RAPORT TEHNIC DE FAZA AL PROIECTULUI:ELABORAREA DE TEHNOLOGII INTEGRATE PENTRU PRODUCEREA LAPTELUI DE OAIE IN SISTEM ORGANIC IN ZONA COLINARA SI DE MUNTE A PAJISTILOR PERMANENTE

COD PROIECT: ADER 7.1.1.

TIP PROIECT: PLAN SECTORIAL - MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE

FAZA I: ELABORAREA DESIGNULUI EXPERIMENTAL PRIVIND SISTEMELE CONVENTIONAL SI ORGANIC DE CRESTERE A OILOR; STABILIREA VARIANTELOR EXPERIMENTALE SI IDENTIFICAREA ZONELOR DE PAJISTI PERMANENTE PENTRU INSTALAREA DISPOZITIVULUI EXPERIMENTAL

TERMEN DE FINALIZARE: 30.11.2015

1.OBIECTIVUL PROIECTULUI:

Obiectivul general al temei este reprezentat de elaborarea pentru zona de deal si munte a unor tehnologii sustenabile integrate pentru producerea laptelui de oaie in sisteme de productie organice cu costuri reduse de tip low-input.

2.REZULTATE PRECONIZATE PENTRUATINGEREA OBIECTIVULUI GENERAL: - Elaborarea unor tehnologii de infiintare si

exploatare a pajistilor din zona de deal si munte destinate exploatarii cu ovinele in sistem organic;

- Elaborarea unor tehnologii de crestere a ovinelor pentru lapte in sistem de productie organica de tip low-input;

- Realizarea unor studii de genetica moleculara privind potentialul de producere a laptelui organic hipoalergen de oaie prin selectia asistata de markeri moleculari;

- Realizarea unui studiu tehnico-economic privind producerea laptelui de oaie in sistem organic.

3.OBIECTIVUL FAZEI: - Elaborarea designului experimental privind

sistemele conventional si organic de crestere a oilor;

- Stabilirea variantelor experimentale si identificarea zonelor de pajisti permanente pentru instalarea dispozitivului experimental.

4. ACTIVITATI PRECONIZATE PENTRUATINGEREA OBIECTIVULUI FAZEI (CONFORMPLANULUI DE REALIZARE AL PROIECTULUI): Activitate I.1 Identificarea pasunilor si stabilirea

perimetrelor experimentale; Activitate I.2 Constituirea loturilor experimentale de

animale pentru sistemele conventional si organic; Activitate I.3 Organizarea campaniei de monta prin

potrivirea perechilor si efectuarea montei dirijate; Activitate I.4 Evaluarea indicilor prenatali de

reproductie la oile mame si supravegherea gestatiei Activitate I.5 Efectuarea de lucrari agro-ecologice

pentru intretinerea pajistilor; Activitate I.6 Studiul conditiilor naturale ale zonei de

realizare a proiectului; Activitate I.7 Efectuarea unor lucrari agroecologice de

intretinere a pajistilor, specifice sistemului de productie organica.

STUDIUL CONDITIILOR NATURALE ALE ZONEI DE REALIZARE A PROIECTULUI Flora pajistilor permanente din zona Banatului, din care face

parte si judetul Caras – Severin, este foarte bogata,cuprinzand peste 750 specii de plante superioare, multe cuvaloare furajera superioara. Diversitatea compozitiei floristicea acestor pajisti cuprinde numeroase specii de poacee sifabacee, cu importanta furajera deosebita in hrana animalelor:Agrostis stolonifera, A. canina, A. tenuis, Anthoxanthumodoratum, Arrhenatherum elatius, Agropyron repens, Bromusinermis, Beckmannia erucaeformis, Briza media, Cynosuruscristatus, Dactylis glomerata, Deschampsia flexuosa, Holcuslanatus, Helictotrichon versicolor, Festuca pratensis, F.arundinacea, F. rubra, Kocleria macrantha, Lolium perenne,L. aristatum, Puccinellia limosa, Phleum pratense, Ph.phleoides, Poa pratensis, P. trivialis, Trisetum flavescens,Medicago falcata, M. arabica, Trifolium campestre, Tr.angulatum, Tr. repens, Tr. resupinatum, Tr. fragiferum, Tr.incarnatum, Tr. pratense, Lotus corniculatus, L. tenuis,Onobrychis viciifolia, Vicia hirsuta, V. grandiflora, V.lathyroides, V. sativa, Lathyrus pratensis.

