Raport științific - publichealth.ropublichealth.ro/wp-content/uploads/2015/08/Raport-stiintific... · Raport științific 2014 Dezvoltarea unui sistem inovativ de managementul calității

Raport științific 2014

Dezvoltarea unui sistem inovativ de managementul calității în medicina dentară (2012-2016) Decembrie 2014

1


Dezvoltarea unui sistem inovativ de managementul calității în medicina dentară

(2012-2016)

Proiect finanțat de către Autoritatatea Națională pentru Cercetare Științifică, CNCS-UEFISCDI, cu

numărul PN-II-PCCA-2011-3.1-1208.

Membrii echipei de cercetare

Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu”

Cluj-Napoca

Universitatea „Babeş Bolyai”

Cluj-Napoca

Prof. Dr. Albu Silviu Man Milena-Adina

Prof. Dr. Câmpian Radu Septimiu Dr. Cherecheş Răzvan Mircea

Prof. Dr. Mocean Floarea Drd. Timofe Mara Paula

Șef lucrări Dr. Gabor Harosa Florina Rus Ioana Andreea

Ddr. Ungureanu Marius-Ionuț Zavroţchi Elena-Simona

Drd. Sandu Petru

Drd. Rus Diana

Sântămărean Grigore



2

Cuprins

1. Rezumatul etapei 3

2. Descriere științifică și tehnică 4

2.1. Fundamentare teoretică 4

2.2. Obiectivele proiectului pentru anul 2014 6

2.3. Cercetare formativă 6

2.3.1. Design-ul studiului 6

2.3.2. Eșantionare 7

2.3.3. Date și măsurare 7

2.3.4. Colectarea și analiza datelor 8

2.4. Rezultate cuantificabile și diseminarea acestora 10

3. Bibliografie 12



3

1. Rezumatul etapei

Scopul proiectului Dezvoltarea unui sistem inovativ de managementul calității în medicina

dentară (2012-2016) constă în dezvoltarea și pilotarea unui sistem de managementul calității,

adresat medicinei dentare (cabinete și clinici dentare), ajustat particularităților sistemului

medical românesc, contribuind la creșterea eficienței serviciilor stomatologice și a calității

îngrijirilor acordate pacienților.

În anul 2014, activitățile proiectului au fost divizate în 4 faze, conform descrierii de mai jos.

În prima fază, echipa de proiect a finalizat etapa de cercetare formativă (analiza nevoilor), prin

colectarea și analiza datelor furnizate de medicii dentiști și alți decidenți relevanți, asupra

percepțiilor despre managementului calității, practicilor de managementul calității și a

metodelor de îmbunătățire a implementării managementului calității. Această etapă a avut o

abordare calitativă, prin intermediul focus-grupurilor, și vine în completarea etapelor

anterioare, derulate în anii anteriori de proiect, în care au fost evaluate cantitativ

cunoștințele, atitudinile și percepțiile medicilor dentiști și utilizatorilor de servicii de medicină

dentară (pacienți).

În a doua fază, au fost dezvoltate componentele sistemului de managementul calității – (1)

manualul de standarde în managementul calității în medicina dentară; (2) manualul pentru

sistemul de control privind managementul calității; (3) ghidul de implementare a

managementului calității; (4) manualul de bune practici în managementul calității.

În a treia fază, a fost realizată varianta demo a software-ului pentru managementul calității în

medicina dentară. Acest software este adresat către trei categorii majore de utilizatori: (1)

medicii dentiști; (2) managerii clinicilor de medicină dentară (acolo unde managementul nu

este asigurat de medic); (3) utilizatorii serviciilor de medicină dentară (pacienți). Software-ul

este disponibil în variantă online, dar poate fi folosit și în mediul offline. De asemenea,

software-ul este optimizat în așa fel încât să poată fi folosit și de pe alte dispozitive

electronice – telefon (smartphone), tabletă.

În a patra fază, au fost diseminate rezultatele obținute în cadrul proiectului. Activitatea de



4

diseminare s-a concretizat în participarea la două conferințe științifice internaționale de

specialitate, în cadrul cărora au fost susținute două prezentări poster și o prezentare orală.

2. Descriere științifică și tehnică

2.1. Fundamentare teoretică

Calitatea serviciilor stomatologice reprezintă punctul de plecare în procesul de îmbunătățire a

sănătății orale și un aspect de o importanță majoră atât în sfera pacienților, cât și în sfera

instituțiilor implicate în procesul medical (Badri et. al., 2009). Prin urmare, realizarea unui

management de succes este esențială în furnizarea unor servicii de calitate, în contextul în

care fiecare administrator/manager de cabinet de medicină dentară este responsabil pentru

strategia implementată. Serviciile de medicină dentară furnizează îngrijiri de specialitate

având în vedere implementarea standardelor de calitate cu scopul de a menține starea de

sănătate orală a populaţiei (Wayne, 2009).

