RAPORT TEHNIC DE FAZA AL PROIECTULUI:ELABORAREA DE TEHNOLOGII INTEGRATE PENTRU PRODUCEREA LAPTELUI DE OAIE IN SISTEM ORGANIC IN ZONA COLINARA SI DE MUNTE A PAJISTILOR PERMANENTE

COD PROIECT: ADER 7.1.1.

TIP PROIECT: PLAN SECTORIAL - MINISTERUL AGRICULTURII SI DEZVOLTARII RURALE

FAZA II: Evaluarea impactului sistemului de crestere organic asupra performantelor reproductive la oile de lapte;Amplasarea dispozitivului experimental si aplicarea lucrarilor agrofitotehnice specifice celor doua sisteme de ameliorare a pajistilor (conventional si organic)

TERMEN DE FINALIZARE: 30.06.2016

1.OBIECTIVUL PROIECTULUI:

OBIECTIVUL GENERAL AL TEMEI ESTE REPREZENTAT DEELABORAREA PENTRU ZONA DE DEAL SI MUNTE A UNORTEHNOLOGII SUSTENABILE INTEGRATE PENTRU PRODUCEREALAPTELUI DE OAIE IN SISTEME DE PRODUCTIE ORGANICE CUCOSTURI REDUSE DE TIP LOW-INPUT.

2.REZULTATE PRECONIZATE PENTRUATINGEREA OBIECTIVULUI GENERAL:

- Elaborarea unor tehnologii de infiintare si exploatare a pajistilor din zona dedeal si munte destinate exploatarii cu ovinele in sistem organic;

- Elaborarea unor tehnologii de crestere a ovinelor pentru lapte in sistem deproductie organica de tip low-input;

- Realizarea unor studii de genetica moleculara privind potentialul de producerea laptelui organic hipoalergen de oaie prin selectia asistata de markerimoleculari;

- Realizarea unui studiu tehnico-economic privind producerea laptelui de oaie insistem organic.

3.OBIECTIVELE FAZEI:

- Evaluarea impactului sistemului de crestere organic asupraperformantelor reproductive la oile de lapte;

- Amplasarea dispozitivului experimental si aplicarea lucrariloragrofitotehnice specifice celor doua sisteme de ameliorare apajistilor (conventional si organic).

4. ACTIVITATI PRECONIZATE PENTRU ATINGEREAOBIECTIVULUI FAZEI (CONFORM PLANULUI DEREALIZARE AL PROIECTULUI): Activitatea 1. Stabilirea indicilor de reproductie postnatali la oile crescute

in sistem organic si conventional; Activitatea 2. Evaluarea capacitatii de alaptare a oilor mame in sistem

organic si conventional; Activitatea 3. Inregistrarea ratelor de supravietuire a mieilor crescuti in

sistem organic si conventional; Activitatea 4. Monitorizarea ratelor de crestere a mieilor crescuti in

sistem organic si conventional; Activitatea 5. Instalarea variantelor experimentale, pe cele doua tipuri

altitudinale de pajisti permanente (zona de deal si zona de munte); Activitatea 6. Prelevare de probe de sol si de material vegetal, inainte de

aplicarea lucrarilor specifice variantelor experimentale; Activitatea 7. Aplicarea fertilizantilor chimici la variantele de pajisti

ameliorate in sistem conventional; Activitatea 8. Aplicarea fertilizantilor organici (gunoi de grajd, tarlire) la

variantele de pajisti ameliorate in sistem organic; Activitatea 9. Efectuarea de lucrari de imprejmuire a variantelor

experimentale.

In Tabelul 1 sunt prezentati indicii de reproducere pre- si postnatali laoile din rasa Turcana incluse in loturile experimentale, intretinute siexploatate in sistem organic si conventional (lotul martor).

Nu s-au inregistrat diferente semnificative statistic (p≥0,05) intre celedoua loturi (n=120) pentru indicii de reproductie prenatali (indiceleestral, indicele de fecunditate).