Solurile cuprind o mare varietate de tipuri, infunctie de conditiile naturale existente in aceastazona. Astfel, in zonele montane predominaspodosolurile, dezvoltate pe roci cristaline saueruptive acide, iar in zona deluroasa predominaargiluvisolurile, solurile brune si luvisolurilealbice pseudogleizate. In zonele de campii inaltepredomina luvisolurile albice, solurile gleice sialuviale. Din punct de vedere a reactiei solului, injudetul Caras – Severin, 79% din suprafata depajisti se regaseste pe soluri cu reactie slab acidasi acida (pH intre 5,4-6,8).

Dupa modul de folosinta, pajistile permanente, structurate pe zone de vegetatie, a inregistrat urmatoarea structura:

• in zona de campie si podisuri, suprafata folosita ca pasuni a fost de 76021 ha (43%) si de fanete de 27946 ha (38%);

• in zona de pajisti de dealuri joase, suprafata de pasuni a fost de 45966 ha (26%), iar de fanete de 28681 (39%);

• in zona pajistilor de dealuri inalte suprafata de pasune a fost de 22983 ha (13%) si de fanete 12502 ha (17%);

• in zona de pajisti de munte, subalpine si alpine suprafata de pajisti folosita ca pasuni a fost de 31822 ha (18%), iar de fanete de numai 4413 (6%).

Daca se raporteaza la nivelul suprafetei totale de pajisti, in judetul Caras – Severin, in anul 2015, dupa modul de folosire, suprafata de pajisti permanente a avut urmatoarea structura: 70,6% pasuni si 29,4% fanete.

Efectivele de ovine si caprine din judetul Caras – Severin in perioada 2000-2015 a inregistrat o usoara scadere pana in anul 2007 (3-6% fata de anul 2000) si o crestere relativa cu 5-10% in perioada 2011-2015.

FIGURA 1: PRIVIRE GENERALA A PAJISTILORPERMANENTE DIN ZONA SALBAGEL –S.C.D.C.O.C. CARANSEBES

In urma studiilor fitocenologice, efectuate la inceputul lunii septembrie 2015, in aceste pajisti s-au identificat urmatoarele specii dominante:

• in zonele mai uscate s-au evidentiat specii de tip mezoxerofit, cum sunt: paiusuri (Festuca valesiaca, Festuca rupicola), barboasa (Botriochloa ischaemum), sadina (Chrysopogon gryllus);

• in zonele insorite, aflate in diferite grade de eroziune exista specii de tip mezofit: iarba vantului (Agrostis capillaris), pieptanarita (Cynosurus cristatus), paiusul rosu (Festuca rubra), flocosica (Holcus lanatus), firuta (Poa pratensis), vitelarul (Anthoxanthum odoratum), paiusul de livezi (Festuca pratensis), golomatul (Dactylis golmerata).

Dintre speciile de leguminoase intalnite in structura floristica a acestor tipuri de pajisti permanente ponderea cea mai mare o au speciile: ghizdei (Lotus corniculatus), trifoiasul (Trifolium campestre), trifoiul alb (Trifolium repens), trifoiul montan (Trifolium montanum), drobita (Ganista tinctoria). Din grupa speciilor din alte familii botanice mai dominate sunt: salvia (Salvia nemorosa, Salvia pratensis), margareta (Chrysanthemum leucanthemum), clocotici (Rhinanthus major si minor), busuiocul (Prunella vulgaris).

