Raport public anual 2016 - CNFIS...Raport public anual – 2016 3 Graficul 4.11 - Pondere indicatori calitate aplicați ì í ò - clasa î, cercetare științifică/creație artistică

2017 R a p o r t u l , e l a b o r a t î n t e m e i u l a r t . 2 1 9 ( 2 ) d i n L e g e a e d u c a ț i e i n a ț i o n a l e 1 / 2 0 1 1 , a f o s t a d o p t a t d e C o n s i l i u l N a t i o n a l p e n t r u F i n a n ț a r e a Î n v ă ț ă m â n t u l u i S u p e r i o r , î n 2 0 1 7 .

D o c u m e n t p e n t r u i n f o r m a r e p u b l i c ă

Raport public anual – 2016 Starea finanțării învățământului superior și măsurile de optimizare ce se impun

UEFISCDI – CNFIS 2017

Grupul de lucru pentru elaborarea Raportului a fost compus din: Claudia Popescu, Gabriela Jitaru, Vasile Vântu, Gabriela Prelipceanu, Dan Cașcaval, Nicolae Istudor,

(coordonatori), Bogdan Florian, Andreea Gheba, Andreea Manea, Constantin Mitruț, Remus Nica,

Mihai Păunescu, Daniel Velicu, Andrei Vlăducu, Ramona Zgreabăn, Daniela Bădescu

CNFIS - CONSILIUL NAȚIONAL PENTRU FINANȚAREA ÎNVĂȚĂMÂNTULUI SUPERIOR

Web page: www.cnfis.ro E-mail: [email protected] Adresa: Str. Academiei nr. 39-41, sector 5, București

Telefon 021.307.19.23, Fax 021.307.1

http://www.cnfis.ro/

Raport public anual – 2016

1

Cuprins L istă de f igur i ș i tabe le ............................................................................................................................................ 2 Rezumat ............................................................................................................................................................................ 5 Introducere ....................................................................................................................................................................... 7 Capitolul I. Elemente generale referitoare la finanțarea învățământului superior din România........................................ 9

I.1. Cadrul legal al finanțării învățământului superior ................................................................................................... 9 I.1.1. Scurtă descriere a sistemului de învățământ superior din România, în anul 2016........................................ 11

Capitolul II. Tendințe internaționale în finanțarea învățământului terțiar ....................................................................... 15 II.1. Determinanții principali ai cheltuielilor în învățământul terțiar .......................................................................... 15

II.1.1. Numărul de studenți.................................................................................................................................... 16 II.1.2. Intrări de noi studenți .................................................................................................................................. 19 II.1.3. Mobilitatea studenților ................................................................................................................................ 21 II.1.5. Ponderea populației 30-34 ani care a absolvit învățământ terțiar ............................................................... 22

II.2. Finanțarea învățământului terțiar........................................................................................................................ 23 II.2.1. Surse de finanțare a cheltuielilor totale pentru educație ............................................................................ 23 II.2.2. Ponderea cheltuielilor publice cu educația la nivel terțiar în PIB ................................................................. 25

II.3. Cheltuieli finale pentru învățământul terțiar ...................................................................................................... 30 II.4. Ajutoare pentru studenți ..................................................................................................................................... 32 II.5. Transferurile pentru învățământul terțiar ........................................................................................................... 33 II.6. Cheltuieli publice pentru educație pe student..................................................................................................... 34 II.7. Cheltuielile publice pentru învățământ terțiar pe student, exprimate ca pondere în PIB/locuitor ...................... 36

Capitolul III. Finanțarea de la buget a universităților de stat, în anul 2016 ...................................................................... 37 III.1. Numărul de studenți și fondurile bugetare pentru universitățile de stat în 2016, comparativ cu anii anteriori . 37 III.2. Distribuția fondurilor pentru finanțarea instituțională a universităților de stat, în anul 2016 ............................ 42 III.3. Finanțarea granturilor doctorale ........................................................................................................................ 43 III.4. Finanțarea de bază ............................................................................................................................................. 45 III.5. Finanțarea suplimentară .................................................................................................................................... 48 III.6. Alte componente ale finanțării instituționale în 2016 ........................................................................................ 50

III.6.1. Fondul pentru dezvoltare instituțională în anul 2016 ................................................................................. 50 III.6.2. Fondul pentru situații speciale în anul 2016 ............................................................................................... 52

III. 7. Metodologia de transport ................................................................................................................................. 56 III.8. Bursa socială ....................................................................................................................................................... 59 III.9. Concluzii privind finanțarea în 2016 ................................................................................................................... 61

Capitolul IV. Analiza rezultatelor privind aplicarea indicatorilor de calitate în cadrul Finanțării Suplimentare 2016 ....... 64 IV.1. Clasa de indicatori C1. Predare / învățare .......................................................................................................... 65

IV.1.1. Analiza rezultatelor aplicării indicatorilor de calitate C1. Predare / învățare .............................................. 66 IV.1.2 Analiza descriptivă a datelor utilizate pentru C1. Predare / învățare .......................................................... 79

IV.2. Clasa de indicatori C2. Cercetare științifică/ Creație artistică ............................................................................. 93 IV.2.1. Analiza rezultatelor aplicării indicatorilor de calitate C2. Cercetare științifică/ Creație artistică ................ 94

IV.3. Clasa de indicatori C3. Orientare internațională............................................................................................... 108 IV.3.1. Analiză rezultatelor aplicării indicatorilor de calitate C3 Orientare Internațională ................................... 108 IV.3.2. Analiză descriptivă a datelor suport - indicatorilor de calitate clasa C3 Orientare Internațională ............ 115

IV.4. Clasa de indicatori C4. Orientare regională și echitate socială ......................................................................... 122 IV.4.1. Analiza rezultatelor aplicării indicatorilor de calitate C4 .......................................................................... 122 IV.4.2. Analiză descriptivă a datelor suport - indicatorilor de calitate clasa 4 Clasa de indicatori C4. Orientare regională și echitate socială ................................................................................................................................ 126

IV. 5 Concluzii generale ............................................................................................................................................ 133 Capitolul V. Propuneri de optimizare a finanțării din fonduri publice a învățământului superior din România ............. 134

V.1. Viziunea și principiile CNFIS, cu privire la finanțarea învățământului superior din România ............................. 134 V.2. Prezentarea propunerii de metodologie de finanțare pentru anul 2017 .......................................................... 135

V.2.1. Finanțarea de bază .................................................................................................................................... 135 V.2.2. Finanțarea suplimentară ........................................................................................................................... 136 V.2.3. Fondul pentru dezvoltarea instituțională .................................................................................................. 137

V.3. Propuneri de optimizare pe termen mediu a finanțării învățământului superior din România ......................... 138 V.3.1. Ajustarea finanțării instituționale totale a învățământului superior la cadrul normativ și la obiectivele Strategiei 2020 .................................................................................................................................................... 138 V.3.2. Diversificarea formelor de sprijin financiar pentru studenți ...................................................................... 139

V.4. Propuneri referitoare la diversificarea surselor de finanțare a învățământului superior din România .............. 140

Cuprins

2

V.5. Propuneri privind creșterea acurateței bazei informaționale a finanțării învățământului superior ................... 141 V.6. Concluzii ............................................................................................................................................................ 143

Anexe ............................................................................................................................................................................ 145 L istă de f igur i și tabe le Graficul 2.1 —Structura cheltuielilor curente în învățământul terțiar 2014 (%) .............................................................. 15 Graficul 2.2 - Dinamica numărului de studenți, față de anul precedent (%) .................................................................... 17 Graficul 2.3 - Ponderea studenților în instituții publice de învățământ superior ............................................................. 18 Graficul 2.4 - Dinamica numărului de studenți nou intrați, 2014-2015 ........................................................................... 19 Graficul 2.5 - Dinamica numărului de studenți nou intrați, 2014-2015 (nivel licența) ..................................................... 19 Graficul 2.6 - Dinamica numărului de studenți nou intrați, 2014-2015 (nivel master) .................................................... 20 Graficul 2.7 - Dinamica numărului de studenți nou intrați, 2014-2015 (nivel doctorat) .................................................. 20 Graficul 2.8 - Ponderea studenților străini din total studenți (%) .................................................................................... 21 Graficul 2.9 – Număr studenți mobilitate 2015 ............................................................................................................... 22 Graficul 2.10 – Ponderea populației 24-30 ani absolvenți învățământ terțiar ................................................................. 23 Graficul 2.11 – Pondere populație 30-34 ani care a absolvit învățământul terțiar în 2016.............................................. 23 Graficul 2.12 – structura cheltuielilor total pentru învățământul la nivel terțiar ............................................................. 24 Graficul 2.13 - Ponderea sumelor provenite de la organisme internaționale în cheltuieli totale pentru educație învățământ terțiar (%) ..................................................................................................................................................... 25 Graficul 2.14 -Dinamica ponderii cheltuielilor publice cu învățământul terțiar în PIB ..................................................... 26 Graficul 2.15 - Evoluția ponderii cheltuielilor publice învățământul terțiar în PIB (pp) 2007-2009.................................. 27 Graficul 2.16 - Decalaj pondere cheltuieli publice în PIB 2009-2014 ............................................................................... 28 Graficul 2.17 - Ponderea cheltuielilor publice cu învățământul terțiar în PIB (%) 2014 ................................................... 28 Graficul 2.18 - Ponderea cheltuielilor publice cu învățământul terțiar în total cheltuieli publice 2012-2014 .................. 29 Graficul 2.19 - Structura cheltuielilor finale cu învățământul terțiar (%) ......................................................................... 30 Graficul 2.20 - Ponderea cheltuielilor publice finale cu învățământul terțiar în cheltuielile finale cu învățământul terțiar ........................................................................................................................................................................................ 31 Graficul 2.21 - Evoluția ponderii cheltuielilor publice finale cu învățământul terțiar ....................................................... 31 Graficul 2.22 - Ponderea ajutoarelor pentru studenți în total cheltuieli publice ............................................................. 32 Graficul 2.23 - Modificarea ajutoarelor pentru studenți 2013-2014 ............................................................................... 33 Graficul 2.24 - Ponderea subvențiilor publice acordate sectorului privat in cheltuielile publice cu învățământul terțiar (%) 2014 .......................................................................................................................................................................... 33 Graficul 2.25 - Legătura cheltuieli pe student - PIB pe locuitor (pps) 2014 ..................................................................... 34 Graficul 2.26 - Cheltuieli pe student (euro) 2014 ............................................................................................................ 35 Graficul 2.27- Cheltuieli pe student (pps) 2014 ............................................................................................................... 35 Graficul 2.28 - Cheltuieli publice pe student (% PIB pe locuitor) 2014 ............................................................................ 36 Graficul 3.1 — Evoluția ponderilor numărului de studenți în regim cu taxă și buget, pentru toate cicluri de studii (2008–2016) ............................................................................................................................................................................... 38 Graficul 3.2— Evoluția ponderilor numărului de studenți în regim cu taxă, pe ciclu de studii (2008–2016) ................... 38 Graficul 3.3- Rezultate competiția de proiecte FDI-2016 ................................................................................................ 51 Graficul 3.4- Evoluția finanțării instituționale totale și a celei calculate prin formulă (2008 – 2016)............................... 55 Graficul 4.1- Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - clasa C1, predare – învățare (total) ......................................... 67 Graficul 4.2- Raportul dintre numărul total de studenți și numărul cadrelor didactice în funcție de categorii de universități pe anii universitari 2014/2015-2015/2016 ................................................................................................... 81 Graficul 4.3 - Raportul dintre numărul studenților înscriși la masterat și numărul studenților înscriși la licență în funcție de categorii de universități pe anii universitari 2014/2015-2015/2016 .......................................................................... 84 Graficul 4.4 - Raportul dintre numărul studenților înscriși la licență și numărul studenților înscriși la masterat (anii universitari 2012/2013-2015/2016 ................................................................................................................................. 84 Graficul 4.5 - Raportul dintre cadrele didactice tinere și numărul total al cadrelor didactice în anii universitari 2014/2015-2015/2016 .................................................................................................................................................... 86 Graficul 4.6 - Raportul dintre numărul cadrelor didactice tinere și numărul total de cadre didactice pe categorii de universități în anii universitari 2014/2015-2015/2016 .................................................................................................... 87 Graficul 4.7 - Raportul dintre numărul cadrelor didactice conducători de doctorat și numărul total al cadrelor didactice pe categorii de universități în anii universitari 2014/2015-2015/2016............................................................................ 90 Graficul 4.8 - Media raportului pe funcții didactice din numărul total al personalului didactic titular cu funcția de bază în universitate în perioada 2005-2016 ............................................................................................................................ 91 Graficul 4.9 - Evoluția raportului dintre numărul diverselor categorii de cadre didactice raportate la numărul total de cadre didactice titulare în perioada 2005-2016 .............................................................................................................. 91 Graficul 4.10 - Media ponderii diferitelor categorii de cadre didactice din totalul cadrelor didactice titulare pe categorii de universități în perioada 2005-2016 ............................................................................................................................ 92


3

Graficul 4.11 - Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - clasa C2, cercetare științifică/creație artistică (total) ............. 95 Graficul 4.12 Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C3, Orientare internațională (Total) .............................. 109 Graficul 4.13 - Evoluția numărului studenților străini incoming în România și a studenților români outgoing prin programul ERASMUS (anii universitari 2011/2012 – 2014/2015).................................................................................. 115 Graficul 4.14 - Studenți Români Outgoing pe categorii de universități (anii universitari 2011/2012 – 2014/2015) ...... 116 Graficul 4.15 - Studenți Străini Incoming pe categorii de universități (anii universitari 2011/2012 – 2014/2015) ........ 116 Graficul 4.16 - Rata cadre didactice outgoing din numărul total de cadre didactice (anii universitari 2011/2012 – 2014/2015) ................................................................................................................................................................... 117 Graficul 4.17 - Rata studenților străini raportată la numărul total de studenți din universitățile din România în anii universitari 2012/2013-2015/2016 ............................................................................................................................... 117 Graficul 4.18 - Evoluția ratei studenților străini din numărul total de studenți în funcție de ciclul de studiu (anii universitari 2008/2009 – 2015/2016) ........................................................................................................................... 119 Graficul 4.19 - Rata studenților străini în funcție de cetățenie pe anii universitari 2014/2015-2015/2016 ................... 120 Graficul 4.20 - Ponderea programelor de studiu în funcție de limba de predare din numărul total de programe în perioada 2011/2012 – 2015/2016 ................................................................................................................................ 120 Graficul 4.21- Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - clasa C4, Orientare regională și echitate socială ................. 122 Graficul 4.22 - Ponderea studenților care provin din medii dezavantajate din numărul total de studenți înscriși la universitățile din România (2014/2015 și 2015/2016) .................................................................................................. 126 Graficul 4.23- Ponderea studenților care provin din medii dezavantajate în funcție de tipul de universitate urmat (anii universitari 2014/2015 – 2015/2016) ........................................................................................................................... 127 Graficul 4.24 - Rata studenților care provin din medii dezavantajate în funcție de euroregiune (anii universitari 2014/2015 – 2015/2016) .............................................................................................................................................. 127 Graficul 4.25 - Ponderea studenților care provin din medii dezavantajate în funcție de categorii pe anii universitari 2014/2015 – 2015/2016 ............................................................................................................................................... 129 Graficul 4.26 - Raportul cheltuielilor bursă/student (anii universitari 2011/2012 – 2014/2015) ................................... 129 Graficul 4.27 - Evoluția raportului fonduri nerambursabile din total venituri (anii universitari 2012/2013 – 2015/2016) ...................................................................................................................................................................................... 132 Tabelul 1.1 — Numărul de studenți înmatriculați la programe de studii universitare (2011-2016) ................................ 11 Tabelul 1.2 — Numărul de studenți înmatriculați în anul I de studii (2011–2016) .......................................................... 12 Tabelul 1.3 — Numărul cadrelor didactice titulare, pe funcții didactice, la universități publice (2006-2016) ................. 13 Tabelul 2.1 — Evoluția numărului de studenți înregistrați în sistemul de învățământ terțiar (ISCED5-8), în mii ............. 16 Tabelul 2.2 - Trendul evoluției numărului de studenți..................................................................................................... 17 Tabelul 2.3 - Ponderea (%) cheltuielilor publice cu educatia la nivel tertiar in PIB ........................................................ 26 Tabelul 3.1 — Numărul de studenți înmatriculați în programe de studii universitare (2008–2016) ............................... 37 Tabelul 3.2 — Numărul de studenți înmatriculați în anul I de studii, pe cicluri de studii (2008–2016) ........................... 39 Tabelul 3.3 — Numărul studenților pe formă de finanțare și cicluri de studii, la universități de stat (2016) ................... 39 Tabelul 3.4 — Alocații bugetare pentru finanțarea instituțională a universităților publice (2008–2016) ........................ 41 Tabelul 3.5 — Alocația medie pe student fizic (2008–2016) ........................................................................................... 41 Tabelul 3.6 — Structura fondurilor bugetare pentru finanțarea instituțională a universităților de stat (2013–2016) ..... 42 Tabelul 3.7 — Fondurile alocate în 2016 universităților de stat pentru studiilor universitare de doctorat, prin granturi doctorale (GD) ................................................................................................................................................................. 43 Tabelul 3.8 — Structura fondurilor alocate universităților de stat pentru studiile universitare de doctorat (2008 -2016) ........................................................................................................................................................................................ 45 Tabelul 3.9 — Numărul de studenți echivalenți unitari și alocația per student echivalent unitar în perioada 2009–2016 ........................................................................................................................................................................................ 46 Tabelul 3.10 — Situația finanțării instituțiilor de învățământ superior de stat din fonduri publice, în perioada 2013-2016 ........................................................................................................................................................................................ 48 Tabelul 3.11 — Situația repartizării pe universități a finanțării suplimentare, pentru anul 2016 .................................... 49 Tabelul 3.12 — Evoluția finanțării repartizate fără formulă de calcul, în perioada 2013-2016 ........................................ 53 Tabelul 3.13 — Influența modului de alocare a componentelor finanțării pentru anul 2016.......................................... 54 Tabelul 3.14 - Finanțarea complementară, prin Subvenții de Transport, perioada 2012-2016 ....................................... 57 Tabelul 3.15 - Studenți fizici eligibili transport și propunere repartizare pe universități alocații bugetare facilități transport urban, perioada 2012-2016 ............................................................................................................................. 57 Tabelul 3.16 - Studenți fizici eligibili transport, propunere repartizare alocații bugetare transport, alocații bugetare medii/student pe centre universitare, pentru perioada 2013 - 2016 ............................................................................. 59 Tabelul 3.17 – Valoarea (min. și max.) regie cămine și cuantum burse (pentru anul universitar 2016/2017) ................. 60 Tabelul 3.18 — Situația repartizării pe universități a finanțării instituționale totale, pentru anul 2016 .......................... 61 Tabelul 3.19 — Comparație între finanțarea instituțională pe universități, 2015 și 2016 ............................................... 62

Cuprins

4

Tabelul 4.1 - Raportul dintre numărul total de studenți și numărul cadrelor didactice în funcție de ramură de știință pe anii universitari 2014/2015-2015/2016........................................................................................................................... 80 Tabelul 4.2 - Raportul dintre numărul total de studenți și numărul total de cadre didactice titulare în funcție de universitate pe perioada 2014/2015-2015/2016 ............................................................................................................ 82 Tabelul 4.3 - Raportul dintre numărul studenților înscriși la master și numărul studenților înscriși la licență în funcție de ramură de știință pe anii universitari 2014/2015-2015/2016.......................................................................................... 83 Tabelul 4.4 - Raportul dintre numărul studenților de la masterat și numărul studenților de la licență în funcție de universitate în perioada 2012/2013-2015/2016 ............................................................................................................. 84 Tabelul 4.5 - Raportul dintre numărul cadrelor didactice tinere și numărul total de cadre didactice pe ramuri de știință în anii universitari 2014/2015-2015/2016 ....................................................................................................................... 86 Tabelul 4.6 - Raportul dintre numărul cadrelor didactice tinere și numărul total de cadre didactice în funcție de universități pe anii universitari 2014/2015-2015/2016 ................................................................................................... 88 Tabelul 4.7 - Raportul dintre numărul cadrelor didactice conducători de doctorat și numărul total al cadrelor didactice pe ramuri de știință în anii universitari 2014/2015-2015/2016 ....................................................................................... 89 Tabelul 4.8 - Coeficienții de corelație între ranguri, Spearman`s Rho, între indicatori ai clasei C1, respectiv C2, pentru ramura de știință – Matematică ...................................................................................................................................... 96 Tabelul 4.9 - Coeficienții de corelație între ranguri, Spearman`s Rho, între indicatori ai clasei C1, respectiv C2, pentru ramura de știință - inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială și management............................................ 98 Tabelul 4.10 - Coeficienții de corelație între ranguri, Spearman`s Rho, între indicatori ai clasei C1, respectiv C2, pentru ramura de știință - inginerie electrică, electronică și telecomunicații ........................................................................... 100 Tabelul 4.11 - Coeficienții de corelație între ranguri, Spearman`s Rho, între indicatori ai clasei C1, respectiv C2, pentru ramura de știință sociologie .......................................................................................................................................... 102 Tabelul 4.12 - Coeficienții de corelație între ranguri, Spearman`s Rho, între indicatori ai clasei C1, respectiv C2, pentru ramura de știință - științe politice ................................................................................................................................. 103 Tabelul 4.13 - Coeficienții de corelație între ranguri, Spearman`s Rho, între indicatori ai clasei C1, respectiv C2, pentru ramura de știință – filologie .......................................................................................................................................... 104 Tabelul 4.14 - Evoluția procentuală a studenților străini (buget și taxă) în funcție de domeniul fundamental și cicluri de studiu în perioada 2008/2009-2015/2016 .................................................................................................................... 118 Tabelul 4.15 - Numărul studenților străini în funcție de cetățenie, ciclu de studiu și ponderea acestora din total pe anii universitari 2014/2015; 2015/2016 .............................................................................................................................. 119 Tabelul 4.16 - Coeficienții de corelație între ranguri, Spearman`s Rho, între indicatori ai clasei C4 măsurați la nivel instituțional ................................................................................................................................................................... 125 Tabelul 4.17 - Raportul studenților care provin din medii dezavantajate din totalul studenților înscriși la universități în funcție de tipul de universitate și zona de proveniență (anii universitari 2014/2015 – 2015/2016) ............................. 128 Tabelul 4.18 - Raport studenți licență care desfășoară activități de practică, pe ramuri de știință, ani universitari 2014/2015 – 2015/2016 ............................................................................................................................................... 130 Tabelul 4.19 - Raportul între locurile în cămine studențești și numărul de studenți înscriși la învățământul de zi (anii universitari 2011/2012 – 2015/2016) ........................................................................................................................... 131 Tabelul 4.20 - Raportul locurilor în cămin la numărul de studenți înscriși la învățământul de zi în funcție de universitate (anii universitari 2014/2015 – 2015/2016) .................................................................................................................... 131 Tabelul 4.21 - Evoluție raport fonduri nerambursabile din venituri totale pe tipuri de universități (anii universitari 2012/2013 – 2015/2016) .............................................................................................................................................. 133


5

Rezumat

Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS) este un organism consultativ al Ministerului Educației și Cercetării Științifice, care funcționează din anul 1995. Conform art. 219, alin. 2 din Legea educației naționale nr. 1/2011, una dintre atribuțiile CNFIS este aceea de a prezenta anual Ministerului Educației un raport privind starea finanțării învățământului superior și măsurile de optimizare ce se impun, pe care îl face public.

Consiliul CNFIS și-a asumat continuarea demersurilor privind optimizarea sistemului de învățământ superior, ca urmare raportul se adresează actorilor instituționali și organizaționali, interesați de sistemul de învățământ superior, care pot avea o contribuție importantă la elaborarea unor politici publice informate în acest domeniu.

În vederea unei mai bune înțelegeri privind politica de finanțare a învățământului superior din Romania, în primul capitol al documentului de față este expus succint contextul legislativ, instituțional și organizațional. Capitolul doi este dedicat prezentării principalelor studii centrate pe tendințele internaționale și naționale privind evoluția studenților, cadrelor didactice și politicilor de finanțare. Capitolul al treilea conține prezentarea modalității de alocare a finanțării instituționale a universităților de stat, de la bugetul Ministerului Educației pentru anul 2016, în care se regăsește și prezentarea modului de alocare a fondului de dezvoltare instituțională - FDI prin competiție de proiecte (conform OMENCS nr. 3632/12.04.2016). În capitolul patru este prezentată analiza rezultatelor privind aplicarea indicatorilor de calitate în vederea repartizării finanțării suplimentare pe universități, conform Metodologiei de finanțare aprobată prin OMENCS 3530/29.03.2016. În capitolul final sunt detaliate propunerile elaborate și asumate de CNFIS atât în ceea ce privește soluțiile imediate, cât și în ceea ce privește posibilitățile de optimizare pe termen mediu și lung. O secțiune a acestui capitol este dedicată prezentării și justificării structurii și elementelor principale ale propunerii Metodologiei de finanțare pentru anul 2017.

Principalele concluzii ale raportului public anual al CNFIS evidențiază:

o subfinanțarea sistemului de învățământ superior din România - chiar dacă s-a constatat o creștere a fondurilor alocate de la buget, aceasta este insuficientă pentru creșterea calității învățământului superior și a competitivității universităților din România pe termen mediu și lung, afectând șansele de dezvoltare durabilă a societății românești în secolul XXI;

o necesitatea întăririi și perfecționării mecanismelor existente și dezvoltarea de noi mecanisme pentru valorificarea corectă și eficientă a resurselor existente la nivelul sistemului de învățământ superior;

o necesitatea stabilirii, la nivel național, a unei strategii coerente și a unui set de priorități pentru dezvoltarea pe termen lung a sistemului de învățământ superior din România.

Pentru optimizarea finanțării publice a învățământului superior, CNFIS susține următoarelor propuneri:

1. Ajustarea finanțării instituționale totale a învățământului superior la cadrul normativ și la obiectivele Strategiei 2020 privind asigurarea calității, implementarea unei finanțări care să țină seama de performanță, dar și de prioritizarea domeniilor cu potențial competitiv, respectiv a celor de specializare inteligentă sau de prioritate publică; întărirea legăturilor dintre Universitate și mediul economic și creșterea angajabilității absolvenților;

2. Continuarea implementării finanțării studiilor universitare de doctorat pe bază de granturi multianuale, dimensionate conform unor standarde de cost specifice domeniilor de studii și efectuarea de analize privind posibilitatea de extindere eșalonată a aplicării acestui mecanism la ciclurile de master și licență;

3. Creșterea cuantumului finanțării pe student;

4. Menținerea alocării pe bază de proiecte a fondului pentru dezvoltare instituțională;

Cuprins

6

5. Modernizarea învățământului terțiar prin organizarea unor programe de studii post-universitare și prin susținerea internaționalizării învățământului superior, inclusiv prin dezvoltarea cercetării științifice și a mobilității cadrelor didactice și a studenților;

6. Sporirea cuantumului diverselor forme de sprijin material pentru studenți și reformarea politicilor de alocare, în scopul asigurării echității privind accesul la educația de nivel universitar și atragerii studenților spre domenii de studii prioritare la nivel național;

7. Crearea cadrului normativ pentru dezvoltarea și finanțarea de la buget a unor forme flexibile de învățământ superior pe întreg parcursul vieții, care să permită adulților acumularea și certificarea unor competențe profesionale constitutive calificărilor de la nivel licență și/sau master, în condiții riguroase de asigurare a calității, garantate de cele mai performante universități din sistem;

8. Creșterea acurateței bazei informaționale a finanțării învățământului superior din România prin consolidarea, operaționalizarea efectivă și utilizarea eficientă a sistemelor informatice pentru învățământul superior;

9. Asigurarea vizibilității datelor la nivel național și internațional prin dezvoltarea de rapoarte centralizatoare în beneficiul factorilor de decizie.


7

Introducere

În cele peste două decenii de activitate neîntreruptă, Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS) a avut un rol central în procesul de modernizare treptată și permanentă a metodologiei de finanțare a universităților, putând fi considerat astăzi una dintre instituțiile cele mai importante în administrarea sistemului public național de învățământ universitar. În tot acest timp, Consiliul și-a bazat activitatea pe un set de valori și obiective, acceptate și neschimbate încă de la înființare:

o prin metodologiile de finanțare propuse, CNFIS a urmărit creșterea nivelului de predictibilitate și echitate în alocarea fondurilor publice și utilizarea unor metode riguroase, obiective și transparente;

o CNFIS a susținut permanent autonomia universităților, prin dimensionarea alocațiilor nu numai în funcție de cheltuielile implicate de desfășurarea activităților didactice și științifice, ci și în funcție de rezultatele efective ale acestora;

o CNFIS a încurajat creșterea calității în învățământul superior prin includerea elementelor calitative în formulele de finanțare și prin preocuparea pentru asigurarea stabilității la nivelul sistemului, utilizând algoritmi cu variații maxime prestabilite.

CNFIS a transpus valorile pe care le-a agreat inițial în principiile generale ale finanțării, dintre care cele mai importante sunt alocarea fondurilor în funcție de numărul de studenți, luându-se în considerare diferențele existente între resursele necesare pregătirii studenților pentru diferite forme sau domenii de studiu, și susținerea calității învățământului, prin alocarea diferențiată a fondurilor în funcție de performanțele înregistrate. Doar în acest fel au putut fi fundamentate obiectiv formulele matematice riguroase care au garantat mai mult de o decadă obiectivitatea și transparența alocării fondurilor publice către universități. Dacă, într-o primă etapă, a fost introdusă finanțarea pe student, o abordare cantitativă strictă, care reprezintă și în prezent o barieră esențială în calea adoptării unor decizii arbitrare în procesul de alocare a fondurilor de la buget către universități, trecerea la finanțarea pe baza indicatorilor de calitate a fost primul pas ce a condus la metodologia de finanțare actuală, care conține și elemente de natură calitativă pe ramuri de știință (cuantificarea riguroasă a performanței, prin intermediul unui set complex de indicatori, reprezentând o abordare inovativă chiar și din perspectiva europeană). Astfel, se poate evidenția faptul că în anul 2016, la propunerea CNFIS, un procent de 25% din alocațiile bugetare destinate Finanțării Suplimentare (FS) este rezultat din evaluarea și aplicarea indicatorilor de calitate, urmând ca în anii următori această pondere să crească gradual. De asemenea, anul 2016 reprezintă o premieră în alocarea Fondului de Dezvoltare Instituțională (FDI) prin competiție de proiecte.

Activitatea CNFIS nu s-a limitat la elaborarea politicilor privind finanțarea învățământului superior, ci a vizat și implementarea acestora. Încă de la înființare, Consiliul și-a asumat sarcina de a coordona activitatea unui grup executiv de experți, care a asigurat transpunerea metodologiilor adoptate în propuneri – atât anuale, cât și lunare – de alocare a fondurilor disponibile către universități. Totodată, Consiliul s-a implicat în mod direct în derularea unor proiecte cu importanță majoră pentru sistemul de învățământ superior, care au depășit granițele stricte ale politicilor de finanțare și au vizat identificarea și analiza rezultatelor și efectelor educației universitare. Se pot menționa proiecte precum „Registrul Matricol Unic”, „Absolvenții și piața muncii” și „Politici bazate pe evidențe și impactul asupra pieței forței de muncă”, EUROSTUDENT, studii care după implementare și-au demonstrat pe deplin utilitatea, răspunzând provocărilor importante cu care se confruntă în prezent sistemul universitar public din România.

Colaborarea directă și permanentă dintre Minister și Consiliu, atât în elaborarea politicilor publice privind învățământul superior, cât și în transpunerea lor în practică reprezintă unul dintre principalii factori care au asigurat stabilitatea și dezvoltarea sistemului. Deoarece, prin Legea educației naționale nr.1/2011, CNFIS a primit responsabilitatea elaborării anuale a unui Raport privind starea finanțării învățământului superior și măsurile de optimizare ce se impun, o parte dintre subiectele tratate în acest raport au constituit obiectul unor studii realizate la nivelul CNFIS, în scopul fundamentării propunerilor de aplicare a metodologiei de finanțare, raportul fiind un document integrator adresat nu numai experților și decidenților, ci tuturor celor

Introducere

8

interesați de evoluția mediului academic românesc. În acest fel, Consiliul urmărește instituționalizarea acestei practici de raportare, având ca obiectiv principal identificarea provocărilor majore existente la adresa sistemului național de educație și cercetare universitară și propunerea unor soluții pe termen scurt și mediu, în vederea îmbunătățirii continue a calității universităților publice. Raportul evidențiază, de asemenea, importanța cadrului normativ care guvernează învățământul public și privat superior din România, inclusiv necesitatea ca eventualele modificări ale acestuia să fie rezultatul unor dezbateri publice, bazate pe riguroase analize ex-ante ale implicațiilor acestor modificări și să fie integrate într-o viziune sistemică despre dezvoltarea pe termen lung a societății

Raportul de anul acesta este structurat pe cinci capitole, capitolul destinat analizei rezultatelor privind aplicarea indicatorilor de calitate pentru repartizarea Finanțării Suplimentare (FS) constituind centrul său de greutate.

Consiliul subliniază din nou importanța majoră a abordării în strategia națională privind învățământul superior, precum și în documentele de programare a fondurilor europene pentru perioada 2014-2020, a unor politici publice care să vizeze atingerea țintelor asumate de România în contextul „Strategiei 2020”: a) ajustarea metodologiei de finanțare în vederea stimulării performanțelor în educație și cercetare științifică de cel mai înalt nivel; b) implementarea unei finanțări care să țină seama de prioritizarea domeniilor cu potențial competitiv, respectiv a celor de specializare inteligentă sau de prioritate publică; c) creșterea predictibilității și a capacității de planificare strategică în cadrul sistemului, precum și d) diversificarea formelor de sprijin acordate studenților.

CNFIS este conștient că toate aceste propuneri nu se vor putea materializa fără sprijinul strategic acordat universităților în accesarea altor surse de finanțare, în afara bugetului național. De aceea, în Raport sunt incluse o serie de propuneri privind această problematică esențială în vederea dezvoltării sistemului.

În capitolul final, Consiliul reiterează elementele pe care le consideră fundamentale și pe care dorește să le supună dezbaterii publice în vederea îmbunătățirii propunerilor sale, dar și pentru găsirea unor noi soluții. CNFIS își menține invitația pentru actorii instituționali și organizaționali interesați de sistemul de învățământ superior de a contribui cu argumente fundamentate la elaborarea unor politici publice în acest domeniu.


9

Capitolul I. Elemente generale referitoare la finan țarea învățământului superior din România

În acest capitol prezentăm cadrul instituțional și organizațional al formulării și implementării politicilor de finanțare a învățământului superior.

I.1. Cadrul legal al finanțării învățământului superior

Legea Educației Naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, reprezintă în continuare și pentru anul 2016 principalul reper normativ care reglementează finanțarea învățământului superior din România. Modificările aduse de-a lungul timpului legii educației naționale nu au avut implicații în privința modalității de finanțare directă a instituțiilor de învățământ superior, ca urmare nu se pot constata măsuri care să conducă spre instabilitate sau lipsă de predictibilitate.

Articolul 8 al Legii stabilește cele două surse majore de finanțare a activităților de educație, indiferent de nivelul acesteia (preuniversitară sau universitară): bugetul de stat1 și venituri proprii pe care instituțiile de învățământ le pot utiliza autonom. Finanțarea învățământului superior de stat se face prin fonduri publice (art. 222, alineatul 3), în baza următorului set de cerințe: considerarea dezvoltării învățământului superior ca responsabilitate publică și a învățământului, în general, ca prioritate națională; asigurarea calității învățământului superior la nivelul standardelor din Spațiul European al Învățământului Superior pentru pregătirea resurselor umane și dezvoltarea personală ca cetățeni ai unei societăți democratice bazate pe cunoaștere; profesionalizarea resurselor umane în concordanță cu diversificarea pieței muncii; dezvoltarea învățământului superior, a cercetării științifice și creației artistice universitare pentru integrarea la vârf în viața științifică mondială.

Instituțiile de învățământ superior de stat obțin, potrivit art. 223, venituri din următoarele surse, enumerate de lege: alocări de la bugetul Ministerului Educației Naționale, pe bază de contract, pentru finanțarea de bază, finanțarea complementară și finanțarea suplimentară, realizarea de obiective de investiții, fonduri alocate pe bază competițională pentru dezvoltare instituțională, fonduri alocate pe bază competițională pentru incluziune, burse și protecția socială a studenților, precum și din venituri proprii, dobânzi, donații, sponsorizări și taxe percepute în condițiile legii de la persoane fizice și juridice, române sau străine, și din alte surse. Potrivit legii, toate acestea reprezintă venituri proprii ale instituțiilor de învățământ superior.

Finanțarea de bază se alocă pe baza unui contract instituțional încheiat între Minister și fiecare universitate de stat în parte și este multianuală pe toată durata unui ciclu de studii. Finanțarea complementară este alcătuită din trei categorii, în funcție de destinația cheltuielilor: subvenții pentru cazare și masă, fonduri alocate pe bază de priorități și norme specifice pentru dotări și alte cheltuieli de investiții și reparații capitale; fonduri alocate pe baze competiționale pentru cercetarea științifică universitară. Finanțarea suplimentară se realizează potrivit art. 197 prin alocarea către universități a unei sume totale de minimum 30% din suma alocată la nivel național universităților de stat ca finanțare de bază, pe baza unor criterii și a standardelor de calitate stabilite de Consiliul Național al Finanțării Învățământului Superior și aprobate de către Minister. În conformitate cu art. 197 alin. 2 se formează un fond distinct pentru dezvoltarea instituțională, din bugetul alocat Ministerului Educației Naționale. Fondul de dezvoltare instituțională se adresează celor mai performante instituții de învățământ superior din fiecare categorie2 și se alocă după criterii competitive

1 În bugetul adoptat pentru anul 2016, potrivit informațiilor prezentate public de Guvernul României (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2016/Ministerul_Educatiei_Nationale.pdf), pentru finanțarea de bază s-au alocat prin bugetul de stat 2.237.386 mii lei. 2 Legea face referire aici la cele trei categorii de universități în conformitate cu art. 193 alineatul 4: universități centrate pe educație, universități de educație și cercetare științifică (sau creație artistică) și universități de cercetare avansată și educație.

Capitolul I. Elemente generale referitoare la finanțarea învățământului superior din România

10

bazate pe standarde internaționale. Finanțarea instituțiilor de învățământ superior se face pe bază de contracte încheiate între Ministerul Educației Naționale și fiecare universitate în parte, în funcție de tipul finanțării (v. art. 223): contract instituțional pentru finanțarea de bază, pentru fondul de burse și protecție socială a studenților, pentru fondul de dezvoltare instituțională; contract complementar pentru finanțarea reparațiilor capitale, a dotărilor și a altor cheltuieli de investiții, precum și subvenții de cazare și masă. În baza art. 222, al. 1, din LEN nr.1/2011, învățământul universitar de stat este gratuit pentru cifra de școlarizare aprobată prin hotărâre de guvern și cu taxă. Pentru anul universitar 2015-2016, OMEN 3165/2015 (cu modificările și completările ulterioare) reglementează cadrul general de organizare și desfășurare a admiterii în ciclurile de studii universitare de licență, de master și de doctorat în timp ce Hotărârea Guvernului nr. 575/2015 (cu modificările și completările următoare) reglementează Nomenclatorul domeniilor și al specializărilor/programelor de studii universitare și a structurii instituțiilor de învățământ superior pentru anul universitar 2015-2016.

Pentru anul 2016 în privința actelor normative semnalăm și emiterea ordinelor de ministru care oferă un cadru explicit și dedicat de acordare a fondului pentru dezvoltare instituțională (OMENCȘ nr. 3632/12.04.2016) și a fondului pentru situații speciale (OMENCȘ nr. 5014/2016). Aceste reglementări sunt complementare Metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanțarea de bază și finanțarea suplimentară, a instituțiilor de învățământ superior de stat din România, pentru anul 2016 aprobată prin OMENCȘ nr. 3530/29.03.2016.

Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior (CNFIS) este un organism consultativ al Ministerului Educației și Cercetării Științifice și are, potrivit legii, următoarele atribuții: propune metodologia de finanțare a universităților și stabilește costul mediu per student echivalent pe cicluri și domenii de studii; verifică periodic, la solicitarea Ministerului Educației Naționale sau din proprie inițiativă, realizarea proiectelor de dezvoltare instituțională și eficiența gestionării fondurilor publice de către universități și face propuneri pentru finanțarea complementară a universităților pe bază de proiecte instituționale; prezintă anual Ministerului Educației Naționale un raport privind starea finanțării învățământului superior și măsurile de optimizare ce se impun (art. 219, alineatul 2). CNFIS contribuie la elaborarea unor indicatori multipli care să permită monitorizarea la nivel național a funcționării sistemului de învățământ superior (vezi de exemplu Art. 220). De asemenea, alături de Ministerul Educației Naționale, CNFIS poate efectua controale periodice asupra respectării condițiilor asumate de către universități prin contractele instituționale și contractele complementare.

http://www.cnfis.ro/wp-content/uploads/2016/04/ORDIN-nr.-3530-din-29-martie-2016.pdf


11

I.1.1. Scurtă descriere a sistemului de învățământ superior din România, în anul 2016

În anul 2016, anul universitar 2015/2016, în România funcționau, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică3, 56 de universități publice (de stat) și 43 de universități private (particulare) acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu. Avem în vedere aici acele organizații care administrează programe de studii de nivel universitar, sunt acreditate instituțional potrivit legii și au obținut implicit dreptul de a folosi titulatura universitate sau o altă denumire similară. În cadrul acestora funcționau 567 facultăți (dintre care 409 în cadrul universităților finanțate de la bugetul de stat), în acestea erau înmatriculați 411.229 studenți. Trebuie menționat aici faptul că datele disponibile nu permit încă identificarea numărului exact de persoane unice înmatriculate în universitățile din România, fie ele de stat sau private. Aceasta pentru că o persoană înmatriculată în mai multe universități poate fi numărată de mai multe ori, Registrul Matricol Unic fiind într-un proces susținut de operaționalizare și de actualizare a situației școlare a datelor studenților la momentul redactării acestui raport. Important de menționat este caracterul temporar al acestei situații având în vedere nivelul semnificativ de populare cu date a sistemului informatic amintit.

Se poate remarca continuarea tendinței de contractare cantitativă a sistemului învățământului superior din România. Astfel, trendul de masificare prevalent în anii 1990-20084 a fost inversat începând din anul universitar 2009/2010, sub impactul combinat al scăderii numerice a cohortelor născute după 1990, al reducerii numărului anilor de studii la nivel licență datorită implementării sistemului Bologna începând din 2005 (cu efecte statistice vizibile în 2008 și 2009) și al scăderii numărului absolvenților de bacalaureat (efect combinat al abandonului școlar în învățământul preuniversitar și al creșterii exigenței examenului de bacalaureat începând din 2011). Este evident faptul că există mai multe surse potențiale pentru scăderea drastică și constantă a numărului de înmatriculări în universitățile din România. Aceste cauze sunt atât interne sistemului universitar cât și externe acestuia. Rata de tranziție extrem de mică dinspre programele de studii de licență spre cele de master afectează vizibil ratele de cuprindere pe vârste ale persoanelor tinere în acest nivel de educație. De asemenea, aparent, nu există o relație statistic semnificativă între valorile absolute ale populației absolvenților ciclului secundar al sistemului național de educație și numărul de înmatriculări în anul I la universitățile publice. Consiliul menține și pentru actualul Raport public, ideea ca aceste constatări descriptive ar trebui să constituie baza unor studii aprofundate care să identifice corect sursele declinului înmatriculărilor în universitățile din România și să propună politici publice informate pentru corectarea acestor tendințe. În acest sens, remarcăm faptul că MEN a făcut un prim pas pe parcursul anului 2016, revitalizând Consiliul Național pentru Statistică și Prognoză a Învățământului Superior (CNSPIS), care probabil va avea în vedere și astfel de studii.

TABELUL 1.1 — NUMĂRUL DE STUDENȚI ÎNMATRICULAȚI LA PROGRAME DE STUDII UNIVERSITARE (2011-2016)5

An universitar Total

(public și privat) Public

Public (MENCȘ)

din care Privat

buget Cu taxă

2016/2017 531.586 464.642 445.048 291.131 153.917 66.944

2015/2016 535.218 465.012 449.152 289.982 159.170 70.206

2014/2015 541.653 464.149 448.939 287.927 161.012 77.504

2013/2014 578.705 485.148 461.582 287.300 174.282 93.557

2012/2013 618.157 501.623 479.876 285.652 194.224 116.534

3 Vezi Anuarul Statistic al României 2016, Institutul Național de Statistică, 2017, precum și http://statistici.insse.ro/shop/: Raportul ”SCL103L – Studenți și cursanți înscriși în învățământul superior, pe grupe de specializări”. 4 Pentru o analiză statistică detaliată a evoluției numărului de înmatriculări în universitățile din România vezi secțiunea 1.3 din prezentul Raport. 5 Valorile pentru universitățile private, implicit cele totale, lipsesc datorită faptului că la data redactării prezentului raport acestea nu erau disponibile public la INS. Datele privind universitățile de stat sunt disponibile din baza de date administrată de CNFIS.

http://statistici.insse.ro/shop/


12

An universitar Total (public și privat)

Public Public

(MENCȘ) din care

Privat

buget Cu taxă

2011/2012 705.333 543.484 520.853 289.087 231.766 161.849

2010/2011 871.842 598.828 579.290 288.580 287.710 273.014 Sursa: INS, pentru datele privind învățământul universitar de stat / public și particular / privat (raportarea pentru începutul anului universitar), datele pentru învățământul public, perioada 2011-2016, incluzând și datele privind învățământul militar de stat; CNFIS, pentru datele privind învățământul universitar de stat / public finanțat de MENCȘ (raportarea cu data de referință 1 ianuarie).

Tabelul 1.1 evidențiază scăderea dramatică la nivelul studenților înmatriculați în regim cu taxă la toate cele trei niveluri de programe de studii (licență, master și doctorat), ceea ce a condus la reducerea semnificativă a ponderii studenților cu taxă din numărul total de studenți și implicit la diminuarea veniturilor universităților publice și private deopotrivă. Cu toate acestea, trebuie remarcată creșterea ușoară, însă constantă a numărului studenților din universitățile de stat, finanțați de la buget, precum și stabilizarea numărului de studenți din învățământul public în jurul cifrei 465.000 pentru al treilea an consecutiv, având în vedere trendul semnificativ descendent identificat începând dinainte de 2010.

Analiza separată a numărului de studenți înmatriculați în anul I de studii la universitățile de stat permite sesizarea mai clară a evoluției acestor modificări ale numărului total de studenți. Sintetic se observă situația stabilă la nivelul doctoratului, tendința de stabilizare începută în anul 2015/2016 la nivelul masteratului și scăderea drastică a studenților înmatriculați la ciclul licență, în învățământul public și mai ales în cazul învățământului public cu taxă (v. Tabelul 1.2).

TABELUL 1.2 — NUMĂRUL DE STUDENȚI ÎNMATRICULAȚI ÎN ANUL I DE STUDII (2011–2016)6

An universitar

Total licență (public+ privat)

Public MENCȘ (licență, anul 1)

din care Privat (licență, anul 1)

Total master MENCȘ

(public, anul 1)

Total doctorat

MENCȘ (public, anul 1)

buget cu taxă

2016/2017 101.186 60.935 40.251 46.533 4.567 2015/2016 - 109.813 63.231 46.582 - 46.733 4.674

2014/2015 123.568 102.167 61.795 40.372 18.628 49.521 4.719

2013/ 2014 128.992 106.741 62.264 44.477 22.251 50.923 4.619

2012/ 2013 134.011 105.966 60.865 45.101 28.045 53.683 3.856

2011/ 2012 142.348 110.577 61.903 48.674 31.771 53.094 4.148 Sursa: INS, pentru datele privind învățământul universitar particular / privat (raportarea pentru începutul anului universitar); CNFIS, pentru datele privind învățământul universitar de stat / public (pe baza raportărilor realizate de universități, cu data de referință 1 ianuarie a fiecărui an universitar, datele privind anii universitari 2012/2013, 2013/2014, 2014/2015 și 2015/2016 au fost actualizate pe baza rezultatelor etapei de verificare a datelor raportate de universități).

Desigur, datele referitoare la numărul studenților înmatriculați în anul I s-ar cuveni să fie completate cu o analiză a fenomenului de abandon al studiilor universitare, fenomen determinat de criza economică, de insuficiența serviciilor de consiliere și orientare profesională oferite de instituțiile de învățământ superior, și de scăderea stimulentelor aferente finalizării cu succes a diverselor cicluri de studii. Totuși, consolidarea serviciilor de consiliere și orientare profesională a fost avută în vedere de CNFIS și MEN prin susținerea în cadrul Competiției pentru alocarea fondului pentru dezvoltare instituțională din anul 2016 a unui domeniu strategic dedicat acestei dimensiuni, acțiune care se dorește a fi continuată și în viitor.

Efectele scăderii dramatice a numărului de studenți cu taxă au fost resimțite cu precădere de universitățile private. Dacă în anul universitar 2008/2009, anul de vârf al înmatriculărilor în învățământul superior privat,

6 Valorile pentru universitățile private, implicit cele totale, nu erau disponibile public la INS, la data redactării prezentului raport. Datele privind universitățile de stat sunt disponibile din baza de date utilizată de CNFIS, pe baza raportărilor realizate de universități către MEN.


13

peste 410.000 de studenți cu taxă studiau la universități private (v. secțiunea I.3.1 a Raportului public pentru anul 2014), numărul lor a scăzut la sub 80.000 în anul universitar 2014/2015, continuând să scadă și în anii următori, plasându-se sub pragul de 70.000 de studenți la nivelul anului universitar 2016/2017. Merită să se sublinieze declinul major înregistrat de studenții la forma de învățământ la distanță după 2008/2009, la forma cu frecvență redusă după 2010/2011, și tendința de trecere la învățământul de zi.

Pentru multe universități particulare, din ce în ce mai accentuat se pune problema pur și simplu a existenței ca instituții de învățământ superior. În cazul unora dintre ele, scăderea numărului de studenți a făcut ca multe programe de studii să nu mai aibă masa critică pentru a fi sustenabile economic, și să fie închise sau comasate, ajungându-se implicit la restructurarea facultăților, numărul acestora scăzând în decurs de un an de zile cu 22 de unități.

Efectele au fost considerabile și pentru universitățile de stat, care s-au văzut confruntate cu o scădere severă a veniturilor provenite din taxe de studii, și deci cu o dependență mai accentuată față de veniturile obținute din alocări de fonduri de la bugetul de stat.

Nu este singura problemă cu care se confruntă universitățile de stat. În anul universitar 2011/2012, datorită aplicării prevederilor cu privire la pensionare din Legea educației naționale nr. 1/2011 și datorită blocării multă vreme a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice, numărul total al persoanelor angajate în sistemul învățământului superior a scăzut. Eliminarea unora dintre aceste restricții a condus începând cu anul universitar 2012/2013 la încetinirea acestei evoluții negative, v. Tabelul 1.3, doar pentru învățământul de stat, încetinire confirmată și de cifrele ultimilor doi ani universitari.

TABELUL 1.3 — NUMĂRUL CADRELOR DIDACTICE TITULARE, PE FUNCȚII DIDACTICE, LA UNIVERSITĂȚI PUBLICE (2006-2016)

An universitar

Total Profesor Conferențiar Lector/Șef de

lucrări Asistent

universitar Preparator

2016/2017 22.207 4.228 5.518 8.477 3.980 4

2015/2016 22.323 4.240 5.380 8.317 4.314 72

2014/2015 22.947 4.071 5.299 8.258 4.923 396

2013/2014 23.045 3.855 5.065 8.278 5.274 573

2012/2013 23.124 3.734 4.748 8.086 5.742 814

2011/2012 23.593 4.232 4.596 7.445 6.214 1.106

2010/2011 24.291 4.733 4.647 6.755 6.523 1.633

2009/2010 25.374 5.023 4.846 7.024 6.733 1.748

2008/2009 25.189 5.113 4.717 6.725 6.839 1.795

2007/2008 24.788 5.046 4.503 6.596 6.794 1.849

2006/2007 24.543 4.917 4.315 6.547 6.824 1.940 Sursa: CNFIS, pe baza raportărilor realizate de universități, cu data de referință 1 ianuarie a fiecărui an universitar.

Dacă avem în vedere și măsurile reparatorii cu privire la cuantumul veniturilor salariale – restabilirea salariilor bugetarilor la nivelul de dinainte de reducerea forțată din iunie 2010 și aplicarea parțială a hotărârilor judecătorești de restituire a sumelor neplătite în 2010-2012 – se poate observa o creștere a presiunii salariale la nivelul celor mai multe dintre universitățile din România. Mai mult, observăm o tendință interesantă a evoluției numărului de persoane pe funcții didactice. Se pare că în perioada 2011-2015 universitățile au optat pentru promovarea personalului existent sau să angajeze persoane direct în funcții didactice superioare (conferențiar și profesor). Acestea sunt însoțite de un nivel de salarizare evident superior, în condițiile în care resursele financiare alocate universităților publice sunt, în termeni reali, din ce în ce mai reduse. Încredințarea în actualul cadru normativ a concursurilor pentru ocuparea posturilor universitare exclusiv universităților, absența unei validări externe a rezultatelor (rol deținut de CNATDCU până în 2011) și revizuirea în 2012 și 2013 a unora dintre standardele minime ale CNATDCU pentru ocuparea posturilor de conferențiar și profesor au facilitat acest proces de ocupare a posturilor didactice de nivel superior.

Un aspect care merită consemnat este reprezentat de raportul reieșit în urma analizei procentuale a scăderii numărului de studenți în perioada 2010 – 2016, comparativ cu numărul de cadre didactice titulare în aceeași perioadă. Cu alte cuvinte, dacă în universitățile publice numărul studenților a scăzut în perioada menționată cu 23,17%, de la 579290 la 445048 de studenți, nu putem spune același lucru și despre dinamica numărului


14

de cadre didactice, care pentru aceeași perioadă s-a contractat cu 8,57%, de la 24291 la 22207 de cadre didactice titulare.

Tot pentru intervalul anilor 2010 – 2016 se poate constata că în valorii medii la începutul perioadei invocate, unui cadru didactic titular îi corespundeau 23,84 studenți, ajungând ca la nivelul anului 2016 să îi corespundă cu aproape 4 studenți mai puțin, adică 20,04 studenți per cadru didactic, ceea ce aparent ar putea conduce către o creștere a calității actului educațional însă aceasta ar putea fi consemnat doar ca unul dintre indicatorii de calitate ce pot fi avuți în vedere. Cum nivelul salariilor din sistemul de învățământ superior este încă foarte mic în România comparativ cu restul țărilor Uniunii Europene și este relativ scăzut chiar și în comparație cu salariile medii la nivelul economiei naționale, iar așteptările de creștere sunt considerabile și legitime, este de prevăzut că această presiune structurală se va accentua în anii următori și – dacă nu se va putea realiza o sporire semnificativă a resurselor financiare atrase, fie de la buget, fie din alte surse - va contribui la tensionarea sistemului. Cu alte cuvinte, prin creșterea presiunii salariale asupra fondurilor alocate către universități se produce o alocare din ce în ce mai mică în detrimentul altor tipuri de investiții și cheltuieli. Creșterea accelerată a numărului de conferențiari și profesori, dublată de scăderea alocațiilor bugetare de la bugetul de stat către universitățile publice, duce inevitabil la diminuarea fondurilor alocate pentru cercetare științifică, inovare sau servicii oferite studenților (consiliere, cazare etc.). La rândul lor acestea afectează numărul de înmatriculări în universități și contribuie la scăderea populației de studenți.

În opinia CNFIS, tendințele generale de evoluție ale sistemului învățământului superior din România sunt îngrijorătoare. Pentru ameliorarea tensionării sistemului și a declanșării unei crize acute este nevoie de adoptarea unor măsuri coerente, preferabil subsumate unei viziuni strategice cu privire la rolul învățământului superior în dezvoltarea viitoare a României. Aceste măsuri vor trebui să vizeze nu doar îndeplinirea obiectivelor asumate în cadrul Strategiei 2020 a Uniunii Europene, ci și dezvoltarea pe termen mediu și lung a universităților din România, sporirea competitivității lor la nivel mondial, precum și maximizarea contribuției lor la creșterea potențialului capitalului uman din societatea românească. Unele dintre propunerile concrete în acest sens vor fi expuse în capitolul IV al prezentului raport.

15

Capitolul II. Tendințe internaționale în finanțarea învățământului terțiar

Analiza principalelor caracteristici și tendințe înregistrate în evoluția învățământului terțiar pe plan internațional, precum și în finanțarea acestuia, reprezintă o cerință importantă pentru obținerea informațiilor necesare fundamentării politicilor în acest sector. Analizele comparative la nivel internațional sunt puternic afectate de asigurarea comparabilității indicatorilor utilizați, atât din punct de vedere al conținutului, cât și al modalității de exprimare, datele publicate de EUROSTAT asigurând un înalt grad de comparabilitate între țările membre ale Uniunii Europene. Capitolul de față prezintă, pe scurt, principalele caracteristici și tendințe ale sistemului de învățământ superior la nivelul UE privind atât dimensiunea activității din învățământul terțiar (determinanți ai nevoii de finanțare), cât și indicatorii care arată nivelul finanțării învățământului terțiar.

II.1. Determinanții principali ai cheltuielilor în învățământul terțiar

Numărul de studenți, numărul personalului didactic, structura învățământului terțiar pe domenii și cicluri de studii etc. sunt principalii determinanți ai nivelului de finanțare ai învățământului terțiar. Analiza dimensiunii și evoluției în timp a numărului de studenți și a numărului personalului didactic, se impune, cu atât mai mult, în condițiile în care structura costurilor curente arată faptul că în învățământul terțiar o pondere importantă o au cheltuielile de natură salarială, acestea fiind influențate, în principal, de nivelul salariului și de numărul de studenți care revin la un cadru didactic. La nivelul anului 2014, acestea reprezintă peste 50% din cheltuielile directe în majoritatea țărilor, înregistrând un nivel de peste 75% în Franța, Belgia, Danemarca, Polonia (Graficul 2.1).

GRAFICUL 2.1 —STRUCTURA CHELTUIELILOR CURENTE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL TERȚIAR 2014 (%)

Sursa: Date publicate de OECD

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Cheltuieli salariale Alte cgeltuieli directe


16

II.1.1. Numărul de studenți

Analiza evoluției numărului de studenți din perioadă 2003-2015 arată faptul că la nivelul UE28, și în majoritatea țărilor membre, se manifestă o tendință de reducere a numărului total de studenți, după vârful atins în anul 2011, în principal determinat și de efectele introducerii sistemului Bologna în mai multe țări (Tabelul 2.1).

TABELUL 2.1 — EVOLUȚIA NUMĂRULUI DE STUDENȚI ÎNREGISTRAȚI ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂȚĂMÂNT TERȚIAR (ISCED5-8), ÎN MII

Sursa: EUROSTAT.

În perioada 2003 – 2011 s-a înregistrat o creștere puternică a numărului de studenți la nivelul UE28, cu un spor mediu anual de aproximativ 280 mii de studenți, ceea ce înseamnă un plus de 2,4 milioane de studenți în anul 2011 față de anul 2003. În perioada menționată, cu o creștere medie de 46.55 mii de studenți anual, România înregistrează cea mai mare creștere medie anuală din Uniunea Europeană.

Începând cu anul 2012, tendința de evoluție a numărului de studenți se schimbă, înregistrând-se o scădere a numărului total de studenți în majoritatea țărilor, pe fondul unor modificări mixte de la un an la altul. În perioada 2011 – 2015, pe ansamblu UE s-a înregistrat un trend negativ cu o scădere medie anuală de aproximativ 290 mii de studenți. În România se înregistrează un puternic trend negativ: dacă în perioada 2003 – 2011 România a înregistrat cea mai mare creștere medie anuală a numărului de studenți, în perioada 2011 – 2015 se înregistrează cea mai mare scădere medie anuală: aproximativ 79 mii de studenți. Scăderea înregistrată la nivelul UE28 este însoțită de evoluții mixte la nivel de țări, atât ca tendință cât și ca intensitate a evoluției (Tabelul 2.2).

TARA 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

European Union (28 countries)17,883.5 18,359.2 18,664.8 18,919.2 19,024.2 19,180.6 19,609.4 19,991.1 20,283.3 20,245.9 18,859.8 19,530.6

Belgium 374.7 386.1 389.5 394.4 393.7 401.7 425.2 445.3 462.4 477.7 488.5 495.9 504.7

Bulgaria 230.5 228.5 237.9 243.5 258.7 264.5 274.2 287.1 285.3 285.0 284.0 283.3 279.0

Czech Republic287.0 318.9 336.3 337.4 362.6 392.5 416.8 437.4 446.2 440.2 427.4 418.6 395.5

Denmark 201.7 217.1 232.3 228.9 232.2 230.7 234.6 240.5 258.9 275.0 291.1 301.4 313.8

Germany 2,242.4 2,330.5 2,268.7 2,289.5 2,278.9 2,245.1 2,438.6 2,555.6 2,763.1 2,939.5 2,780.0 2,912.2 2,977.8

Estonia 63.6 65.7 67.8 68.3 68.8 68.2 68.4 69.0 69.1 67.6 64.8 60.0 55.2

Ireland 181.6 188.3 186.6 186.0 190.3 178.5 182.6 194.0 196.3 192.6 199.4 203.9 214.6

Greece 561.5 597.0 646.6 653.0 602.9 637.6 : 641.8 660.7 663.7 659.3 677.4 677.4

Spain 1,840.6 1,839.9 1,809.4 1,789.3 1,777.5 1,781.0 1,800.8 1,879.0 1,950.5 1,965.8 1,969.4 1,982.2 1,963.9

France 2,119.1 2,160.3 2,187.4 2,201.2 2,179.5 2,164.5 2,172.9 2,245.1 2,259.4 2,296.3 2,338.1 2,388.9 2,424.2

Croatia 121.7 126.3 134.7 136.6 140.0 143.4 139.1 149.9 154.0 157.3 164.6 166.1 162.0

Italy 1,913.4 1,986.5 2,015.0 2,029.0 2,033.6 2,013.9 2,011.7 1,980.4 1,967.6 1,925.9 1,872.7 1,854.4 1,826.5

Cyprus 18.3 20.8 20.1 20.6 22.2 25.7 31.0 32.2 32.1 31.8 32.0 33.7 37.2

Latvia 118.9 127.7 130.7 131.1 129.5 127.8 125.4 112.6 103.9 97.0 94.5 89.7 85.9

Lithuania 167.6 182.7 195.4 198.9 199.9 204.8 210.7 201.4 187.1 175.1 159.7 148.4 140.6

Luxembourg 3.1 : : 2.7 : : : : 5.4 6.1 6.9

Hungary 390.5 422.2 436.0 438.7 431.6 413.7 397.7 389.0 381.9 380.8 359.0 329.5 307.7

Malta 8.9 7.9 9.4 8.9 9.8 9.5 10.4 10.8 11.5 12.2 12.6 12.6 13.2

Netherlands 526.8 543.4 565.0 579.6 590.1 602.3 618.5 650.9 780.0 793.7 842.6

Austria 229.8 238.5 244.4 253.1 261.0 284.8 308.2 350.2 361.8 376.5 422.8 421.2 426.0

Poland 1,983.4 2,044.3 2,118.1 2,145.7 2,146.9 2,166.0 2,150.0 2,148.7 2,080.3 2,007.2 1,902.7 1,762.7 1,665.3

Portugal 400.8 395.1 380.9 367.3 366.7 376.9 373.0 383.6 396.3 390.3 371.0 362.2 337.5

Romania 643.9 685.7 738.8 835.0 928.2 1,056.6 1,098.2 999.5 871.8 705.3 618.2 578.7 541.7

Slovenia 101.5 104.4 112.2 114.8 115.9 115.4 114.4 114.9 107.1 104.0 97.7 92.8 85.6

Slovakia 158.1 164.7 181.4 197.9 218.0 229.5 235.0 234.5 226.3 221.2 209.5 197.9 184.4

Finland 291.7 299.9 306.0 309.0 309.2 309.6 296.7 303.6 308.3 308.9 309.0 306.1 302.5

Sweden 414.7 429.6 426.7 422.6 413.7 406.9 422.6 455.0 463.5 453.3 436.6 429.4 428.6

United Kingdom2,287.8 2,247.4 2,287.5 2,336.1 2,362.8 2,329.5 2,415.2 2,479.2 2,492.3 2,495.8 2,386.2 2,352.9 2,330.3


17

TABELUL 2.2 - TRENDUL EVOLUȚIEI NUMĂRULUI DE STUDENȚI

Tendință 2003 - 2015 2011 - 2015

CRESCĂTOR

Belgia, Bulgaria, Republica Ceha, Danemarca, Germania, Irlanda, Spania, Franța, Croația, Cipru, Malta, Austria, Slovacia, Finlanda, Suedia, UK, Estonia, Italia, Letonia, Lituania, Portugalia, Romania, Slovenia

Belgia, Danemarca, Germania, Irlanda, Spania, Franța, Croația, Cipru, Malta

DESCRESCĂTOR Ungaria, Portugalia

Bulgaria, Republica Ceha, Estonia, Italia, Letonia, Lituania, Ungaria, Austria, Polonia, Portugalia, Romania, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia, UK

Sursa : Calculat pe baza datelor EUROSTAT

Analizând perioada cea mai recentă pentru care sunt disponibile date (2013 - 2015), putem spune că una dintre caracteristicile evoluției numărului de studenți este tendința de reducere în țările din Europa Centrală și de Est precum și în Țările Baltice. Astfel, în 15 țări din cele 28 ale UE se înregistrează o scădere a numărului de studenți față de anul precedent, atât în anul 2014 cât și în anul 2015, majoritatea țărilor fiind din zona menționată. În 17 țări se realizează o scădere a numărului de studenți în anul 2015 față de anul 2013. Pentru țările din această categorie, scăderi exprimate cu două cifre, în perioadă 2013 – 2015, s-au înregistrat în: Estonia (-14,8%), Ungaria (-14,29), Polonia (-12,47%), România (-12,37%), Slovenia (-12,37%), Slovacia (12,01%) și Lituania (-11,94).

