104
RAPORTUL ANUAL CONSOLIDAT ALBCENERGBANKSA ANUL 2016 Analiza indicatorilor sistemului bancar; analiza indicatorilor băncii

RAPORTUL ANUAL CONSOLIDAT …energbank.com/data/reports/2016/@Rap_fin_anual_Cons...Managementul corporativ 88 Responsabilitatea socială corporativă 93 Personalul 94 Managementul

  • Upload
    others

  • View
    23

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

RAPORTUL ANUAL CONSOLIDAT

ALBCENERGBANKSA

ANUL 2016

Analiza indicatorilor sistemului bancar; analiza indicatorilor băncii

CUPRINS

Raportul auditorilor

Situaţia poziţiei financiare 1Situaţia rezultatului global 2Situaţia modificărilor capitalului propriu 3Situaţia fluxurilor de trezorerie 4Note explicative la rapoartele financiare 5-61În atenţia Acţionarilor Băncii 61Situaţia macroeconomică şi tendinţele din mediul bancar 62Informaţii generale despre bancă 67Indicatorii financiari de bază 68Analiza bilanţului băncii consolidat 69Analiza raportului cu privire la profit şi pierderi consolidate 74Businessul corporativ 79Businessul retail 84Managementul corporativ 88Responsabilitatea socială corporativă 93Personalul 94Managementul riscurilor 96-98

III

o GrantThorntonGrant Thomton Audit S.R.L

str. Grigore Ureche Nr. 69 MD-2005 Chişinău Moldova

T + 373 22 860571 F + 373 2222 74 64 E [email protected] W www.grantthomton.md

Raportul auditorului independent

către acţionarii BC Energbank S.A.

OpinieAm auditat situaţiile financiare anexate ale BC Energbank S.A. (“Banca”), care cuprind situaţia poziţiei financiare la data de 31 decembrie 2016, situaţia rezultatului global, situaţia modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de trezorerie aferente anului încheiat la acea dată şi notele la situaţiile financiare, inclusiv un sumar al politicilor contabile semnificative.

în opinia noastră, situaţiile financiare prezintă fidel, din toate aspectele semnificative, poziţia financiară a Băncii la data de 31 decembrie 2016, şi performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie aferente anului încheiat la acea dată, în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară.

Baza pentru opinieAm desfăşurat auditul nostru în conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit (ISA-uri). Responsabilităţile noastre în baza acestor standarde sunt descrise detaliat în secţiunea Responsabilităţile auditorului într-un audit al situaţiilor financiare din raportul nostru. Suntem independenţi fată de Bancă, conform Codului Etic al Profesioniştilor Contabili (Codul IESBA) emis de Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Etice pentru Contabili, coroborat cu cerinţele etice relevante pentru auditul situaţiilor financiare din Republica Moldova şi ne-am îndeplinit celelalte responsabilităţi etice, conform acestor cerinţe şi Codului IESBA. Credem că probele de audit pe care le-am obţinut sunt suficiente şi adecvate pentru a furniza o bază pentru opinia noastră.

Aspectele cheie de auditAspectele cheie de audit sunt acele aspecte care, în baza raţionamentului nostru profesional, au avut cea mai mare importanţă pentru auditul situaţiilor financiare din perioada curentă. Aceste aspecte au fort abordate în contextul auditului situaţiilor financiare în ansamblu şi în formarea opiniei noastre asupra acestora şi nu oferim o opinie separată cu privire la aceste aspecte.

Provizioane pentru deprecierea creditelorLa 31 decembrie 2016, conducerea Băncii a constituit provizioane pentru deprecierea creditelor în valoare de MDL'000 33,871. Aceste provizioane au fost estimate în baza fluxurilor de numerar estimate din rambursarea creditelor, inclusiv fluxurile din realizarea activelor gajate, estimate de experţi independenţi şi experţi ai Băncii; probabilitatea nerambursării şi pierderea în cazul nerambursării, acestea necesitând raţionamente semnificative ale conducerii Băncii. Noi am identificat provizioanele pentru deprecierea creditelor ca fiind un risc semnificativ ce necesită consideraţii speciale în cursul auditului. Noi am evaluat rezonabilitatea fluxurilor de numerar estimate din realizarea activelor gajate şi am verificat corectitudinea calculelor modelului probabilităţii nerambursării şi pierderilor din nerambursare. în baza procedurilor efectuate, nu am identificat provizioane adiţionale semnificative necesare a fi create. Procedurile noastre de audit au inclus, de asemenea, testarea controalelor interne în procesul de acordare şi monitorizare a creditelor, revizuirea portofoliului de credite. în urma acestora, nu am identificat deficienţe semnificative în procesul de estimare a pierderilor pentru deprecierea creditelor.

(1 )

o GrantThornton

Părţi afiliateIn conformitate cu cerinţele IAS 24 Prezentarea informaţiilor privind părţile afiliate, Banca trebuie să prezinte natura relaţiilor, tranzacţiile şi soldurile cu părţile afiliate. Banca a dezvăluit aceste informaţii în Nota 35 a situaţiilor financiare. Datorită naturii inerente specifice a relaţiilor cu părţile afiliate, am identificat aria de prezentare a informaţiilor relevante ca un risc semnificativ. Noi am efectuat verificări ale informaţiilor privind acţionarii Băncii şi alte părţi afiliate semnificative, în baza evidenţelor suportate documentar şi a discuţiilor cu conducerea Băncii, şi am testat soldurile şi tranzacţiile cu părţile afiliate în conformitate cu cerinţele Standardelor Internaţionale de Audit. Procedurile noastre de asemenea au inclus testarea controalelor interne ale Băncii aferente identificării şi prezentării informaţiilor privind părţile afiliate şi a tranzacţiilor şi soldurilor cu acestea. în baza procedurilor noastre, nu am identificat deficiente semnificative în prezentarea informaţiilor privind părţile afiliate.

Rezervele generale pentru riscuri bancareBanca are obligaţia să calculeze reduceri prudenţiale pentru deprecierea activelor în conformitate cu Regulamentul BNM cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale. Pentru diferenţa dintre provizioanele înregistrate în situaţiile financiare şi reducerile prudenţiale Banca constituie rezerve generale pentru riscuri bancare (Nota 19). Calculul acestor reduceri este semnificativ pentru auditul nostru, deoarece mărimea rezervelor generale pentru riscuri bancare intra în calculul capitalului normativ si, în consecinţa, a suficienţei capitalului ponderat la risc. în plus, alocarea activelor pe grad de risc necesită din partea conducerii o analiză detaliată a activelor şi aplicarea unor raţionamente semnificative. Procedurile noastre de audit au inclus analiza şi estimarea eficientei controalelor interne implementate de Bancă pentru calculul reducerilor prudenţiale pentru deprecierea activelor, analiza portofoliilor de active şi a activelor individual semnificative pentru estimarea rezonabilităţii raţionamentelor aplicate de conducere şi corectitudinea clasificării activelor. în baza procedurilor noastre nu am identificat ajustări semnificative.

Continuitatea activităţiiSituaţiile financiare ale Băncii sunt întocmite în baza principiului continuităţii activităţii. Utilizarea acestui principiu este adecvată, în afara cazului în care conducerea fie intenţionează sau nu are altă alternativă decât să lichideze Banca sau să înceteze operaţiunile. Ca aspect al auditului situaţiilor financiare, am concluzionat că utilizarea principiului de continuitate a activităţii în întocmirea situaţiilor financiare ale Băncii este adecvată.

Conducerea nu a identificat incertitudini care ar influenta semnificativ abilitatea Băncii de a-si continua activitatea, şi de aceea nici o incertitudine nu este dezvăluita în situaţiile financiare ale Băncii. în baza auditului nostru, noi de asemenea nu am identificat astfel de incertitudini semnificative. în acelaşi timp, nici conducerea şi nici auditorul nu pot garanta abilitatea Băncii de a continua activitatea.

Responsabilităţile conducerii pentru situaţiile financiareConducerea este responsabilă pentru întocmirea şi prezentarea fidelă a situaţiilor financiare în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară şi pentru acel control intern pe care conducerea îl consideră necesar pentru a permite întocmirea de situaţii financiare care sunt lipsite de denaturări semnificative, cauzate fie de fraudă, fie de eroare.

în întocmirea situaţiilor financiare, conducerea este responsabilă pentru aprecierea capacităţii Băncii de a-şi continua activitatea, prezentând, dacă este cazul, aspectele referitoare la continuitatea activităţii şi utilizând contabilitatea pe baza continuităţii activităţii, cu excepţia cazului în care conducerea fie intenţionează şi să lichideze Banca sau să oprească operaţiunile, fie nu are nici-o altă alternativă realistă în afara acestora.

Persoanele responsabile cu guvernanţa sunt responsabile pentru supravegherea procesului de raportare financiară al Băncii.

(2)

❖ GrantThornton

Responsabilităţile auditorului într-un audit al situaţiilor financiareObiectivele noastre constau în obţinerea unei asigurări rezonabile privind măsura în care situaţiile financiare, în ansamblu, sunt lipsite de denaturări semnificative, cauzate fie de fraudă, fie de eroare, precum şi în emiterea unui raport al auditorului care include opinia noastră. Asigurarea rezonabilă reprezintă un nivel ridicat de asigurare, dar nu este o garanţie a faptului că un audit desfăşurat în conformitate cu ISA-urile va detecta întotdeauna o denaturare semnificativă, dacă aceasta există. Denaturările pot fi cauzate fie de fraudă, fie de eroare şi sunt considerate semnificative dacă se poate preconiza, în mod rezonabil, că acestea, individual sau cumulat, vor influenţa deciziile economice ale utilizatorilor, luate în baza acestor situaţii financiare.

Ca parte a unui audit în conformitate cu ISA-urile, exercităm raţionamentul profesional şi menţinem scepticismul profesional pe parcursul auditului. De asemenea:

• Identificăm şi evaluăm riscurile de denaturare semnificativă a situaţiilor financiare, cauzată fie de fraudă, fie de eroare, proiectăm şi executăm proceduri de audit ca răspuns la respectivele riscuri şi obţinem probe de audit suficiente şi adecvate pentru a furniza o bază pentru opinia noastră. Riscul de nedetectare a unei denaturări semnificative cauzate de fraudă este mai ridicat decât cel de nedetectare a unei denaturări semnificative cauzate de eroare, deoarece frauda poate presupune înţelegeri secrete, fals, omisiuni intenţionate, declaraţii false şi evitarea controlului intern.

• înţelegem controlul intern relevant pentru audit, în vederea proiectării de proceduri de audit adecvate circumstanţelor, dar fără a avea scopul de a exprima o opinie asupra eficacităţii controlului intern al Băncii.

• Evaluam gradul de adecvare a politicilor contabile utilizate şi caracterul rezonabil al estimărilor contabile şi al prezentărilor aferente de informaţii realizate de către conducere.

• Formulăm o concluzie cu privire la gradul de adecvare a utilizării de către conducere a contabilităţii pe baza continuităţii activităţii şi determinăm, pe baza probelor de audit obţinute, dacă există o incertitudine semnificativă cu privire la evenimente sau condiţii care ar putea genera îndoieli semnificative privind capacitatea Băncii de a-şi continua activitatea. în cazul în care concluzionăm că există o incertitudine semnificativă, trebuie să atragem atenţia în raportul auditorului asupra prezentărilor aferente din situaţiile financiare sau, în cazul în care aceste prezentări sunt neadecvate, să ne modificăm opinia. Concluziile noastre se bazează pe probele de audit obţinute până la data raportului auditorului. Cu toate acestea, evenimente sau condiţii viitoare pot determina Bancă şi nu îşi mai desfăşoare activitatea în baza principiului continuităţii activităţii.

• Evaluăm prezentarea, structura şi conţinutul general al situaţiilor financiare, inclusiv al prezentărilor de informaţii, şi măsura în care situaţiile financiare reflectă tranzacţiile şi evenimentele de bază intr-o manieră care realizează prezentarea fidelă.

Comunicăm persoanelor responsabile cu guvernanţa, printre alte aspecte, aria planificată şi programarea în timp a auditului, precum şi principalele constatări ale auditului, inclusiv orice deficienţe semnificative ale controlului intern, pe care le identificăm pe parcursul auditului.

De asemenea, furnizăm persoanelor responsabile cu guvernanţa o declaraţie că am respectat cerinţele etice relevante privind independenţa şi că le-am comunicat toate relaţiile şi alte aspecte despre care s-ar putea presupune, în mod rezonabil, că ne afectează independenţa şi, acolo unde este cazul, măsurile de protecţie aferente.

Dintre aspectele comunicate cu peroanele responsabile cu guvernanţa, stabilim care sunt aspectele cele mai importante pentru auditul situaţiilor financiare din perioada curenta şi care reprezintă, prin urmare, aspecte cheie de audit. Descriem aceste aspecte în raportul auditorului cu excepţia cazului în care legile sau reglementările interzic prezentarea publică a aspectului sau a cazului în care, în circumstanţe extrem de rare, considerăm că un aspect nu ar trebui comunicat în raportul nostru deoarece se preconizează în mod rezonabil ca beneficiile

(3)

o GrantThornton

interesului public să fie depăşite de consecinţele negative ale acestei comunicări.

Alte aspecteAcest raport este adresat exclusiv acţionarilor Băncii în ansamblu. Auditul nostru a fost efectuat pentru a putea raporta acţionarilor Băncii acele aspecte pe care trebuie să le raportăm într-un raport de audit financiar, şi nu în alte scopuri. în măsura permisă de lege, nu acceptăm şi nu ne asumăm responsabilitatea decât faţă de Bancă şi de acţionarii acesteia, în ansamblu, pentru auditul nostru, pentru acest raport sau pentru opinia formată.

Partenerul de misiune al auditului pentru care s-a întocmit acest raport al auditorului independent este Ludmila Costin.

Grant Thornton Audit S.R.L. Chişinău, Republica Moldova Licenţa A MMII nr.047103

21 aprilie 2017

(4)

BC ENERGBANK SASITUAŢIA POZIŢIEI FINANCIARELa 31 decembrie 2016

Note 2016 2015M DL’000 M DL’000

ACTIVEMijloace băneşti şi conturi la Banca Naţională 3 688,738 528,344Conturi curente şi depozite la bănci 4 132,672 356,409Valori mobiliare investiţionale păstrate până la scadenţă 5 538,037 271,970Credite, net 6 865,205 866,852Investiţii financiare disponibile pentru vânzare 7 1,044 1,044Investiţii în întreprinderi asociate 8 3,476 3,455Proprietate investiţională 9 47 47Active nemateriale 10 1,969 2,426Mijloace fixe 11 130,808 118,098Creanţe privind impozitul pe venit curent 855 1,345Alte active 12 53,764 76,113

Total active 2,416,615 2,226,103

DATORIIDatorii către clienţi 14 1,674,857 1,541,115Alte împrumuturi 15 179,034 188,196Alte datorii 16 17,219 10,033Datorii privind impozitul pe venit amânat 17 2,923 2,784

Total datorii 1,874,033 1,742,128

CAPITAL PROPRIUCapital acţionar 18 100,000 100,000Rezerve din reevaluare a mijloacelor fixe 15,966 15,966Rezerve prevăzute de statut 19 147,111 134,210Profit nerepartizat 279,505 233,799

Capital propriu atribuit deţinătorilor capitalului în banca 542,582 483,975

Interese care nu controlează - -

Total capital propriu 542,582 483,975

Total datorii şi capital propriu 2,416,615 2,226,103

Notele anexate sunt parte integră a acestor situaţii financiare.