EFECTUAREA LUCRARILOR AGROECOLOGICE DE INTRETINERE A PAJISTILOR, SPECIFICE SISTEMULUI DE PRODUCTIE ORGANICA In sistemul de intretinere organica a pajistilor permanente se aplica

numai ingrasaminte naturale organice, cum sunt: gunoiul de grajd, compostul, tulbureala de grajd (gülle), urina etc. dintre acestea gunoiul de grajd este considerat ca cel mai important, avand un continut ridicat de elemente nutritive (o tona de gunoi contine aproximativ: 5 kg N, 2 kg P, 6 kg K, 0,3 kg Ca si peste 200 kg de materie organica).

De regula, gunoiul de grajd, dupa asezarea in platforme si fermentarea timp de 4-6 luni, se aplica pe pajisti toamna tarziu sau primavara devreme, in doze de 30-40 t/ha, la intervale de 3-4 ani, in functie de fertilitatea solului si structura floristica a covorului ierbos.

Una dintre cele mai eficiente metode de fertilizare organica a pajistilor de deal si de munte o constituie tarlirea. Aceasta metoda de fertilizare, relativ simpla, se aplica pe suprafetele ingradite, care sunt folosite ca loc de odihna pentru animale, de regula in timpul noptii. In acest sens, pentru a se evita acumularea unor cantitati mai mari de dejectii, care determina imburuienarea pajistilor, se recomanda ca animalele sa ramana pe aceeasi suprafata un numar limitat de nopti (2-5 nopti), in functie de starea de degradare a covorului ierbos. Incarcatura optima de animale este de 1 UVM/6m2 sau o oaie/m2.

CONSTITUIREA LOTURILOR EXPERIMENTALE DE ANIMALE PENTRU SISTEMELE CONVENTIONAL SI ORGANIC

Cele doua loturi de animale (n = 120 capete/lot) au fost constituite din animale de rasa Turcana. S-a optat pentru aceasta rasa, deoarece reprezinta peste 70% din efectivul ovin la nivel national, si peste 90% in judetele din sud-vestul Romaniei (Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Mehedinti si Timis).

Animalele incluse in loturile experimentale au fost inspectate sanitar-veterinar, fiind utilizate pentru studiu exclusiv animale clinic sanatoase, si care prezentau tipicitate de rasa (conform standardului rasei Turcana)

FIGURA 2: LOT DE OVINE DIN RASA TURCANA, LAINTRETINEREA PE PASUNE, LOC. SALBAGEL –SCDCOC CARANSEBES

ORGANIZAREA CAMPANIEI DE MONTA PRIN POTRIVIREA PERECHILOR SI EFECTUAREA MONTEI DIRIJATE SI EVALUAREA INDICILOR PRENATALI DE REPRODUCTIE LA OILE MAME SI SUPRAVEGHEREA GESTATIEI

Specificare Sistem organic Sistem conventional

Numar oi mame 120 120

Numar berbeci rasa Turcana 4 4

Raportul ♂/♀ 1:30 1:30

Durata perioadei de monta 47 zile 47 zile

Indicele estral 96,6 % 97,5 %

Indicele de fecunditate 94,8 % 95,7 %

Tabelul 1: Date privind grupele de monta si indicii de reproducere prenatali la oile din rasa Turcana, intretinute in sistem organic si conventional

Cele doua loturi constituite au inclus fiecare un numar egal de 12o capete oi mame din rasa Turcana (vezi Tabelul 1 si Figura 2), si un numar de 4 berbeci adulti/ grup de oi introduse la monta.

Debutul perioadei de monta a fost 01 octombrie 2015, dupa o perioada de 21 de zile in care s-a aplicat flushingul nutritional (+30% nivel mai ridicat de energie). Perioada de monte a durat 47 de zile (perioada a 3 cicluri estrale medii), cu un raport intre sexe de 1:30.

Indicele estral inregistrat a fost de 94,8% in sistemul organic de crestere, si de 95,7% in sistemul conventional de exploatare. Indicele de fecunditate calculat a fost de 94,8% in sistemul organic, si de 95,7% in sistemul conventional. Diferentele fiind nesemnificative (p≤0,05).

EFECTUAREA DE LUCRARI AGRO-ECOLOGICE PENTRU INTRETINEREA PAJISTILOR CONFORM DESIGNULUI EXPERIMENTAL FINAL

Dispozitivul experimental se amplaseaza pe o pajiste permanenta de tip Agrostis capillaris si Festuca rupicola, in localitatea Salbagel din judetul Caras –Severin.