GRAFICUL 2.2 - DINAMICA NUMĂRULUI DE STUDENȚI, FAȚĂ DE ANUL PRECEDENT (%)

Sursa: EUROSTAT

La polul opus, numai 7 țări, majoritatea din Europa de Vest, au înregistrat o creștere atât în anul 2014 cât și în anul 2015: Irlanda, Germania, Malta, Franța, Belgia, Cipru și Danemarca. Totuși, evoluția numărului total de studenți are caracteristici diferite pe tipuri de instituții de învățământ: instituții publice și instituții private, cu implicații directe asupra procesului de finanțare.

Dacă ne referim la țările din Europa Centrală și de Est precum și la Țările Baltice, evoluțiile negative ale numărului total de studenți sunt însoțite de scăderea accentuată a numărului de studenți din învățământul privat în timp ce în învățământul public evoluțiile, în general negative, sunt de mai mică amploare (Graficul 2.2).

0

20

40

60

80

100

120

2014 2015


18

Astfel, în instituțiile publice numărul de studenți a scăzut în 2014 în majoritatea țărilor, cea mai mare reducere fiind înregistrată în Estonia (-7,42%), creșteri realizându-se doar în 9 țări, cea mai mare creștere fiind înregistrată în România (+20,47%).

În anul 2015, față de 2014, la nivelul UE, în instituțiile publice numărul de studenți scade cu 0,93%, scăderea înregistrându-se și în 16 din cele 27 de țări pentru care EUROSTAT publică date. România face parte din această categorie, cu o reducere a numărului de studenți în instituțiile publice cu 4,33%. Totuși, țările din Europa de vest s-au menținut pe un trend crescător al numărului de studenți în instituțiile publice: Danemarca (+4,1%), Belgia (+2,81%), Germania (+1,55%), Olanda (+1,71%) etc.

Totodată, numărul de studenți din instituțiile private înregistrează o scădere continuă și de mare intensitate în țările din Europa centrală și de est și în Țările Baltice, o evoluție descendentă accentuată înregistrându-se și în țara noastră. Astfel, în 2014 numărul de studenți din instituțiile private a scăzut cu cca. 57% față de anul anterior, scădere continuată în anul 2015 față de anul 2014 (-17,12%). Totuși, creșteri ale numărului de studenți în instituțiile private sunt specifice în principal țărilor din vestul Europei: Irlanda (+66,33%), Danemarca (+3,98%), Germania (+9,95%), Austria (+ 5,28%) Italia (+4,5 %) etc.

Pentru țările din Europa centrală și de est precum și pentru Țările Baltice, faptul că indicele numărului de studenți în instituțiile publice este mai mare decât indicele corespunzător în instituțiile private, are ca rezultat creșterea ponderii studenților în instituțiile publice, consolidarea poziției învățământului public în învățământul terțiar, lucru care are impact direct asupra eforturilor guvernamentale de finanțare a activității în acest sector, dar și de perfecționare a mecanismului de repartizare a finanțării pe universități, astfel încât să se asigure realizarea politicii promovate în domeniul educației la nivel terțiar.

GRAFICUL 2.3 - PONDEREA STUDENȚILOR ÎN INSTITUȚII PUBLICE DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR

Sursa : EUROSTAT

%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2013 2014 2015


19

II.1.2. Intrări de noi studenți

Numărul total de studenți este determinat direct de intrările de noi studenți în învățământul terțiar. Sub influența unor fenomene demografice în special, dar și a mobilității studenților în cadrul UE intrările în învățământul terțiar au înregistrat în majoritatea țărilor o tendință preponderent de scădere.

GRAFICUL 2.4 - DINAMICA NUMĂRULUI DE STUDENȚI NOU INTRAȚI, 2014-2015

Sursa: EUROSTAT

În perioada 2013 – 2015 (perioadă pentru care sunt publicate pe EUROSTAT cele mai recente date) numărul de noi intrări în sistemul de învățământ terțiar la nivel de licență a înregistrat scăderi în majoritatea țărilor UE. În 10 dintre cele 15 țări pentru care datele publicate permit calculul dinamicii față de anul 2013, numărul studenților nou intrați scade: numai în 4 țări se înregistrează creșteri: UK ( +10,36%), Germania (+3,49%), Malta (+2,58%), Danemarca (+1,54%), cele mai mari scăderi fiind înregistrate în: Ungaria (-23,5%), Letonia (-16,6%), Estonia (-13%).

GRAFICUL 2.5 - DINAMICA NUMĂRULUI DE STUDENȚI NOU INTRAȚI, 2014-2015 (NIVEL LICENȚA)

Sursa: EUROSTAT

În anul 2015, declinul numărului de noi intrați s-a accentuat în 15 țări din cele 20 pentru care datele permit calculul dinamicii față de anul anterior, astfel, se observă următoarele scăderi: Bulgaria ( -4,5%), Germania (-1,8%), Estonia (-12,1%), Letonia (–5,7%), Ungaria (-6,5%), Austria (-4,7%), Finlanda (-3,4%), Slovenia (-4,5%), Slovacia (-11,3%), Luxemburg (-22,3%). De remarcat că în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Portugalia, Slovacia se înregistrează scăderi a numărului celor nou intrați atât în 2014, cât și în 2015.

20

40

60

80

100

120

140

160

BACHELOR MASTER DOCTORAT

20

40

60

80

100

120

2014 2015


20

La nivelul ciclului de masterat, scăderea numărului de nou intrați se manifestă într-o formă generalizată în anul 2015. Astfel, dacă în anul 2014 numai 4 țări înregistrează scăderi față de anul anterior: Estonia (-5%), Lituania (-6,83%), Slovacia (-2,47%), Portugalia (-0,33%), celelalte 12 țări înregistrând creșteri, în unele cazuri substanțiale: UK (+16,2%), Cipru (+17,68%), Grecia (+15,29%), Danemarca (+12,54%), Germania (-9,52%) etc., în anul 2015 se înregistrează un recul important, în 11 țări scade numărul celor nou intrați și doar în 8 țări se înregistrează creștere.

GRAFICUL 2.6 - DINAMICA NUMĂRULUI DE STUDENȚI NOU INTRAȚI, 2014-2015 (NIVEL MASTER)

Sursa: EUROSTAT

În condițiile unor evoluții mixte la nivel de țara, 5 țări înregistrează creșteri consecutive în cei doi ani: Germania, Cipru, Letonia, Ungaria și Finlanda, iar trei țări scăderi consecutive în cei doi ani: Lituania, Portugalia, Slovacia. În cazul studiilor de doctorat tendința este în general de scădere a numărului celor nou intrați. Astfel în anul 2014 în 10 țări din 15 pentru care avem date disponibile se înregistrează scăderi, iar în anul 2015, 13 țări din 19 pentru care se poate calcula dinamică înregistrează scăderi. De subliniat că țările cu pondere mare în numărul de doctoranzi la nivelul UE28 înregistrează reduceri semnificative în 2015: Germania (-27,7%), Danemarca (-10,8%), Franța (-4,4%), Austria (-5,6% ).

GRAFICUL 2.7 - DINAMICA NUMĂRULUI DE STUDENȚI NOU INTRAȚI, 2014-2015 (NIVEL DOCTORAT)

Sursa: EUROSTAT

20

40

60

80

100

120

140

2014 2015

20

40

60

80

100

120

140

160

2014 2015


21

II.1.3. Mobilitatea studenților

În condițiile mobilității actuale, o serie de țări asigură o proporție importantă din studenții înrolați prin mobilități din alte țări. Ponderea studenților străini tinde să crească în ultima perioadă. Astfel, nivelul median al ponderii studenților străini în totalul studenților, pentru 24 de țări pentru care sunt publicate date a crescut de la 2,55% în 2013 la 2,95% în 2014 și 3,45% în 2015, concomitent cu creșterea decalajului între țări. Astfel, decalajul între țara cu ponderea studenților străini cea mai mare și țara cu ponderea studenților străini cea mai mică a crescut în fiecare an al perioadei 2013 – 2015: 35,4 pp în 2013, 36 pp în 2014 și 37, 8 pp în 2015.

Această caracteristică este comună majorității țărilor din UE. Astfel, în 17 țări din cele 24 pentru care avem date nu înregistrează scăderi ale ponderii studenților străini, obținându-se creșteri importante pe întreagă perioadă 2013 – 2015: Cipru (+3,6 pp), Luxemburg (+2,5 pp), Estonia (+1,4pp), Letonia (+1,3pp), Polonia (+1,1pp), Republică Cehă 9+1pp. România realizează o creștere de 0,4pp pe întreagă perioadă după o creștere în 2014 față de 2013 și menținerea nivelului ponderii în 2015.

Numai două țări înregistrează o scădere a ponderii în fiecare an Austria și Irlanda cu diminuări minore pe ansamblul perioadei: Austria (-0.5pp) și Irlanda (-0,2pp). Aceste evoluții conduc la situația din 2015, cu o pondere mediană de 3,45% fără o tendința clară de grupare a țărilor dintr-o anumită regiune deasupra sau sub mediană.

Două țări au peste 10% studenți străini: Luxemburg (38,2%) și Austria (13,2%), iar alte 5 țări au ponderea studenților străini peste 5%: Cipru (9,4%), Republică Cehă ( 9%), Danemarca ( 8,5%), Belgia (5,8%), UK (5,5%), Slovacia (5,4%).

GRAFICUL 2.8 - PONDEREA STUDENȚILOR STRĂINI DIN TOTAL STUDENȚI (%)

Sursa: EUROSTAT

Cele mai mici ponderi ale studenților străini se înregistrează în Croația (0,4%), Portugalia (1%), Lituania (1,8%), Franța (2,1%), Irlanda (2,1%), Polonia (2,2%), Italia (2,3%), Suedia (2,5%) Finlanda (2,5%) etc. În anul 2015 în România ponderea studenților din alte țări în total studenți a fost de 2,7% peste jumătate dintre țări având o pondere mai mare: Ungaria 4,4%, Slovenia 5,4%, UK 5,5%, Belgia 5,8%, Olanda 5,8%, Danemarca 8,5%. În comparație cu țări din Europa centrală, România atrage mai puțini studenți veniți din alte țări. Astfel în programele de licență în Polonia sunt de 3,29 ori mai mulți studenți, iar în Republica Cehă de 2,91 ori mai mulți studenți în mobilitate decât în România.

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

2013 2014 2015


22

GRAFICUL 2.9 – NUMĂR STUDENȚI MOBILITATE 2015

Sursa: EUROSTAT

În programele de master, decalajele se atenuează semnificativ (în Polonia de 1,71 ori , în Republică Cehă de 1,67 ori mai mulți student străini ), dar se mențin în programele de doctorat (Republică Cehă de 14,93 ori mai mare numărul de doctoranzi atrași, în Polonia de 2,54 ori, în Ungaria de 1,93 ori).

II.1.5. Ponderea populației 30-34 ani care a absolvit învățământ terțiar

Evoluția numărului de studenți este importantă în perspectiva îndeplinirii obiectivelor Strategiei 2020, lansată de Comisia Europeană în anul 2010 și furnizând informații importante privind evoluțiile viitoare în condițiile în care țările acționează pentru a îndeplini obiectivul propus la nivelul UE. În domeniul învățământului terțiar, Strategia 2020 are ca obiectiv creșterea ponderii populației în vârstă de 30-34 de ani care a absolvit o formă de învățământ terțiar la 40%, la nivelul Uniunii Europene. 18 țări și-au propus ca țintă o proporție mai mare sau egală cu nivelul mediu European, dintre care 3 țări și-au propus o pondere mai mare de 50%: Luxemburg (66%), Irlanda ( 60%), Franța (50%). România se află în grupa țărilor cu o țintă mai mică decât media europeană și se plasează pe penultima poziție între țările UE, cu o pondere de 26,7%, fiind urmată de Italia cu 26%.

În anul 2016, ultimul an cu date disponibile, indicatorul este îndeplinit într-un număr important de țări, iar la nivelul UE28 există un decalaj negativ minim de sub un punct procentual (0,9pp). În același an, România se află la o distanță de 1,1 pp până la îndeplinirea indicatorului. Trebuie însă să avem în vedere decalajele importante care se mențin atât față de media europeană, cât și față de majoritatea țărilor din vestul Europei, deși s-a înregistrat o puternică creștere a indicatorului. Astfel, în România, ponderea populației în vârstă de 30-34 ani, care a absolvit o formă de învățământ terțiar, a crescut de la 9,1% în anul 2002, la 18,3% în anul 2010 și 25,6% atât în anul 2015 cât și în anul 2016. Evoluția ponderii populației de 30-34 de ani care a absolvit o formă a învățământului terțiar a fost mai rapidă în România față de UE28, lucru care se concretizează în reducerea decalajelor României față de media Europeană de la 2,59 ori în anul 2002 la 1,52 ori în anul 2016.

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

Poland CzechRepublic

Slovakia Hungary Romania Bulgaria Lithuania Estonia Latvia Slovenia Croatia

BACHELOR MASTER DOCTORAT


23

GRAFICUL 2.10 – PONDEREA POPULAȚIEI 24-30 ANI ABSOLVENȚI ÎNVĂȚĂMÂNT TERȚIAR

Sursa: EUROSTAT

GRAFICUL 2.11 – PONDERE POPULAȚIE 30-34 ANI CARE A ABSOLVIT ÎNVĂȚĂMÂNTUL TERȚIAR ÎN 2016

Sursa: EUROSTAT

Reducerea decalajelor României față de media europeană reprezintă un efort financiar suplimentar din partea guvernului pentru a asigura creșterea numărului celor care au vârstă până în 34 de ani și sunt absolvenți ai unei forme de învățământ terțiar.

II.2. Finanțarea învățământului terțiar

II.2.1. Surse de finanțare a cheltuielilor totale pentru educație

Nivelul sumelor alocate educației este rezultatul unor decizii ale guvernului, sistemului privat și populației. Pentru guvern finanțarea învățământului reprezintă un capitol important în definirea opțiunilor politice în programul de guvernare. Astfel, cheltuielile totale pentru educație sunt acoperite din următoarele surse de finanțare:

o Guvern: acesta finanțează direct sectorul educațional prin alocarea de fonduri pentru cheltuielile curente și de capital ale instituțiilor de învățământ sau indirect prin transferuri și plăți efectuate către sectorul non-educațional privat (subvenții acordate gospodăriilor/populației și studenților sub formă de burse și împrumuturi publice, dar și plăți sub formă de transferuri către alte entități non-educaționale private);

0

10

20

30

40

50

60

70

Lith

uan

ia

Luxe

mb

ou

rg

Cyp

rus

Irel

and

Swed

en

Den

mar

k

Fin

lan

d

Net

her

lan

ds

Bel

giu

m

Esto

nia

Pola

nd

Slo

ven

ia

Fran

ce

Latv

ia

Gre

ece

Spai

n

Aus

tria

EU (

28 c

oun

trie

s)

Port

uga

l

Bu

lgar

ia

Ger

man

y

Hu

nga

ry

Cze

ch R

epu

blic

Slo

vaki

a

Mal

ta

Cro

atia

Ital

y

Ro

man

ia

2016 TARGET

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

EU 28 Romania


24

o Sectorul non-educațional privat care cuprinde gospodăriile/populația, firmele, organizațiile non-profit și instituțiile reprezentante ale cultelor;

o Alte entități non-educaționale private;

o Organizații internaționale cum sunt Banca Mondială și Organizația Națiunilor Unite.

GRAFICUL 2.12 – STRUCTURA CHELTUIELILOR TOTAL PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL LA NIVEL TERȚIAR

SURSA: EUROSTAT

În graficul 2.12 este prezentată, pentru anul 2014, structura cheltuielilor totale pentru educație, pe cele 4 surse de finanțare. Deși calculele de structură sunt afectate de înregistrările duble a unor cheltuieli de tip transferuri plătite de guvern, se poate observa că în majoritatea țărilor (excepție UK și Bulgaria) sursa principală de acoperire a cheltuielilor pentru educație la nivel terțiar o reprezintă cheltuielile guvernamentale, iar sectorul non-educațional privat reprezintă a doua sursă de finanțare că importanță. Entitățile non-educaționale private au o contribuție relativ mică la acoperirea cheltuielilor pentru educație cele mai consistente contribuții, determinate ca pondere în finanțarea totală la nivel de țara fiind înregistrate în Cipru, Olanda, Republică Cehă, Slovacia și Suedia. O atenție aparte trebuie acordată organizațiilor internaționale ca sursă de finanțare a învățământului terțiar, deși în cazul țărilor mari cu cheltuieli consistente pentru educație, ele au o pondere relativ mică în totalul cheltuielilor pentru educație la nivel terțiar (cca 2%). În cazul țărilor mici însă, fondurile provenite de la organizațiile internaționale pot asigura o cotă semnificativă din totalul cheltuielilor pentru educație la nivel terțiar.

În Graficul 2.13 este prezentată evoluția contribuției sumelor provenite de la organizațiile internaționale la cheltuielile pentru educație la nivel terțiar, în cazul unor țări din Europa Centrală și de Est și în Țările Baltice, țări pentru care EUROSTAT publică date. În perioada 2012 – 2014 există o anumită stabilitate la nivel de țară din punct de vedere al ponderii sumelor provenite de la organizații internaționale și alocate învățământului terțiar. Țările Baltice au atras fonduri importante de la organizațiile internaționale care le-au asigurat o cotă substanțială din cheltuielile pentru educație la nivel terțiar din țara respectivă. În anul 2014, Lituania și-a acoperit 16,64% din cheltuieli prin această sursă, iar Letonia a avut o cotă de acoperire de 15,2%. România și-a asigurat o parte importantă din cheltuielile pentru învățământul terțiar din sume provenite de la instituții internaționale, respectiv 11,28% în anul 2014.

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

General government Non-educational private sector

Other non-educational private entities International organisations


25

GRAFICUL 2.13 - PONDEREA SUMELOR PROVENITE DE LA ORGANISME INTERNAȚIONALE ÎN CHELTUIELI TOTALE PENTRU

EDUCAȚIE ÎNVĂȚĂMÂNT TERȚIAR (%)

SURSA: EUROSTAT

II.2.2. Ponderea cheltuielilor publice cu educația la nivel terțiar în PIB

Contribuția guvernamentală totală la finanțarea învățământului terțiar (alocații directe către sistemul educațional și subvenții și plăți pentru educație alocate sectorului non-educațional privat) este reflectată adecvat de ponderea cheltuielilor publice cu educația la nivel terțiar în PIB. Acest indicator permite compararea cheltuielilor între țări sau comparații în timp, care țin seama de dimensiunea economiei fiecărei țări, dimensiune exprimată prin nivelul PIB, și arată gradul de importanță /prioritate acordată învățământului la nivel terțiar de către fiecare țară. Un nivel ridicat al acestui indicator exprimă prioritate acordată sistemului de educație la acest nivel, precum și capacitatea de a crește veniturile că suport al cheltuielilor publice. Acest indicator exprimă opțiunile de politici ale guvernului în ceea ce privește educația la nivel terțiar și indică importanța acordată educației.

Nivelul indicatorului este influențat, în principal, de schimbările de priorități la nivel național sau de conjunctura economică. Pentru o perioadă relativ mare de timp, 2002 – 2014, evoluția indicatorului la nivelul UE28 este ușor crescătoare, cu un salt important în perioada crizei economice: în 2008 ponderea a crescut cu 3 pp față de 2007 iar în 2009 cu 7 pp față de 2008, evoluția ascendentă continuând în perioadă următoare, însă cu modificări mai mici de la un an la altul și cu o tendință de stabilizare în ultima parte a perioadei. Astfel, la nivelul UE28, ponderea cheltuielilor publice pentru învățământul terțiar în PIB a crescut de la 1,12% în 2002 la 1,27% în 2014.

0

5

10

15

20

Bulgaria Czech Republic Latvia Lithuania Romania Slovenia

2012 2013 2014


26

TABELUL 2.3 - PONDEREA (%) CHELTUIELILOR PUBLICE CU EDUCATIA LA NIVEL TERTIAR IN PIB

Sursa: EUROSTAT

GRAFICUL 2.14 -DINAMICA PONDERII CHELTUIELILOR PUBLICE CU ÎNVĂȚĂMÂNTUL TERȚIAR ÎN PIB

Sursa: EUROSTAT

GEO/TIME2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

European Union (28 countries)1.12 1.11 1.10 1.12 1.10 1.11 1.14 1.21 1.25 1.27 : 1.28 1.27

Belgium 1.32 1.31 1.29 1.28 1.32 1.30 1.37 1.47 1.46 1.44 1.43 1.45 1.45

Bulgaria 0.81 0.81 0.78 0.72 0.70 0.64 0.86 0.95 0.61 0.65 0.66 0.65 0.70

Czech Republic 0.83 0.90 0.90 0.86 1.18 1.03 0.93 1.01 0.96 1.16 1.05 0.88 0.80

Denmark 2.70 2.50 2.51 2.38 2.26 2.28 2.17 2.42 2.41 2.44 : 2.28 2.35

Germany (until 1990 former territory of the FRG)1.16 1.20 1.17 1.15 1.11 1.14 1.22 1.34 1.38 1.40 1.37 1.31 1.31

Estonia 1.08 1.02 0.86 0.92 0.90 1.04 1.12 1.33 1.23 1.29 1.06 1.37 1.44

Ireland 1.18 1.08 1.09 1.10 1.13 1.15 1.32 1.53 1.42 1.34 1.32 1.14 1.03

Spain 0.97 0.99 0.97 0.95 0.95 0.99 1.07 1.15 1.17 1.13 1.02 0.97 0.96

France 1.22 1.23 1.21 1.20 1.20 1.23 1.25 1.34 1.33 1.29 1.24 1.24 1.25

Croatia 0.59 0.73 0.70 0.75 0.86 0.80 0.95 0.83 0.79 0.93 : : :

Italy 0.85 0.78 0.77 0.76 0.77 0.75 0.84 0.86 0.84 0.83 : 0.81 0.80

Cyprus 1.39 1.57 1.49 1.59 1.65 1.62 1.86 2.06 2.12 2.11 1.17 1.44 1.08

Latvia 0.98 0.77 0.69 0.89 0.92 0.94 0.99 0.78 0.79 1.01 0.95 0.96 1.13

Lithuania 1.39 0.99 1.06 1.02 0.99 1.01 1.03 1.14 1.26 1.47 1.40 4.58 1.33

Hungary 1.23 1.22 1.02 1.03 1.04 1.04 1.02 1.13 0.98 1.10 0.82 0.90 0.77

Malta 0.87 0.78 0.51 1.03 0.97 0.93 1.01 1.16 1.54 1.11 1.50 1.52 1.40

Netherlands 1.36 1.45 1.47 1.49 1.52 1.46 1.53 1.63 1.68 1.72 1.70 1.62 1.69

Austria 1.28 1.30 1.43 1.48 1.47 1.48 1.49 1.57 1.64 1.56 1.89 1.80 1.79

Poland 1.05 1.02 1.15 1.19 0.96 0.93 1.04 1.07 1.18 1.13 1.15 1.21 1.18

Portugal 0.92 0.97 0.80 0.95 0.97 1.16 0.95 1.07 1.13 1.04 : 0.90 0.91

Romania 0.70 0.68 0.70 0.81 : 1.12 : 1.20 1.00 0.85 0.78 0.72 0.68

Slovenia 1.27 1.29 1.30 1.25 1.23 1.21 1.21 1.38 1.37 1.37 1.23 1.13 1.05

Slovakia 0.87 0.85 0.98 0.81 0.90 0.79 0.78 0.81 0.83 0.95 : 0.97 0.97

Finland 2.02 2.06 2.07 2.00 1.96 1.85 1.89 2.16 2.18 2.17 : 2.01 2.00

Sweden 2.09 2.08 2.02 1.89 1.81 1.79 1.82 2.04 2.03 1.98 2.01 1.96 1.94

United Kingdom 1.04 1.03 0.99 1.18 1.08 0.92 0.83 0.80 1.01 1.32 : 1.45 1.34

0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

3,00

2002 2003 2004 2005 2007 2009 2010 2011 2013 2014

European Union (28 countries) DenmarkGermany EstoniaPoland RomaniaFinland SwedenUnited Kingdom


27

Creșterea ponderii cheltuielilor publice cu învățământul terțiar în PIB în perioadă crizei economice, începând cu anul 2008, este rezultatul evoluției celor doi indicatori pe baza cărora se calculează. În perioada respectivă, pe fondul scăderii PIB în condiții de profundă criză economică, majoritatea statelor din Uniunea Europeană au adoptat decizii de politică economică care au asigurat menținerea sau creșterea cheltuielilor publice cu învățământul terțiar (Graficul 2.14). A rezultat creșterea ponderii cheltuielilor publice cu învățământul terțiar în PIB, cu 10pp în 2009 față de 2007 la nivelul UE. Această tendință a fost specifică majorității țărilor. Din cele 27 țări pentru care EUROSTAT publică date, în 23 se înregistrează o creștere a ponderii cheltuielilor publice cu învățământul terțiar în PIB în anii 2008 – 2009, iar în 17 țări creșterea este superioară creșterii la nivelul UE: Cipru ( 0,44pp), Irlanda (0,38 pp), Finlanda (0,31 pp), Bulgaria (0,31pp), Estonia ( 0,31pp), Suedia (o,29pp) etc.

România se situează în categoria țărilor în care ponderea a crescut, dar mai puțin decât creșterea la nivelul UE, o creștere cu 8 pp în 2009 față de 2007. Numai 4 țări își reduc ponderea cheltuielilor publice cu învățământul terțiar în PIB în perioada crizei (2008 – 2009): Letonia (-0,16 pp), UK (-0,12pp), Portugalia (-0,09 pp) și Republică Cehă (-0,02 pp).

GRAFICUL 2.15 - EVOLUȚIA PONDERII CHELTUIELILOR PUBLICE ÎNVĂȚĂMÂNTUL TERȚIAR ÎN PIB (PP) 2007-2009

SURSA: EUROSTAT

În perioada următoare, la nivelul UE se menține ponderea ridicată și se înregistrează o creștere cu 6 pp în anul 2014 față de anul 2009. Doar în 9 țări dintre cele 25 pentru care sunt raportate date înregistrează creșteri, dintre care 6 urmează tendința asemănătoare cu tendința generală la nivelul UE, respectiv creșterea ponderii cheltuielilor publice cu învățământul terțiar în PIB , în perioadă 2009-2014: Letonia (0,35pp), Malta ( 0,24 pp), Austria (0,22 pp), Lituania (0,19 pp), Slovacia (0,16 pp), Estonia ( 0,11 pp), Polonia (0,11 pp), Olanda (0,06 pp).

Pe fondul ieșirii din criză economică și revenirii creșterii PIB, majoritatea țărilor (16 țări din cele 25 pentru care se raportează date) nu mențin ponderea ridicată înregistrată în anul 2009 , datorită dinamicii inferioare a cheltuielilor publice pentru învățământul terțiar față de dinamica PIB. Cele mai mari reduceri le înregistrează: Cipru (-0,98 pp), România (-0,52 pp), Irlanda (-0,5 pp), Ungaria (-0,36 pp), Slovenia (-0,33 pp), Bulgaria (-0,25 pp).

-20%

-10%

%

10%

20%

30%

40%

50%


28

GRAFICUL 2.16 - DECALAJ PONDERE CHELTUIELI PUBLICE ÎN PIB 2009-2014

Sursa: EUROSTAT

Pentru România, tendința crescătoare din perioada 2002 – 2009 nu se menține și în perioadă următoare când se înregistrează un puternic trend descendent, astfel încât ponderea cheltuielilor publice cu învățământul terțiar în PIB ajunge în 2014 la 0,7% din PIB, nivel inferior celui înregistrat în anul 2002. În aceste condiții, decalajele față de nivelul mediu UE și nivelul din țările vest europene s-a accentuat.

În anul 2014 la nivel UE28 ponderea cheltuielilor publice cu învățământul terțiar în PIB a fost de 1,27 % cu variații mari între țări. Pentru 15 țări nivelul indicatorului este sub media europeană , dintre care în 9 țări, majoritatea aflate în centrul estul și sudul Europei, cheltuielile publice cu educația la nivel terțiar reprezintă mai puțin de 1% din PIB: Luxemburg (0,51%), România (0,68%), Bulgaria ( 0,70%), Ungaria (0,77%), Republică Cehă (0,80%), Italia ( 0,80%), Portugalia ( 0,81%), Spania (0,96%), Slovacia (0,97%).

Țările din nordul Europei înregistrează cea mai mare pondere a cheltuielilor publice cu educația la nivel terțiar în PIB: Suedia (1,94%), Finlanda ( 2%), Danemarca (2,36%), aceste ponderi fiind de cca 3 ori mai mari decât ponderea înregistrată în România.

GRAFICUL 2.17 - PONDEREA CHELTUIELILOR PUBLICE CU ÎNVĂȚĂMÂNTUL TERȚIAR ÎN PIB (%) 2014

Sursa: EUROSTAT

-1,2

-1

-0,8

-0,6

-0,4

-0,2

0

0,2

0,4

0,6

0,8

0,00

0,50

1,00

1,50

2,00

2,50

Den

mar

k

Fin

lan

d

Swed

en

Aus

tria

Net

her

lan

ds

Bel

giu

m

Esto

nia

Mal

ta

Un

ited

…

Lith

uan

ia

Ger

man

y…

Euro

pea

n…

Fran

ce

Pola

nd

Latv

ia

Cyp

rus

Slo

ven

ia

Irel

and

Slo

vaki

a

Spai

n

Port

uga

l

Cze

ch R

epu

blic

Ital

y

Hu

nga

ry

Bu

lgar

ia

Ro

man

ia

Luxe

mb

ou

rg


29

Un alt mod de a exprima și de a înțelege dimensiunea cheltuielilor publice pentru educație la nivel terțiar este exprimarea acestora ca pondere în totalul cheltuielilor publice. Aceasta este o modalitate de a evidenția locul pe care îl ocupă educația în strategia de finanțare adoptată de guvern. În ultima perioadă, cheltuielile publice pentru învățământul terțiar tind să aibă mai degrabă o pondere mai mică în cheltuielile publice totale. Astfel, 10 țări din cele 23 pentru care se poate calcula dinamica în perioada 2012 -2014 au înregistrat scăderi ale ponderii în doi ani succesivi, iar alte 6 țări având scădere a ponderii în 2014 față de anul 2013, ori având același nivel ca în anul anterior.

Un număr mic de țări dezvoltate, au înregistrat o creștere succesivă a ponderii în 2013 și 2014: Danemarca, Suedia, Estonia, Olanda, Letonia, arătând importanța acordată acestui sector la nivelul politicii guvernamentale. La nivelul UE, valoarea mediană a ponderii cheltuielilor cu învățământ terțiar în total cheltuieli publice, a scăzut de la 2,75% în anul 2013 la 2,6 % în anul 2014. În anul 2014, ponderea cheltuielilor publice cu învățământul terțiar a înregistrat valori între 1,2% în Luxemburg și 4,2% în Danemarca, această fiind și singura țară cu o pondere de peste 4%.

GRAFICUL 2.18 - PONDEREA CHELTUIELILOR PUBLICE CU ÎNVĂȚĂMÂNTUL TERȚIAR ÎN TOTAL CHELTUIELI PUBLICE 2012-2014

Sursa: EUROSTAT

Un grup de 9 țări aloca mai mult de 3% din cheltuielile publice totale pentru învățământul terțiar: Lituania (2,8%), Suedia (3,8%), Estonia (3,7%), Olanda (3,7%), Malta (3,4%), Austria (3,4%), Germania, Letonia și UK cu câte 3%. Trebuie remarcată politica de susținere a învățământului terțiar în Țările Baltice, care se alătură țărilor din Vestul și Nordul Europei în alocarea unei părți însemnate din cheltuielile publice totale pentru învățământul terțiar.

Cu o pondere a cheltuielilor cu învățământul terțiar în total cheltuieli publice sub valoarea mediană (2,6%) se află în principal, țările din Europa Centrală, Sudică și de Est. Astfel, aceste țări alocă pentru învățământul terțiar sub 2% din cheltuielile publice totale: Luxemburg (1,2%), Ungaria (1,5%), Italia ( 1,6%), Bulgaria (1,7%), Portugalia (1,8%), Republică Cehă (1,9 %).

În anul 2014, România a alocat 2% din cheltuielile publice totale pentru învățământul terțiar cu o reducere de 0,1pp față de anii 2013 și 2014. În aceste condiții, creșterea ponderii cheltuielilor cu învățământul terțiar

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

4,5

2012 2013 2014


30

în cheltuielile publice totale în țările dezvoltate (Danemarca, Suedia, Olanda) face ca decalajul dintre România și aceste țări să crească.

II.3. Cheltuieli finale pentru învățământul terțiar

Cheltuielile finale pentru învățământul terțiar cuprind cheltuielile din resurse publice și cheltuielile acoperite de sectorul privat. Indicatorul este compus din următoarele elemente: cheltuieli finale publice și cheltuieli finale private.

GRAFICUL 2.19 - STRUCTURA CHELTUIELILOR FINALE CU ÎNVĂȚĂMÂNTUL TERȚIAR (%)

Sursa: EUROSTAT

În anul 2014, plățile nete ale sectorului privat au o contribuție însemnată în Bulgaria (43,39%), Marea Britanie (38,70%), Cipru (37,91%). În perioada 2012 – 2014, se înregistrează o ușoară scădere a ponderii cheltuielilor publice și consolidarea influenței sectorului privat, lucru important nu prin magnitudinea schimbărilor, ci printr-o evoluție majoritară la nivelul țărilor membre UE. Astfel, dacă în anul 2013 față de anul 2012, ponderea cheltuielilor publice finale a scăzut în 8 țări din cele 20 pentru care se poate calcula dinamica, în anul 2014 față de 2013, ponderea a scăzut în 13 țări. În anul 2014 ponderea cheltuielilor finale publice a scăzut în medie cu 0,83 pp (mediană – 0,40 pp), cea mai accentuată scădere se înregistrează în UK (-19 pp) Dintre țările care au înregistrat creșteri ale cheltuielilor publice cele mai mari salturi l-au înregistrat Țările Baltice: Letonia (+9,41 pp), Estonia (+8,29 pp).

În condițiile unor modificări nesemnificative în perioadă 2013 – 2014, România rămâne una dintre țările cu cea mai mare pondere a cheltuielilor publice finale în cheltuielile finale ale învățământului terțiar (peste 99%), respectiv cu o contribuție nesemnificativă a sectorului privat.

0102030405060708090

100

CHELTUIELI PUBLICE FINALE CHELTUIELI PRIVATE FINALE (PLATI NETE )


31

GRAFICUL 2.20 - PONDEREA CHELTUIELILOR PUBLICE FINALE CU ÎNVĂȚĂMÂNTUL TERȚIAR ÎN CHELTUIELILE FINALE CU

ÎNVĂȚĂMÂNTUL TERȚIAR

SURSA: EUROSTAT

GRAFICUL 2.21 - EVOLUȚIA PONDERII CHELTUIELILOR PUBLICE FINALE CU ÎNVĂȚĂMÂNTUL TERȚIAR

Sursa: EUROSTAT

20

40

60

80

100

120

2012 2013 2014

-25

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

2013 2014


32

II.4. Ajutoare pentru studenți

Ajutorul public pentru studenți se poate realiza sub forma asistenței directe (burse, împrumuturi publice, alocații pentru familiile studenților) sau sub formă asistenței financiare indirecte, respectiv servicii de care beneficiază studenții (mâncare, transport, sănătate, cazare) sau reduceri de taxe.

În anul 2014, la nivelul UE28, ajutoarele pentru student au reprezentat 25,6% din cheltuielile publice, în creștere cu 6,1pp fată de anul precedent. Doar 4 țări au o pondere superioară: Marea Britanie (62,9%), Danemarca (33,3%), Olanda (30,4%), Suedia (25,7%). Ajutoarele pentru student reprezintă sub 10% din cheltuielile publice în principal, în țări din centrul și estul Europei și în țările Baltice, Republica Cehă ( 2,1%) România (6,7%), Lituania (7%), Letonia (8,4%),Franța (8,5%), Austria (8,6%), Estonia (9,2%).

Modificarea în timp a indicatorului indică o evoluție mixtă , 14 țări înregistrând creșteri în 2014 față de 2013 (cea mai mare creștere în Marea Britanie) și 11 țări reduceri a ponderii ajutoarelor (cea mai mare reducere Cipru). Evoluțiile sunt de mică amploare, majoritatea țărilor încadrându-se în marja de un procent. Excepțiile sunt Marea Britanie (+34,3%) și Olanda (+2,8%), în cazul țărilor pentru care ponderea crește, Cipru (-16,2%), România (-4,3%), Letonia (-2,&%), Bulgaria ( -2,5%), Portugalia (-2,1%), în cazul țărilor pentru care ponderea scade.

GRAFICUL 2.22 - PONDEREA AJUTOARELOR PENTRU STUDENȚI ÎN TOTAL CHELTUIELI PUBLICE

SURSA: EUROSTAT

0 10 20 30 40 50 60 70

United Kingdom

Denmark

Netherlands

Sweden

European Union (28 countries)

Cyprus

Italy

Germany (until 1990 former territory of…

Ireland

Belgium

Portugal

Malta

Bulgaria

Hungary

Slovakia

Finland

Slovenia

Poland

Spain

Estonia

Austria

France

Latvia

Lithuania

Romania

Czech Republic

2014 2013


33

GRAFICUL 2.23 - MODIFICAREA AJUTOARELOR PENTRU STUDENȚI 2013-2014

Sursa: EUROSTAT

II.5. Transferurile pentru învățământul terțiar

O parte importantă a cheltuielilor guvernamentale pentru educație au forma transferurilor către familii și studenți, societăți non-educaționale private. În mare parte, ponderea acestor transferuri în total cheltuieli este determinată de opțiunea legislativă privind modul de finanțare: direct sau prin subvenții.

GRAFICUL 2.24 - PONDEREA SUBVENȚIILOR PUBLICE ACORDATE SECTORULUI PRIVAT IN CHELTUIELILE PUBLICE CU

ÎNVĂȚĂMÂNTUL TERȚIAR (%) 2014

Sursa: EUROSTAT

Pentru anul 2014 se remarcă câteva tendințe:

- Țările din Vestul și Nordul Europei și-au creat un sistem legislativ prin care alocă o pondere importantă a finanțării publice a învățământului terțiar, subvențiilor acordate familiilor și studenților. Astfel, subvențiile reprezintă mai mult de o treime din finanțarea publică în 4 țări: Marea Britanie (73,49%), Danemarca ( 44,60%) , Suedia ( 33,88%), Olanda (33,55%) și mai mult de 20% în alte 4 țări: Italia ( 23,80%), Cipru (22,61%), Germania ( 22, 18%), Irlanda (21,51%). Se realizează o corelație pozitivă între calitatea activității în învățământul superior și ponderea subvențiilor, majoritatea țărilor care aloca o pondere importantă subvențiilor în sistemul de finanțare a învățământului terțiar fiind între țările cu cel mai dezvoltat învățământ la acest nivel din Europa;

-20 -10 0 10 20 30 40

United Kingdom

Netherlands

European Union (28 countries)

Italy

Ireland

Portugal

Bulgaria

Slovakia

Slovenia

Spain

Austria

Latvia

Romania

0 10 20 30 40 50 60 70 80

United Kingdom

Netherlands

Germany

Finland

Slovakia

Austria

Hungary

Latvia

Czech Republic


34

- Țările din Centrul și Estul Europei și Țările Baltice nu au încă o legislație care să asigure finanțarea educației la nivel terțiar prin transferuri/subvenții importante, astfel încât ele se află pe ultimele locuri în ceea ce privește cota subvențiilor în sistemul de finanțare a învățământului terțiar și sunt majoritare în grupul țărilor care au o cotă a subvențiilor în total cheltuieli guvernamentale mai mică de 10%: Republica Cehă (1,31%), România (3,35%), Lituania (4,33%), Letonia (5,69%), Bulgaria (6,51%),Polonia (6,71%), Ungaria (7,95%), Luxemburg (8,80%), Franța (9,36%), Austria (9,62%).

II.6. Cheltuieli publice pentru educație pe student

Evidențierea și analiza tendințelor care se manifestă în finanțarea învățământului terțiar în țările componente ale Uniunii Europene trebuie să țină cont de faptul că există diferențe majore între țări în ceea ce privește dimensiunea activității din acest sector, dimensiune reflectată de numărul de studenți. Cheltuielile publice pe student exprimă gradul în care resursele unei țări sunt alocate învățământului la nivel terțiar și oferă informații privind costul educației la acest nivel.

Ca urmare exprimarea cheltuielilor cu educația pe student asigură o relevanță sporită analizelor efectuate și reflectă într-un mod mai adecvat nivelul finanțării, precum și decalajele care s-au format între țări din punct de vedere al finanțării învățământului terțiar. Nivelul absolut al acestui indicator trebuie exprimat în euro sau PPS. Datele absolute pentru cei doi indicatori exprimate în PPS în anul 2014 evidențiază pentru cele mai multe țări, respectiv până la un nivel de cca 20000 PPS al PIB pe locuitor, o puternică corelație pozitivă între nivelul absolut al cheltuielilor cu educația la nivel terțiar pe student și nivelul de bunăstare al unei țări, exprimat prin PIB pe locuitor (Graficul 2.25). Pentru țările cu nivel mai mare a PIB pe locuitor, cheltuielile cu educația pe student tind să fie dependențe mai mult de decizii de politică economică ale guvernelor țărilor respective

Astfel, țările cu nivel ridicat, dar foarte apropiat ca mărime absolută al PIB pe locuitor (23.400 PPS -25.300 PPS), înregistrează o variație mare a cheltuielilor pe student (12.530 PPS-19.241 PPS), Franța, Germania, Belgia, Olanda, Suedia, Marea Britanie.

GRAFICUL 2.25 - LEGĂTURA CHELTUIELI PE STUDENT - PIB PE LOCUITOR (PPS) 2014

Sursa: EUROSTAT În anul 2014, valoarea maximă a indicatorului exprimat în euro se înregistrează în Luxemburg (40777,2), iar valoarea minimă în Bulgaria (1275,4), valoarea mediană a indicatorului fiind 6664 euro. Se realizează o segmentare clară a țărilor UE în funcție de cheltuielile publice pentru educație pe student, conturându-se două zone cu diferențe semnificative în nivelul finanțării studenților.

0

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

1.000 6.000 11.000 16.000 21.000 26.000 31.000 36.000 41.000


35

Țările din Vestul și Nordul Europei ocupă primele 14 poziții într-un clasament din punct de vedere al acestui indicator pentru cele 26 de țări pentru care sunt publicate date. Trei dintre țări au cheltuielile pe student peste 20000 Euro: Luxemburg.

GRAFICUL 2.26 - CHELTUIELI PE STUDENT (EURO) 2014

Sursa: EUROSTAT

În ultima parte a clasamentului se află toate țările din Centrul și Estul Europei, precum și cele Baltice, pe ultimele locuri aflându-se: Bulgaria (1275,4 ), România (1965,1), Ungaria (2937,9), Republică Cehă (3153,9), Polonia (3366,6), Lituania (3562,9), Letonia (3580,2). România și Bulgaria constituie o zonă aparte, decalată semnificativ nu numai față de țările dezvoltate din vestul și nordul Europei, ci și față de țările din aceiași zonă geografică.

Nivelul indicatorului exprimat în Euro plasează România pe penultimul loc între cele 26 state UE care raportează date pentru 2014, cu 1996,1 Euro în creștere față de anul precedent cu 36,5%. Pentru România, în anul 2014 nivelul indicatorului cheltuieli publice pentru educație pe student reprezintă 7,2% din nivelul cheltuielilor în Suedia, (25975,4), cca 14% în comparație cu Germania (14089,8), 40% din nivelul indicatorului pentru Estonia ( 4906,7), 58% față de Republica Cehă și 66% față de Ungaria.

Semnificația comparațiilor se îmbunătățește dacă exprimăm indicatorul în PPS. Astfel, se observă o creștere în 2014 fătă de 2013 în majoritatea țărilor, de cele mai multe ori creșterile fiind consistente. Se realizează o reducere a decalajului între țări, precum și între valoarea maximă și valoarea minimă a indicatorului.

GRAFICUL 2.27- CHELTUIELI PE STUDENT (PPS) 2014

Sursa: EUROSTAT

Valoarea mediană pentru cele 23 țări pentru care sunt publicate date este de 9228,9 și corespunde cheltuielilor pe student din Slovacia. Segmentarea se menține, toate țările cu nivel mai mare decât mediana sunt țări din centrul și nordul Europei: Luxemburg (33706,8), UK (19241,4), Suedia (17841,1), Olanda (14799,8), Belgia (13568,5), Germania (13459,3), Franța (12539,7), Irlanda (10070,8), Cipru (9869,6), Spania (9593,9), Italia (9548,8). România ocupă ultimul loc în UE în funcție de cheltuiala publică pe student în PPS:

05.000

10.00015.00020.00025.00030.00035.00040.00045.000

05.000

10.00015.00020.00025.00030.00035.00040.000


36

România (4212,4 ), Letonia (5304,1), Danemarca (5736,6), Bulgaria (4212,4). Cheltuielile pe student în PPS pentru România 2014, reprezintă : 12,5% față de Luxemburg, 21,9% față de UK, 23,6% față de Suedia, 31,3% față de Germania, 53,8% față de Republică Cehă, 63,4% față de Ungaria.

Analiza decalajelor indicatorului Cheltuieli Publice pentru Educație pe student (în PPS) relevă tendințe importante între țările din Centrul Europei și țările Baltice. România depășește doar Bulgaria în anii 2012 și 2013, în anul 2014 fiind depășită de Bulgaria, astfel încât România ocupă ultima poziție cu cel mai mic nivel al indicatorului. De asemenea, se mențin și se accentuează decalajele față de celelalte țări, Slovacia în 2012 și 2013 și Republica Cehă în 2014 având cheltuielile pe student de cca 2 ori mai mari decât în România.

II.7. Cheltuielile publice pentru învățământ terțiar pe student, exprimate ca pondere în PIB/locuitor

Datele statistice arată o corelație pozitivă între cheltuiala pe student și nivelul de dezvoltare al țărilor, nivel exprimat în PIB/locuitor. Un PIB/locuitor care se asociază cu un nivel mai ridicat al cheltuielilor pe student. Pentru o comparație sugestivă a efortului de finanțare a învățământului terțiar de către guvern, firme private sau de către organizațiile nonprofit, capătă relevanță exprimarea cheltuielilor pe student ca pondere în PIB pe locuitor.

GRAFICUL 2.28 - CHELTUIELI PUBLICE PE STUDENT (% PIB PE LOCUITOR) 2014

Sursa: EUROSTAT

Diferențele de finanțare /cheltuieli pe student între țări, exprimate în valoare absolută, sunt determinate de nivelul economic PIB/locuitor, cât și de politica de susținere a învățământului terțiar adoptată de guvernul fiecărei țări. Decalajele mari între țări sunt accentuate de o caracteristică în finanțare sesizabilă la nivelul țărilor UE, dat fiind faptul că țările cu PIB/locuitor mai mare au o pondere mare a cheltuielilor pe student, iar cele cu PIB/locuitor mic înregistrează o pondere mai mică a cheltuielilor pe student.

În funcție de acest indicator, segmentarea în cele două grupe de țări identificate la analiza celorlalți indicatori de finanțare nu mai este atât de evidentă. În două țări cheltuiala publică pe student reprezintă peste 50% din PIB/locuitor: Suedia (60,7%) și Malta (54,7), iar în alte 4 țări ponderea este peste 40%: Finlanda (48,5%), Luxemburg (45,6%), Danemarca (45,3%), Marea Britanie (45,1%).

Dintre cele 12 țări, cu pondere a cheltuielii publice pe student în PIB/locuitor mai mică decât nivelul median se află și țări din sudul Europei: Italia, Portugalia, Spania, Cipru. Pentru 3 țări cheltuiala pe student reprezintă mai puțin de 25% din PIB/locuitor: Republică Cehă (21,5%), Bulgaria (21,6%), Irlanda (24,6%), iar pentru alte 7 țări cheltuiala pe student reprezintă mai puțin de 30% din PIB/locuitor: România (26%), Italia (26,4%), Portugalia (27,6%), Ungaria (27,8%), Spania (28,2%), Lituania (28,7%), Cipru (29,6%).

,0010,0020,0030,0040,0050,0060,0070,00

37

Capitolul III. Finanțarea de la buget a universităților de stat, în anul 2016

Capitolul de față prezintă principalele elemente ale finanțării de la buget a universităților de stat pentru anul 2016, comparativ cu situația din anii precedenți. Pornind de la numărul de studenți și de la valoarea totală a alocației bugetare pentru instituțiile de învățământ superior de stat, finanțate din bugetul MEN, sunt prezentate diversele componente ale finanțării instituționale și evoluția acestora în ultimii ani. Sunt furnizate atât date generale, la nivel național, ce permit formarea unei imagini globale privind finanțarea întregului sistem de învățământ superior public, cât și date detaliate, privind sumele primite de universitățile finanțate de la bugetul de stat, pentru fiecare componentă a finanțării instituționale.

III.1. Numărul de studenți și fondurile bugetare pentru universitățile de stat în 2016, comparativ cu anii anteriori

Cifrele de școlarizare pentru universitățile de stat au fost aprobate, pentru anul universitar 2015/2016, prin HG nr. 211/2015. Evoluția numărului total de studenți fizici înmatriculați în universitățile de stat (incluzând programele de studii de licență, masterat și doctorat) este prezentată în Tabelul 3.1. Pentru anul 2016 numărul total de studenți pentru care universitățile au primit subvenții bugetare a cunoscut foarte mici variații față de anul precedent, în jurul valorii de 290.000. Chiar dacă se constată o tendință de creștere a numărului de studenți bugetați la programele de licență, aceasta este destul de redusă, păstrând tendința de ușoară creștere a numărului de studenți bugetați la programele de licență din ultimii trei ani, compensată fiind de o ușoara fluctuație a numărului de studenți de la programele de master. De asemenea, numărul de studenți bugetați la programele de studii de doctorat nu a fluctuat notabil în ultimii patru ani, posibil și în contextul diminuării semnificative a efectelor modificărilor legislative legate de durată, formă de învățământ și modul de susținere financiară etc.

TABELUL 3.1 — NUMĂRUL DE STUDENȚI ÎNMATRICULAȚI ÎN PROGRAME DE STUDII UNIVERSITARE (2008–2016)

Ani universitari (date de ref.

la 1 ian)

Studenți fizici (LMD) Licența Master Doctorat

Total (LMD)

din care:

Total (L)

din care:

Total (M)

din care:

Total (D)

din care:

buget taxa buget taxa buget taxa buget taxa

2016 449.152 289.982 159.170 341.720 211.898 129.822 90.642 67.212 23.430 16.790 10.872 5.918

2015 448.939 287.927 161.012 338.214 209.517 128.697 94.123 67.777 26.346 16.602 10.633 5.969

2014 461.582 287.300 174.282 346.493 208.777 137.716 98.124 68.076 30.048 16.965 10.447 6.518

2013 479.876 285.652 194.224 360.588 208.475 152.113 100.995 66.605 34.390 18.293 10.572 7.721

2012 520.853 289.087 231.766 391.170 211.078 180.092 107.828 66.444 41.384 21.855 11.565 10.290

2011 576.290 288.580 287.710 426.435 209.101 217.334 123.973 66.307 57.666 25.882 13.172 12.710

2010 616.506 282.237 334.269 447.660 204.369 243291 139.211 62.792 76.419 29.635 15.076 14.559

2009 624.654 284.616 340.038 473.393 220.872 252.521 120.673 46.550 74.123 30.588 17.194 13.394

2008 650.247 289.132 361.115 525.880 240.919 284.961 91.825 27.195 64.630 32.542 21.018 11.524

Sursa: CNFIS, date disponibile conform raportărilor realizate de universitățile de stat

Tabelul 3.1 prezintă și evoluția numărului de studenți în regim cu taxă, înmatriculați la nivelul celor trei cicluri de studii (licență, master și doctorat). Este important să notăm o scădere dramatică a numărului acestor studenți la toate cele trei cicluri. De exemplu, la studiile de licență cu taxă numărul studenților a scăzut de la peste 284.000, înainte de declanșarea crizei economice, la sub 130.000 în 2016. Variația negativă reprezintă peste 50% din numărului de studenți cu taxă înmatriculați în universitățile publice. O scădere mult mai drastică, ajungând în jurul valorii de 64% se constată și la programele de studii de masterat.


38

Mai mult, se poate observa și schimbarea semnificativă a ponderilor studenților cu taxă din numărul total de studenți înmatriculați în universitățile de stat (Graficul 3.1).

GRAFICUL 3.1 — EVOLUȚIA PONDERILOR NUMĂRULUI DE STUDENȚI ÎN REGIM CU TAXĂ ȘI BUGET, PENTRU TOATE CICLURI DE

STUDII (2008–2016)

Sursa: CNFIS, date disponibile conform raportărilor realizate de universitățile de stat

Dacă până în 2010, la studiile de licență, studenții în regim cu taxă reprezentau aproximativ 55% din numărul total al studenților, numărul lor a scăzut apoi an de an, ajungându-se ca în 2016 să reprezinte aproximativ 38% din numărul total de studenți. În mod similar, la studiile de masterat ponderea studenților cu taxă a scăzut de la peste 55% la aproximativ 26% (Graficul 3.2).

GRAFICUL 3.2— EVOLUȚIA PONDERILOR NUMĂRULUI DE STUDENȚI ÎN REGIM CU TAXĂ, PE CICLU DE STUDII (2008–2016)

Sursa: CNFIS, date disponibile conform raportărilor realizate de universitățile de stat cu data de referință 1 ianuarie a fiecărui an universitar; s-a notat cu 2016 anul universitar 2015/2016

La nivelul studiilor de masterat, o altă cauză poate fi aceea că, în anii anteriori, au absolvit aceste studii persoane din generațiile mai vechi, uneori chiar în contextul unor prevederi legislative care cereau studii de acest tip pentru ocuparea unor posturi (de exemplu, în cazul celor din administrația publică). Este posibil ca în aceste variații să joace un rol și schimbările legislative, mai ales în domeniul doctoratului, în ceea ce privește durata și forma studiilor, modul de susținere financiară etc.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008

Total SF (LMD) - taxă Total SF (LMD) - buget

35%

36

%

38%

40%

44% 50

%

54%

54%

56%38

% 38%

40% 42

% 46%

51% 54

%

53%

54%

26% 28

%

31%

34%

38%

47% 55

%

61% 7

0%

35

%

36

% 38% 42

% 47%

49

%

49%

44%

35

%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 2008Total SF (LMD) - taxa SF (L) - taxa SF (M) - taxa SF (doctorat) - taxa


39

Pentru a identifica mai precis rolul diverșilor factori care afectează evoluția numărului de studenți, Tabelul 3.2 prezintă numărul de studenți înmatriculați în anul I la fiecare ciclu de studii, atât în regim subvenționat de la buget, cât și cu taxă.

TABELUL 3.2 — NUMĂRUL DE STUDENȚI ÎNMATRICULAȚI ÎN ANUL I DE STUDII, PE CICLURI DE STUDII (2008–2016)

Ani universitari (date de ref.

la 1 ian)

Studenți fizici (LMD) - an1 Licență - an1 Master - an1 Doctorat - an1

Total (LMD)

din care:

Total (L)

din care:

Total (M)

din care:

Total (D)

din care:

buget taxă buget taxă buget taxă buget taxă

2016 161.204 101.071 60.133 109.813 63.231 46.582 46.733 34.730 12.003 4.658 3.110 1.548

2015 156.407 100.416 55.991 102.167 61.795 40.372 49.521 35.367 14.154 4.719 3.254 1.465

2014 162.283 100.687 61.596 106.741 62.264 44.477 50.923 35.268 15.655 4.619 3.155 1.464

2013 163.505 99.446 64.059 105.966 60.865 45.101 53.683 35.669 18.014 3.856 2.912 944

2012 167.819 98.606 69.213 110.577 61.903 48.674 53.094 33.886 19.208 4.148 2.817 1.331

2011 193.885 100.527 93.358 125.987 62.277 63710 61.936 34.718 27.218 5.962 3.532 2.430

2010 229.417 97.323 132.094 149.155 61.887 87.268 73.419 31.992 41.427 6.843 3.444 3.399

2009 224.686 80.355 144.331 151.163 61.493 89.670 66.725 15.837 50.888 6.798 3.025 3.773

2008 201.721 76.471 125.250 141.415 56.455 84.960 54.308 18.185 36.123 5.998 1.831 4.167

Sursa: CNFIS, pe baza raportărilor realizate de universități, cu data de referință 1 ianuarie a fiecărui an universitar; s-a notat cu 2016anul universitar 2015/2016

Numărul total al studenților din anul I subvenționați de la buget a înregistrat în ultimii ani mici variații în jurul valorii de 100.000. La studiile de licență, datele indică variații minore ale numărului de studenți bugetați în primul an, în concordanță cu cifrele de școlarizare anunțate de MEN. La programele de masterat s-a înregistrat un salt în 2010, ca o consecință a implementării procesului Bologna, urmat de mici fluctuații în ultimii șase ani. La programele de doctorat, variațiile din ultimii patru ani reflectă și schimbările permise între cifrele de școlarizare ale diverselor cicluri.

În cazul studenților înmatriculați în primul an de studiu în regim cu taxă, s-a înregistrat o scădere semnificativă. Dacă în 2009 erau înmatriculați în total peste 144.000 de studenți cu taxă, în 2016 numărul acestora a scăzut cu peste 58%, la sub 61.000. Acest declin se observă la toate ciclurile de studii, în proporții comparabile.

Analizând simultan numărul studenților raportați în Tabelele 3.1 și 3.2, observăm faptul că scăderea numărului de studenți în regim cu taxă poate fi corelată atât cu scăderea numărului de absolvenți de liceu care promovează examenul de bacalaureat, reflectată cu precădere în situația din anul I de studii de licență, cât și cu dificultățile financiare cauzate de criza economică, ce afectează abandonul școlar, așa cum se vede din scăderea globală, pe toti anii de studii.

Numărul de studenți bugetați și în regim cu taxă, pe cicluri de studii, este prezentat pentru fiecare universitate de stat în Tabelul 3.3.

TABELUL 3.3 — NUMĂRUL STUDENȚILOR PE FORMĂ DE FINANȚARE ȘI CICLURI DE STUDII, LA UNIVERSITĂȚI DE STAT (2016)

Cod univ.

Universități (date de ref. la 1 ian 2015)

Studenți fizici (LMD) Licență (L) Master (M) Doctorat (D)

Total (LMD)

din care:

Total (L)

din care:

Total (M)

din care:

Total (D)

din care:

bu

get

taxă

bu

get

taxă

bu

get

taxă

bu

get

taxă

U01 Universitatea Politehnica din București 28.931 25.031 3.900 20.096 16.963 3.133 7.137 6.511 626 1.698 1.557 141

U02 Universitatea Tehnică de Construcții din București

5.855 4.185 1.670 4.037 2.897 1.140 1.455 1.124 331 363 164 199

U03 Universitatea de Arhitectură si Urbanism „Ion Mincu” din București

2.885 1.504 1.381 2.631 1.336 1.295 125 116 9 129 52 77

U04 USAMV din București 12.469 6.560 5.909 10.233 4.795 5.438 1.965 1.537 428 271 228 43 U05 Universitatea din București 31.388 20.605 10.783 22.045 13.282 8.763 7.867 6.225 1.642 1.476 1.098 378 U06 UMF „Carol Davila” din București 11.610 5.702 5.908 10.177 5.140 5.037 162 110 52 1.271 452 819 U07 ASE București 21.975 12.266 9.709 14.700 8.398 6.302 6.332 3.527 2.805 943 341 602

U08 Universitatea Națională de Muzică din București

877 776 101 611 563 48 180 167 13 86 46 40

U09 Universitatea de Arte din București 1.486 980 506 1.048 629 419 334 305 29 104 46 58


40

Cod univ.