Situaţiile financiare au fost autorizate pentru emitere la 21 aprilie 2017 de către Executivul Băncii reprezentat de:

BC ENERGBANK SASITUAŢIA REZULTATULUI GLOBALPentru anul încheiat Ia 31 decembrie 2016

Note 2016M DL’000

2015MDL’000

Venituri din dobânzi şi venituri similare Cheltuieli privind dobânzile şi cheltuielile similare

2323

184,863(78,242)

158,848(75,290)

Venitul din dobânzi şi venituri similare, net 106,621 83,558

Venituri din speze şi comisioane Cheltuieli din speze şi comisioane

2424

50,421(9,390)

43,047(7,194)

Venitul din comisioane, net 41,031 35,853

Venituri din activitatea financiară, net Alte cheltuieli operaţionale

2526

50,2921,723

69,971(1,284)

Total venituri operaţionale 199,667 188,098

Pierderi din deprecierea valorii creditelor Pierderi din deprecierea creanţelor şi a altor active

612

(7,152)(13,099)

(31,137)(22,618)

Venitul operaţional net 179,416 134,343

Cheltuieli privind retribuirea muncii şi cheltuieli aferente Cheltuielile generale şi administrative Uzura şi deprecierea

2728

10,11

(68,311)(30,784)

(5,507)

(55,619)(25,928)

(5,318)Total cheltuieli operaţionale (104,602) (86,865)

Ponderea de profit a întreprinderii asociate 8 21 37Profit până la impozitare 74,835 47,515

Cheltuieli privind impozitului pe venit 17 (6,228) 10,455Profit net al perioadei 68,607 57,970

Alte venituri globaleReevaluarea mijloacelor fixe - 174

Total venituri globale ale anului 68,607 58,144

Profitul atribuit:Deţinătorilor capitalului în banca Intereselor care nu controlează

68,607 59,405(1,435)

- 57,970Total venitul global atribuit:Deţinătorilor capitalului în banca Intereselor care nu controlează

68,607 59,579(1,435)

- 58,144

Câştiguri pe acţiune (lei pe acţiune) 33 34.30 29. 70

Notele anexate sunt parte integra acestor Uujj.ciarc

Situaţiile financiare au fost autortzjtcipai>rv-«tfin?re'3ţ/T-April 2017 de către Executivul Băncii reprezentat dc:

Preşedinte 1 • f ^ y f Contabil ŞefD) lurii Vasilachi / / * • / I 'y/'cM. li

f 7 alv/ r * A 's * ~ / « / 7 /

Dl. Serehei Slobodcan

T )‘ l > 7 ^

BC ENERGBANK SA

Situaţia modificărilor capitalului propriuP en tru an u l încheia t la 31 decem brie 2016

Capital propriu atribuit deţinătorilor capitalului în bancă Diferenţe din

reevaluareaRezerve din investiţiilor Interese

Acţiuni reevaluare a disponibile Alte Profit care nuordinare mijloacelor fixe pentru vânzare rezerve nerepartizat controlează Total

MDL'000 MDL'000 MDL'000 MDL'000 MDL'000 MDL'000 MDL'000Sold la 1 ian u arie 2016 100,000 15,966 - 134,210 233,799 - 483,975

Dividende - - - - (10,000) - (10,000)

Transferuri la rezerve - - - 12,901 (12,901) - -

Tranzacţii cu acţionari - - - 12,901 (22,901) - (10,000)

Profitul net al anului - - - - 68,607 - 68,607

Reevaluarea mijloacelor fixe

Total venituri globale - - - - 68,607 - 68,607

Sold la 31 decem brie 2016 100,000 15,966 - 147,111 279,505 - 542,582

Sold la 1 ian u arie 2015 100,000 15,803 - 145,813 167,780 1,435 430,831

Dividende - - - - (5,000) - (5,000)

Transferuri la rezerve - - - (11,603) 11,603 - -Trecerea rezervei p /u reevaluarea cladirii laprofit nedistribuit - (11) - - 11 - -

Tranzacţii cu acţionari - (11) (11,603) 6,614 - (5,000)

Profitul net al anului 59,405 (1,435) 57,970

Reevaluarea mijloacelor fixe - 174 - - 174

Total venituri globale - 174 - - 59,405 (1 .4 3 5 )_______58,144

Sold la 31 decem brie 2015Notele anexate sunt parte integră a acestor situaţii financiare.

100,000 15,966 - 134,210 233,799 - 483,975

3

SITUAŢIA LUXURILOR DE TREZORERIE

BC ENERGBANK SA

P en tru anu l încheia t la 31 decem brie 2016

Nota 2016M DL’000

2015M DL’000

Fluxul de m ijloace b ăn eşti din activ ităţi operaţionaleDobânzi încasate Dobânzi achitateÎncasări băneşti din taxe şi comisioane, netVenituri financiare şi alte venituri operaţionale, netPlăţi băneşti privind retribuirea munciiPlăţi băneşti privind cheltuieli generale şi administrative

184,509(80,117)

41,03150,131

(61,187)(29,869)

155,138(73,524)

35,85382,982

(51,062)(25,529)

Încasări înainte de modificările în capitalul circulant 104,498 123,858

(Majorarea ) /diminuarea activelor curente: Conturi curente şi depozite plasate în BNM Valori mobiliare peste 90 de zile Credite Alte activeMajorarea/(diminuarea) obligaţiunilor: Datorii către bănci Datorii către clienţi Alte datorii

11,757(76,244)

(5,910)15,224

138,243(2,320)

(15,848)(30,167)104,284

48,680

(553)123,061(2,530)

Fluxul n e t al m ijloacelor b ăn eşti d in activ ităţi o peraţionale până la im pozitare 185,248 350,785

Plăţi privind impozitul pe venit (5,599) (7,800)Fluxul n e t de m ijloace b ăn eşti din ac tiv itatea operaţională 179,649 342,985

Fluxul m ijloacelor b ăn eşti din activ ităţi investiţionalePlăţi privind activele nemateriale Plăţi privind mijloacele fixe Încasări din vânzarea mijloacelor fixePlăţi privind imobilizări corporale disponibile pentru vinzare Încasări din vânzarea investiţiilor financiare

(383)(17,783)

160

(163)(5,010)

31(71)459

Fluxul n e t de m ijloace b ăn eşti din activ ită ţi investiţionale (18,006) (4,754)

Fluxul mijloacelor băneşti din activităţi financiareÎncasări băneşti din credite şi împrumuturi Plăţi băneşti aferente creditelor şi împrumuturilor Dividende plătite

90,085(99,491)(10,000)

174,366(187,441)

(5,000)Fluxul n e t de m ijloace b ăn eşti din activ itatea financiară (19,406) (18,075)

Diferenţe de curs valutar, net 1,896 (11,819)

Fluxul n e t al m ijloacelor băneşti 144,133 308,337

Soldul mijloacelor băneşti la 1 ianuarie 876,269 567,932

Soldul m ijloacelor b ăn eşti la 31 decem brie 22 1,020,402 876,269

Notele anexate sunt parte integră a acestor situaţii financiare.

4

BC ENERGBANK SA

NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

Pentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

1. Informaţie generală despre Bancă

BC Energbank SA (“Banca”) a fost fondată în Republica Moldova la 16 ianuarie 1997 ca societate pe acţiuni de tip închis. Activitatea principală a Băncii o constituie operaţiunile bancare retail în Republica Moldova. Banca activează prin intermediul sediului principal situat în Chişinău, 22 de filiale (22 de filiale conform situaţiei la 31 decembrie 2015) şi 43 agenţii (44 conform situaţiei la 31 decembrie 2015) amplasate pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

La sfârşitul anului 2016 Banca deţinea licenţa eliberată de Banca Naţională a Moldovei, care permite desfăşurarea tuturor tipurilor de activităţi.

In aprilie 2015 Banca a vândut cota deţinută in companie Oldex SA.

Banca are 593 de salariaţi la data de 31 decembrie 2016 (588 la 31 decembrie 2015).Adresa juridică a Băncii este str. Tighina 23/3, Chişinău, Republica Moldova.Deoarece operaţiunile Băncii nu sunt expuse la riscuri şi rentabilităţi cu un grad semnificativ de diferenţiere, precum şi datorită faptului că mediul legislativ, natura serviciilor, procesul de activitate, tipologia clienţilor pentru serviciile şi produsele oferite, cât şi metodele folosite pentru furnizarea serviciilor sunt omogene pentru toate activităţile sale, Banca operează ca un segment unic de activitate şi activităţile ei sunt desfăşurate exclusiv în Republica Moldova.

Consiliul de Administrare formulează politicile operaţionale ale Băncii şi supervizează implementarea acestora. Consiliul este compus din 6 membri aleşi de Adunarea Generală a Acţionarilor.

La 31 decembrie 2016, Consiliul de Administraţie a inclus următorii membri:

- Dl Vladimir Tonciuc, Preşedintele Consiliului;

- Dl Valeriu Usatii, Energoimpex, Membru al Consiliului;

- Dl Mihail Pop, Membru al Consiliului;

- Dna Natalia Cecetova, Gamaiun SRL, Membru al Consiliului;

- Dna Galina Maximenco, Membru al Consiliului;

- Dna Natalia Covanji, Membru al Consiliului.

Prezentele situaţii financiare au fost autorizate pentru emitere la 25 aprilie 2017 de către Executivul Băncii reprezentat de Preşedintele şi Contabilul Şef.

2. Politici contabile

Declaraţie de conformitateSituaţiile financiare ale Băncii au fost pregătite în conformitate cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (SIRF), emise de Consiliul Internaţional al Standardelor Contabile (CISC).

Principii de evaluareSituaţiile financiare sunt pregătite în baza costului istoric, cu excepţia terenurilor şi clădirilor, proprietăţilor investiţionale şi a investiţiilor disponibile pentru vânzare, care sunt reflectate la valoarea justă.

5

BC ENERGBANK SA

NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

Pentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

2. Politici contabile (continuare)

2.1 Baza de prezentare (continuare)Moneda funcţională şi de prezentareSituaţiile financiare sunt întocmite în lei moldoveneşti (“MDL”), care este moneda funcţională şi moneda ţării în care operează Banca. Toată informaţie financiară prezentată în MDL a fost rotunjită până la cel mai apropiată mie, cu excepţia cazurilor în care este indicat altfel.Baza de consolidare - relevant pentru exerciţiul financiar 2015Situaţiile financiare consolidate cuprind situaţiile financiare ale Băncii la data de şi pentru anul încheiat la 31 decembrie a fiecărui an. Situaţiile financiare ale companiei fiice au fost întocmite pentru aceeaşi perioadă de raportare, utilizând politici contabile consecvente.

Toate soldurile şi tranzacţiile între companii, veniturile şi cheltuielile, precum şi profiturile sau pierderile rezultate din tranzacţiile intra-grup, sunt eliminate în întregime.

Companiile fiice sunt consolidate din data când controlul este transferat Băncii. Un părinte controleaza o subsidiară în cazul în care are expunere sau drepturi asupra rezultatelor variabile ale acesteia în baza participării sale în operaţiunile subsidiarei şi are capacitatea de a influenţa aceste rezultate prin utilizarea autorităţii sale asupra subsidiarei. Rezultatele companiilor fiice achiziţionate sau vândute pe parcursul anului sunt incluse în raportul consolidat privind rezultatele financiare de la data achiziţiei sau până la data vânzării, după caz.Interesele care nu controlează reprezintă parte din profit sau pierdere şi din activele nete nedeţinute, direct sau indirect de către Banca şi sunt prezentate separat în raportul privind rezultatele financiare şi în cadrul capitalului propriu în bilanţul contabil consolidat, separat de capitalul acţionarilor societăţii mame. Achiziţia intereselor care nu controlează este contabilizată utilizând metoda extinderii de la societatea mamă prin care diferenţa dintre consideraţia şi valoarea justă a porţiunii de active nete achiziţionate este recunoscută ca goodwill. Orice valoare a costului de achiziţie sub valoarea justă a activelor nete identificabile achiziţionate (ex. discont la achiziţie) este recunoscută direct în raportul privind rezultatele financiare în anul achiziţiei.

2.2 Estimări şi raţionamente contabile semnificativeBanca efectuează estimări şi presupuneri care afectează valorile raportate ale activelor şi datoriilor al următorului an financiar. Estimările şi raţionamentele sunt revizuite în continuu în baza experienţei istorice şi a altor factori, inclusiv previziunile evenimentelor ulterioare care sunt considerate a fi rezonabile conform circumstanţelor.(i) Pierderi din depreciere creditelor şi avansurilorBanca îşi revizuieşte, cel puţin o dată pe lună, portofoliul de credite pentru a evalua deprecierea. În procesul determinării dacă pierderea din depreciere ar trebui reflectată în contul de profit şi pierderi, Banca evaluează dacă există dovezi care ar indica existenţa unei diminuări măsurabile în fluxurile viitoare de mijloace băneşti aferente unui portofoliu de credite înainte ca diminuarea să fie atribuită unui singur credit din acest portofoliu. Această dovadă poate include date observabile care să indice existenţa unei schimbări adverse în capacitatea de ram bursare a debitorilor într-un grup, sau în condiţiile economice locale sau naţionale care corelează deprecierea activelor în grup. În procesul de planificare a fluxurilor viitoare de mijloace băneşti conducerea Băncii utilizează estimări bazate pe experienţa activelor care comportă un risc de creditare şi o dovadă evidentă de depreciere similară celorlalte credite din portofoliu. Metodologia şi previziunile utilizate pentru estimarea valorii şi perioadelor fluxurilor viitoare de mijloace băneşti sunt revizuite regulat cu scopul reducerii oricăror diferenţe între pierderile estimate şi ale celor actuale.În cazul în care valoarea finală a acestor factori este diferită de valorile care au fost iniţial înregistrate, atunci o astfel de diferenţă ar putea afecta material provizionul pentru deprecierea creditelor, în perioada în care astfel de situaţii sunt identificate.