Calitatea, prin complexitatea ei, trebuie să țină cont de o serie de condiţii tehnico-funcţionale,

economice, psihosenzoriale, ergonomice, ecologice, fiind definită ca ansamblul

caracteristicilor unei entităţi, care îi conferă capacitatea de a satisface necesităţile cunoscute

şi potenţiale ale utilizatorului (Kenny et. al., 1999). Satisfacerea acestor nevoi presupune

implicarea întregului personal stomatologic în vederea creșterii gradului de performanță, a

dotării din punct de vedere material şi oferirea unei game complexe de servicii medicale

cost/eficiente care sa adauge plus valoare (Mocean, 2010).

Utilizarea instrumentelor de managementul calității în stomatologie este, în general,

considerată ca un semn de bună practică sau ca un indicator al medicinei defensive (Thomas,

2001). Ca un semn de bună practică, instrumentele de managementul calității sunt folosite cu

scopul de a îmbunătăți continuu standardul de calitate a serviciilor prestate de medicii

dentiști (Mills & Batchelor, 2011).

Managementul calităţii vizează preocuparea constantă a personalului medical, îmbunătăţirea

continuă a calităţii serviciilor de sănătate, ținând cont de resursele disponibile și utilizarea

eficientă a acestora, luând în calcul nevoile pacienţilor. Cu toate acestea, calitatea ca practică



5

curentă, ocupă un rol marginal în sistemul de sănătate românesc, după cum e indicat de legea

reformei sistemului de sănătate (Legea nr. 95/2006).

Pentru asigurarea calităţii serviciilor, există o serie de cerinţe necesare procesului: existenţa

unui suport tehnic eficient, ce vizează personalul angajat în oferirea de servicii de calitate,

managementul serviciilor și instrumentele menite să îmbunătățească calitatea serviciilor

(Kaplan et. al,, 2010). Toate acestea trebuie orientate către populație, ca grup-țintă ce

definește standardele de calitate (Organizaţia Mondială a Sănătăţii, 2006). O structură bună,

resurse suficiente şi un plan propriu al sistemului este probabil cel mai important mijloc de

protecţie şi promovare a calităţii îngrijirii (Poorterman, 1998). Calitatea face referire la

structura unei organizaţii, la proces şi la rezultate. Progresul în materie de desfășurare a

serviciilor stomatologice a determinat expansiunea cerințelor pacienților la nivele tot mai

înalte de calitate. Satisfacerea acestor nevoi presupune implicarea întregului personal

stomatologic în vederea creșterii gradului de performanță, a dotării din punct de vedere

material şi oferirea unei game complexe de servicii medicale (Komashie, 2007). Calitatea

văzută din perspectiva beneficiarului serviciilor de medicină dentară se referă la expectanțele

pacienţilor cu privire la serviciile de sănătate, fapt pentru care e esențială identificarea

percepției pacienților față de calitatea serviciilor stomatologice (Lee, 2007).

Pentru beneficiul ambelor părți implicate, pacienții și dentiștii, a fost propusă o structură bine

definită de management, în care personalul medical să se concentrează pe detalii, să arate

interes pentru problemele pacienților, să dezvolte un dialog permanent și să ofere asistență la

nevoile pacienților (Mostafa, 2005). Recomandările în vederea creșterii satisfacției pacienților

includ, dobândirea de aptitudini de comunicare, menținerea standardelor de igienă,

furnizarea de servicii de calitate (Harr, 2001). Pentru punerea în aplicare a sistemului de

calitate, se pune accent pe îndeplinirea nevoilor și așteptărilor pacienților, o relație strânsă

între medici și pacienți, atingerea standardelor și îmbunătățirea continuă a sistemului

(Thomas, 2001).

În concluzie, evaluarea nevoilor, atitudinilor și priorităților părților interesate trebuie să fie o

preocupare premergătoare design-ului sistemului de management al calității (Mocean, 2003).

În acest scop, rezultatele vor asigura informații valoroase pentru comunitatea științifică în

primul rând asupra modului în care calitatea este conceptualizată și, în al doilea rând, asupra



6

modului în care calitatea este transferată în practica dentară curentă. Lacunele

informaționale cu privire la standardele managementului calității pot fi acoperite prin accesul

la manualul de bune practici, ca bază a măsurilor luate în vederea asigurării calității serviciilor

dentare.