Universități (date de ref. la 1 ian 2015)

Studenți fizici (LMD) Licență (L) Master (M) Doctorat (D)

Total (LMD)

din care:

Total (L)

din care:

Total (M)

din care:

Total (D)

din care:

bu

get

taxă

bu

get

taxă

bu

get

taxă

bu

get

taxă

U10 UNATC „I.L..Caragiale” din București 827 702 125 504 462 42 201 174 27 122 66 56

U11 UNEFS din București 1.508 886 622 1.094 587 507 286 238 48 128 61 67 U12 SNSPA din București 5.792 3.948 1.844 3.081 2.186 895 2.440 1.569 871 271 193 78

U13 Universitatea „1 decembrie 1918” din Alba-Iulia

4.096 2.685 1.411 3.122 2.167 955 842 443 399 132 75 57

U14 Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad 5.697 2.325 3.372 4.320 1.796 2.524 1.326 500 826 51 29 22

U15 Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău

4.906 2.974 1.932 3.764 2.241 1.523 1.093 690 403 49 43 6

U17 Universitatea „Transilvania” din Brașov 18.904 12.593 6.311 15.068 9.838 5.230 3.426 2.561 865 410 194 216 U18 Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca 19.871 15.584 4.287 14.980 11.384 3.596 4.151 3.506 645 740 694 46 U19 USAMV din Cluj-Napoca 5.858 4.604 1.254 4.653 3.555 1.098 942 793 149 263 256 7

U20 Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca

35.596 22.581 13.015 26.782 14.898 11.884 7.559 6.681 878 1.255 1.002 253

U21 UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca 7.083 3.551 3.532 6.496 3.150 3.346 229 94 135 358 307 51

U22 Academia de Muzică „Gh. Dima” din Cluj-Napoca

1.084 743 341 880 552 328 157 145 12 47 46 1

U23 Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca

944 717 227 658 468 190 216 182 34 70 67 3

U24 Universitatea „Ovidius” din Constanța 14.198 6.262 7.936 11.701 4.946 6.755 2.150 1.218 932 347 98 249 U25 Universitatea Maritimă din Constanța 5.013 776 4.237 4.267 531 3.736 723 222 501 23 23 0 U26 Universitatea din Craiova 17.582 12.584 4.998 13.165 9.336 3.829 4.055 3.073 982 362 175 187 U27 UMF din Craiova 4.303 2.182 2.121 3.981 2.033 1.948 119 59 60 203 90 113

U28 Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați

11.752 9.438 2.314 9.261 7.302 1.959 2.285 1.988 297 206 148 58

U29 Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași

13.578 12.055 1.523 9.415 8.312 1.103 3.628 3.334 294 535 409 126

U30 USAMV „Ion Ionescu de la Brad” din Iași

4.616 3.433 1.183 3.749 2.619 1.130 717 673 44 150 141 9

U31 Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași 23.044 16.976 6.068 16.895 11.536 5.359 5.340 4.718 622 809 722 87 U32 UMF „Gr. T. Popa” din Iași 9.602 4.251 5.351 8.996 3.754 5.242 297 221 76 309 276 33

U33 Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași

1.520 1.339 181 1.021 916 105 342 296 46 157 127 30

U34 Universitatea din Oradea 14.152 7.700 6.452 11.195 6.088 5.107 2.682 1.525 1.157 275 87 188 U35 Universitatea din Petroșani 3.248 2.462 786 2.353 1.979 374 765 439 326 130 44 86 U36 Universitatea din Pitești 9.430 3.707 5.723 6.948 2.812 4.136 2.343 842 1.501 139 53 86 U37 Universitatea „Petrol-Gaze” din Ploiești 7.401 3.781 3.620 5.999 3.119 2.880 1.338 621 717 64 41 23

U38 Universitatea „Eftimie Murgu” din Reșița

1.585 1.359 226 1.068 890 178 494 451 43 23 18 5

U39 Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu 14.135 7.975 6.160 10.792 6.031 4.761 2.985 1.769 1.216 358 175 183

U40 Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava

7.708 4.966 2.742 5.812 3.858 1.954 1.688 983 705 208 125 83

U41 Universitatea „Valahia” din Târgoviște 5.854 4.065 1.789 4.283 3.192 1.091 1.175 806 369 396 67 329

U42 Universitatea „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu

2.921 1.605 1.316 2.306 1.352 954 615 253 362 0 0 0

U43 Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureș

3.039 1.956 1.083 2.392 1.463 929 607 455 152 40 38 2

U44 UMF Târgu Mureș 5.555 3.078 2.477 5.016 2.821 2.195 309 110 199 230 147 83 U45 Universitatea de Arte din Târgu Mureș 403 332 71 223 190 33 147 129 18 33 13 20 U46 Universitatea Politehnica Timișoara 12.470 10.313 2.157 9.187 7.300 1.887 2.888 2.691 197 395 322 73

U47 USAMV a Banatului "Regele Mihai I al României" din Timișoara

4.755 3.384 1.371 3.691 2.566 1.125 898 694 204 166 124 42

U48 Universitatea de Vest din Timișoara 14.566 9.222 5.344 10.481 6.563 3.918 3.525 2.391 1.134 560 268 292 U49 UMF” Victor Babeș” din Timișoara 7.080 3.279 3.801 6.543 3.102 3.441 102 53 49 435 124 311

Total 449.152 289.982 159.170 341.720 211.898 129.822 90.642 67.212 23.430 16.790 10.872 5.918

Sursa: CNFIS, pe baza raportărilor realizate de universități, cu data de referință 1 ianuarie 2016, anul universitar 2015/2016

La nivel național, în anul 2016 bugetul alocat învățământului superior a fost de 3,042 miliarde lei, ceea ce reprezintă 0,40% din PIB. Din această sumă, 134 mil lei au fost alocate pentru investiții și reparații capitale, 97 mil lei pentru obiective de capital și alte dotări și 467 mil lei pentru sprijinirea financiară a studenților (burse, subvenții transport și subvenții cămine și cantine), iar pentru finanțarea instituțională a învățământului superior (incluzând fondul de rezervă și pe cel pentru dezvoltare instituțională) 2.343,39 mil lei, sumă ce reprezintă aproximativ 0,31% din produsul intern brut (PIB) aferent anului 2016. Pentru comparație, în Tabelul 3.4 sunt prezentate și sumele alocate în anii precedenți. Dacă se are în vedere rata anuală a inflației,


41

de -1,1% în 20167, suma alocată în 2016 este, în termeni reali, mai mare decât cea din anul precedent. Totuși, deși fondurile bugetare alocate universităților de stat au cunoscut, în termeni reali, o creștere pentru anul 2016, aceasta nu acoperă în totalitate creșterile salariale și ale utilităților aplicate în anul 2016.

TABELUL 3.4 — ALOCAȚII BUGETARE PENTRU FINANȚAREA INSTITUȚIONALĂ A UNIVERSITĂȚILOR PUBLICE (2008–2016) (mil lei) 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

TOTAL finanțare de baza/finanțare instituționala - FB

1.947,30 1.950,04 1.908,68 1.710,61 1.678,71 1.759,91 1.787,86 1.896,25 2.343,39

Suport financiar studenți (burse, transport, cămine-cantine)

389,01 351,65 342,61 342,01 362,99 399,77 461,89 432,76 467,45

Investiții și RK 556,06 344,48 158,26 103,29 119,58 43,88 84,70 164,99 133,99

Obiective de capital și alte dotări

1.009,59 246,86 93,29 82,69 68,44 32,82 47,36 125,56 96,915

Total finanțare buget învățământ superior - IS

3.901,95 2.893,03 2.502,94 2.238,60 2.229,71 2.251,36 2.381,82 2.619,57 3.041,741

% FB din PIB 0,39% 0,37% 0,37% 0,31% 0,29% 0,29% 0,27% 0,27% 0,31%

% ISbuget din PIB 0,77% 0,55% 0,49% 0,40% 0,38% 0,38% 0,36% 0,37% 0,40%

PIB 3) (mil.lei) 504.659 530.783 511.580 557.348 587.400 596.798 669.050 712.832 761.474

Sursa: PIB: Eurostat pentru perioada 2008-2009; date naționale pentru perioada 2010-2016. Pentru anul 2013, valoarea totală a bugetului pentru învățământ superior include și alocațiile bugetare pentru sentințe judecătorești.

În Tabelul 3.4 sunt prezentate și valorile procentuale ale raportului dintre fondurile alocate finanțării instituționale a învățământului superior și produsul intern brut. Se poate observa o tendință de ușoară creștere a procentului din PIB. Scăderea numărului de studenți înmatriculați în regim cu taxă din ultimii ani a determinat un declin important al veniturilor din taxele de școlarizare, presiunea financiară exercitată asupra instituțiilor de învățământ superior în acești ani fiind una foarte însemnată.

Pe baza alocației totale destinate finanțării instituționale, împărțind la numărul de studenți subvenționați de la buget, se poate determina alocația publică medie pe student fizic. Așa cum rezultă din Tabelul 3.5, alocația medie nu a depășit niciodată valoarea atinsă în anul 2008, 1.630 EUR, valoarea fiind cu puțin sub 1.600 EUR în 2016.

TABELUL 3.5 — ALOCAȚIA MEDIE PE STUDENT FIZIC (2008–2016)

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Alocația medie/Student Fizic (LEI)* 6.004 5.930 5.828 5.090 5.107 5.461 5.503 5.823 7.149

Cursul de schimb mediu anual (LEI/EUR)**

3,6827 4,2373 4,2099 4,2379 4,4560 4,419 4,4446 4,445 4,4908

Alocația medie/Student Fizic (EUR)* 1.630 1.400 1.384 1.201 1.146 1.236 1.238 1.310 1.592 Sursa: CNFIS (note:*sunt incluși și: rezidenții, studenții în ani pregătitori, gradele didactice;**calculat de BNR),

Alocația medie pe student fizic este una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană, valorile medii fiind, în 2013, de circa 12.300 EUR în țările OECD și de aproximativ 12.200 EUR în EU218.

7 Banca Naţională a României, Raport asupra inflaţiei, februarie 2017 (http://bnro.ro/Publicatii-periodice-204.aspx) 8 Education at a Glance 2016: OECD Indicators, OECD Publishing, 2016, p. 193 (http://download.ei-ie.org/Docs/WebDepot/EaG2016_EN.pdf); IRS, Yearly average currency exchange rates (http://www.irs.gov/Individuals/International-Taxpayers/Yearly-Average-Currency-Exchange-Rates)

http://download.ei-ie.org/Docs/WebDepot/EaG2016_EN.pdf

http://download.ei-ie.org/Docs/WebDepot/EaG2016_EN.pdf

http://www.irs.gov/Individuals/International-Taxpayers/Yearly-Average-Currency-Exchange-Rates


42

III.2. Distribuția fondurilor pentru finanțarea instituțională a universităților de stat, în anul 2016

Propunerea CNFIS privind Metodologia de finanțare a instituțiilor de învățământ superior pentru anul 2016 a fost rezultatul unui proces îndelungat de elaborare, dialog instituțional, dezbatere publică și revizuire, proces care a început în luna noiembrie 2013 și care a condus, în urma consultărilor cu reprezentanții CNR, MEN și cu reprezentanți ai domeniului știința sportului și educației fizice, ai domeniilor artistice și cei ai domeniului științe umaniste, având la bază și rezultatele pilotării din anul 2015, la forma adoptată de Consiliu în martie 2016 și aprobată de MEN prin OM nr. 3530/29.03.2016.

Astfel, pentru propunerea de Metodologie de finanțare a instituțiilor de învățământ superior pentru anul 2016, CNFIS a pornit de la propunerea de metodologie formulată inițial și apoi pilotată pentru anul 2015, în urma solicitării CNR ca anul 2015 să constituie o perioadă de pregătire și analiză a aplicării noilor principii metodologice, aplicarea efectivă a acestora urmând să se realizeze în anul 2016. În urma rezultatelor pilotării metodologiei de finanțare propusă pentru anul 2015, CNFIS a decis înlocuirea indicatorului privind „Ponderea studenților înscriși în programele de studii în limbi de circulație internațională” (IC3.2) cu indicatorul privind „Ponderea studenților străini înscriși în programe de studii” (IC3.2).

Metodologia de finanțare pentru anul 2016 concretizează opțiunea conducerii Ministerului Educației Naționale de a înlocui progresiv alocarea finanțării suplimentare pe baza rezultatelor ierarhizării programelor de studii cu o alocare bazată pe un set de indicatori de calitate, conform ultimelor prevederi ale legii nr. 1/2011, modificate prin OUG 117/2013, cu aplicare pentru anul 2016 doar pentru 25% din finanțarea suplimentară. Setul de indicatori de calitate urmărește să reflecte, în mod sintetic și echilibrat, atât diferitele aspecte ale calității activității instituțiilor de învățământ superior, fiind aplicat la nivelul ramurilor de știință pentru a evita astfel distorsiunile induse de structura și specificul diferit al diverselor categorii de universități, cât și performanța activităților de cercetare/creație artistică/performanță sportivă, de predare-învățare, precum și de orientare internațională și orientare socială și regională a instituțiilor de învățământ superior.

Metodologia pentru anul 2016 se bazează pe aceleași principii care vizează asigurarea stabilității și predictibilității finanțării sistemului de învățământ superior, similar anilor anteriori, păstrând schema de alocarea fondurilor din 2015: după „rezervarea” unui fond de 2% pentru situații speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanțare, și după deducerea valorii granturilor doctorale, suma rămasă este împărțită prin formulă între finanțarea de bază (cu ponderea propusă de 72,5% din finanțarea instituțională), finanțarea suplimentară (26,5%) și fondul pentru dezvoltare instituțională (1%).

În contextul finanțării scăzute și a dificultății universităților de a face față tuturor cheltuielilor, în cursul anului 2016, un număr semnificativ de universități au făcut solicitări de alocare de fonduri în afara formulei de calcul. Pentru a răspunde acestor solicitări, s-a adoptat atât soluția de a acorda diverse sume ca avans unora dintre universitățile solicitante, urmând să se realizeze ulterior o regularizare, cât și din fondul pentru situații speciale (FSS). Finanțarea cazurilor particulare/speciale ale universităților fiind realizată din FSS, pe baza unor solicitări fundamentate ale universităților, conform OM 5014/2016. Consecvent cu poziția adoptată în anii anteriori, CNFIS a susținut faptul că universitățile trebuie sprijinite pentru a putea funcționa normal; în același timp, Consiliul și-a reiterat disponibilitatea de a oferi universităților care fuseseră sprijinite cu alocații bugetare în afara formulei și în anii anteriori expertiza necesară pentru conceperea sub egida MEN a unor planuri de redresare structurală a situației lor financiare, precum și pentru monitorizarea implementării lor.

TABELUL 3.6 — STRUCTURA FONDURILOR BUGETARE PENTRU FINANȚAREA INSTITUȚIONALĂ A UNIVERSITĂȚILOR DE STAT

(2013–2016)

Subcomponente 2013 2014 2015 2016

Finanțarea de bază (FB) 73,50% 73,50% 73,50% 72,50%

Finanțarea suplimentară (FS) 25,50% 25,50% 25,50% 26,50%

din

car

e:

Finanțarea suplimentară bază pe excelență (FSE) 25,00% 25,00% 25,00%

Finanțarea preferențială a programelor de studii de master și doctorat în științe și tehnologii avansate, a programelor în limbi de circulație internațională și a

doctoratelor în cotutelă (FSEP)

0,00% 0,00% 0,00%


43

Subcomponente 2013 2014 2015 2016 Creșterea capacității instituționale și a eficienței

manageriale (FSCM) 0,00% 0,00% 0,00%

Asumarea de către instituțiile de învățământ superior a unui rol activ la nivel local și regional (FSL)

0,50% 0,50% 0,50%

Dezvoltare instituțională 1,00% 1,00% 1,00% 1,00%

Total Finanțare instituțională (fără fondul pentru granturi doctorale și fondul pentru situații speciale)

100% 100% 100% 100%

Sursa: CNFIS.

III.3. Finanțarea granturilor doctorale

Conform OM nr. 3530/2016, fondurile alocate universităților pentru granturile de doctorat (exceptând bursele studenților doctoranzi, care au fost alocate din fondul de burse) au cuprins în anul 2016 un total de 251.147.096 lei.

Structura granturilor doctorale a fost fundamentată de către CNFIS pe baza unei analize a costurilor potrivit reglementărilor legale – Legea educației naționale nr. 1/2011 (îndeosebi art.160, alin.2, art.193, alin.5 și art.219, alin.2) și H.G. nr. 681/2011, privind aprobarea Codului studiilor universitare de doctorat. Prin Metodologia CNFIS, structura grantului doctoral a fost ajustată cu coeficienți corespunzători pe domenii disciplinare și profesionale ale doctoratului și nu a făcut apel în finanțarea studiilor de doctorat la conceptele de student echivalent și student echivalent unitar. Dat fiind faptul că bursele studenților doctoranzi au fost acoperite din fondul de burse alocat separat, în grantul doctoral au fost cuprinse salarizarea conducătorului de doctorat și cea a membrilor comisiei de îndrumare, costurile programului de pregătire, bazat pe studii avansate, și ale programului de pregătire suplimentar, fonduri pentru cercetare (diferențiate pe patru domenii de finanțare) și regia școlii doctorale, iar sumele calculate pentru aceste componente în anul 2016 sunt prezentate (v. Anexa nr. 2 a Metodologiei de finanțare aplicată9 în anul 2016).

Începând cu anul universitar 2011/2012, repartizarea pe universități a fondului pentru finanțarea granturilor pentru studenții doctoranzi înmatriculați se face prin cumularea valorii sumelor aferente granturilor doctorale (GD) repartizate universității respective (Tabelul 3.7).

TABELUL 3.7 — FONDURILE ALOCATE ÎN 2016 UNIVERSITĂȚILOR DE STAT PENTRU STUDIILOR UNIVERSITARE DE DOCTORAT,

PRIN GRANTURI DOCTORALE (GD)

Cod univ

Universitatea Număr GD

(an1, an2, an3 și an 4*)

Alocație GD Alocație GD din FI

(%)

U01 Universitatea Politehnica din București 1.186 30.571.168 13,97% U02 Universitatea Tehnică de Construcții din București 160 4.124.273 11,87%

U03 Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" din București

51 1.517.259 8,39%

U04 USAMV din București 228 6.210.861 12,03% U05 Universitatea din București 1.030 24.464.026 17,24% U06 UMF "Carol Davila" din București 405 12.048.825 12,64% U07 ASE din București 340 8.022.463 11,65% U08 Universitatea Națională de Muzică din București 46 1.368.508 8,39%

U09 Universitatea de Arte din București 46 1.368.509 9,82% U10 UNATC " I.L.Caragiale” din București 44 1.309.008 6,87% U11 UNEFS din București 43 1.108.398 12,51% U12 SNSPA din București 192 4.381.835 19,44%

U13 Universitatea "1 decembrie 1918" din Alba-Iulia 60 1.369.324 10,24% U14 Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad 29 661.840 4,97% U15 Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 43 1.108.398 5,47% U17 Universitatea "Transilvania" din Brașov 176 4.518.768 5,20%

U18 Universitatea Tehnica din Cluj Napoca 648 16.643.905 13,11%

9 Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior, Metodologia de alocare a fondurilor bugetare pentru finanțarea de bază și

finanțarea suplimentară, a instituțiilor de învățământ superior de stat din România, pentru anul 2016 (OM nr. 3530/29.03.2016)


44

Cod univ Universitatea

Număr GD (an1, an2, an3 și an

4*)

Alocație GD Alocație GD din FI

(%)

U19 USAMV din Cluj Napoca 256 6.968.369 17,19% U20 Universitatea "Babeș - Bolyai" din Cluj-Napoca 1.002 23.869.226 13,27%

U21 UMF "Iuliu Hațieganu" din Cluj Napoca 307 9.133.308 16,43% U22 Academia Muzică " GH. DIMA" din Cluj Napoca 46 1.368.509 8,85% U23 Universitatea de Artă și Design din Cluj Napoca 48 1.428.009 14,46% U24 Universitatea "Ovidius “din Constanța 98 2.648.174 5,90%

U25 Universitatea Maritima din Constanța 18 463.980 8,28% U26 Universitatea din Craiova 175 4.230.232 5,37% U27 UMF din Craiova 90 2.677.517 9,01% U28 Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați 148 3.646.537 5,28%

U29 Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași 310 7.990.778 8,01% U30 USAMV "Ion Ionescu de la Brad" din Iași 126 3.410.777 12,42% U31 Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași 595 14.161.190 12,60% U32 UMF "Gr. T. Popa" din Iași 276 8.211.051 13,57% U33 Universitatea de Arte "George Enescu" din Iași 66 1.963.513 9,12%

U34 Universitatea din Oradea 87 2.244.407 4,10% U35 Universitatea din Petroșani 44 1.134.175 7,75% U36 Universitatea din Pitești 53 1.342.528 6,06% U37 Universitatea "Petrol-Gaze" din Ploiești 34 876.408 4,18%

U38 Universitatea "Eftimie Murgu" din Reșița 18 463.981 5,07% U39 Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 142 3.567.781 6,79% U40 Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava 125 3.044.810 9,36% U41 Universitatea "Valahia" din Târgoviște 67 1.588.171 6,97% U42 Universitatea "Constantin Brâncuși" din Târgu Jiu 0 0 0,00%

U43 Universitatea "Petru Maior" din Tg. Mureș 38 867.239 8,11% U44 UMF din Tg. Mureș 120 3.570.022 7,92% U45 Universitatea de Arte din Tg. Mureș 13 386.752 3,70% U46 Universitatea Politehnica Timișoara 252 6.543.411 7,93%


118 3.125.094 11,73%

U48 Universitatea de Vest din Timișoara 268 6.478.511 10,20% U49 UMF "Victor Babeș" din Timișoara 99 2.945.268 6,69%

Total 9.766 251.147.096 10,72%

Sursa: CNFIS, pe baza raportărilor realizate de universități, cu data de referință 1 ianuarie2016, anul universitar 2015/2016; *) Anul 4 de studii de doctorat doar pentru domeniile Medicină, Medicină veterinară, Medicină dentară și Farmacie

Deși fondul pentru granturile doctorale a crescut ca valoare în anul 2016, față de anul 2015, totuși ca valoare procentuală a scăzut în anul 2016, reprezentând doar 10,72% din finanțarea instituțională, față de 12,69% în anul 2015, creșterile din perioada anterioară fiind determinate și de acumulările succesive a cohorte de doctoranzi, pentru anii 2015 și 2016 cuprinzând și doctoranzii de la anul 4, doar domeniile Medicină, Medicină veterinară, Medicină dentară și Farmacie. Așa cum se observă și în Tabelul 3.8, începând cu anul 2015 (anul universitar 2014/2015), ciclul de doctorat este finanțat doar prin intermediul granturilor doctorale, fondul pentru doctorat repartizat prin formulă, în cadrul finanțării de bază și a finanțării suplimentare fiind egal cu zero.


45

TABELUL 3.8 — STRUCTURA FONDURILOR ALOCATE UNIVERSITĂȚILOR DE STAT PENTRU STUDIILE UNIVERSITARE DE DOCTORAT

(2008 -2016)

Ani

Alocație totală finanțare

instituțională (FI) (mil.lei)

Ciclul universitar de doctorat

Total alocație (mil.lei)

din care:

% total alocație doctorat din total

alocație FI

Alocație repartizată pe

bază de formulă (mil.lei)

Alocație repartizată pe

granturi (mil.lei)

A B 1 1.1 1.2 2

2016 2.343,39 251,15 0,00 251,15 10,72%

2015 1.896,25 240,70 0,00 240,70 12,69%

2014 1.787,86 226,54 6,47 220,07 12,67%

2013 1.759,91 210,08 68,63 141,45 11,94%

2012 1.678,71 179,32 117,01 62,31 10,68%

2011 1.710,61 176,43 176,43 0 10,31%

2010 1.908,68 198,06 198,06 0 10,38%

2009 1.950,04 207,85 207,85 0 10,66%

2008 1.947,30 220,51 220,51 0 11,32%

Sursa: CNFIS.

III.4. Finanțarea de bază

Legea educației naționale prevede, la art. 223, alin. 4, că finanțarea de bază a universităților de stat este asigurată prin granturi de studii, calculate pe baza costului mediu per student echivalent, per domeniu, per cicluri de studiu și per limbă de predare. În plus, granturile de studii trebuie alocate prioritar spre acele domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă și competitivă a societății, iar în interiorul domeniului, prioritar, celor mai bine plasate programe în ierarhia calității acestora, numărul de granturi de studii alocate unui program variind în funcție de poziția programului în această ierarhie.

Încă din anul 2012 CNFIS a propus extinderea dimensionării granturilor de studii ținând cont de estimări ale costurilor reale și pentru ciclurile de licență și de master, alături de cele pentru granturi doctorale, care au fost aplicate din anul 2012. Astfel de estimări au fost prezentate în rapoartele publice anterioare (v. Capitolul IV.1.1, Tabelul 16 al Raportului public anual pentru anul 2012)10. Având în vedere discrepanțele majore existente între estimările costurilor reale și valoarea alocației per student, și plecând de la dezideratul de a nu crea dezechilibre majore în finanțarea instituțiilor de învățământ superior de stat, CNFIS a propus creșterea graduală a alocației per student. Având în vedere și valoarea totală a fondurilor pentru finanțarea de bază cuprinsă în bugetul de stat, așa cum se va vedea din datele prezentate mai jos, alocația per student s-a păstrat și în 2016 la valori apropiate de cea din anii anteriori.

În aceste condiții, metodologia de calcul a finanțării de bază în anul 2016 a pornit de la premise similare celor din anii anteriori: sumele atribuite fiecărei universități pentru finanțarea de bază pentru studenții înmatriculați într-un program de studii de licență sau de master anterior anului universitar 2015/2016 și pentru doctoranzii înmatriculați anterior anului universitar 2011/2012 se alocă pe baza cifrelor de școlarizare primite de universitate, proporțional cu numărul de studenți echivalenți unitari ai acestora. Numărul de studenți echivalenți unitari ai universității se determină prin ponderarea numărului fizic de studenți ai acesteia cu coeficienți de echivalare și de cost.

Preocuparea de a evita șocurile în finanțare a determinat CNFIS să păstreze nivelul coeficienților de echivalare și de cost din anii anteriori, deși calculele privind dimensiunea normativă a costurilor cu procesul educațional arătaseră că există disproporții între aceștia și standardele de cost calculate potrivit

10 Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior, Starea finanţării învățământului superior şi măsurile de optimizare ce se

impun – Raport public anual 2012 (http://www.cnfis.ro/)



46

reglementărilor în vigoare cu privire la planurile de învățământ, formațiunile de studii, normele didactice, salarii și celelalte cheltuieli din învățământul superior (v. Anexa 3 a Metodologiei de finanțare aplicată11 în anul 2016).

Astfel, numărul de studenți echivalenți unitari și alocația per student echivalent unitar au fost calculate conform metodologiei aprobate prin OM nr. 3530/29.03.2016. Rezultatele sunt prezentate în Tabelul 3.9.

TABELUL 3.9 — NUMĂRUL DE STUDENȚI ECHIVALENȚI UNITARI ȘI ALOCAȚIA PER STUDENT ECHIVALENT UNITAR ÎN PERIOADA

2009–2016 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 A 1 2 3 4 5 6 7 8

Număr total studenți fizici - NSF (L, M, D si R), din care

298.166 296.574 304.051 304.546 301.792 303.804 303.511 306.001

NSF - Rezidențiat 13.550 14.337 15.471 15.459 16.140 16.504 15.584 16.019

Alți participanți (An pregătitor + Grade didactice)

30.659 30.922 31.997 24.134 20.494 21.080 22.156 21.769

Număr total studenți echivalenți (NSE) 396.160 416.824 433.849 425.960 413.060 402.750 402.800 405.026

Număr total studenți echivalenți unitari (NSEU), din care:

641.609 670.113 699.465 684.225 662.493 644.066 641.421 646.651

NSEU (Licența) 404.062 375.345 383.720 380.664 379.376 381.857 384.750 390.241

NSEU (Masterat) 172.056 225.458 244.321 248.537 253.794 259.437 256.670 256.410

NSEU (Doctorat) 65.491 69.310 71.424 55.024 29.323 2.772 0 0

Alocația unitara/SEU (RON)2) 3.031 2.841 2.444 2.202 2.340 2.434 2.581 3.236

Alocația medie/SE (RON) 4.922 4.579 3.943 3.839 4.061 4.118 4.339 5.321

Alocația unitara Globala Totala/SEU (RON)2)

3.039 2.848 2.446 2.362 2.443 2.434 2.581 3.236

Alocația medie/SF (RON) 5.930 5.828 5.090 5.107 5.461 5.503 5.823 7.149

Finanțarea de baza, repartizata conform formulei (mil. RON)

1.944,54 1.903,51 1.709,61 1.569,19 1.681,65 1.712,91 1.835,52 2.279,44

TOTAL finanțare de baza/finanțare instituționala (mil. RON)

1.950,04 1.908,68 1.710,61 1.678,71 1.759,905 1.787,86 1.896,25 2.343,39

Sursa: CNFIS

Examinând Tabelul 3.9, se observă că numărul de studenți echivalenți unitari a crescut în 2016, mai ales pe seama creșterii numărului de studenți fizici de la ciclul de licență. Alocația per student echivalent unitar a fost de 3.236 lei în 2016, în creștere față de anul precedent, datorită creșterii finanțării instituționale totale, care se apropie ca valoare cu cea din 2009, în termeni reali diferența fiind semnificativă.

Pornind de la cifrele de studenți fizici, raportate de universități, și pe baza formulelor de calcul, în cadrul finanțării de bază pe ansamblul anului 2016 a fost alocat către cele 48 universități de stat, finanțate din bugetul MEN, un total de aproximativ 1.450,2 mil.lei (Tabelul 3.10).

TABELUL 3.10 — SITUAȚIA REPARTIZĂRII FINANȚĂRII DE BAZĂ PE UNIVERSITĂȚI, PENTRU ANUL 2016

Cod univ.

Universitatea

Total studenți fizici

(NSF) - (L,M,D)

(ian.2016)

Total studenți echivalenți

unitari (NSEU) (ian.2016)

Total FB (72,5%)

din care,

Licența (%)

Master (%)

FB Suplimentare

buget (creșteri

salariale)

A B 1 2 3 4 5 6

U01 Universitatea Politehnica din București 25.031 54.933,57 123.197.328 57,44% 42,56% 2.278.351


4.185 9.005,96 20.197.299 58,31% 41,69% 373.521


1.504 3.932,50 8.819.260 85,25% 14,75% 163.097

U04 USAMV din București 6.560 14.418,28 32.335.308 63,28% 36,72% 597.996

U05 Universitatea din București 20.605 34.712,09 77.847.429 56,47% 43,53% 1.439.673

U06 UMF "Carol Davila" din București 5.702 24.457,50 54.849.864 47,32% 52,68% 1.014.364

U07 ASE din București 12.266 17.956,60 40.270.554 54,95% 45,05% 744.744

U08 Universitatea Naționala de Muzică din București

776 4.643,85 10.414.576 62,47% 37,53% 192.599

U09 Universitatea de Arte din București 980 3.630,44 8.141.844 51,14% 48,86% 150.572

U10 UNATC " I.L.Caragiale" din București 702 5.005,68 11.226.042 57,64% 42,36% 207.610

U11 UNEFS din București 886 2.197,02 4.927.168 59,70% 40,30% 91.119

U12 SNSPA din București 3.948 5.708,00 12.801.100 38,30% 61,70% 236.734

11 Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior, Metodologia de alocare a fondurilor bugetare pentru finanțarea de bază și

finanțarea suplimentară, a instituțiilor de învățământ superior de stat din România, pentru anul 2016 (OM nr. 3530/29.03.2016)


47

Cod univ.

Universitatea

Total studenți fizici

(NSF) - (L,M,D)

(ian.2016)

Total studenți echivalenți

unitari (NSEU) (ian.2016)

Total FB (72,5%)

din care,

Licența (%)

Master (%)

FB Suplimentare

buget (creșteri

salariale)

U13 Universitatea "1 decembrie 1918" din Alba-Iulia

2.685 3.957,85 8.876.113 76,02% 23,98% 164.150

U14 Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad 2.325 4.279,15 9.596.670 68,23% 31,77% 177.477


2.974 6.370,65 14.287.205 64,45% 35,55% 264.222

U17 Universitatea "Transilvania" din Brașov 12.593 26.688,80 59.853.904 66,67% 33,33% 1.106.912

U18 Universitatea Tehnica din Cluj Napoca 15.584 34.215,34 76.733.387 64,66% 35,34% 1.419.071

U19 USAMV din Cluj Napoca 4.604 9.756,41 21.880.300 69,49% 30,51% 404.641

U20 Universitatea "Babeș - Bolyai" din Cluj Napoca

22.581 47.346,89 106.182.995 59,36% 40,64% 1.963.698

U21 UMF "Iuliu Hațieganu" din Cluj Napoca 3.551 13.155,53 29.503.376 53,95% 46,05% 545.623

U22 Academia de Muzică " GH. DIMA" din Cluj Napoca

743 4.243,92 9.517.674 65,99% 34,01% 176.018

U23 Universitatea de Arta și Design din Cluj Napoca

717 2.561,20 5.743.899 56,86% 43,14% 106.223

U24 Universitatea "Ovidius" din Constanța 6.262 14.495,94 32.509.464 64,39% 35,61% 601.212

U25 Universitatea Maritima din Constanța 776 1.712,38 3.840.275 54,32% 45,68% 71.019

U26 Universitatea din Craiova 12.584 24.644,31 55.268.818 62,20% 37,80% 1.022.117

U27 UMF din Craiova 2.182 8.712,45 19.539.070 52,50% 47,50% 361.349

U28 Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați

9.438 21.418,54 48.034.509 66,58% 33,42% 888.323

U29 Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" din Iași

12.055 27.277,82 61.174.875 56,09% 43,91% 1.131.338

U30 USAMV "Ion Ionescu de la Brad" din Iași 3.433 7.384,25 16.560.365 68,10% 31,90% 306.260

U31 Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași 16.976 30.528,65 68.465.394 59,13% 40,87% 1.266.168

U32 UMF "Gr. T. Popa" din Iași 4.251 15.744,70 35.310.014 53,04% 46,96% 653.007

U33 Universitatea de Arte "George Enescu" din Iași

1.339 6.069,92 13.612.771 60,67% 39,33% 251.749

U34 Universitatea din Oradea 7.700 18.145,00 40.693.066 63,35% 36,65% 752.562

U35 Universitatea din Petroșani 2.462 4.380,60 9.824.196 70,47% 29,53% 181.683

U36 Universitatea din Pitești 3.707 7.241,77 16.240.823 64,44% 35,56% 300.353

U37 Universitatea "Petrol-Gaze” din Ploiești 3.781 6.678,94 14.978.596 77,11% 22,89% 277.009

U38 Universitatea "Eftimie Murgu" din Reșița 1.359 2.213,25 4.963.568 51,86% 48,14% 91.794

U39 Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 7.975 16.254,94 36.454.311 60,85% 39,15% 674.170

U40 Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava

4.966 9.478,24 21.256.475 69,37% 30,63% 393.110

U41 Universitatea "Valahia" din Târgoviște 4.065 7.227,48 16.208.786 69,69% 30,31% 299.759

U42 Universitatea "Constantin Brâncuși" din Târgu Jiu

1.605 2.516,33 5.643.276 76,64% 23,36% 104.367

U43 Universitatea "Petru Maior" din Tg. Mureș

1.956 3.315,57 7.435.699 63,81% 36,19% 137.514

U44 UMF din Tg. Mureș 3.078 13.410,18 30.074.482 68,65% 31,35% 556.185

U45 Universitatea de Arte din Tg. Mureș 332 3.190,14 7.154.400 48,83% 51,17% 132.309

U46 Universitatea Politehnica Timișoara 10.313 23.309,21 52.274.641 57,72% 42,28% 966.742


3.384 7.407,22 16.611.879 66,75% 33,25% 307.213

U48 Universitatea de Vest din Timișoara 9.222 17.595,60 39.460.941 59,68% 40,32% 729.772

U49 UMF "Victor Babeș" din Timișoara 3.279 13.119,98 29.423.615 53,26% 46,74% 544.105

Total 289.982 646.650,58 1.450.217.604,00 60,35% 39,65% 26.819.604

Sursa: CNFIS


48

III.5. Finanțarea suplimentară

Finanțarea suplimentară se alocă, potrivit Legii nr. 1/2011, „pentru a stimula excelența instituțiilor și a programelor de studii, atât din cadrul universităților de stat, cât și al celor particulare“ (art.223, alin.3), „pe baza criteriilor și a standardelor de calitate stabilite de CNFIS și aprobate de MEN“ (art.197, alin.a). În anul 2016, metodologia de calcul a finanțării suplimentare a pornit de la premise similare metodologiei de finanțare care a fost pilotată în anul 2015 (rezultatele pilotării indicatorilor de calitate din anul 201512 sunt prezentate în capitolul IV din Raportul public anual pentru anul 2015) și propusă spre aplicare în anul 2016, conform OM nr.3889/26.05.2015. Specific metodologiei de finanțare pentru anul 2016 este utilizarea în algoritmul de calcul a finanțării suplimentare a 4 (patru) clase de indicatori de calitate: C1 Predare/Învățare, C2. Cercetare științifică / creație artistică, C3 Orientare internațională și C4 Orientare regională & echitate social, fiecare clasa de indicatori fiind ponderata diferit.

În urma analizei rezultatelor pilotării, CNFIS a propus pentru Metodologia aferentă anului 2016, înlocuirea indicatorului IC3.2 „Ponderea studenților înscriși în programele de studii în limbi de circulație internațională” cu IC3.2 „Ponderea studenților străini înscriși în programe de studii”.

TABELUL 3.10 — SITUAȚIA FINANȚĂRII INSTITUȚIILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT SUPERIOR DE STAT DIN FONDURI PUBLICE, ÎN PERIOADA

2013-2016 Subcomponente finanțare / Cicluri de studii 2013 2014 2015 2016

Valori (lei)

TOTAL Finanțare instituțională (FI), din care: 1.759.905.000 1.787.864.000 1.896.253.028 2.343.386.000

Finanțare situații speciale (FSS) 54.798.000 52.220.991 37.085.000 44.481.378

Finanțare granturi doctorale (GD) 141.451.737 220.071.704 240.696.610 251.147.096

Finanțare de baza (FB) 1.149.286.618 1.113.944.909 1.158.706.500 1.450.217.604

Finanțare suplimentară (FS sau FSE) 390.913.816 378.892.827 394.117.900 530.080.050

Finanțare dezvoltare instituțională (FDI) /(+Finanțare suplimentară nivel local, FSL)

23.454.829 22.733.569 23.647.018 19.459.872

Suplimentare buget (Creșteri salariale - CS) 42.000.000 48.000.000

Creșteri anuale (Total FI) 105% 102% 106% 124%

Ponderi în Total FI (%)

Total FI, din care 100,00% 100,00% 100,00% 100,00%

FSS 3,11% 2,92% 1,96% 1,90%

GD 8,04% 12,31% 12,69% 10,72% FB 65,30% 62,31% 61,11% 61,89%

FS sau FSE 22,21% 21,19% 20,78% 22,62%

FDI /(FSL) 1,33% 1,27% 1,25% 0,83%

CS 2,21% 2,05%

Ponderi în FI (pe formulă) (%)

FB 73,50% 73,50% 73,50% 72,52% FS sau FSE 25,00% 25,00% 25,00% 26,51%

FDI /(FSL) 1,50% 1,50% 1,50% 0,97%

Pondere FS din FB 30,29% 28,40% 34,01% 36,55%

Finanțare Licență

Total, din care 877.627.122 881.137.075 927.245.620 1.185.953.278 FB 658.137.137 660.441.251 695.039.749 875.176.901

FS sau FSE 219.489.985 220.695.824 232.205.871 310.776.377

Ponderi ciclu din total 49,87% 49,28% 48,90% 50,61%

Finanțare Master

Total, din care 593.946.791 605.230.491 625.578.780 794.344.376

FB 440.279.902 448.709.343 463.666.751 575.040.703

FS sau FSE 153.666.889 156.521.148 161.912.029 219.303.673


Finanțare Doctorat

Total, din care 210.078.258 226.541.874 240.696.610 251.147.096

GD 141.451.737 220.071.704 240.696.610 251.147.096

FB 50.869.579 4.794.315

FS sau FSE 17.756.942 1.675.855


Sursa: CNFIS

Creșterea finanțării de bază a avut loc la programele de studii de licență și masterat, în paralel cu scăderea, începând din anul universitar 2011/2012, a finanțării de bază pentru programele de doctorat, ajungând ca,

12 Consiliul Național pentru Finanţarea Învățământului Superior, Starea finanţării învățământului superior şi măsurile de optimizare ce se

impun – Raport public anual 2015 (http://www.cnfis.ro/)



49

începând cu anul universitar 2014/2015, programele de doctorat să nu mai fie finanțate din finanțarea de bază, ci să fie finanțate integral prin granturi doctorale. Finanțarea suplimentară a cunoscut o ușoară creștere în termeni nominali, ponderea sa din sumele totale fiind în ușoară creștere 22,65% în 2016, față de 20,78% în 2015.

Analizând ponderile totale ale ciclurilor de studii universitare în total finanțare instituțională (repartizată pe bază de formulă) se observă ușoare creșteri pentru ciclurile de licență și master și o scădere pentru ciclul de doctorat. Însumând contribuțiile celor trei cicluri de studii se obțin aproximativ 2,23 miliarde lei în 2016, față de circa 1,79 miliarde lei în 2015. Creșterea fondurilor alocate pe baze transparente, prin formulă, prin granturi si prin competiție de proiecte de dezvoltare instituțională, este datorată în principal creșterii finanțării, procentul fondurilor acordate fără o metodă de calcul transparentă reducându-se semnificativ, de la 4,45% in anul 2013, la 4,19% în 2014 , 3,20% în 2015 si numai 2,73% în 2016.

Pe baza formulei de calcul pentru finanțarea suplimentară a fost alocat în anul 2016 un total de 530.080.050 lei. Detalii privind repartizarea fondurilor alocate pentru finanțarea suplimentară, pe universități, sunt prezentate în Tabelul 3.11.

TABELUL 3.11 — SITUAȚIA REPARTIZĂRII PE UNIVERSITĂȚI A FINANȚĂRII SUPLIMENTARE, PENTRU ANUL 2016

Cod univ.

Universitatea Total FS (26,5%) (fără granturi doctorale)

din care Pondere FS din alocația de referință

(fără granturi doctorale) Licența

(%) Master

(%) A B 1 1,1 1,2 2

U01 Universitatea Politehnica din București 56.788.653 56,94% 43,06% 33,42% U02 Universitatea Tehnica de Construcții din București 8.722.793 57,93% 42,07% 31,31%

U03 Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" din București

3.931.389 85,25% 14,75% 32,32%

U04 USAMV din București 10.654.145 62,76% 37,24% 23,89%

U05 Universitatea din București 33.187.321 53,77% 46,23% 30,91% U06 UMF "Carol Davila" din București 24.943.996 47,32% 52,68% 32,97% U07 ASE din București 17.302.456 54,35% 45,65% 31,15% U08 Universitatea Naționala de Muzică din București 3.970.792 61,84% 38,16% 27,64%

U09 Universitatea de Arte din București 3.621.213 50,71% 49,29% 32,25%

U10 UNATC " I,L,Caragiale" din București 4.142.067 57,39% 42,61% 26,75% U11 UNEFS din București 2.145.279 55,22% 44,78% 31,57% U12 SNSPA din București 4.504.392 38,30% 61,70% 25,51% U13 Universitatea "1 decembrie 1918" din Alba-Iulia 2.132.424 74,31% 25,69% 17,42%

U14 Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad 2.361.520 66,62% 33,38% 17,84% U15 Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 3.811.608 61,71% 38,29% 19,34% U17 Universitatea "Transilvania" din Brașov 18.850.336 65,87% 34,13% 22,84% U18 Universitatea Tehnica din Cluj Napoca 28.670.250 63,79% 36,21% 27,09%

U19 USAMV din Cluj Napoca 9.384.980 69,24% 30,76% 31,10% U20 Universitatea "Babeș - Bolyai" din Cluj Napoca 42.158.888 57,40% 42,60% 28,79% U21 UMF "Iuliu Hațieganu" din Cluj Napoca 14.749.355 53,95% 46,05% 36,25% U22 Academia de Muzică " GH.-Dima" din Cluj Napoca 3.734.414 65,11% 34,89% 28,45% U23 Universitatea de Artă și Design din Cluj Napoca 2.305.028 55,97% 44,03% 29,10%

U24 Universitatea "Ovidius" din Constanța 8.058.223 62,57% 37,43% 17,97% U25 Universitatea Maritima din Constanța 1.058.838 54,32% 45,68% 19,99% U26 Universitatea din Craiova 16.012.098 60,62% 39,38% 21,01% U27 UMF din Craiova 6.271.582 52,50% 47,50% 23,27%

U28 Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați 14.490.516 65,67% 34,33% 21,87% U29 Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" din Iași 26.855.067 55,86% 44,14% 31,83% U30 USAMV "Ion Ionescu de la Brad" din Iași 5.748.629 67,46% 32,54% 25,17% U31 Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași 24.491.928 56,09% 43,91% 25,94% U32 UMF "Gr. T. Popa" din Iași 14.658.240 53,04% 46,96% 30,10%

U33 Universitatea de Arte "George Enescu" din Iași 5.103.783 59,45% 40,55% 27,18% U34 Universitatea din Oradea 9.527.699 61,59% 38,41% 16,98% U35 Universitatea din Petroșani 2.404.735 69,79% 30,21% 17,75% U36 Universitatea din Pitești 3.360.561 61,77% 38,23% 15,00%

U37 Universitatea "Petrol-Gaze" din Ploiești 4.071.257 76,17% 23,83% 19,71% U38 Universitatea "Eftimie Murgu" din Reșița 1.086.073 50,87% 49,13% 15,87% U39 Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 9.829.327 59,79% 40,21% 19,55% U40 Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava 6.304.870 66,98% 33,02% 21,51%

U41 Universitatea "Valahia" din Târgoviște 3.473.612 67,66% 32,34% 15,54% U42 Universitatea "Constantin Brâncuși" din Târgu Jiu 1.266.485 76,32% 23,68% 16,27% U43 Universitatea "Petru Maior" din Tg. Mureș 1.519.775 62,46% 37,54% 14,82% U44 UMF din Tg. Mureș 9.405.570 68,65% 31,35% 22,68%


50

Cod univ. Universitatea Total FS (26,5%)

(fără granturi doctorale)

din care Pondere FS din alocația de referință

(fără granturi doctorale) Licența

(%)

Master

(%)

U45 Universitatea de Arte din Tg. Mureș 2.561.930 48,58% 51,42% 25,96%

U46 Universitatea Politehnica Timișoara 20.426.985 57,51% 42,49% 28,33%


5.568.596 66,25% 33,75% 24,31%

U48 Universitatea de Vest din Timișoara 14.701.706 58,47% 41,53% 27,01% U49 UMF "Victor Babeș" din Timișoara 9.748.666 53,26% 46,74% 24,02%

Total 530.080.050 58,63% 41,37% 26,50%

Sursa: CNFIS

III.6. Alte componente ale finanțării instituționale în 2016

Așa cum este prezentat în Tabelul 3.6, în anul 2016 finanțarea instituțională a cuprins, pe lângă FB, FS și GD și fondul pentru dezvoltare instituțională (FDI) și fondul pentru situații speciale (FSS), procentele corespunzătoare acestora din finanțarea instituțională fiind de 1% pentru FDI, respectiv și 2% pentru FSS.

III.6.1. Fondul pentru dezvoltare instituțională în anul 2016

Ca noutate, începând cu anul 2016, repartizarea fondului de dezvoltare instituțională (FDI) s-a realizat pe baza unei competiții de proiecte organizată de CNFIS sub conducerea MENCS, conform metodologiei de alocare și utilizare a fondului pentru dezvoltare instituțională (FDI) a universităților de stat, aprobată prin OMENCS nr. 3632/12.04.2016.

Trebuie menționat faptul că preocuparea CNFIS pentru consolidarea capacității universităților de a elabora și implementa strategii de dezvoltare instituțională a fost corelată, începând încă din anul 2004, cu grupele și subgrupele de indicatori de calitate, din anul 2012 CNFIS preocupându-se direct de acordarea fondului pentru dezvoltare instituțională printr-o procedură transparentă și eficientă. În acest sens, Consiliul și-a formulat opțiunea principială ca acest fond să fie alocat pe baza unei competiții de proiecte, eforturile susținute ale CNFIS din ultimii cinci ani materializându-se, în anul 2016, printr-un ordin de ministru pus în aplicare de MEN, competiția fiind coordonată și organizată de CNFIS cu sprijinul UEFISCDI.

Depunerea proiectelor. Astfel, în anul 2016 competiția FDI s-a derulat în două etape (începând cu 21 aprilie și, respective 23 mai), instituțiile de învățământ superior de stat putând depune, în platforma informatică https://uefiscdi-direct.ro administrată de UEFISCDI, maximum trei proiecte pe domenii diferite de dezvoltare instituțională, acestea fiind următoarele:

• Domeniul 1: creșterea echității sociale, în vederea incluziunii sociale și sporirea accesului la învățământul superior (inclusiv cele privitoare la consilierea și orientarea în carieră);

• Domeniul 2: internaționalizarea învățământului superior din România; • Domeniul 3: asigurarea transparenței în gestiunea studenților și implementarea Registrului Matricol

Unic al Universităților din România; • Domeniul 4: asigurarea funcționării în bune condiții a grădinilor botanice universitare și a stațiunilor

didactice din structura universităților.

De asemenea, CNFIS a decis, cu acordul MEN, o alocare principială a finanțării pe fiecare domeniu strategic, după cum urmează:

• pentru Domeniul 1 (echitate socială), Domeniul 2 (internaționalizare) și Domeniul 3 (raportare date RMU) suma totală alocată acestor linii de finanțare să fie în valoare de aproximativ 14 mil.lei, suma maximă per proiect/universitate fiind în valoare de 350 mii lei. Valoarea eligibilă a unui proiect din Domeniul 3 era proporțională cu numărul de studenți și cursanți înregistrați în RMU, pe toate ciclurile de studii și formele de pregătire, până la sfârșitul anului universitar 2015/2016.

• pentru Domeniul 4 (D4.1 - grădini botanice si D4.2 - stațiuni didactice) suma totală alocată acestei linii de finanțare să fie în valoare de aproximativ 5 mil.lei, suma maximă per proiect/universitate fiind în valoare de 1 mil.lei pentru grădini botanice – D4.1 și 350 mii lei pentru stațiuni didactice – D4.2

https://uefiscdi-direct.ro/


51

Astfel, la finalul perioadei de depunere, universitățile au încărcat un număr de 127 proiecte din care 106 în prima sesiune și 21 în cea de-a doua, ceea ce a creat premisele unui proces reușit, având în vedere interesul arătat de instituțiile de învățământ superior, materializat prin numărul semnificativ de proiecte elaborate, încă de la prima sesiune. Verificarea eligibilității a fost asigurată de către personalului UEFISCDI-CNFIS, sub coordonarea Biroului CNFIS.

Evaluarea proiectelor. Pentru proiectele care au fost depuse și declarate eligibile a urmat doua faze de evaluare. În prima etapă, evaluarea individuală de către experții evaluatori, fiecare proiect a fost evaluat de trei membri ai comisiei în al cărei domeniu strategic era depus proiectul. Dacă minim două din cele trei punctaje acordate în etapa de evaluare individuală nu au atins fiecare minim 70 de puncte, proiectul era descalificat/ nefinanțat. În cea de-a doua etapă, evaluarea la nivel de comisie, proiectele care au fost evaluate cu peste 70 de puncte doar de către doi dintre evaluatori, au fost analizate în cadrul Comisiei pe domeniu, care a stabilit un punctaj final al proiectului, precum și valoarea finanțării acordate.

Propunerile formulate de comisiile de evaluare, ordonate descrescător în ordinea punctajului obținut, au fost prezentate, spre analiză, Biroului CNFIS, rezultatele finale fiind supuse spre aprobare Consiliului, propunerea CNFIS privind lista proiectelor selectate pentru finanțare fiind înaintată MEN, în ordinea punctajelor.

După afișarea rezultatelor evaluării și evaluarea contestațiilor, lista finală a proiectelor propuse pentru finanțare, și valoarea finanțării, a fost transmisă spre aprobare MEN, în vederea realizării acordurilor instituționale, între universitate si MEN, ca anexă la contractul instituțional.

Astfel, după etapa de evaluare a proiectelor, au fost propuse spre finanțare 107 proiecte din cele 127 depuse de 42 de universități, suma propusă spre finanțare fiind în valoare de 19.459.872 lei, din suma de 36.973.377 lei solicitată de universități, situația finanțării pe fiecare domeniu fiind prezentată în Graficul 3.3.

GRAFICUL 3.3- REZULTATE COMPETIȚIA DE PROIECTE FDI-2016

Sursa: CNFIS, Raportul rezultatelor competiției FDI-2016

Implementarea și finanțarea proiectelor. În urma aprobării finanțării, fiecare proiect și-a dimensionat cheltuielile în concordanță cu alocarea bugetară, aceasta fiind sintetizată prin transmiterea fișei de execuție, completată cu activitățile, indicatorii și rezultatele asumate pentru sumele aprobate.

Perioada de implementare a proiectelor a fost 1 iulie – 15 decembrie 2016, alocările financiare fiind repartizate în patru tranșe: primele trei tranșe de finanțare a câte 30% din valoarea fiecărui proiect,

5.366.000

5.840.300

3.301.5722.952.000

2.000.000

34

42

36

3

12

31 30

36

3

7

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

D1 - Echitate&Acces

D2 -Internationalizare

D3 - Raportare RMU D4.1 - GradiniBotanice

D4.2 - StatiuniDidactice

0

1.000.000

2.000.000

3.000.000

4.000.000

5.000.000

6.000.000

7.000.000

Sume Aprobate Proiecte Depuse Proiecte finantate


52

deschideri realizate în lunile septembrie - noiembrie, iar ultima tranșă de 10% din valoarea fiecărui proiect în luna decembrie.

Raportarea intermediară a stadiului de implementare a proiectelor s-a realizat în luna noiembrie a anului 2016, fiind precizată situația proiectului la data specificată, planificarea/ previzionarea activităților economico-financiare până la finalizarea proiectului, precum și obiectivele/acțiunile și resursele necesare în vederea continuării demersurilor inițiate prin proiect. Execuția bugetară finală, împreună cu documentele asumate de conducerea universității (certificarea îndeplinirii obiectivelor și indicatorilor, evitarea dublei finanțări și respectarea specificului liniei de buget finanțarea de bază), s-au realizat după finalizarea proiectului.

Rezultatele finale FDI 2016. Situația la finalul implementării proiectelor finanțate din fondul pentru dezvoltare instituțională corespunzător anului 2016 este următoarea:

• 127 proiecte depuse, din care 116 eligibile; suma totală solicitată fiind de 36.973.377 lei; • 107 proiecte finanțate, suma totală finanțată fiind în valoare de 19.459.872 lei, din care suma totală

cheltuită este de 18.617.769 lei (aproximativ 96%); • 42 de universități de stat finanțate prin minimum un proiect; • 23 de proiecte (din 19 universități) pentru care s-a cheltuit mai puțin de 95% din suma alocată; • 6 universități de stat care nu au aplicat cu proiecte.

Lista proiectelor finanțate în anul 2016 din fondul de dezvoltare instituțională și situația centralizată pe universități a execuției bugetare sunt prezentate în Anexe.

III.6.2. Fondul pentru situații speciale în anul 2016

Tot din acest an a fost reglementată și situația referitoare la FSS prin aprobarea OMENCS nr. 5014/25.08.2016 privind constituirea și utilizarea FSS care nu pot fi integrate în formula de finanțare. Ca urmare aplicării acestui ordin, universităților care au solicitat MEN fonduri pentru situațiile speciale/neprevăzute, le-au fost alocate fondurile în urma unor justificări temeinic argumentate.

Sumele repartizate de către MEN pentru fondurile care nu pot fi integrate în formula de finanțare sunt prezentate în Tabelul 3.13.

Menționăm faptul că, situația corespunzătoare anului 2016, prezentată în Tabelul 3.13, conține atât sumele alocate pe bază competițională prin proiecte FDI, cât și pe bază de justificări fundamentate a FSS.

Astfel, sumele repartizate în primul semestru în afara formulei de finanțare au fost considerate, în general, deschideri în avans din finanțarea instituțională repartizată pe bază de formulă, finanțarea cazurilor particulare/specifice unei universități urmând să se realizeze din fondul pentru situații speciale (FSS), pe baza unei solicitări fundamentate a universității, conform metodologiei de repartizare a FSS. Pentru această situație Consiliul a reiterat importanta realizării unei analize mai detaliate a dinamicii (pe ultimii 3-4 ani) privind repartizarea pe universități a finanțării instituționale (FI), corelată cu cheltuielile efectuate (conform execuției bugetare) și a măsurilor luate de universități în implementarea unor soluții de redresare, în special în cazul universităților care au beneficiat în anii precedenți de o repartizare a unui procent semnificativ din FI pentru FDI/FSS (în vederea acoperirii diferențelor anuale în finanțare). Această propunere reia mențiunile realizate în mai multe rânduri de CNFIS (v. și Raportul public anual pentru anul 2014, respectiv pentru anul 2013 și 2012).


53

TABELUL 3.12 — EVOLUȚIA FINANȚĂRII REPARTIZATE FĂRĂ FORMULĂ DE CALCUL13, ÎN PERIOADA 2013-2016

Cod Univ.

Universitatea 2016 2015 2014 2013

valoare % din FI valoare % din FI valoare % din FI valoare % din FI

A B 1 1.1 2 2.1 3 3.1 4 4.1

U01 Universitatea Politehnica din București

3.788.090 1,73% 3.177.226 1,82% 6.670.721 4,09% 12.982.120 7,59%


991.222 2,85% 2.418.460 7,77% 1.311.271 4,15% 50.000 0,16%

U03 Universitatea de Arhitectură din București

3.505.191 19,39% 1.864.431 13,42% 2.501.674 17,97% 1.941.426 13,90%

U04 USAMV din București 1.382.565 2,68% 2.260.000 5,45% 1.287.638 3,71% 1.076.254 3,41%

U05 Universitatea din București 3.474.401 2,45% 2.300.000 1,96% 2.337.679 2,05% 295.597 0,27%

U06 UMF "Carol Davila" din București 1.520.819 1,60% 3.321.944 4,24% 820.902 1,05% 5.616.848 7,15%

U07 ASE din București 1.843.921 2,68% 1.300.000 2,34% 1.148.325 2,20% 100.000 0,20%


226.562 1,39% 840.709 6,26% 1.667.573 12,47% 1.042.839 7,80%

U09 Universitatea de Arte din București 519.849 3,73% 500.000 4,36% 297.221 2,75% 150.000 1,42%

U10 UNATC " I,L,Caragiale" din București 2.026.839 10,63% 1.350.000 8,88% 2.030.381 13,67% 600.000 4,11%

U11 UNEFS din București 501.651 5,66% 850.000 11,21% 1.193.908 16,15% 50.000 0,80%

U12 SNSPA din București 378.639 1,68% 300.000 1,59% 1.180.346 6,98% 900.000 6,39%


727.010 5,44% 14.014 0,15% 307.430 3,52% 150.000 1,93%

U14 Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad 418.493 3,14% 100.000 1,00% 598.843 6,14% 602.187 6,09%


634.225 3,13% 0 0,00% 255.260 1,86% 2.272.816 16,44%

U17 Universitatea "Transilvania" din Brașov

1.892.857 2,18% 1.560.000 2,32% 1.411.362 2,28% 1.342.121 2,21%

U18 Universitatea Tehnică din Cluj Napoca

2.273.205 1,79% 1.178.390 1,14% 1.204.469 1,21% 1.644.248 1,70%

U19 USAMV din Cluj Napoca 1.464.142 3,61% 1.000.000 3,02% 711.817 2,34% 618.475 2,11%


3.987.623 2,22% 1.900.000 1,32% 1.846.499 1,37% 599.214 0,46%

U21 UMF "Iuliu Hațieganu" din Cluj Napoca

1.064.762 1,91% 1.066.007 2,37% 170.917 0,41% 50.000 0,12%

U22 Academia de Muzică " GH.Dima" din Cluj Napoca

521.110 3,37% 1.000.000 7,48% 1.072.137 8,49% 1.001.530 8,08%

U23 Universitatea de Artă și Design din Cluj Napoca

194.918 1,97% 154.705 1,90% 179.655 2,37% 77.972 1,02%

U24 Universitatea "Ovidius” din Constanța

735.501 1,64% 0 0,00% 132.040 0,41% 228.330 0,70%

U25 Universitatea Maritimă din Constanța

124.128 2,22% 8.885 0,19% 144.860 3,58% 84.948 2,12%

U26 Universitatea din Craiova 1.715.950 2,18% 1.060.000 1,67% 664.689 1,15% 861.280 1,49%

U27 UMF din Craiova 625.697 2,10% 51.493 0,24% 188.669 0,95% 15.080 0,07%


1.414.634 2,05% 700.000 1,31% 1.527.467 3,05% 337.499 0,70%


1.720.762 1,72% 2.368.043 2,91% 4.037.448 4,98% 6.271.401 7,31%

U30 USAMV "Ion Ionescu de la Brad" din Iași

1.188.884 4,33% 1.400.000 6,46% 1.373.944 6,79% 283.852 1,51%

U31 Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași 2.951.506 2,63% 1.400.000 1,52% 1.608.467 1,87% 728.142 0,90%

U32 UMF "Gr. T. Popa" din Iași 1.094.995 1,81% 850.834 1,76% 178.755 0,41% 668.442 1,56%


398.407 1,85% 300.000 1,76% 1.146.005 6,86% 278.297 1,66%

U34 Universitatea din Oradea 1.118.518 2,04% 1.700.000 3,78% 2.305.554 5,52% 235.275 0,59%

U35 Universitatea din Petroșani 982.179 6,71% 1.835.310 14,10% 2.842.853 21,87% 3.163.571 24,36%

U36 Universitatea din Pitești 748.201 3,38% 1.369.894 7,53% 2.866.912 15,26% 3.484.208 18,14%

U37 Universitatea "Petrol-Gaze" din Ploiești

620.566 2,96% 385.148 2,32% 1.559.056 9,48% 2.075.688 12,58%

U38 Universitatea "Eftimie Murgu" din Reșița

2.494.013 27,26% 2.300.000 28,52% 2.155.752 27,85% 1.656.532 23,42%

U39 Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 1.607.929 3,06% 2.960.000 6,71% 1.736.082 4,33% 2.292.746 5,60%


54

Cod Univ.

Universitatea 2016 2015 2014 2013

valoare % din FI valoare % din FI valoare % din FI valoare % din FI


1.265.157 3,89% 1.200.000 4,72% 1.462.260 6,40% 1.430.377 6,47%

U41 Universitatea "Valahia" din Târgoviște

1.050.899 4,61% 2.732.128 13,69% 5.311.482 24,74% 6.250.932 28,36%


1.933.371 21,50% 1.414.116 20,40% 1.872.179 27,09% 1.913.851 27,67%


655.264 6,13% 2.100.420 21,36% 2.726.806 27,66% 3.059.803 31,44%

U44 UMF din Tg..Mureș 1.124.117 2,49% 0 0,00% 130.092 0,41% 0 0,00%

U45 Universitatea de Arte din Tg. Mureș 145.296 1,39% 150.000 1,81% 286.600 3,67% 500.000 7,23%

U46 Universitatea Politehnica Timișoara 1.583.648 1,92% 3.429.861 5,08% 5.543.671 8,21% 8.124.494 11,47%


780.927 2,93% 1.200.000 5,40% 2.133.038 10,35% 718.324 3,82%

U48 Universitatea de Vest din Timișoara 1.547.100 2,44% 1.360.000 2,59% 687.730 1,47% 376.110 0,85%

U49 UMF "Victor Babeș" din Timișoara 975.507 2,22% 0 0,00% 126.121 0,41% 50.000 0,17%

Total Finanțare repartizată fără formulă

63.941.250 2,73% 60.732.018 3,20% 74.954.560 4,19% 78.252.829 4,45%

Sursa: CNFIS

Influența modului de alocare a componentelor finanțării în anul 2016 (variațiile procentuale relative, determinate comparativ cu alocarea de referință, pe student echivalent unitar) se poate aprecia examinând Tabelul 3.13, alocarea de referință fiind cea care ar acorda 100% din finanțare în funcție de numărul de studenți echivalenți unitari.

TABELUL 3.13 — INFLUENȚA MODULUI DE ALOCARE A COMPONENTELOR FINANȚĂRII PENTRU ANUL 2016

Cod Univ.