6

BC ENERGBANK SA

NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

Pentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

2. Politici contabile (continuare)

2.2 Estimări şi raţionamente contabile semnificative (continuare)

(ii) Continuitatea activităţiiConducerea Băncii a evaluat abilitatea Băncii de a continua activitatea sa şi s-a convins că Banca dispune de resursele necesare pentru a-şi continua activitatea în viitorul previzibil. Plus la aceasta, conducerea nu cunoaşte careva incertitudini semnificative care ar crea îndoieli în ceea ce priveşte abilitatea Băncii de a-şi continua activitatea. Prin urmare, situaţiile financiare continuă să fă fie pregătite în baza principiului continuităţii activităţii.

(iii) Valoarea justă a instrumentelor financiareValoarea justă a instrumentelor financiare care nu sunt comercializate pe o piaţă activă este determinată prin folosirea tehnicilor de evaluare. Conducerea determină la discreţia sa, metoda de evaluare şi efectuează asumări care sunt în mare parte bazate pe condiţiile de piaţă existente la data bilanţului.

2.3 Modificarea politicilor contabilePolitica de contabilitate adoptată este consistenta cu cea din anul precedent. Adoptarea standardelor şi interpretărilor noi care sunt efective pentru Banca începând cu 1 ianuarie 2016 nu au avut niciun impact asupra politicilor contabile, performanţei sau poziţiei financiare a Băncii.

2.4 Politici contabile sem nificative

Principalele politici contabile aplicabile la pregătirea acestor situaţii financiare sunt desfăşurate mai jos.

A. Conversia valutei străineTranzacţiile în valută străină sunt convertite în valuta funcţională utilizând ratele de schimb în efect la datele tranzacţiilor. Profiturile şi pierderile în urm a schimbului valutar rezultate în urma efectuării tranzacţiilor şi în urm a conversiei activelor şi datoriilor monetare, conform ratelor de schimb valutar la sfârşitului anului financiar, denominate în valute străine, sunt trecute în raportul privind rezultatele financiare.

Schimbările în valoarea justă a titlurilor monetare denominate în valută străină clasificate ca disponibile pentru vânzare sunt analizate ca diferenţe de conversie rezultate dintre schimbările în costul am ortizat al hârtiilor de valoare şi alte schimbări în valoarea contabilă a hârtiei de valoare. Diferenţele de conversie legate de schimbările în costul amortizat sunt recunoscute ca profit sau pierdere. Alte schimbări în valoarea contabilă sunt recunoscute în capitalul propriu.

Diferenţele de convertire a instrum entelor nemonetare, cum ar fi investiţiile de capital clasificate ca active financiare disponibile pentru vânzare, sunt incluse în rezerva la valoare justă în capitalul propriu. Ratele de schimb la sfârşitul anului şi medie în cadrul anului dat au fost:

2016 2015USD Euro USD Euro

Media perioadei 19.9238 22.0548 18.8161 20.8980Finele anului 19.9814 20.8895 19.6585 21.4779

7

BC ENERGBANK SA

NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

Pentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

2. Politici contabile (continuare)

2.4 Politici contabile sem nificative (continuare)

B. Active financiareBanca clasifică activele sale financiare în următoarele categorii: active financiare la valoarea justă reflectate prin contul de profit şi pierderi, credite şi creanţe, investiţii păstrate până la scadenţă şi active financiare disponibile pentru vânzare. Conducerea Băncii determină clasificarea investiţiilor la recunoaşterea iniţială ale acestora.

(i) Credite şi creanţe

Creditele şi creanţele reprezintă active financiare nederivate, cu plăţi fixe sau determinabile şi care nu sunt cotate pe o piaţa activă în afară de: (a) cele pe care entitatea intenţionează să le vândă imediat sau într-un term en scurt, care sunt clasificate ca păstrate pentru comercializare, şi acelea pe care entitatea iniţial le desemnează la valoare justă reflectate prin contul de profit şi pierderi; (b) acelea pe care entitatea iniţial le desemnează ca disponibile pentru vânzare; sau (c) pentru care există posibilitatea ca posesorul să nu-şi poată recupera o parte substanţială a investiţiilor sale, din cauze altele decât deteriorarea creditului.(ii) Investiţii păstra te până la m aturitateInvestiţiile păstrate până la m aturitate sunt active financiare nederivate cu achitări fixe sau determinabile şi cu scadenţe fixe pentru care Conducerea Băncii are intenţia pozitivă şi abilitatea de a le păstra până la maturitate. Dacă Banca ar fi vândut un număr semnificativ de active păstrate până la scadenţă, întreaga categorie ar fi afectată şi reclasificată ca disponibilă pentru vânzare.(iii) Activele financiare disponibile pentru vânzareInvestiţiile disponibile pentru vânzare sunt cele care urmează a fi păstrate pe o perioadă nedeterm inată de timp, şi care pot fi vândute cu scopul măririi lichidităţii sau ca urm are a modificării dobânzilor, ratelor de schimb sau a preţului de piaţă. În această categorie sunt, de asemenea, incluse hârtiile de valoare de stat. Achiziţiile şi vânzarea activelor financiare la valoare justă reflectate ca profit sau pierdere, ţinute până la m aturitate şi disponibile pentru vânzare sunt reflectate la data efectuării tranzacţiei, adică la data la care Banca se obligă să vândă sau să cumpere aceste active.

Activele financiare sunt iniţial recunoscute la valoarea justă plus cheltuielile tranzacţionale pentru toate activele financiare care nu sunt contabilizate la valoarea justă reflectate prin contul de profit şi pierderi. Activele financiare contabilizate la valoarea justă reflectate prin contul de profit şi pierderi sunt iniţial recunoscute la valoare justă, şi costurile tranzacţionale sunt trecute ca cheltuieli în raportul privind rezultatele financiare. Activele financiare sunt scoase din evidenţă când dreptul de a primi mijloace financiare din activele financiare a expirat sau când Banca a transferat o parte im portantă din riscurile şi recompensele aferente dreptului de proprietate. Datoriile financiare sunt scoase din evidenţă atunci când ele au fost stinse, adică la momentul când datoria a fost onorată, anulată sau a expirat.

Activele financiare disponibile pentru vânzare şi cele la valoarea justă reflectate prin contul de profit şi pierderi sunt ulterior contabilizate la valoarea justă. Creditele, creanţele şi investiţiile ţinute până la scadenţă sunt înregistrate la cost amortizat, folosind metoda dobânzii efective. Veniturile şi pierderile din modificările în valoarea justă a activelor financiare la valoare justă reflectate prin contul de profit şi pierderi sunt incluse în raportul privind rezultatele financiare în perioada în care ele apar. Veniturile şi pierderile din modificările în valoarea justă a activelor financiare disponibile pentru vânzare sunt incluse direct în raportul privind situaţia mişcărilor în capitalul acţionar, până când activul financiar este scos din evidenţă sau depreciat. În acest moment câştigul sau pierderea cumulativă recunoscută anterior în capitalul acţionar este recunoscută ca profit sau pierdere.Cu toate acestea, dobânda calculată prin metoda dobânzii efective şi veniturile şi pierderile din schimburile valutare din activele băneşti clasificate ca disponibile pentru vânzare sunt reflectate în raportul privind rezultatele financiare. Dividendele aferente acţiunilor disponibile pentru vânzare sunt

8

BC ENERGBANK SA

NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

Pentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

reflectate în raportul privind rezultatele financiare în momentul apariţiei drepturilor de încasare a dividendelor.

2. Politici contabile (continuare)

2.4 Politici contabile sem nificative (continuare)

b. Active financiare (continuare)Valoarea justă a plasamentelor cotate pe piaţa activă se bazează pe preţurile de licitaţie, şi în cazul în care nu există, se utilizează ultimul preţ din acea zi. Dacă piaţa unui activ financiar nu este activă (inclusiv pentru acţiunile nelistate), Banca stabileşte valoarea justă prin aplicarea tehnicilor de evaluare. Acestea includ utilizarea preţului tranzacţiei comerciale, analiza fluxurilor financiare actualizate, modelul preţului de opţiuni şi alte tehnici de evaluare, utilizate pe larg de participanţii pieţei.

C. Investiţii în întreprinderi asociateÎntreprindere asociată este o entitate în care Banca are influenţă semnificativă şi care nu este nici întreprindere fiică, nici întreprindere mixtă. În situaţiile financiare separate ale Băncii, investiţiile în întreprinderi asociate sunt trecute conform metodei punerii în echivalenţă.

Datele de raportare ale întreprinderii asociate şi ale Băncii sunt identice şi politicile contabile ale întreprinderii asociate corespund cu cele folosite de Banca pentru tranzacţiile şi evenimentele ce au loc în circumstanţe similare.

D. Compensarea instrumentelor financiareActivele şi datoriile financiare sunt compensate şi sunt prezentate la valoarea netă în bilanţul contabil, atunci când există un drept legal de a compensa valorile înregistrate şi există intenţia de a le deconta în bază netă, sau de a realiza activul şi achita datoria simultan.

E. Veniturile şi cheltuielile din dobânziVeniturile şi cheltuielile din dobânzi pentru toate instrum entele financiare cu o rata de dobândă, cu excepţia celor clasificate ca păstrate pentru comercializare sau desemnate la valoarea justă reflectate prin contul de profit şi pierderi sunt recunoscute în raportul privind rezultatele financiare pentru toate instrumentele evaluate la costul de amortizare în baza metodei dobânzii efective.

Metoda dobânzii efective este o metodă de calculare a costului de amortizare al activului financiar sau datoriei financiare şi de atribuire a venitului sau cheltuielilor din dobânzi la perioada relevantă. Rata efectivă a dobânzii este rata care discontează în mod exact viitoarele plăţi în num erar estimate sau achitările folosind durata de viaţă preconizată al unui instrumentului financiar, sau, dacă este oportun, perioada mai scurtă a valorii nete contabile a unui activ sau a unei datorii financiare. La calcularea ratei efective a dobânzii, Banca estimează fluxurile de numerar, luând în consideraţie toţi termenii contractuali ai instrumentului financiar, dar nu evaluează pierderile ulterioare de credit. Calculul include toate onorariile achitate sau primite între părţi conform contractului care reprezintă o parte integrantă a ratei efective a dobânzii, a costurilor de tranzacţii şi a tuturor altor prime şi reduceri.

Odată ce un activ financiar sau o clasă de active financiare a fost trecută la pierderi ca rezultat al deprecierii, venitul din dobânzi este recunoscut aplicând rata dobânzii utilizată pentru discontarea fluxurilor viitoare de num erar pentru evaluarea pierderilor în urma deprecierii.

9

BC ENERGBANK SA

NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

Pentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

2. Politici contabile (continuare)

2.4 Politici contabile sem nificative (continuare)

F. Venit din speze şi comisioaneVeniturile din speze şi comisioane sunt contabilizate prin metoda sporirii la momentul prestării serviciului respectiv. Spezele pentru creditele la term en sunt raportate în perioadele viitoare (împreună cu costurile directe aferente) şi sunt recunoscute ca ajustare la rata efectivă a dobânzii la credite. Comisioanele şi spezele rezultate din negocieri, sau din participarea la negocierea unei tranzacţii cu terţe părţi - precum aranjarea unei achiziţii de acţiuni sau de alte participaţii, achiziţii sau vânzării a unei participaţii - sunt reflectate la data de finalizare a tranzacţiei. Atât comisioanele de portofoliu cât şi cele de consultanţă pentru management şi alte servicii sunt recunoscute în baza contractelor de servicii, de obicei distribuite în timp.

G. Acorduri de vânzare şi răscumpărareHârtiile de valoare vândute, care fac obiectul unui contract de răscumpărare (“repo”) sunt recunoscute în situaţiile financiare ca investiţii disponibile pentru vânzare (hârtii de valoare de stat) şi obligaţia aferentă este inclusă în disponibilităţi datorate băncilor sau clienţilor, după relevanţă. Hârtiile de valoare cumpărate, care fac obiectul unui contract de revânzare (“repo revers”) sunt recunoscute ca avansuri şi credite acordate altor bănci sau clienţilor, după relevanţă. Diferenţele dintre preţurile de vânzare şi procurare sunt considerate a fi dobânzi şi sunt sporite pe parcursul termenului de valabilitate a acordului „repo”, utilizând metoda ratei efective a dobânzii.

Hârtiile de valoare deţinute de Banca în calitate de gaj la îm prum uturi de la instituţiile financiare nu sunt recunoscute în situaţiile financiare, în afară de cazurile în care ele sunt vândute sau procurate de la persoane terţe. În acest caz ele sunt înregistrate ca venituri (pierderi) din activitatea financiară, respectiv ca câştig sau pierdere. Obligaţia de returnare este înregistrată ca datorie de comerţ la valoarea justă.

H. DerecunoaştereaBanca derecunoaşte un activ financiar la stingerea dreptului de a încasa mijloace băneşti de pe urma activului, sau ea transferă dreptul de a încasa mijloace băneşti de pe urma activului în o tranzacţie în care riscurile şi beneficiile ce rezultă din posesia activului financiar sunt transferate. Orice participare în activul financiar transferat care e creată sau reţinută de Bancă este recunoscută ca un activ sau datorie separată.

La derecunoaşterea unui activ financiar, diferenţa dintre valoarea contabilă a activului (sau valoarea contabilă alocată porţiunii transferate a activului), şi suma (i) contravalorii primite (inclusiv orice activ prim it minus orice datorie asumată) şi (ii) orice câştiguri sau pierderi cumulative care au fost recunoscute în alte elemente ale rezultatului global sunt recunoscute în profit sau pierdere.Datoria financiară este derecunoscută în cazul când obligaţia aferentă datoriei se stinge, expiră sau este achitată.Banca efectuează tranzacţii prin intermediul cărora ea transferă activele recunoscute în situaţia poziţiei financiare, dar reţine fie toate riscurile şi beneficiile activelor transferate, sau o porţiune a lor. Dacă toate sau în mod substanţial toate riscurilor sunt reţinute, atunci activele transferate nu sunt derecunoscute din situaţia poziţiei financiare. Transferul activelor cu m enţinerea tuturor riscurilor sau m enţinerea în mod substanţial a tuturor riscurilor şi beneficiilor include, spre exemplu, tranzacţiile de îm prum ut şi răscumpărare.

Drepturile şi obligaţiile păstrate în transfer sunt recunoscute separat ca active sau datorii. În cazul transferurilor în care controlul asupra activelor este păstrat, Banca continuă să recunoască activul în m ăsura în care ea continuă implicarea, determ inat de gradul în care ea este expusă la schimbările în valoarea activelor transferate.