2.2. Obiectivele proiectului pentru anul 2014 Obiectivele proiectului pentru anul 2014 au fost:

(1) Finalizarea etapei de cercetare formativă, prin colectarea de date calitative din rândul

dentiștilor și altor decidenți relevanți, care să complementeze datele cantitative colectate

anterior;

(2) Realizarea versiunii demo a software-ului de managementul calității pentru medicina

dentară, prin design-ul și integrarea celor patru componente: manualul de standarde în

managementul calității în medicina dentară, manualul pentru sistemul de control privind

managementul calității, ghidului de implementare a managementului calității, manualul de

bune practici în managementul calității;

(3) Diseminarea rezultatelor proiectului unei audiențe cât mai largi și diverse.

Aceste obiective au fost atinse în totalitate de către echipa de proiect, conform planificării

stabilite.

2.3. Cercetare formativă 2.3.1. Designul studiului Designul studiului a fost unul transversal, cu o abordare calitativă, utilizând metoda focus-

grupului. Abordarea calitativă a fost aleasă pentru a complementa rezultatele cantitative din

următoarele considerente:

(1) domeniile identificate ca fiind relevante în etapa preliminară de cercetare cantitativă pot fi

analizate mai în profunzime;

(2) cadrul de cercetare și direcția studiului pot fi ajustate pe măsura defășurării focus-

grupurilor;

(3) interviurile cu participanții nu sunt restricționate la anumite întrebări specifice, ci pot fi

ajustate/redirecționate de către cercetători în timp real.



7

2.3.2. Eșantionare

Pentru explorarea atitudinilor, percepțiilor și practicilor de managementul calității în rândul

medicilor dentiști și altor decidenți relevanți au fost efectuate un total de 8 focus-grupuri.

Dintre cele 8 focus-grupuri, 5 focus-grupuri au avut ca și participanți medici dentiști, în timp

ce 3 focus-grupuri au avut ca și participanți decidenți relevanți (manageri de clinici și cabinete

dentare, membri în Colegiul Medicilor Dentiști, membri ai asociațiilor profesionale).

Populația țintă a fost reprezentată de medicii dentiști care practică în municipiul Cluj-Napoca,

din totalul celor 1.181 de medici dentiști membri ai Colegiului Medicilor Dentiști Cluj. Această

listă a fost randomizată, astfel încât fiecare medic dentist să aibă șanse egale de a participa la

focus-grupurile organizate în cadrul proiectului. În final, eșantionul de medici dentiști care a

luat parte la focus-grupuri a fost reprezentat de un total de 51 de medici dentiști. Dintre

aceștia, 18 medici dentiști (3 focus-grupuri) au fost clasificați ca și decidenți, pe baza

apartenenței lor la structuri de conducere ale Colegiului Medicilor Dentiști, structuri de

conducere ale asociațiilor profesionale, poziții de leadership și management în cabinete și

clinici dentare, poziții didactice în cadrul Universității de Medicină și Farmacie. Ceilalți 33 de

participanți (5 focus-grupuri) au fost medici dentiști care nu dețineau pozițiile enumerate mai

sus.

2.3.3. Date și măsurare Pentru buna desfășurare a focus-grupurilor, a fost elaborat un ghid de interviu, pe care echipa

de cercetare l-a folosi pentru a structura discuțiile din cadrul focus-grupurilor. Ghidul de

interviu a ținut cont de informațiile obținute în etapele anterioare de cercetare formativă –

evaluarea cantitativă a cunoștințelor, atitudinilor și percepțiilor față de managementul calității

ale pacienților și medicilor dentiști. Interviul a fost structurat în 4 părți, după cum urmează:

Partea 1 – Percepții cu privire la managementul calității și rolul respondenților

Partea 2 – Evaluarea managementului calității (la nivel de sistem și la nivel individual)

Partea 3 – Principalele bariere în implementarea managementului calității

Partea 4 – Relația cu stakeholderii



8

2.3.4. Colectarea și analiza datelor

Consecutiv randomizării listei medicilor dentiști care practică medicina dentară în municipiul

Cluj-Napoca (metodologie descrisă în cadrul secțiunii 2.3.2), medicii dentiști au fost contactați

pentru stabilirea momentului celui mai potrivit pentru defășurarea focus-grupului. În

momentul contactării medicilor dentiști, echipa de cercetare a propus minim trei variante de

desfășurare a focus-grupurilor, ținând cont de faptul că șansele de suprapunere a

programului medicilor dentiști cu o singură variantă propusă ar fi fost reduse. Cele 8 focus

grupuri au fost realizate în perioada 22 August 2014 – 22 Octombrie 2014.