Universitatea Influență calitate

2014

Influență totală 2015


Influență granturi

2016

Influență FB 2016

Influență FS 2016

Influență FDI&FSS 2016

A B 1 2 3 3.1 3.2 3.3 3.4

U01 Universitatea Politehnica din București 6,4% 4,3% 4,4% -1,8% 0,0% 5,6% -0,8%


-1,3% 4,3% 3,7% -1,3% 0,0% 4,0% 0,3%


19,7% 14,0% 26,7% -0,3% 0,0% 5,0% 21,8%

U04 USAMV din București -2,5% 1,8% -3,5% -1,8% 0,0% -2,2% -0,1%

U05 Universitatea din București 11,8% 10,0% 9,6% 5,0% 0,0% 3,7% 0,0% U06 UMF "Carol Davila" din București 0,8% 5,4% 2,5% -3,0% 0,0% 5,3% -1,0% U07 ASE din București 8,1% 8,1% 8,7% 5,0% 0,0% 4,1% 0,1%


2,2% -3,6% -8,2% -8,9% 0,0% 0,9% -1,3%

U09 Universitatea de Arte din București 0,5% 5,4% 6,3% 0,2% 0,0% 4,9% 1,2% U10 UNATC " I.L.Caragiale" din București 2,4% -2,3% -1,2% -10,6% 0,0% 0,2% 7,9% U11 UNEFS din București 23,9% 18,6% 9,9% 1,6% 0,0% 4,3% 3,5%

U12 SNSPA din București 14,6% 10,9% 8,4% 9,8% 0,0% -0,8% -0,9%


-7,1% -8,4% -2,3% 4,7% 0,0% -8,1% 2,5%

U14 Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad -5,5% -10,3% -7,9% 2,1% 0,0% -7,9% 0,0% U15 Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău -11,6% -12,1% -8,2% -0,5% 0,0% -6,4% 0,0% U17 Universitatea "Transilvania" din Brașov -7,1% -5,2% -5,5% 0,0% 0,0% -3,3% -0,8% U18 Universitatea Tehnică din Cluj Napoca -2,2% -2,3% -0,5% -0,8% 0,0% 0,5% -0,9%

U19 USAMV din Cluj Napoca 2,4% 4,1% 4,4% -2,8% 0,0% 3,6% 1,3%


4,2% 5,0% 5,1% 3,5% 0,0% 2,0% -0,4%

U21 UMF "Iuliu Hațieganu" din Cluj Napoca 0,9% 5,1% 5,6% -4,0% 0,0% 7,5% -0,4%

U22 Academia de Muzică " Gh.Dima" din Cluj Napoca

-0,8% -0,8% -5,6% -9,2% 0,0% 1,6% 0,6%


0,5% 1,3% -0,2% -3,3% 0,0% 2,1% -0,6%

U24 Universitatea "Ovidius" din Constanța -14,3% -13,1% -10,5% -0,1% 0,0% -7,6% -1,4% U25 Universitatea Maritimă din Constanța -4,7% -4,7% -7,9% -0,8% 0,0% -5,7% -0,7%

U26 Universitatea din Craiova -10,9% -8,3% -6,5% 1,0% 0,0% -5,0% -0,9% U27 UMF din Craiova -9,3% -9,8% -5,6% -2,0% 0,0% -2,8% -0,7% U28 Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați -8,1% -8,0% -6,2% 0,5% 0,0% -4,2% -1,0%

U29 Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iași

1,9% 1,0% 2,4% -1,0% 0,0% 4,6% -1,0%

U30 USAMV "Ion Ionescu de la Brad" din Iași 1,3% 0,1% -0,6% -1,9% 0,0% -1,1% 1,7% U31 Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași 0,5% 0,3% 2,7% 3,5% 0,0% -0,5% -0,1% U32 UMF "Gr. T. Popa" din Iași 0,0% 1,4% 0,4% -3,1% 0,0% 2,9% -0,8%


55

Cod Univ. Universitatea

Influență calitate

2014



Influență granturi

2016

Influență FB 2016

Influență FS 2016

Influență FDI&FSS 2016


-3,8% -7,2% -6,9% -7,7% 0,0% 0,6% -0,9%

U34 Universitatea din Oradea -11,9% -11,5% -11,4% 0,2% 0,0% -8,7% -1,1% U35 Universitatea din Petroșani 10,0% 1,9% -5,7% -0,8% 0,0% -7,6% 3,5% U36 Universitatea din Pitești -3,8% -9,4% -11,5% 0,1% 0,0% -10,3% 0,1%

U37 Universitatea "Petrol-Gaze" din Ploiești -3,6% -9,3% -8,4% -0,5% 0,0% -6,1% -0,2% U38 Universitatea "Eftimie Murgu" din Reșița 11,0% 13,7% 18,2% -0,6% 0,0% -9,4% 29,4% U39 Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu -7,6% -3,6% -6,8% 0,7% 0,0% -6,2% 0,0% U40 Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava -3,3% -3,0% -2,7% 1,4% 0,0% -4,4% 1,0%

U41 Universitatea "Valahia" din Târgoviște 12,9% -0,5% -8,3% 1,8% 0,0% -9,9% 1,4%


10,9% 3,5% 8,0% 0,0% 0,0% -9,6% 20,2%

U43 Universitatea "Petru Maior" din Tg. Mureș 16,5% 11,6% -5,8% 3,6% 0,0% -10,6% 2,9%

U44 UMF din Tg. Mureș -11,1% -10,0% -5,9% -1,7% 0,0% -3,3% -0,4% U45 Universitatea de Arte din Tg. Mureș -5,0% -4,8% -7,0% -4,1% 0,0% -0,5% -1,5% U46 Universitatea Politehnica din Timișoara 2,3% -0,3% -0,6% -0,8% 0,0% 1,6% -0,9%


4,3% 1,6% -2,7% -1,5% 0,0% -1,8% 0,2%

U48 Universitatea de Vest din Timișoara -0,5% 2,8% 2,0% 2,4% 0,0% 0,4% -0,3% U49 UMF "Victor Babeș" din Timișoara -10,6% -6,5% -5,1% -1,5% 0,0% -2,2% -0,7%

Total 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 0,0%

Sursa: CNFIS; Variațiile procentuale relative sunt determinate comparativ cu alocarea de referință, pe student echivalent unitar, pentru sumele date fiecărei subcomponente.

Influențele determinate de fiecare din subcomponentele finanțării instituționale variază semnificativ de la universitate la universitate, cea mai semnificativă fiind determinată de repartizarea fondu lui pentru situații speciale, pe baza solicitărilor punctuale ale universităților și a celui pentru dezvoltare instituțională, repartizat pe bază de competiție (col. 3.4).

O perspectivă istorică este asigurată de Graficul 3.5, care prezintă sumele totale și cele alocate prin formulă pentru finanțarea instituțională în învățământul superior de stat. Se observă că, înainte de 2009, sumele acordate fără formulă erau limitate, reprezentând circa 1,5% din finanțarea instituțională. În perioada 2009-2011, sumele acordate fără formulă au fost neglijabile (sub 0,28%), pentru ca în 2012 acestea să cunoască un maximum istoric.

GRAFICUL 3.4- EVOLUȚIA FINANȚĂRII INSTITUȚIONALE TOTALE ȘI A CELEI CALCULATE PRIN FORMULĂ (2008 – 2016)

Sursa: CNFIS

1.400

1.500

1.600

1.700

1.800

1.900

2.000

2.100

2.200

2.300

2.400

2.500

2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Finantarea de baza (FB) - formulă (mil.lei) Total finantare (mil.lei)


56

III. 7. Metodologia de transport

Propunerea CNFIS a metodologiei de repartizare pe universități a alocațiilor bugetare destinate cheltuielilor de transport pentru studenți, pentru anul 2016, a avut la bază metodologia de transport aplicată în anul 2015, în care au fost integrate și o serie de propuneri venite din partea universităților și a federațiilor sindicale în urma consultării acestora.

Odată cu transmiterea propunerii de metodologie către MEN, CNFIS a formulat câteva observații și recomandări, având în vedere reglementările legale în vigoare (LEN 1/2011, art.2015, alin2), cât și de faptul că până în prezent alocațiile bugetare nu au fost dimensionate pentru a acoperi sumele necesare acordării reducerii de 50% pentru toți studenții. Astfel, redăm câteva dintre recomandările CNFIS la care se face referire mai sus:

o repartizarea către instituțiile de învățământ superior de stat ar trebui, să pornească de la numărul total de studenți, atât bugetați, cât și cu taxă;

o acordarea tarifului redus de transport pentru un student la forma de învățământ cu frecvență se realizează pentru tot anul universitar;

o dispunerea geografică a campusului în ansamblul ariei orășenești nu are relevanță în dimensionarea alocațiilor de la bugetul de stat pentru acordarea tarifului redus pentru transportul local în comun, deoarece nu e vorba strict numai de transportul locuință – facultate, studentul având acces la tot ce înseamnă centru cultural universitar și orășenesc;

o stabilirea alocațiilor de la bugetul de stat, destinate acoperirii cheltuielilor pentru diferența de minimum 50% din costul abonamentelor (și a costului total al acestora pentru studenții orfani și cei proveniți de la casele de copii);

o creșterea graduală a fondului alocat pentru cheltuielile de transport pentru studenți;

o transferul sumelor destinate transportului studenților (care au legitimații de transport/vizate semestrial) direct la regiile de transport local din toate centrele universitare, pentru eliberarea de abonamente reduse cu 50%, indiferent de costul acestora. În acest scop sunt necesare reglementări/acorduri la nivel de ministere și, în consecință, clarificarea precizărilor din cadrul reglementărilor legislative în vigoare.

Fundamentarea de către CNFIS a propunerilor privind metodologia de transport și implementarea acesteia, are la bază date statistice raportate de universități către MEN, iar începând din anul 2016 prin platforma online ANS (https://date.invatamant-superior.ro/).

Formula de calcul utilizată în metodologia de transport, pentru repartizarea pe universități a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru subvenționarea cheltuielilor de transport urban în comun ale studenților, are ca parametri principali: numărul de studenți (fizici) eligibili pentru transport, coeficientul agregat de transport, care diferențiază cheltuielile de transport pe centre universitare (în funcție de mărimea centrului universitar și de valoarea cheltuielilor unitare de transport), și alocația totală la nivel național pentru această destinație.

Studenții fizici eligibili pentru transport sunt cei înmatriculați la forma de învățământ zi, finanțați de la buget, de la ciclul de studii universitare de licență și masterat, cu excepția formelor de învățământ: studii în afara localității de rezidență a universității și studii în extensie universitară în afara țării.

În tabelul de mai jos sunt prezentate alocațiile bugetare destinate subvențiilor de transport urban pentru studenți, numărul de studenții eligibili pentru transport și alocațiile medii la nivel național pe student, pentru perioada 2012-2016. Propunerile CNFIS privind alocațiile bugetare destinate subvențiilor de transport urban pentru studenți, pentru anul 2016, au fost în valoare de 26,59 mil.lei.

În Tabelul 3.14 se poate observa că, în perioada 2012-2016, alocația medie la nivel național prezintă fluctuații mici, cuprinse în intervalul 101 lei - 98 lei.

https://date.invatamant-superior.ro/


57

TABELUL 3.14 - FINANȚAREA COMPLEMENTARĂ, PRIN SUBVENȚII DE TRANSPORT, PERIOADA 2012-2016

An financiar Studenți fizici eligibili

transport (L+M)

Buget anual repartizat (propunere CNFIS)

mii lei

Alocație medie /student lei

2012 269.509 26.950 100

2013 267.071 26.950 101

2014 269.062 26.950 100

2015 269.698 26.950 100

2016 271.392 26.590 98 Sursa: CNFIS

Propunerile de repartizare pe universități a alocațiilor bugetare privind facilități transport urban, cât și numărul de studenți fizici eligibili pentru transport corespunzători perioadei 2012 -2016, sunt prezentate în Tabelul 3.15.

TABELUL 3.15 - STUDENȚI FIZICI ELIGIBILI TRANSPORT ȘI PROPUNERE REPARTIZARE PE UNIVERSITĂȚI ALOCAȚII BUGETARE

FAC ILITĂȚI TRANSPORT URBAN, PERIOADA 2012-2016


2012 2013 2014 2015 2016

Stu

den

ți f

izic

i

elig

ibili

(2

)

tran

spo

rt (

L+M

)

(1 ia

n20

12)

Pro

pu

ner

e re

par

tiza

re 2

012

Stu

den

ți f

izic

i el

igib

ili (

2)

tran

spo

rt (

L+M

) (1

ian2

013

)

Pro

pu

ner

e re

par

tiza

re 2

013

Stu

den

ți f

izic

i el

igib

ili (

2)

tran

spo

rt (

L+M

)

(1 ia

n20

14)

Pro

pu

ner

e

Rep

arti

zare

20

14

Stu

den

ți f

izic

i

elig

ibili

(2

) tr

ansp

ort

(L+

M)

(1 ia

n20

15)

Pro

pu

ner

e

Rep

arti

zare

20

15

Stu

den

ți f

izic

i el

igib

ili (

2)

tran

spo

rt (

L+M

)

(1 ia

n20

16)

Pro

pu

ner

e

Rep

arti

zare

20

16

U01 Universitatea Politehnica din București

20.783 2.688.573 21.314 2.743.136 22.342 2.853.335 23.087 2.939.685 23.474 2.933.400


5.730 741.256 5.345 687.908 4.951 632.301 4.391 559.109 4.021 502.500

U03 Universitatea de Arhitectură din București

1.495 193.399 1.519 195.497 1.510 192.845 1.484 188.959 1.414 176.700

U04 USAMV din București 4.675 604.777 4.861 625.616 5.263 672.147 5.637 717.763 6.108 763.300

U05 Universitatea din București 19.392 2.508.627 19.334 2.488.308 19.245 2.457.812 19.382 2.467.925 19.129 2.390.400

U06 UMF "Carol Davila" din București

4.685 606.071 4.697 604.509 4.935 630.257 5.077 646.458 5.250 656.000

U07 ASE din București 11.771 1.522.744 11.872 1.527.940 11.885 1.517.854 11.898 1.514.981 11.925 1.490.200


722 93.401 701 90.220 704 89.909 699 89.004 730 91.200

U09 Universitatea de Arte din București

951 123.025 925 119.049 944 120.560 941 119.818 934 116.700

U10 UNATC " I,L,Caragiale" din București

650 84.087 648 83.398 615 78.543 618 78.690 636 79.400

U11 UNEFS din București 796 102.974 816 105.020 814 103.957 823 104.793 825 103.100

U12 SNSPA din București 2.838 367.135 2.973 382.629 3.376 431.155 3.634 462.720 3.755 469.200


2.048 88.313 2.245 96.311 2.414 102.765 2.516 106.788 2.610 108.700

U14 Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad

2.513 108.364 2.319 99.486 2.290 97.487 2.281 96.814 2.296 95.700


2.576 111.081 2.568 110.168 2.756 117.324 2.846 120.794 2.931 122.100

U16 Universitatea de Nord din Baia Mare

2.877 124.060 0 0 0 0 0 0 0 0

U17 Universitatea "Transilvania" din Brașov

11.873 1.023.959 11.638 998.549 11.630 990.191 11.596 984.352 12.399 1.032.900

U18 Universitatea Tehnică din Cluj Napoca

11.434 1.479.148 13.959 1.796.539 14.155 1.807.759 13.850 1.763.531 13.560 1.694.500

U19 USAMV din Cluj Napoca 4.141 535.696 4.343 558.949 4.327 552.609 4.370 556.435 4.348 543.400


20.689 2.676.413 20.529 2.642.106 20.493 2.617.196 20.416 2.599.585 20.393 2.548.300

U21 UMF "Iuliu Hațieganu" din Cluj Napoca

3.170 410.084 3.261 419.694 3.253 415.446 3.226 410.769 3.244 405.400

U22 Academia de Muzică " GH.Dima" din Cluj Napoca

654 84.604 639 82.240 636 81.225 620 78.945 606 75.800


595 76.972 626 80.567 645 82.374 643 81.874 650 81.200

U24 Universitatea "Ovidius” din Constanța

6.068 392.490 5.988 385.331 6.061 387.030 6.118 389.505 6.164 385.100

U25 Universitatea Maritimă din Constanța

729 47.153 726 46.719 724 46.232 736 46.858 753 47.000

U26 Universitatea din Craiova 11.750 760.014 11.650 749.684 11.504 734.598 11.433 727.886 11.372 710.600

U27 UMF din Craiova 2.127 137.579 2.117 136.230 2.118 135.247 2.112 134.461 2.092 130.700


7.515 648.114 7.398 634.754 7.472 636.175 7.608 645.822 7.729 643.900


13.345 1.438.636 12.881 1.381.500 12.440 1.323.945 11.848 1.257.179 11.646 1.212.700


2.932 316.079 2.957 317.141 3.029 322.366 3.101 329.044 3.291 342.700

U31 Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași

15.688 1.691.219 16.004 1.716.444 15.726 1.673.662 15.892 1.686.284 15.765 1.641.700

U32 UMF "Gr. T. Popa" din Iași 3.535 381.085 3.668 393.397 3.809 405.378 3.925 416.478 3.975 413.900


58


2012 2013 2014 2015 2016

Stu

den

ți f

izic

i

elig

ibili

(2

)

tran

spo

rt (

L+M

)

(1 ia

n20

12)

Pro

pu

ner

e re

par

tiza

re 2

012

Stu

den

ți f

izic

i el

igib

ili (

2)

tran

spo

rt (

L+M

) (1

ian2

013

)

Pro

pu

ner

e re

par

tiza

re 2

013

Stu

den

ți f

izic

i el

igib

ili (

2)

tran

spo

rt (

L+M

)

(1 ia

n20

14)

Pro

pu

ner

e

Rep

arti

zare

20

14

Stu

den

ți f

izic

i

elig

ibili

(2

) tr

ansp

ort

(L+

M)

(1 ia

n20

15)

Pro

pu

ner

e

Rep

arti

zare

20

15

Stu

den

ți f

izic

i el

igib

ili (

2)

tran

spo

rt (

L+M

)

(1 ia

n20

16)

Pro

pu

ner

e

Rep

arti

zare

20

16


1.220 131.520 1.178 126.342 1.133 120.581 1.169 124.041 1.212 126.200

U34 Universitatea din Oradea 7.768 502.450 7.536 484.946 7.590 484.666 7.586 482.966 7.557 472.100

U35 Universitatea din Petroșani 2.749 0 2.496 0 2.509 0 2.471 0 2.418 0

U36 Universitatea din Pitești 4.069 175.461 3.623 155.428 3.578 152.317 3.457 146.727 3.479 144.900


3.838 165.500 3.594 154.184 3.673 156.362 3.730 158.315 3.740 155.800

U38 Universitatea "Eftimie Murgu" din Reșița

1.412 60.887 1.380 59.203 1.411 60.067 1.380 58.572 1.259 52.400

U39 Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu

7.980 344.108 7.785 333.979 7.784 331.369 7.711 327.282 7.759 323.200


4.345 187.362 4.335 185.973 4.535 193.058 4.656 197.617 4.841 201.700

U41 Universitatea "Valahia" din Târgoviște

4.375 188.656 3.969 170.272 3.895 165.812 3.789 160.819 3.757 156.500


1.655 71.366 1.530 65.638 1.537 65.431 1.576 66.891 1.605 66.900


2.109 136.414 1.936 124.583 1.965 125.477 1.884 119.946 1.918 119.900

U44 UMF din Tg..Mureș 2.464 159.376 2.632 169.371 2.731 174.390 2.818 179.409 2.931 183.100

U45 Universitatea de Arte din Tg. Mureș

264 17.076 294 18.919 309 19.731 303 19.291 319 19.900

U46 Universitatea Politehnica Timișoara

9.819 1.058.521 9.450 1.013.522 9.309 990.724 9.125 968.244 9.203 958.400


3.121 336.454 3.117 334.301 3.140 334.179 3.206 340.185 3.260 339.500

U48 Universitatea de Vest din Timișoara

8.491 915.358 8.536 915.494 8.701 926.016 8.840 938.003 8.954 932.500

U49 UMF "Victor Babeș" din Timișoara

3.083 332.359 3.159 338.806 3.196 340.136 3.189 338.381 3.155 328.600

Total 269.509 26.950.000 267.071 26.950.000 269.062 26.950.000 269.698 26.950.000 271.392 26.590.000

Alocația medie la nivel național

100 101 100 100 98

La nivel de centre universitare, alocațiile bugetare medii/student pe centre universitare și numărul de studenți fizici eligibili, pentru perioada 2012-2016 este prezentat în tabelul de mai jos.


59

TABELUL 3.16 - STUDENȚI FIZICI ELIGIBILI TRANSPORT, PROPUNERE REPARTIZARE ALOCAȚII BUGETARE TRANSPORT, ALOCAȚII

BUGETARE MEDII/STUDENT PE CENTRE UNIVERSITARE, PENTRU PERIOADA 2013 - 2016

Nr cert

Centru universitar

2013 2014 2015 2016

Stu

den

ți f

izic

i el

igib

ili

tran

spo

rt (

L+M

)

Pro

pu

ne

re

rep

arti

zare

)

Alo

cați

a

bu

geta

ra

me

die

/stu

de

nt

St

ud

enți

fiz

ici

elig

ibili

tran

spo

rt (

L+M

)

Pro

pu

ne

re

Re

par

tiza

re

Alo

cați

a

bu

geta

ra

me

die

/stu

de

nt

St

ud

enți

fiz

ici

elig

ibili

tran

spo

rt (

L+M

)

Pro

pu

ne

re

Re

par

tiza

re

Alo

cați

a b

uge

tara

me

die

/stu

de

nt

Stu

den

ți f

izic

i el

igib

ili

tran

spo

rt (

L+M

)

Pro

pu

ne

re

Re

par

tiza

re

Alo

cați

a b

uge

tara

me

die

/stu

de

nt

1 București 75.005 9.653.230 129 76.584 9.780.675 128 77.671 9.889.907 127 78.201 9.772.100 125

2 Alba-Iulia 2.245 96.311 43 2.414 102.765 43 2.516 106.788 42 2.610 108.700 42

3 Arad 2.319 99.486 43 2.290 97.487 43 2.281 96.814 42 2.296 95.700 42

4 Bacău 2.568 110.168 43 2.756 117.324 43 2.846 120.794 42 2.931 122.100 42

5 Baia Mare na na na na na na na na na na na na

6 Brașov 11.638 998.549 86 11.630 990.191 85 11.596 984.352 85 12.399 1.032.900 83

7 Cluj Napoca 43.357 5.580.095 129 43.509 5.556.609 128 43.125 5.491.139 127 42.801 5.348.600 125

8 Constanța 6.714 432.050 64 6.785 433.262 64 6.854 436.362 64 6.917 432.100 62

9 Craiova 13.767 885.914 64 13.622 869.845 64 13.545 862.348 64 13.464 841.300 62

10 Galați 7.398 634.754 86 7.472 636.175 85 7.608 645.822 85 7.729 643.900 83

11 Iași 36.688 3.934.824 107 36.137 3.845.932 106 35.935 3.813.026 106 35.889 3.737.200 104

12 Oradea 7.536 484.946 64 7.590 484.666 64 7.586 482.966 64 7.557 472.100 62

13 Petroșani 2.496 0 0 2.509 0 0 2.471 0 0 2.418 0 0

14 Pitești 3.623 155.428 43 3.578 152.317 43 3.457 146.727 42 3.479 144.900 42

15 Ploiești 3.594 154.184 43 3.673 156.362 43 3.730 158.315 42 3.740 155.800 42

16 Reșița 1.380 59.203 43 1.411 60.067 43 1.380 58.572 42 1.259 52.400 42

17 Sibiu 7.785 333.979 43 7.784 331.369 43 7.711 327.282 42 7.759 323.200 42

18 Suceava 4.335 185.973 43 4.535 193.058 43 4.656 197.617 42 4.841 201.700 42

19 Târgoviște 3.969 170.272 43 3.895 165.812 43 3.789 160.819 42 3.757 156.500 42

20 Târgu Jiu 1.530 65.638 43 1.537 65.431 43 1.576 66.891 42 1.605 66.900 42

21 Târgu Mureș 4.862 312.873 64 5.005 319.598 64 5.005 318.645 64 5.168 322.900 62

22 Timișoara 24.262 2.602.123 107 24.346 2.591.055 106 24.360 2.584.814 106 24.572 2.559.000 104

Total 267.071 26.950.000 101 269.062 26.950.000 100 269.698 26.950.000 100 271.392 26.590.000 98

Sursa: CNFIS

Menționăm faptul că, studenții fizici eligibili pentru transport prezentați în tabelele anterioare corespund datelor raportare de universități având dată de referință 1 ianuarie a fiecărui an universitar.

III.8. Bursa socială

Printre atribuțiile CNFIS, se identifică și fundamentarea, respectiv formularea propunerilor anuale privind cuantumului minim al bursei sociale, pentru susținerea financiară a studenților cu venituri reduse. Cuantumul minim al burselor sociale se propune anual de către CNFIS, “ținând cont de faptul că acestea trebuie să acopere cheltuielile minime de masă și cazare”, conform art. 223, alin 10, din Legea Educației Naționale 1/2011.

Fundamentarea și formularea propunerii are la bază analizele realizate cu ajutorul experților UEFISCDI în vederea aplicării prevederilor legale în vigoare menționate mai sus: ”cuantumul minim al burselor sociale (…) trebuie să acopere cheltuielile minime de masă și cazare ”. Astfel, aplicarea algoritmului de estimare a cuantumului minim al bursei sociale pentru anul universitar 2016/2017 are la bază datele statistice privind cuantumul regiei pentru cămine, cuantumul burselor pentru studenți și numărul de studenți fizici (cursuri de zi) de la ciclurile de licență și master (raportate cu data de referință 1 ianuarie 2016).

Rezultatul aplicării algoritmului de estimare a cheltuielilor minime de cazare și masă, pentru anul universitar 2016/2017 a fost următorul: valoarea medie la nivel național a cheltuielilor minime cu cazarea este în valoare de aproximativ 130 lei/lună, valoarea minimă a cheltuielilor pentru masă este de 450 lei/lună, rezultând o valoare medie la nivel național a cheltuielilor minime de cazare și masă în valoare de 578 lei/ lună, care ar acoperii cheltuielile minime de masă și cazare pentru un student (valoarea medie la nivel național).


60

În tabelul de mai jos este prezentat calculul privind estimarea cuantumului bursei sociale pentru anul universitar 2016/2017, analiză care a avut la bază datele statistice raportate de un număr de 47 de universități.

TABELUL 3.17 – VALOAREA (MIN. ȘI MAX.) REGIE CĂMINE ȘI CUANTUM BURSE (PENTRU ANUL UNIVERSITAR 2016/2017)

Cod Univ

Universitatea

Tota

l stu

de

nți

(în

văță

mân

t d

e

zi)

- li

cen

ță ș

i

mas

tera

t

Val. regie cămine (lei)


Val. masă/zi* (lei)

Cuantumul bursă (lei)

Bu

rse

(ve

nit

uri

pro

pri

i)/

Tota

l

fon

d b

urs

e (%

)

Tota

l bu

rse

soci

ale

/ To

tal

fon

d b

urs

e (%

)

Bu

rse

soci

ale

(bu

get)

/ Fo

nd

bu

rse

(bu

get)

(%

)

valo

are

min

imă

valo

are

max

imă

valo

are

m

inim

ă m

ed

ie

valo

are

m

axim

ă m

ed

ie

valo

are

m

inim

ă

valo

are

m

axim

ă

Bu

rsă

soci

ală

Bu

rsă

d

e s

tud

iu

Bu

rsă

de

me

rit

Bu

rsă

de

p

erf

orm

anta

U01 Universitatea Politehnica București

27.233 162 168 163 168 15 25 250 350 450 600 3,19% 7,99% 7,24%

U02 Universitatea Tehnică de Construcții București

5.492 105 210 118 183 15 25 344 357 413 625 0,00% 9,14% 9,14%

U03 Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" București

2.756 120 120 120 120 15 25 300 350 450 0 0,00% 12,11% 12,11%

U04 USAMV București 9.178 120 800 120 336 15 25 300 450 750 1050 9,17% 25,25% 24,97% U05 Universitatea București 27.746 115 130 116 123 15 25 277 350 400 450 41,59% 7,72% 13,21%

U06 UMF "Carol Davila" București 10.339 140 300 140 300 15 25 163 260 293 0 5,04% 1,48% 0,00% U07 ASE București 19.713 84 126 95 114 15 25 345 400 530 690 5,12% 14,68% 15,48%

U08 Universitatea Națională de Muzică București

791 144 144 144 144 15 25 200 200 230 0 0,84% 0,00% 0,00%

U09 Universitatea de Arte din București

1.382 170 190 170 190 15 25 260 310 428 0 12,32% 10,02% 2,88%

U10 UNATC "I.L.Caragiale" București

705 133 400 133 400 15 25 350 350 400 0 7,19% 28,00% 30,16%

U11 UNEFS București 1.266 120 250 120 250 15 25 200 400 500 500 1,20% 21,63% 20,68% U12 SNSPA București 4.928 120 250 130 240 15 25 300 350 400 550 38,24% 8,65% 14,01%

U13 Universitatea "1 decembrie 1918" Alba-Iulia

3.577 200 200 200 200 15 25 350 400 450 0 58,39% 0,00% 0,00%

U14 Universitatea "Aurel Vlaicu" Arad

5.646 90 160 90 160 15 25 650 727 767 0 6,08% 4,26% 4,53%

U15 Universitatea "Vasile Alecsandri” din Bacău

4.326 0 0 0 0 15 25 150 179 222 308 10,34% 3,68% 4,00%

U17 Universitatea "Transilvania" Brașov

16.232 185 195 188 195 15 25 250 262 370 650 18,94% 17,36% 21,31%

U18 Universitatea Tehnică Cluj Napoca

18.957 100 310 159 243 15 25 260 280 350 400 19,42% 6,66% 5,29%

U19 USAMV Cluj Napoca 5.231 105 195 105 195 15 25 200 250 300 350 0,12% 8,00% 7,89%

U20 Universitatea "Babeș - Bolyai" Cluj Napoca

30.501 90 350 90 184 15 25 195 350 400 450 26,65% 6,70% 5,66%

U21 UMF "Iuliu Hațieganu" Cluj Napoca

6.725 140 450 156 450 15 25 250 0 251 500 19,83% 2,73% 3,40%

U22 Academia Muzică "Gh. Dima" Cluj Napoca

736 200 290 200 290 15 25 250 300 350 0 0,00% 9,24% 9,24%


874 170 220 170 195 15 25 160 210 260 0 na na na

U24 Universitatea "Ovidius" Constanța

12.888 0 0 0 0 15 25 212 300 330 0 15,03% 10,51% 12,37%

U25 Universitatea Maritimă Constanța

3.528 215 375 268 268 15 25 100 440 240 0 21,32% 11,89% 15,11%

U26 Universitatea din Craiova 16.202 105 195 132 195 15 25 190 0 280 380 nc nc nc U27 UMF Craiova 4.100 170 260 170 235 15 25 150 230 300 0 0,43% 3,28% 3,28%

U28 Universitatea "Dunărea de Jos" Galați

11.328 110 270 111 270 15 25 169 268 341 475 2,67% 9,02% 6,77%

U29 Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" Iași

13.043 120 200 120 145 15 25 194 291 438 647 na na na

U30 USAMV "Ion Ionescu de la Brad" Iași

3.929 126 151 129 151 15 25 250 291 400 500 14,94% 14,98% 11,73%

U31 Universitatea "Al. I. Cuza" Iași 20.131 120 500 120 256 15 25 276 311 460 632 5,94% 12,42% 12,11% U32 UMF "Gr. T. Popa" Iași 9.293 140 430 150 345 15 25 200 260 300 500 22,99% 10,15% 9,57%

U33 Universitatea de Arte "George Enescu" Iași

1.363 150 250 150 250 15 25 158 240 300 0 17,43% 6,26% 5,00%

U34 Universitatea din Oradea 13.325 80 180 80 180 15 25 250 300 350 450 18,53% 23,58% 23,98%

U35 Universitatea din Petroșani 2.985 0 0 0 0 15 25 200 315 341 650 0,00% 0,00% 0,00% U36 Universitatea din Pitești 8.948 110 110 110 110 15 25 200 0 250 400 1,64% 30,22% 30,72%

U37 Universitatea "Petrol-Gaze" Ploiești

6.251 90 220 90 210 15 25 200 0 275 400 na na na

U38 Universitatea "Eftimie Murgu" Reșița

1.468 60 60 60 60 15 25 200 250 300 0 1,72% 23,75% 24,17%

U39 Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu

11.727 160 675 162 675 15 25 210 332 348 653 35,33% 10,14% 9,30%

U40 Universitatea "Stefan cel Mare" Suceava

6.595 140 220 165 217 15 25 0 303 493 570 15,09% 4,67% 0,60%

U41 Universitatea "Valahia" Târgoviște

5.242 100 600 150 500 15 25 300 0 400 700 43,32% 0,69% 0,00%

U42 Universitatea "Constantin Brâncuși" Târgu Jiu

2.709 205 300 205 300 15 25 300 0 400 600 12,71% 13,74% 13,79%

U43 Universitatea "Petru Maior" Târgu Mureș

2.719 70 70 70 70 15 25 190 230 280 380 0,00% 18,24% 18,24%

U44 UMF Târgu Mureș 5.325 125 210 130 210 15 25 215 220 270 0 12,81% 20,87% 21,14%

U45 Universitatea de Arte Târgu Mureș

370 150 150 150 150 15 25 150 200 250 0 na na na


61

Cod Univ

Universitatea

Tota

l stu

de

nți

(în

văță

mân

t d

e

zi)

- li

cen

ță ș

i

mas

tera

t



Val. masă/zi* (lei)

Cuantumul bursă (lei)

Bu

rse

(ve

nit

uri

pro

pri

i)/

Tota

l

fon

d b

urs

e (%

)

Tota

l bu

rse

soci

ale

/ To

tal

fon

d b

urs

e (%

)

Bu

rse

soci

ale

(bu

get)

/ Fo

nd

bu

rse

(bu

get)

(%

)

valo

are

min

imă

valo

are

max

imă

valo

are

m

inim

ă m

ed

ie

valo

are

m

axim

ă m

ed

ie

valo

are

m

inim

ă

valo

are

m

axim

ă

Bu

rsă

soci

ală

Bu

rsă

d

e s

tud

iu

Bu

rsă

de

me

rit

Bu

rsă

de

p

erf

orm

anta

U46 Universitatea Politehnica Timișoara

11.711 95 100 98 100 15 25 200 236 292 380 na na na

U47 USAMV a Banatului Timișoara 3.949 230 335 240 320 15 25 250 0 400 800 0,85% 13,99% 13,25%

U48 Universitatea de Vest Timișoara

13.446 90 180 90 130 15 25 200 200 270 400 0,77% 22,37% 22,00%

U49 UMF "Victor Babeș" Timișoara 6.645 75 200 75 142 15 25 202 210 280 320 1,54% 22,99% 23,33% Total (media la nivel național) 403.554 130 260 137 226 15 25 238 306 366 530 14,29% 12,54% 13,18% Total (media ponderata la nivel național)

403.554 121 268 129 216 15 25 241 316 383 528 14,01% 10,25% 10,95%

Notă: Analiza a fost realizată pe baza datelor raportate de 45 universități (ianuarie 2016)

Valoarea minimă rezultată pentru bursa socială 571 - 580 lei/luna (30 zile cheltuieli

masa) 451 - 460 lei/luna (22 zile cheltuieli masa)

Sursa: CNFIS

III.9. Concluzii privind finanțarea în 2016

Situația repartizării pe universități a finanțării instituționale totale și ponderile pe subcomponente din total finanțare, pentru anul 2016, este prezentată în Tabelul 3.18.

TABELUL 3.18 — SITUAȚIA REPARTIZĂRII PE UNIVERSITĂȚI A FINANȚĂRII INSTITUȚIONALE TOTALE, PENTRU ANUL 2016

Cod univ.

Universitatea

Total finanțare

instituțională (FI)

Total FB (72.5%) inclusiv

suplimentare decembrie (fără GD)

Total FS (26,5%) inclusiv

suplimentare

decembrie (fără GD)

Granturi doctorat

FDI proiect

e

FSS total (situații

speciale)

Suplimentare buget

OUG20/2016 (creșteri

salariale)

A B 1 1.1 1.2 1.3 1.41.5 1.6

U01 Universitatea Politehnica din București 218.883.146 56,28% 25,94% 13,97% 0,35% 1,38% 2,07%


34.748.086 58,12% 25,10% 11,87% 0,91% 1,94% 2,05%

U03 Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” din București 18.080.561 48,78% 21,74% 8,39% 0,00% 19,39% 1,70%

U04 USAMV din București 51.634.456 62,62% 20,63% 12,03% 1,31% 1,37% 2,04%

U05 Universitatea din București 141.894.721 54,86% 23,39% 17,24% 0,96% 1,48% 2,06%

U06 UMF "Carol Davila" din București 95.338.797 57,53% 26,16% 12,64% 0,21% 1,39% 2,07%

U07 ASE din București 68.849.839 58,49% 25,13% 11,65% 0,92% 1,76% 2,05%


16.316.482 63,83% 24,34% 8,39% 0,00% 1,39% 2,06%

U09 Universitatea de Arte din București 13.932.449 58,44% 25,99% 9,82% 2,38% 1,36% 2,02%

U10 UNATC " I.L.Caragiale" din București 19.062.417 58,89% 21,73% 6,87% 0,46% 10,18% 1,88%

U11 UNEFS din București 8.858.445 55,62% 24,22% 12,51% 2,08% 3,59% 1,99%

U12 SNSPA din București 22.536.133 56,80% 19,99% 19,44% 0,00% 1,68% 2,09%


13.369.627 66,39% 15,95% 10,24% 4,11% 1,33% 1,98%

U14 Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad 13.309.501 72,10% 17,74% 4,97% 1,78% 1,36% 2,04%


20.252.566 70,55% 18,82% 5,47% 1,77% 1,36% 2,03%

U17 Universitatea "Transilvania" din Brașov 86.899.321 68,88% 21,69% 5,20% 0,80% 1,38% 2,05%

U18 Universitatea Tehnică din Cluj Napoca 126.944.086 60,45% 22,58% 13,11% 0,41% 1,38% 2,07%

U19 USAMV din Cluj Napoca 40.527.011 53,99% 23,16% 17,19% 1,90% 1,71% 2,05%


179.911.782 59,02% 23,43% 13,27% 0,84% 1,38% 2,06%

U21 UMF "Iuliu Hațieganu" din Cluj Napoca 55.603.292 53,06% 26,53% 16,43% 0,53% 1,38% 2,07%

U22 Academia Muzică " GH. Dima" din Cluj Napoca

15.457.424 61,57% 24,16% 8,85% 1,80% 1,57% 2,04%

U23 Universitatea de Artă și Design din Cluj Napoca 9.877.686 58,15% 23,34% 14,46% 0,00% 1,97% 2,08%

U24 Universitatea "Ovidius" din Constanța 44.876.178 72,44% 17,96% 5,90% 0,25% 1,38% 2,06%

U25 Universitatea Maritimă din Constanța 5.602.421 68,55% 18,90% 8,28% 0,84% 1,38% 2,06%

U26 Universitatea din Craiova 78.846.291 70,10% 20,31% 5,37% 0,80% 1,38% 2,05%

U27 UMF din Craiova 29.726.106 65,73% 21,10% 9,01% 0,73% 1,38% 2,06%


69.002.961 69,61% 21,00% 5,28% 0,67% 1,38% 2,05%


62

Cod univ. Universitatea

Total finanțare

instituțională (FI)

Total FB (72.5%) inclusiv

suplimentare decembrie (fără GD)

Total FS (26,5%) inclusiv

suplimentare

decembrie (fără GD)

Granturi doctorat

FDI proiect

e

FSS total (situații

speciale)

Suplimentare buget

OUG20/2016 (creșteri

salariale)

A B 1 1.1 1.2 1.3 1.41.5 1.6

U29 Univ. Tehnica "Gheorghe Asachi" din Iași

99.810.163 61,29% 26,91% 8,01% 0,34% 1,39% 2,07%


27.462.196 60,30% 20,93% 12,42% 2,25% 2,08% 2,02%

U31 Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași 112.372.420 60,93% 21,80% 12,60% 1,26% 1,37% 2,05%

U32 UMF "Gr. T. Popa" din Iași 60.529.455 58,34% 24,22% 13,57% 0,43% 1,38% 2,07%


21.523.231 63,25% 23,71% 9,12% 0,47% 1,38% 2,07%

U34 Universitatea din Oradea 54.710.899 74,38% 17,41% 4,10% 0,67% 1,38% 2,06%

U35 Universitatea din Petroșani 14.632.782 67,14% 16,43% 7,75% 0,18% 6,53% 1,96%

U36 Universitatea din Pitești 22.141.967 73,35% 15,18% 6,06% 2,02% 1,36% 2,03%


20.973.948 71,42% 19,41% 4,18% 1,59% 1,37% 2,04%

U38 Universitatea "Eftimie Murgu" din Reșița 9.147.776 54,26% 11,87% 5,07% 0,00% 27,26% 1,53%

U39 Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 52.531.095 69,40% 18,71% 6,79% 1,13% 1,94% 2,04%

U40 Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava 32.527.422 65,35% 19,38% 9,36% 1,48% 2,41% 2,02%

U41 Universitatea "Valahia" din Târgoviște 22.779.053 71,16% 15,25% 6,97% 1,95% 2,66% 2,01%


8.990.754 62,77% 14,09% 0,00% 2,60% 18,90% 1,64%

U43 Universitatea "Petru Maior" din Târgu - Mureș

10.689.238 69,56% 14,22% 8,11% 4,81% 1,32% 1,98%

U44 UMF din Tg. Mureș 45.091.579 66,70% 20,86% 7,92% 1,01% 1,48% 2,03%

U45 Universitatea de Arte din Târgu - Mureș

10.464.757 68,37% 24,48% 3,70% 0,00% 1,39% 2,07%

U46 Universitatea Politehnica Timișoara 82.534.533 63,34% 24,75% 7,93% 0,54% 1,38% 2,07%

U47 USAMV a Banatului "Regele Mihai I al României" din Timișoara 26.631.916 62,38% 20,91% 11,73% 1,57% 1,37% 2,05%

U48 Universitatea de Vest din Timișoara 63.492.713 62,15% 23,15% 10,20% 1,06% 1,37% 2,05%

U49 UMF "Victor Babeș" din Timișoara 44.006.318 66,86% 22,15% 6,69% 0,15% 2,06% 2,08%

Total 2.343.386.000 61,89% 22,62% 10,72% 0,83% 1,90% 2,05%

Sursa: CNFIS; Ponderile pe subcomponente sunt raportate la total finanțare.

Situația repartizării pe universități a finanțării instituționale pentru anul 2016, în comparație cu anul 2015, este prezentată în Tabelul 3.19. Întrucât principiile generale ale metodologiei de finanțare aplicată în anul 2016 nu au fost similare celei aplicate în anul 2015, variația față de anul 2015 poate fi determinată atât de FS determinată prin aplicarea indicatorilor de calitate, variația numărului de studenți fizici, pe cicluri de studii, și implicit a numărului de studenți echivalenți unitari (SEU), cât și de variația alocațiilor bugetare repartizate în afara formulei de finanțare.

TABELUL 3.19 — COMPARAȚIE ÎNTRE FINANȚAREA INSTITUȚIONALĂ PE UNIVERSITĂȚI, 2015 ȘI 2016

Cod univ.

Universitatea Finanțare

totală 2015 Finanțare

totală 2016

Variație finanțare

totală 2016 vs. 2015

Variație SEU 2016 vs. 2015

Influență metodologie

2015


2016

A B 1 2 3 4 5 6

U01 Universitatea Politehnica din București 174.952.865 218.883.146 25,1% 1,2% 4,3% 4,4%


31.121.761 34.748.086 11,7% -10,7% 4,3% 3,7%

U03 Universitatea de Arhitectură și Urbanism “Ion Mincu” din București

13.894.199 18.080.561 30,1% -5,0% 14,0% 26,7%

U04 USAMV din București 41.490.562 51.634.456 24,4% 7,3% 1,8% -3,5%

U05 Universitatea din București 117.638.429 141.894.721 20,6% -1,2% 10,0% 9,6%

U06 UMF "Carol Davila" din București 78.342.631 95.338.797 21,7% 2,2% 5,4% 2,5%

U07 ASE din București 55.604.309 68.849.839 23,8% 0,6% 8,1% 8,7%

U08 Universitatea Națională de Muzică din București 13.421.724 16.316.482 21,6% 4,2% -3,6% -8,2%

U09 Universitatea de Arte din București 11.467.878 13.932.449 21,5% -1,0% 5,4% 6,3%

U10 UNATC " I.L.Caragiale" din București 15.204.647 19.062.417 25,4% 2,5% -2,3% -1,2%

U11 UNEFS din București 7.581.590 8.858.445 16,8% 3,9% 18,6% 9,9%

U12 SNSPA din București 18.915.185 22.536.133 19,1% -0,8% 10,9% 8,4%


63

Cod univ.

Universitatea Finanțare

totală 2015 Finanțare

totală 2016

Variație finanțare

totală 2016 vs. 2015

Variație SEU 2016 vs. 2015


2015


2016

A B 1 2 3 4 5 6


9.655.057 13.369.627 38,5% 5,5% -8,4% -2,3%

U14 Universitatea "Aurel Vlaicu" din Arad 9.989.313 13.309.501 33,2% 6,1% -10,3% -7,9%

U15 Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău 14.852.313 20.252.566 36,4% 6,2% -12,1% -8,2%

U17 Universitatea "Transilvania" din Brașov 67.182.043 86.899.321 29,3% 6,0% -5,2% -5,5%

U18 Universitatea Tehnică din Cluj Napoca 103.025.758 126.944.086 23,2% -1,3% -2,3% -0,5%

U19 USAMV din Cluj Napoca 33.093.585 40.527.011 22,5% -0,5% 4,1% 4,4%


144.176.735 179.911.782 24,8% 1,9% 5,0% 5,1%

U21 UMF "Iuliu Hațieganu" din Cluj Napoca 45.005.173 55.603.292 23,5% 0,1% 5,1% 5,6%

U22 Academia Muzică " GH. Dima" din Cluj Napoca

13.376.605 15.457.424 15,6% -2,0% -0,8% -5,6%


8.161.723 9.877.686 21,0% 0,1% 1,3% -0,2%

U24 Universitatea "Ovidius" din Constanța 36.034.213 44.876.178 24,5% -1,3% -13,1% -10,5%

U25 Universitatea Maritimă din Constanța 4.763.082 5.602.421 17,6% 1,3% -4,7% -7,9%

U26 Universitatea din Craiova 63.491.947 78.846.291 24,2% -0,8% -8,3% -6,5%

U27 UMF din Craiova 21.820.280 29.726.106 36,2% 9,7% -9,8% -5,6%

U28 Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați 53.627.601 69.002.961 28,7% 3,3% -8,0% -6,2%

U29 Univ. Tehnica "Gheorghe Asachi" din Iași 81.435.872 99.810.163 22,6% -2,1% 1,0% 2,4%

U30 USAMV "Ion Ionescu de la Brad" din Iași 21.677.179 27.462.196 26,7% 4,8% 0,1% -0,6%

U31 Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași 91.918.602 112.372.420 22,3% -1,9% 0,3% 2,7%

U32 UMF "Gr. T. Popa" din Iași 48.216.102 60.529.455 25,5% 3,9% 1,4% 0,4%


17.078.957 21.523.231 26,0% 4,8% -7,2% -6,9%

U34 Universitatea din Oradea 44.949.345 54.710.899 21,7% -0,9% -11,5% -11,4%

U35 Universitatea din Petroșani 13.014.880 14.632.782 12,4% -0,7% 1,9% -5,7%

U36 Universitatea din Pitești 18.195.029 22.141.967 21,7% 1,3% -9,4% -11,5%

U37 Universitatea "Petrol-Gaze" din Ploiești 16.631.738 20.973.948 26,1% 1,3% -9,3% -8,4%

U38 Universitatea "Eftimie Murgu" din Reșița 8.063.508 9.147.776 13,4% -11,9% 13,7% 18,2%

U39 Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu 44.112.368 52.531.095 19,1% 0,3% -3,6% -6,8%


25.429.751 32.527.422 27,9% 4,2% -3,0% -2,7%

U41 Universitatea "Valahia" din Târgoviște 19.959.517 22.779.053 14,1% 1,3% -0,5% -8,3%


6.932.401 8.990.754 29,7% 1,5% 3,5% 8,0%

U43 Universitatea "Petru Maior" din Târgu - Mureș

9.833.168 10.689.238 8,7% 4,8% 11,6% -5,8%

U44 UMF din Tg. Mureș 34.659.816 45.091.579 30,1% 1,7% -10,0% -5,9%

U45 Universitatea de Arte din Târgu - Mureș 8.271.356 10.464.757 26,5% 6,1% -4,8% -7,0%

U46 Universitatea Politehnica Timișoara 67.466.544 82.534.533 22,3% -0,5% -0,3% -0,6%


22.235.392 26.631.916 19,8% 2,1% 1,6% -2,7%

U48 Universitatea de Vest din Timișoara 52.457.426 63.492.713 21,0% -0,9% 2,8% 2,0%

U49 UMF "Victor Babeș" din Timișoara 35.822.869 44.006.318 22,8% -1,3% -6,5% -5,1%

Total 1.896.253.028 2.343.386.000 23,6% 0,8% 0,0% 0,0% Sursa: CNFIS

Astfel, se observă că majoritatea universităților care au solicitat și primit sprijin suplimentar din fondul de rezervă al MEN în ultimii ani s-au aflat în dificultate în perioada 2013-2014 și din cauza scăderii semnificative a numărului de studenți echivalenți unitari. Pentru anul 2016 variațiile de la nivelul numărului de studenți bugetați nu sunt, în general, semnificative, dificultățile financiare ale acestor universități fiind determinate mai mult de declinului numărului de studenți în regim cu taxă și a resurselor financiare din venituri proprii. Având în vedere aceste situații, CNFIS a reiterat propunerea ca MEN să elaboreze, în baza prerogativelor acordate de Legea educației naționale nr.1/2011, politici care să stimuleze universitățile în dificultate să implementeze măsurile de restructurare necesare, lipsa unor astfel de măsuri de responsabilizare a structurilor de conducere din instituțiile de învățământ superior de stat putând descuraja performanța în educație, cercetare și management universitar.

64

Capitolul IV. Analiza rezultatelor privind aplicarea indicatorilor de calitate în cadrul Finan țării Suplimentare 2016

În acest capitol vom prezenta principalele rezultate ale analizei aplicării indicatorilor de calitate în cadrul metodologiei de repartizare a Finanțării Suplimentare (FS) pentru anul 2016, conform OM nr. 3530/29.03.2016. Față de metodologiile anterioare, propunerea de metodologie de finanțare pentru anul 2016 aduce ca principal element inovator trecerea de la alocarea finanțării suplimentare pe baza rezultatelor ierarhizării programelor de studii la alocarea acesteia pe baza unui sistem de indicatori de calitate. Această modificare s-a realizat în urma exercițiului de pilotare derulat în anul 2015, rezultatele acestuia fiind detaliate în Raportul CNFIS 2015.

Finanțarea suplimentară se distribuie, potrivit propunerii CNFIS pentru anul 2016, în funcție de 15 indicatori de calitate grupați în patru clase mai generale. Acestea sunt detaliate în cadrul acestui capitol (în secțiunile dedicate) împreună cu ponderea specifică fiecărui indicator individual și fiecărei clase de indicatori în ansamblu. Înainte de a formula unele observații specifice referitoare la indicatori și clase trebuie precizate implicațiile principiilor avute în vedere de către CNFIS în elaborarea și operaționalizarea de ansamblu a componentei calitative a metodologiei de finanțare. Unul dintre aceste principii a fost relevanța pe domenii a indicatorilor de calitate. Pe baza nomenclatorului domeniilor și specializărilor universitare, Consiliul a optat pentru un nivel analitic care, evitând riscul unei fragmentări excesive pe un număr mult prea mare de domenii, să asigure diferențierea intra și interinstituțională. În acest sens, ramurile de știință (RS) distincte subsumează multiplele programe de studii derulate în cadrul universităților. Propunerea de metodologie pentru anul 2016 a avut în vedere realizarea unor comparații între performanța și calitatea programelor de studii organizate pe ramuri de știință, prezente în oferta educațională a universităților publice, nu compararea universităților în ansamblu. Miza centrală a utilizării ramurilor de știință drept criteriu de diferențiere îl constituie evitarea unor comparații globale între universități. Aceste comparații ar putea fi distorsionate de către dimensiunile distincte ale instituțiilor de învățământ superior, precum și de specificitatea domeniilor de studiu încorporate de către acestea. Considerăm că utilizarea ramurilor de știință ca element de referință pentru realizarea evaluărilor calitative contribuie la un tratament mai echitabil al tuturor universităților, creând premisele unor analize riguroase și pertinente.

O a doua precizare cu privire la logica generală a indicatorilor de calitate propuși pentru anul 2016 este aceea că în construcția celor mai mulți dintre aceștia CNFIS a avut în vedere necesitatea asigurării echilibrului și stabilității finanțării instituțiilor de învățământ superior. Pentru atingerea acestor obiective indicatorii de calitate au fost gândiți în sensul măsurării și evaluării pentru o perioadă multianuală (patru ani), astfel încât să fie atenuate potențialele consecințe negative ale variațiilor de performanță de la un an la altul. Folosirea unei modalități de evaluare multianuală va permite o mai bună reprezentare a performanțelor tipice și a dinamicii instituționale specifice fiecărei universități, limitând pe cât se poate influența unor elemente aleatorii, precum și pe cea a unor variații potențial nesemnificative (fie pozitive, fie negative) înregistrate pentru un singur an. Totodată, se contracarează riscurile de volatilitate în finanțare și, printr-o predictibilitate sporită a nivelurilor de finanțare suplimentară se consolidează capacitatea universităților de a implementa strategii multianuale de dezvoltare.

Pe de altă parte, în construcția și în modul de grupare a indicatorilor în cele patru clase distincte, CNFIS a încercat să ia în considerare aspectele complementare ale performanței activității instituțiilor de învățământ superior și să mențină un echilibru relativ între principalii constituenți ai ofertei educaționale a universităților. De altfel, trebuie semnalat faptul că propunerile inițiale ale CNFIS alocau ponderi egale claselor de indicatori aferenți activităților de predare/învățare și respectiv celor de cercetare științifică și creație artistică, diferențierea din varianta finală concretizată prin ordinul de ministru din februarie 2016, fiind rezultatul discuțiilor cu reprezentanții Consiliului Național al Rectorilor. Tot în acest context trebuie precizat faptul că din punctul de vedere al CNFIS, lista indicatorilor de calitate incorporați în ordin nu a fost exhaustivă, un număr considerabil de indicatori fiind propuși pentru pilotare și analiză în anul 2017, pentru a putea evalua măsura în care ei pot să fie integrați în viitor în mecanismul alocării finanțării suplimentare.


65

O ultimă precizare generală referitoare la indicatorii de calitate este aceea că în conceptualizarea lor CNFIS a urmărit atât o eficientizare a procesului de evaluare (în sensul reducerii eforturilor instituționale de raportare din partea universităților), precum și o compatibilizare generală cu cadrele de referință utilizate de alte organisme cu atribuții specifice în domeniul învățământului superior. În sensul acesta, unii dintre indicatorii de calitate propuși de CNFIS fac apel explicit la standardele de evaluare și la informațiile colectate de la nivelul universităților de către alte organisme publice naționale relevante pentru activitățile instituțiilor de învățământ superior. De exemplu, indicatorul C2.1 Calitatea resursei umane face apel la standardele minime ale Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) pentru conferirea titlurilor didactice și a gradelor profesionale de cercetare. În mod similar, indicatorul C3.1 Ponderea mobilităților studențești prin programul ERASMUS și ERASMUS MUNDUS face apel la informații colectate de Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP), pentru completarea raportărilor care nu se regăsesc în platforma ANS.

În continuare vom prezenta rezultatele analizei în urma aplicării indicatorilor de calitate. Analiza este orientata pe doua direcții principale:

1. prezentarea principalelor rezultate obținute în urma aplicării celor 4 clase de indicatori prevăzute în metodologia de finanțare, folosind o selecție de ramuri de știință din diferite domenii fundamentale de finanțare. Selecția ramurilor de știință s-a realizat ținând cont de reprezentarea echilibrată a domeniilor de finanțare. Au fost analizate rezultatele produse de indicatorii din metodologia de finanțare în sociologie, științe politice, matematică, filologie, inginerie mecanică mecatronică, inginerie industrială și management,); ingineria resurselor vegetale și animale; chimie și inginerie chimică; ingineria sistemelor, inginerie electrică, electronică și telecomunicații, teatru și artele spectacolului, precum și arte vizuale (fără istoria artei). Pentru fiecare ramură de știință au fost selectate spre analiză universitățile care au un procent mai mare de 2% din studenți înscriși în ramura de știință analizată și în cadrul universității. În plus, sunt prezentate în Anexe, în format tabelar și grafic, rezultatele pentru următoarele ramuri de știință: științe economice (fără cibernetică, statistică, informatică economică); ingineria resurselor vegetale și animale; chimie și inginerie chimică; ingineria sistemelor, calculatoare și tehnologia informației; inginerie civilă.

2. prezentarea descriptivă a datelor pe baza cărora au fost calculați indicatorii de calitate. Analizele au fost realizate, în funcție de modalitatea de calcul a indicatorilor și de informațiile disponibile la nivelul CNFIS, pe ramuri de știință, domenii fundamentale sau universități. Perioada analizată variază între ultimii patru ani și ultimii doi ani, sursa datelor prezentate în acest capitol fiind CNFIS, pe baza raportărilor realizate de universități cu data de referință 1 ianuarie a fiecărui an universitar.

IV.1. Clasa de indicatori C1. Predare / învățare

Indicatorii de calitate asociați clasei C1. Predare/învățare au rolul de a evalua dinamica procesului educațional realizat în cadrul universităților, potențialul de dezvoltare, precum și nivelul de pregătire al resurselor umane implicate în procesul educațional. Aceștia reprezintă indicatori importanți, similari celor folosiți și în alte state europene, privind calitatea procesului educațional de care beneficiază studenții înmatriculați în universitățile românești, indicatorul C1.2 indicând și capacitatea universității de a oferi programe de studii avansate, precum și atractivitatea acestor programe în rândul absolvenților de licență.

Această clasă de indicatori reprezintă 30% din finanțarea suplimentară, pe baza indicatorilor de calitate, respectiv 7,95% din finanțarea instituțională. Astfel, fondurile ce pot fi alocate universităților pe baza valorilor cumulate ale rezultatelor evaluate pe baza celor 4 indicatori cuprinși în această clasă reprezintă a doua sursă, ca pondere, în finanțarea suplimentară totală. Cei patru indicatori cuprinși în această clasă sunt evaluați la nivel de ramură de știință și vizează două tipuri de procese care au loc în cadrul universităților: predarea, evaluată prin raportare la caracteristici ale corpului academic profesoral; respectiv învățarea, evaluată prin raportarea la fluxurile de persoane înmatriculate și înscrise în programele de studii gestionate de o universitate pentru fiecare ramură de știință în parte.

Capitolul IV. Analiza rezultatelor privind aplicarea indicatorilor de calitate

66

IV.1.1. Analiza rezultatelor aplicării indicatorilor de calitate C1. Predare / învățare

Cei patru indicatori de calitate care alcătuiesc această clasă de indicatori sunt următorii (în paranteză sunt prezentate ponderile individuale ale indicatorilor raportate la finanțarea suplimentară – FS și cele raportate la finanțarea instituțională - FI):

• IC1.1. Raportul dintre numărul studenților și numărul de cadre didactice (10% - FS; 2,65% - FI)

• IC1.2 Raportul numărului de studenți de la ciclul de master și numărul de studenți de la ciclul de licență (8% - FS; 2,12% - FI)

• IC1.3 Raportul dintre numărul de cadre didactice cu vârsta de pană la 40 ani, inclusiv, și numărul total de cadre didactice (6% - FS; 1,59% - FI)

• IC1.4 Raportul dintre numărul cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat și numărul de cadre didactice (6% - FS; 1,59% - FI)

Remarcăm faptul că, potrivit metodologiei de finanțare propuse de CNFIS și aprobate de Ministerul Educației Naționale, ponderile, în finanțarea suplimentară, ale indicatorilor care evaluează fluxurile de studenți sunt relativ mai mari decât cele ale indicatorilor care evaluează caracteristici ale corpului profesoral academic.

În general, indicatorii din clasa C1 au un efect pozitiv vizibil asupra finanțării universităților. Contribuția unora

dintre subindicatori este mai consistentă decât a altora. Astfel indicatorii IC1.1 și IC1.2., care evaluează

efectivele de studenți prin raportarea acestora la numărul cadrelor didactice, respectiv prin raportarea celor

înmatriculați la ciclurile de licență și master, au cea mai semnificativă contribuție la atribuirea finanțării

suplimentare. Această constatare era oarecum previzibilă datorită faptului că primul indicator este folosit de

foarte mult timp în cadrul sistemului de evaluare externă a calității și acreditare a universităților și

programelor de studii. Prin comparație IC1.3 și IC1.4. au contribuții mai mici la alocarea resurselor financiare

și par să indice o preocupare relativ mai redusă a universităților în gestionarea propriilor resurse umane.

Astfel, angajarea, dar și formarea sau sprijinirea persoanelor tinere reprezintă, pe baza datelor declarate de

universități, o prioritate pe termen scurt pentru creșterea calității resurselor umane angrenate în sistemul

educațional universitar.

Deși universitățile mari, comprehensive, cele care oferă programe de studii preponderent în domeniul artelor

și al sportului, precum și cele care oferă programe de studii în domeniul tehnic, al științelor inginerești, par

a beneficia mai mult de aplicarea acestor indicatori (v. Graficul 4.1), faptul că și universitățile cu un număr

mai mic de studenți, cu formații de studii (grupe) reduse numeric, precum cele care oferă programe

universitare în domeniul artelor, sunt avantajate de această categorie de indicatori, demonstrează calitatea

indicatorilor și capacitatea acestora de a nu fi influențați de mărimea, în valori absolute, a caracteristicilor

măsurate.

Analizele prezentate în cele ce urmează, la nivelul ramurilor de științe, indică, printre altele, o tendință ce ar

putea fi generalizată. Indiferent de ramura de știință analizată exista un număr relativ mic de universități care

înmatriculează majoritatea studenților pe fiecare ramură de știință. Acestea obțin, evident și rezultatele cele

mai bune, pe baza indicatorilor de calitate și în consecință beneficiază de alocări financiare mai bune. Pe de

altă parte, un număr semnificativ de universități care înmatriculează puțini sau foarte puțini studenți pe o

anumită ramură de știință, obțin, în general, rezultate comparative mai slabe și, în consecință nu pot

beneficia de alocări bugetare mai mari prin finanțarea suplimentară. Universitățile ar putea, la nivel intern să

analizeze oportunitatea anumitor programe de studii, precum și posibilitatea comasării mai multor programe

într-o anumită ramură de științe, pentru a încerca să se plaseze mai bine într-o singură ramură de științe, nu

slab în mai multe ramuri. În acest mod universitățile ar putea să își sporească în fapt resursele financiare de

care vor dispune.