10

BC ENERGBANK SA

NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

Pentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

2. Politici contabile (continuare)

2.4 Politici contabile sem nificative (continuare)

I. Deprecierea activelor financiare(i) Active reflectate la costul am ortiza tBanca evaluează la fiecare dată de bilanţ dacă există evidenţă obiectivă pentru deprecierea activului financiar sau al unui grup de active financiare. Un activ financiar sau o clasă de active financiare este depreciat şi cheltuielile de depreciere sunt înregistrate doar dacă există o evidenţă obiectivă a deprecierii, generată de unul sau mai multe evenimente întâmplate ulterior recunoaşterii iniţiale a activului („un eveniment de pierderi”) şi dacă evenimentul (sau evenimentele) de pierdere are un impact asupra viitoarelor fluxuri de mijloace băneşti estimate aferente activului financiar sau clasei de active financiare care pot fi estimate cu siguranţă.Criteriile pe care Banca le utilizează pentru a determ ina dacă sunt dovezi care să demonstreze pierderi în urma deprecierii includ următoarele:

• Delicvenţă în achitarea contractuală a plăţii dobânzii sau al achitărilor de bază;• Dificultăţi suportate de debitor în fluxul de num erar (de exemplu, gradul de îndatorare, venit net ca

procent din vânzări);• Încălcarea clauzelor şi înţelegerilor împrumutului;• Iniţierea procedurii de faliment;• Înrăutăţirea poziţiei competitive a debitorului;• Deteriorare în valoarea gajului; şi• Diminuarea gradului investiţional existent.

Conducerea Băncii identifică pentru fiecare portofoliu perioada între momentul în care pierderea a avut loc şi momentul în care a fost identificată. În general, perioadele variază între 6 şi 12 luni.

Iniţial Banca evaluează dacă există dovezi pentru depreciere la nivel individual pentru activele financiare individual semnificative şi ulterior analizează colectiv sau individual activele financiare care individual nu sunt semnificative. Dacă Banca nu găseşte evidenţă obiectivă de depreciere a unui activ financiar evaluat separat, indiferent dacă este semnificativă sau nu, atunci activul este trecut într-o clasă de active financiare cu un risc de credit similar, după care evaluează toată clasa colectiv. Activele financiare, care sunt evaluate individual pentru depreciere şi, pentru care, pierderea în urma deprecierii este şi continuă să fie reflectată, nu sunt incluse la evaluarea colectivă la depreciere.

Pierderea este determ inată ca diferenţa dintre valoarea de bilanţ a activului şi valoarea prezentă a fluxului de num erar estim at (excluzând viitoarele pierderi aferente creditelor care nu au fost înregistrate), discontat la rata dobânzii efective iniţială a activului financiar. Valoarea de bilanţ a activului este redusă cu ajutorul unui cont de provizion şi pierderea este reflectată în raportul privind rezultatele financiare. Dacă creditul sau investiţia păstrată până la scadenţă are o rată a dobânzii flotantă, atunci rata de discont pentru calcularea pierderii aferente deprecierii va fi rata efectivă a dobânzii curente determ inată conform contractului.

Calcularea valorii prezente a viitoarelor fluxuri de num erar estimate a unui activ financiar gajat reflectă fluxul de num erar care ar rezulta din atribuirea dreptului de proprietate minus costurile pentru obţinerea şi comercializarea gajului, indiferent dacă atribuirea dreptului de proprietate este probabilă.

În scopurile unei evaluări colective a valorii depreciate, activele financiare sunt grupate pe baza caracteristicilor de riscuri similare aferente creditelor (de exemplu, pe baza procesului de gradare a Băncii referitoare la tipurile de active, segmente de industrie, locaţie geografică, tipul de gaj, situaţiei respective şi a altor factori relevanţi). Aceste caracteristici sunt relevante în procesul de estimare a viitoarelor fluxuri de num erar pentru clasele unor astfel de active, deoarece indică abilitatea debitorului de a plăti toate sumele datorate conform term enelor contractuali privind activele evaluate.

11

BC ENERGBANK SA

NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

Pentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

2. Politici contabile (continuare)

2.4 Politici contabile semnificative (continuare)i. D eprecierea activelor financiare (continuare)

Viitoarele fluxuri de num erar ale unei clase de active financiare care sunt evaluate colectiv pentru depreciere sunt estimate în baza fluxurilor de num erar contractuale ale activelor Băncii şi a statisticii de pierderi ale activelor cu caracteristici asemănătoare ale riscului de creditare ale activelor Băncii. Pierderile istorice sunt ajustate în baza datelor curente disponibile pentru a reflecta condiţiile curente, care nu au afectat perioada în care pierderile istorice au avut loc şi să elimine efectul condiţiilor din perioada istorică, care nu mai există în prezent.

Estimările de schimbări în fluxul viitor de num erar pentru clasele de active ar trebui să reflecte şi să fie consistente cu schimbările în datele relevante disponibile din perioadă în perioadă (de exemplu, schimbarea ratelor de şomaj, preţuri de proprietate, statutul plăţilor, sau alţi factori care indică schimbarea probabilităţii de pierderi în grup şi a mărimii lor). Metodologia şi estimările utilizate pentru a determina viitoarele fluxuri de num erar sunt revizuite regulat de către Banca pentru a reduce orice diferenţă între pierderile estimate şi cele curente. În cazul în care un îm prum ut nu poate fi restituit, se trece la pierderi din contul provizionului pentru deprecierea valorii. Astfel de credite sunt trecute la pierderi după finisarea tuturor procedurilor necesare şi determinare a pierderii.

Dacă într-o perioadă ulterioară, valoarea pierderii se diminuează şi diminuarea poate fi atribuită obiectiv unui eveniment care a avut loc ulterior recunoaşterii provizionului (precum ar fi îmbunătăţirea credibilităţii debitorului), pierderea aferentă deprecierii recunoscută anterior este inversată prin ajustarea provizionului. Valoarea inversată este reflectată în raportul privind rezultatele financiare în cheltuieli privind deprecierea valorii creditelor şi al altor active.

(ii) Active reflectate la valoarea justă

Banca evaluează la fiecare dată de bilanţ dacă există evidenţă obiectivă pentru deprecierea activului financiar sau a grupului de active financiare. În cazul investiţiilor în acţiuni clasificate ca disponibile pentru vânzare, un declin semnificativ sau prelungit a valorii juste a hârtiei de valoare sub costul ei este folosit pentru a determina dacă activele sunt depreciate. Dacă există o astfel de evidenţă pentru activele financiare disponibile pentru vânzare, pierderea cumulativă - calculată ca diferenţa dintre costul de achiziţie şi a valorii juste curente, minus orice pierdere pentru depreciere pentru acel activ financiar contabilizat anterior în contul de profit şi pierderi - este eliminată din raportul privind situaţia mişcărilor în capitalul acţionar şi este reflectată în raportul privind rezultatele financiare. Dacă într-o perioadă ulterioară valoarea justă a instrumentului de datorie, clasificat ca disponibil pentru vânzare sporeşte şi creşterea poate fi corelată în mod obiectiv unui eveniment care are loc după ce pierderea pentru depreciere a fost reflectată ca profit sau pierdere, pierderea scontată este inversată în raportul privind rezultatele financiare.

(iii) Credite renegociate

Când este posibil, Banca încearcă să restructureze creditele decât să ia în posesie gajul. Aceasta poate implica extinderea graficului de plată şi renegocierea condiţiilor de creditare. Odată ce condiţiile au fost renegociate condiţiile de creditare, orice depreciere este m ăsurată prin folosirea ratei efective a dobânzii iniţiale, calculate înainte de modificarea condiţiilor, şi creditul nu mai este considerat restant. Conducerea revizuie perm anent creditele renegociate pentru a se asigura că sunt îndeplinite toate cerinţele şi plăţile ulterioare vor avea loc. Creditele continuă să fie supuse unei evaluări individuale sau colective pentru determ inarea deprecierii, calculate prin folosirea ratei efective iniţiale a dobânzii.

12

BC ENERGBANK SA

NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

Pentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

2. Politici contabile (continuare)

2.4 Politici contabile semnificative (continuare)

J. D eprecierea activelor nefinanciareActivele care au o durată de folosire utilă nedeterm inată nu se amortizează, se testează anual pentru determ inarea deprecierii. Activele care se amortizează sunt verificate pentru determ inarea deprecierii atunci când evenimentele sau schimbările de circumstanţe indică că valoarea de bilanţ poate să nu fie recuperabilă. Pierderea din depreciere este recunoscută pentru suma cu care valoarea de bilanţ depăşeşte valoarea recuperabilă. Valoarea recuperabilă este valoarea cea mai mare a valorii juste a activului minus costurile de vânzare a acestuia şi valoarea lui în folosinţă. În scopul evaluării deprecierii, activele sunt grupate la cele mai mici nivele pentru care există fluxuri de num erar separat identificabile (unităţi generatoare de numerar). Activele nefinanciare, cu excepţia goodwill-ului, care au fost depreciate sunt verificate pentru a determ ina posibila inversare a deprecierii la fiecare dată de raportare.

K. Mijloace b ăn eşti şi echivalenţeÎn scopurile raportului privind fluxurile mijloacelor băneşti, mijloacele băneşti şi echivalentele cuprind solduri cu scadenţa de mai puţin de trei luni de la data de achiziţie inclusiv numerar, solduri nerestricţionate la Banca Naţională a Moldovei, hârtii de valoare de stat, disponibilităţi datorate altor bănci, conturi curente şi depozite de la alte bănci şi plăţi cu sistemele rapide de transferuri băneşti, creanţe aferente sistemelor de transferuri băneşti .

L. Active nem ateria leCheltuielile de achiziţie a licenţelor pentru programe informatice sunt capitalizate şi includ cheltuielile de achiziţie şi costurile de punere a softului în funcţiune. Aceste costuri sunt amortizate în baza duratei de exploatare estimate (de la trei la cinci ani).

Costurile aferente îmbunătăţirii sau menţinerii aplicaţiilor informatice sunt trecute la cheltuieli la momentul apariţiei lor.

M. M ijloacele fixeClădirile sunt înregistrate în bilanţ la valoarea lor reevaluată, care reprezintă valoarea justă la data reevaluării, minus uzura acumulată şi minus provizionul pentru depreciere, dacă este necesar. Alte tipuri de active materiale se indică la valoarea de intrare minus uzura. Valoarea de intrare include cheltuielile atribuite direct achiziţionării activelor.

Terenurile nu se depreciază. Uzura celorlalte active este calculată ]n baza metodei liniare pentru alocarea costului lor valorile reziduale utilizând următoarele durate de exploatare:

Tipul activelor AniClădiri 25-75Echipamente şi alte mijloace fixe 2-20Mijloace de transport 7-10Altele 5-20

Active în curs de execuţie nu se amortizează până la momentul punerii acestora în funcţiune.

La fiecare dată de bilanţ, valoarea reziduală şi valoare de viaţă utilă a activelor sunt revăzute, şi dacă este necesar ele sunt ajustate. Activele care se amortizează sunt evaluate pentru depreciere de fiecare dată, când anumite evenimente sau schimbări în circumstanţe indică faptul că valoarea contabilă poate sa nu fie recuperată. În cazul când valoarea de bilanţ a activului este mai mare decât valoarea recuperabilă estimată, valoarea de bilanţ este ajustată imediat la valoarea sa recuperabilă. Valoarea recuperabilă este

13

BC ENERGBANK SA

NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

Pentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

cea mai mare dintre valoarea justă a activului diminuată cu costurile de vânzare şi valoarea lui de utilizare.

2. Politici contabile (continuare)

2.4 Politici contabile semnificative (continuare)

M. Mijloacele fixe (cotinuare)Pierderile şi câştigurile din casarea activelor fixe sunt determinate prin referinţă la valoarea de bilanţ. Aceste sunt incluse în raportul privind rezultatele financiare în costurile operaţionale respective.

N. Proprietatea investiţionalăProprietatea imobiliară deţinută pentru câştiguri din arendă sau pentru creşterea valorii sau ambele care nu este utilizată de Banca, este clasificată drept proprietate investiţională.

Proprietatea investiţională cuprinde terenuri de pământ. Proprietatea investiţională este reflectată la valoarea justă. Valoarea justă se bazează pe preţurile pieţii active, ajustate, daca e necesar, cu orice diferenţă apărută în natura, amplasarea şi starea activului specific. Dacă astfel de informaţie nu este accesibilă, Banca utilizează metode de evaluare alternative, cum ar fi cele de comparare a vânzărilor, comparând valoarea proprietăţii respective cu valoarea de piaţă a proprietăţilor similare. Aceste evaluări sunt revizuite anual de către Directori.

Dacă proprietate investiţională devine utilizată de posesor, aceasta se clasifică ca mijloc fix, construcţie sau echipament şi valoarea sa justă, la data reclasificării,devine costul acesteia, în scopuri contabile pentru înregistrările ulterioare. Mijloacele fixe care sunt construite sau îm bunătăţite cu scopul utilizării ulterioare ca proprietate investiţională se clasifică drept mijloc fix, construcţie sau echipament şi reflectate la valoarea de cost până când construcţia sau îm bunătăţirea nu se încheie, fiind ulterior reclasificate şi contabilizate ca proprietate investiţională.

Dacă un element de mijloc fix, construcţie sau echipament devine proprietate investiţională din cauză că s ­a schimbat scopul utilizării sale, orice diferenţă rezultată între valoarea sa de bilanţ şi valoarea justă a acestuia la data transferului este recunoscută în capitalul propriu ca o reevaluare a mijlocului fix, construcţiei sau echipamentului, în conformitate cu reglementările SIC 16. Cu toate acestea, dacă câştigul din valoarea justă reversează o pierdere anterioară din depreciere, câştigul respectiv este recunoscut în raportul privind rezultatele financiare. La momentul ieşirii a astfel de proprietăţi investiţionale, orice surplus înregistrat anterior în capitalul propriu este transferat la profit nerepartizat; transferul nu se efectuează prin raportul privind rezultatele financiare.

O. ArendaAprecierea faptului dacă un contract reprezintă un contract de arendă sau conţine o arendă se bazează pe esenţa acordului şi necesită evaluarea faptului dacă îndeplinirea acordului depinde de folosirea unui activ sau active specifice şi dacă acordul oferă un drept de folosire a activului.

Banca în calitate de arendaş

Arenda în baza căreia Banca nu i se transferă substanţial toate riscurile şi beneficiile incidente dreptului de proprietate asupra articolului arendat este arendă operaţională. Plăţile referitoare la arenda operaţională sunt recunoscute ca cheltuieli în situaţia de profit şi pierderi în baza metodei liniare pe durata arenzii.

Banca în calitate de arendator

14

BC ENERGBANK SA

NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

Pentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

Arenda în care Banca nu transferă substanţial toate riscurile şi beneficiile incidente dreptului de proprietate asupra articolului arendat este clasificată ca arendă operaţională. Costurile directe iniţiale suportate la negocierea arenzii operaţionale sunt adăugate la valoarea de bilanţ a activului arendat pe durata arenzii, pe aceeaşi bază ca şi venitul din arendă,

2. Politici contabile (continuare)

2.4 Politici contabile semnificative (continuare)P. Planul de contribuţii fixeBanca efectuează, în cursul normal al activităţii, plăţi către Fondurile de Stat ale Moldovei pentru pensii, asigurare medicală şi asigurare sociala din numele angajaţilor săi. Toţi angajaţii Băncii sunt membri ai Fondului de pensii de stat.