Fiecare focus-grup a fost coordonat de unul din membrii echipei de cercetare. Înainte de

începerea discuțiilor din cadrul focus-grupului, participanților au fost informați despre

obiectivele și activitățile proiectului, după care li s-a permis să adreseze întrebări pentru

eventualele aspecte care au necesitat clarificări suplimentare. De asemenea, partcipanților la

focus-grupuri le-au fost înmânate câte două exemplare din consimțământul informat al

studiului. Unul din aceste exemplare a fost completat și returnat echipei de cercetare, în timp

ce al doilea exemplar a fost completat și păstrat de fiecare participant în parte. Participanții

au completat și un chestionar cuprinzând date socio-demografice.

Discuțiile din cadrul focus-grupurilor au fost înregistrate audio, cu consimțământul prealabil al

participanților, apoi transcrise verbatim și analizate din punct de vedere al conținutului.

Dintre participanții la focus-grupuri, 33,3% au fost participanți de sex masculin, iar 66,7% de

sex feminin.

5,9% dintre participanți au fost medici rezidenți, 49% au fost medici dentiști generaliști, 35.3%

au fost medici dentiști specialiști, iar 9,8% au fost medici dentiști primari.

30,4% dintre participanți lucrează în aceeași instituție de mai mult de 10 ani.

84,3% dintre participanți îndeplinesc și atribuții de management în instituția în care lucrează,

16,7% îndeplinind aceste atribuții de mai mult de 10 ani.



9

În ultimele 12 luni, 80,4% dintre

participanți au participat la cursuri pe

teme de managementul

calității.

Dintre aceștia, 17% au declarat că au

participat la aceste cursuri pentru că sunt

interesați de domeniu, în timp ce 14% pentru că au considerat că este o necesitate pentru

domeniul de activitate.

Fig. 1. Distribuția participanților care au beneficiat de cursuri de management pe parcursul studiilor niversitare

Fig. 2. Distribuția motivației de a participa la cursuri de formare pe tema managementului calității

Conform participanților la focus-grupuri, principalul punct forte al sistemului de management

al calității în medicina dentară este dorința de îmbunătătțire, în timp ce principalul punct slab

este reprezentat de lipsa unui cadru unitar de reglementare și dezvoltare a calitatii medicale.

Tabelul de mai jos sintezizează percepțiile participanților la focus-grupuri privitor la pre-

condițiile necesare livrării de calitate a serviciilor de medicină dentară.

Tabel 1. Pre-condiții prentru livrarea de calitate a serviciilor

A. La nivel individual

a. Pregătirea profesională a medicului și echipei medicale

b. Comunicarea pacientului cu medicul/asistenta cu privire la:



10

Planul de tratament

Opțiunile de tratament

Costul asociat fiecărei opțiuni de tratament

B. La nivel de cabinet/clinică

a. Sistemul de programări pentru pacienți

b. Aspectul cabinetului

c. Dotările tehnice ale cabinetului

2.4. Rezultate cuantificabile și diseminarea acestora 1. Colectarea și analiza datelor calitative, prin intermediul focus grupurilor cu dentiștii și alți

decidenți din medicina dentară – 8 focus grupuri;

Metodologia de realizare și rezultatele focus-grupurilor au fost prezentate în secțiunea 2.3.4.

2. Dezvoltarea software – ului pentru managementul calității în medicina dentară – versiune

demo;

Varianta demo a software-ului se regăsește la adresa web: www.qualdent.ro/index_old

3. Realizarea manualului de standarde în managementul calității în medicina dentară;

Manualului de standarde în managementul calității în medicina dentară se regăsește la adresa

web: www.qualdent.ro.

4. Realizarea manualului pentru sistemul de control privind managementul calității;

Manualul pentru sistemul de control privind managementul calității se regăsește la adresa

web: www.qualdent.ro.

5. Realizarea ghidului de implementare a managementului calității;

Ghidul de implementare a managementului calității se regăsește la adresa web:

www.qualdent.ro.

6. Realizarea manualului de bune practici în managementul calității;

Manualul de bune practici în managementul calității se regăsește la adresa web:

www.qualdent.ro.



11

7. Participări la conferințe științifice internaționale

Titlul

conferinței

Locul

desfășurării Perioada

Tipul

prezentării

Titlul

prezentării Listă autori

European

Health

Management

Association

(EHMA) Annual

Conference.