67

GRAFICUL 4.1- PONDERE INDICATORI CALITATE APLICAȚI 2016 - CLASA C1, PREDARE – ÎNVĂȚARE (TOTAL)

2,5%

3,8%

2,1%

2,6%

1,2%

2,8%

3,0%

1,9%

1,6%

1,9%

2,0%

3,1%

2,6%

4,2%

4,2%

3,2%

1,4%

4,9%

2,3%

3,3%

3,0%

3,6%

2,7%

2,3%

3,9%

2,4%

0,1%

2,6%

3,0%

4,7%

3,5%

2,5%

1,8%

1,1%

2,6%

1,8%

3,0%

0,9%

4,3%

4,0%

3,8%

4,0%

4,1%

4,6%

2,2%

2,9%

1,5%

1,4%

2,7%

2,3%

3,3%

3,2%

1,5%

1,6%

2,8%

1,7%

2,2%

1,8%

1,0%

1,4%

1,9%

1,3%

2,2%

2,1%

2,7%

1,1%

2,6%

2,3%

2,1%

1,4%

0,9%

1,3%

2,8%

1,7%

1,8%0,1%

2,2%

3,2%

3,6%

3,2%

1,3%

1,0%

2,0%

2,1%

1,3%

2,5%

2,9%

2,8%

2,4%

2,2%

2,9%

2,1%

1,3%

1,0%

1,9%

1,9%

3,1%

2,1%

1,2%

1,4%

1,2%

2,0%

1,8%

1,5%

1,5%

0,9%

2,2%

1,0%

1,3%

1,1%

1,4%

1,0%

0,4%

1,7%

1,2%

1,9%

0,8%

2,3%

1,5%

1,4%

1,4%

2,5%

1,9%

2,1%

1,4%

0,7%

1,2%

0,8%

1,7%

1,2%

2,4%

2,9%

2,2%

1,0%

2,5%

1,6%

1,8%

2,4%

0,7%

1,1%

1,3%

0,7%

1,9%

2,7%

2,4%

1,2%

1,6%

1,9%

2,0%

1,9%

1,6%

2,4%

1,4%

1,1%

0,5%

1,5%

1,6%

0,6%

1,0%

1,3%

0,7%

1,8%

1,1%

1,0%

0,8%

1,2%

1,4%

1,4%

0,7%

0,8%

1,1%

1,9%

2,0%

0,6%

1,7%

2,0%

1,6%

2,9%

1,9%

1,3%

2,5%

0,3%

2,3%

1,7%

1,8%

1,1%

1,8%

2,0%

2,7%

1,5%

3,0%

1,0%

1,4%

2,5%

2,1%

1,6%

0% 2% 4% 6% 8% 10% 12%

U05-UNIBUC

U07-ASE

U12-SNSPA

U20-UBBCJ

U31-UAIC

U48-UVT

U13-UAB

U14-UAV

U15-UVABC

U17-UNITBV

U24-UNIOVCT

U26-UCV

U28-UGAL

U34-UORADEA

U35-UPET

U36-UPIT

U37-UPGPL

U38-UEMR

U39-ULSB

U40-USV

U41-UVTG

U42-UCB

U43-UPMTGM

U01-UPB

U02-UTCB

U18-UTCLUJ

U25-UNIMACT

U29-TUIASI

U46-UPTM

U06-UMFCDB

U21-UMFCJ

U27-UMFCV

U32-UMFIASI

U44-UMFTGM

U49-UMFTM

U04-USAMVB

U19-USAMVCJ

U30-UAIASI

U47-USABTM

U03-UAIMB

U08-UNMB

U09-UNARTE

U10-UNATCB

U11-ANEFSB

U22-AMGD

U23-UADCJ

U33-UAGEIASI

U45-UATGM

Total

IC1.1 IC1.2 IC1.3 IC1.4


68

Matematică

În cazul ramurii de știință matematică distribuția studenților pe universități este relativ concentrată, 4 universități din totalul de 20 înmatriculând peste 50% din numărul total de studenți. Universitatea Babeș Bolyai din Cluj deține aproape 1/4 din numărul total al studenților în matematică, în cazul celorlalte universități ponderea acestora variind între 9-15% în cazul universităților mari până la între 2% - 5% în cazul tuturor celorlalte. Există și universități care dețin ponderi mici ale studenților acestui domeniu la nivel național dar ale căror programe în matematică dețin ponderi importante în cadrul universităților respective - cazul Universității Petru Maior din Târgu Mureș (11% studenți în matematică din total studenți ai universității), respectiv al Universității Aurel Vlaicu din Arad (10%).

În cazul ramurii de știință matematică diferențele produse de indicatori sunt mici, cu alte cuvinte puterea de discriminare a acestei clase de indicatori este redusă în acest caz particular. Majoritatea universităților care dețin un număr semnificativ de studenți (peste 2% din numărul de studenți ai RS) înregistrează indicatori de calitate relativi care însumați se situează în jurul valorii de 8%, mijlocul scalei. Acest lucru înseamnă că această clasă de indicatori diferențiază slab față de alocarea financiară de bază luată ca referință. Totuși, Universitatea „Babeș Bolyai” din Cluj se remarcă printr-un ușor avans, în timp ce Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad, Universitatea Transilvania din Brașov, Universitatea „A.I. Cuza” din Iași, respectiv Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău înregistrează pierderi. Pierderile înregistrate de acestea din urmă se datorează în special indicatorului IC1.1 pentru care se plasează în a doua parte a ierarhiei. Totuși, în cazul acestei clase de indicatori se remarcă o corelație negativă între IC1.1 și IC1.2 pe de o parte și IC2.3 și IC2.4 pe de altă parte. Universitățile poziționate mai bine pe IC1.1 și IC1.2 ocupă locuri mai joase în ierarhie pe IC1.3 și IC1.4. Această inversiune determină o slabă diferențiere a acestei clase de indicatori pentru ramura de știință matematică.

Universități

U0

5-

UN

IBU

C

U2

0-

UB

BC

J

U3

1-

UA

IC

U4

8-

UV

T

U1

3-

UA

B

U1

4-

UA

V

U1

5-

UV

AB

C

U1

7-

UN

ITB

V

U2

4-

UN

IOV

CT

U2

6-

UC

V

U3

6-

UP

IT

U3

7-

UP

GP

L

U3

9-

ULS

B

U4

3-

UP

MT

GM

IC1.1-rank 15 6 17 11 14 19 13 18 5 12 9 10 7 8

IC1.2-rank 11 3 2 10 12 8 6 5 9 7 17 4 13 16

IC1.3-rank 9 19 16 15 18 2 6 17 11 8 14 20 13 3

IC1.4-rank 18 17 19 16 10 1 1 13 1 15 1 1 1 1

U20 U31 U05 U48 U17 U26 U24 U39 U18 U46 U36 U14 U34 U37 U43 U13 U15 U28 U41 U35

%universitate 11% 12% 7% 12% 5% 5% 5% 4% 2% 2% 7% 10% 2% 6% 11% 9% 5% 1% 3% 3%

%ramură de știință 24% 16% 12% 10% 06% 06% 03% 03% 03% 02% 02% 02% 02% 02% 02% 02% 01% 01% 01% 01%

Ponderea studenților echivalenți unitari din ramura de știință Matematică

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

U05-UNIBUCU31-UAICU14-UAVU17-UNITBVU26-UCVU37-UPGPLU43-UPMTGM

IC1.1 IC1.2 IC1.3 IC1.4

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C1, Predare -Învățare (Matematică)


69

Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială și management

Ramura de știință care cuprinde domeniile inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială și management este în mod evident una dintre cele mai răspândite în sistemul românesc de învățământ superior, 31 de universități înmatriculând studenți în programe de acest fel. Merită subliniat faptul că acest lucru se datorează eterogenității specializărilor posibile, care variază de la cele tradiționale din ramura științelor inginerești, la cele care sunt mai degrabă apropiate de domeniul economic sau al managementului. Cea mai mare pondere a studenților înmatriculați în programele de studii aferente RS este înregistrată de Universitatea Politehnica din București (27%), urmată de Universitatea Tehnică din Cluj Napoca (12,3%) și de Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași (11,5%). Dacă analizăm importanța acestei RS prin raportarea la alte ramuri de știință reprezentate prin programe de studii la nivel de universitate, vom constata că Universitatea Maritimă din Constanța are înmatriculați nu mai puțin de 77% dintre studenți în programe de studii aferente ei. Prin comparație, la nivelul Universității Politehnice București 44% dintre studenți sunt înmatriculați în cadrul programelor de studii din această ramură de știință. Așadar putem observa faptul că în unele universități ponderea numărului de studenți echivalenți înmatriculați în această ramură de studii este semnificativă, chiar dacă la nivel general aceasta este relativ redusă. Putem aminti aici cazul Universităților ”Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu și ”Eftimie Murgu” din Reșița, în cadrul cărora ponderea acestora este de aproximativ un sfert din totalul studenților cu toate că în cadrul RS aceștia reprezintă mai puțin de 1%.

Indicatorii din clasa C1 care măsoară performanțele universităților în ceea ce privește ”Predarea și Învățarea” au determinat alocații bugetare mai mari pentru 9 dintre cele 31 de universități care au studenți înmatriculați în programe de studii din această RS. Potrivit metodologiei utilizate de CNFIS în alocarea finanțării de bază, aproximativ 8% din finanțarea instituțională ar fi trebuit să fie alocată pe baza valorilor cumulate ale celor patru indicatori din această clasă. Astfel, universitățile în cazul cărora performanțele instituționale măsurate prin indicatorii aferenți acestei clase depășesc 8% au primit fonduri suplimentare în plus față de cele primite prin alocarea pe baza numărului de studenți echivalenți unitari. Universitățile care au beneficiat de pe urma aplicării acestor indicatori au fost, în ordine descrescătoare a ponderii sumelor obținute: Universitatea Politehnică Timișoara (cu aproximativ 12% din fonduri alocate pe baza indicatorilor din această clasă); Universitatea ”Eftimie Murgu” din Reșița (aproximativ 10%), Universitatea din Suceava (aproximativ 10%). Cu alte cuvinte, în cazul universităților menționate, putem observa existența unor alocări financiare mai mari cu aproximativ 2% până la 4% datorate performanțelor înregistrate la această clasă de indicatori.

Dintre indicatorii din clasa 1 care determină cele mai mari câștiguri, IC 1.1. este de departe cel mai important (IC 1.1, care măsoară raportul dintre numărul de studenți și numărul de cadre didactice, este unul dintre indicatorii folosiți de mult timp, putem considera că încă de la adoptarea legii acreditării în anul 1993, la nivelul sistemului de învățământ superior din România pentru evaluarea calității programelor de studii ale universităților). Partea din finanțarea instituțională care revine acestui indicator este de aproximativ 3%, astfel că universitățile care au obținut alocări peste această valoare au câștigat semnificativ prin aplicarea acestuia. Universitatea Politehnica din Timișoara, Universitatea ”Eftimie Murgu” din Reșița sau Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești sau Universitatea din Oradea, reprezintă exemple de universități care au beneficiat semnificativ de pe urma valorilor declarate pentru calcularea acestui indicator. În cazul universităților menționate anterior resursele financiare alocate, pe baza acestui indicator, variază între 4% și

U01 U18 U29 U46 U17 U28 U26 U39 U34 U15 U04 U37 U25 U35 U02 U41 U36 U40 U43 U24 U14 U31 U47 U20 U42 U38 U32 U19 U30 U13 U05

%universitate 44% 33% 38% 30% 23% 23% 12% 15% 13% 34% 12% 21% 77% 26% 13% 15% 14% 10% 24% 5% 17% 2% 9% 1% 24% 26% 3% 5% 3% 5% 0%

%ramură de știință 27% 12% 11% 08% 07% 05% 03% 03% 02% 02% 02% 02% 01% 01% 01% 01% 01% 01% 01% 01% 01% 01% 01% 01% 01% 01% 01% 01% 00% 00% 00%

Ponderea studenților echivalenți unitari din ramura de știință Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială şi management


70

6%, ceea ce poate fi tradus în obținerea unor resurse mai mari cu cel puțin o treime până la aproape de două ori mai mari, datorate valorilor lui IC 1.1.

Un al doilea indicator important din clasa 1 care a produs modificări importante ale resurselor alocate pe bază de formulă, este IC 1.4. Acest indicator măsoară raportul dintre numărul de cadre didactice care dețin dreptul de a conduce doctorate și numărul total de angajați pe funcții didactice. Ponderea acestui indicator din totalul finanțării instituționale este de aproximativ 2%. Universități precum ”Dunărea de Jos” din Galați, Universitatea din Suceava, Universitatea Brașov, Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești sau Universitatea Tehnică din Cluj Napoca, au beneficiat de utilizarea acestui indicator, valoarea fondurilor alocate în baza acestuia depășind valoarea critică de 2%. Spre exemplu Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați a primit aproximativ 4% din fondurile alocate pentru Finanțarea Instituțională pe baza acestui indicator.

Un impact relativ mai puțin important asupra alocării resurselor financiare l-au avut IC 1.2. și IC 1.3. În cazul primului indicator, calculat ca raport dintre numărul studenților înmatriculați la ciclul de studii de nivel masteral și cei înmatriculați la ciclul de licență, singurele universități care au beneficiat de creșteri ale alocărilor financiare au fost Universitatea Politehnică din București și Universitatea Politehnica Timișoara, în timp ce Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea din Oradea și Universitatea din Pitești au beneficiat de alocări ușor mai ridicate (sub 1%) în baza acestuia. În cazul IC 1.3, pentru universitățile care au programe de studii din această ramură de știință, nu au fost înregistrate diferențe semnificative în ceea ce privește alocările financiare.

Universități

U1

4-U

AV

U1

5-U

VA

BC

U1

7-U

NIT

BV

U2

6-U

CV

U2

8-U

GA

L

U3

4-

UO

RA

DEA

U3

5-U

PET

U3

6-U

PIT

U3

7-U

PG

PL

U3

8-U

EMR

U3

9-U

LSB

U4

0-U

SV

U4

1-U

VTG

U4

2-U

CB

U4

3-

UP

MTG

M

U0

1-U

PB

U0

2-U

TCB

U1

8-U

TCLU

J

U2

5-

UN

IMA

CT

U2

9-T

UIA

SI

U4

6-U

PTM

U0

4-

USA

MV

B

IC1.1-rank 28 29 22 17 15 10 6 20 25 3 13 8 26 12 23 24 21 19 30 14 9 31 IC1.2-rank 12 21 16 15 22 28 19 29 10 27 24 13 17 11 25 30 18 20 6 26 31 7 IC1.3-rank 3 30 12 11 10 5 6 27 13 14 4 21 1 19 22 28 15 25 24 8 18 17 IC1.4-rank 11 25 28 16 31 12 27 8 13 20 22 29 30 15 17 19 10 26 9 23 21 1

Efectul produs de indicatorii din Clasa 1 Predare – Învățare asupra finanțării instituționale alocate universităților care oferă programe de studii în ramura de științe inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială și management este unul moderat. Doar 9 dintre cele 31 de universități publice, care gestionează programe de studii încadrate în această ramură de științe, au reușit să atragă resurse financiare suplimentare față de finanțarea bazată pe numărul de studenți echivalenți, pe baza rezultatelor înregistrate de indicatorii de calitate aferentei acestei clase. Mai mult, indicatorii din această clasă par să favorizeze de regulă universitățile comprehensive, care însă au o pondere redusă (sub 2%) a numărului de studenți echivalenți unitari la nivel de ramură de știință. Universitățile specializate, cu excepția Universității Tehnice de Construcții București și a Universității Maritime din Constanța, nu au obținut alocări financiare semnificativ mai mari în baza indicatorilor din această clasă. Universitatea Politehnică Timișoara reprezintă singura instituție de învățământ superior care a avut de câștigat semnificativ prin atragerea unei ponderi mai mari a resurselor financiare pe baza indicatorilor de calitate din această clasă. În acest caz particular, câștigurile obținute provin din valorile înregistrate din indicatorii care măsoară raportul dintre numărul de studenți și numărul de cadre didactice precum și raportul dintre numărul de studenți înmatriculați în programe de studii de nivel licență.

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

14%

U14-UAVU17-UNITBVU28-UGALU35-UPETU37-UPGPLU39-ULSBU41-UVTGU43-UPMTGM

U01-UPBU18-UTCLUJU29-TUIASI

IC1.1 IC1.2 IC1.3 IC1.4

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C1, Predare -Învățare (Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială şi management)7


71

Inginerie electrică, electronică și telecomunicații

În RS inginerie electrică, electronică și telecomunicații sunt 21 de universități care administrează programe de studii. Dintre acestea, doar 4 (Universitatea Politehnică București, Universitatea Tehnică Cluj Napoca, Universitatea Politehnică Timișoara și Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași) înmatriculează aproximativ 70% din numărul total de studenți. Dintre universitățile în cadrul cărora există studenți înmatriculați în programe de studii din această RS, singura în care aceștia reprezintă aproape 1/4 dintre studenții înmatriculați în universitate (aproximativ 23% din studenții echivalenți la nivel de universitate) este Universitatea Maritimă din Constanța.

Clasa de indicatori C1, care evaluează activitățile de predare învățare din cadrul programelor de studii, au produs un efect limitat asupra finanțării universităților care derulează programe de studii în cadrul acestei RS. 5 universități din cele 21 care au programe de studii în această RS au obținut resurse suplimentare reușind să depășească pragul de 8% din finanțarea instituțională reprezentat de acest indicator. Cele 5 universități, în ordinea descrescătoare a resurselor obținute sunt: Universitatea Tehnică din Cluj Napoca (a obținut aproximativ 6% în plus pentru această clasă de indicatori), Universitatea din Suceava (aproximativ 4%), Universitatea din Oradea, Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești și Universitatea Politehnica din București (cu aproximativ 1%).

În cazul lui IC1.1. dintre cele 4 universități care, la nivel de RS, înmatriculează majoritatea absolută a studenților la nivel național, Universitatea Tehnică din Cluj este principala beneficiară a aplicării acestui indicator, în timp ce Universitatea Politehnica din București se situează în jurul valorii minime, cu alte cuvinte nu câștigă dar nici nu pierde în urma aplicării acestui indicator. În rândul celorlalte universități Universitatea din Oradea, Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești și Universitatea din Suceava sunt cele care au câștigat net prin aplicarea acestui indicator. În ceea ce privește indicatorul IC1.2., privind raportul dintre numărul de studenți înmatriculați la licență și cei înmatriculați la masterat, acesta influențează pozitiv alocările financiare pentru 3 dintre cele 4 universități care înmatriculează majoritatea studenților din această ramură de științe: Universitatea Politehnica din București, Universitatea Tehnică din Cluj și Universitatea Politehnica din Timișoara. Între celelalte universități IC1.2. produce o influență pozitivă semnificativă doar asupra finanțării a trei universități: Universitatea din Oradea, Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești și Universitatea din Suceava.

IC1.3. și IC1.4. au un efect limitat asupra alocărilor financiare și doar în cazul unor universități. În cazul IC1.3. Universitatea Tehnică din Cluj și Universitatea Politehnica din București, precum și Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați, ponderea angajaților tineri (cu vârsta sub 40 de ani) pare să fie semnificativ mai mare decât în cazul celorlalte universități. În ceea ce privește raportul dintre cadrele didactice care au dreptul de a conduce lucrări de doctorat și numărul total de cadre didactice, IC1.4., acesta înregistrează valori semnificativ mai ridicate în cazul majorității universităților specializate: Universitatea Tehnică din Cluj, Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași și Universitatea Maritimă din Constanța, dar și în cazul unora dintre universitățile comprehensive, precum Universitatea din Suceava, Universitatea din Pitești sau Universitatea ”Valahia” din Târgoviște.

Aplicarea indicatorilor din C1 în ramura de știință inginerie electrică, electronică și telecomunicații a avut un efect moderat asupra finanțării universităților. Doar 5 dintre cele 21 de universități au beneficiat de alocări financiare semnificativ mai mari datorate înregistrării unor valori superioare ale acestor indicatori. Ramura

U01 U18 U46 U29 U26 U17 U34 U28 U41 U40 U36 U35 U39 U25 U42 U15 U43 U37 U13 U38 U24

%universitate 24% 16% 21% 17% 7% 6% 8% 6% 15% 10% 12% 11% 3% 23% 14% 6% 10% 4% 6% 7% 1%

%ramură de știință 33% 14% 12% 12% 05% 04% 03% 03% 03% 02% 02% 01% 01% 01% 01% 01% 01% 01% 01% 00% 00%

Ponderea studenților echivalenți unitari din ramura de știință Inginerie electrică, electronică şi telecomunicaţii


72

de știință este însă caracterizată de concentrarea numărului de studenți înmatriculați în doar 4 universități dintre cele 21. Trebuie subliniat că, dintre cele 4 universități, una singură a obținut rezultate care i-au permis să atragă resurse financiare suplimentare pe baza acestor indicatori (Universitatea Tehnică din Cluj Napoca) în timp ce o a doua, Universitatea Politehnică din București a înregistrat valori care o plasează într-o poziție neutră din punctul de vedere al finanțării obținute. Între celelalte universități, Universitatea din Suceava, a fost singura care a obținut alocări financiare semnificativ mai mari, în special datorită valorilor pozitive înregistrate pentru IC1.1. și IC1.2.

Universități IC1.1-rank

IC1.2-rank

IC1.3-rank

IC1.4-rank

U17-UNITBV 10 8 10 12

U26-UCV 13 10 11 9

U28-UGAL 11 7 21 1

U34-UORADEA

2 17 5 10

U35-UPET 6 18 8 11

U36-UPIT 17 13 7 15

U40-USV 7 19 17 19

U41-UVTG 16 11 16 20

U42-UCB 20 9 2 1

U01-UPB 9 14 18 13

U18-UTCLUJ 3 16 19 21

U25-UNIMACT

21 6 3 14

U29-TUIASI 12 12 9 18

U46-UPTM 15 15 12 16

Medicină

Programele de studii din această RS sunt grupate în universități specializate, în cadrul cărora ponderea studenților înmatriculați în programe de studii specifice acestei ramuri este de 80% din numărul total de studenți. Astfel, 6 universități: UMF "Carol Davila" București (23,2% dintre studenții înmatriculați în această ramură de știință); UMF "Gr. T. Popa" Iași (13,5%); UMF "Victor Babeș" Timișoara (12,7%); UMF Tg. Mureș (12,1%); UMF "Iuliu Hațieganu" Cluj Napoca (11,8%) și UMF Craiova (8,5%)) dețin cumulat aproximativ 80% din numărul total de studenți echivalenți unitari înmatriculați în această RS.

În alte două universități pe care le putem considera ne-specializate (Universitatea ”Ovidius” din Constanța și Universitatea din Oradea), există ponderi semnificative (de aproximativ 20%) a studenților înmatriculați în programe de studii din această RS.

U06 U32 U49 U44 U21 U27 U24 U34 U17 U39 U28 U40 U36 U42

%universitate 80% 72% 81% 76% 75% 82% 26% 20% 13% 14% 10% 3% 1% 2%

%ramură de știință 23% 14% 13% 12% 12% 08% 04% 04% 04% 03% 02% 00% 00% 00%

Ponderea studenților echivalenți unitari din ramura de știință Medicină

0% 2% 4% 6% 8% 10% 12% 14% 16%

U17-UNITBV

U26-UCV

U28-UGAL

U34-UORADEA

U35-UPET

U36-UPIT

U40-USV

U41-UVTG

U42-UCB

U01-UPB

U18-UTCLUJ

U25-UNIMACT

U29-TUIASI

U46-UPTM

IC1.1 IC1.2 IC1.3 IC1.4

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C1, Predare -Învățare (Inginerie electrică, electronică şi telecomunicaţii)


73

Indicatorii din clasa C1, care evaluează calitatea activității de predare – învățare, au produs un efect global moderat asupra finanțării universităților care administrează programe de studii din ramura de știință medicină. Singurele universități care au primit alocări financiare mai mari în baza valorilor înregistrate de acești indicatori fiind Universitatea ”Carol Davila” din București și Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj Napoca. În timp ce pentru Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș a reușit să atingă pragul de 8% din finanțarea instituțională obținut pe baza acestor indicatori. În cazul indicatorilor grupați în această clasă observăm un efect interesant. Astfel universitățile care înregistrează valori mai ridicate ale valorilor în cazul IC1.1. și IC1.2. nu reușesc să atingă o valoare similară în cazul IC1.3. și IC1.4. și invers. O excepție poate fi observată în cazul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj, care a obținut valori ridicate pentru 3 dintre cei 4 indicatori cuprinși în această clasă. Putem așadar afirma faptul că raportul dintre numărul de studenți și numărul de cadre didactice (IC1.1.) și raportul dintre studenții înscriși la ciclul de licență și cei înscriși la master (IC1.2.), înregistrează valori mai ridicate în cazul universităților care obțin punctaje mai mici în cazul indicatorilor care măsoară integrarea în corpul profesoral al persoanelor tinere (IC1.3.) precum și ponderea persoanelor care au dreptul de a conduce doctorate în corpul profesoral academic (IC1.4.). Cu alte cuvinte putem argumenta faptul că unele universități urmăresc cu precădere gestionarea unor fluxuri de studenți, înregistrând astfel rezultate mai bune în cazul primilor indicatori, în timp ce altele au politici de gestionare a resurselor umane mai dezvoltate, înregistrând valori mai bune ale celorlalți doi indicatori din clasă.

Universități U17-UNITBV

U24-UNIOVCT

U28-UGAL

U34-UORADEA

U39-ULSB

U06-

UMFCDB U21-

UMFCJ U27-

UMFCV U32-

UMFIASI U44-

UMFTGM U49-

UMFTM

IC1.1-rank 12 9 10 2 11

1 3 5 6 7 4

IC1.2-rank 5 6 4 12 8

14 13 9 7 10 11

IC1.3-rank 2 6 8 3 4

5 9 7 12 13 11

IC1.4-rank 8 7 1 6 13

10 14 11 9 12 1

Medicină veterinară

În România există patru universități care oferă programe de studii în această RS. Dintre acestea USAMV din București și USAMV din Cluj dețin 2/3 din studenții înmatriculați în această RS, în timp ce USAMV ”Ion Ionescu de la Brad” din Iași și USAMV a Banatului din Timișoara împart aproape egal restul studenților. Interesant este faptul că în cadrul universităților, ponderea studenților înmatriculați la programe de studii din această ramură de știință este aproximativ egală, variind în jurul valorii de 20% din numărul total de studenți.

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

U17-UNITBVU24-UNIOVCT

U28-UGALU34-UORADEA

U39-ULSBU06-UMFCDB

U21-UMFCJU27-UMFCVU32-UMFIASIU44-UMFTGM

U49-UMFTM

IC1.1 IC1.2 IC1.3 IC1.4

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C1, Predare -Învățare (Medicină)

U04 U19 U30 U47

%universitate 16% 22% 18% 18%

%ramură de știință 33% 30% 19% 18%

Ponderea studenților echivalenți unitari din ramura de știință Medicină veterinară


74

În ceea ce privește ramura de știință medicină veterinară, indicatorii din clasa 1 au oferit un ușor avantaj, din punct de vedere al alocării resurselor financiare pentru două dintre cele patru universități. Astfel USAMV din Cluj Napoca a obținut 2% în plus pentru finanțarea instituțională alocată pe baza indicatorilor din această clasă, în timp ce USAMV București a reuși să depășească pragul minim de 8% din finanțarea instituțională cu sub 0,5%. În cazul USAMV Iași și USAMV a Banatului din Timișoara această clasă de indicatori nu a produs creșteri ale alocărilor financiare, bazate pe indicatori de calitate. Trebuie menționat că, la nivel individual, unii indicatori au produse rezultate cel puțin neașteptate. Astfel, în cazul IC1.1. care măsoară raportul dintre numărul de studenți și numărul de cadre didactice, USAMV a Banatului din Timișoara a înregistrat o valoare foarte mare, prin comparație cu celelalte universități. În schimb, aceeași universitate a înregistrat valori extrem de reduse, și ponderi ale finanțării instituționale aferente corespunzătoare, constant sub pragul minimal, pentru toți ceilalți indicatori din această clasă. La fel diferențe foarte mari se pot observa și în cazul celorlalți indicatori. Diferența este aceea că IC1.2 și IC1.3. produc ierarhii similare, ceea ce arată faptul că, cel puțin pentru cele 4 universități care organizează programe de studii în ramura medicină veterinară acești indicatori sunt coerenți și produc efecte similare.


IC1.2-rank

IC1.3-rank

IC1.4-rank

U04-USAMVB 2 2 2 4

U19-USAMVCJ

3 4 4 3

U30-UAIASI 4 3 3 1

U47-USABTM 1 1 1 2

Sociologie

Sociologia este o ramură de știință cu programe de studii relativ mici în ponderea universităților. Ponderea cea mai mare a studenților în această ramură de știință o are Universitatea din București, peste 31% din numărul total de studenți. Deși deține aproape o treime din numărul total al studenților din această RS, sociologia reprezintă 8% din numărul total al studenților echivalenți din Universitatea din București. O structură similară se înregistrează și la Universitatea din Oradea unde sociologia reprezintă, de asemenea, 8% din totalul studenților echivalenți ai universității.

Totuși, Universitatea din Oradea deține doar puțin peste 2% din numărul total de studenți în sociologie. Concluzia este că ramura de știință sociologie se caracterizează printr-o concentrare relativ mare a

0% 2% 4% 6% 8% 10% 12%

U04-USAMVB

U19-USAMVCJ

U30-UAIASI

U47-USABTM

IC1.1 IC1.2 IC1.3 IC1.4

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C1, Predare -Învățare (Medicină veterinară)

U05 U20 U31 U48 U17 U39 U34 U26 U12 U35 U13 U38 U18 U36 U07 U14 U40 U28 U24 U42

%universitate 8% 4% 3% 3% 2% 2% 2% 1% 4% 5% 5% 8% 0% 2% 1% 2% 1% 0% 0% 1%

%ramură de știință 32% 19% 10% 06% 05% 04% 04% 03% 03% 02% 02% 02% 01% 01% 01% 01% 01% 01% 01% 00%

Ponderea studenților echivalenți unitari din ramura de știință Sociologie

%ramură de știință %universitate


75

studenților în primele două universități care împreună dețin aproape 50% din numărul total de studenți, dar deține o pondere mică în cadrul programelor de studii ale universităților (maxim 8% în cadrul UB și UO, 5% la UAB si UPET și mai puțin în cazul celorlalte universități).

În ramura de știință sociologie, câștigătoare sunt SNSPA, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea din Craiova și Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, în această ordine. SNSPA reușește să obțină peste 14% adică aproape dublul alocației financiare pe această clasă de indicatori. Indicatorii la care câștigă cel mai mult sunt IC1.1 și IC1.2, adică raportul dintre numărul de studenți și cadre didactice, respectiv raportul studenți la master și studenți la licență. În egală măsură, UVT reușește performanțe asemănătoare pe acești doi indicatori. SNSPA domină însă clasamentul și în privința indicatorului IC1.4, raportul dintre numărul cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat și numărul de cadre didactice, unde obține un ICR de 3,1%, devansând Universitatea din București cu 2,6% (IC1.4 are o pondere de aprox. 1,6% în finanțarea suplimentară ceea ce înseamnă că o valoare a indicatorului relativ de calitate de 3,1 echivalează cu o alocație financiară aproape dublă a SNSPA pe acest indicator). Este de notat că universitățile mari, UB, UBB și UAIC (împreună deținând 60% din numărul de studenți ai acestei RS) fie sunt la mijlocul scalei, cazul UB, ceea ce înseamnă că nici nu pierde, dar nici nu câștigă, fie sunt sub mijlocul scalei (UBB, UAIC) ceea ce înseamnă că, per ansamblu, pierd pe această clasă de indicatori.

Universități IC1.1 IC1.2 IC1.3 IC1.4

U05-UNIBUC 19 17 11 19

U12-SNSPA 7 18 15 20

U20-UBBCJ 12 8 6 16

U31-UAIC 18 10 4 18

U48-UVT 2 19 13 14

U13-UAB 13 6 5 13

U17-UNITBV 9 11 12 1

U26-UCV 11 13 18 17

U34-UORADEA

4 14 3 1

U35-UPET 3 7 8 1

U38-UEMR 8 15 9 1

U39-ULSB 10 16 17 15

0% 2% 4% 6% 8% 10% 12% 14% 16%

U05-UNIBUC

U12-SNSPA

U20-UBBCJ

U31-UAIC

U48-UVT

U13-UAB

U17-UNITBV

U26-UCV

U34-UORADEA

U35-UPET

U38-UEMR

U39-ULSB

IC1.1 IC1.2 IC1.3 IC1.4

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C1, Predare -Învățare (Sociologie)


76

Științe Politice

În domeniul Științe Politice, concentrarea este foarte ridicată deoarece trei universități (UBB Cluj, SNSPA, Universitatea din București) dețin 65% din numărul total de studenți ai domeniului. Celelalte 13 universități ce raportează programe de studii în științe politice dețin între 6% și 0,2% din numărul de studenți. Cu toate acestea, cu excepția SNSPA-ului, universitate specializată în care studenții în științe politice dețin o pondere de 30% în numărul total de studenți, în cazul celorlalte universități ponderea științelor politice este de sub 5%. Prin urmare, SNSPA deține peste o cincime din numărul de studenți în științe politice la nivel național, dar și în interiorul universității studenții în științe politice constituie aproape o treime din numărul total de studenți.

În ramura Științe Politice observăm că procentul cel mai mare din fondurile alocate acestei clase de indicatori îl înregistrează Universitatea de Vest din Timișoara. În egală măsură câștigă Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, dar și Universitatea din Oradea. Universitatea din București și SNSPA sunt la mijlocul scalei, având procente de aproximativ 8% ceea ce echivalează cu o stare neutră, nici nu câștigă, nici nu pierd, în timp ce Universitatea „Babeș Bolyai” Cluj și Universitatea „A.I. Cuza” din Iași obțin mai puțin decât alocația standard pe student echivalent în urma aplicării acestei clase de indicatori. Universitățile câștigătoare datorează un procent însemnat indicatorului IC1.1 , raportul dintre numărul de studenți și numărul de cadre didactice ceea ce relevă o capacitate instituțională sistematic mai mare în raport cu numărul de studenți în cazul universităților comprehensive față de cele specializate (cu excepția notabilă a UVT a cărei performanță în această clasă de indicatori este echilibrată, adică obține scoruri mari pe 3 din cei 4 indicatori ai clasei).

Universități IC1.1 IC1.2 IC1.3 IC1.4

U05-UNIBUC 13 9 4 15

U12-SNSPA 14 15 2 14

U20-UBBCJ 15 11 6 12

U31-UAIC 16 12 14 10

U48-UVT 10 10 11 16

U26-UCV 12 13 16 1

U28-UGAL 1 1 1 1

U34-UORADEA 9 14 15 8

U39-ULSB 11 16 10 9

U40-USV 8 8 7 1

U20 U12 U05 U31 U48 U39 U34 U26 U28 U40 U24 U01 U42 U43 U41 U36

%universitate 4% 30% 5% 2% 2% 3% 2% 1% 1% 2% 1% 0% 3% 2% 1% 0%

%ramură de știință 25% 22% 19% 06% 05% 05% 05% 03% 03% 03% 01% 01% 01% 01% 01% 00%

Ponderea studenților echivalenți unitari din ramura de știință Ştiinţe politice

%ramură de știință %universitate

0% 2% 4% 6% 8% 10% 12% 14%

U05-UNIBUC

U12-SNSPA

U20-UBBCJ

U31-UAIC

U48-UVT

U26-UCV

U28-UGAL

U34-UORADEA

U39-ULSB

U40-USV

IC1.1 IC1.2 IC1.3 IC1.4

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C1, Predare -Învățare (Ştiinţe politice)


77

Filologie

Filologia este dominată de Universitatea din București care deține aproximativ 22% din numărul total de studenți ai acestei RS. În total 23 de universități oferă programe de studii în filologie, dintre care primele trei (București, Cluj, Iași) însumează 45% din numărul de studenți iar primele 5 însumează 55%. În cadrul Universității din București, filologia reprezintă aproximativ 15% din numărul total al studenților echivalenți. În cazul celorlalte universități, aceste procente variază între 0,2% și 11%. Astfel, în general, filologia ocupă o pondere mică în programele de studii ale universităților care au această ofertă educațională.

În ramura de știință filologie universitățile care grupează cea mai mare pondere a studenților înmatriculați în programe de studii din această ramură de știință la nivel național înregistrează scoruri relative de aproximativ 8% pe clasa de indicatori C1 (suma indicatorilor de calitate relativi aferenți acestei clase) ceea ce echivalează cu o situare neutră, nici nu pierd, dar nici nu câștigă ca urmare a acestei clase de indicatori. Performerele acestei clase în filologie sunt Universitatea din Pitești, Universitatea din Suceava și Universitatea din Bacău. Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești este ultima în ierarhie pe această clasă de indicatori, fiind un domeniu diferit în profilul instituțional de bază al acestei universități.


IC1.2-rank

IC1.3-rank

IC1.4-rank

U05-UNIBUC 16 10 12 15

U20-UBBCJ 5 6 3 14

U31-UAIC 17 9 14 18

U48-UVT 7 16 2 10

U13-UAB 9 22 8 1

U15-UVABC 12 17 19 7

U17-UNITBV 21 15 11 20

U24-UNIOVCT 8 12 1 17

U26-UCV 14 18 5 8

U28-UGAL 18 11 18 19

U34-UORADEA

15 19 6 12

U36-UPIT 11 20 22 13

U37-UPGPL 20 5 17 1

U39-ULSB 6 13 9 11

U40-USV 13 14 16 16

U43-UPMTGM 22 4 20 23

U05 U20 U31 U48 U26 U28 U39 U17 U40 U18 U34 U15 U24 U37 U36 U43 U13 U02 U41 U14 U07 U46 U42

%universitate 15% 6% 8% 11% 7% 6% 7% 4% 10% 2% 3% 9% 4% 7% 5% 8% 7% 3% 3% 5% 1% 0% 2%

%ramură de știință 22% 13% 10% 08% 07% 06% 05% 04% 04% 03% 02% 02% 02% 02% 02% 01% 01% 01% 01% 01% 01% 01% 00%

Ponderea studenților echivalenți unitari din ramura de știință Filologie

0% 2% 4% 6% 8% 10% 12% 14%

U05-UNIBUC

U20-UBBCJ

U31-UAIC

U48-UVT

U13-UAB

U15-UVABC

U17-UNITBV

U24-UNIOVCT

U26-UCV

U28-UGAL

U34-UORADEA

U36-UPIT

U37-UPGPL

U39-ULSB

U40-USV

U43-UPMTGM

IC1.1 IC1.2 IC1.3 IC1.4

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C1, Predare -Învățare (Filologie)


78

Teatru și artele spectacolului

9 universități oferă programe de studii în teatru și artele spectacolului, dintre care primele două (Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București și Universitatea de Arte din Târgu Mureș însumează 53% din numărul total de studenți, iar primele trei (incluzând și Universitatea Babeș Bolyai din Cluj) reprezintă 69% din numărul de studenți. Primele două sunt universități specializate în care RS reprezintă 56%, respectiv 76% din numărul total al studenților echivalenți ai universităților respective. La Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași teatrul și artele spectacolului reprezintă 15% din numărul studenților echivalenți ai instituției (și aproximativ 9% din numărul de studenți ai întregii ramuri de știință), în timp ce în toate celelalte universități această ramură de știință ocupă o pondere mică cuprinsă între 15 și 4% din numărul de studenți ai instituțiilor respective.

În cazul ramurii de știință teatru și artele spectacolului diferențele în alocările financiare produse de această clasă de indicatori sunt minore. Astfel, nicio universitate nu însumează mai mult de 9% pe această clasă de indicatorii ceea ce reprezintă doar puțin peste mediana de aproximativ 8%, echivalentă alocației unitare standard. Iași, Cluj și Târgu Mureș conduc ierarhia, în timp ce Universitatea din București, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și Universitatea „Ovidius” din Constanța înregistrează pierderi relative. Totuși, dacă ne uităm la structura indicatorilor individuali, putem observa că Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București se plasează pe primul loc la indicatorul IC1.1 (ierarhia are în vedere doar cele mai mari șase universități în această RS - cele care au peste 3% din numărul de studenți ai ramurii). Totuși UNATC București pierde sistematic pe indicatorii IC1.2, dar mai ales pe IC1.3 și IC1.4. De asemenea, Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, deși domină clasamentul agregat pe C1, ocupă ultimul loc pe indicatorul IC1.2. Consistența ierarhiilor produse de IC1.1 și IC1.2 este foarte slabă în cazul acestei ramuri de știință.


IC1.2-rank

IC1.3-rank

IC1.4-rank

U20-UBBCJ 4 6 5 6

U24-

UNIOVCT 6 4 4 1

U39-ULSB 8 8 9 1

U10-

UNATCB 2 5 2 4

U33-UAGEIASI

3 3 6 8

U45-UATGM

7 9 3 7

U10 U45 U20 U33 U39 U24 U26 U28 U48

%universitate 56% 76% 4% 15% 5% 3% 2% 2% 1%

%ramură de știință 28% 25% 16% 09% 07% 05% 04% 03% 02%

Ponderea studenților echivalenți unitari din ramura de știință Teatru şi artele spectacolului

0% 2% 4% 6% 8% 10%

U20-UBBCJ

U24-UNIOVCT

U39-ULSB

U10-UNATCB

U33-UAGEIASI

U45-UATGM

IC1.1 IC1.2 IC1.3 IC1.4

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C1, Predare -Învățare (Teatru şi artele spectacolului)


79

Arte vizuale (fără istoria și teoria artelor)

Dintre cele 16 universități care declară că au înscriși studenți în programe de studii care aparțin ramurii de știință Arte Vizuale (fără Istoria și teoria artei), doar 4 dețin o pondere semnificativă a acestora la nivel național. În total aceste 4 universități dețin 80% dintre studenții înmatriculați în această ramură de știință. Dintre cele 4 universități două au programe de studii exclusiv încadrate în această ramură de știință: Universitatea de Arte din București (98% din studenții înmatriculați la această universitate sunt în această ramură de știință) și Universitatea de Artă și Design din Cluj Napoca. Această ramură de știință are această particularitate a prezenței unor universități care gestionează exclusiv programe de studii din ea.

În cazul ramurii de știință arte vizuale (fără istoria și teoria artelor), indicatorii din clasa 1, au un efect pozitiv, în cazul celor două universități care înmatriculează studenți exclusiv în această ramură de științe. Dintre acestea, Universitatea de Artă din București a beneficiat de o creștere a finanțării de aproximativ 2% din finanțarea instituțională totală, în timp ce Universitatea de Artă și Design din Cluj Napoca a obținut 1% suplimentar pentru finanțarea instituțională în baza acestor indicatori. Trebuie observat faptul că, în cazul universităților comprehensive care au însă studenți înmatriculați și în această ramură de știință, doar IC1.3., respectiv IC1.1. determină efecte pozitive asupra finanțării (cum este cazul Universității de Vest din Timișoara sau al Universității din Oradea).


IC1.2-rank

IC1.3-rank

IC1.4-rank

U48-UVT 16 15 5 12

U14-UAV 12 7 14 1

U34-UORADEA

4 10 4 13

U09-UNARTE

8 13 7 16

U23-UADCJ 9 12 12 14

U33-UAGEIASI

15 11 10 15

IV.1.2 Analiza descriptivă a datelor utilizate pentru C1. Predare / învă țare

Următoarea secțiune este dedicată analizei datelor care au stat la baza calculelor indicatorilor de calitate specifici clasei C1. În tabelul de mai jos sunt centralizate atât tipurile de date utilizate, cât și ponderea indicatorilor în Finanțarea Suplimentară și în Finanțarea Instituțională.

U09 U33 U23 U48 U34 U14 U18 U05 U24 U39 U31 U36 U26 U20 U28 U45

%universitate 98% 44% 100% 11% 3% 10% 1% 1% 2% 1% 1% 2% 0% 0% 0% 2%

%ramură de știință 27% 19% 19% 15% 04% 03% 02% 02% 02% 02% 02% 01% 01% 01% 01% 00%

Ponderea studenților echivalenți unitari din ramura de știință Arte vizuale (fără Istoria şi teoria artei)

0% 2% 4% 6% 8% 10% 12%

U48-UVT

U14-UAV

U34-UORADEA

U09-UNARTE

U23-UADCJ

U33-UAGEIASI

IC1.1 IC1.2 IC1.3 IC1.4

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C1, Predare -Învățare (Arte vizuale (fără Istoria şi teoria artei))


80

Denumire indicator Tipuri de date utilizate în calculul indicatorului

IC1.1 Raportul dintre numărul studenților și numărul de cadre didactice

Numărul de studenți (bugetați și taxă -Licență și Master); Număr norme didactice - cadre didactice titulare

IC1.2 Raportul numărului de studenți de la ciclul de master si numărul de studenți de la ciclul de licență

Numărul de studenți fizici de la ciclul de studii de master (bugetați și cu taxă) Numărul de studenți fizici de la ciclul de studii de licență (bugetați și cu taxă)

IC1.3 Raportul dintre numărul de cadre didactice cu vârsta de până la 40 ani, inclusiv, și numărul total de cadre didactice

Numărul normelor didactice corespunzătoare cadrelor didactice titulare cu vârsta până la 40 ani inclusiv Numărul total al normelor didactice corespunzătoare cadrelor didactice titulare

IC1.4 Raportul dintre numărul cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat și numărul de cadre didactice

Numărul normelor didactice corespunzătoare cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat Numărul de studenți fizici de la ciclul de studii de licență (bugetați și cu taxă)

IC1.1. Raportul dintre numărul studenților și personalul didactic titular din universități

În ceea ce privește datele aferente IC1.1 a fost urmărit raportul dintre numărul de studenți și personalul didactic titular în perioada 2015-2016 (anii universitari 2014/2015 și 2015/2016) în funcție de: a) media pe cei doi ani universitari; b) ramuri de știință; c) categorii de universități și d) fiecare universitate în parte.

Referitor la raportul dintre numărul total de studenți și numărul total de cadre didactice în perioada 2015-2016 observăm o medie generală, la nivel național, de 19,6%, fără a exista vreo fluctuație semnificativă de la un an universitar la altul (față de anul universitar 2014/2015, în anul universitar 2015/2016 se înregistrează o creștere de 0,9 procente – 19,69%). Aceste rezultate generale pot indica o stabilitate și o predictibilitate în sistemul de învățământ universitar românesc în privința fluxului de studenți și numărului de cadre didactice. Referitor la trendurile evoluției raportului dintre numărul studenților și numărul cadrelor didactice în cazul celor 39 de ramuri de știință observăm că: 18 dintre ele prezintă creșteri ale proporției, dintre care cea mai mare este înregistrată în cazul RS Inginerie geologică, mine, petrol și gaze (+4,4%); 18 dintre ele prezintă scăderi ale raportului, dintre care cea mai mare este înregistrată în cazul RS Ingineria Transporturilor (-3%); 2 dintre ele nu prezintă nicio modificare a proporției de la un an la altul.

TABELUL 4.1 - RAPORTUL DINTRE NUMĂRUL TOTAL DE STUDENȚI ȘI NUMĂRUL CADRELOR DIDACTICE ÎN FUNCȚIE DE RAMURĂ

DE ȘTIINȚĂ PE ANII UNIVERSITARI 2014/2015-2015/2016 Nr. crt.

Ramură de Știință An Universitar

Evoluție 2014/2015 2015/2016

1. Matematică 21% 21.5% ↑ 2. Fizică 8.8% 7.4% ↓ 3. Chimie și Inginerie Chimică 9.7% 10.0% ↑ 4. Științele Pământului și Atmosferei 25.5% 24.1% ↓ 5. Inginerie Civilă 16.2% 17.4% ↑ 6. Inginerie electrică, electronică și telecomunicații 19.8% 19.3% ↓ 7. Inginerie geologică, mine, petrol și gaze 23.9% 28.3% ↑ 8. Ingineria Transporturilor 32.1% 29.1% ↓ 9. Ingineria Resurselor Vegetale și Animale 24.1% 25.4% ↑ 10. Ingineria sistemelor, calculatoarelor și tehnologia informației 24.1% 24.3% ↑ 11. Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială și management 22.6% 24.1% ↑ 12. Biologie 19.4% 19.0% ↓ 13. Biochimie 10.9% 12.6% ↑ 14. Medicină 7.7% 8.0% ↑ 15. Medicină Veterinară 14.7% 14.8% ↑ 16. Medicină Dentară 11.6% 11.3% ↓ 17. Farmacie 16.8% 17.2% ↑ 18. Științe Juridice 43.9% 42.5% ↓ 19. Științe Administrative 36.9% 39.5% ↑ 20. Științe ale Comunicării 36.8% 34.1% ↓ 21. Sociologie 30.2% 31.2% ↑


81

Nr. crt.


Evoluție 2014/2015 2015/2016

22. Științe Politice 31.7% 31.1% ↓ 23. Științe Militare, Informații și Ordine Publică n.d. n.d. n.d. 24. Științe Economice (doar Cibernetică, statistică, informatică economică) 26.3% 26.2% ↓ 25. Științe Economice (fără Cibernetică, statistică, informatică economică) 37.6% 35.9% ↓ 26. Psihologie și Științe Comportamentale 33.5% 34.8% ↑ 27. Filologie 14.8% 14.1% ↓ 28. Filosofie 14% 13.5% ↓ 29. Istorie 16.9% 16.2% ↓ 30. Teologie 22.8% 21.9% ↓ 31. Studii Culturale 18% 18.0% - 32. Arhitectură și Urbanism 13.3% 12.5% ↓ 33. Arte Vizuale (fără Istoria și teoria artei) 11% 10.7% ↓ 34. Arte Vizuale (doar Istoria și teoria artei) 4.4% 7.0% ↑ 35. Teatru și Artele Spectacolului 4.6% 4.6% - 36. Cinematografie și Media 4.5% 3.7% ↓ 37. Muzică (doar interpretare muzicală) 7.3% 7.4% ↑ 38. Muzică (fără interpretare muzicală) 7.5% 9.2% ↑ 39. Știința Sportului și Educație 22.9% 24.1% ↑

Media la nivel național 19.6% 19.69% ↑

Analizând raportul dintre numărul studenților și numărul cadrelor didactice în funcție de categorii de universități observăm că nu există diferențe semnificative care să depășească (+/- ) 1% în cazul celor doi ani universitari. Dintre toate categoriile de universități cel mai mare raport (o medie de 29,1% pentru cei doi ani universitari) poate fi observată în cazul universităților din categoria Științe, socio-uman, economic, iar cel mai mic raport (o medie de 9,1% pentru cei doi ani universitari luați în calcul) în cazul universităților din categoria Medicină.

GRAFICUL 4.2- RAPORTUL DINTRE NUMĂRUL TOTAL DE STUDENȚI ȘI NUMĂRUL CADRELOR DIDACTICE ÎN FUNCȚIE DE CATEGORII

DE UNIVERSITĂȚI PE ANII UNIVERSITARI 2014/2015-2015/2016

În urma analizei raportului dintre numărul total de studenți și numărul total de cadre didactice titulare în perioada 2014/2015-2015/2016 observăm că 21 dintre cele 48 de universități analizate au prezentat scăderi cuprinse între 0,1% și 3% în timp ce 25 dintre cele 48 de universități analizate au prezentat creșteri minore cuprinse între 0,1% și 3%. Pe lângă acestea se adaugă două universități care nu au prezentat nicio fluctuație de la un an la altul. În ceea ce privește valorile extreme UMF "Carol Davila" București prezintă cea mai mică rată a numărului de studenți la numărul de cadre didactice titulare – 5,9% în timp ce Universitatea Maritima Constanta prezintă cea mai mare rată a numărului total de studenți la numărul total de cadre didactice titulare – 49,5%.

24%

25%

9%

9%

23%

24%

9%

9%

29%

29%

25%

25%

00% 05% 10% 15% 20% 25% 30% 35%

2014/2015

2015/2016

Tehnic Științe, Socio-Uman, Economic Medicină Comprehensive Arhitectură, Artă, Sport Agronomic-Veterinar


82

TABELUL 4.2 - RAPORTUL DINTRE NUMĂRUL TOTAL DE STUDENȚI ȘI NUMĂRUL TOTAL DE CADRE DIDACTICE TITULARE ÎN FUNCȚIE

DE UNIVERSITATE PE PERIOADA 2014/2015-2015/2016

Universitate Anul Universitar

Trend 2014/2015 2015/2016

U01 Universitatea Politehnica București 21,5% 22,2% ↑ U02 Universitatea Tehnica de Construcții București 14,7% 14,4% ↓ U03 Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" București 10,6% 10,1% ↓ U04 USAMV București 30,8% 32,8% ↑ U05 Universitatea București 25,6% 24,1% ↓ U06 UMF "Carol Davila" București 5,8% 6,0% ↑ U07 ASE București 29,1% 26,0% ↓ U08 Universitatea Națională de Muzică București 7,1% 7,4% ↑ U09 Universitatea de Arte din București 9,2% 8,8% ↓ U10 UNATC " I.L.Caragiale" București 3,9% 3,1% ↓ U11 ANEFS București 18,9% 19,5% ↑ U12 SNSPA București 40,4% 40,1% ↓ U13 Universitatea "1 decembrie 1918" Alba-Iulia 26% 27,2% ↑ U14 Universitatea "Aurel Vlaicu" Arad 31,8% 31,7% ↓ U15 Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău 26% 28,2% ↑ U17 Universitatea "Transilvania" Brașov 26,6% 27,9% ↑ U18 Universitatea Tehnica Cluj Napoca 22,2% 22,1% ↓ U19 USAMV Cluj Napoca 21,5% 23,5% ↑ U20 Universitatea "Babeș - Bolyai" Cluj 25,1% 26,1% ↑ U21 UMF "Iuliu Hațieganu" Cluj Napoca 7,8% 8,1% ↑ U22 Academia Muzică " Gh.Dima" Cluj Napoca 7,6% 7,9% ↑ U23 Universitatea de Arta si Design din Cluj Napoca 11,4% 11,0% ↓ U24 Universitatea "Ovidius" Constanta 20,5% 21,5% ↑ U25 Universitatea Maritima Constanta 49,1% 50,0% ↑ U26 Universitatea din Craiova 22,1% 22,8% ↑ U27 UMF Craiova 8,9% 9,2% ↑ U28 Universitatea "Dunărea de Jos" Galați 18,2% 16,8% ↓ U29 Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" Iași 19,7% 19,7% - U30 USAMV "Ion Ionescu de la Brad" Iași 28,1% 26,9% ↓ U31 Universitatea "Al. I. Cuza" Iași 33,9% 33,1% ↓ U32 UMF "Gr. T. Popa" Iași 11,5% 11,2% ↓ U33 Universitatea de Arte "George Enescu" Iași 8,6% 8,8% ↑ U34 Universitatea din Oradea 14,4% 16,2% ↑ U35 Universitatea din Petroșani 19,2% 20,8% ↑ U36 Universitatea din Pitești 22,8% 24,4% ↑ U37 Universitatea "Petrol-Gaze" Ploiești 27,9% 28,7% ↑ U38 Universitatea "Eftimie Murgu" Reșița 18,2% 16,4% ↓ U39 Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu 24,4% 23,1% ↓ U40 Universitatea "Stefan cel Mare" Suceava 24,4% 23,7% ↓ U41 Universitatea "Valahia" Târgoviște 22,2% 20,5% ↓ U42 Universitatea "Constantin Brâncuși" Târgu Jiu 24,7% 24,2% ↓ U43 Universitatea "Petru Maior" Tg. Mureș 25,4% 26,2% ↑ U44 UMF Tg. Mureș 11,6% 11,3% ↓ U45 Universitatea de Arte Tg. Mureș 6,1% 6,3% ↑ U46 Universitatea Politehnica Timișoara 19,9% 21,3% ↑ U47 USAMV a Banatului Timișoara 16,2% 16,3% ↑ U48 Universitatea de Vest Timișoara 22,3% 23,8% ↑ U49 UMF "Victor Babeș" Timișoara 9% 9 % -

IC1.2. Raportul numărului de studenți de la ciclul de master și numărul de studenți de la ciclul de licență

Datele prezentate în cadrul IC1.2 urmăresc perioada 2012-2016. În acest sens, a fost analizat atât raportul dintre numărul studenților înscriși la masterat și licență în funcție de ramuri de știință și categorii de universități (perioada 2014/2015-2015/2016) și media valorilor anuale, cât și evoluția scorurilor individuale ale fiecărei universități (perioada 2012/2013-2015/2016).


83

În ceea ce privește raportul dintre numărul studenților înscriși la licență și numărul studenților înscriși la masterat, pentru anii universitari 2014/2015 și 2015/2016, observăm o scădere de (-) 1,4% de la un an la altul. Din punct de vedere al trendurilor care descriu evoluția raportului dintre numărul studenților la licență și al celor la masterat, în cazul celor 39 de ramuri de știință observăm că: 25 dintre ele prezintă scăderi ale raportului, cea mai mare scădere putând fi observată în cazul RS-urilor Științe Politice și Științe ale comunicării, iar 11 dintre ele prezintă creșteri ale proporției, dintre acestea RS Muzică (fără interpretare muzicală), Filozofie și Studii culturale și Medicină.

TABELUL 4.3 - RAPORTUL DINTRE NUMĂRUL STUDENȚILOR ÎNSCRIȘI LA MASTER ȘI NUMĂRUL STUDENȚILOR ÎNSCRIȘI LA LICENȚĂ

ÎN FUNCȚIE DE RAMURĂ DE ȘTIINȚĂ PE ANII UNIVERSITARI 2014/2015-2015/2016


Trend 2014/2015 2015/2016

1. Matematică 33,6% 30,1% ↓ 2. Fizică 84,5% 79,4% ↓ 3. Chimie și Inginerie Chimică 38,5% 39,3% ↑ 4. Științele Pământului și Atmosferei 34,1% 34,2% ↑ 5. Inginerie Civilă 40,1% 39,3% ↓ 6. Inginerie electrică, electronică și telecomunicații 28,5% 26,7% ↓ 7. Inginerie geologică, mine, petrol și gaze 25,4% 24,0% ↓ 8. Ingineria Transporturilor 23,9% 23,5% ↓ 9. Ingineria Resurselor Vegetale și Animale 31,0% 29,6% ↓ 10. Ingineria sistemelor, calculatoarelor și tehnologia informației 26,7% 24,1% ↓ 11. Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială și management 35,5% 35,3% ↓ 12. Biologie 64,5% 60,1% ↓ 13. Biochimie 0,0% 0,0% - 14. Medicină 50,3% 54,9% ↑ 15. Medicină Veterinară 0,0% 0,0% 16. Medicină Dentară 14,1% 14,9% ↑ 17. Farmacie 9,3% 9,3% - 18. Științe Juridice 18,9% 18,9% - 19. Științe Administrative 41,5% 39,9% ↓ 20. Științe ale Comunicării 51,9% 44,7% ↓ 21. Sociologie 53,4% 45,3% ↓ 22. Științe Politice 58,1% 47,2% ↓ 23. Științe Militare, Informații și Ordine Publică 0,0% 0,0% n.d. 24. Științe Economice (doar Cibernetică, statistică, informatică economică) 43,1% 37,9% ↓ 25. Științe Economice (fără Cibernetică, statistică, informatică economică) 52,2% 49,4% ↓ 26. Psihologie și Științe Comportamentale 38,9% 38,7% ↓ 27. Filologie 35,0% 30,5% ↓ 28. Filosofie 62,3% 66,4% ↑ 29. Istorie 47,0% 48,4% ↑ 30. Teologie 48,9% 45,3% ↓ 31. Studii Culturale 28,5% 31,8% ↑ 32. Arhitectură și Urbanism 4,9% 4,4% ↓ 33. Arte Vizuale (fără Istoria și teoria artei) 31,9% 31,7% ↓ 34. Arte Vizuale (doar Istoria și teoria artei) 24,1% 18,3% ↓ 35. Teatru și Artele Spectacolului 54,5% 55,1% ↑ 36. Cinematografie și Media 20,2% 23,8% ↑ 37. Muzică (doar interpretare muzicală) 30,9% 26,8% ↓ 38. Muzică (fără interpretare muzicală) 28,9% 35,7% ↑ 39. Știința Sportului și Educație 39,5% 36,0% ↓

Medie la nivel național 34,8% 33.4% ↓

Analizând raportul dintre numărul studenților de la masterat și numărul studenților de la licență în funcție de categorii de universități observăm că nu există diferențe semnificative care să depășească (+)(-) 1% de la un an la altul. Universitățile de tip Științe, socio-uman, economic sunt singurele care înregistrează o scădere de 2,6% în anul universitar 2015/2016 față de anul universitar precedent. Dintre toate categoriile de universități luate în calcul cel mai mare raport (o medie de 44,7%) poate fi observată în cazul universităților de tip Științe, socio-uman, economic iar cel mai mic raport (21,9%) în cazul universităților de tip Agronomic Veterinar.


84

GRAFICUL 4.3 - RAPORTUL DINTRE NUMĂRUL STUDENȚILOR ÎNSCRIȘI LA MASTERAT ȘI NUMĂRUL STUDENȚILOR ÎNSCRIȘI LA

LICENȚĂ ÎN FUNCȚIE DE CATEGORII DE UNIVERSITĂȚI PE ANII UNIVERSITARI 2014/2015-2015/2016

În ceea ce privește raportul dintre numărul studenților de la licență și numărul studenților de la masterat în perioada 2012-2016 observăm o medie de 36,9% cu o scădere constantă de aproximativ un procent în perioada 2013-2016.

GRAFICUL 4.4 - RAPORTUL DINTRE NUMĂRUL STUDENȚILOR ÎNSCRIȘI LA LICENȚĂ ȘI NUMĂRUL STUDENȚILOR ÎNSCRIȘI LA

MASTERAT (ANII UNIVERSITARI 2012/2013-2015/2016

În urma analizei raportului dintre numărul studenților de la licență și numărul studenților de la masterat în perioada 2012-2016 observăm că cele mai semnificative scăderi sunt întâlnite în cazul ASE București (aproximativ -20%); Universitatea ”Eftimie Murgu” Reșița și Universitatea de Vest Timișoara (aproximativ -12%). La polul opus, cele mai semnificative creșteri sunt întâlnite în cazul Universității de Arte Târgu Mureș (aproximativ +30%) și Universității Maritime Constanța (aproximativ +15%). De asemenea observăm creșterii și descreșteri în intervalul +/- 5-10% atunci când vorbim despre Universitatea Politehnică București, Universitatea ”Aurel Vlaicu” Arad, Universitatea ”Ovidius” Constanța, Universitatea ”Lucian Blaga” Sibiu și Universitate ”Ștefan Cel Mare” Suceava (scăderi de 5-10%); Universitatea Tehnică de Construcții București, USAMV București, UMF Craiova și UMF ”Victor Babeș” Timișoara (creșteri de 5-10%). Referitor la evoluția trendului raportului dintre numărul studenților de la licență și numărul studenților de la masterat în perioada 2012/2013-2015/2016 observăm că dintre cele 49 de universități luate în calcul 24 prezintă un trend descendent în timp ce restul (25) unul ascendent. Din punct de vedere al extremelor Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" București se poziționează cu o valoarea minimă (calculată ca medie pentru cei patru ani universitari luați în calcul) de 5,3%, în timp ce UMF "Carol Davila" București se poziționează cu o valoarea maximă (calculată ca medie pentru cei patru ani universitari luați în calcul) de 58,8%. În cazul SNSPA, raportul depășește 100% în perioada 2012-2015 această situație fiind explicată de numărul mai mare de studenți înscriși la ciclul masteral.

TABELUL 4.4 - RAPORTUL DINTRE NUMĂRUL STUDENȚILOR DE LA MASTERAT ȘI NUMĂRUL STUDENȚILOR DE LA LICENȚĂ ÎN

FUNCȚIE DE UNIVERSITATE ÎN PERIOADA 2012/2013-2015/2016 1.