Banca nu operează cu nici o altă schemă de pensii şi, prin urmare, nu are altfel de obligaţii în ceea ce priveşte pensiile. Banca nu operează cu nici un alt plan fix de beneficii sau de beneficii post-pensionare. Banca nu are nici o obligaţia de prestare a serviciilor ulterioare angajaţilor prezenţi sau foştilor angajaţi.

Q. ProvizioaneProvizioanele pentru costurile de restructurare şi creanţe legale sunt reflectate atunci când Banca are o obligaţiune legală sau constructivă curentă de a transfera beneficii economice ca rezultat al evenimentelor anterioare. Probabilitatea că un transfer de resurse va fi necesar pentru ram bursarea obligaţiei este mai mare decât probabilitatea că transferul nu va fi necesar şi suma obligaţiei este estimată rezonabil.

În cazurile în care există obligaţii similare, probabilitatea că un transfer de resurse va fi necesar este determ inată luând în consideraţie clasa obligaţilor în ansamblu. Un provizion este recunoscut chiar dacă probabilitatea de transfer în legătură cu oricare element inclus în aceeaşi clasă de obligaţii este mică.

Provizioanele sunt estimate la valoarea prezentă a cheltuielilor estimate pentru stingerea obligaţiei utilizând o rată până la impozitare care să reflecte aprecierile curente de piaţă în ce priveşte valoarea de timp a banilor şi riscurile specifice obligaţiei. Mărirea provizionului ca rezultat al trecerii timpului este recunoscută ca cheltuieli privind dobânzile.

R. C ontracte de garan ţie financiarăContractele de garanţie financiară sunt contracte care obligă emitentul să efectueze plăţi specifice pentru a rambursa posesorului o pierdere pe care o suportă deoarece un debitor nu şi-a achitat datoria la timp în conformitate cu stipulările instrumentului de datorie. Asemenea garanţii financiare sunt oferite băncilor, instituţiilor financiare şi altor entităţi de către clienţi pentru a asigura împrumuturi, overdraft-uri şi alte facilităţi bancare.

Iniţial garanţiile financiare sunt recunoscute în situaţiile financiare la valoare justă la data la care garanţia a fost emisă. Ulterior recunoaşterii iniţiale, datoriile băncii sunt estimate ca cea mai mare valoare dintre valoarea iniţială minus am ortizarea calculată pentru recunoaşterea în raportul privind rezultatele financiare a comisionului încasat conform metodei liniare pe durata de viaţă a garanţiei, şi cea mai bună estimare a cheltuielilor necesare pentru achitarea oricărei datorii apărute la data bilanţului. Determinarea acestor estimări se bazează atât pe experienţa anterioară în tranzacţii similare şi pierderi precedente, cât şi pe deciziile Conducerii companiei. Orice majorare a datoriilor legate de aceste garanţii se reflectă în raportul privind rezultatele financiare drept cheltuieli operaţionale.

S. Im pozitareaConform legislaţiei fiscale aplicabilă în Republica Moldova impozitul pe venit este recunoscut ca cheltuială în perioada de apariţie a profitului. Efectele fiscale ale pierderilor fiscale recuperabile sânt recunoscute ca activ atunci când există probabilitatea apariţiei profiturilor impozabile preconizate care vor fi utilizate pentru acoperirea pierderilor.

15

BC ENERGBANK SA

NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

Pentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

Impozitul pe venit am ânat este calculat în întregime, utilizând metoda obligaţiei în baza diferenţelor temporare care apar între baza impozabilă a activelor şi datoriilor, şi a valorilor lor contabile prezentate în situaţiile financiare. Impozitul pe venit am ânat este determ inat folosind ratele de impozitare (şi legile respective) care au fost în vigoare sau parţial în vigoare la data de bilanţ şi urmează a fi aplicate la momentul realizării activului aferent impozitului pe venit am ânat sau la acoperirea datoriei privind

2. Politici contabile (co n tin u a re )

2.4 Politici contab ile sem nificative (co n tin u a re )S. Im pozitarea (co n tin u a re )impozitul pe venit amânat.

Principalele diferenţe tem porare sunt generate de deprecierea mijloacelor fixe, provizioanelor pentru credite şi a avansuri către clienţi şi ale altor active şi datorii. Ratele care au fost în vigoare sau parţial în vigoare la data de bilanţ sunt utilizate pentru a determina impozitul pe venit amânat. Cu toate acestea impozitul pe venit am ânat nu este recunoscut, dacă reiese din recunoaşterea iniţială a unui activ sau datoriei în cadrul unei tranzacţii alta decât o combinaţie de afacere, care la momentul tranzacţiei nu afectează nici profitul contabil, nici profitul sau pierderea fiscală. Activele privind impozitul am ânat sunt recunoscute când există probabilitatea că profitul impozabil preconizat va fi disponibil, contrar căruia pot fi utilizate diferenţele temporare.

T. Îm prum utu riÎmprumuturile sunt recunoscute iniţial la valoarea lor justă minus cheltuielile aferente tranzacţiei efectuate. Ulterior, îm prum uturile sunt prezentate la costul am ortizat şi orice diferenţă între valoarea netă a mijloacelor atrase şi valoarea de răscumpărare este recunoscută în raportul privind rezultatele financiare pe perioada împrumutului, utilizând metoda ratei efective a dobânzii.

U. D ividendeDividendele sunt contabilizate doar după ce au fost aprobate de Adunarea Generală a Acţionarilor.

V. Active p en tru re-vânzare

Activele destinate re-vânzării ulterioară includ gajul aferent creditelor neperformante. Ele sunt clasificate ca active deţinute pentru vânzare, dat fiind că valoarea lor de bilanţ urmează a fi recuperată în principal printr-o tranzacţie de vânzare-cumpărare şi se consideră că vânzarea este foarte probabilă. Ele sunt indicate la cea mai mică suma dintre valoarea contabilă şi valoarea justă minus costurile de vânzare, dacă valoarea de bilanţ urmează a fi recuperată în principal prin intermediul unei tranzacţii de vânzare şi nu prin folosirea continuă. Banca ia în considerare calculul deprecierii atât la momentul clasificării drept active pentru re-vânzare, cât şi în perioadele ulterioare. La momentul recunoaşterii activelor pentru revânzare, orice pierdere din depreciere este recunoscută în profit sau pierdere, dacă activul nu a fost evaluat la valoarea reevaluată în conformitate cu IAS 16 sau IAS 38, caz în care deprecierea este tratată ca0 scădere a reevaluării.

În perioadele ulterioare, orice pierdere din depreciere se calculează pe baza diferenţei dintre valorile contabile ajustate ale activului şi valoarea justă minus costurile de vânzare. Orice pierdere din depreciere care apare este recunoscută în profit sau pierdere, chiar şi pentru activele care anterior au fost contabilizate la valorile reevaluate.

2.5 S tandarde noi şi revizuite, care su n t în v igoare p en tru exerciţiile anuale care încep la sau după1 ian u arie 2016

16

BC ENERGBANK SA

NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

Pentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

Un număr de standarde noi şi revizuite sunt în vigoare pentru perioadele anuale care încep la sau după 1 ianuarie 2015. Aceste amendamente nu au avut nici un efect material asupra situaţiei financiare pentru vreo perioadă, astfel încât nu au fost prezentate.

2.6 S tandarde, am endam en te şi in te rp re tă ri ale s tan d a rd e lo r ex isten te care nu su n t încă în vigoare şi care nu au fost încă ad o p ta te de că tre Bancă

La data autorizării prezentelor situaţiilor financiare, anumite standarde noi, amendamente şi interpretări la standardele existente au fost publicate dar nu sunt încă în vigoare şi nu au fost încă adoptate de către Bancă. Informaţii cu privire la noile standarde, amendamente şi interpretări care se aşteaptă a fi relevante pentru situaţiile financiare ale Băncii sunt prezentate mai jos.

Managementul anticipează că toate declaraţiile relevante vor fi adoptate în cadru politicii de contabilitate a Băncii pentru perioada de după data intrării în vigoare a declaraţiei. Au fost emise alte standarde şi interpretări noi care nu se aşteaptă să aibă un impact material semnificativ asupra situaţiilor financiare ale Băncii.

IFRS 9 „Instrum ente financiare" (2014)

IASB a lansat recent IFRS 9 „Instrumente financiare” (2014), reprezentând finalizarea proiectului său prin înlocuirea IAS 39 „Instrumente financiare: recunoaştere şi evaluare”. Noul standard introduce schimbări considerabile la îndrum ările oferite în IAS 39 privind clasificarea şi m ăsurarea activelor şi introduce un nou model de „pierderi probabile la credite” pentru deprecierea activelor financiare. IFRS 9 prevede, de asemenea, noi îndrum ări privind aplicarea contabilităţii de acoperire împotriva riscurilor. Conducerea Băncii va evalua în viitor impactul IFRS 9 asupra acestor situaţii financiare. Noul standard se aplică pentru perioadele de raportare anuale care încep la, sau după 1 ianuarie 2018.

IFRS 1 5 „ Venituri din Contractele cu Clienţii"

IFRS 15 reprezintă noi cerinţe pentru recunoaşterea veniturilor, înlocuind IAS 18 „Venituri”, IAS 11 „Contracte de Construcţii”, şi mai multe interpretări cu privire la venituri. Noul standard stabileşte un model de recunoaştere a veniturilor bazat pe control şi oferă îndrum ări suplimentare în mai multe domenii care nu sunt acoperite minuţios de IFRS-urile existente, inclusiv contabilitatea în cadrul acordurilor cu multiple obligaţii de performanţă, preţuri variabile, drepturi la ram bursare a clienţilor, opţiuni de răscum părare la furnizor, şi alte complexităţi frecvente. Conducerea Băncii consideră că aceste amendamente nu vor avea impact asupra situaţiilor financiare a Băncii.

IFRS 16 „Contracte de leasing"

IFRS 16 va înlocui IAS 17 şi alte trei interpretări aferente. Acesta completează proiectul de durată IASB de revizuire a contabilităţii arendei. Contractele de leasing vor fi înregistrate în situaţia poziţiei financiare sub forma unui activ cu drept de utilizare şi a unei datorii aferente contractului de leasing. IFRS 16 se aplică perioadelor începând cu sau după 1 ianuarie 2019. Conducerea încă trebuie să evalueze în totalitate impactul Standardului şi, prin urmare, nu este gata să ofere informaţii cuantificate.Cu toate acestea, pentru a determina impactul, Banca este în proces de:• efectuare a unei revizuiri a tuturor contractelor pentru a evalua dacă oricare din contractele adiţionale va deveni un contract de leasing în corespundere cu noua definiţie a IFRS 16

17

BC ENERGBANK SA

NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

Pentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

2. Politici contabile (continuare)

2.6 S tandarde, am endam en te şi in te rp re tă r i ale s tan d ard e lo r ex isten te care nu su n t încă în vigoare şi care nu au fost încă ad o p ta te de că tre Bancă (continuare)

IFRS 16 „Contracte de leasing" (continuare)

• decidere asupra dispoziţiei tranzitorii, care să fie adoptată; aplicarea retrospectivă integrală sau aplicarea retrospectivă parţială (ceea ce înseamnă că cifrele comparative nu trebuie retratate). Metoda aplicării parţiale prevede şi scutire opţională de la reevaluarea dacă contractele existente sunt, sau conţin, un contract de leasing, precum şi alte scutiri. Este im portantă decizia asupra adoptării uneia din aceste expediente practice, deoarece acestea sunt decizii unice.

• evaluarea informaţiilor adiţionale, care vor fi solicitate.

Am endamente la IAS 7 Iniţiativa de prezentare

Amendamenetele solicită unei entităţi să furnizeze informaţii care să permită utilizatorilor situaţiilor financiare să evalueze modificările obligaţiilor rezultate din activităţile de finanţare, inclusiv atât cele care rezultă din fluxurile de trezorerie, cât şi din fluxurile altele decât de trezorerie. Modificările nu prevăd un format specific pentru prezentareactivităţilor de finanţare, totuşi o bancă poate îndeplini obiectivul de prezentare prin asigurarea unei reconcilieri între soldurile de deschidere şi cele de închidere din situaţiile financiare pentru obligaţiile rezultate din activităţile de finanţare.Modificările se aplică prospectiv pentru perioadele care încep de la 1 ianuarie 2017 sau ulterior acestei date, cu o aplicare anterioară permisă. Entităţilor nu li se cere să prezinte informaţii comparative pentru perioadele anterioare.

18

BC ENERGBANK SA

NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

Pentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

3. Mijloace băneşti şi conturi la Banca Naţională

2016 2015MDL'000 MDL'000

Mijloace băneşti 257,823 180,771Conturi curente la BNM 241,784 226,685Overnight 80,000 -

Incluse în mijloace băneşti şi echivalente (Nota 22) 579,607 407,456

Rezervele obligatorii 109,131 120,888

688,738 528,344

Cont curent şi rezerve obligatorii

Banca Naţională a Moldovei (BNM) cere băncilor comerciale să păstreze în scopul asigurării lichidităţii o rezervă minimă calculată ca un anumit procent din fondurile medii atrase de bănci în lună precedentă (intervalul cuprins între data de 8 a lunii curente şi data de 7 a lunii următoare), inclusiv toate depozitele de la clienţi. În baza deciziei nr. 85 a Consiliului Administrativ al BNM din 15 aprilie 2004, metoda de calcul şi m enţinere a rezervelor obligatorii a fost modificată. Pentru fondurile atrase în Lei Moldoveneşti (MDL) şi în monedă neconvertibilă se creează rezerve în MDL. Pentru fondurile atrase în monedă liber convertibilă sunt create rezerve în Dolari SUA (USD) şi/sau EURO (EUR). La data de 31 decembrie 2016 rata de calcul a rezervei minime obligatorii în MDL a fost 35.0% (31 decembrie 2015: 35.0%), în Dolari SUA (USD) şi/sau EURO (EUR) a fost 14.0% (31 decembrie 2015: 14.0%).

La data de 31 decembrie 2016 soldul în contul curent deschis la BNM era în sumă de MDL'000 241,784 (31 decembrie 2015: MDL'000 226,686) şi includea rezervele obligatorii pentru fondurile atrase în lei moldoveneşti şi valută neconvertibilă. Soldul rezervat în conturile de rezerve obligatorii pentru USD şi EUR a constituit USD'000 2,536 şi EUR'000 2,811 respectiv (31 decembrie 2015: USD'000 2,896 şi EUR'000 2,977).

Dobânda oferită de către BNM pentru rezervele obligatorii pe parcursul anului 2016 a variat între 0.27% şi 0.41% pe an pentru rezervele în valută străină şi 7.46% - 16.50% pentru rezervele în MDL (pe parcursul anului 2015: între 0.27% şi 0.41% pentru rezervele în valută străină şi între 7.46% - 16.50% pe an pentru rezervele MDL). Rezervele obligatorii pentru fondurile atrase în USD şi EUR sunt plasate în conturile Nostro ale BNM în băncile corespondente incorporate în ţările OECD.