Prolificitatea oilor a fost mai ridicata in sistemul de intretinere organic,inregistrand medii de 124%, comparativ cu 118% prolificitateainregistrata in sistemul de crestere conventional. Diferentele mediiinregistrate fiind semnificative statistic (p≤0,05).

Specificare Sistem organic Sistem conventional

Numar oi mame 120 120

Numar berbeci rasa Turcana 4 4

Raportul ♂/♀ 1:30 1:30

Durata perioadei de monta 47 zile 47 zile

Indicele estral 96,6 % 97,5 %

Indicele de fecunditate 94,8 % 95,7 %

Prolificitate 124 % 118 %

Capacitate de alaptare 4,86 kg 4,45 kg

Rate de supravietuire 94,3 % 95,7 %

Sportul de crestere la miei 164,8 g/zi 156,5 g/zi

Tabelul 1: Date privind grupele de monta si indicii de reproducere pre- si postnatali la oile din rasa Turcana, intretinute in sistem organic si conventional

Figura 1. Apecte privind intretinerea oilor cu miel pe pajistenefertilizata (Salbagel)

Capacitatea de alaptare a oilor este reprezentata de sporul ingreutate a mielului/mieilor din primele 28 de zile de la fatare (greutateapontei la 28 de zile – greutatea pontei la fatare, se exprima in kg). Acestaspect este important datorita implicatiilor multiple in cresterea ovinelorpentru productia de carne (produs secundar in cazul cresterii ilor pentruproductia de lapte), precum si in a asigura rate de supravietuire a mieilor laparametrii tehnologici.

In prezentul studiu, capacitatea de alaptare a oilor mame nu a fostinfluentata statisitc de catre sistemul de crestere (p≥0,05), fiind inregistratevalori de 4,86 kg si, respectiv 4,45 kg (vezi Tabelul 1).

Mai mult, cresterea in greutate a mieilor in primele 28 de zile deviata se face exclusiv datorita laptelui matern. Fiind cunoscut faptul caproductia totala de lapte, este pozitiv si puternic corelata cu productia delapte a oii din primele 4 saptamani de lactatie (faza ascendenta a curbei delactatie).

Figura 2. Oaie rasa Turcana cu miel in primele 7 zile de la fatare, la intretinerea in stabulatie

In prezentul studiu, ratele de supravietuire la miei de lafatare pana la intarcare au fost de 94,3 %la mieii nascuti in sistemorganic, si de 95,7 % la mieii proveniti din efectivul de oi intretinutein sistem conventional.

Diferentele inregistrate nu au fost semnificative statistic(p≥0,05). In sistemul organic, rata de supravietuire a mieilor a fostusor mai scazuta fata de cele din sistemul conventional, cel maiprobabil datorita faptului ca in sistemul organic prolificitatea oilora fost mai ridicata cu 6 % fata de oile din sistemul conventional.Fiind cunoscut faptul ca exista o corelatie negativa intreprolificitate si ratele de supravietuire la ovine.

Sporul mediu zilnic la mieii din cele doua loturiexperimentale a fost de 164, 8 g/zi la mieii din sistemul de productieorganic, si de 156,5 g/zi la mieii din sistemul de productieconventional. Diferentele inregistrate intre cele doua loturiexperimentale nu au fost semnificative statistic (p≥0,05).

Rezultatele obtinute pot fi explicate prin faptul ca oile dinlotul de productie organica au inregistrat o rata a prolificitatii mairidicata, comparativ cu oile din lotul de control (sistemconventional), fiid demonstat faptul ca oile cu fatari duble si tripleau o productie mai mare de lapte cu 25-35%, comparativ cu oile cufatari simple. Acest fapt a condus la o productie mai mare de lapte aoilor mame din lotul cu productie organica, fapt ce la randul sau ainfluentat favorabil ratele de crestere a mieilor.