Universitate Anul Universitar

Trend 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016

U01 Universitatea Politehnica București 44,0% 40,4% 37,6% 37,0% ↓ U02 Universitatea Tehnica de Construcții București 32,0% 39,6% 40,1% 40,1% ↑ U03 Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" București 5,9% 5,7% 4,9% 4,9% ↓ U04 USAMV București 14,7% 19,7% 21,6% 21,2% ↑

38% 38%

37%

36%

35%

35%

36%

36%

37%

37%

38%

38%

2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016

22%

22%

31%

32%

36%

36%

41%

42%

46%

43%

32%

33%

00% 05% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40% 45% 50%

2014/2015

2015/2016

Tehnic Științe, Socio-Uman, Economic Medicină Comprehensive Arhitectură, Artă, Sport Agronomic-Veterinar


85

1. Universitate

Anul Universitar Trend 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016

U05 Universitatea București 40,9% 42,2% 41,8% 39,4% ↓ U06 UMF "Carol Davila" București 58,6% 64,5% 50,1% 62,1% ↑ U07 ASE București 72,1% 65,5% 58,8% 52,6% ↓ U08 Universitatea Națională de Muzică București 29,2% 29,7% 35,2% 30,5% ↑ U09 Universitatea de Arte din București 36,9% 40,6% 37,0% 33,2% ↓ U10 UNATC " I.L.Caragiale" București 41,5% 41,2% 42,4% 42,5% ↑ U11 ANEFS București 27,5% 33,2% 33,6% 28,3% ↑ U12 SNSPA București 103,8% 117,9% 114,4% 93,3% ↓ U13 Universitatea "1 decembrie 1918" Alba-Iulia 35,6% 36,7% 33,1% 33,3% ↓ U14 Universitatea "Aurel Vlaicu" Arad 47,0% 42,3% 45,0% 40,2% ↓ U15 Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău 32,1% 30,7% 29,4% 34,3% ↑ U17 Universitatea "Transilvania" Brașov 29,9% 30,1% 28,7% 26,5% ↓ U18 Universitatea Tehnica Cluj Napoca 32,0% 32,2% 33,9% 28,8% ↓ U19 USAMV Cluj Napoca 20,0% 21,3% 20,8% 21,8% ↑ U20 Universitatea "Babeș - Bolyai" Cluj 31,5% 33,4% 33,4% 29,8% ↓ U21 UMF "Iuliu Hațieganu" Cluj Napoca 48,7% 49,5% 44,7% 44,4% ↓ U22 Academia Muzică " Gh.Dima" Cluj Napoca 18,2% 18,3% 18,0% 18,5% ↑ U23 Universitatea de Arta si Design din Cluj Napoca 32,2% 37,6% 39,2% 35,4% ↑ U24 Universitatea "Ovidius" Constanta 34,9% 32,7% 29,0% 28,8% ↓ U25 Universitatea Maritima Constanta 8,7% 12,5% 19,8% 22,8% ↑ U26 Universitatea din Craiova 35,7% 36,4% 34,2% 34,5% ↓ U27 UMF Craiova 39,8% 32,7% 32,9% 49,6% ↑ U28 Universitatea "Dunărea de Jos" Galați 29,5% 22,0% 29,4% 28,1% ↓ U29 Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" Iași 35,3% 39,9% 40,8% 40,1% ↑ U30 USAMV "Ion Ionescu de la Brad" Iași 20,6% 21,9% 20,5% 19,7% ↓ U31 Universitatea "Al. I. Cuza" Iași 38,3% 38,6% 36,1% 33,4% ↓ U32 UMF "Gr. T. Popa" Iași 30,0% 28,7% 28,0% 30,6% ↑ U33 Universitatea de Arte "George Enescu" Iași 34,1% 34,3% 31,3% 35,7% ↑ U34 Universitatea din Oradea 36,1% 37,0% 38,2% 35,6% ↓ U35 Universitatea din Petroșani 41,1% 40,9% 39,2% 39,4% ↓ U36 Universitatea din Pitești 45,3% 45,8% 42,3% 44,5% ↓ U37 Universitatea "Petrol-Gaze" Ploiești 25,0% 25,2% 27,6% 28,2% ↑ U38 Universitatea "Eftimie Murgu" Reșița 60,4% 58,9% 56,1% 48,2% ↓ U39 Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu 45,0% 40,9% 43,0% 38,6% ↓ U40 Universitatea "Stefan cel Mare" Suceava 40,5% 37,0% 36,5% 35,1% ↓ U41 Universitatea "Valahia" Târgoviște 31,2% 29,5% 33,7% 31,7% ↑ U42 Universitatea "Constantin Brâncuși" Târgu Jiu 33,4% 34,6% 32,1% 34,5% ↑ U43 Universitatea "Petru Maior" Tg. Mureș 23,7% 28,9% 30,1% 28,5% ↑ U44 UMF Tg. Mureș 36,2% 40,8% 39,1% 37,4% ↑ U45 Universitatea de Arte Tg. Mureș 40,2% 42,0% 57,7% 69,9% ↑ U46 Universitatea Politehnica Timișoara 34,8% 35,9% 34,8% 32,5% ↓ U47 USAMV a Banatului Timișoara 24,7% 29,1% 30,1% 27,0% ↑ U48 Universitatea de Vest Timișoara 50,5% 47,7% 43,1% 39,0% ↓ U49 UMF "Victor Babeș" Timișoara 35,4% 34,1% 41,7% 41,6% ↑

IC1.3. Raportul dintre numărul de cadre didactice cu vârsta de până la 40 ani și numărul total de cadre didactice

În ceea ce privește IC1.3 pentru anii universitari 2014/2015-2015/2016, a fost urmărit raportul dintre numărul cadrelor didactice tinere (cu vârsta până la 40 de ani) și numărul total al cadrelor didactice în funcție de medie la nivel național și ramuri de știință. Pe lângă aceste două tipuri de date au fost luate în calcul și analizarea evoluției raportului în funcție de categorii de universitate dar și la nivel individual pentru fiecare universitate.


86

În ceea ce privește raportul dintre numărul cadrelor didactice tinere și numărul total al cadrelor didactice în anii universitari 2014/2015-2015/2016 acesta prezintă o medie de 37,5% înregistrând o scădere de 2,7% de la un an la altul.

GRAFICUL 4.5 - RAPORTUL DINTRE CADRELE DIDACTICE TINERE ȘI NUMĂRUL TOTAL AL CADRELOR DIDACTICE ÎN ANII

UNIVERSITARI 2014/2015-2015/2016

La nivelul celor 39 de ramuri de știință observăm că 30 dintre ele prezintă scăderi ale proporției dintre numărul cadrelor didactice tinere și numărul total al cadrelor didactice de la un an universitar la altul. Dintre acestea se remarcă cu o scădere substanțială de aproximativ 17% RS Cinematografie și Media și cu scăderi mai mici în termeni absoluți dar semnificative RS Arhitectură și Urbanism (aproximativ 16%) și RS Științe Economice (doar Cibernetică, statistică, informatică economică (aproximativ 10%). 8 ramuri de știință prezintă creșteri minore ale proporției (între 0,5% și 3%) cu excepția RS Arte Vizuale (doar Istoria și teoria artei) și RS Muzică (fără interpretare muzicală) cu o scădere de aproximativ 8%. Valorile extreme ale clasamentului sunt date de RS Fizică cu o proporție minimă de 22,3% și de RS Arte Vizuale (doar Istoria și teoria artei) cu o proporție maximă de 48,6% (valoare obținută calculând media pe cei doi ani universitari luați în calcul).

TABELUL 4.5 - RAPORTUL DINTRE NUMĂRUL CADRELOR DIDACTICE TINERE ȘI NUMĂRUL TOTAL DE CADRE DIDACTICE PE RAMURI

DE ȘTIINȚĂ ÎN ANII UNIVERSITARI 2014/2015-2015/2016


Trend 2014/2015 2015/2016

1. Matematică 41,1% 35,9% ↓

2. Fizică 25,2% 19,5% ↓

3. Chimie și Inginerie Chimică 30,0% 24% ↓

4. Științele Pământului și Atmosferei 41,4% 37,2% ↓

5. Inginerie Civilă 42,2% 42,9% ↑ 6. Inginerie electrică, electronică și telecomunicații 36,0% 34% ↓

7. Inginerie geologică, mine, petrol și gaze 33,3% 29,5% ↓

8. Ingineria Transporturilor 30,2% 27,2% ↓

9. Ingineria Resurselor Vegetale și Animale 34,3% 30,4% ↓

10. Ingineria sistemelor, calculatoarelor și tehnologia informației 48,7% 47,5% ↓

11. Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială și management

29,0% 28,9% ↓

12. Biologie 36,7% 32% ↓

13. Biochimie 27,4% 28,6% ↑

14. Medicină 34,2% 33,7% ↓

15. Medicină Veterinară 30,8% 30,6% ↓

16. Medicină Dentară 52,7% 43,4% ↓

17. Farmacie 48,0% 50,3% ↑

18. Științe Juridice 52,8% 45,1% ↓ 19. Științe Administrative 49,5% 45,9% ↑

20. Științe ale Comunicării 44,3% 41% ↓

21. Sociologie 44,8% 41,1% ↓

22. Științe Politice 50,7% 47% ↓

23. Științe Militare, Informații și Ordine Publică n,d, n,d, n.d.

24. Științe Economice (doar Cibernetică, statistică, informatică economică) 66,5% 45,3% ↓

25. Științe Economice (fără Cibernetică, statistică, informatică economică) 48,2% 44,3% ↓

39%

36%

34%

36%

38%

40%

2014/2015 2015/2016

Raportul dintre numărul cadrelor didactice tinere și numărul total al cadrelor didactice


87

Ramură de Știință

An Universitar Trend

2014/2015 2015/2016

26. Psihologie și Științe Comportamentale 45,0% 46,6% ↑

27. Filologie 38,4% 40% ↑

28. Filosofie 22,7% 25,5% ↑

29. Istorie 38,3% 32,1% ↓

30. Teologie 30,2% 26,1% ↓ 31. Studii Culturale 46,0% 44,6% ↓

32. Arhitectură și Urbanism 65,5% 48,1% ↓

33. Arte Vizuale (fără Istoria și teoria artei) 31,5% 26,9% ↓

34. Arte Vizuale (doar Istoria și teoria artei) 44,9% 52,4% ↑

35. Teatru și Artele Spectacolului 32,3% 25,8% ↓

36. Cinematografie și Media 33,3% 17% ↓

37. Muzică (doar interpretare muzicală) 34,4% 30,8% ↓ 38. Muzică (fără interpretare muzicală) 31,1% 39,9% ↑

39. Știința Sportului și Educație 41,4% 37,4% ↓

Analizând raportul dintre numărul cadrelor didactice tinere și numărul total de cadre didactice în funcție de categorii de universități observăm o scădere de la un an universitar la altul cuprinsă între 1%-3% în cazul fiecăreia dintre categorii. Cea mai semnificativă scădere a raportului (-5,5%) este observată în cazul universităților de tip Arhitectură, Artă, Sport. Dintre toate categoriile de universități cel mai ridicat raport este întâlnit în cazul celor de tip Științe, Socio-Uman, Economic cu o medie de 41,5% iar cel mai scăzut în cazul universităților de tip Arhitectură, Artă, Sport cu o medie de 33,2%.

GRAFICUL 4.6 - RAPORTUL DINTRE NUMĂRUL CADRELOR DIDACTICE TINERE ȘI NUMĂRUL TOTAL DE CADRE DIDACTICE PE

CATEGORII DE UNIVERS ITĂȚI ÎN ANII UNIVERSITARI 2014/2015-2015/2016

La nivelul celor 48 de universități putem observa că 34 dintre ele au o scădere a proporției cadrelor didactice tinere din numărul total de cadre didactice. Dintre acestea remarcăm o scădere semnificativă a raportului în cadrul Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" București (aproximativ 25%), Universitatea de Arte București (aproximativ 15%) în timp ce UNATC " I.L.Caragiale" București, UMF "Gr. T. Popa" Iași și Universitatea "Valahia" Târgoviște prezintă scăderi de aproximativ 10%. În cazul a 13 universități (aproximativ 1/3 din numărul cazurilor analizate) se observă o creștere a proporției. Dintre acestea se remarcă cu o creștere semnificativă a raportului SNSPA București (aproximativ 10%) și UMF "Iuliu Hațieganu" Cluj Napoca (aproximativ 4,5%). O singură universitate rămâne constantă în cei doi ani universitari luați în calcul - Universitatea Tehnică Cluj Napoca cu un raport de 44,8% cadre didactice tinere din numărul total de cadre didactice. Luând în calcul anul universitar 2014/2015 observăm că Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu" București prezintă cel mai ridicat raport (71,8%) în timp ce Universitatea Națională de Muzică

35%

32%

36%

31%

38%

36%

41%

40%

42%

41%

36%

35%

00% 10% 20% 30% 40% 50%

2014/2015

2015/2016

Tehnic Științe, Socio-Uman, Economic Medicină

Comprehensive Arhitectură, Artă, Sport Agronomic-Veterinar


88

București are cel mai mic raport (13.4%). În cazul anului universitar 2014/2015 observăm că SNSPA București prezintă cel mai mare raport de cadre didactice tinere din numărul total de cadre didactice (48,5%) în timp ce UNATC " I.L.Caragiale" București prezintă cel mai mic raport (15,4%).

TABELUL 4.6 - RAPORTUL DINTRE NUMĂRUL CADRELOR DIDACTICE TINERE ȘI NUMĂRUL TOTAL DE CADRE DIDACTICE ÎN FUNCȚIE

DE UNIVERSITĂȚI PE ANII UNIVERSITARI 2014/2015-2015/2016 Universitate Anul Universitar

Trend 2014/2015 2015/2016

U01 Universitatea Politehnica București 41,7% 39,4% ↓ U02 Universitatea Tehnica de Construcții București 40,8% 38,2% ↓ U03 Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" București 71,8% 46,5% ↓ U04 USAMV București 28,7% 26,9% ↓ U05 Universitatea București 37,6% 33,3% ↓ U06 UMF "Carol Davila" București 34,0% 30,4% ↓ U07 ASE București 52,4% 43,2% ↓ U08 Universitatea Națională de Muzică București 13,4% 15,2% ↑ U09 Universitatea de Arte din București 30,0% 16,5% ↓ U10 UNATC " I.L.Caragiale" București 25,5% 15,4% ↓ U11 ANEFS București 31,2% 30,7% ↓ U12 SNSPA București 38,7% 48,2% ↑ U13 Universitatea "1 decembrie 1918" Alba-Iulia 37,0% 34,7% ↓ U14 Universitatea "Aurel Vlaicu" Arad 30,0% 31,1% ↑ U15 Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău 48,2% 43,9% ↓ U17 Universitatea "Transilvania" Brașov 33,2% 30,6% ↓ U18 Universitatea Tehnica Cluj Napoca 44,8% 44,8% - U19 USAMV Cluj Napoca 39,7% 33,3% ↓ U20 Universitatea "Babeș - Bolyai" Cluj 44,1% 43,7% ↓ U21 UMF "Iuliu Hațieganu" Cluj Napoca 40,2% 44,6% ↑ U22 Academia Muzică " Gh.Dima" Cluj Napoca 37,7% 39,7% ↑ U23 Universitatea de Arta si Design din Cluj Napoca 39,5% 38,2% ↓ U24 Universitatea "Ovidius" Constanta 33,8% 31,6% ↓ U25 Universitatea Maritima Constanta 27,6% 28% ↑ U26 Universitatea din Craiova 37,6% 34,4% ↓ U27 UMF Craiova 34,8% 39,5% ↑ U28 Universitatea "Dunărea de Jos" Galați 35,8% 37,6% ↑ U29 Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" Iași 30,4% 29,7% ↓ U30 USAMV "Ion Ionescu de la Brad" Iași 35,5% 35,7% ↑ U31 Universitatea "Al. I. Cuza" Iași 42,3% 37,3% ↓ U32 UMF "Gr. T. Popa" Iași 46,1% 36,5% ↓ U33 Universitatea de Arte "George Enescu" Iași 44,6% 38,1% ↓ U34 Universitatea din Oradea 33,3% 28,4% ↓ U35 Universitatea din Petroșani 28,8% 31,1% ↑ U36 Universitatea din Pitești 45,3% 41,8% ↓ U37 Universitatea "Petrol-Gaze" Ploiești 35,3% 32,6% ↓ U38 Universitatea "Eftimie Murgu" Reșița 45,3% 46,3% ↑ U39 Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu 32,5% 28,3% ↓ U40 Universitatea "Stefan cel Mare" Suceava 45,3% 45% ↓ U41 Universitatea "Valahia" Târgoviște 39,8% 27,2% ↓ U42 Universitatea "Constantin Brâncuși" Târgu Jiu 44,6% 40,6% ↓ U43 Universitatea "Petru Maior" Tg. Mureș 40,7% 40,4% ↓ U44 UMF Tg. Mureș 46,6% 45,7% ↓ U45 Universitatea de Arte Tg. Mureș 19,7% 22,6% ↑ U46 Universitatea Politehnica Timișoara 33,2% 31,7% ↓ U47 USAMV a Banatului Timișoara 36,0% 32,6% ↓ U48 Universitatea de Vest Timișoara 37,3% 41,2% ↑ U49 UMF "Victor Babeș" Timișoara 44,4% 41,9% ↓


89

IC1.4. Raportul dintre cadrele didactice conducători de doctorat și numărul total de cadre didactice

IC1.4 urmărește evoluția raportului dintre numărul cadrelor didactice conducători de doctorat și numărul total de cadre didactice din punct de vedere al mediei, ramurilor de știință și categoriilor de universități în perioada cuprinsă între anii universitari 2014/2015-2015/2016.

În ceea ce privește raportul la nivel național dintre cadrelor didactice conducători de doctorat la numărul total al cadrelor didactice nu s-au înregistrat modificări importante, observându-se o creștere ușoară de 0.1% procente de la un an la altul.

Analizând raportul dintre numărul cadrelor didactice conducători de doctorat și numărul total de cadre didactice în funcție de ramuri de știință pe anii universitari 2014/2015-2015/2016 avem următoarea situație: 14 ramuri de știință prezintă o scădere a raportului. Dintre acestea se evidențiază ca prezentând diferențe semnificative RS Biochimie cu o scădere de -13%, RS Fizică cu o scădere de -11,8%, RS Științe Economice (doar Cibernetică, statistică, informatică economică) cu o scădere de -9,1% și RS Medicină Veterinară cu o scădere de -3,9%. 24 de ramuri de știință prezintă o creștere a raportului cadrelor didactice conducători de doctorat la numărul total de cadre didactice dintre care se evidențiază ca prezentând diferențe semnificative RS Filosofie cu o creștere de +5,9% și RS Istorie cu o creștere de +5,9%. În ceea ce privește valorile extreme, RS Filosofie prezintă cel mai ridicat raport 24,6% în timp ce la polul opus se găsește RS Știința Sportului și Educație cu o proporție a cadrelor didactice conducători de doctorat la numărul total de cadre didactice de 2.9%.

TABELUL 4.7 - RAPORTUL DINTRE NUMĂRUL CADRELOR DIDACTICE CONDUCĂTORI DE DOCTORAT ȘI NUMĂRUL TOTAL AL

CADRELOR DIDACTICE PE RAMURI DE ȘTIINȚĂ ÎN ANII UNIVERSITARI 2014/2015-2015/2016 •


Trend 2014/2015 2015/2016

1. Matematică 11,8% 9,8% ↓

2. Fizică 31,8% 20,2% ↓

3. Chimie și Inginerie Chimică 15,2% 14,6% ↓

4. Științele Pământului și Atmosferei 11,5% 10,1% ↓

5. Inginerie Civilă 6% 6,6% ↑

6. Inginerie electrică, electronică și telecomunicații 9,6% 11,9% ↑

7. Inginerie geologică, mine, petrol și gaze 7,8% 9,6% ↑

8. Ingineria Transporturilor 6,9% 6,7% ↓

9. Ingineria Resurselor Vegetale și Animale 14,4% 12,4% ↓

10. Ingineria sistemelor, calculatoarelor și tehnologia informației 9,8% 11,7% ↑

11. Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială și management 9,8% 11,3% ↑

12. Biologie 8,8% 11,0% ↑

13. Biochimie 13% 0,0% ↓

14. Medicină 6,1% 7,0% ↑

15. Medicină Veterinară 18,8% 14,9% ↓

16. Medicină Dentară 3,1% 3,9% ↑

17. Farmacie 4,1% 5,2% ↑

18. Științe Juridice 6,2% 7,2% ↑

19. Științe Administrative 3,7% 4,6% ↑

20. Științe ale Comunicării 7,4% 6,3% ↓

21. Sociologie 8,8% 10,8% ↑

22. Științe Politice 12,1% 12,7% ↑

23. Științe Militare, Informații și Ordine Publică - - -

24. Științe Economice (doar Cibernetică, statistică, informatică economică) 18,6% 9,5% ↓

25. Științe Economice (fără Cibernetică, statistică, informatică economică) 9,7% 9,9% ↑

26. Psihologie și Științe Comportamentale 6,2% 4,6% ↓

27. Filologie 7,8% 8,2% ↑

28. Filosofie 21,7 27,6% ↑

29. Istorie 18% 23,9% ↑

30. Teologie 12,6% 14,8% ↑


90

• Ramură de Știință

An Universitar Trend

2014/2015 2015/2016

31. Studii Culturale 7% 9,1% ↑

32. Arhitectură și Urbanism 4,7% 5,3% ↑

33. Arte Vizuale (fără Istoria și teoria artei) 4% 3,6% ↓

34. Arte Vizuale (doar Istoria și teoria artei) 4% 6,0% ↑

35. Teatru și Artele Spectacolului 6,5% 8,4% ↑

36. Cinematografie și Media 7,5% 5,6% ↓

37. Muzică (doar interpretare muzicală) 3,1% 4,1% ↑

38. Muzică (fără interpretare muzicală) 5,4% 7,8% ↑

39. Știința Sportului și Educație 3,1% 2,8% ↓

40. Medie 9,0 % 9,1% ↑

Analizând raportul dintre numărul cadrelor didactice conducători de doctorat și numărul total de cadre didactice în funcție de categorii de universități observăm o scădere de la un an universitar la altul în cazul universităților de tip Agronomic-Veterinar (-2,5%) și Științe, Socio-Uman, Economic (-1,1%) și o creștere în cazul universităților de tip Comprehensiv (+0,7%), Medicină (+1%) și Tehnic (+0,4%). Cel mai mare raport dintre numărul cadrelor didactice conducători de doctorat și numărul total de cadre didactice poate fi observat în cazul universităților de tip Agronomic-Veterinar cu o medie de 15,6%, iar cel mai în cazul universităților de tip Comprehensiv cu o medie de 5,9%.

GRAFICUL 4.7 - RAPORTUL DINTRE NUMĂRUL CADRELOR DIDACTICE CONDUCĂTORI DE DOCTORAT ȘI NUMĂRUL TOTAL AL

CADRELOR DIDACTICE PE CATEGORII DE UNIVERSITĂȚI ÎN ANII UNIVERSITARI 2014/2015-2015/2016

În continuare este urmărit raportul dintre diferitele tipuri de grad didactic (profesori/conferențiari/lectori-șefi de lucrări/asistenți/preparatori) și numărul total de profesori în perioada cuprinsă între 2005-2016. În acest sens proporția este analizată ca medie a întregii perioade, dar și ca medii separate pentru fiecare an academic luat în calcul. Nu în ultimul rând raportul este urmărit și în funcție de categorii de universități.

Dacă ne uităm la media privind raportul dintre profesori/ conferențiari/ lectori-șefi de lucrări/ asistenți/ preparatori și numărul total al personalului didactic titular, cu funcția de bază în universitate, în perioada cuprinsă între anii universitari 2005-2016, observăm că cel mai mare procent îl reprezintă Lectorii/Șefii de lucrări (28,1%) urmați de Conferențiari (27,6%) și Asistenți (22,8%). Numărul preparatorilor a scăzut considerabil în ultimii 10 ani de la o medie de 10% în anul universitar 2005/2006 la o medie de 0,3% în anul universitar 2015/2016. Astfel cu toate că numărul profesorilor, din punct de vedere al mediei, este de 18,9% depășind media preparatorilor trebuie menționat că, așa cum ne-am fi așteptat în prezent aceștia reprezintă cel mai mic procent dintre toate categoriile de cadre didactice din învățământul universitar.

17%

14%

6%

6%

6%

6%

6%

7%

13%

12%

9%

9%

00% 02% 04% 06% 08% 10% 12% 14% 16% 18%

2014/2015

2015/2016

Tehnic Științe, Socio-Uman, Economic Medicină

Comprehensive Arhitectură, Artă, Sport Agronomic-Veterinar


91

GRAFICUL 4.8 - MEDIA RAPORTULUI PE FUNCȚII DIDACTICE DIN NUMĂRUL TOTAL AL PERSONALULUI DIDACTIC TITULAR CU

FUNCȚIA DE BAZĂ ÎN UNIVERSITATE ÎN PERIOADA 2005-2016

Urmărind evoluția raportului dintre diferitele categorii de cadre didactice universitare și numărul total al personalului didactic titular din universitățile din România observăm că pe parcursul celor 11 ani universitari luați în calcul proporția preparatorilor a scăzut semnificativ (-9,7%) de la 10% în 2005/2006 la 0,3% (72 de preparatori) în 2015/2016 oferind indicii ale dispariției acestei categorii de cadre didactice universitare. De asemenea proporția asistenților a scăzut și ea cu 5,9%, de la 26,2% în 2005/2006 la 19,3% în 2015/2016. Observăm o creștere de peste 10% a proporției lectorilor de la 26,6% în 2005/2006 la 37,2% în 2015/2016 dar și a conferențiarilor (+6,9%) de la 17,1% în 2005/2006 la 24% în 2015/2016. Nu în ultimul rând observăm că numărul profesorilor rămâne aproximativ constant în această perioadă, fiind totuși într-o ușoară scădere (-1,2%) de la 20% în anul universitar 2005/2006 la 18,8% în anul universitar 2015/2016.

GRAFICUL 4.9 - EVOLUȚIA RAPORTULUI DINTRE NUMĂRUL DIVERSELOR CATEGORII DE CADRE DIDACTICE RAPORTATE LA

NUMĂRUL TOTAL DE CADRE DIDACTICE TITULARE ÎN PERIOADA 2005-2016

În ceea ce privește ponderea diferitelor categorii de cadre didactice din numărul total al personalului didactic titular cu funcția de bază în universitate putem observa că la capitolul profesori, universitățile de tip Tehnic

18.9%

27.6%

28.1%

22.8%

6.2%

Profesori Conferențiari Lectori-Șefi de lucrări Asistenți Preparatori

20 20 20,3 20,2 19,8 19,417,9

16,1 16,717,7

18,8

17,1 17,5 18,1 18,7 19 19,1 19,4

20,521,9

2324

26,6 26,6 26,6 26,627,6 27,8

31,5

34,935,9 35,9

37,2

26,227,8 27,4 27,1 26,5 26,8 26,3

24,8

22,821,4

19,3

10

7,9 7,4 7,1 6,9 6,7

4,63,5

2,4 1,7 0,30

10

20

30

40

Profesori Conferențiari Lectori/Șefi de lucrări Asistenți Preparatori


92

ocupă primul loc cu o pondere de 24,8%. Referitor la conferențiari universitățile de tip Arhitectură, Artă, Sport sunt cele care au cea mai mare pondere (22,2%). Universitățile de tip Comprehensiv sunt cele care ocupă primul loc la capitolul lectori (pondere de 35,2%) în timp ce universitățile de tip Medicină ocupă de departe primul loc la capitolul ponderea asistenților din personalul didactic titular cu o medie de 44,3%. Cel mai mare număr de preparatori poate fi întâlnit în cazul universităților de tip Arhitectură, Artă, Sport cu o pondere de 6,8%. Cu toate acestea trebuie să remarcăm că ponderile sunt în general echilibrate în funcție de tipurile de universități, neexistând fluctuații mai mari de +/- 5% cu excepția categoriei asistenți unde există o diferență de 24,6% între valoarea maximă (universitățile de tip Medicină cu o pondere de 44,3%) și valoarea minimă (universitățile de tip Agronomic-Veterinar cu o pondere de 19,7%).

GRAFICUL 4.10 - MEDIA PONDERII DIFERITELOR CATEGORII DE CADRE DIDACTICE DIN TOTALUL CADRELOR DIDACTICE TITULARE

PE CATEGORII DE UNIVERSITĂȚI ÎN PERIOADA 2005-2016

23,6

17,4

17,3

12,4

21,4

24,8

20,2

22,2

20,7

13,6

21,7

21,6

34,3

31,7

35,2

21,3

32,7

28,5

19,7

21,9

20,5

44,3

20

22,2

2,2

6,8

6,3

8,4

4,2

2,9

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50

Agronomic-Veterinar

Arhitectură, Artă, Sport

Comprehensive

Medicină

Științe, Socio-Uman, Economic

Tehnic

Preparatori Asistenți Lectori/Șefi de lucrări Conferențiari Profesori


93

IV.2. Clasa de indicatori C2. Cercetare științifică/ Creație artistică

Indicatorii de calitate asociați clasei C2. Cercetare științifică/Creație artistică au un grad mai ridicat de complexitate în raport cu cei aferenți clasei de predare/învățare și sunt meniți să ofere o evaluare sistematică și multidimensională a performanței înregistrate de universități sub aspectul producției științifice și a impactului acesteia asupra calității procesului didactic. Indicatorii din această clasă sunt:

• IC2.1. Calitatea resursei umane din universități, evaluată în sens global prin intermediul scorului CNATDCU al fiecărui cadru didactic. CNFIS a considerat oportună folosirea grilelor de evaluare CNATDCU pentru determinarea performanțelor relative și a calității cadrelor didactice ale universităților, întrucât acestea reflectă politica oficială a Ministerului Educației Naționale în privința calificărilor și contribuțiilor necesare din partea unui cadru didactic pentru ca acesta să dețină un anumit post (de conferențiar sau de profesor), reprezintă modul în care diversele comunități profesionale din cadrul învățământului superior cuantifică performanța academică, iar universitățile sunt deja familiare cu aceste instrumente.

• IC2.2, Impactul activității științifice/creației artistice, este operaționalizat prin intermediul unui indice scientometric – indicele Hirsch – al cărui avantaj substanțial este acela că îmbină două categorii de informații relevante pentru contribuțiile științifice ale unei persoane: pe de-o parte numărul de lucrări publicate de către aceasta, iar pe de altă parte numărul de citări asociate acestor lucrări, nu doar în România, ci și la nivel internațional.

• IC2.3, Performanța activității științifice/creației artistice, performanță ce este cuantificată selectiv prin considerarea doar a acelor lucrări definite ca fiind mai importante și relevante sub aspectul vizibilității internaționale (articole publicate în reviste clasificate ISI, zonele roșie și galbenă, conform clasificărilor revistelor realizate de UEFISCDI, sau ERIH INT1 și ERIH INT2 și brevete).

• IC2.4 Fondurile pentru cercetare științifică/creație artistică, indicator a cărui menire este aceea de a măsura succesul instituțional în atragerea de fonduri pentru activitățile specifice de cercetare științifică.

Această clasă de indicatori reprezintă 10,6% în finanțarea instituțională, respectiv 40% din finanțarea suplimentară, fiind astfel clasa cu ponderea cea mai mare în această componentă a finanțării. Trei dintre cei patru indicatori componenți sunt măsurați la nivel de ramură de știință, în timp ce unul singur vizează nivelul instituțional, respectiv IC2.4 Fondurile pentru cercetare științifică/ creație artistică (1,06% în finanțarea instituțională, respectiv 6% în finanțarea suplimentară).


94

IV.2.1. Analiza rezultatelor aplicării indicatorilor de calitate C2. Cercetare științifică/ Creație artistică

Cei patru indicatori de calitate care alcătuiesc această clasă de indicatori au următoarele ponderi individuale raportate la finanțarea suplimentară – FS și raportate la finanțarea instituțională - FI:

• IC2.1 Calitatea resursei umane (12% - FS; 3,18% - FI)

• IC2.2 Impactul activității științifice / creației artistice / performanței sportive (10% - FS; 2,65 % - FI)

• IC2.3 Performanța activității științifice / creației artistice/ activității sportive (12% - FS; 3,18% - FI)

• IC2.4 Fondurile pentru cercetare științifică/ creație artistică (6% - FS; 1,59% - FI)

În cele ce urmează, vom face o analiză a rezultatelor produse de această clasă de indicatori pe o selecție de ramuri de știință din diferite domenii fundamentale de finanțare. De asemenea, vom analiza consistența internă a indicatorilor, precum și consistența indicatorilor cei mai importanți ai acestei clase cu indicatorii principali ai clasei C1. Evaluăm consistența internă prin compararea ierarhiilor produse de acești indicatori pentru fiecare dintre ramurile de știință selectate. Am folosit astfel coeficientul de corelație între ranguri, Spearman`s Rho care variază între -1 (ierarhii perfect inversate) și 1 (ierarhii identice), valoarea 0 indicând lipsa de corelație și implicit de consistență între ierarhiile produse de indicatori. Valorile negative ne arată nu doar lipsa de consistență, ci chiar inversarea ierarhiilor, un fenomen ce trebuie evitat, fiindcă neutralizează efectele aplicării indicatorilor. Selecția ramurilor de știință s-a realizat ținând cont de reprezentarea echilibrată a domeniilor de finanțare.


95

GRAFICUL 4.11 - PONDERE INDICATORI CALITATE APLICAȚI 2016 - CLASA C2, CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ/CREAȚIE ARTISTICĂ

(TOTAL)

3,2%2,3%2,5%

3,9%4,3%

2,7%

3,4%1,4%

4,3%2,7%

2,3%3,2%3,1%

1,6%2,3%2,2%

2,6%2,4%2,3%

4,3%2,2%

4,0%2,8%

3,8%3,1%

2,7%2,2%

1,7%5,0%

0,8%5,3%

5,8%4,2%

2,6%3,7%

5,2%4,1%

1,6%3,0%

2,8%2,8%

1,6%1,3%

5,1%4,8%

5,6%3,2%3,1%

3,2%

4,0%4,4%

3,7%3,3%2,7%

1,4%

2,3%1,9%

2,4%1,9%

1,4%1,9%2,0%

1,0%0,7%0,9%

0,9%0,6%1,0%

2,9%1,9%

1,4%0,9%

3,6%1,8%

2,5%0,4%

3,2%2,8%

2,2%4,9%

4,3%3,1%

1,1%4,0%

1,2%4,3%

2,1%1,7%

4,0%4,4%

3,3%1,3%

5,0%1,8%

2,0%3,3%

2,7%

2,7%

4,1%2,6%

3,1%3,6%

4,5%2,1%

2,3%3,0%

3,5%3,1%

3,6%3,1%3,0%

1,3%0,5%

1,9%2,8%

1,1%1,3%

4,8%2,8%

2,7%1,3%

3,9%1,1%

3,7%0,7%

3,0%2,4%

3,0%5,0%5,3%

2,2%4,8%

1,7%

4,3%2,0%

2,4%1,1%

3,9%2,1%

4,0%2,0%

5,3%5,2%

1,7%4,9%

3,1%

3,2%

2,4%1,5%

1,0%2,7%

2,0%1,2%

0,6%0,9%

0,9%1,1%

0,4%1,3%1,6%

0,2%0,2%

0,6%0,8%

0,6%0,3%

1,4%0,9%

0,6%0,1%

3,0%2,1%

2,2%0,1%

2,6%1,7%

0,7%1,6%

2,5%0,5%

0,5%0,8%

1,8%2,9%

1,9%1,1%

1,9%0,0%

1,0%0,1%

0,1%0,3%

0,0%0,1%

0,0%

1,6%

0% 2% 4% 6% 8% 10% 12% 14% 16% 18% 20%

U05-UNIBUC

U07-ASE

U12-SNSPA

U20-UBBCJ

U31-UAIC

U48-UVT

U13-UAB

U14-UAV

U15-UVABC

U17-UNITBV

U24-UNIOVCT

U26-UCV

U28-UGAL

U34-UORADEA

U35-UPET

U36-UPIT

U37-UPGPL

U38-UEMR

U39-ULSB

U40-USV

U41-UVTG

U42-UCB

U43-UPMTGM

U01-UPB

U02-UTCB

U18-UTCLUJ

U25-UNIMACT

U29-TUIASI

U46-UPTM

U06-UMFCDB

U21-UMFCJ

U27-UMFCV

U32-UMFIASI

U44-UMFTGM

U49-UMFTM

U04-USAMVB

U19-USAMVCJ

U30-UAIASI

U47-USABTM

U03-UAIMB

U08-UNMB

U09-UNARTE

U10-UNATCB

U11-ANEFSB

U22-AMGD

U23-UADCJ

U33-UAGEIASI

U45-UATGM

Total

IC2.1 IC2.2 IC2.3 IC2.4


96

Matematică

În ceea ce privește o altă ramură de știință, matematica, clasa de indicatori C2 produce o diferențiere clară între universități. Universitățile mai mari, cu o pondere mai mare a studenților în această RS (v. grafic privind ponderea studenților în RS și universitate în secțiunea IV.1), sunt câștigătoare pe această clasă de indicatori care se remarcă printr-o consistență internă mai mare între indicatorii componenți (de pildă între IC2.1 și IC2.2). Astfel, Universitatea din Craiova se distanțează în fruntea ierarhiei, având poziționări consistent fruntașe pe toți indicatori componenți. De asemenea, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași, dar și Universitatea din București se situează constant pe locuri fruntașe pe indicatorii componenți ai Clasei C2. La polul opus se află, Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău, Universitatea din Pitești sau Universitatea Lucian Blaga din Sibiu care pierd sistematic pe această clasă de indicatori.

Tabelul coeficienților de corelație (Tabelul 4.8) ne arată o consistență internă puternică la nivelul primilor doi indicatori ai clasei C2, respectiv C1, dar o corelație negativă puternică între C1 și C2. Astfel, în final obținem rezultate slab diferențiate în privința alocărilor financiare aferente acestor clase comparativ cu alocările mediane echivalente finanțării de bază.

TABELUL 4.8 - COEFICIENȚII DE CORELAȚIE ÎNTRE RANGURI, SPEARMAN`S RHO, ÎNTRE INDICATORI AI CLASEI C1, RESPECTIV

C2, PENTRU RAMURA DE ȘTIINȚĂ – MATEMATICĂ IC1.1 IC1.2 IC2.1 IC2.2

IC1.1 1 0,55 -0,63 -0,47

IC1.2 0,55 1 -0,51 -0,34

IC2.1 -0,63 -0,51 1 0,59

IC2.2 -0,47 -0,34 0,59 1


În cazul celor 31 de universități care derulează programe de studii în ramura de știință inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială și management, 8 universități au atras resurse financiare suplimentare, care au depășit pragul de 10,6%. Astfel, în ordine, universitățile care au beneficiat de alocarea unor resurse suplimentare pe baza valorilor indicatorilor aferenți acestei clase, au fost Universitatea ”Vasile Alecsandri” din Bacău (cu aproximativ 6% peste pragul minim), Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați (cu aproximativ 5% peste prag) și Universitatea Politehnica din București (de asemenea cu aproximativ 5%).

Universități

U0

5-

UN

IBU

C

U2

0-

UB

BC

J

U3

1-

UA

IC

U4

8-

UV

T

U1

3-

UA

B

U1

4-

UA

V

U1

5-

UV

AB

C

U1

7-

UN

ITB

V

U2

4-

UN

IO

VC

T

U2

6-

UC

V

U3

6-

UP

IT

U3

7-

UP

GP

L

U3

9-

ULS

B

U4

3-

UP

MTG

M

IC2.1-rank 11 12 17 16 19 5 4 18 6 15 3 13 7 10

IC2.2-rank 18 15 16 13 6 10 7 8 11 19 4 5 3 9

IC2.3-rank 16 11 17 13 8 10 2 9 14 19 1 3 7 5

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

14%

16%

18%

U05-UNIBUCU31-UAICU14-UAVU17-UNITBVU26-UCVU37-UPGPLU43-UPMTGM

IC2.1 IC2.2 IC2.3 IC2.4

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C2, Cercetare științifică/creație artistică (Matematică)


97

În ceea ce privește această clasă de indicatori, cei care au cea mai mare influență asupra alocărilor financiare au fost IC2.1. și IC2.3. Aceștia au avut efecte diferite în funcție de tipul universității. IC2.1. a avut o influență mai mare în cazul universităților specializate, iar IC2.3. a fost mai important pentru universitățile comprehensive. Faptul că acești indicatori au efecte diferite la nivel de universități se datorează, pe de o parte faptului că publicațiile științifice, deși au o pondere relativă mare în calcularea punctajelor pe baza metodologiei CNATDCU, sunt corelate în metodologia CNATDCU cu alți indicatori. Pe de altă parte numărul publicațiilor științifice prestigioase este, cum era de așteptat, mai mare în rândul cadrelor didactice angajate în universitățile specializate în domeniul fundamental al științelor inginerești.

În cadrul metodologiei de alocare a resurselor financiare utilizate de CNFIS ambii indicatori dețin ponderi egale, de aproximativ 3% din totalul finanțării instituționale. Dintre universitățile specializate care au obținut semnificativ mai multe fonduri pe baza IC2.1. putem aminti Universitatea Politehnica din Timișoara (care a obținut aproape de două ori mai multe fonduri față de alocația bazată pe numărul de studenți echivalenți) și Universitatea Politehnică București (care a obținut aproximativ cu o treime mai mult față de valoarea alocată pe baza numărului de studenți echivalenți). În ceea ce privește IC2.3., între universitățile comprehensive care au obținut alocări semnificativ mai mari putem aminti Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Universitatea „Vasile Alecsandri” din Bacău, Universitatea „Dunărea de Jos din Galați” și Universitatea din Craiova. Trebuie însă subliniat faptul că în cazul acestor universități, studenții înmatriculați în această ramură de știință reprezintă ponderi foarte mici la nivelul sistemului de învățământ superior. Cu alte cuvinte, putem observa faptul că există, potrivit datelor disponibile, în unele universități comprehensive cadre didactice a căror activitate științifică în cadrul acestei ramuri de știință este relativ crescută, însă numărul studenților înmatriculați în cadrul programelor de studii în care aceste cadre didactice dețin norma de bază este relativ redus.

Indicatorul IC2.2. care măsoară impactul activității științifice a corpului profesoral al universității a înregistrat valori extrem de reduse, cu excepția Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași (care a obținut aproximativ de două ori mai multe resurse financiare datorate acestui indicator) și a universității Politehnica din București. Faptul că doar 2 universități din cele 31 care derulează programe de studii în această ramură de știință au înregistrat valori peste minimul prevăzut în metodologia de finanțare, indică faptul că, în cazul acestora cantitatea de publicații științifice este în multe cazuri relativ ridicată.

În cele din urmă, în ceea ce privește IC2.4, observăm o situare a majorității universităților sub pragul minim stabilit pentru acest indicator. Cu excepția Universității Politehnica din București, a Universității Tehnice din Cluj Napoca și a Universității Tehnice „Gheorghe Asachi” din Iași valorile înregistrate pentru acest indicator nu au contribuit la creșterea alocărilor financiare pe baza indicatorilor de calitate peste cele alocate deja prin formula bazată pe numărul de studenți echivalenți. Acesta poate fi considerat un argument în plus pentru susținerea argumentului creșterii la nivel de sistem a resurselor alocate cercetării științifice din universități și, indică de asemenea faptul că doar 3 universități dintre cele 31 care derulează programe de studii din această ramură de științe dețin resursele necesare derulării unor programe de cercetare științifică în acest domeniu. Prin coroborarea cu valorile celorlalți indicatori din cadrul acestei clase putem de asemenea avansa ipoteza că universitățile specializate (precum Universitatea Politehnica din București, Universitatea Politehnica din Timișoara, Universitatea Tehnică din Cluj și Universitatea Tehnica „Gheorghe Asachi" Iași) au capacitate instituțională mai puternică și consolidată de a susține cercetarea științifică în această ramură de știință, față de celelalte universități.

Astfel, indicatorii care măsoară cercetarea științifică au avut un efect moderat asupra finanțării, doar 8 universități din 31 beneficiind de alocări financiare mai mari, de pe urma aplicării acestora. La nivel de indicatori remarcăm efecte diferite ale acestora în funcție de tipul de universități și de importanța programelor de studii derulate de acestea la nivel național. Astfel, universitățile specializate sunt avantajate de indicatorii care măsoară impactul științific și calitatea resurselor umane angajate în conformitate cu criteriile naționale stabilite de CNATDCU. Universitățile comprehensive, care înmatriculează o pondere foarte mică a studenților în această ramură de știință la nivel național, înregistrează valori semnificativ mai mari ale IC2.3. care evaluează cantitatea publicațiilor științifice indexate în baze de date internaționale. Este important să subliniem faptul că o singură universitate (Politehnica București) dintre cele 31 prezintă o


98

distribuție echilibrată a valorilor pentru cei patru indicatori. Această situație indică un efort constant și coerent de susținere și de derulare a activităților de cercetare științifică la nivel de universitate.

Tabelul coeficienților de corelație Spearman`s Rho între rangurile produse de primii doi indicatori ai clasei C2, respectiv primii doi ai clasei C1 ne arată o lipsă desăvârșita de consistență a clasei C1 (rs=0 între IC1.1 și IC1.2). Există însă o corelație relativă între IC2.1 și IC2.2 (rs=0,35) ceea se sugerează consistența clasei de

indicatori C2.


C2, PENTRU RAMURA DE ȘTIINȚĂ - INGINERIE MECANICĂ, MECATRONICĂ, INGINERIE INDUSTRIALĂ ȘI MANAGEMENT IC1.1 IC1.2 IC2.1 IC2.2

IC1.1 1 0 -0,10 0,37

IC1.2 0 1 -0,13 -0,09

IC2.1 -0,10 -0,13 1 0,35

IC2.2 0,37 -0,09 0,35 1


Indicatorii din clasa C2 au adus câștiguri financiare semnificative, peste pragul de 10% din totalul finanțării instituționale, pentru 6 universități din totalul de 21 care gestionează programe de studii din ramura de știință inginerie electrică, electronică și telecomunicații. La nivel global, pentru întreaga clasă de indicatori, pe prima poziție se situează o universitate comprehensivă, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, care a obținut aproape dublu față de finanțarea de bază, bazată pe numărul de studenți echivalenți, în baza performanțelor înregistrate de acești indicatori. Dintre cele 4 universități care concentrează majoritatea absolută a studenților înmatriculați în această ramura de știință, doar 2 au obținut alocări financiare semnificative în baza acestei clase de indicatori: Universitatea Tehnică din Cluj Napoca și Universitatea Politehnică din București.

Indicatorul care a influențat pozitiv cel mai mult finanțarea universităților dintre indicatorii din clasa 2 a fost IC1.3., ale cărui valori au determinat creșteri ale alocărilor financiare pentru aproape toate cele 21 de universități, cu 4 excepții. Dintre universitățile cele mai mari ca număr de studenți înmatriculați în această RS, Universitatea Tehnică din Cluj și Universitatea Politehnică din București au înregistrat cele mai ridicate valori. Numărul de publicații indexate în baze de date internaționale relevante este, în cazul acestor două universități dublat de valori semnificativ mai crescute și ale indicatorului IC2.2, care măsoară relevanța

Universități

U1

4-U

AV

U1

5-

UV

AB

C

U1

7-

UN

ITB

V

U2

6-U

CV

U2

8-U

GA

L

U3

4-

UO

RA

DEA

U3

5-U

PET

U3

6-U

PIT

U3

7-

UP

GP

L

U3

8-

UEM

R

U3

9-U

LSB

U4

0-U

SV

U4

1-U

VTG

U4

2-U

CB

U4

3-

UP

MTG

M

U0

1-U

PB

U0

2-U

TCB

U1

8-

UTC

LUJ

U2

5-

UN

IMA

CT

U2

9-

TUIA

SI

U4

6-

UP

TM

U0

4-

USA

MV

B

IC2.1-rank 4 30 25 15 26 5 8 2 11 23 9 10 13 16 14 22 1 18 19 12 27 20 IC2.2-rank 17 23 19 15 22 4 3 12 10 16 11 13 21 7 2 24 1 18 6 26 20 5 IC2.3-rank 23 27 22 29 25 5 1 16 11 13 6 14 28 4 7 24 3 21 9 18 17 15

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

14%

16%

18%

U14-UAVU17-UNITBVU28-UGALU35-UPETU37-UPGPLU39-ULSBU41-UVTGU43-UPMTGM

U01-UPBU18-UTCLUJU29-TUIASI

IC2.1 IC2.2 IC2.3 IC2.4

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C2, Cercetare științifică/creație artistică (Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială şi management)


99

activității științifice, prin impactul acesteia. De regulă, în cazul acestei RS relația dintre acești indicatori este direct proporțională și indică faptul că o producție științifică relativ crescută este însoțită adesea și de un impact semnificativ măsurat prin citări.

În ceea ce privește valorile înregistrate de indicatorul IC2.1., care măsoară calitatea resurselor umane, prin raportare la punctajele stabilite de CNATDCU pentru funcțiile universitare de conferențiar și profesor, Universitatea Politehnică din Timișoara deține una dintre cele mai bune poziții. De altfel, în cazul acestei universități influența acestui indicator a fost decisivă în depășirea pragului de 10% din finanțarea acordată în baza acestei clase de indicatori.

Această clasa de indicatori a produs un efect mediu asupra creșterii finanțării universităților care derulează programe de studii în ramura de științe inginerie electrică, electronică și telecomunicații. 6 din cele 21 de universități au înregistrat valori pe baza cărora alocațiile financiare au fost mai mari. Cazul Universității din Suceava este interesant, datorită creșterii foarte mari a alocării financiare. În cazul celor 4 universități care grupează majoritatea studenților din această ramură de știință, influența indicatorilor este vizibilă și mai puternică pentru Universitatea Politehnica din București și pentru Universitatea Tehnică din Cluj Napoca. În cazul Universității Politehnice din Timișoara este interesant de subliniat că doar prin punctajul foarte bun înregistrat pentru un singur indicator, cel referitor la calitatea resurselor umane, aceasta a reușit să atingă pragul minim de 10% din finanțarea instituțională și să îl depășească ușor.


IC2.2-rank

IC2.3-rank

U17-UNITBV 12 16 16

U26-UCV 18 12 10

U28-UGAL 16 9 7

U34-UORADEA 9 10 4

U35-UPET 7 2 1

U36-UPIT 4 11 19

U40-USV 20 20 21

U41-UVTG 11 15 11

U42-UCB 14 18 20

U01-UPB 13 17 13

U18-UTCLUJ 15 19 15

U25-UNIMACT 2 4 8

U29-TUIASI 10 13 12

U46-UPTM 19 14 9

La fel ca în cazul mecanicii și la inginerie electrică, electronică și telecomunicații clasa de indicatori C2 este consistentă (rs=0,37 între IC2.1 și IC2.2). Spre deosebire de ramura precedentă, la inginerie electrică, electronică și telecomunicații și indicatorii clasei C1 prezintă același nivel de consistență internă (rs=0,37 între IC1.1 și IC1.2). Există o corelație negativă între IC1.1 și IC2.2 (rs=-0,22) ceea ce arată o anumită inversiune a ierarhiilor produse de acești doi indicatori pentru această ramură de știință (tabelul 10).

0% 5% 10% 15% 20% 25%

U17-UNITBV

U26-UCV

U28-UGAL

U34-UORADEA

U35-UPET

U36-UPIT

U40-USV

U41-UVTG

U42-UCB

U01-UPB

U18-UTCLUJ

U25-UNIMACT

U29-TUIASI

U46-UPTM

IC2.1 IC2.2 IC2.3 IC2.4

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C2, Cercetare științifică/creație artistică (Inginerie electrică, electronică şi telecomunicaţii)


100


C2, PENTRU RAMURA DE ȘTIINȚĂ - INGINERIE ELECTRICĂ, ELECTRONICĂ ȘI TELECOMUNICAȚII IC1.1 IC1.2 IC2.1 IC2.2

IC1.1 1 0,37 0,37 -0,22 IC1.2 0,37 1 0,29 0,19

IC2.1 0,37 0,29 1 0,37

IC2.2 -0,22 0,19 0,37 1

Medicină

Indicatorii din clasa C2, care evaluează rezultatele în domeniul cercetării științifice, au oferit un avantaj semnificativ pentru 2, dintre cele 6 universități care oferă cursuri preponderent în această RS. Astfel, Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj Napoca și Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova au obținut rezultate semnificativ mai mari față de celelalte universități, în principal pe baza rezultatelor indicatorilor IC2.1. și IC2.2. Pentru Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș și Universitatea de Medicină din Iași, aplicarea acestor indicatori nu a adus resurse suplimentare semnificative ale alocărilor bugetare.

Indicatorii din clasa C2 cu cea mai mare influență asupra finanțării instituționale obținute de universitățile din această RS, au fost IC2.1. și IC2.3. IC2.2. a avut un impact important, însă în cazul doar a trei universități, dintre cele 6 care concentrează majoritatea studenților înmatriculați în această ramură de știință. Spre exemplu, UMF Craiova a obținut, în baza indicatorilor IC2.1. și IC2.3., alocări aproximativ duble (cu aproximativ 2% peste ponderea de 3% din finanțarea instituțională alocată fiecăruia dintre acești doi indicatori în parte). IC2.4. privind fondurile alocate proceselor de cercetare la nivel de universitate înregistrează valori extrem de reduse, confirmând și în acest caz finanțarea precară a cercetării științifice la nivelul universităților din România.

Indicatorii din clasa 2 au permis unor universități care înregistraseră rezultate mai slabe în cazul indicatorilor din clasa C1 să obțină resurse financiare suplimentare (peste alocările bazate pe formula care include doar numărul de studenți echivalenți unitari). De asemenea aceștia indică faptul că cercetarea științifică este slab finanțată în universitățile din România în general și în această RS în particular. În plus, acești indicatori arată faptul că, cel puțin în medicină, personalul încadrat pe funcții didactice reușește să publice un număr relativ ridicat de lucrări științifice, înregistrate în bazele de date internaționale relevante. Pe de altă parte, impactul acestor publicații, este, cu excepția personalului academic din două universități, unul relativ redus la nivelul comunității științifice internaționale.

Universități IC2.1-

rank

IC2.2-

rank

IC2.3-

rank

U17-UNITBV 4 7 9

U24-UNIOVCT 6 5 10

U28-UGAL 3 2 3

U34-UORADEA 5 3 4

U39-ULSB 11 4 5

U06-UMFCDB 2 9 8

U21-UMFCJ 10 13 11

U27-UMFCV 12 12 12

U32-UMFIASI 9 10 7

U44-UMFTGM 7 8 13

U49-UMFTM 8 11 6

0% 5% 10% 15% 20%

U17-UNITBV

U24-UNIOVCT

U28-UGAL

U34-UORADEA

U39-ULSB

U06-UMFCDB

U21-UMFCJ

U27-UMFCV

U32-UMFIASI

U44-UMFTGM

U49-UMFTM

IC2.1 IC2.2 IC2.3 IC2.4

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C2, Cercetare științifică/creație artistică (Medicină)


101


Clasa de indicatori C2, produc o diferențiere între universități mult mai clară decât cea prezentată anterior (v. secțiunea IV.1.1, RS Medicină Veterinară), prezentând un efect foarte puternic. Astfel, USAMV București și USAMV din Cluj Napoca înregistrează valori semnificativ mai mari, pentru toți indicatorii din această clasă și atrag alocări financiare semnificativ mai mari (de aproximativ 5%). Este interesant de observat faptul că, în cazul indicatorilor IC2.1 și IC2.2. valorile tind să fie invers proporționale; USAMV București înregistrând un punctaj mai bun în cazul IC2.1., însă punctând mai puțin în cazul IC2.2 (care măsoară impactul lucrărilor științifice publicate de cadrele didactice ale universității care predau în această ramură de știință). În timp ce în cazul USAMV Cluj Napoca, situația este inversă, astfel încât, pe baza valorilor acestor indicatori cele două universități obțin rezultate aproximativ egale.


IC2.2-rank

IC2.3-rank

U04-USAMVB 4 3 4

U19-USAMVCJ 3 4 3

U30-UAIASI 1 1 1

U47-USABTM 2 2 2

Sociologie

În ramura de știință sociologie, la clasa de indicatori ce vizează performanța în cercetare, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași este performantă, reușind să-și dubleze aproape alocația financiară aferentă acestei clase de indicatori. Universitatea din București se clasează pe locul al doilea, dar obține doar câteva procente peste alocația de bază pe student. În aceeași situație se află și Universitatea Babeș Bolyai din Cluj, în timp ce restul universităților pierd financiar pe acest indicator comparativ cu alocația de bază pe student echivalent. Este de remarcat cazul Universității din București care este abia pe locul 10 în ierarhia IC2.1 (calitatea resursei umane) pe această ramură de știință; această stare de fapt se poate explica printr-o structură relativ tânără a departamentelor aferente acestei RS (sociologie, asistență socială), cu un număr mai mare de asistenți și lectori și nu printr-o exigență mai scăzută a criteriilor de concurs în cazul Universității din București.

0% 5% 10% 15% 20%

U04-USAMVB

U19-USAMVCJ

U30-UAIASI

U47-USABTM

IC2.1 IC2.2 IC2.3 IC2.4

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C2, Cercetare


102

Universitati IC2.1 IC2.2 IC2.3

U05-UNIBUC 11 18 17

U12-SNSPA 5 17 1

U20-UBBCJ 15 16 16

U31-UAIC 17 19 20

U48-UVT 3 8 15

U13-UAB 8 3 10

U17-UNITBV 1 4 14

U26-UCV 9 11 1

U34-UORADEA 4 14 19

U35-UPET 13 7 12

U38-UEMR 6 6 11

U39-ULSB 2 13 18

Tabelul 4.11 ne indică o consistență internă relativ bună atât a C2, cât și a C1, cel puțin cu privire la primii doi indicatori din aceste clase (alegerea primilor doi indicatori din C1, respectiv C2, are la bază importanța acestora întrucât însumat aceștia constituie mai mult de 50% din totalul finanțării alocate claselor respective). O corelație pozitivă de aproximativ 0,30 între IC2.1 și IC2.2, respectiv între IC1.1 și IC1.2 ne arată o consistență internă acceptabilă. Pe de altă parte însă, există o corelație mai puternică, însă în sens negativ între IC2.2 și primii doi indicatori din C1, precum și între IC2.1 și IC1.1, ceea ce înseamnă ca ierarhiile produse de acestea sunt inversate, limitând astfel diferențierea alocărilor financiare.


C2, PENTRU RAMURA DE ȘTIINȚĂ SOCIOLOGIE IC1.1 IC1.2 IC2.1 IC2.2

IC1.1 1 0,31 -0,40 -0,40

IC1.2 0,31 1 0,07 -0,51

IC2.1 -0,40 0,07 1 0,32

IC2.2 -0,40 -0,51 0,32 1

Științe politice

Similar sociologiei, în cazul Științelor Politice, cele trei mari universități ce dețin peste 65% din numărul total de studenți: SNSPA, Universitatea Babeș Bolyai din Cluj și Universitatea din București, în această ordine, ocupă primele trei locuri în ierarhia indicatorilor C2. Totuși, se observă un fenomen întrucâtva similar celui din sociologie: ierarhiile sunt oarecum inversate pe C2 comparativ cu C1 cel puțin între grupa de universități preponderent socio-umane (incluzând furnizorii cei mai mari în această ramură de știință) și cea a universităților comprehensive. În ceea ce privește performanța în cercetare, în rândul universităților comprehensive, se observă avansul evident al Universității din Suceava, care are performanțe similare cu cel de socio-umane pe această clasă de indicatori. Structura pe indicatori are însă particularități diferite între cele două tipuri de universități. De pildă, dacă în rândul celor socio-umane, aportul indicatorului IC2.2, impactul cercetării științifice, măsurat pe baza indicelui h Hirsch, are o pondere importantă, cel puțin în rândul Universității din București, respectiv SNSPA, în cazul Universității din Suceava mai degrabă indicatorul IC2.1 contribuie substanțial în alocația repartizată. Universitatea din Oradea se remarcă prin scoruri echilibrate atât pentru IC2.1, cât și pentru IC2.2, dar pierde pe indicatorii IC2.3 și IC2.4.

0% 2% 4% 6% 8% 10% 12% 14% 16% 18% 20%

U05-UNIBUC

U12-SNSPA

U20-UBBCJ

U31-UAIC

U48-UVT

U13-UAB

U17-UNITBV

U26-UCV

U34-UORADEA

U35-UPET

U38-UEMR

U39-ULSB

IC2.1 IC2.2 IC2.3 IC2.4

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C2, Cercetare științifică/creație artistică (Sociologie)


103

Universități IC2.1 IC2.2 IC2.3

U05-UNIBUC 8 13 14

U12-SNSPA 9 15 15

U20-UBBCJ 12 12 12

U31-UAIC 13 3 1

U48-UVT 4 8 1

U26-UCV 10 11 1

U28-UGAL 1 1 1

U34-UORADEA 11 14 11

U39-ULSB 3 9 1

U40-USV 15 4 13

Coeficientul de corelație între ranguri, Spearman`s Rho, calculat între indicatorii IC1.1, IC 1.2, IC2.1, respectiv IC2.2 pentru ramura de știință - științe politice (Tabelul 12) este mai consistent în cazul științelor politice decât în cazul sociologiei. În cazul științelor politice, indicatorul IC1.1 este negativ corelat IC1.2 și mai degrabă lipsit de corelație față de IC2.1 și IC2.2. La fel ca în cazul sociologiei, există o consistență internă importantă la nivelul primilor doi indicatori din C2 (rs = 0,47 între IC2.1 și IC2.2). De asemenea, există o corelații pozitive ale acestor doi indicatori cu IC1.2, raportul numărului de studenți de la ciclul de master și numărul de studenți de la ciclul de licență, în timp ce IC1.1 pare să producă rezultate incomparabile atât cu cele ale IC1.2, cât și cu cei doi indicatori din C2.


C2, PENTRU RAMURA DE ȘTIINȚĂ - ȘTIINȚE POLITICE IC1.1 IC1.2 IC2.1 IC2.2

IC1.1 1 -0,13 0,05 0,14

IC1.2 -0,13 1 0,52 0,25

IC2.1 0,05 0,52 1 0,47

IC2.2 0,14 0,25 0,47 1

Filologie

Și în ramura de știință filologie, cercetarea științifică/creația artistică ne prezintă un tablou diferit față de cel al clasei de indicatori C1. Spre deosebire de C1, universitățile mari care înregistrau pierderi pe acea clasă de indicatori, respectiv Universitatea „Al.I. Cuza din Iași și Universitatea din București ocupă primele locuri în ierarhia C2. UBB Cluj se află în zona neutră, în timp ce Universitatea de Vest din Timișoara, a patra în ordinea mărimii pe această ramură de știință pierde aproximativ jumătate din finanțarea de bază care ar fi fost echivalentă acestui indicator. De asemenea, oarecum surprinzător, Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești este a patra în ierarhia generală pe această clasă de indicatori, cu un câștig net de aproximativ 2% în plus față cât ar fi fost alocația standard (sau de bază) echivalentă acestei clase de indicatori. Rezultatul este surprinzător întrucât pe C1 această universitate se plasează ultima în ierarhia finanțării pe ramura de știință filologie. Inversiunea nu se oprește aici în acest domeniu, Universitatea din Pitești, prima în ierarhia C1, este ultima în ierarhia C2. Universitatea Transilvania din Brașov are o soartă similară pe C2, în timp ce se plasa în zona mediană sau neutră a ierarhiei pe C1. Dacă analizăm structura pe indicatori de calitate în cazul performerilor din această clasă de indicatori, din domeniul filologie, observăm că în cazul Universității din Iași și a celei din București toți indicatorii componenți au un aport echilibrat, în timp ce la Ploiești aportul indicatorilor IC2.1, respectiv IC2.3 au un aport disproporționat în comparație cu IC2.2 și IC2.4. În timp ce calitatea resursei umane, respectiv performanța activității științifice sunt ridicate, impactul, dar și fondurile atrase de universitate ocupă poziții mai scăzute în ierarhie. Similar, la Universitatea Ovidius din Constanța, precum și la Universitatea din Galați contribuția IC2.3 este disproporționată în raport cu ceilalți indicatori. Ambele aceste universități se plasează puțin sub nivelul median în privința alocărilor însumate pe această

0% 2% 4% 6% 8% 10% 12% 14% 16%

U05-UNIBUC

U12-SNSPA

U20-UBBCJ

U31-UAIC

U48-UVT

U26-UCV

U28-UGAL

U34-UORADEA

U39-ULSB

U40-USV

IC2.1 IC2.2 IC2.3 IC2.4

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C2, Cercetare științifică/creație artistică (Ştiinţe politice)


104

clasă de indicatori. Acest lucru sugerează unele probleme privind consistența indicatorilor acestei clase, în cazul filologiei.