Leadership in

healthcare:

from bedside to

board

Birmingham,

Marea Britanie

24/06/2014-

26/06/2014 Poster

How challenging is the implementation of quality management in dental offices? Lessons from Romania

Ungureanu MI Timofe MP Fătu CC Cherecheș RM Baba CO Harosa Gabor F Mocean F

European

Health

Management

Association

(EHMA) Annual

Conference.

Leadership in

healthcare:

from bedside to

board

Birmingham,

Marea Britanie

24/06/2014-

26/06/2014

Poster

Dentists'

perspective on

patients’

contribution to

quality

management.

Results from a

national survey.

Timofe MP

Ungureanu MI

Bîle S

Zavroțchi ES

Baba CO

Albu S

8th

International

Congress on

Quality in

Healthcare,

Accreditation

and Patient

Safety. Clinical

Quality

Improvement,

Benefits of

Accreditation

and Risk

Management”

Antalya, Turcia 24/04/2014-

27/04/2014 Oral

Quality

Management

nn Dental Care:

Romanian

patients’ and

dental

professionals’

perspectives

and attitudes

Timofe MP

Ungureanu MI

Zavroțchi ES

Baba CO

Cherecheș RM

Albu S

8. Actualizarea paginii web de prezentare a proiectului

Pagina web de prezentare a proiectului, actualizată pentru a reflecta progresul proiectului în

anul 2014, se regăsește la adresa: http://publichealth.ro/admire/



12

3. Bibliografie 1. Campbell, S., Roland, M., & Buetow, S. (2000). Defining quality of care. Social Science & Medicine, 51

(11), 1611-1625.

2. Campen, C. v., Sixma, H., Friele, R., Kerssens, J., & Peters, L. (1995). Quality of Care and Patient

Satisfaction: A Review of Measuring Instruments. Medical Care Research and Review, 52 (1), 109-133.

3. Drescher, L., Klemp, J., & Lindh, O. (2011). The path towards excellence - Business excellence in

Swedish dental clinics. Master's thesis, Jonkoping International Business School.

4. Duncan, A., & Welbourn, R. (Eds.). (1977). Dictionary of Medical Ethics. Longman and Todd.

5. Fredekind, R., Cuny, E., & Nadershahi, N. (2002). Quality assurance and risk management: a survey

of dental schools and recommendations for integrated program management. Journal of Dental

Education, Volume 66, No. 4, 556-563.

6. Gopalakrishna, P., & Mummalaneni, V. (1993). Influencing satisfaction for dental services. Journal of

Health Care Markenting , 16-22.

7. Harr, R. (2001). TQM in dental practice. Intl Jrnl Health Care Qual Assur, 14.2, 69-81.

8. IOM. (2001). Crossing the quality chasm. Tech. rep., Institute of Medicine.

9. Kaplan, H., Brady, P., Dritz, M., et al. (2010). The Influence of Context on Quality Improvement

Success in Health Care: A Systematic Review of the Literature. The Milbank Quarterly. A

multidisciplinary journal of population health and health policy, 88(4): 500–559.

10. Kenny, D., Conway, R., & Johnston, D. (1999). The development of ISO 9002 quality management

standards for Canadian dental practices. Can Dent Assoc, Vol.65, No.2,105-108.

11. Kien, N., & Sironi, V. (2009/2010). Total quality improvement in health care system. Politecnico di

Milano, Facoltà di Ingegneria dei Sistemi, Polo Regionale di Como , 1-148.

12. Komashie, A., Mousavi, A., & Gore, J. (2007). Quality management in healthcare and industry.

Journal of Management History, 13 (4), 359-370.

13. Lee, R. (2007). Quality assurance in general dentistry—a private practitioner’s view. Hong Kong

Dental Journal, 4, 137-141.

14. Mocean, F., et al, (2003) Managementul calităţii şi planificarea strategică în managementul

organizaţional din sănătate publică, Editura Alma Mater Cluj-N, ISBN: 973-8385-24-3, pp.1-196.

15. Mocean, F., et al. (2010) „Health policies”(Politicile sănătăţii), pp. 59-79 (Part I. Sanitary System

Management), coord. Ciurea V.A., Cooper Cary L (University Management School, Lancaster,UK), et

al.,. Managementul sistemelor şi organizaţiilor sănătăţii [Management of healthcare systems and

organizations]. Ed.Universitară “Carol Davila”. Bucuresti,pp.1-310

Documents

Raport științific - publichealth.ropublichealth.ro/wp-content/uploads/2015/08/Raport-stiintific... · Raport științific 2014 Dezvoltarea unui sistem inovativ de managementul calității