Figura 3. Efectuarea controlului pentru productia de carne la varsta de 28 de zile a mieilor la S.C.D.C.O.C. Caransebes

In vederea realizarii obiectivelor si activitatilor, in cursul acestei faze, au fost

amplasate urmatoarele variante experimentale:

V1 – pajiste nefertilizata (Martor) (PN)

V2 – pajiste fertilizata, in sistem conventional, cu ingrasaminte chimice (NPK)

(PF-NPK)

V3 – pajiste fertilizata cu ingrasaminte organice (gunoi de ovine) (PF-G)

V4 – pajiste fertilizata prin tarlire si suprainsamantare (PF-T).

Figura 4. Pajiste nefertilizata (martor) la SCDCOC Caransebes

Studiile ce se vor realiza in cadrul acestui proiect se bazeazape relatia sol→ planta→ animal, ce presupune activitati experimentalecomplexe, cu anumite particularitati de instalare a variantelor decercetare. Aceasta situatie determina ca fiecare variantaexperimentala sa fie amplasata si instalata in mod diferentiat,conform normelor si metodologiilor specifice sistemului tehnologic deameliorare a pajistilor permanente.

In vederea evaluarii cantitative si calitative a productiilor defitomasa a pajistilor si a productiilor de lapte a animalelor, fiecarevarianta are aceeasi suprafata (1 ha) si in fiecare se asigura aceeasiincarcatura de animale (2 UVM/ha, respectiv 15 oi/ha). De asemenea,in timpul pasunatului, in functie de sistemul tehnologic al variantelor,se va asigura un numar de 2-3 cicluri de pasunat.

Figura 5. Pajiste fertilizata prin tarlire si suprainsamantare la SCDCOC Caransebes

Probele de sol si de vegetatie, din variantele experimentale, s-auefectuat inainte de aplicarea sistemului de fertilizare, specific fiecareivariante. Aceste probe vor fi analizate din punct de vedere chimic simicrobiologic (in cazul solului) in vederea realizarii, pe fiecare an de vegetatie,a bilantului elementelor de nutrienti, existent si exportat prin productia delapte obtinut. Determinarile vizeaza, in principal, continutul solului si alplantelor de pajiste in urmatoarele elemente nutritive: N, P, K, Ca, Mg.

Analizele de sol si planta ce se vor efectua din probele prelevate,coroborate cu studiile de natura floristica si fitocenologica a vegetatieipajistilor din fiecare varianta experimentala, vor avea ca finalitate sideterminarea cantitatii de azot atmosferic fixat pe cale biologica, prin aportulspeciilor de leguminoase de pajisti.

Cantitatea de azot fixat in pajistile permanente este o functievariabila determinata de mai multi parametri: gradul de aprovizionare alsolului cu azot, proportia de specii de leguminoase in compozitia floristica acovorului vegetal, nivelul de tehnologie aplicata, modul de valorificare alpajistilor, conditiile naturale locale.

Figura 6. Prelevarea de probe de sol la pajisteaamplasata in Caransebes

Fiecare varianta experimentala a fost instalata in functiede sistemul de tehnologie aplicata. Astfel, in varianta V1 (PN), nu s-a folosit nici un tip de fertilizare, iar intretinerea pajistei s-a facut numai prin lucrari culturale de suprafata: indepartareapietrelor, resturilor vegetale neconsumate, imprastiereamusuroaielor.

In varianta V2 (PF-NPK) s-au folosit, si urmeaza si intimpul vegetatiei, ingrasaminte chimice, in urmatoarele doze(conform studiilor stiintifice efectuate pe aceste pe aceste tipuride pajisti): fertilizare de baza (ingrasaminte complexe in doza de300 kg/ha) aplicata inainte de pornirea in vegetatie si fertilizareacu ingrasaminte azotate in doza de N100 (N50 aplicat lainceputul vegetatiei si N50 dupa primul ciclu de pasunat).

In varianta V3 (PF-G) s-a aplicat gunoiul de ovine,provenit de la SCDOC Caransebes, in urma unei durate defermentare de doi ani, in doza de 30 t/ha. Aceasta lucrare s-aefectuat la sfarsitul lunii februarie.

In varianta V4 (PF-T) fertilizarea prin tarlire s-a efectuatla sfarsitul lunii martie, cand s-a reluat cresterea si dezvoltareaplantelor din pajiste.