IC2.2-rank

IC2.3-rank

U05-UNIBUC 17 22 15

U20-UBBCJ 15 18 12

U31-UAIC 19 21 20

U48-UVT 10 13 1

U13-UAB 7 23 1

U15-UVABC 22 17 1

U17-UNITBV 4 14 1

U24-UNIOVCT 12 7 22

U26-UCV 14 15 14

U28-UGAL 9 11 18

U34-UORADEA 11 10 16

U36-UPIT 6 1 1

U37-UPGPL 18 8 23

U39-ULSB 13 5 17

U40-USV 16 20 19

U43-UPMTGM 23 19 11

Având în vedere fenomenul de inversiune mai sus menționat în cazul filologiei, am calculat coeficientul de corelație Spearman`s Rho între indicatorii IC1.1 și IC1.2, respectiv IC1.1 și IC2.1. Rezultatele ne arată că există o inconsistență la nivelul clasei de indicatori C1, respectiv între IC1.1 și IC1.2 există o corelație negativă, în timp ce în cazul C2, există o corelație pozitivă între IC2.1 și IC2.2. O corelație pozitivă este și între IC1.2 și IC2.2, în timp ce IC1.2 este corelat negativ cu toți ceilalți trei indicatori, ceea ce poate semnala o problemă de consistență a acestui indicator în cazul ramurii de știință filologie (Tabelul 4.13).


C2, PENTRU RAMURA DE ȘTIINȚĂ – FILOLOGIE IC1.1 IC1.2 IC2.1 IC2.2

IC1.1 1 -0,31 -0,45 -0,44

IC1.2 -0,31 1 -0,04 0,27

IC2.1 -0,45 -0,04 1 0,44

IC2.2 -0,44 0,27 0,44 1

0% 5% 10% 15% 20%

U05-UNIBUC

U20-UBBCJ

U31-UAIC

U48-UVT

U13-UAB

U15-UVABC

U17-UNITBV

U24-UNIOVCT

U26-UCV

U28-UGAL

U34-UORADEA

U36-UPIT

U37-UPGPL

U39-ULSB

U40-USV

U43-UPMTGM

IC2.1 IC2.2 IC2.3 IC2.4

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C2, Cercetare științifică/creație artistică (Filologie)


105

Teatru și artele spectacolului

Clasa de indicatori C2 produce rezultate surprinzătoare în ramura de știință teatru și artele spectacolului. Astfel, Universitatea de Artă Teatrală din București, liderul domeniului din punct de vedere al numărului de studenți (1/3 din numărul total de studenți) ocupă ultima poziție pe această clasă de indicatori (UNATCB înregistra un scor relativ neutru pe C1). A doua în ordinea mărimii, Universitatea de Arte din Târgu Mureș devansează doar Bucureștiul și Sibiul și obține un scor relativ inferior medianei, înregistrând pierderi față de nivelul alocației de bază pe această clasă de indicatori. Pe de altă parte, UBB Cluj este performera domeniului reușind aproape să-și dubleze alocația financiară și având un aport echilibrat al celor patru indicatori. Pe locul doi se situează Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași care înregistrează ușoare pierderi doar pe indicatorul IC2.4. Câștigătoare netă pe această clasă de indicatori este Universitatea Ovidius din Constanța, o universitate în care aceste programe de studii ocupă o pondere de 3%, una foarte mică.


IC2.2-rank

IC2.3-rank

U20-UBBCJ 4 1 4

U24-UNIOVCT 5 6 2

U39-ULSB 6 7 7

U10-UNATCB 9 7 6

U33-UAGEIASI 1 2 1

U45-UATGM 7 5 5

0% 5% 10% 15% 20%

U20-UBBCJ

U24-UNIOVCT

U39-ULSB

U10-UNATCB

U33-UAGEIASI

U45-UATGM

IC2.1 IC2.2 IC2.3 IC2.4

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C2, Cercetare științifică/creație artistică (Teatru şi artele spectacolului)


106

Arte Vizuale (fără Istoria și teoria artei)

Clasa de indicatori C2, care măsoară performanțele în creația artistică ale universității sunt invers proporționali cu cei care evaluează procesul de predare învățare. Astfel, Universitatea de Arte "George Enescu" Iași este singura universitate care obține un plus de 4% din finanțarea instituțională în baza acestor indicatori. Universitatea de Arte din București și Universitatea de Artă și Design din Cluj Napoca nu reușesc să atingă pragul minim de 10%. Scorurile universităților pentru indicatorii din această clasă indică o distribuție neuniformă a valorilor înregistrate excelând în cazul unuia dintre ei și înregistrând valori reduse în cazul celorlalți. Universitatea de Arte ”George Enescu” din Iași este singura care înregistrează valori semnificativ ridicate pentru toți indicatorii din această clasă cu excepția IC 2.4.

Concluzii

În toate cazurile analizate se remarcă o consistență internă acceptabilă pentru cei mai importanți doi indicatori din clasa de indicatori C2, coeficientul de corelație Spearman`s Rho, rr, luând valori între 0,32 (pentru RS sociologie) și 0,59 (pentru RS matematică). Se observă faptul că ierarhiile produse prin aplicarea indicatorilor din C2 sunt inversate de ierarhiile produse prin aplicarea clasei de indicatori C1. Această inversiune poate diminua din efectele produse de aplicarea indicatorilor de calitate asupra nivelului finanțării, reducând din diferențele de alocare față de repartizarea de bază, în care nu s-ar fi aplicat indicatorii de calitate. Alocările rezultate pe baza ierarhiilor produse de C2 avantajează în general universitățile mai mari sau dominante pe anumite ramuri de știință (fie că dețin o proporție importantă a numărului de studenți pe aceea ramură, fie că sunt specializate într-un domeniu apropiat ramurii).

Indicatorii din clasa C2 au adus cele mai mari câștiguri, în ceea ce privește finanțarea suplimentară, universităților mari, comprehensive, care gestionează programe de studii în aproape toate ramurile de știință. Prin comparație, universitățile mai mici, în ceea ce privește numărul studenților înmatriculați pe ramuri de științe, sau numărul angajaților pe funcții universitare, nu au reușit, de cele mai multe ori, să se apropie nici măcar de pragul de mijloc al alocării maxime de 10%, acordată acestui indicator. Există totuși unele domenii, precum cel al științelor medicale sau al artelor și sportului unde aceste diferențe de mărime dintre universități nu contează. Asta datorită faptului că, de regulă, universitățile care derulează programe de studii în aceste domenii sunt universități specializate și au caracteristici relativ similare în ceea ce privește efectivele de studenți și cele de cadre didactice.


IC2.2-rank

IC2.3-rank

U48-UVT 10 1 12

U14-UAV 6 1 14

U34-UORADEA

9 15 10

U09-

UNARTE 8 13 13

U23-UADCJ 14 10 11 U33-

UAGEIASI 13 14 15

0% 2% 4% 6% 8% 10% 12% 14% 16%

U48-UVT

U14-UAV

U34-UORADEA

U09-UNARTE

U23-UADCJ

U33-UAGEIASI

IC2.1 IC2.2 IC2.3 IC2.4

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C2, Cercetare științifică/creație artistică (Arte vizuale (fără Istoria şi teoria artei))


107

Indicatorii cuprinși în această clasă care au produs cele mai mari diferențieri între universități, în toate ramurile de științe analizate, au fost cei care solicitau înregistrarea scorului aferent aplicării grilei de evaluarea a CNATDCU pentru funcții universitare de conferențiar, respectiv profesor universitar (IC2.1.) și cel referitor la performanța activității științifice / creației artistice (IC2.3.). Acești indicatori sunt mai ușor de măsurat, având un conținut informațional cantitativ și relativ coliniar (scorul CNATDCU este calculat în toate ramurile de științe și pe baza numărului efectiv de lucrări, acestea primind însă punctaje diferite în funcție de tipul lor). Faptul că indicatorii menționați au efect mai mare asupra finanțării, coroborat cu influența semnificativ mai redusă a indicatorilor care măsoară impactul produselor de cercetare, precum și fondurile alocate cercetării științifice, indică o altă necesitate sistemică pentru viitor, orientarea preponderentă pentru calitatea cercetării și gradul ei de relevanță.


108

IV.3. Clasa de indicatori C3. Orientare internațională

Indicatorii de calitate asociați clasei C3 Orientare Internațională reflectă capacitatea universităților de a oferi programe de mobilității studenților (de tip outgoing pentru studenții proprii, cât și de tip incoming pentru cei străini în instituția proprie, precum și de a susține programe de studii în limbi de circulație internațională. În acest sens, Indicatorul IC3.1 arată contribuția universităților la diversificarea ofertei educaționale de care beneficiază studenții ERASMUS. Indicatorul IC3.2 reflectă calitatea universităților sub aspectul internaționalizării ofertei educaționale proprii. Fiecare dintre cei doi indicatori are o pondere de 5% din totalul de 10% alocat clasei de indicatori C3.

În această secțiune vor fi prezentate analizele rezultatelor pe indicatorilor de calitate din clasa C3 Orientare Internațională (în special pe selecția de ramuri de știință realizată și în cazul celorlalte clase de indicatori), cât și analiza datelor în baza cărora au fost calculați indicatorii de calitate.

IV.3.1. Analiză rezultatelor aplicării indicatorilor de calitate C3 Orientare Internațională

Această clasă de indicatori constituie 2,65% din finanțarea instituțională, respectiv 10% din finanțarea suplimentară. Această clasă conține doi indicatori, unul care este măsurat la nivel instituțional (IC3.1.) și al doilea măsurat la nivelul ramurii de știință în care universitățile au studenți înmatriculați (IC3.2.) Cei doi indicatori sunt (ponderile lor în finanțarea suplimentară fiind trecute în paranteze):

• IC3.1 Ponderea mobilităților studențești prin programul ERASMUS (5%);

• IC3.2 Ponderea studenților străini înscriși în programe de studii (5%).

După cum era de așteptat ponderea mobilităților studențești prin programul ERASMUS deține un rol principal

în această clasă de indicatori. Universitățile din România sunt în continuare puțin cunoscute la nivel global și

au o prezență relativ scăzută în clasamentele internaționale, globale, realizate la nivel mondial sau european.

Astfel, înmatricularea unor studenți străini rămâne limitată la nivelul domenii specifice (spre exemplu

medicină), precum și geografic la un areal destul de ușor identificabil. În plus, acordarea unor burse din partea

statului român contribuie la un număr fix de înmatriculări ale persoanelor cetățene ale Republicii Moldova,

fapt ce nu permite diferențierea universităților între ele în ceea ce privește gradul de internaționalizare.

Putem considera că studenții din universitățile comprehensive și cei înmatriculați în universități care

gestionează preponderent programe de studii în domeniul artelor și al sportului participă în proporție mai

mare la mobilități de tip ERASMUS și de asemenea că acest tip de universități sunt mai bine conectate,

primind studenți care beneficiază de burse ERASMUS, față de altele. În cazul acestor clase de universități

însă, indicatorul nu diferențiază foarte mult în interiorul clasei. Putem considera, din perspectiva relevanței

metodologice că acest indicator nu reprezintă un indicator care să diferențieze clar universitățile de un

anumit tip, așadar are o relevanță relativ scăzută.

Indicatorii privind internaționalizarea descriu o imagine relativ sumbră a universităților din România. Acestea

sunt puțin conectate la fluxurile internaționale de studenți și relativ puțin atractive pentru studenți din alte

state care doresc înmatricularea într-un program de studii universitare și care, de cele mai multe ori, sunt

dispuși să achite taxe de școlarizare. Este evident faptul că problematica internaționalizării programelor de

studii universitare, elaborarea unei strategii la nivel de sistem în această privință și dezvoltarea unor planuri

organizaționale interne realiste în acest domeniu ar trebui să reprezinte o prioritate la nivelul sistemului

național de învățământ superior.


109

1,4%

1,3%

1,7%

1,9%

2,4%

2,0%

2,6%

0,5%

1,8%

2,1%

0,3%

0,7%

0,6%

1,8%

1,1%

0,8%

0,3%

0,3%

1,1%

0,8%

0,4%

0,5%

2,3%

0,9%

0,2%

1,2%

2,3%

1,6%

2,3%

0,1%

2,5%

0,2%

0,5%

2,5%

0,4%

0,0%

1,7%

1,6%

0,1%

2,6%

2,2%

2,6%

0,6%

1,7%

0,7%

2,6%

2,6%

2,4%

1,3%

0,8%

1,0%

0,7%

1,3%

2,1%

1,8%

1,3%

0,9%

2,3%

0,7%

1,3%

0,8%

2,1%

0,7%

1,5%

0,6%

1,6%

1,9%

1,0%

1,7%

0,7%

0,1%

0,7%

1,9%

2,0%

0,9%

2,0%

1,8%

0,8%

1,1%

2,3%

0,6%

1,9%

0,6%

1,6%

0,4%

1,4%

2,0%

1,5%

1,6%

1,9%

2,2%

1,3%

1,9%

0,7%

0,6%

1,4%

1,9%

1,3%

0,0% 0,5% 1,0% 1,5% 2,0% 2,5% 3,0% 3,5% 4,0% 4,5%

U05-UNIBUC

U07-ASE

U12-SNSPA

U20-UBBCJ

U31-UAIC

U48-UVT

U13-UAB

U14-UAV

U15-UVABC

U17-UNITBV

U24-UNIOVCT

U26-UCV

U28-UGAL

U34-UORADEA

U35-UPET

U36-UPIT

U37-UPGPL

U38-UEMR

U39-ULSB

U40-USV

U41-UVTG

U42-UCB

U43-UPMTGM

U01-UPB

U02-UTCB

U18-UTCLUJ

U25-UNIMACT

U29-TUIASI

U46-UPTM

U06-UMFCDB

U21-UMFCJ

U27-UMFCV

U32-UMFIASI

U44-UMFTGM

U49-UMFTM

U04-USAMVB

U19-USAMVCJ

U30-UAIASI

U47-USABTM

U03-UAIMB

U08-UNMB

U09-UNARTE

U10-UNATCB

U11-ANEFSB

U22-AMGD

U23-UADCJ

U33-UAGEIASI

U45-UATGM

Total

IC3.1 IC3.2

Graficul 4.12 Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C3, Orientare internațională (Total)


110

Indicatorii din această clasă produc, în cazul unor ramuri de știință, efecte neașteptate, chiar surprinzătoare.

De exemplu, în ramuri de știință precum sociologia, matematica sau filologia universități care obțin în cazul

primelor clase de indicatori obțin rezultate mai puțin semnificative, dețin poziții înalte în ierarhiile generate

de rezultatele înregistrate pentru această clasă de indicatori. Spre exemplu:

Matematică

Referitor la orientarea internațională în matematică, situația este întrucâtva contrară performanței științifice. Universitățile perdante la clasa de indicatori C2 se remarcă prin performanțe relativ ridicate pe IC3.2, respectiv Universitatea Lucian Blaga din Sibiu ocupă locul 1 în ierarhia universităților cu pondere importantă de studenți în această ramură de știință (ocupă locul 2 în ierarhia generală întrucât pe primul loc se află o universitate ce înmatriculează sub 2% din numărul de studenți ai RS, prin urmare un furnizor mai puțin important în această RS). De asemenea, Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău este imediat în urma universității sibiene la IC3.2, însă este de notat că, paradoxal, acestea două se aflau la coada ierarhiei pe clasa de indicatori C2.

În cazul altor ramuri de știință, cum ar fi unele dintre cele inginerești, această clasă de indicatori este corelată cu rezultatele pozitive înregistrate de universități și în cazul claselor 1 și 2. Spre exemplu:


Universitatea Maritimă din Constanța, Universitatea Tehnică de Construcții București, Universitatea Politehnică din București și Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași, au obținut alocări financiare aproape duble pe baza valorilor înregistrate pentru acest indicator. În termeni reali vorbim despre aproximativ 1% din finanțarea instituțională în plus. În termeni simbolici însă, orientarea internațională a universităților specializate în ramura de știință inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială și management este evident mai susținută decât în cazul universităților comprehensive.

Universități

U0

5-

UN

IBU

C

U2

0-

UB

BC

J

U3

1-

UA

IC

U4

8-

UV

T

U1

3-

UA

B

U1

4-

UA

V

U1

5-

UV

AB

C

U1

7-

UN

ITB

V

U2

4-

UN

IOV

C

T

U2

6-

UC

V

U3

6-

UP

IT

U3

7-

UP

GP

L

U3

9-

ULS

B

U4

3-

UP

MTG

M

IC3.2-rank 9 8 16 12 17 11 18 10 14 13 5 6 19 1

00%

01%

02%

03%

04%

U05-UNIBUCU20-UBBCJU31-UAICU48-UVTU13-UABU14-UAVU15-UVABCU17-UNITBVU24-UNIOVCT

U26-UCVU36-UPITU37-UPGPLU39-ULSBU43-UPMTGM

IC3.2

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C3, Orientare internațională (Matematică)

2,

00%

01%

01%

02%

02%

03%

03%

04%

04%

05%

U14-UAVU17-UNITBVU28-UGALU35-UPETU37-UPGPLU39-ULSBU41-UVTGU43-UPMTGMU01-UPBU18-UTCLUJU29-TUIASI

IC3.2

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C3, Orientare internațională (Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială şi management)2,


111


Universitatea Tehnică ”Gheorghe Asachi” din Iași, care se află între primele patru universități din România în ceea ce privește ponderea studenților înmatriculați în programe de studii aflate în această ramură de științe, a beneficiat de o dublare a ponderii finanțării obținute în baza IC3.2. (aproximativ 2,5% din finanțarea instituțională totală). Alte universități care au înregistrat performanțe notabile, care au determinat creșteri ale alocărilor financiare, au fost Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați, Universitatea Politehnica din București, Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești și Universitatea Tehnică din Cluj Napoca.

Medicină

În ceea ce privește internaționalizarea, universitățile specializate de profil, din orașele Cluj Napoca, Iași și Timișoara reprezintă cele mai importante trei centre universitare care reușesc sa atragă astfel de persoane. La polul opus se află UMF Craiova și UMF Târgu Mureș, care dețin cea mai mică pondere a numărului de persoane care dețin cetățenia altor state înmatriculate în programele de studii oferite.

Universități

U1

4-U

AV

U1

5-U

VA

BC

U1

7-U

NIT

BV

U2

6-U

CV

U2

8-U

GA

L

U3

4-U

OR

AD

EA

U3

5-U

PET

U3

6-U

PIT

U3

7-U

PG

PL

U3

8-U

EMR

U3

9-U

LSB

U4

0-U

SV

U4

1-U

VTG

U4

2-U

CB

U4

3-U

PM

TGM

U0

1-U

PB

U0

2-U

TCB

U1

8-U

TCLU

J

U2

5-U

NIM

AC

T

U2

9-T

UIA

SI

U4

6-U

PTM

U0

4-U

SAM

VB

IC3.2-rank 4 27 11 2 30 9 14 7 26 20 8 24 3 5 12 25 28 17 29 23 13 6


U17-UNITBV 5

U26-UCV 6

U28-UGAL 21

U34-UORADEA 3

U35-UPET 14

U36-UPIT 8

U40-USV 12

U41-UVTG 10

U42-UCB 1

U01-UPB 17

U18-UTCLUJ 13

U25-UNIMACT 7

U29-TUIASI 20

U46-UPTM 9


U17-UNITBV 5

U24-UNIOVCT 14

U28-UGAL 6

U34-UORADEA 12

U39-ULSB 4

U06-UMFCDB 9

U21-UMFCJ 13

U27-UMFCV 7

U32-UMFIASI 11

U44-UMFTGM 8

U49-UMFTM 10

00% 01% 01% 02% 02% 03% 03% 04% 04% 05%

U17-UNITBV

U26-UCV

U28-UGAL

U34-UORADEA

U35-UPET

U36-UPIT

U40-USV

U41-UVTG

U42-UCB

U01-UPB

U18-UTCLUJ

U25-UNIMACT

U29-TUIASI

U46-UPTM

IC3.2

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C3, Orientare internațională (Inginerie electrică, electronică şi telecomunicaţii)2

00% 01% 01% 02% 02% 03% 03% 04% 04% 05%

U17-UNITBV

U24-UNIOVCT

U28-UGAL

U34-UORADEA

U39-ULSB

U06-UMFCDB

U21-UMFCJ

U27-UMFCV

U32-UMFIASI

U44-UMFTGM

U49-UMFTM

IC3.2

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C3, Orientare internațională

2


112


Indicatorul IC3.2. care măsoară gradul de internaționalizare al programelor de studii ale universităților, prin raportarea numărului de studenți cetățeni străini la numărul total al studenților înmatriculați în această ramură de știință, arată faptul că ponderea acestora este cea mai mare în cazul USAMV Cluj, urmată de USAMV a Banatului din Timișoara, USAMV Iași și USAMV București.

Sociologie

În ceea ce privește orientarea internațională numărul de studenți străini înscriși în programele de studiu din acesta RS, locurile fruntașe le ocupă Universitatea din Petroșani, respectiv cea din Reșița. Conform datelor raportate, acestea sunt universitățile cu cea mai pronunțată orientare internațională în sociologie.


U04-USAMVB 1

U19-USAMVCJ 4

U30-UAIASI 2

U47-USABTM 3

Universități IC3.2

U05-UNIBUC 11

U12-SNSPA 5

U20-UBBCJ 15

U31-UAIC 17

U48-UVT 3

U13-UAB 8

U17-UNITBV 1

U26-UCV 9

U34-UORADEA 4

U35-UPET 13

U38-UEMR 6

U39-ULSB 2

00% 01% 01% 02% 02% 03% 03% 04% 04% 05%

U04-USAMVB

U19-USAMVCJ

U30-UAIASI

U47-USABTM

IC3.2

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C3, Orientare internațională (Medicină veterinară) 2

00% 01% 01% 02% 02% 03% 03% 04% 04% 05%

U05-UNIBUC

U12-SNSPA

U20-UBBCJ

U31-UAIC

U48-UVT

U13-UAB

U17-UNITBV

U26-UCV

U34-UORADEA

U35-UPET

U38-UEMR

U39-ULSB

IC3.2

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C3, Orientare internațională (Sociologie) 2


113

Științe politice

În privința orientării internaționale în domeniul științe politice se remarcă, similar clasei C1, universitățile comprehensive. Universitatea din Craiova, cea din Galați, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, respectiv Universitatea din Suceava au performanțe superioare pe indicatorul IC3.2 comparativ cu universitățile specializate și în special comparativ cu cele mai mari universități ale domeniului (SNSPA, UBB Cluj, UB).

Filologie

Filologia din Galați, Bacău, Constanța înregistrează indicatorii relativi cei mai mari în privința orientării internaționale în timp ce Bucureștiul și Clujul (cei mai mari furnizori de programe de studiu în filologie) sunt printre ultimele în privința acestui indicator. Universitatea Babeș Bolyai din Cluj reușește să devanseze doar Universitatea Petrol și Gaze din Ploiești, respectiv Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș în ierarhia produsă de IC3.2. iar Universitatea din București reușește, pe lângă acestea, să devanseze Universitatea din Oradea, fiind depășită de toate celelalte universități.

Universități IC3.2

U05-UNIBUC 5

U12-SNSPA 4

U20-UBBCJ 10

U31-UAIC 7

U48-UVT 6

U26-UCV 11

U28-UGAL 16

U34-UORADEA 9

U39-ULSB 14

U40-USV 15


U05-UNIBUC 17

U20-UBBCJ 15

U31-UAIC 19

U48-UVT 10

U13-UAB 7

U15-UVABC 22

U17-UNITBV 4

U24-UNIOVCT 12

U26-UCV 14

U28-UGAL 9

U34-UORADEA 11

U36-UPIT 6

U37-UPGPL 18

U39-ULSB 13

U40-USV 16

U43-UPMTGM 23

00% 01% 01% 02% 02% 03% 03% 04% 04% 05%

U05-UNIBUC

U20-UBBCJ

U31-UAIC

U48-UVT

U13-UAB

U15-UVABC

U17-UNITBV

U24-UNIOVCT

U26-UCV

U28-UGAL

U34-UORADEA

U36-UPIT

U37-UPGPL

U39-ULSB

U40-USV

U43-UPMTGM

IC3.2

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C3, Orientare internațională (Filologie)

2

00% 01% 01% 02% 02% 03% 03% 04% 04% 05%

U05-UNIBUC

U12-SNSPA

U20-UBBCJ

U31-UAIC

U48-UVT

U26-UCV

U28-UGAL

U34-UORADEA

U39-ULSB

U40-USV

IC3.2

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C3, Orientare internațională (Ştiinţe politice)


114

Teatrul și artelor spectacolului

În privința internaționalizării în ramura de știință a teatrului și artelor spectacolului, Universitatea de Arte din Târgu Mureș ocupă locul fruntaș, urmată fiind de Cluj și Iași, în timp ce UNATC din București, liderul pieței de formare în acest domeniu, înregistrează pierderi (date consecvente situației similare de la C1 și C2).

Arte Vizuale (fără Istoria și teoria artei)

Universitatea de Arte din București și Universitatea de Artă ”George Enescu” din Iași obțin scoruri pozitive, în timp ce Universitatea de Artă și Design din Cluj Napoca obține un scor care nu îi permite să acceseze resurse financiare suplimentare în cadrul finanțării instituționale.

00% 01% 01% 02% 02% 03% 03% 04% 04% 05%

U20-UBBCJ

U24-UNIOVCT

U39-ULSB

U10-UNATCB

U33-UAGEIASI

U45-UATGM

IC3.2

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C3, Orientare internațională (Teatru şi artele spectacolului)


U20-UBBCJ 6

U24-UNIOVCT 1

U39-ULSB 3

U10-UNATCB 4

U33-UAGEIASI 5

U45-UATGM 8

00% 01% 01% 02% 02% 03% 03% 04% 04% 05%

U48-UVT

U14-UAV

U34-UORADEA

U09-UNARTE

U23-UADCJ

U33-UAGEIASI

IC3.2

Pondere indicatori calitate aplicați 2016 - Clasa C3, Orientare internațională (Arte vizuale (fără Istoria şi teoria artei))2


115

IV.3.2. Analiză descriptivă a datelor suport - indicatorilor de calitate clasa C3 Orientare Internațională

Următoarea secțiune este dedicată analizei datelor care au stat la baza calculelor indicatorilor de calitate specifici clasei C3. Datele suport utilizate sunt prezentate în tabelul de mai jos:

IC3.1. Mobilități studenți prin ERASMUS, media pe ultimii 4 ani

În ultimii 4 ani universitari prin intermediul programului ERASMUS la universitățile publice din România au studiat 7.373 studenți străini (incoming) la o medie de 1.793 studenți pe an universitar. În cazul studenților români (outgoing) care au studiat la universități din străinătate prin intermediul programelor ERASMUS, în același interval temporar avem un număr total de 19.644 studenți cu o medie de 4.911 studenți pe an universitar.

GRAFICUL 4.13 - EVOLUȚIA NUMĂRULUI STUDENȚILOR STRĂINI INCOMING ÎN ROMÂNIA ȘI A STUDENȚILOR ROMÂNI OUTGOING

PRIN PROGRAMUL ERASMUS (ANII UNIVERSITARI 2011/2012 – 2014/2015)

Observăm un trend ascendent semnificativ în ceea ce privește numărul studenților români care au studiat la universități din străinătate prin programului ERASMUS. În acest sens, comparativ cu anul universitar 2011/2012 când existau 4.111 studenți români ERASMUS, în anul universitar 2014/2015 avem un număr de 5.907 studenți, cifră care indică o creștere de 43,6%. Referitor la numărul studenților străini ERASMUS putem identifica o creștere procentuală și mai mare, de 62,3% (+ 900 studenți) numărul acestora crescând de la 1.443 în anul universitar 2011/2012 la 2.343 în anul universitar 2014/2015. Creșterea considerabilă a numărului de studenți străini ERASMUS poate indica o mai mare vizibilitate și atractivitate a programelor de studii oferite de către universitățile din România. Dacă ne raportăm la anul universitar 2013/2014, an pentru care există date referitoare la evoluția programului ERASMUS14, avem un număr total de 272.497 studenți care au mers într-o altă țară europeană decât cea natală pentru a studia prin intermediul acestui program indicând o creștere constantă de aproximativ 2% de la un an la altul. Comparativ cu alte state la nivel

14 Sursa: http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/education/library/statistics/erasmus-plus-facts-figures_en.pdf

1,443 1,794 1,7932,343

4,1114,509

5,117

5,907

2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015

Studenți Străini Incoming Studenți Români Outgoing

Denumire indicator Date

C3.1 Ponderea mobilităților studențești prin programul ERASMUS, ERASMUS MUNDUS și alte tipuri de programe

• Numărul de studenți fizici (Erasmus – români, bugetați și cu taxă) și Numărul de studenți fizici (Erasmus – străini, bugetați și cu taxă)

• Numărul total de studenți fizici (bugetați și cu taxă), de la toate ciclurile universitare de studii (L, M și D)

C3.2 Ponderea studenților străini înscriși în programe de studii

• Numărul de studenți fizici (Licență – străini, bugetați și cu taxă) și numărul de studenți fizici (Master – străini, bugetați și cu taxă)

• Numărul total de studenți fizici (Bugetați și cu Taxă), de la toate ciclurile universitare de studii (L, M și D)

http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/education/library/statistics/erasmus-plus-facts-figures_en.pdf


116

european, raportându-ne la datele din 2013/2014, observăm că România nu se găsește în topul țărilor care trimit studenți tip outgoing în universități din străinătate și primesc studenți tip incoming în propriile universități prin programul ERASMUS (Spania, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie). Cu toate acestea în România numărul studenților ERASMUS a crescut de la începutul programului 2007/2008 până în 2013/2014 cu un procent cuprins între 51% și 75%. În ceea ce privește evoluția numărului studenților români ERASMUS putem observa o creștere începând cu anul universitar 2011/2012 în cazul fiecăreia dintre cele 6 categorii de universități. Cel mai mare număr de studenți români care beneficiază de programul ERASMUS (anul universitar 2014/2015) sunt cei înscriși în universitățile Comprehensive (1.596 studenți) și de tip Științe-Socio-Uman, Economic (2.254 studenți). Cea mai mare creștere a ratei de studenți români ERASMUS în perioada analizată este înregistrată în rândul studenților înscriși în universitățile de tip Științe-Socio-Uman, Economice 43,7% (din anul universitar 2011/2012 până în anul universitar 2014/2015). Referitor la numărul studenților străini care beneficiază de burse ERASMUS în universitățile din România se poate observa o creștere de la anul universitar 2011/2012 la anul universitar 2014/2015 în cazul fiecărui tip de universitate. Numărul cel mai mic de studenți străini tip incoming se găsește în cadrul universităților de tip Agronomic-Veterinar (o medie de 50 de studenți în cei patru ani), iar cel mai mare număr de studenți străini ERASMUS se regăsește în universitățile de tip Științe Socio-Uman, Economic (cu o medie de 658 studenți în cei patru ani).

GRAFICUL 4.14 - STUDENȚI ROMÂNI OUTGOING PE CATEGORII DE UNIVERSITĂȚI (ANII UNIVERSITARI 2011/2012 –

2014/2015)

GRAFICUL 4.15 - STUDENȚI STRĂINI INCOMING PE CATEGORII DE UNIVERSITĂȚI (ANII UNIVERSITARI 2011/2012 –

2014/2015)

11

7 27

9

1.15

5

30

4

1.56

8

68

8

11

1 289

1.29

7

401

1.59

3

81

8

15

6 35

5

1.38

9

45

9

1.87

7

88

1

16

2 38

4

1.59

6

54

5

2.25

4

966

Agronomic-Veterinar Arhitectură. Artă.Sport

Comprehensive Medicină Științe-Socio-Uman, Economic

Tehnic

2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015

28 79

43

9

69

560

268

60 10

4

579

123

61

6

31

2

51 104

610

13

7

618

27

3

63 10

9

726

20

6

839

400

Agronomic -Veterinar

Arhitectura, Arta,Sport

Complex Medicina Stiinte Socio-Uman, Economic

Tehnic

2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015


117

Analiză evoluție (4 ani) raport nr. cadre didactice înscrise în stagii de mobilitate la nr. total cadre didactice

În ceea ce privește ponderea cadrelor didactice beneficiari ai programului ERASMUS (tip outgoing, care au participat la stagii de predare în alte state) observăm o creștere de la 7,6% în anul universitar 2011/2012 până la 8,9% în anul universitar 2014/2015, atingând un maximum de 11,2% în anul universitar 2013/2014. Media ponderii cadrelor universitare tip outgoing beneficiari ai programului ERASMUS din numărul total de cadre didactice, pentru cei patru ani universitari luați în calcul este de 9,3%. România la nivelul anului universitar 2013/2014 se afla în topul țărilor care trimit cadre didactice prin mobilități ERASMUS alături de Spania, Polonia, Danemarca și Turcia15.

GRAFICUL 4.16 - RATA CADRE DIDACTICE OUTGOING DIN NUMĂRUL TOTAL DE CADRE DIDACTICE (ANII UNIVERSITARI

2011/2012 – 2014/2015)

IC3.2. Pondere studenți străini din total, media pe ultimii 4 ani (similar valoare IC)

Referitor la rata studenților străini din România raportată la numărul total de studenți observăm o creștere de 1,2% din anul universitar 2012/2013 (unde avem o rată de 4,12%) la anul universitar 2015/2016 (unde avem o rată de 5,3%). Această creștere procentuală transformată în numere absolute indică o creștere de aproximativ 3.000 de studenți străini din anul universitar 2012/2013 în anul universitar 2015/2016.

GRAFICUL 4.17 - RATA STUDENȚILOR STRĂINI RAPORTATĂ LA NUMĂRUL TOTAL DE STUDENȚI DIN UNIVERSITĂȚILE DIN ROMÂNIA

ÎN ANII UNIVERSITARI 2012/2013-2015/2016

În ceea ce privește evoluția numărului total al studenților străini (buget și taxă) din universitățile din România în perioada 2008/2009 observăm o creștere pe toate domeniile fundamentale și pe toate ciclurile de studii exceptând domeniul fundamental Științe Umaniste și domeniul fundamental Arhitectură și Urbanism. Excepție de la acest trend ascendent mai fac și:

• Domeniul Fundamental – Agronomie, ciclul doctorat unde avem o scădere de 18 studenți (34 în anul universitar 2008/2009 spre deosebire de 18 în anul universitar 2015/2016).

15 Sursa: http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/education/library/statistics/erasmus-plus-facts-figures_en.pdf (p.11).

7,6%

9,6%11,2%

8,9%

2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015

4,1% 4,6%5,2% 5,3%

2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016

http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/repository/education/library/statistics/erasmus-plus-facts-figures_en.pdf


118

• Domeniul Fundamental – Matematică și științe ale naturii, ciclul licență unde avem o scădere de 141 studenți (512 în anul universitar 2008/2009 spre deosebire de 371 în anul universitar 2015/2016).

• Domeniul Fundamental – Arte, ciclul licență unde avem o scădere de 27 studenți (272 în anul universitar 2008/2009 spre deosebire de 245 în anul universitar 2015/2016) și ciclul doctorat unde avem o scădere de 11 studenți (40 în anul universitar 2008/2009 spre deosebire de 29 în anul universitar 2015/2016).

Cea mai mare diferență de studenți străini se regăsește în cazul domeniului fundamental Științe Biomedicale - ciclul licență unde avem o creștere de 94,3% (5.977 studenți în anul universitar 2008/2009 față de 11.614 studenți în anul universitar 2015/2016). De asemenea trebuie subliniat faptul că 49,2% din numărul total de studenți străini din România se găsesc la universități din domeniul fundamental Științe Biomedicale.

TABELUL 4.14 - EVOLUȚIA PROCENTUALĂ A STUDENȚILOR STRĂINI (BUGET ȘI TAXĂ) ÎN FUNCȚIE DE DOMENIUL FUNDAMENTAL

ȘI CICLURI DE STUDIU ÎN PERIOADA 2008/2009-2015/2016

L 49% 52% 70% 74% 75% 70% 73% 75%

M 25% 30% 17% 16% 15% 22% 21% 17%

D 26% 18% 13% 10% 10% 8% 6% 7%

L 83% 78% 80% 81% 84% 85% 85% 81%

M 9% 14% 15% 14% 12% 10% 11% 14%

D 8% 8% 5% 5% 5% 5% 4% 5%

L 71% 63% 75% 81% 77% 76% 78% 71%

M 14% 21% 14% 14% 17% 20% 19% 23%

D 14% 16% 11% 5% 6% 4% 4% 6%

L 74% 72% 70% 64% 65% 69% 71% 69%

M 18% 22% 28% 33% 33% 28% 26% 29%

D 9% 6% 1% 3% 2% 3% 3% 2%

L 69% 62% 71% 76% 79% 78% 75% 73%

M 28% 34% 26% 20% 18% 20% 22% 22%

D 3% 4% 3% 3% 3% 2% 3% 5%

L 80% 74% 77% 80% 80% 81% 74% 66%

M 13% 17% 17% 14% 13% 13% 18% 23%

D 7% 9% 6% 6% 7% 7% 8% 11%

L 92% 95% 95% 96% 98% 99% 99% 99%

M 0,4% 0,2% 0,1% 0,9% 0,2% 0,2% 0,2% 0,2%

D 7% 5% 5% 3% 2% 1% 1% 1%

L 77% 85% 93% 97% 98% 99% 99% 98%

M 7% 5% 1% 0% 0% 0% 0% 0%

D 16% 10% 6% 3% 2% 1% 1% 2%

L 75% 71% 75% 75% 77% 70% 62% 56%

M 18% 21% 17% 16% 16% 23% 30% 33%

D 7% 8% 7% 9% 8% 7% 8% 11%

L 86% 93% 91% 93% 94% 94% 95% 94%

M 3% 1% 1% 0% 1% 3% 2% 2%

D 11% 7% 9% 7% 5% 3% 2% 4%

L 74% 68% 75% 78% 76% 77% 72% 58%

M 15% 18% 19% 15% 17% 19% 21% 35%

D 11% 14% 6% 7% 7% 3% 6% 7%

Științe

Umaniste

Arhitectură și

Urbanism

Arte

Științe

Biomedicale

Medicină

veterinară

D FI

Bu get + Tax ă p e An Un iversit ar

20

08

/20

09

20

09

/20

10

20

10

/20

11

20

11

/20

12

20

12

/20

13

20

13

/20

14

20

14

/20

15

20

15

/20

16

Do

me

niu

Fu

nd

am

en

tal

Cic

luri

de

Stu

dii

% St u d en ț i St răin i (in c o m in g)

Agronomic

Științe

Inginerești

Științe

Sociale

Educație

fizică și sport

Economic

Matematică

și științe ale

naturii


119

În privința evoluției ponderii tuturor studenților străini din numărul total de studenți, în funcție de ciclul de studiu, începând cu anul universitar 2008/2009 până în anul universitar 2015/2016 observăm un trend ascendent la fiecare dintre capitole. Cel mai mare număr de studenți străini se găsește la ciclul licență observând o valoare minimă de 2,48% în anul universitar 2008/2009 și o valoare maximă de 6,03% (+2,43%) în anul universitar 2015/2016. Acesta este urmat de ciclul masteral cu o valoare minimă de 3,21% în anul universitar 2013/2014 și o valoare maximă de 4,48% în anul universitar 2015/2016. Pe ultimul loc se află ciclul doctoral cu o valoare minimă de 1,11% în anul universitar 2008/2009 și o valoare maximă de 2,48 în anul universitar 2015/2016.

GRAFICUL 4.18 - EVOLUȚIA RATEI STUDENȚILOR STRĂINI DIN NUMĂRUL TOTAL DE STUDENȚI ÎN FUNCȚIE DE CICLUL DE STUDIU

(ANII UNIVERSITARI 2008/2009 – 2015/2016)

Numărul studenților străini care studiază în România în anul universitar 2015/2016 a crescut cu 2,7% (+) 625 studenți față de anul universitar precedent. Această creștere poate fi observată în cazul fiecăruia dintre cele trei cicluri de studiu. În cazul ciclului licență se observă o creștere de 0,6% în timp ce în cazul ciclului doctoral se observă o creștere de 2,9%. Ce-a mai semnificativă creștere se înregistrează la nivelul ciclului de studiu masteral unde numărul studenților străini a crescut cu 18% (+380 studenți) din anul universitar 2014/2015 până în prezent.

TABELUL 4.15 - NUMĂRUL STUDENȚILOR STRĂINI ÎN FUNCȚIE DE CETĂȚENIE, CICLU DE STUDIU ȘI PONDEREA ACESTORA DIN

TOTAL PE ANII UNIVERSITARI 2014/2015; 2015/2016

An Universitar Studenți străini UE și SEE în

funcție de ciclul de studii Studenți străini cu o altă cetățenie decât UE

și SEE în funcție de ciclul de studii

L M D L M D

2015/2016 92% 5% 3% 84% 12% 3%

2014/2015 93% 4% 2% 86% 11% 3%

În privința diferențelor procentuale dintre numărul studenților străini în funcție de cetățenie putem observa că atât în anul universitar 2014/2015 cât și în anul universitar 2015/2016 studenții străini cu cetățenie non UE și SEE sunt majoritari. În medie, pentru cei doi ani universitari luați în calcul, avem o proporție de 74,5% studenți străini cu cetățenie non UE și SEE față de 25,5% studenți străini cu cetățenie UE și SEE. În ultimii doi ani universitari observăm o creștere de 2,2% în rândul studenților străini cu cetățenie non UE și SEE. Procentul mai mare de studenți străini non-UE și SEE se justifică prin rata ridicată de studenți din Republica Moldova care urmează cursuri la nivel universitar în România.

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

7%

2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016

Licenta Master Doctorat


120

GRAFICUL 4.19 - RATA STUDENȚILOR STRĂINI ÎN FUNCȚIE DE CETĂȚENIE PE ANII UNIVERSITARI 2014/2015-2015/2016

În ceea ce privește numărul programelor de studii de specialitate integral în limbi moderne de mare circulație

internațională (engleză, franceză, germană și spaniolă) la nivelul celor 40 de ramuri de știință, în perioada

2011/2012 – 2015/2016, se ridică la 47 de programe. Această cifră este atinsă însumând numărul total al

acestor programe indiferent dacă au avut continuitate în fiecare dintre cei 5 ani universitari (de exemplu,

ramura de știință Fizică, limbă de predare engleză – unde avem studenți în fiecare dintre cei 5 ani) sau dacă

au apărut secvențial în anumiți ani universitari (de exemplu, ramura de știință Medicină Veterinară, limbă de

predare engleză – unde avem studenți înscriși începând cu anul universitar 2013/2014). Dintre aceste

programe 48,9% sunt programe de studiu în limba engleză (23 de programe); 27,6% programe de studiu în

limba franceză (13 programe); 21,2% programe de studiu în limba germană (10 programe) și 2,1% programe

de studiu în limba spaniolă (1 program).

GRAFICUL 4.20 - PONDEREA PROGRAMELOR DE STUDIU ÎN FUNCȚIE DE LIMBA DE PREDARE DIN NUMĂRUL TOTAL DE PROGRAME

ÎN PERIOADA 2011/2012 – 2015/2016

Dintre programele de studiu de specialitate integral în limbi moderne de mare circulație internațională cel mai mare procent de studenți înscriși raportat la numărul total de studenți, pe ramură de știință, se găsește în următoarele cazuri:

• Ramură de știință: Studii Culturale; program de studiu în limba engleză - unde avem o evoluție de la 22,9% în anul universitar 2011/2012 la 27,9% în anul universitar 2015/2016;

• Ramură de știință: Filologie; program de studiu în limba engleză unde avem o evoluție ascendentă de la 17,1% în anul universitar 2011/2012 la 17,8% în anul universitar 2015/2016.

26.7%

73.3%

Studenți străini UE și SEE

Studenți străini non UE și SEE

24.5%

75.5%

Studenți străini UE și SEE

Studenți străini non UE și SEE

48.9%

27.6%

21.2%

2.1%

Engleza Franceza Germana Spaniola

2014/2015 2015/2016


121

• Ramură de știință: Medicină; program de studiu în limba engleză unde avem o evoluție ascendentă de la 8,8% în anul universitar 2011/2012 la 12,7% în anul universitar 2015/2016.

Dintre cele 47 de programe de studiu de specialitate integral în limbi moderne de mare circulație internațională 21 (44,6%) depășesc o rată de 2% a studenților înscriși din numărul total de studenți, pe ramură de știință, restul de 26 de programe (55,4%) având o rată sub 2%. Nu în ultimul rând, realizând o medie a ponderii studenților înscriși la un program de studiu integral în limbi moderne de mare circulație internațională putem observa că 11 dintre ele (23,4%) depășesc o rată de 5% din numărul total de studenți înscriși și doar 3 dintre ele (studii culturale în limba engleză; filologie în limba engleză și medicină în limba engleză) depășesc o rată de 10%.


122

IV.4. Clasa de indicatori C4. Orientare regională și echitate socială

Această clasă de indicatori constituie 20% din finanțarea suplimentară pentru excelență, respectiv 5,3% în finanțarea instituțională. Patru dintre cei cinci indicatori componenți sunt măsurați la nivel instituțional, doar unul vizând direct programele de studii, respectiv IC4.3 Activitatea de practică pentru ciclul de studii de licență (4% în finanțarea suplimentară, 1,06% în finanțarea instituțională). Indicatorii componenți măsurați la nivel instituțional sunt: IC4.1 - capacitatea de a integra persoane provenite din medii dezavantajate socio-economic în programe educaționale; IC4.2 - contribuția universității la fondul de burse; IC4.4 - locuri în cămine studențești; IC4.5 - fonduri nerambursabile atrase de universitate.

IV.4.1. Analiza rezultatelor aplicării indicatorilor de calitate C4

GRAFICUL 4.21- PONDERE INDICATORI CALITATE APLICAȚI 2016 - CLASA C4, ORIENTARE REGIONALĂ ȘI ECHITATE SOCIALĂ

Pentru a analiza distribuția alocărilor financiare rezultate ca urmare a aplicării clasei de indicatori C4 am folosit doi indicatori ce caracterizează grupuri de universități pentru a putea face comparații cu privire la poziționările universităților incluse în aceste categorii de universități (științe socio-uman, economic; comprehensive; tehnice; medicină; agronomice; arhitectură, artă, sport).

0,17%

0,58%

0,17%

1,91%

2,06%

0,99%

1,28%

2,27%

2,56%

1,53%

0,71%

1,22%

1,40%

1,08%

0,17%

2,29%

0,53%

2,12%

0,37%

2,62%

1,46%

2,64%

0,62%

1,70%

0,17%

2,38%

0,51%

2,19%

0,46%

0,80%

0,88%

1,15%

1,32%

0,66%

0,17%

2,52%

2,47%

2,59%

0,17%

0,17%

0,94%

1,03%

0,17%

0,75%

2,25%

1,17%

0,92%

1,12%

1,33%

2%

2%

2%

1%

2%

2%

0%

0%

1%

0%

1%

0%

0%

2%

0%

0%

0%

1%

1%

1%

0%

1%

1%

1%

1%

2%

1%

1%

1%

0%

2%

0%

1%

2%

1%

1%

1%

1%

1%

1%

2%

2%

0%

1%

1%

0%

0%

1%

1%

0,96%

1,26%

1,13%

0,80%

1,78%

0,72%

1,33%

0,78%

1,43%

1,35%

1,00%

0,78%

0,91%

0,83%

0,85%

1,57%

1,36%

0,79%

1,34%

1,05%

0,73%

1,20%

1,37%

0,37%

0,24%

1,59%

0,88%

1,07%

1,77%

0,81%

0,28%

1,66%

1,00%

1,47%

1,32%

1,56%

0,95%

1,92%

0,73%

0,51%

0,44%

1,32%

0,45%

1,51%

1,06%

0,81%

1,83%

1,07%

1,06%

0,65%

1,33%

0,21%

0,86%

1,60%

0,42%

0,98%

0,02%

0,73%

1,45%

0,09%

0,52%

1,16%

0,16%

0,57%

0,04%

1,38%

0,46%

0,35%

0,27%

1,05%

0,01%

0,24%

2,42%

1,86%

1,75%

0,23%

2,59%

2,26%

1,99%

2,13%

1,52%

1,26%

1,09%

2,18%

2,07%

1,01%

1,89%

1,92%

0,75%

1,22%

1,67%

1,83%

0,96%

0,97%

0,25%

0,30%

0,12%

1,33%

0,27%

0,93%

0,78%

0,60%

0,47%

0,41%

0,98%

0,23%

0,10%

0,85%

0,08%

0,66%

0,96%

0,79%

0,38%

0,18%

0,56%

0,19%

0,36%

0,82%

1,00%

0,30%

0,10%

0,72%

0,39%

0,52%

0,09%

0,89%

1,04%

0,33%

0,17%

0,05%

0,14%

0,20%

0,12%

0,44%

0,24%

0,99%

1,01%

0,04%

0,06%

0,02%

0,22%

0,04%

0,01%

0,00%

0,03%

0,01%

0,53%

0% 1% 2% 3% 4% 5% 6% 7% 8% 9%

U05-UNIBUCU07-ASE

U12-SNSPAU20-UBBCJ

U31-UAICU48-UVT

U13-UABU14-UAV

U15-UVABCU17-UNITBV

U24-UNIOVCTU26-UCV

U28-UGALU34-UORADEA

U35-UPETU36-UPIT

U37-UPGPLU38-UEMRU39-ULSBU40-USV

U41-UVTGU42-UCB

U43-UPMTGM

U01-UPBU02-UTCB

U18-UTCLUJU25-UNIMACT

U29-TUIASIU46-UPTM

U06-UMFCDBU21-UMFCJU27-UMFCV

U32-UMFIASIU44-UMFTGM

U49-UMFTM

U04-USAMVBU19-USAMVCJ

U30-UAIASIU47-USABTM

U03-UAIMBU08-UNMB

U09-UNARTEU10-UNATCBU11-ANEFSB

U22-AMGDU23-UADCJ

U33-UAGEIASIU45-UATGM

Total

IC4.1 IC4.2 IC4.3 IC4.4 IC4.5

5,30%


123

Indicatorii folosiți pentru a caracteriza aceste categorii din punctul de vedere al alocărilor financiare pe indicatorii clasei C4 sunt:

1. media rangurilor universităților cuprinse în acea clasă (tip) de universități pentru indicatorul avut în vedere (fie IC4.1, IC4.2, IC4.3, IC4.4, respectiv IC4.5);

2. raportul dintre numărul universităților de acel tip care se află în prima parte a ierarhiei și cele care se află în a doua parte a ierarhiei.

Stiinte, Socio-Uman, Economic Rank IC4.1 Rank IC4.2

IC4.3-rank

Rank IC4.4

Rank IC4.5

U05 Universitatea București 41 7 12 31 26

U07 ASE București 36 10 6 18 7

U12 SNSPA București 41 5 2 42 12 U20 Universitatea "Babeș - Bolyai" Cluj 14 30 14 28 15

U31 Universitatea "Al. I. Cuza" Iași 13 9 3 14 18

U48 Universitatea de Vest Timișoara 27 8 19 35 20 Medie ranguri 28,67 11,50 9,33 28,00 16,33

Raport număr universități din prima parte a ierarhiei și a doua parte a ierarhiei

33,33% 83,33% 100,00% 33,33% 83,33%

Comprehensive

U13 Universitatea "1 decembrie 1918" Alba-Iulia 20 37 10 25 5

U14 Universitatea "Aurel Vlaicu" Arad 9 48 4 47 28

U15 Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău 4 27 11 30 37

U17 Universitatea "Transilvania" Brașov 16 39 9 16 9

U24 Universitatea "Ovidius" Constanta 33 28 25 45 39

U26 Universitatea din Craiova 21 45 22 33 14

U28 Universitatea "Dunărea de Jos" Galați 18 40 31 21 6

U34 Universitatea din Oradea 25 2 34 43 11

U35 Universitatea din Petroșani 41 47 28 32 22

U36 Universitatea din Pitești 8 42 18 46 32 U37 Universitatea "Petrol-Gaze" Ploiești 37 36 8 17 16

U38 Universitatea "Eftimie Murgu" Reșița 12 29 30 34 31

U39 Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu 40 14 17 36 23

U40 Universitatea "Stefan cel Mare" Suceava 2 15 16 38 10

U41 Universitatea "Valahia" Târgoviște 17 44 20 23 3

U42 Universitatea "Constantin Brâncuși" Târgu Jiu

1 33 15 48 25

U43 Universitatea "Petru Maior" Tg. Mureș 35 34 13 40 36 Medie ranguri 19,94 32,94 18,29 33,76 20,41


64,71% 17,65% 70,59% 23,53% 58,82%

Tehnic

U01 Universitatea Politehnica București 15 16 24 2 13

U02 Universitatea Tehnica de Construcții București

41 26 33 10 21

U18 Universitatea Tehnica Cluj Napoca 7 11 21 12 17

U25 Universitatea Maritima Constanta 38 18 1 41 38

U29 Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" Iași

11 23 27 1 8

U46 Universitatea Politehnica Timișoara 39 13 26 3 1 Medie ranguri 25,17 17,83 22,00 11,50 16,33


50,00% 83,33% 33,33% 83,33% 83,33%

Medicina

U06 UMF "Carol Davila" București 31 35 47 7 24

U21 UMF "Iuliu Hațieganu" Cluj Napoca 30 3 43 5 33


124

U27 UMF Craiova 23 43 41 15 41 U32 UMF "Gr. T. Popa" Iași 19 21 36 19 34

U44 UMF Tg. Mureș 34 1 35 22 30

U49 UMF "Victor Babeș" Timișoara 41 24 40 4 35 Medie ranguri 29,67 21,17 40,33 12,00 32,83


33,33% 50,00% 0,00% 100,00% 0,00%

Agronomic, Veterinar

U04 USAMV București 5 31 5 6 19

U19 USAMV Cluj Napoca 6 25 23 24 27

U30 USAMV "Ion Ionescu de la Brad" Iași 3 17 7 9 4

U47 USAMV a Banatului Timișoara 41 12 32 8 2 Medie ranguri 13,75 21,25 16,75 11,75 13


75,00% 50,00% 75,00% 75,00% 75,00%

Arhitectura, arta sprt

U03 Universitatea de Arhitectura si Urbanism "Ion Mincu" București

41 19 38 29 43

U08 Universitatea Națională de Muzică București 28 4 45 20 40

U09 Universitatea de Arte din București 26 6 39 13 45

U10 UNATC " I.L.Caragiale" București 41 38 48 11 29

U11 ANEFS București 32 22 29 27 42

U22 Academia Muzică " Gh.Dima" Cluj Napoca 10 32 44 26 47

U23 Universitatea de Arta si Design din Cluj Napoca

22 46 37 39 48

U33 Universitatea de Arte "George Enescu" Iași 29 41 42 37 44

U45 Universitatea de Arte Tg. Mureș 24 20 46 44 46 Medie ranguri 28,11 25,33 40,89 27,33 42,67


22,22% 55,56% 0,00% 33,33% 0,00%

O medie mai mare a rangurilor ne arată o performanță relativă mai redusă, în timp ce un procent mai ridicat la al doilea indicator al grupurilor sugerează că grupul respectiv include mai multe universități cu performanțe peste medie pe acel indicator.

Având o medie a rangurilor de aproximativ 20 și cu aproape 65% dintre universitățile acestui grup în prima parte a distribuției, universitățile comprehensive sunt cele mai performante pe indicatorul IC4.1 - Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate socio-economic în programe educaționale. În egală măsură, universitățile agronomice (cu excepția USAMV a Banatului Timișoara) se află pe locurile fruntașe în ierarhia realizată pe acest indicator. Pe de altă parte, cele de arhitectură, artă, precum și cele de medicină, științe, socio-umane și economice au performanțele cele mai scăzute pe IC4.1.

Universitățile incluse în categoria celor de științe, socio-umane și economice (UB, UBB, ASE, SNSPA, UAIC și UVT), alături de cele tehnice, au performanțele cele mai ridicate pe IC4.2 - Contribuția universității la fondul de burse. Cu câteva excepții (cea mai notabilă fiind Universitatea din Oradea care ocupă locul al doilea în ierarhia IC4.2), universitățile comprehensive au o performanță sub-mediană în cazul IC4.2.

Universitățile din categoria socio-umane, de științe și economice, cele comprehensive dar și agronomice dovedesc performanțe superioare și pe IC4.3 - activitatea de practică pentru ciclul de licență (acest indicator fiind singurul din Clasa C4 care se măsoară la nivelul ramurilor de știință, nu la nivel instituțional); în timp ce cele de medicină, tehnice și agronomice sunt în vârful ierarhiei pe IC4.4 - locuri în cămine.

Performerii fondurilor nerambursabile atrase de universitate sunt universitățile din categoria celor de științe agronomice, dar și cele de științe, socio-umane și economice, precum și cele tehnice.


125

Concluzii

Din punct de vedere la valorii agregate pe toți indicatorii clasei C4, indicatori ce măsoară în mai mare măsură capacitatea instituțională în privința orientării sociale și regionale, cele mai performante sunt universitățile agronomice, tehnice, respectiv cele socio-umane, de științe și economice. Cele mai puțin performante pe această categorie de indicatori sunt cele de arhitectură, artă, sport, respectiv cele de medicină.

În ceea ce privește consistența internă a indicatorilor acestei clase, se constată un grad relativ scăzut de corelare între indicatori (tabelul 4.16). Cu excepția notabilă a universităților agronomice care au performanțe superioare echilibrate pe toți indicatorii clasei C4, performanțele celor mai multe universități sunt variabile pe această clasă de indicatori. Tabelul corelațiilor Spearman`s Rho între indicatorii clasei C4 măsurați la nivel instituțional ne arată o relativă consistență între indicatorii IC4.4 și IC4.5, în timp ce ceilalți indicatorii sunt foarte puțin corelați, iar între IC4.1 și IC4.2 există o slabă corelație în sens negativ. Lipsa unei corelații puternice sugerează că acești indicatori măsoară aspecte oarecum diferite ale calității instituționale, iar includerea lor într-o singură clasă este problematică. Astfel de rezultate nu sunt neașteptate, având în vedere faptul că indicatori din această clasă măsoară aspecte oarecum diferite ale calității instituționale

TABELUL 4.16 - COEFICIENȚII DE CORELAȚIE ÎNTRE RANGURI, SPEARMAN`S RHO, ÎNTRE INDICATORI AI CLASEI C4 MĂSURAȚI LA

NIVEL INSTITUȚIONAL IC4.1 IC4.2 IC4.4 IC4.5 IC4.1 1 -0,15 0 0,17 IC4.2 -0,15 1 0,20 0,09 IC4.4 0 0,20 1 0,32

IC4.5 0,17 0,09 0,32 1


126

25% 27%

2014/2015 2015/2016

IV.4.2. Analiză descriptivă a datelor suport - indicatorilor de calitate clasa 4 Clasa de indicatori C4. Orientare regională și echitate socială

Secțiunea următoarea este dedicată analizei descriptive a datelor pe baza cărora au fost calculați indicatorii de calitate din clasa 4, detaliați în tabelul de mai jos:

IC4.1. Raport studenți medii dezavantajate din total studenți pe ultimii 2 ani universitari

În ceea ce privește rata studenților din universitățile românești care provin din medii dezavantajate (folosind drept criterii: mediul rural, localități sub 10.000 locuitori, persoane cu dizabilități și persoane de etnie romă) observăm o creștere de 1,78% în ultimii 2 ani universitari (de la 25,03% în anul universitar 2014/2015 la 26,81% în anul universitar 2015/2016).

GRAFICUL 4.22 - PONDEREA STUDENȚILOR CARE PROVIN DIN MEDII DEZAVANTAJATE DIN NUMĂRUL TOTAL DE STUDENȚI

ÎNSCRIȘI LA UNIVERSITĂȚILE DIN ROMÂNIA (2014/2015 ȘI 2015/2016)

Referitor la ponderea studenților care provin din medii dezavantajate în funcție de tipul de universitate pe care îl urmează observăm că nu există diferențe semnificative în ceea ce privește variația procentuală dacă comparăm cei doi ani universitari (2014/2015 și 2015/2016). Din punct de vedere numeric, în medie, cei mai mulți studenți din medii dezavantajate urmează universități de tip agronomic-veterinar (34%) urmate de universități de tip comprehensiv (31,1%). Universitățile de tip arhitectură-artă-sport (17,4%) și medicină (19,3%) sunt cele care prezintă cel mai mic număr de studenți care provin din medii dezavantajate.

Denumire indicator Date Pondere

C4.1 Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate socio-economic în programe educaționale

• Numărul total de studenți fizici (medii-dezavantajate, Bugetați și cu Taxă), de la toate ciclurile de studii: L, M și D

• Numărul total de studenți fizici (Bugetați și cu Taxă), de la toate ciclurile de studii: L, M și D

5%

C4.2 Contribuția universității la fondul de burse

• cheltuieli cu burse și alte forme de sprijin financiar pentru studenți, din sursele proprii ale universității, altele decât alocațiile bugetare - în lei

• Numărul total de studenți fizici (Bugetați și cu Taxă), de la toate ciclurile de studii: L, M și D

4%

C4.3 Activitatea de practică pentru ciclul de studii de licență

• Numărul total de ore de practică realizat de studenții de la ciclul de licență, forma cu frecvență (Bugetați și cu Taxă), în ultimul an universitar încheiat

• Numărul total de studenți fizici cu frecvență și frecvență redusă (Bugetați și cu Taxă) (Licență)

4%

C4.4 Locuri în cămine studențești

• Numărul locurilor de cazare administrate de universitate și de subvenții pentru cămine acordate de universitate

• Numărul total de studenți fizici (zi)(Bugetați și cu Taxă), de la toate ciclurile de studii: L, M și D

4%

C4.5 Fondurile nerambursabile atrase de universități

• Total fonduri nerambursabile atrase de universitatea U, exprimate în lei

• Total venituri ale universității U, exprimate în lei

2%


127

GRAFICUL 4.23- PONDEREA STUDENȚILOR CARE PROVIN DIN MEDII DEZAVANTAJATE ÎN FUNCȚIE DE TIPUL DE UNIVERSITATE

URMAT (ANII UNIVERSITARI 2014/2015 – 2015/2016)

Referindu-ne la distribuția studenților care provin din medii dezavantajate în funcție de cele 8 Euroregiuni în care este împărțită România observăm că Euroregiunea Sud (Pitești, Ploiești, Târgoviște) este cea care prezintă cea mai ridicată rată – 41,9% urmată de Euroregiunea Nord-Est (Bacău, Iași, Suceava) cu o rată de 36,3%. La polul opus se află Euroregiunea Sud-Est (Constanța, Galați) cu o rată medie de 10,6% urmată de Euroregiunea București cu o rată medie de 17,8%.

GRAFICUL 4.24 - RATA STUDENȚILOR CARE PROVIN DIN MEDII DEZAVANTAJATE ÎN FUNCȚIE DE EUROREGIUNE (ANII

UNIVERSITARI 2014/2015 – 2015/2016)

În ceea ce privește rata studenților care provin din medii dezavantajate în funcție de tipul de universitate și zona de proveniență putem observa că ce-a mai ridicată (peste 50%) dintre ele se găsește în cazul universităților de tip comprehensiv din Târgu Jiu și Suceava. La polul opus, o rată sub 10%, se găsește în cazul universităților de tip comprehensiv (Constanța) și medicină (București, Cluj-Napoca).