In vederea realizarii obiectivelor si activitatilor propuse se vor aplica urmatoarele variante experimentale:

V1 – pajiste nefertilizata (Martor) V2 – pajiste fertilizata in sistem conventional cu

ingrasaminte chimice (NPK) V3 – pajiste fertilizata organic (numai prin tarlire) V4 – pajiste fertilizata chimic si organic (prin tarlire,

suprainsamantare si fertilizare cu ingrasaminte pe baza de fosfor)

Conditiile tehnice ale dispozitivului experimental: • fiecare varianta – lot experimental va avea o suprafata de pajiste de 1,4

ha (in total 5,6 ha); • variantele lotizate vor fi imprejmuite cu garduri fixe si mobile; • in fiecare varianta experimentala se va pasuna cu un lot de animale de

20 oi, asigurandu-se o incarcatura de 2 UVM/ha; • in varianta nefertilizata (Martor) nu se aplica nici un tip de fertilizare,

iar intretinerea pajistei se efectueaza numai prin lucrari culturale (indepartarea pietrelor, imprastierea musuroaielor, cosirea si indepartarea resturilor vegetale neconsumate);

• in varianta fertilizata cu ingrasaminte chimice (V2), se vor aplica urmatoarele doze: ingrasaminte complexe in doza de 300 kg/ha (o singura data, la infiintarea experientei) si ingrasaminte cu azot in doza de N150, aplicate fractionat;

• in cazul variantelor fertilizate organic (V3 si V4), suprafetele acestora au fost deja tarlite, in cursul anului 2015, cu ovinele (o oaie/m2), timp de 3-4 nopti, iar la sfarsitul lunii septembrie, la varianta V4, s-a realizat si suprainsamantarea terenului tarlit cu un amestec complex format din specii de graminee si leguminoase perene;

• la varianta V4 se va aplica si fertilizarea cu ingrasaminte pe baza de fosfor, in doza de P100 (numai la infiintarea experientei)

FIGURA 3: PAJISTE PERMANENTANEFERTILIZATA, LOC. SALBAGEL – SCDCOC CARANSEBES

FIGURA 4: PAJISTE PERMANENTA TARLITA, LOC. SALBAGEL – SCDCOC CARANSEBES

FIGURA 5: PAJISTE PERMANENTA TARLITA SISUPRAINSAMANTATA, LOC. SALBAGEL –SCDCOC CARANSEBES

REZULTATE (CF. PLANULUI DE REALIZARE ALPROIECTULUI):

- A fost realizat model conceptual experimental final, care sa includa patru tipuri de pajisti (pajiste nefertilizata, pajiste fertilizata in sistem conventional cu ingrasaminte chimice (NPK), pajiste fertilizata organic (numai prin tarlire), pajiste fertilizata chimic si organic (prin tarlire, suprainsamantare si fertilizare cu ingrasaminte pe baza de fosfor));

- A fost stabilit staționarul experimental (o pajiste permanenta de tip Agrostis capillaris si Festuca rupicola, in localitatea Salbagel din judetul Caras –Severin);

- A fost efectuat un studiu al condițiilor naturale staționale din zona judetului Caras –Severin;

- Au fost stabilite loturile experimentale de animale (oi din rasa Turcana, 120 de capete/lot experimental).

CONCLUZII:

- S-a realizat structura finala a dispozitivelor experimentale ce vor fi amplasate in primavara anului viitor in cadrul SCDCOC Caransebes (CP);

- S-a stabilit suprafata perimetrelor variantelor experimentale si tipul de pajiste permanenta pe care se vor realiza studiile experimentale;

- S-au repartizat responsabilitatile celor doi parteneri pe faze si ani de excutie a proiectului;

- S-a realizat o sinteza bibliografica a conditiilor naturale stationale ale zonelor de influenta in care se executa proiectul;

- S-au intocmit grupele de monta, fiind evaluati indicii de reporducere prenatali la oile crescute in sistem conventional si, respectiv, organic.