Durata perioadei de tarlire a fost de 4 nopti, fara sa seinregistreze precipitatii atmosferice pe toata aceasta perioada.Tarlirea s-a executat cu oi adulte, iar densitatea acestora a fost deo oaie la 1,5 m2.

Figura 7. Aspecte dupa tralirea pajistei cu ovinele

Dupa tarlirea suprafetelor de pajiste s-a efectuatimediat suprainsamantarea cu un amestec complex de gramineesi leguminoase perene, in urmatoarea structura:

Lolium perenne 40% (8 kg/ha), soiul MartaFestuca pratensis 30% (6 kg/ha), soiul TampaFestuca arundinacea 10% (2 kg/ha), soiul BrioLotus corniculatus 10% (2kg/ha), soiul DanitimTrifolium repens 10% (2 kg/ha), soiul Carmencita.

Inainte de semanat s-a efectuat o usoara mobilizare asolului cu grapa cu colti reglabili, dupa care semanatul s-aefectuat prin imprastiere, urmat de o trecere cu oile pesemanatura pentru realizarea unui contact mai bun alsemintelor cu solul. Dupa 10-12 zile s-a inregistrat o bunarasarire a plantelor, acestea ocupand suprafata de teren lipsitade vegetatia naturala.

Figura 8. Aspecte privind lucrarile de imprejmuire a variantelor experimentale

Figura 9. Aspecte in detaliu privind speciile de plante din pajisteafertilizata prin tarlire si suprainsamantata

REZULTATE (CF. PLANULUI DE REALIZARE ALPROIECTULUI):

- A fost realizat model conceptual experimental final, care include cele patru tipuri de pajisti (pajiste nefertilizata, pajiste fertilizata in sistem conventional cu ingrasaminte chimice (NPK), pajiste fertilizata organic (numai prin tarlire), pajiste fertilizata chimic si organic (prin tarlire, suprainsamantare si fertilizare cu ingrasaminte pe baza de fosfor));

- A fost stabilit stationarul experimental (o pajiste permanenta de tip Agrostis capillaris si Festuca rupicola, in localitatea Salbagel din judetul Caras – Severin);

- A fost efectuat un studiu al conditiilor naturale stationale din zona judetului Caras –Severin precum si studii de compozitie floristica a celor 4 tipuri de pajisti;

- Au fost constituite loturile experimentale de animale (oi din rasa Turcana, 120 de capete/lot experimental, un lot crescut in sistem organic si un lot exploatat in sistem conventional).

- Au fost stabiliti indicii de reproductie postnatali la oile crescute in sistem organic si conventional prin efectuarea unui studiu comparativ;

- Au fost evaluate capacitatea de alaptare a oilor mame in sistem organic si conventional si ratele de supravietuire a mieilor crescuti in cadrul celor doua sisteme de productie;

- Au fost monitorizate si evaluate ratele de crestere a mieilor crescuti in sistem organic si conventional;

- Au fost prelevate probe de sol si de material vegetal, inainte de aplicarea lucrarilor specifice variantelor experimentale;

- Au fost aplicati fertilizanti chimici la variantele de pajisti ameliorate in sistem conventional, precum si fertilizanti organici (gunoi de grajd, tarlire) la variantele de pajisti ameliorate in sistem organic;

- Au fost efectuate lucrari de imprejmuire a variantelor experimentale.

CONCLUZII: - S-a realizat structura finala a dispozitivelor experimentale care au fost

amplasate in primavara anului 2016 in cadrul SCDCOC Caransebes (CP);

- S-a stabilit suprafata perimetrelor variantelor experimentale si tipul de pajiste permanenta pe care se vor realiza studiile experimentale prin pasunat direct cu ovinele;

- S-au repartizat responsabilitatile celor doi parteneri pe faze si ani de excutie a proiectului;

- S-au intocmit grupele de monta, fiind evaluati indicii de reporducere pre-si postnatali la oile din rasa Turcana crescute si exploatate in sistem conventional si, respectiv, organic.