33% 35

%

16

% 19

%

31

%

31%

15

%

23

%27

%

27

%

23% 25

%

2014/2015 2015/2016

Agronomic-Veterinar

Arhitectură-Artă-Sport

Comprehensive

Medicină

Științe Socio-Uman, Economic

Tehnic

17% 19

%

24%

25%

36%

36%

25%

26%

42%

42%

09%

12%

29%

42%

26%

26%

2014/2015 2015/2016

București

Centru

Nord-Est

Nord-Vest

Sud

Sud-Est

Sud-Vest

Vest


128

TABELUL 4.17 - RAPORTUL STUDENȚILOR CARE PROVIN DIN MEDII DEZAVANTAJATE DIN TOTALUL STUDENȚILOR ÎNSCRIȘI LA

UNIVERSITĂȚI ÎN FUNCȚIE DE TIPUL DE UNIVERSITATE ȘI ZONA DE PROVENIENȚĂ (ANII UNIVERSITARI 2014/2015 –

2015/2016)

Zonă Categorie Universitate An Universitar

2014/2015 2015/2016

București

Agronomic-Veterinar 31,18% 32,67%

Arhitectură, Artă, Sport 15,13% 15,94%

Medicină 8,4% 12,24%

Tehnic 16,59% 34,11%

Științe Socio-Uman, Economic 18,58% 21,66%

Total 17,98% 23,32%

Alba Iulia Comprehensiv 28,80% 29,69%

Total 28,80% 29,69%

Arad Comprehensiv 32,4% 32,96%

Total 32,4%% 32,96%

Bacău Comprehensiv 43,61% 39,95%

Total 43,61% 39,95%

Brașov Comprehensiv 23,21% 34,09%

Total 23,21% 34,09%

Cluj-Napoca

Tehnic 32,99% 35,31%



Medicină 7,86% 7,96%


Total 23,26% 25,36%

Constanța

Comprehensiv 0,51% 2,54%

Tehnic 11,17% 14,46%

Total 5,84% 8,5%

Craiova


Tehnic 17,33% 59,96%

Total 16,6% 39%

Galați Comprehensiv 16,78% 18,55%

Total 16,78% 18,55%

Iași

Tehnic 30,27% 36,54%



Medicină 16,93% 17,95%


Total 31,9% 33,1%

Oradea Comprehensiv 33,34% 31,58%

Total 33,34% 31,58%

Petroșani Comprehensiv 23,01% 24,69%

Total 23,01% 24,69%

Pitești Comprehensiv 42,71% 35,56%

Total 42,71% 35,56%

Ploiești Comprehensiv 37,83% 45,32%

Total 37,83% 45,32%

Reșița Comprehensiv 26,13% 24,29%

Total 26,13% 24,29%

Sibiu Comprehensiv 20,93% 20,96%

Total 20,93% 20,96%

Suceava Comprehensiv 50,67% 49,47%

Total 50,67% 49,47%

Târgoviște Comprehensiv 45,27% 45,27%

Total 45,27% 45,27%

Târgu Jiu Comprehensiv 54,53% 47,42%

Total 54,53% 47,42%

Târgu Mureș


Medicină 22,65% 24,55%

Arhitectură, Artă Sport 14,93% 15,38%

Total 23,93% 22,72%

Timișoara

Tehnic 30,44% 31,11%



Medicină 18,97% 17,26%

Total 25,38% 25,58%


129

Ponderea studenților care provin din medii dezavantajate în anul universitar 2014/2014 este distribuită astfel: 69,3% dintre studenți provin din mediul rural; 29,1% provin din localități cu o populație sub 10.000 de

locuitori; 0,8% au dizabilități și 0,8% se declară ca fiind etnici romi.

În ceea ce privește ponderea studenților care provin din medii dezavantajate în anul universitar 2015/2016 distribuția este următoarea: 77,2% dintre studenți provin din mediul rural; 21% provin din localități cu o

populație sub 10.000 de locuitori; 1% au dizabilități și 0,8% se declară ca fiind etnici romi.

GRAFICUL 4.25 - PONDEREA STUDENȚILOR CARE PROVIN DIN MEDII DEZAVANTAJATE ÎN FUNCȚIE DE CATEGORII PE ANII

UNIVERSITARI 2014/2015 – 2015/2016

IC4.2. Contribuția universității la fondul de burse

În ceea ce privește media fondului de burse din venituri proprii pentru un student ale celor 48 de universități de stat luate în calcul observăm o descreștere de 25,5 lei din anul universitar 2011/2012 până în anul universitar 2015/2016. Valoarea maximă (114,52 lei) a fost atinsă în anul universitar 2014/2015 în timp ce valoarea minimă (62,59 lei) a fost atinsă în anul universitar 2015/2016. În medie, pentru cei cinci ani universitari luați în calcul, valoarea se ridică la 80,57 lei pentru fiecare student.

GRAFICUL 4.26 - RAPORTUL CHELTUIELILOR BURSĂ/STUDENT (ANII UNIVERSITARI 2011/2012 – 2014/2015)

IC4.3. Activitatea de practică pentru ciclul de studii de licență

Analizând anii universitari 2014/2015 și 2015/2016 observăm o scădere cu 4,4% a numărului studenților care fac practică la nivelul ciclului de învățământ licență. În acest sens, dintre cele 39 de ramuri de știință analizate la nivelul a 26 dintre ele observăm scăderi ale procentului studenților care fac practică la nivel de licență. Dintre acestea cea mai semnificativă scădere (-) 24,48% poate fi observată la nivelul ramurii de știință științe ale comunicării. De asemenea, există scăderi de peste 10 procente la nivelul următoarelor ramuri de știință: științele pământului și atmosferei, științe economice, psihologie și științe comportamentale, istorie, studii culturale, arte vizuale. La polul opus, ce-a mai semnificativă creștere (+) 54,07% este întâlnită la nivelul

88,1468,51 69,12

114,52

62,59

0

50

100

150

2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016

Fondul de burse din venituri proprii raportat la nr. de studenți

69,3%

77,2%

0,8%

0,8%

0,8%

1,0%

29,1%

21,0%

2014/2015

2015/2016


130

ramurii de știință cibernetică și media. Nu în ultimul rând creșteri semnificative de peste 20% pot fi întâlnite la nivelul ramurilor de știință teatru și artele spectacolului, cibernetică și media și arhitectură și urbanism.

TABELUL 4.18 - RAPORT STUDENȚI LICENȚĂ CARE DESFĂȘOARĂ ACTIVITĂȚI DE PRACTICĂ, PE RAMURI DE ȘTIINȚĂ, ANI

UNIVERSITARI 2014/2015 – 2015/2016


Medie 2014/2015 2015/2016

1. Matematică 36,22% 38,01% 37,12%

2. Fizică 40,72% 42,05% 41,38%

3. Chimie și Inginerie Chimică 39,28% 35,34% 37,31%

4. Științele Pământului și Atmosferei 61,67% 47,23% 54,45%

5. Inginerie Civilă 30,9% 33,69% 32,29%

6. Inginerie electrică, electronică și telecomunicații 39,81% 34,98% 37,39%

7. Inginerie geologică, mine, petrol și gaze 49,12% 52,7%% 50,94%

8. Ingineria Transporturilor 46,18% 38,19% 42,19%

9. Ingineria Resurselor Vegetale și Animale 70,72% 64,71% 67,72%

10. Ingineria sistemelor, calculatoarelor și tehnologia informației 41,06% 36,74% 38,9%

11. Inginerie mecanică, mecatronică, inginerie industrială și management 45,87% 42,04% 43,96%

12. Biologie 56,2% 54,03% 55,11%

13. Biochimie 36,19% 41,3% 23,74%

14. Medicină 63,66% 61,61% 62,64%

15. Medicină Veterinară 86,1% 88,43% 82,27%

16. Medicină Dentară 64,18% 59,76% 61,97%

17. Farmacie 73,88% 75,04% 74,46%

18. Științe Juridice 48,67% 40,68% 44,68%

19. Științe Administrative 45,74% 42,73% 44,23%

20. Științe ale Comunicării 58,78% 34,26% 46,52%

21. Sociologie 54,69% 58,9% 56,79%

22. Științe Politice 42,88% 35,44% 39,16%

23. Științe Economice (doar Cibernetică, statistică, informatică economică) 48,89% 33,48% 40,69%

24. Științe Economice (fără Cibernetică, statistică, informatică economică) 37,34% 27,62% 32,48%

25. Psihologie și Științe Comportamentale 62,22% 50,33% 56,27%

26. Filologie 26,46% 20,1% 23,28%

27. Filosofie 44,31% 43,06% 43,68%

28. Istorie 60,22% 48,37% 54,3%

29. Teologie 39,4% 44,22% 41,81%

30. Studii Culturale 47,66% 35,58% 41,62%

31. Arhitectură și Urbanism 35,12% 67,74% 51,43%

32. Arte Vizuale (fără Istoria și teoria artei) 66,36% 62,19% 64,28%

33. Arte Vizuale (doar Istoria și teoria artei) 103,66% 51,81% 75,9%

34. Teatru și Artele Spectacolului 34,94% 67,42% 51,18%

35. Cibernetică și Media 25,56% 79,63% 51,1%

36. Muzică (doar interpretare muzicală) 53,69% 40,46% 47,08%

37. Muzică (fără interpretare muzicală) 59,3% 59,04% 59,17%

38. Știința Sportului și Educație 40,01% 37,78% 38,89%

39. Medie la nivel național 49,07% 44,67% 48,77%

Observăm că 17 dintre cele 39 de ramuri științifice analizate au un procent de studenți care fac practică la ciclul licență peste medie în timp ce 22 se clasează sub medie. Dintre toate ramurile științifice analizate cel mai ridicat procent de studenți din ciclul licență sunt cei de la medicină veterinară (82.27%) iar cel mai scăzut sunt la filologie (23.28%). Observăm că între aceste două extreme există o variație foarte mare de 58.89% în ceea ce privește procentul studenților din ciclul licență care fac practică, diferență care poate fi influențată și de distribuția diferită pe ani de studiu a orelor de practică. Astfel, o variantă de calcul care atenuează aceste diferențe ar putea să includă și numărul mediu de ore de practică.


131

IC4.4. Raportul între locurile în cămine studențești și numărul de studenți la învățământ de zi (media pe ultimii 4 ani)

În ceea ce privește raportul locurilor în cămine studențești în funcție de numărul studenților înscriși la învățământul de zi, în perioada 2011/2012 – 2015/2016 avem o medie de 25.7%. Din anul universitar 2011/2012 până în anul universitar 2015/2016 observăm o ușoară creștere de 2.2% a acestui raport, cu o valoare maximă de 25.8% în anul universitar 2014/2015.

TABELUL 4.19 - RAPORTUL ÎNTRE LOCURILE ÎN CĂM INE STUDENȚEȘTI ȘI NUMĂRUL DE STUDENȚI ÎNSCRIȘI LA ÎNVĂȚĂMÂNTUL

DE ZI (ANII UNIVERSITARI 2011/2012 – 2015/2016)

An Universitar

2011/2012 2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016

Locuri Cazare 107914 107751 107769 107526 107683

raport 23,5% 24,8% 25,4% 25,8% 25,7%

În privința raportului dintre locurile de cazare și numărul studenților înscriși la zi în funcție de tipul de universitate (pe ultimii doi ani universitari), observăm că cea mai mare rată o au universitățile de tip tehnic – 39,7%, urmate de cele de tip agronomic-veterinar – 33,1%. La polul opus se află universitățile de tip comprehensiv – 17.1% și universitățile de tip științe socio-uman, economic – 20,1%. Dacă analizăm universitățile în mod individual observăm că o singură universitate (Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iași) are o rată de peste 50%. Primele 25% (quartila 1) dintre universități ca proporție a numărului de locuri în cămine la numărul de studenți înscriși la zi au o rată cuprinsă între 27,9% și 57,2%. Următoarele 25% (quartila 2) au o rată cuprinsă între 22,1% și 26,7% în timp ce universitățile din quartila 3 au o rată cuprinsă între 17% și 21,1%. Ultimele 25% dintre universități (quartila 4) ca rată fluctuează între 3,9% (Universitatea Constantin Brâncuși din Târgu Jiu) și 16,6% (Universitatea Ștefan cel Mare Suceava).

TABELUL 4.20 - RAPORTUL LOCURILOR ÎN CĂMIN LA NUMĂRUL DE STUDENȚI ÎNSCRIȘI LA ÎNVĂȚĂMÂNTUL DE ZI ÎN FUNCȚIE DE

UNIVERSITATE (ANII UNIVERSITARI 2014/2015 – 2015/2016) Categorie

Universitate Universitate

An Universitar

2014/2015 2015/2016

Agronomic-Veterinar

USAMV București 36,9% 35,6%

USAMV Cluj Napoca 22,2% 22,1%

USAMV Ion Ionescu de la Brad, Iași 36,5% 35,8%

USAMV Banatului Timișoara 37,5% 38% Medie 33,27% 32,91%

Arhitectură, Artă, Sport

Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu București 19,40% 19,76%

Universitatea Națională de Muzică București 23,14% 22,68%

Universitatea de Arte din București 26,03% 25,80%

UNATC I L Caragiale București 25,22% 28,86%

ANFEFS București 18,05% 17,79%

Academia de Muzică „Gh.Dima” Cluj Napoca 19,60% 19,74% Universitatea de Artă și Design Cluj Napoca 13,48% 13,35%

Universitatea de Arte George Enescu Iași 14,30% 13,74%

Universitatea de Arte Târgu Mureș 8,06% 7,69%

Medie 18,59% 18,82%

Comprehensive

Universitatea "1 decembrie 1918" Alba-Iulia 23,19% 22,60%

Universitatea "Aurel Vlaicu" Arad 7,65% 8,11%

Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău 18,71% 18,29% Universitatea "Transilvania" Brașov 25,78% 25,59%

Universitatea "Ovidius" Constanta 9,99% 10,10%

Universitatea din Craiova 17,83% 18,01%

Universitatea "Dunărea de Jos" Galați 24,84% 24,37%

Universitatea din Oradea 10,49% 10,55%

Universitatea din Petroșani 19,85% 19,87%

Universitatea din Pitești 8,98% 8,74% Universitatea "Petrol-Gaze" Ploiești 26,62% 26,97%

Universitatea "Eftimie Murgu" Reșița 19,38% 22,54%

Universitatea "Lucian Blaga" Sibiu 17,09% 17,08%


132

Categorie Universitate

Universitate An Universitar

2014/2015 2015/2016

Universitatea "Stefan cel Mare" Suceava 16,37% 16,97%

Universitatea "Valahia" Târgoviște 23,69% 26,51%

Universitatea "Constantin Brâncuși" Târgu Jiu 3,49% 4,50%

Universitatea "Petru Maior" Tg. Mureș 13,53% 13,81%

Medie 16,91% 17,33%

Medicină

UMF "Carol Davila" București 35,05% 33,63%

UMF "Iuliu Hațieganu" Cluj Napoca 38,65% 31,94%

UMF Craiova 24,90% 24,12%

UMF "Gr. T. Popa" Iași 22,85% 23,08%

UMF Tg. Mureș 21,81% 21,23%

UMF "Victor Babeș" Timișoara 37,25% 35,83%

Medie 30,08% 28,31%

Științe Socio-Uman,

Economic

Universitatea București 18,46% 18,37%

ASE București 25,30% 24,36%

SNSPA București 10,37% 11,41%

Universitatea "Babeș - Bolyai" Cluj 20,86% 20,07%

Universitatea "Al. I. Cuza" Iași 28,72% 29,79%

Universitatea de Vest Timișoara 17,26% 16,74%

Medie 20,16% 20,12%

Tehnic

Universitatea Politehnica București 46,92% 46,13%

Universitatea Tehnica de Construcții București 40,48% 42,94%

Universitatea Tehnica Cluj Napoca 28,04% 27,87%

Universitatea Maritima Constanta 12,40% 11,91%

Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" Iași 56,80% 57,67%

Universitatea Politehnica Timișoara 48,99% 50,66%

Medie 39,84% 39,53%

IC4.5. Raportul fondurilor nerambursabile din total venituri, media pe ultimii 4 ani

În ceea ce privește raportul fondurilor nerambursabile din veniturile totale ale universităților din România pe ultimii patru ani universitari (perioada 2012/2013 – 2015/2016) observăm o creștere, de la 17,4% în anul 2012/2013 la 20,4% în anul 2015/2016 cu o valoare minimă de 11,7% în anul universitar 2012/2013.

GRAFICUL 4.27 - EVOLUȚIA RAPORTULUI FONDURI NERAMBURSABILE DIN TOTAL VENITURI (ANII UNIVERSITARI 2012/2013 –

2015/2016)

Analizând evoluția raportului dintre fondurile nerambursabile și veniturile proprii ale universităților (în funcție de tipuri de universitate) putem observa că universitățile de tip agronomic-veterinar au cea mai ridicată rată (18,5%) fiind urmate de universitățile de tip tehnic (15,6%) și cele de tip științe socio-uman, economic (15,2%). La polul opus, cu cea mai scăzută rată se află universitățile de tip arhitectură, artă, sport (3,6%).

00%

05%

10%

15%

20%

25%

2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016


133

TABELUL 4.21 - EVOLUȚIE RAPORT FONDURI NERAMBURSABILE DIN VENITURI TOTALE PE TIPURI DE UNIVERSITĂȚI (ANII

UNIVERSITARI 2012/2013 – 2015/2016)

IV. 5 Concluzii generale

Repartizarea finanțării suplimentare, pe baza indicatorilor de calitate, pe ramuri de știință și universități conduce la identificare de niveluri diferite de calitate aferente indicatorilor luați în calcul în metodologia de finanțare. Se constată totuși și efecte de posibile inversări a ierarhiilor aferente diverșilor indicatori, ceea ce poate semnala o consistență internă mai redusă a ansamblului de indicatori folosiți. O astfel de consecință nu este însă surprinzătoare având în vedere spectrul foarte larg al indicatorilor cuprinzând atât aspecte ale procesului educațional, cercetării, internaționalizării, dar și al diverselor politici sociale și de angajament comunitar. În cadrul fiecărei ramuri de știință se constată existența unor clase de universități a căror performanță este comparabilă pe unul sau mai mulți indicatori. Se disting astfel profiluri instituționale ce echivalează cu avantaje competitive diferite ale universităților în diverse domenii.

Analiza generală a rezultatelor pe clase de indicatori arată faptul că anumite clase indicatori pot produce diferențieri diferite între universități. De exemplu, clasa C4 de indicatori determină a diferențiere limitată între universități, indicatorul relativ agregat mediu este de 4,7% (valoarea neutră fiind de 5,3%), cu o abatere standard de 0,15%, ceea ce înseamnă un coeficient de variație de 32%. Prin comparație, clasa C1 are un coeficient de variație al indicatorilor relativi de calitate agregați de 23%, C2 de 35% și C3 de 42%. Pe de altă parte, în majoritatea cazurilor, clasa de indicatori C2 este consistentă, existând corelații pozitive între indicatorii acestei clase pentru majoritatea ramurilor de știință. De asemenea, la nivelul clasei C1 sunt corelații pozitive între indicatori în majoritatea cazurilor. Cu toate acestea, între indicatorii Clasei C1 și cei ai Clasei C2 există o corelație negativă, ceea ce determină ierarhii inversate între aceste clase de indicatori și, prin urmare, o reducere a diferențelor dintre alocările financiare instituționale pe aceste două clase.

La nivel agregat, coeficientul de variație al indicatorilor relativi de calitate însumați este 21% (media este 25%, comparativ cu nivelul neutru de 26,5%, iar abaterea standard de 5,3%). O medie sub 26,5% ne arată că mai multe universități mai mici pierd, în timp ce mai puține universități, dar mai mari, câștigă. Intervalul de variație este între un minim de 12,7% (Universitatea Maritimă Constanța) și un maxim de 38,4% (UMF "Iuliu Hațieganu" Cluj Napoca). Coeficientul de variație relativ scăzut, 21%, este inferior coeficienților de variație considerați separat pe fiecare clasă de indicatori, arătând că există un fenomen de posibilă inversiune între ierarhiile produse de cele 4 clase de indicatori, ceea ce conduce la o diminuare a diferențierilor între alocările financiare rezultate după aplicarea indicatorilor de calitate.

Pentru o etapă ulterioară de rafinare a acestui proces, este recomandabil să se analizeze posibilitatea de aplicare a indicatorilor de calitate și diferențiat, pe anumite clase de universități. Se recomandă, de asemenea, reducerea dimensiunilor și indicatorilor folosiți pentru a surprinde performanțele instituționale pe direcțiile cele mai importante de dezvoltare asumate de către universități. În felul acesta pot fi comparate și stimulate performanțe între universități asemănătoare din punctul de vedere al profilului instituțional și al misiunilor asumate. Producerea de ierarhii comprehensive ce includ toate universitățile cu programe de studii într-o anumită ramură de studii nu este relevantă atât timp cât se compară entități complet diferite din punctul de vedere al profilului instituțional și al misiunilor asumate. Alternativ, comparațiile ar trebui realizate în interiorul unor clase cu profiluri instituționale asemănătoare pentru a decela între niveluri de performanță diferite ale unor instituții cu misiuni și resurse similare.

Tip Universitate An Universitar

2012/2013 2013/2014 2014/2015 2015/2016 Agronomic-Veterinar 16,8% 26,8% 19,6% 10,9%

Arhitectură, Artă, Sport 1,5% 3,2% 0,7% 9,2%

Comprehensive 11,1% 17,1% 11,9% 26,9%

Medicină 6,4% 9,8% 8,1% 22,7%

Științe Socio-Umane, Economice 11,8% 16,6% 17,2% 15,2%

Tehnic 13,6% 16,5% 12,7% 19,7%


134

Capitolul V. Propuneri de optimizare a finan țării din fonduri publice a învățământului superior din România

V.1. Viziunea și principiile CNFIS, cu privire la finanțarea învățământului superior din România

Potrivit legii, misiunea CNFIS este aceea de a sprijini MEN în realizarea politicilor publice din domeniul învățământului superior, prin elaborarea fundamentată a propunerilor de reglementări privind finanțarea universităților, prin stabilirea costului mediu per student echivalent pe cicluri și domenii de studii, prin înaintarea de propuneri pentru optimizarea finanțării învățământului superior, precum și prin verificarea periodică a eficienței gestionării fondurilor publice de către instituțiile de învățământ superior.

În realizarea misiunii sale, CNFIS și-a asumat respectarea și promovarea următoarelor principii definite prin legea educației naționale:

• principiul autonomiei universitare; • principiul responsabilității publice; • principiul eficienței manageriale și financiare; • principiul transparenței; • principiul echității; • principiul asigurării calității.

În plan strategic, CNFIS își propune să acționeze pentru a sprijini MEN și instituțiile de învățământ superior în direcția realizării următoarelor obiective de interes național:

• transformarea învățământului superior din România într-un factor activ al creșterii economice și dezvoltării sociale a țării;

• consolidarea instituțională și financiară a instituțiilor de învățământ superior, astfel încât acestea să dispună de mijloacele necesare pentru a putea îmbunătăți semnificativ calitatea activităților didactice și de cercetare. Consiliul a constatat menținerea contradicției între dezideratul legal potrivit căruia „(7) În România învățământul constituie prioritate națională” (LEN 1/2011, art.2) și realitățile concrete ale funcționării sistemului de învățământ superior.

După 1990, învățământul superior din România a cunoscut o perioadă de expansiune, de diversificare a ofertei educaționale și de extindere a rețelei instituționale. Deoarece în toată această perioadă nivelul resurselor financiare alocate din fonduri publice nu a crescut proporțional cu această expansiune, cele mai multe dintre instituțiile de învățământ superior se confruntă în continuare cu fenomene de subfinanțare, concretizate în efecte nocive atât asupra funcționării lor instituționale, cât și asupra calității rezultatelor activității didactice și de cercetare. Luând in considerare faptul că subfinanțarea și incertitudinile legate de aceasta diminuează capacitatea universităților de a face față provocărilor societății contemporane și de a-și îndeplini rolul social, CNFIS și-a propus să continue acțiunile pentru:

• conștientizarea la nivelul factorilor de decizie și a opiniei publice a necesității finanțării corespunzătoare a sistemului de învățământ superior și de a implementa strategii coerente de dezvoltare a universităților din România;

• repartizarea judicioasă a resurselor financiare existente, conform politicilor naționale din domeniul educației și principiilor unei gestiuni responsabile a fondurilor publice;

• stimularea, prin mecanisme de finanțare, a consolidării instituționale și a constituirii unui ansamblu de bune practici la nivelul diverselor instituții de învățământ superior, precum și a asumării de către aceste instituții a unui rol activ la nivel local și regional, astfel încât universitățile să devină un factor de incluziune și de coerență socială.

Pe lângă aceste obiective generale, Consiliul și-a propus să continue obiectivele enunțate anterior prin mai multe rezultate de etapă, având inițial ca orizont anul 2017:


135

• creșterea graduală, în etape succesive, a finanțării de ansamblu a învățământului superior;

• dimensionarea mijloacelor financiare astfel încât, în anul 2017, creșterea valorii alocației bugetare din fonduri publice, să fie în acord cu creșterea finanțării învățământului superior, până la procentul de 6% din PIB pentru educație;

• continuarea demersurilor pentru alocarea, prin competiție de proiecte, a fondului pentru dezvoltare instituțională și monitorizarea riguroasă a implementării proiectelor finanțate;

• continuarea alocării unei sume în valoare de cel puțin 30% din suma alocată universităților ca finanțare de bază pentru finanțarea suplimentară, în vederea stimulării excelenței instituțiilor și a programelor de studii, pe baza unor criterii și standarde de calitate.

Consiliul apreciază ca prin atingerea acestor obiective, care ar trebui să fie asumate de factorii de decizie din domeniu, s-ar asigura îmbunătățirea condițiilor de funcționare a universităților și a calității de ansamblu a învățământului superior din România. În consecință, recomandările de optimizare incluse în acest raport cuprind atât prezentarea propunerii de metodologie de finanțare pe anul 2017, cât și un set de sugestii care vizează stabilitatea și predictibilitatea sistemului de învățământ superior pe termen mediu.

În vederea adoptării unei viziuni pe termen lung, Consiliul menține propunerile următoare:

• elaborarea și lansarea în dezbatere publică a unor politici și mecanisme instituționale care să producă efecte benefice la nivelul sistemului de învățământ, având ca orizont anul 2030;

• agregarea și analiza rezultatelor obținute ca urmare a dezbaterilor publice organizate cu toți factorii interesați (decidenți politici, cadre didactice, cercetători, studenți, reprezentanți ai mediului socio-economic și ai altor segmente sociale interesate de destinul învățământului superior din România;

• optimizarea procedurilor și mecanismelor propuse, pe baza rezultatelor dezbaterilor publice și fundamentarea acestora printr-un riguros proces de pilotare

Avem convingerea ca aceste demersuri privind formularea și implementarea unor politici publice eficiente vor conduce la așezarea finanțării învățământului universitar românesc pe principii și reglementări care să asigure stabilitate și predictibilitate.

V.2. Prezentarea propunerii de metodologie de finanțare pentru anul 2017

În cadrul acestei secțiuni prezentăm sintetic arhitectura generală și elementele principale ale propunerii CNFIS privind metodologia de finanțare pentru anul 2017.

Astfel, la nivel de structură, metodologia propusă pentru anul 2017 prevede ca din suma alocată în bugetul național pentru finanțarea instituțională a universităților să se repartizeze 1,5 % pentru finanțarea situațiilor speciale, care nu pot fi integrate în formula de finanțare, să fie alocate sumele reprezentând valoarea granturilor doctorale pentru studenții doctoranzi înmatriculați începând cu anul universitar 2011/2012, iar suma rămasă să se distribuie având în vedere următoarele ponderi pentru cele trei componentele principale ale finanțării:

• finanțarea de bază: 72,5%;

• finanțarea suplimentară: 26,5% ;

• fondul de dezvoltare instituțională: 1 %.

V.2.1. Finanțarea de bază

La nivelul componentei Finanțarea de bază (asociată ciclurilor de licență și master) sumele se distribuie potrivit numărului de studenți, ponderați întâi cu coeficienții de echivalare aferenți ciclurilor și formelor de învățământ distincte, iar apoi cu coeficienții de cost aferenți domeniilor fundamentale de studiu și ramurilor de știință corespunzătoare acestor domenii. Pentru determinarea finanțării de bază corespunzătoare fiecărei universități se au în vedere caracteristicile proprii acesteia (anume numărul de studenți echivalenți unitari pentru ciclurile de licență și master) precum și parametrii mai generali ai sistemului în ansamblu, între care un rol determinant îl are alocația pe student echivalent unitar care depinde de (1) cuantumul finanțării

Capitolul V. Propuneri de optimizare a finanțării din fonduri publice

136

alocate de la bugetul de stat și (2) numărul total al studenților echivalenți unitari prezenți în sistemul de învățământ superior. Deși au fost discuții privind valoarea coeficienților de echivalare și de cost, cu referire la necesitatea fundamentării acestora pe baza diferențelor existente la nivelul costurilor reale, CNFIS a propus, până la finalizarea acestor calcule, păstrarea nivelului coeficienților de echivalare și de cost în vigoare în anul anterior, pentru a evita șocurile în finanțare. Precizăm faptul că pentru finanțarea asociată ciclului de studii doctorale propunerea CNFIS pentru anul 2017 menține principiul finanțării prin intermediul granturilor doctorale fundamentate printr-un set de calcule distincte pentru trei grupuri de domenii de finanțare diferențiate sub aspectul valorii fondului de cercetare inclus în grant, precum și prin niveluri diferite de finanțare a regiei școlilor doctorale. Astfel, în domeniul de finanțare D1 sunt incluse programele de studii doctorale asociate ramurilor de științe socio-umane, în domeniul de finanțare D2 sunt incluse programele de studii doctorale asociate ramurilor de științe naturale și inginerești, în domeniul de finanțare D3 sunt incluse programele de studii doctorale asociate ramurilor de științe biologice și biomedicale, iar în domeniul de finanțare D4 intră programele de studii doctorale din ramura de știință Arte (fără cele din domeniul de studii universitare de doctorat Istoria și teoria artei) ), valoarea grantului pe fiecare domeniu mai sus definit fiind precizat în Anexa 5.1.

Datele utilizate pentru repartizarea pe universități vor avea la bază raportările realizate de instituțiile de învățământ superior, corespunzătoare raportării cu data de referință ianuarie 2017, pentru anul universitar 2016/2017.

V.2.2. Finanțarea suplimentară

Finanțarea suplimentară este prevăzută a se repartiza și pentru anul 2017 în funcție de indicatorii de calitate. Sunt menținute cele patru clase de indicatori de calitate și ponderile acestora (predare/învățare – 30%; cercetare științifică /creație artistică – 40%; orientare internațională – 10%; orientare regională și echitate socială - 20%) și se are în vedere completarea, acolo unde este cazul, și actualizarea modului de calcul al indicatorilor (exemplu: indicatorul C4.1 privind integrarea persoanele provenite din medii dezavantajate socio-economic în programe educaționale și indicatorul C4.3 privind practica studenților de la ciclul de licență), cu menținerea aplicării criteriilor și standardelor de calitate la nivelul ramurilor de știință.

Cele patru clase de indicatori cuprind un număr total de 15 indicatori de calitate, construiți și distribuiți în interiorul claselor pe baza principiilor și logicii generale enunțate încă de la crearea lor și anume relevanța disciplinară a acestora precum și necesitatea asigurării echilibrului și stabilității finanțării instituțiilor de învățământ superior. În tabelul 5.1. se poate identifica denumirea, încadrarea și ponderea specifică fiecărui indicator individual și fiecărei clase de indicatori în ansamblu.

De asemenea, s-a luat în discuție necesitatea și oportunitatea pilotării unor indicatori de calitate, dintre care menționăm pentru clasa de indicatori C1, rata de absolvire a programelor de studii de licență, iar pentru clasa de indicatori C4, monitorizarea angajabilității absolvenților.

Pentru anul 2017 se urmărește continuarea aplicării graduale a indicatorilor de calitate, prin creșterea de la 25% la 50% a ponderii rezultatelor din finanțarea suplimentară în cadrul finanțării instituționale, calculate pentru anul 2017, urmând ca restul de 50% să fie calculată pentru ultimii 2 ani financiari, câte 25% pentru fiecare. Și în cazul finanțării suplimentare, datele utilizate pentru dimensionarea alocațiilor disponibile vor fi cele pentru anul universitar 2016/2017, iar datele utilizate pentru calculul indicatorilor de calitate vor fi cele disponibile la 1 ianuarie 2017 (similar principiului aplicat și în anul 2016).

TABELUL 5.1. — LISTA INDICATORILOR DE CALITATE PROPUȘI PENTRU ANUL 2017 ÎN VEDEREA REPARTIZĂRII FINANȚĂRII

SUPLIMENTARE

Clasa de indicatori Denumire indicator Pondere

C1. Predare/învățare (30%)

C1.1 Raportul dintre numărul studenților și numărul de cadre didactice 10%

C1.2 Raportul numărului de studenți de la ciclul de master și numărul de studenți de la ciclul de licență

8%

C1.3 Raportul dintre numărul de cadre didactice cu vârsta de pană la 40 ani, inclusiv, și numărul total de cadre didactice

6%


137

Clasa de indicatori Denumire indicator Pondere

C1.4 Raportul dintre numărul cadrelor didactice titulare care au dreptul de a conduce doctorat și numărul de cadre didactice

6%

C2. Cercetare științifică / creație artistică (40%)

C2.1 Calitatea resursei umane 12%

C2.2 Impactul activității științifice / creației artistice 10%

C2.3 Performanta activității științifice / creației artistice 12% C2.4 Fondurile pentru cercetare științifică / creație artistică 6%

C3. Orientare internațională (10%)

C3.1 Ponderea mobilităților studențești prin programul ERASMUS și ERASMUS MUNDUS

5%

C3.2 Ponderea studenților străini înscriși în programe de studii 5%

C4. Orientare regională & echitate socială (20%)

C4.1 Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate socio-economic în programe educaționale

5%

C4.2 Contribuția universității la fondul de burse 4%

C4.3 Activitatea de practică pentru ciclul de studii de licență 4%

C4.4 Locuri în cămine studențești 5%

C4.5 Fondurile nerambursabile atrase de universitate 2%

Pondere totală 100%

Pondere totală din finanțarea instituțională 26,5%

V.2.3. Fondul pentru dezvoltarea instituțională

În ceea ce privește fondul pentru dezvoltarea instituțională a universităților de stat, CNFIS susține continuarea alocării pe bază competițională a acestuia și în anul 2017, având în vedere necesitatea creșterii transparenței alocării fondurilor de la buget și răspunsului pozitiv recepționat din partea universităților. În acest sens, propunerea de metodologie pentru anul 2017 a completat forma metodologică aprobată de MENCS pentru anul 2016, prin OM 3632/2016, cu elemente mai detaliate privind modalitatea de alocare a fondului de dezvoltare instituțională, reglementările procedurale de aplicare și domeniile prioritare pentru care diversele universități ar urma să depună aplicații, precum și privind procedura și criteriile de evaluare a proiectelor depuse. Astfel, propunerile susținute de CNFIS pentru metodologia de repartizare a fondului de dezvoltare instituțională pentru anul 2017 au fost discutate și agreate la nivelul MEN și CNR, în perioada de sfârșit a anului 2016 și început de 2017, fiind aprobate prin OM nr. 3629/12.04.2017. Ca dispoziții tranzitorii pentru anul 2017, s-a agreat ca domeniile pentru care se pot depune proiecte de dezvoltare instituțională să fie:

a) creșterea echității sociale, în vederea incluziunii sociale și sporirea accesului la învățământul superior (inclusiv cele privitoare la consilierea și orientarea în carieră);

b) internaționalizarea învățământului superior din România; c) asigurarea transparenței în gestiunea studenților și implementarea Registrului Matricol al

Universităților din România; d) asigurarea funcționării în bune condiții a grădinilor botanice universitare, a stațiunilor didactice, a

bazelor de practică și a altor infrastructuri de susținere a activităților didactice și de cercetare, din subordinea universităților;

e) înființarea și susținerea activităților societăților antreprenoriale studențești (SAS) din subordinea universităților;

f) creșterea capacității instituționale; g) îmbunătățirea calității activității didactice, inclusiv a respectării deontologiei și eticii academice; h) corelarea ofertei educaționale cu cererea pieței muncii.


138

V.3. Propuneri de optimizare pe termen mediu a finanțării învățământului superior din România

V.3.1. Ajustarea finanțării instituționale totale a învățământului superior la cadrul normativ și la obiectivele Strategiei 2020

CNFIS a urmărit pe parcursul anului 2016 să asigure, în continuare, orientarea finanțării instituționale a învățământului superior la cadrul normativ și la obiectivele Strategiei 2020. În acest sens, Consiliul a căutat să-și îndrepte atenția către identificarea soluțiilor și implementarea acțiunilor asumate de România

• îmbunătățirea sistemului de guvernare și management al instituțiilor de învățământ superior, în vederea optimizării calității predării și a cercetării științifice;

• sporirea relevanței programelor de studii de nivel licență și masterat, prin întărirea relațiilor instituționale dintre universități, mediul de afaceri și organizațiile de cercetare științifică;

• modernizarea învățământului terțiar prin organizarea unor programe de studii post-universitare și prin susținerea internaționalizării învățământului superior, inclusiv prin dezvoltarea cercetării științifice și a mobilității;

• dezvoltarea resurselor umane angajate în sectorul public în instituțiile de învățământ superior și în cele de cercetare/dezvoltare.

În conformitate cu Strategia națională pentru învățământ terțiar 2015-2020 (aprobată prin HG nr. 565 din 15 iulie 2015), respectiv Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020 (aprobată prin HG nr. 929 din 21 octombrie 2014), Consiliul susține ca în alocarea fondurilor să se țină cont de prioritizarea domeniilor cu potențial competitiv, respectiv a celor de specializare inteligentă sau de prioritate publică. Între acestea pot fi menționate domenii ca: sănătatea, bioeconomia, tehnologia informației și a comunicațiilor, spațiul și securitate, energie, mediu și schimbări climatice, eco-nanotehnologii și materiale avansate.

Consiliul își menține poziția prezentată și în rapoartele anterioare că atingerea tuturor obiectivelor și realizarea acțiunilor asumate pe plan european de România, sunt condiționate de gradul de susținere financiară din fonduri publice, de la bugetul de stat, al acestor priorități. Anul 2016, a adus o creștere a bugetului alocat Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, măsură care a condus la încetinirea fenomenului de subfinanțare cronică a învățământului superior, dar nu a fost atins procentul minim de 0,30% raportat la PIB, pentru această zonă a educației.

Ca urmare CNFIS menține propunerile pentru îmbunătățirea stării finanțării învățământului superior, care au în vedere cele două categorii de acțiuni specifice și anume: repartizarea eficientă a resurselor financiare existente, în vederea sporirii eficienței și a transparenței utilizării fondurilor publice, precum și necesitatea identificării de măsuri la nivel instituțional în vederea diversificării formelor de finanțare a universităților din alte surse decât cele de la bugetul de stat.

Acțiunile Consiliului s-au concretizat, în aplicarea Metodologiei de alocare a fondurilor bugetare pentru finanțarea de bază și finanțarea suplimentară a instituțiilor de învățământ superior de stat din România, pentru anul 2016, în cadrul căreia la Art. 4. alin. (1) se prevede că ”În vederea încurajării excelenței în instituțiile de învățământ superior se constituie un fond de finanțare suplimentară a universităților în sumă, la nivel național, de minimum 30% din suma alocată la nivel național universităților de stat ca finanțare de bază”. În baza acestei prevederi, s-a menținut utilizarea unui procent de 26,5% din finanțarea de bază pentru finanțarea suplimentară, măsură a căror efecte sunt evidențiate în capitolul IV al acestui raport, care prezintă rezultatele aplicării acestei decizii.

De asemenea, s-a realizat alocarea fondului pentru dezvoltarea instituțională pe criterii competitive, în baza unor direcții prioritare, stabilite și armonizate cu prioritățile asumate la nivel național și internațional, Consiliul înaintând MEN propunerile sale cuprinse într-un Proiect de ordin de ministru privind metodologia de alocare și utilizare a fondului pentru dezvoltarea instituțională a universităților de stat în anul 2017.


139

Având în vedere demersurile anterioare ale CNFIS privind finanțarea prin granturi de studii și necesitatea optimizării în viitor a finanțării din fonduri publice a învățământului superior, pentru anul 2016 CNFIS a susținut continuarea finanțării ciclului de studii de doctorat prin granturi de studii și și-a propus o analiză privind actualizarea costurilor reale de la nivelul ciclurilor de licență și master, și detalierea acesteia pe domenii de studiu, inclusiv pe baza observațiilor și solicitărilor universităților și a analizei diferențelor existente pentru acestea, la nivelul cheltuielilor materiale și indirecte.

Pentru universități, determinarea costurilor totale este foarte importantă, întrucât ar permite, în principal, o realocare internă mai eficientă a resurselor și îmbunătățirea procesului de luare a deciziilor strategice în baza unei mai bune înțelegeri a efortului investițional. Având în vedere dificultățile majore în determinarea costurilor totale ale programelor de studii, legate mai ales, de determinarea cât mai precisă a cheltuielilor materiale și de estimarea corectă a costurilor indirecte, CNFIS are în atenție stabilirea unui set de criterii de analiza pentru estimarea costurilor reale și, implicit, a coeficienților de cost (de diferențiere între programe de studii), pornind de la faptul că alocațiile bugetare pentru un student echivalent nu reflectă costurile reale ale programelor de studii respective, valoarea lor fiind semnificativ mai mică decât costurile, în cazul tuturor programelor de studii.

Trebuie menționat că discrepanțele semnificative dintre costurile reale și alocațiile bugetare demonstrează subfinanțarea cronică a tuturor programelor de studii, indiferent de valoarea coeficienților de cost, ceea ce are consecințe semnificative în întreg sistemul de învățământ. Pentru a funcționa în condiții de subfinanțare, instituțiile de învățământ superior iau măsuri de comasare a cursurilor, de mărire a formațiunilor de lucru, care conduc la scăderea calității procesului didactic, dar și măsuri de mărire a normelor didactice la limita permisă de legislația în vigoare.

Una dintre consecințele cele mai grave ale subfinanțării programelor de studii, mai ales a celor de licență, se remarcă în cazul domeniilor care atrag mai puțini studenți, unde veniturile nu pot acoperi costurile. În aceste situații există riscul major ca universitățile să ia în considerare o posibilă închidere a programelor de studii nesustenabile, cu consecințe grave asupra acoperirii nevoilor sociale.

În concluzie, în vederea optimizării finanțării din fonduri publice a învățământului superior și creșterii calității procesului de învățământ, CNFIS propune și pentru perioada 2017-2020 creșterea graduală a alocației bugetare, în concordanță cu costurile reale. În cazul menținerii restricțiilor bugetare, această măsură trebuie corelată cu alocarea cifrei de școlarizare programelor de studii prioritare la nivel național.

Pentru stabilirea cifrei de școlarizare CNFIS susține în continuare principiile eficienței și al relevanței (aplicate la nivelul procesului educațional, în general, și al programelor de studii, în particular) și criteriile privind: i) creșterea competiției în selectarea candidaților în instituțiile de învățământ superior de stat; ii) respectarea angajamentelor luate în cadrul Strategiei Europa 2020, privind indicatorul educația terțiară; iii) folosirea rezultatelor studiilor de inserție a absolvenților pe piața forței de muncă; iv) asigurarea unei tranziții graduale, care să nu pună în pericol echilibrele fragile din sistemul de învățământ superior.

V.3.2. Diversificarea formelor de sprijin financiar pentru studen ți

Acest subcapitol prezintă, pe scurt, principalele recomandări ale CNFIS privind îmbunătățirea formelor de sprijin financiar pentru studenți, formulate în urma consultării cu reprezentanți ai CNR, ai sindicatului Alma Mater și federațiilor studențești reprezentative la nivel național, consultarea fiind destinată definitivării propunerilor privind cuantumul bursei sociale, pe baza analizei datelor raportate de universități în anul 2016. Recomandările CNFIS sunt orientate pe următoarele direcții:

Gestiunea financiară a alocațiilor bugetare destinate burselor pentru studenți, recomandări generale:

- Constituirea unui fond distinct pentru acordarea burselor sociale (calculat pornind de la cuantumul estimat al unei burse sociale și a numărului estimat de solicitări eligibile de burse sociale), astfel încât să se poată aplica reglementările legislative specifice în vigoare (v. art.223 alin.10) și să nu afecteze utilizarea fondului de burse pentru stimularea excelenței, conform legii (de performanță și de merit);


140

- Creșterea semnificativă, graduală, a fondului pentru bursele de studiu (bursele pentru stimularea excelenței, conform legii), pentru a se asigura corelarea cuantumului acestora cu cel al bursei sociale, creștere solicitată și de asociațiile studențești;

- Menținerea burselor pentru studenți și pentru zilele libere, sărbătorile legale din timpul anului universitar și pentru perioada de practică, în conformitate cu planurile de învățământ.

- Creșterea graduală a finanțării instituționale în vederea alocării de la buget a sumelor aferente costurilor reale pentru un student, acestea putând asigura îmbunătățirea creșterii calității procesului educațional și îmbunătățirea bazei materiale.

- Introducerea unui sistem de burse suplimentare, pentru încurajarea studenților în alegerea unor programe de studii din domenii considerate prioritare la nivel național.

Diversificarea surselor de finanțare și sprijin pentru studenți, recomandări pentru instituțiile de învățământ superior:

- Creșterea contribuției instituționale din venituri proprii pentru burse și alte forme de sprijin pentru studenți, în special pentru facilitățile de masă (valoarea cheltuielilor minime cu masa reprezintă aproximativ 75% din valoarea estimată a bursei sociale);

- Diversificarea formelor de sprijin pentru studenți, din venituri proprii extrabugetare sau venituri din proiecte instituționale, în vederea completării sumelor alocate pentru bursele studenților.

La nivel național se propune accelerarea demersurilor privind crearea cadrului de implementare a sistemului de împrumuturi bancare pentru credite și burse de studii pentru studenți, menționat în Legea educației naționale nr.1/2011 (v. art. 204), ce ar putea permite susținerea, și prin alte mijloace financiare decât cele de la bugetul de stat, a studenților care provin din familii cu venituri reduse, în vederea acoperirii taxelor de studii și a costului vieții pe perioada studiilor, cu posibilitatea de rambursare a creditului după momentul finalizării studiilor și integrarea absolventului pe piața muncii sau cu posibilitatea de transformare a creditului în burse de studii, în funcție de tipul de credit și de nivelul performanțelor obținute de student în perioada de studii.

De asemenea, CNFIS propune crearea cadrului legal pentru ca bursele sociale să poată fi finanțate și de către autoritățile locale (de unde studentul își are rezidența), cu atât mai mult cu cât majoritatea actelor care constituie dosarul social sunt emise de către aceste autorități, ceea ce va conduce la implicarea reală a autorităților locale, județene sau regionale, ca beneficiari direcți ai rezultatelor învățământului superior, în sprijinirea financiară a studenților proveniți din aria de jurisdicție a respectivelor autorități.

În contextul aplicării noilor principii de finanțare CNFIS a avut în vedere, prin aplicarea indicatorilor de calitate pentru alocarea finanțării suplimentare a universităților, includerea printre aceștia a unora care vizează direct modul în care universitățile sprijină buna desfășurare a studiilor, spre exemplu activitatea de practică (inclusiv ciclul de studii de masterat); finalizarea programelor educaționale de către persoane provenite din medii dezavantajate socio-economic; monitorizarea angajabilității absolvenților etc.

V.4. Propuneri referitoare la diversificarea surselor de finanțare a învățământului superior din România

Diversificarea surselor de finanțare este o măsură importantă în garantarea stabilității instituționale și a autonomiei instituțiilor de învățământ superior, mai ales în condițiile limitării inevitabile a volumului resurselor disponibile de la bugetul de stat, acestea continuând să reprezinte sursa cea mai importantă de finanțare pentru cele mai multe universități din Europa și din lume.

Pe de altă parte, considerând valorile absolute, evoluțiile din ultima decadă sunt problematice în acest sens, deoarece în cadrul sistemului au scăzut veniturile obținute din taxe, din contracte de cercetare și/sau pentru realizarea unor obiective de investiții.

În aceste condiții, există tendința de a considera că fondurile europene, ar putea reprezenta un panaceu pentru problemele financiare ale universităților din România. Este incontestabil faptul că aceste fonduri pot


141

constitui un supliment binevenit de resurse, precum și un stimulent în dezvoltarea unor activități sau componente de activități pentru care fondurile alocate de la buget ar fi fost insuficiente sau inadecvate. Pe de altă parte, nu trebuie subestimate aspectele problematice ale angajării universităților în derularea de proiecte finanțate din fonduri europene. Rambursarea unora dintre cheltuielile efectuate poate întârzia considerabil, universitățile putându-se confrunta cu grave probleme de asigurare a fluxurilor financiare (cash-flow), precum și cu incertitudini care le destabilizează instituțional. În consecință, este extrem de important ca, la nivel național, să se creeze un cadru de derulare a proiectelor cât mai eficient, care să minimizeze distorsiunile și să garanteze maximum de predictibilitate, încurajând totodată universitățile în derularea unor proiecte cât mai apropiate de activitățile lor centrale, de formare și cercetare.

Având în vedere tendința de limitare a bazinului demografic al recrutării din țară a studenților cu taxă, care să studieze la universitățile din România, diversificarea surselor de finanțare a instituțiilor de învățământ superior ar presupune extinderea acestei recrutări fie la studenți din alte țări, fie la categorii sociale și/sau de vârstă care până acum nu au efectuat studii universitare. Ambele căi enunțate mai sus necesită însă adoptarea unor politici coerente la nivel național, vizând creșterea atractivității studiilor universitare desfășurate în România, liberalizarea regimului de vize și rezidență în România pentru studenții străini, precum și crearea cadrului normativ pentru dezvoltarea la nivel universitar a unor forme flexibile de învățământ pe întreg parcursul vieții.

Unele programe de masterat sau doctorat pot beneficia de finanțarea directă sau indirectă a mediului economic privat interesat, fie prin finanțarea directă a desfășurării unor asemenea programe, fie prin acoperirea taxelor de studii/acordarea unor burse pentru studenți. Acordarea unor facilități fiscale pentru firmele care susțin asemenea activități, precum și activitatea de practică a studenților, ar putea contribui la creșterea semnificativă a acestor finanțări.

Finanțarea europeană (prin programe de cercetare specifice) sau cea internațională (în special pe baza unor acorduri bilaterale sau a unor programe ale agențiilor de dezvoltare internațională ale unor țări) reprezintă, în prezent, o potențială resursă, puțin valorificată de către universitățile românești.

Dincolo de utilizarea fondurilor nerambursabile provenite de la Uniunea Europeană, fie direct, fie prin intermediul statului român, universitățile pot avea în vedere și explora o serie de surse alternative de venituri, în funcție de planurile operaționale strategice pe care și le propun. Dezvoltarea unor parteneriate cu agenți economici puternici reprezintă, pentru unele domenii științifice cu aplicabilitate practică mai mare (cum ar fi științele inginerești, spre exemplu), o direcție posibilă de dezvoltare. Dezvoltarea unor programe de studii netradiționale, orientate către persoane adulte, poate constitui o direcție de dezvoltare pentru universitățile care gestionează programe de studii orientate mai degrabă spre științele socio-umane sau umaniste. În plus, oferirea unor programe de pregătire profesională de calitate, pentru angajați sau persoane active care doresc să se dezvolte profesional pe parcursul carierei, reprezintă activități pe care universitățile ar putea să le dezvolte și pe care statul ar trebui să le susțină.

V.5. Propuneri privind creșterea acurateței bazei informaționale a finanțării învățământului superior

Având în vedere faptul că aplicarea oricărei metodologii de finanțare implică utilizarea în manieră directă a datelor în algoritmii de alocare a fondurilor publice, CNFIS a continuat și în 2016 activitățile care privesc consolidarea și actualizarea bazelor de date și a instrumentelor informatice dezvoltate la nivelul UEFISCDI, care să faciliteze procesul de gestiune și de raportare în timp real a informațiilor de la nivelul instituțiilor de învățământ superior și să permită integrarea acestora la nivel național.

Raportarea datelor de către universități, inclusiv cele necesare pentru implementarea metodologiei de finanțare pentru anul 2016, s-a realizat la nivelul următoarelor platforme informatice administrate de


142

UEFISCDI: Registrul Educațional Integrat (REI)16, Registrul Matricol Unic (RMU), Studenți, Absolvenți și Piața Muncii (SAPM)17 și Platforma informatică ANS18.

Platformele REI-RMU. Platforma Registrul Educațional Integrat (REI) asigură interoperabilitatea între sistemele de gestiune existente în sectorul educațional – învățământul preuniversitar, învățământul universitar și formarea continuă - precum și cu sistemele de gestiune conexe, printr-o soluție de tip cloud, în vederea urmăririi parcursului educațional și profesional al unei persoane. REI integrează și un modul de actualizare și generare a nomenclatoarelor pentru învățământul superior, asigurând unicitatea nomenclatoarelor utilizate la nivelul sistemului educațional (SIIIR, RMU, ARACIS etc.). Sistemul REI este interconectat cu aplicația Ministerului Educației Naționale *Note Bac (parte din sistemul informatic SIIIR pentru învățământul preuniversitar), asigurându-se astfel trasabilitatea absolvenților de Bacalaureat către sistemul terțiar de învățământ. Platforma Registrul Matricol Unic (RMU), accesibilă prin intermediul REI, asigură gestiunea integrată a datelor privind studenții universităților de stat și particulare din România, pentru toți anii universitari și pentru toate ciclurile de studii, constituind un demers susținut de structurare, colectare și centralizare a informațiilor privind studenții.

Lansarea sistemelor REI-RMU a avut loc la sfârșitul anului 2015 și a fost urmată de o perioadă de testare a sistemului RMU din partea universităților, iar anul 2016 a debutat cu încărcarea datelor pentru anul I de studiu al anului universitar 2015/2016.

La o luna de la demararea procesului s-au înregistrat peste 100.000 de studenți, iar la sfârșitul anului 2016, erau înregistrați 482.799 de studenți, 444.675 studenți din universitățile de stat (aproximativ 96%) și 38.124 studenți din universitățile particulare (aproximativ 55%).

Pe toată durata anului 2016 s-au actualizat și verificat nomenclatoarele de programe de studiu (în conformitate cu observațiile transmise de universități), asigurându-se suport tehnic permanent universităților, au fost corelate informațiile introduse în platforma RMU cu informațiile preluate de la MEN referitoare la NOTE BAC și a fost dezvoltat modulul CNATDCU de evaluare a tezelor de doctorat, prin intermediul acestui modul, disponibil începând cu iunie 2016, au fost evaluate 578 de dosare de doctorat în 6 luni.

Platforma SAPM, concepută ca o bibliotecă de instrumente pentru dezvoltarea și implementarea de studii de monitorizare a studenților și absolvenților, facilitând accesul securizat instituțiilor de învățământ superior, a fost pregătită, începând cu anul 2016 pentru a asigura instrumentul de implementare, la nivel național, a studiului internațional Eurostudent VI, coordonat de UEFISCDI împreună cu Institutul de Științe ale Educației, România participând la a patra implementare a studiului european. Studiul european EUROSTUDENT, aflat în cea de-a șasea etapă de implementare începând cu anul 2016, este un studiu preponderent cantitativ privind dimensiunea socială a învățământului superior, ce și-a propus să contribuie la stabilirea de structuri naționale de monitorizare a dimensiunii sociale a învățământului superior, în 27 de state din Europa. Cercetarea urmărește colectarea și analizarea de date privind condițiile de viață și de studiu ale studenților din Europa, cu scopul de a obține indicatori comparabili pe plan european, principalele subiecte analizate fiind situația si contextul actual al studiilor, condițiile de viață, mobilitatea internațională și situația familială a studentului de nivel de licență și master.

Platforma ANS. Platforma națională ANS de colectare unitară a datelor statistice relevante pentru învățământul superior, a asigurat în continuare suportul pentru raportarea periodică a datelor statistice privind sistemul de învățământ superior din România, raportarea fiind realizată pentru două etape de referință: 1 ianuarie 2016 și 1 octombrie 2016. Tipurile principale de date colectate și centralizate în platforma națională ANS sunt: date universitate (date financiare; baza materială; programe de studii); date privind Studenții și Absolvenții; date privind Cadrele universitare: Personal universitar; Personal didactic și de cercetare (pe ramuri de știință); date privind politicile universitare (Servicii cazare; Burse; Mobilități; Alte politici).

16 https://rei.gov.ro/ 17 www.sapm.forhe.ro 18 https://date.invatamant-superior.ro/

https://rei.gov.ro/

https://beta.uefiscdi.ro/www.sapm.forhe.ro?&wtok=c46817e0a371dfea112ec58fe8d70efbf616fbb1&wtkps=XY1bCsIwFET3cr+l5nHz6O0eRHAFMUklWK00rf0Q924bEcW/YThnxpGmRyZFMI/nLkOTqEajmkySIKcAaxIEEl0bJMej1zJGx2vmUJq2duyIzEq/cgs2x49w6cPUxaofTtUU25R9SNU9xblyw5h8360cJ0jwvuJcl8YQhHC77g9baZiwwjJly/bCfpuNtIhaKGOxWKpYuz+Hs8X5AZ8v&wchk=c07829b05159480a4b4db0ac3de583fbcc8a308a

https://date.invatamant-superior.ro/


143

Totodată, în vederea facilitării accesului la datele introduse de către universități, în platforma ANS s-au dezvoltat diferite tipuri de rapoarte care centralizează datele statistice introduse în fiecare secțiune. Universitățile au acces la propriile rapoarte, iar reprezentanții MEN, sau ai consiliilor consultative ale acestuia, au acces la rapoartele specifice fiecărei universități și/sau la rapoartele centralizate la nivel național (cu toate universitățile care au finalizat raportarea), pe fiecare secțiune în parte, în funcție de nivelul de acces. De asemenea, au fost implementate și rapoarte pe baza machetelor transmise de CNFIS și minister necesare pentru centralizarea și asumarea datelor pentru repartizarea alocațiilor bugetare pentru universități.

Pe toata durata anului au avut loc demersuri pentru realizarea interoperabilității platformelor menționate cu instituții centrale care au nevoie de date certificate de MEN/universități cu privire la statutul unei persoane din sistemul de învățământ superior.

Pentru fundamentarea politicilor publice riguroase, Ministerul Educației Naționale și instituții cu rol în învățământul superior (ANC, ARACIS și INS) au sprijinit operaționalizarea platformelor și au adoptat, în 2016, o serie de măsuri menite să eficientizeze procesul de raportare.

În acest demers, MEN a solicitat universităților de stat, prin contractul instituțional, introducerea studenților înmatriculați în anul I de studii, la ciclurile de licență, master și doctorat, anul universitar 2015/2016.

În cadrul susținerii financiare din fondul de dezvoltare instituțională destinat universităților de stat (FDI 2016), universitățile au fost sprijinite în cadrul domeniului strategic „Asigurarea transparenței în gestiunea studenților și implementarea Registrului Matricol Unic al Universităților din România”.

De asemenea, pentru asigurarea cadrului legal de funcționare și obligativitate a utilizării sistemelor a fost elaborat un proiect de hotărâre de guvern pentru organizarea Sistemului Integrat Național Educațional (SINED) sub coordonarea Ministerului Educației Naționale, care include, pe lângă platformele deja menționate, și platforma Study in Romania .

V.6. Concluzii

Deși în anul 2016 finanțarea de la buget a învățământului superior a sporit în termeni nominali, creșterea a fost insuficientă în raport cu nevoile și obligațiile financiare ale universităților, iar veniturile obținute de universități din surse extra-bugetare au continuat să fie semnificativ influențate de scăderea numărului studenților cu taxă, ceea ce a făcut ca instituțiile de învățământ superior de stat să depindă într-o măsură și mai mare de alocațiile de la bugetul de stat. Calitatea învățământului superior și competitivitatea universităților din România sunt puternic afectate de subfinanțarea cronică, ceea ce, pe termen mediu și lung, va avea efecte negative asupra dezvoltării durabile a societății românești. De aceea, aplicarea mecanismului de finanțare pe baza criteriilor de calitate în anul 2016 și propunerea continuării acestuia pentru anul 2017 constituie un important demers al CNFIS. Aceste mecanisme trebuie să rezulte dintr-o strategie coerentă la nivel național în domeniul educației și dintr-un set de priorități pentru dezvoltarea pe termen lung a sistemului învățământului superior din România.

Conform rolului său de a sprijini Ministerul Educației Naționale în elaborarea și implementarea politicilor privind finanțarea instituțiilor de învățământ superior, anul 2016 a reprezentat pentru CNFIS o etapă de aplicare a noii metodologii de finanțare. În același timp, Consiliul a susținut un set de propuneri care vizează adoptarea și implementarea unor politici și mecanisme instituționale pe care le consideră capabile să producă efecte benefice la nivelul sistemului de învățământ superior, într-un orizont de timp de 5-10 ani. Aceste propuneri, care evident vor necesita o dezbatere amplă, dar și integrarea într-o strategie de ansamblu cu privire la dezvoltarea sistemului universităților din România, vizează următoarele aspecte:

1. Ajustarea finanțării instituționale totale a învățământului superior la cadrul normativ și la obiectivele Strategiei 2020 privind asigurarea calității, implementarea unei finanțări care să țină seama de performanță, dar și de prioritizare a domeniilor cu potențial competitiv, respectiv a celor de specializare inteligentă sau de prioritate publică, întărirea legăturilor dintre Universitate și mediul economic și creșterea angajabilității absolvenților;

2. Continuarea implementării finanțării studiilor universitare de doctorat pe bază de granturi multianuale, dimensionate pe baza unor standarde de cost specifice domeniilor de studii și analiza privind extinderea eșalonată a aplicării acestui mecanism la ciclurile de master și licență;


144

3. Creșterea cuantumului finanțării pe student; 4. Continuarea repartizării pe bază de proiecte a Fondului pentru Dezvoltare Instituțională; 5. Modernizarea învățământului terțiar prin organizarea unor programe de studii post-universitare și

prin susținerea internaționalizării învățământului superior, inclusiv prin dezvoltarea cercetării științifice și a mobilități cadrelor didactice și a studenților;

6. Sporirea cuantumului diverselor forme de sprijin material pentru studenți și a reformei politicilor de alocare, astfel încât acestea să devină mai eficiente în direcția asigurării echității (referitor la accesul la educația de nivel universitar) și să contribuie la atragerea studenților spre domenii de studii considerate prioritare la nivel național;

7. Crearea cadrului normativ pentru dezvoltarea și finanțarea de la buget a unor forme flexibile de învățământ superior pe întreg parcursul vieții, care să permită adulților acumularea și certificarea unor competențe profesionale constitutive calificărilor de la nivel licență și/sau master, în condiții riguroase de asigurare a calității, garantate de cele mai performante universități din sistem;

8. Creșterea acurateței bazei informaționale a finanțării învățământului superior din România prin consolidarea și operaționalizarea efectivă și utilizarea optimă a sistemelor informatice pentru învățământul superior. Asigurarea vizibilității datelor la nivel național și internațional prin dezvoltarea de rapoarte centralizatoare în beneficiul factorilor de decizie.


145

Anexe

Anexă – Listă proiecte finanțate pe universități - FDI-2016 (Capitolul III)

Anexă – Rezultate competiția FDI – execuția bugetară și număr proiecte, pe universități (Capitolul III)

Anexă – Grafice suplimentare (Capitolul IV)

http://www.cnfis.ro/wp-content/uploads/2018/07/Anexa-%E2%80%93-List%C4%83-proiecte-finan%C8%9Bate-pe-universit%C4%83%C8%9Bi-FDI-2016.pdf


http://www.cnfis.ro/wp-content/uploads/2018/07/Anexa-%E2%80%93-Rezultate-competi%C8%9Bia-FDI-%E2%80%93-execu%C8%9Bia-bugetar%C4%83-%C8%99i-num%C4%83r-proiecte-pe-universit%C4%83%C8%9Bi.pdf

http://www.cnfis.ro/wp-content/uploads/2018/07/Anexa-%E2%80%93-Grafice-suplimentare.pdf









Documents

Raport public anual 2016 - CNFIS...Raport public anual – 2016 3 Graficul 4.11 - Pondere indicatori calitate aplicați ì í ò - clasa î, cercetare științifică/creație artistică