Rezervele obligatorii deţinute la conturi curente în Banca Naţională pot fi folosite de către Banca în operaţiunile sale zilnice.

19

BC ENERGBANK SA

NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

Pentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

4. Conturi curente şi depozite la bănci

2016 2015MDL'000 MDL'000

Conturi curente 46,518 130,619Depozite overnight 86,154 225,790

Incluse în mijloace băneşti şi echivalente (Nota 22) 132,672 356,409

132,672 356,409Majoritatea conturilor curente şi a depozitelor sunt deschise băncile din strainatate.

La data de 31 decembrie 2016 depozitele ”overnight” reprezintă soldurile în USD la Bank of New York. Pe parcursul anului 2016 rata dobânzii la depozitele ”overnight” variind între 0.05% şi 0.25%.

5. Valori mobiliare investiţionale

2016MDL'000

2015MDL'000

Hârtii de valoare de stat Certificatele emise de BNM

238,590299,447

162,353109,617

538,037 271,970

Incluse în mijloace băneşti şi echivalente (Nota 22) Hârtii de valoare cu scadenţă mai mare de 90 zile

299,447238,590

109,617162,353

538,037 271,970La 31 decembrie 2016 hârtiile de valoare de stat reprezintă hârtii de valoare denominate în MDL pe term en scurt şi mediu, emise de Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova cu o rată a dobânzii variind între 5.16% şi 26.48% anual (2015: 6.40% şi 12.51%).

Certificatele emise de Banca Naţională a Moldovei, la 31 decembrie 2016 sunt cu scadenţa iniţială de 14 zile cu o rată a dobânzii variind între 9.0% -19.5 % anual (2015: între 6.5 şi 19.5%).

La 31 decembrie 2016 şi 2015 Banca nu deţinea hârtii de valoare de stat gajate pentru creditul de la BNM.

20

BC ENERGBANK SA

NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

Pentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

6. Credite, net

2016 2015MDL'000 MDL'000

Credite 899,076 890,981Minus: Reduceri pentru pierderi (33,871) (24,129)

865,205 866,852

La 31 decembrie 2016 dobânda acumulată pentru creditele depreciate a constituit MDL’000 7,831. La 31decembrie 2015 - MDL’000 5,679.

Analiza portofoliului de credite pe sectoare de activitate este prezentată mai jos:

2016 2015MDL'000 MDL'000

Producţie şi comerţ 275,855 315,675Agricultură şi industria alimentară 193,725 191,955Credite acordate persoanelor fizice 151,896 99,285Mediul financiar nebancar 67,640 73,654Construcţii şi îm bunătăţiri funciare 38,492 50,502Altele 171,468 159,910

899,076 890,981Ratele dobânzilor la credite sunt prezentate mai jos:

2016 2015% %

Rata dobânzii la credite (min / max) 3.0 - 20.0 4.5 - 21.5

Mişcarea în provizionul pentru deprecierea creditelor pe parcursul anilor 2016 şi 2015 este prezentată mai jos:2016 2015

MDL'000 MDL'000

Sold la 1 ianuarie 24,129 26,772Casări (9) (34,387)Recuperări 2,599 607Cheltuieli anuale 7,152 31,137

Sold la 31 decem brie 33,871 24,129

Depreciere individuală 23,805 12,339Depreciere colectivă 10,066 11,790

33,871 24,129

21

BC ENERGBANK SA

NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

Pentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

6. Credite, n e t (continuare)

Provizioane pentru depreciere

Banca stabileşte provizioane pentru pierderile din depreciere care reprezintă estimările sale privind pierderile suportate în cadrul portofoliului său de credite. Componentele principale ale acestor provizioane sunt componente specifice de pierderi care se referă la expuneri semnificative individual, şi un provizion pentru pierderi colective de la credite stabilit pentru grupuri de active omogene în privinţa pierderilor care au fost suportate însă nu au fost identificate în privinţa creditelor, în privinţa cărora a fost efectuată evaluarea individuală pentru determ inarea deprecierii.

Politica de casare

Banca casează soldul creditului (şi orice provizion legat pentru pierderi din depreciere) atunci când Banca determină că creditele sunt imposibil de încasat. La concluzia dată se ajunge după examinarea unei astfel de informaţii cum ar fi apariţia schimbărilor semnificative în poziţia financiară a debitorului astfel că debitorul nu-şi mai poate onora obligaţiile de plată, sau faptul că veniturile obţinute din contul garanţiei nu vor fi suficiente pentru acoperirea întregii expuneri a băncii.

7. Investiţii financiare disponibile pentru vânzare

Valori mobiliare investiţionale disponibile pentru vânzare includ investiţiile de capital în companiile locale neincluse în listă. Analiza investiţiilor de capital se efectuează în felul următor:

Cota de Cota de Dom eniul de p artic ip a ţie partic ip a ţie

activ itate 2016 2015 2016 2015% % MDL'000 MDL'000

Garant Invest SRL Garantarea creditelor 9.92 9.92 440 440Birou de credit SRL Birou de credit 3.29 3.29 500 500Altele 104 104

1,044 1,044

Toate investiţiile disponibile pentru vânzare conform situaţiei la 31 decembrie 2016 şi 2015 sunt reflectate la cost, deoarece nu există un preţ de piaţă cotat pe o piaţă activă pentru acestea şi valoarea justă a lor nu poate fi determinată cu certitudine. Conducerea a analizat şi a constatat că nu sunt indicatori de depreciere a acestor investiţii.

Mişcarea în portofoliul de investiţii pentru vânzare al Băncii este prezentată mai jos:

2016 2015MDL'000 MDL'000

Sold la 1 ianuarie 1,044 1,139Adiţii - 69Ieşiri - (164)Sold la 31 decem brie 1,044 1,044

22

BC ENERGBANK SA

NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

Pentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

8. Investiţii în întreprinderi asociateTabelul de mai jos ilustrează informaţii financiare rezumate de investiţii a Băncii în Electrosistem SA. Electrosistem SA este o companie asociată, în care Banca deţine 24.83% (2015: 24.83%) din capitalul social:

2016 2015MDL'000 MDL'000

Cota în b ilan ţu l contabil:Active 8,612 10,089Datorii (5,136) (6,634)

Activele nete 3,476 3,455

Cota în ven it şi profit:Venitul 2,235 2,568Profit 32 37

9. Proprietate investiţională

Mişcările în proprietatea investiţională sunt după cum urmează:

2016 2015MDL'000 MDL'000

Sold la 1 ianuarie 47 47Mişcări nete a valorii juste - -

Sold la 31 decem brie 47 47

La 31 decembrie 2016 soldul proprietăţii investiţionale este compus dintr-un lot de păm ânt situat în Oniţcani (Republica Moldova). Proprietăţile investiţionale sunt înregistrate la valoarea justă, care a fost determ inată în urm a evaluărilor efectuate de Vlasercom SRL, un specialist independent specializat în evaluarea acestui tip de proprietăţi investiţionale. Valoarea justă a proprietăţii investiţionale a fost determ inată utilizând metoda vânzărilor comparabile.

23

BC ENERGBANK SA

NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIARE

Pentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

10. Active nemateriale

2016 2015MDL'000 MDL'000

CostSold la 1 ianuarie 9,547 9,387Intrări 383 162Ieşiri (590) (2)Sold la 31 decem brie 9,340 9,547

A m ortizare acum ulatăSold la 1 ianuarie 7,121 6,216Cheltuiala anuală 840 907Ieşiri (590) (2)Sold la 31 decem brie 7,371 7,121

Valoarea netă de b ilan ţ

La 31 decembrie 1,969 2,426

Activele nemateriale reprezintă programe informatice şi licenţe pentru calculatoare.

La 31 decembrie 2016 costul activelor nemateriale complet amortizate a constituit MDL'000 5,293 (la 31 decembrie 2015: MDL'000 5,127).

24

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

11. Mijloace fixe

T erenuri şi Clădiri MDL'000

Mobilier şi echipamente MDL'000

AutovehiculeMDL'000

Active în curs de execuţie MDL'000

TotalMDL'000

CostSold la 1 ianuarie 2016 104,127 32,891 5,737 399 143,154Intrări 177 2,659 - 15,299 18,135Transferuri 13,183 335 1,981 (15,499) -Reclasificarea - - - (122) (122)Ieşiri (325) (920) (643) (77) (1,965)Sold la 31 decem brie 2016 117,162 34,965 7,075 - 159,202

Uzura acum ulată

Sold la 1 ianuarie 2016 718 21,635 2,703 - 25,056Cheltuiala anuală 1,440 2,547 680 - 4,667Ieşiri - (884) (445) - (1,329)Sold la 31 decem brie 2016 2,158 23,298 2,938 - 28,394

Valoarea n e tă de b ilan ţLa 31 decembrie 2016 115,004 11,667 4,137 - 130,808La 31 decembrie 2015 103,409 11,256 3,034 399 118,098

La 31 decembrie 2016, costul mijloacelor fixe uzate integral, dar încă utilizate de către Banca a constituit MDL'000 15,057 (la 31 decembrie 2015: MDL'000 12,998).La data de 27.07.2015 a fost efectuată reevaluarea clădirilor BC ENERGBANK de către compania de evaluare interdependentă Vibimobil SRL . În rezultatul reevaluării a fost înregistrată m ajorarea valorii de bilanţ a cladirilor în suma de MDL'000 424 şi o diferenţă de MDL'000 174 în rezerva de reevaluare. Evaluarea a fost efectuata utilizand m etoda vanzarilor comparabile. La 31 decembrie 2016 conducerea a analizat preţurile de piaţă şi a constatat că acestea aproximează valorile existente la data efectuării raportului de reevaluare.

25

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

11. Mijloace fixe (continuare)

T erenuri şi Clădiri MDL'000

Mobilier şiechipamente

MDL'000Autovehicule

MDL'000

Active în curs de execuţie MDL'000

TotalMDL'000

CostSold la 1 ianuarie 2015 111,940 32,269 5,269 398 149,876Intrări 623 3,633 - 836 5,092Transferuri - - 571 (571) -Reclasificarea (348) (9) (103) - (460)Reevaluarea (5,481) - - - (5,481)Ieşiri (2,607) (3,002) - (264) (5,873)Sold la 31 decem brie 2015 104,127 32,891 5,737 399 143,154

Uzura acum ulatăSold la 1 ianuarie 2015 6,060 22,076 2,255 - 30,391Cheltuiala anuală 1,479 2,383 549 - 4,411Reclasificarea - - (101) - (101)Reevaluarea (5,906) - - - (5,906)Ieşiri (915) (2,824) - - (3,739)Sold la 31 decem brie 2015 718 21,635 2,703 - 25,056

Valoarea n e tă de b ilan ţLa 31 decembrie 2015 103,409 11,256 3,034 399 118,098

La 31 decembrie 2014 105,880 10,193 3,014 398 119,485

26

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

12. Alte active

Creanţe aferente sistemelor internaţionale detransferuri băneştiDecontări cu alte persoane fiziceDebitori pe investiţii capitaleActive luate in posesieStocuriCheltuieli anticipate Alte activeMinus: Reduceri pentru pierderi la active luate in posesie

Active luate in posesie includ terenuri de pam ant si rambursării creditelor.

2016 2015

MDL'000 MDL'000

8,676 2,787

964 68261 173

56,136 81,385

1,606 1,583750 928

4,298 4,259

(18,727) (15,684)53,764 76,113

ădiri luate in posesie de Banca in schimbul

13. Datorii către bănci

Banca nu are adatorii către banci la 31 decembrie 2016 şi la 31 decembrie 2015.

27

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

14. Datorii către clienţi2016 2015

MDL'000 MDL'000

P ersoane jurid iceConturi curente 526,765 450,835

Depozite la term en 95,653 83,598622,418 534,433

P ersoane fiziceConturi curente 150,429 123,198

Depozite la term en 902,010 883,4841,052,439 1,006,682

1,674,857 1,541,115Ratele anuale a dobânzilor acordate de Banca la depozitele în lei moldoveneşti şi valută străină pentru persoanele fizice şi juridice au variat după cum urmează:

2016 2015MDL Valută s tră in ă MDL Valută s tră in ă

% % % % % % % %m in m ax m in m ax m in m ax min m ax

P ersoane jurid iceDepozite la vedere 0.00 5.00 0.10 1.50 0 8.0 0.1 1.5Depozite la term en de până la 3 luni

0.00 10.00 0.00 0.05 0.5 16.5 0.1 0.1

Depozite la term en >3 luni < 1 an 0.00 16.00 0.00 2.10 0.0 17.5 0.1 4.25Depozite la term en de peste 1 an 0.00 8.50 0.00 3.00 0.0 18.0 0.0 4.1P ersoane fiziceDepozite la vedere - - - - - - - -Depozite la term en de până la 3 luni

0.00 17.25 0.00 0.10 0.5 17.2 0.1 0.1

Depozite la term en >3 luni < 1 an 0.00 18.00 0.00 2.00 1.5 17.7 0.3 1.1Depozite la term en de peste 1 an 0.00 18.50 0.00 2.70 0.3 18.5 0.1 5.5

15. Alte împrumuturi

Rata2016 2015

dobânzii, % MDL'000 MDL'000Îm prum utu riRISP cu rata flotantă scadente 1.35-6.00 70,131 84,017

FIDA cu rata flotantă scadente 1.78-6.00 56,408 56,029

PAC cu rata flotantă scadente 1.35-6.00 10,496 13,333

KFW cu rata flotantă scadente 1.78-6.00 4,411 2,659

Filiera Vinului cu rata flotantă scadente 1.06-6.00 26,720 30,460

Livada Moldovei 0,9 8,927 -Dobânda calculată 1,941 1, 698

179,034 188,196Pe parcursul anului 2016 şi 2015 Banca nu a avut restanţe la plata principalului sau dobânzii, sau alte încălcări a condiţiilor contractuale.

