ANEXĂ

ŢINTE NAŢIONALE EUROPA 2020

- date disponibile la 30 septembrie 2013 -

Obiective Europa 2020 Ţinta 2020 Ţinte

intermediare

Stadiu

1. Rata de ocupare a populaţiei cu

vârsta de 20-64 ani 70%

2013: 64,7%

2015: 66,2%

Sem. I/2013: 63,4%

(sursa: INS)

2. Investiţii în cercetare şi dezvoltare 2%

(1% public + 1%

privat)

2013: 0,85% PIB

(0,60% surse publice +

0,25% surse private)

2015: 1,3% PIB

(0,8% surse public +

0,5% surse private).

2012: 0,25% PIB105

,

surse publice.

3. Energie şi schimbări climatice (20/20/20)

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de

seră faţă de anul de bază 1990 20%

2013: 21,05% (nivel

prognozat)

2015: 17,36%

2011106

: 49,54 %

reducerea emisiilor

de GES (exclusiv

LULUCF107

)

sau

54,84 %

reducerea emisiilor

de GES (inclusiv

LULUCF).

Ponderea energiei din surse

regenerabile în consumul final brut 24%

2013-2014: 19,66%

2015-2016: 20,59% 2012: 20,79%

108

Creşterea eficienţei energetice

(exprimată ca reducere a consumului de

energie primară)

19%

(10 Mtep)

2013: 8 Mtep

2015: 9 Mtep 2012: 16,6%

109

(7,3 Mtep)

4. Educaţie

Rata părăsirii timpurii a şcolii 11,3% 2013: 14,8%

2015: 13,8%

Trim. I/2013: 17,1%

(sursa: INS)

Rata populaţiei cu vârsta de 30-34 ani

absolventă a unei forme de educaţie

terţiară

26,7% 2013: 20,2%

2015: 22,%

Trim. I/2013: 21,5%

(sursa: INS)

5. Promovarea incluziunii sociale, în

special prin reducerea sărăciei -

reducerea cu cel puţin 20 milioane a

numărului de persoane aflate în risc

de sărăcie şi excluziune socială

580 mii persoane

raportat la anul 2008

2013: 123 mii persoane


2015 271 mii persoane


2012: 164 mii persoane


(sursa: Eurostat)

105

Estimare MEN. Datele privind cheltuielile private pentru activitatea de CD la nivelul anului 2012, nu sunt

disponibile. 106

Date furnizate de MMSC, conform ultimei versiuni a Inventarului Naţional al Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră

(INEGES), elaborată de România în luna octombrie 2013, pentru perioada 1989-2011. 107

LULUCF – utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor şi silvicultură. 108

Estimare ME/DE. 109

Estimare ME/DE.

Documents

raport privind implementarea programului naţional de reformă 2013