28

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

16. Alte datorii

2016 2015MDL'000 MDL'000

Conturi suspendate 3,349 193Sume în tranzit 108 91Decontări cu angajaţii 6,293 4,691Decontări cu alte persoane fizice şi juridice 6,488 4,010Dividende spre plata 21 28Creditori privind investiţiile capitale 460 -Alte datorii 500 1,020

17,219 10,033Conturile suspendate reprezintă soldurile clienţilor transferate în conturile clienţilor.

cu informaţii incomplete, care, după clearance-ul sunt

17. Impozitare

Componentele principale ale cheltuielilor pe impozite şi reconcilierea cheltuielilor teoretice pe impozit înbaza ratei efective a impozitului de 12% (2015: 12%) şi cheltuielile raportate pe impozit în profit saupierderi sînt prezentate mai jos:

2016 2015MDL'000 MDL'000

Profit pînă la impozitare 74,814 50,280Rata de impozit pe venit în Republica Moldova 12% 12%Impozit pe venit teoretic 8,978 6,034

Veniturile neimpozabile/cheltuieli nedeductibile (2,750) (191)Impactul de modificare a legislatiei fiscale - (16,298)Cheltuieli efective p riv ind im pozitu l p e ven it 6,228 (10,455)

Cheltuieli cu impozitul cuprinde:Cheltuieli cu impozitul curent 6,089 7,002Cheltuieli cu impozitul amânat:- Aferente originii şi stornării diferenţelor temporare 139 (17,457)Cheltuiala p e im pozitu l p e venit 6,228 (10,455)

Impactul de modificare a legislatiei fiscale se refera la schimbarea privind reducerile pentru pierderi la active şi la angajamente condiţionale, care a in trat în vigoare începând cu 1 mai 2015. În conformitate cu modificarea legislaţiei fiscale a Republicii Moldovei, instituţiilor financiare li se permite deducerea reducerilor pentru pierderi la active şi la angajamente condiţionale, calculate conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS). Anterior acestei modificări, a fost permisă deducerea reducerilor pentru pierderi calculate conform regulamentului aprobat de Banca Naţională a Moldovei (BNM).

29

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

17. Impozitare (continuare)

Impozitele amînate provenite din diferenţele temporare sînt prezentate după cum urmează:

Creanţe (datorii) p riv ind im pozitul am înat 1 ian u arie 2016

MDL'000

R ecunoscute în pro fit şi p ie rd eri

MDL'000

31 decem brie 2016

MDL'000ActiveCredite şi avansuri acordate - - -

Mijloace fixe (3,347) 331 (3,678)

Alte active - - -

DatoriiAlte datorii 563 192 755

(2,784) (139) (2,923)

Recunoscute ca:C reanţe p riv ind im pozitu l am înat - - -Datorii p riv ind im pozitu l am în at (2,784) (139) (2,923)

Creanţe (datorii) p riv ind im pozitu l R ecunoscute în 31 decem brieam înat 1 ian u arie 2015 profit şi p ie rd e ri 2015

MDL'000 MDL'000 MDL'000ActiveCredite şi avansuri acordate (16,298) 16,298 -Mijloace fixe (4,086) 739 (3,347)Alte active 143 (143) -

DatoriiAlte datorii - 563 563

(20,241) 17,457 (2,784)

Recunoscute ca:Creanţe p riv ind im pozitu l am înat - - -Datorii p riv ind im pozitu l am în at (20,241) 17,457 (2,784)

Impozitul amînat a fost calculat aplicînd cota standardă a impozitului pentru 2016 de 12% (2015: 12%).

18. Capital acţionar

La 31 decembrie 2016 capitalul acţionar constituie 2,000 de mii (31 decembrie 2015: 2,000 de mii) de acţiuni ordinare autorizate şi emise. La 31 decembrie 2016 şi 2015 valoarea nominală pentru o acţiune este de 50 MDL. Toate acţiunile oferă drepturi de vot egale şi sunt plătite integral.

30

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

18. Capital acţionar (continuare)

Acţionarii, cota parte cărora depăşeşte 5% din numărul total de acţiuni emise, sunt enumeraţi după cum urmează:

2016 2015Capitalul ac ţionar consistă din: % %

ICS „RED UNION FENOSA” SA 9.98 9.98

Hostex Establishment 9.62 9.62

Esperan Property Consultants Ltd 9.60 9.60

Dima-Holding SRL 8.62 8.62

Sfinx-Impex SA 6.89 6.89

Enteh SA 8.10 8.10

Evident-Electro SA 7.33 7.33Dunav IM 6.07 6.07Altele, mai puţin de 5% fiecare 33.79 33.79

100.00 100.00

Alţi acţionari sunt în număr de 44 (31 decembrie 2015: 44 de acţionari) dintre care 34 de acţionari suntpersoane fizice şi 10 - persoane juridice (31 decembrie 2015: 34 persoane fizice şi 10 persoane juridice).

19. Rezerve

2016 2015MDL'000 MDL'000

Rezerve statutare 10,002 10,002Rezerve generale pentru riscuri bancare 137,109 124,208

147,111 134,210În conformitate cu legislaţia locală, 5% din profitul net al Băncii trebuie să fie alocat în capitalul de rezervă, până în momentul când această rezervă va reprezenta 10% din capitalul social. Capitalul de rezervă nu poate fi distribuit acţionarilor.

Rezerve generale pentru riscuri bancare includ sumele rezultate din diferenţele dintre mărimea deprecierii activelor conform SIRF şi mărimea calculată dar neformată, a reducerilor pentru pierderi la active şi angajamente condiţionale, conform reglementărilor prudenţiale (BNM).

Rezervele din reevaluare includ sumele din reevaluarea mijloacelor fixe. Aceste rezerve nu pot fi distribuite acţionarilor.

20. Dividende pe acţiune

În anul 2016 au fost propuse şi distribuite dividende pentru acţiunile ordinare în suma de MDL'000 10,000 (MDL 5.0/acţiune). În anul 2015: MDL'000 5,000 (MDL 2.5/acţiune).

31

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

21. Gestionarea capitalului

Obiectivul Băncii în gestionarea capitalului este de a proteja posibilitatea sa de a continua activitatea în conformitate cu principiul continuităţii pentru a asigura venituri acţionarilor şi beneficii altor părţi cointeresate, cât şi de a menţine o structură optimă a capitalului pentru a reduce costul acestuia.

Pentru a menţine sau a ajusta structura capitalului, Banca poate ajusta suma dividendelor plătite acţionarilor, retrage capitalul, emite acţiuni noi sau să vândă activele pentru reducerea datoriilor. Pe parcursul anului curent nu au fost efectuate modificări în obiective, politici şi procese de gestionare a capitalului.

Capitalul adecvat şi utilizarea capitalului regulator sunt monitorizate de către managementul Băncii, implementând tehnicile bazate pe directivele ghidate de Banca Naţională a Moldovei.

Banca Naţională a Moldovei solicită fiecărei bănci sau grup de bănci să deţină cel puţin un nivel minim specificat de capital regulator de MDL'000 200,000 (31 decembrie 2015: MDL'000 200,000) şi să menţină suficienţa capitalului ponderat la risc de cel puţin 16% (31 decembrie 2015: 16%).

2016MDL'000

2015MDL'000

Active si angajamente condiţionale ponderate la risc conform reglementarilor BNM Capital normativ total conform reglementarilor BNM Suficienta capitalului ponderat la risc conform reglementarilor BNM, %

890,732386,349

43.37

960,789340,206

35.41

32

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

22. Mijloace băneşti şi echivalente

În scopul întocmirii raportului privind fluxul mijloacelor băneşti, mijloacele băneşti cuprind următoarele solduri cu scadenţa de până la 90 de zile:

Nota 2016 2015MDL'000 MDL'000

Mijloace băneşti şi conturi la BNM 3 579,607 407,456Conturi curente şi depozite la bănci 4 132,672 356,409Valori mobiliare investiţionale 5 299,447 109,617Alte active 11 8,676 2,787

1,020,402 876,269

23. Venitul şi cheltuieli din dobânzi şi similare

2016 2015MDL'000 MDL'000

Venituri din dobânzi şi venituri sim ilareCredite şi avansuri acordate clienţilor 100,365 110,324Hârtii de valoare de stat 59,229 19,109Credite şi avansuri acordate băncilor 25,269 29,415

184,863 158,848Cheltuieli privind dobânzile şi cheltuieli sim ilareDepozite ale persoanelor fizice (65,696) (60,363)Depozite ale persoanelor juridice (5,232) (8,295)Depozite şi îm prum uturi de la bănci (35) (704)Altele îm prum uturi (7,279) (5,928)

(78,242) (75,290)

Venitul n e t din dobânzi 106,621 83,558

33

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

24. Venituri din speze şi comisioane, net

2016 2015MDL'000 MDL'000

Venit din speze şi comisioaneProcesarea plăţilor clienţilor 44,256 38,194Comisioane aferente garanţiilor şi acreditivelor 1,352 1,853Tranzacţiile cu carduri de debit 1,757 1,173Altele 3,056 1,827

50,421 43,047Cheltuieli privind speze şi comisioaneComisioane aferente cardurilor de debit (5,006) (3,751)Decontări interbancare (3,887) (3,302)Altele (497) (141)

(9,390) (7,194)

V enituri ne te din speze şi com isioane 41,031 35,853

25. Venituri din activitatea financiară, net

2016 2015MDL'000 MDL'000

Venit din tranzacţionarea cu valute, net 48,396 81,790Venit/(Pierderi) din modificări ale cursurilor valutare 1,896 (11,819)

50,292 69,971

26. Alte cheltuieli operaţionale, net

2016 2015MDL'000 MDL'000

Venit din arendă 818 827Venituri/(pierderi) din ieşirea mijloacelor fixe şi altor active 803 157Venituri/(pierderi) din ieşirea companiei fiice - (2,420)Alte venituri neaferente dobânzilor 102 152

1,723 (1,284)

34

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

27. Cheltuieli privind retribuirea muncii şi cheltuieli aferente

2016 2015MDL'000 MDL'000

Salarii şi prime 42,952 36,065Asigurarea socială şi contribuţii 10,889 8,917Asigurare medicală 2,069 1,647Alte cheltuieli aferente retribuirii muncii 6,880 4,907Provizion pentru concediu neutilizat 5,521 4,083

68,311 55,619

Banca efectuează contribuţii în fondul de pensii al Republicii Moldova, care sunt calculate ca un procent dela salariu brut. Aceste contribuţii sunt reflectate ca cheltuieli raportul privind rezultatele financiare înperioada obţinerii salariului corespunzător de către angajaţi.

28. Cheltuieli generale şi administrative2016 2015

MDL'000 MDL'000

Cheltuieli comunale şi pentru arendă 6,698 5,744Cheltuieli de telecomunicaţii şi poştale 2,480 2,244Cheltuieli privind securitatea şi paza 3,775 3,351Cheltuieli de reclamă şi binefacere 3,829 1,810Cheltuieli de birotică 1,966 1,307Cheltuieli de reparaţie şi întreţinere 6,527 5,543Cheltuieli privind servicii profesionale 1,639 1,459Cheltuieli privind contribuţii în Fondul de garantare adepozitelor 766 668Impozite şi taxe 462 486Alte cheltuieli 2,642 3,316

30,784 25,928

29. Garanţii şi alte angajamente financiare

Valoarea agregată a garanţiilor, angajamentelor şi a altor elemente extra-bilanţiere existente la 31decembrie 2016 şi 2015 este:

2016 2015MDL'000 MDL'000

Garanţii 76,960 76,739Angajamente de finanţare şi altele 106,426 53,204

183,386 129,943

35

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

29. Garanţii şi alte angajamente financiare (continuare)

În cursul activităţii economice ordinare, Banca emite garanţii şi acreditive în favoarea clienţilor săi. Riscul de creditare a garanţiilor este similar celui generat din activitatea de creditare. În cazul reclamaţiei contra Băncii generată de nerespectarea obligaţiilor de către client aferente garanţiei, aceste instrum ente de asemenea prezintă un anumit risc de lichiditate pentru Banca.

Angajamentele de finanţare reprezintă angajamente contractuale ale Băncii de a oferi credite şi avansuri. Angajamentele de finanţare nu presupun în mod obligatoriu o ieşire viitoare de numerar, având în vedere că multe din aceste angajamente vor expira fără a fi finanţate.

30. Angajamente privind investiţii capitale

La 31 decembrie 2016 şi 2015, Banca nu avea angajamente privind investiţiile capitale.

31. Angajamente privind arenda operaţională

Plăţile minime viitoare conform contractelor de arendă operaţională aferente clădirilor şi mijloacelor de transport sunt următoarele:

2016 2015MDL'000 MDL'000

Până la 1 an 2,896 3,172Între 1 la 5 ani 3,059 4,905Peste 5 ani 1,818 2,374

8,773 10,451

32. Datorii contingente

La 31 decembrie 2016 şi 2015, Banca este implicat în calitate de reclam ant într-o serie de procese juridice generate din activitatea ordinară corporativă. În opinia Managementului şi a departamentului juridic al Băncii probabilitatea înregistrării unei pierderi semnificative este mică..

33. Câştiguri pe acţiune

Acţiuni o rd in are P rofit a tribu ib il Câştiguri ped e ţin ă to rilo r cap ita lu lu i bază de acţiune

în bancaMDL'000 MDL

La 31 decembrie 2016 2,000,000 68,607 34.30La 31 decembrie 2015 2,000,000 59,405 29.70

Câştigul de bază pe acţiune este calculat prin divizarea venitului net anual atribuit deţinătorilor de acţiuni ordinare la numărul mediu ponderat al acţiunilor ordinare emise în timpul anului. La 31 decembrie 2016 şi 2015 nu existau instrum ente de capital cu caracter diluativ, subscrise de Banca.

36

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

34. Valoarea justă a instrumentelor financiare

Banca foloseşte urm ătoarea ierarhie pentru determ inarea si prezentarea valorii juste a instrum entelor financiare in funcţie de metoda de evaluare: Nivel 1: preturi cotate (neajustate) pe pieţe active pentru active si datorii similare; Nivel 2: alte metode de evaluare pentru care toate datele de intrare care au un efect semnificativ asupra valorii juste recunoscute sunt observabile, fie direct sau indirect, si Nivel 3: metode de evaluare care utilizează date de intrare cu efect semnificativ asupra valorii juste recunoscute, care nu sunt bazate pe date observabile de piaţa.Tabelul de mai jos combină valoarea de bilanţ a acelor active şi pasive financiare pe fiecare nivel ierarhic care nu sunt prezente în bilanţul contabil la valoarea justă:

Valoarea deb ilan ţMDL'000

2016

Nivelul 1 Nivelul 2 MDL'000 MDL'000

Valoarea Nivelul 3 justă MDL'000 MDL'000

Valoarea deb ilan ţMDL'000

2015

Nivelul 1 Nivelul 2 MDL'000 MDL'000

Valoarea Nivelul 3 justă MDL'000 MDL'000

Active fin an ciare Mijloace băneşti şi conturi la BNM Credite şi avansuri acordate băncilor Valori mobiliare investiţionale păstrate până la scadenţă Credite şi avansuri acordate clienţilor

Datorii financiareAlte împrumuturi Datorii către clienţi

688,738

132,672

538,037

865,205

179,0341,674,857

538,037

688,738

132,672

179,0341,673,193

831,812

688,738

132,672

538,037

831,812

179,0341,673,193

528,344

356,409

271,970

866,852

188,1961,541,115

271,970

528,344

356,409

188,1961,538,286

832,503

528,344

356,409

271,970

832,503

188,1961,538,286

37

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

34. Valoarea justă a instrumentelor financiare (continuare)

(i) Credite şi avansuri acordate băncilor

Credite şi avansuri acordate băncilor includ plasamente şi credite interbancare. Valoarea justă a plasamentelor cu rată flotantă a dobânzii şi a depozitelor overnight aproximează valoarea lor de bilanţ. Valoarea justă estimată a plasamentelor cu rata fixă a dobânzii se determină pe baza fluxurilor de mijloace băneşti actualizate, utilizând rata dobânzii predominantă pe piaţă pentru datoriile cu riscul de credit şi scadenţă similară.

(i) Valori mobiliare investiţionale păstrate până la scadenţă

Valoarea justa a valorilor mobiliare păstrate păna la scadenţa aproximează valoarea de bilanţ. În principal aceste plasamente sunt Hârtii de valoare de stat şi Certificatele emise de BNM.

(ii) Credite şi avansuri acordate clienţilor

Creditele şi avansurile acordate clienţilor sunt prezentate la valoarea netă a provizionului privind deprecierea creditelor. Valoarea justă estimată a creditelor acordate clienţilor reprezintă valoarea actualizată a fluxurilor băneşti viitoare estimate. Fluxurile băneşti viitoare sunt actualizate pe baza ratei de piaţă, pentru a determina valoarea justă a creditor şi avansurilor acordate clienţilor.

(iii) Datorii financiare, inclusiv datorate altor bănci, datorate clienţilor, şi alte fonduri împrumutate

Valoarea justă a împrum uturilor cu rată flotantă se echivalează cu valoarea lor de bilanţ. Valoarea justă estimată a depozitelor cu dobândă fixă şi alte împrumuturi, pentru care nu există preţuri de piaţă, se determină pe baza fluxurilor băneşti viitoare actualizate, utilizând rata dobânzii pentru noi instrum ente cu scadenţă rămasă similară.

38

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

35. Părţi afiliate

In cursul activităţii economice ordinare pe parcursul anului Banca a desfăşurat o serie de tranzacţii bancare şi nebancare cu părţi afiliate. Aceste tranzacţii includ acordarea creditelor, deschiderea depozitelor, achitarea unor plăti, tranzacţii cu valuta străina şi procurarea de bunuri şi servicii de la părţi afiliate.

Conform declaraţiei Consiliului Băncii şi Consiliului de Administratie, la 31 decembrie 2016 şi 31 decembrie 2015, cât şi pe parcursul acestor perioade, Banca nu a avut nici o parte care ar fi controlat în ultima instanţă societatea, adică o persoană sau un grup de persoane, care ar deţine un control comun. Acţionarii şi reprezentanţii acestora în Consiliului Băncii şi Consiliului de Administratie activează în spirit de cooperare, în ceea ce priveşte guvernarea şi implementarea politicilor operaţionale şi financiare ale Băncii.

La examinarea fiecărei relaţii posibile cu părţile legate, este atrasă o atenţie specială substanţei relaţiei şi nu numai formei juridice. Detaliile tranzacţiilor între Banca şi părţi legate sunt dezvăluite mai jos:

Entităţi asociate şi asocieri în Personal-cheie din conducerea participaţie entităţii sau societăţii-mamă Alte părţi afiliate

2016 2015 2016 2015 2016 2015MDL'000 MDL'000 MDL'000 MDL'000 MDL'000 MDL'000

Venituri din dobânzi 1,834 2,001 363 285 629 433Venituri din taxe şi comisioane 11 12 120 43 311 329Cheltuieli cu dobânzile - - 414 452 803 747Cheltuieli cu chiria (în calitate de locatar) - - - - 239 239

Cheltuieli de remunerare - - 16,003 11,076 169 183

39

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

35. Părţi afiliate (continuare)

Soldurile şi tranzacţiile cu părţile afiliate sunt prezentate mai jos:

E ntită ţi asocia te şi asocieri în

partic ipa ţie 2016 2015

MDL'000 MDL'000

P ersonal-cheie din conducere

Alte p ă r ţi afiliate

2016MDL'000

2015MDL'000

2016MDL'000

2015MDL'000

Active

Instrum ente de capitaluri proprii 2,287 2,287 - - - -Împrumuturi şi avansuri 16,408 20,098 4,286 4,435 12,552 4,590

Datorii

Depozite 19 1 8,648 8,443 33,754 43,000A ngajam ente de finan ţare, garan ţii financiare şi a lte angajam ente [valoare noţională]:Date 5 1,375 377 395 794 1,479Primite 6,759 5,565 3,241 3,701 15,444 6,657

Compensaţia personalului cheie de conducere pentru anul încheiat la 31 decembrie 2016 şi la 31 decembrie 2015 este reprezentată de beneficiile pe term en scurt ale angajaţilorTermenii şi condiţiile tranzacţiilor cu părţile afiliateSoldurile menţionate mai sus sunt rezultatul derulării activităţii economice ordinare. Dobânzile percepute părţilor afiliate şi de către acestea sunt la rate comerciale normale. Creditele oferite angajaţilor sunt acordate la ratele de piaţă. Soldurile la finele anului sunt neasigurate. Nu au fost înregistrate garanţii oferite de sau primite de la părţi afiliate aferente datoriilor sau creanţelor. La 31 decembrie 2016 Banca nu a constituit provizioane pentru datoriile incerte aferente sumelor deţinute de părţile afiliate (2015: zero).

40

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

35. Părţi afiliate (continuare)

Companii fiice

În anul 2015 au fost vîndute acţiunile companiei Oldex SA, pe care Banca le-a deţinut în proporţie de 51% in anii anteriori.

36. Gestiunea riscurilor

Activităţile Băncii sunt expuse la o varietate de riscuri financiare şi aceste activităţi implică analiza, evaluarea, acceptare şi dirijarea unui nivel sau a unei combinaţii de riscuri. Asumarea riscului este esenţială activităţii financiare, şi riscurile operaţionale sunt o consecinţă inevitabilă al acestui fapt. Ca rezultat, scopul Băncii este de a atinge o balanţă rezonabilă între risc şi rentabilitate şi să reducă potenţialele efecte adverse care să afecteze performanţa financiară a Băncii.

Politicile de gestionare a riscurilor Băncii au ca scop identificarea şi analiza acestor riscuri, stabilirea unor limite şi controale adecvate, şi m onitorizarea riscurilor şi respectarea acestor limite prin utilizarea unor sisteme informaţionale actualizate şi sigure. Banca în mod regulat îşi revizuieşte politicile de gestionare a riscurilor şi sistemele informaţionale pentru ca acestea să reflecte ultimele modificări pe pieţe, produse şi să corespundă tendinţelor actuale.

Gestionarea riscului este efectuată de Consiliul de Gestionare a Riscului conform politicilor aprobate de Consiliul de Administraţie. Împreună cu unităţile operaţionale ale Băncii, Consiliul de Gestionare a Riscului identifică, evaluează şi acoperă riscurile financiare. Consiliul întocmeşte atât reguli scrise ce privesc gestiunea riscului la general, cât şi politici scrise ce acoperă domenii specifice cum ar fi riscul schimbului valutar, riscul ratei dobânzii, riscul de creditare, utilizarea instrum entelor financiare derivative şi ne­derivative. Suplimentar, auditul intern este responsabil de efectuarea unei analize independente în ceea ce priveşte gestiunea riscului şi mediului de control. Cele mai im portante tipuri de risc includ riscul de creditare, riscul lichidităţii, riscul de piaţă şi riscul operaţional. Riscul de piaţă include riscul valutar, riscul ratei dobânzii şi riscul de preţ.

41

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

36. G estionarea riscu rilo r (continuare)

36.1 Riscul de c red ita re

Banca se expune riscului de creditare, care reprezintă riscul că partea contractată va aduce un prejudiciu financiar Băncii ca rezultat al neonorării obligaţiei. Riscul de creditare este cel mai im portant risc pentru activitatea Băncii şi drept consecinţă Conducerea Băncii supraveghează cu atenţie expunerea sa la riscul de creditare. Expunerile la risc sunt prezente, în special, în activităţile de îm prum ut cum ar fi împrumuturi şi avansuri, şi în activităţile de investiţii care suplinesc portofoliul Băncii cu obligaţiuni şi alte hârtii de valoare. Riscul de creditare mai este prezent în instrum entele financiare extra-bilanţiere cum ar fi angajamentele de creditare. Echipa responsabilă de gestiunea riscului sub controlul Consiliul de Gestionare a Riscului este responsabilă de gestiunea şi controlul riscului, şi în mod regulat raportează atât Consiliului de Administraţie, cât şi responsabililor de departament.

Banca structurează nivelurile riscului de credit la care se expune prin stabilirea limitelor asupra nivelului de risc acceptat în relaţia sa cu un debitor, un grup de debitori sau segmente de industrii. Astfel de riscuri sunt monitorizate continuu şi se supun unei analize anuale sau unei analize mai frecvente. Limitele nivelului riscului de creditare pe produs şi industrie sunt aprobate trim estrial de către Consiliul de Administrare.

Expunerea la risc în legătură cu orice debitor, inclusiv băncile şi brokerii, este ulterior restrânsă de sub- limite, care acoperă expunerile bilanţiere şi extra-bilanţiere, şi limitele zilnice de risc de livrare în legătură cu articolele comerciale, cum ar fi contractele valutare forward. Expunerile actuale în relaţie cu limitele sunt monitorizate zilnic.

Expunerea la riscul de creditare este gestionată prin analiza regulată a abilităţii debitorilor şi potenţialilor debitori de a-şi onora obligaţiile de achitarea dobânzii şi de restituire a capitalului şi prin schimbarea limitelor date de îm prum ut atunci când este cazul. Expunerea la riscul de creditare este de asemenea gestionată în parte prin obţinerea de garanţi, precum şi garanţii personale şi personale, însă o porţiune semnificativă o constituie creditele personale, în cadrul cărora nu pot fi obţinute asemenea facilităţi.

Banca evaluează probabilitatea de neîndeplinire a părţilor contractante individuale prin folosirea instrum entelor de clasificare adaptate la diferite categorii de părţi contractante. Ele au fost elaborate la nivel intern şi îmbină analiza statistică cu opinia funcţionarului de creditare, şi sunt validate, atunci când este cazul, prin compararea cu datele disponibile din afară. Clienţii Băncii sunt segmentaţi în cinci categorii de clasificare. Scara de clasificare a Băncii indicată mai jos reflectă diapazonul de probabilităţi de neîndeplinire a obligaţiilor definit pentru fiecare categorie. Aceasta înseamnă că, în principiu, expunerile migrează de la o clasă la alta la evaluarea probabilităţii de schimbări adverse. Instrumentele de clasificare sunt verificate perm anent şi îmbunătăţite atunci când este necesar. Banca validează regulat performanţa clasificării şi puterea ei de prezicere în ceea ce priveşte cazurile de neîndeplinire.

Grupa Categoria de c red it

1 Standard2 Supravegheat3 Sub-standard4 Dubios5 Compromis

42

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

36. G estiunea riscu rilo r (continuare)

36.1 Riscul de c red ita re (continuare)

Calitatea creditelor conform clasei de active financiare

În tabelul de mai jos este indicată calitatea creditelor conform clasei de active pentru toate tipurile de active financiare expuse riscului de creditare, în baza sistemului intern de clasificare a Băncii. Sumele prezentate includ rezervele pentru depreciere.

2016Nu su n t nici

re stan te R estante d ar

Notanici

depreciaten ed ep rec ia t

eD epreciateindividual Total

MDL'000 MDL'000 MDL'000 MDL'000

Conturi la Banca Naţională 3 430,915 430,915Conturi curente şi depozite bănci 4 132,672 - - 132,672Investiţii financiare păstrate până la scadenţă 5 538,037 - - 538,037Credite, net 6 707,199 101,156 90,721 899,076Alte active financiare 12 11,576 - - 11,576

1,820,399 101,156 90,721 2,012,276

2015Nu su n t nici

re stan te R estante d a r

Notenici

depreciatened ep rec ia t

eD epreciateindividual Total

MDL'000 MDL'000 MDL'000 MDL'000

Conturi la Banca Naţională 3 347,573 - 347,573

Conturi curente şi depozite la bănci 4 356,409 - - 356,409Investiţii financiare disponibile pentru vânzare 5 271,970 - - 271,970

Credite, net 6 700,361 127,072 63,548 890,981

Alte active financiare 12 5,428 - - 5,428

1,681,741 127,072 63,548 1,872,361

43

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

36. G estionarea riscu rilo r (continuare)

36.1 Riscul de c red ita re (continuare)

Credite şi avansuri

Creditele şi avansurile sunt grupate după cum urmează:

2016Persoane

jurid iceMDL'000

P ersoanefizice

MDL'000

2015P ersoane

jurid iceMDL'000

Persoanefizice

MDL'000

Nu sunt nici restante nici depreciate Restante dar nedepreciate Depreciate individual

533,50082,98690,721

173,69918,170

582,840111,039

63,548

117,52116,033

B rut 707,207 191,869 757,427 133,554

Minus: Reduceri pentru pierderea valorii (30,461) (3,410) (21,606) (2,523)

Net 676,746 188,459 735,821 131,031

(i) Credite şi avansuri care nu sunt nici restante nici depreciate

Calitatea portofoliului de credite şi avansuri care nu sunt nici restante nici depreciate pot fi evaluate cureferire la sistemul intern de clasificare adoptat de Bancă.

2016 2015P ersoane P ersoane P ersoane P ersoane

jurid ice fizice jurid ice fiziceMDL'000 MDL'000 MDL'000 MDL'000

Standard 289,130 125,839 304,409 88,302Supravegheat 232,801 45,723 270,412 29,219Sub-standard 11,569 2,137 8,019 -Dubios - - - -Compromis

--

--

533,500 173,699 582,840 117,521

44

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

36. G estionarea riscu rilo r (continuare)

36.1 Riscul de c red ita re (continuare)

(ii] Credit şi avansuri restante, dar nedepreciate

Creditele şi avansurile care sunt restante nu sunt considerate depreciate cu excepţia cazurilor când este disponibilă informaţie privind contrariul. Suma brută a creditelor şi avansurilor restante dar nu depreciate pe categorii de clienţi, este următoarea:

2016 2015Persoane P ersoane P ersoane Persoane

jurid ice fizice jurid ice fiziceMDL'000 MDL'000 MDL'000 MDL'000

13,332 10,049 25,799 9,21031,395 992 18,699 63538,259 7,129 66,541 6,188

82,986 18,170 111,039 16,033Banca deţine gajuri pentru creditele şi avansurile acordate clienţilor în formă de drepturi de gaj asupra proprietăţii, rezervelor de materiale şi echipamentului, precum şi garanţii corporative şi depozite de numerar. La recunoaşterea iniţială a creditelor şi avansurilor, valoarea justă a garanţiei se bazează pe tehnicile de evaluare folosite de obicei pentru activele corespunzătoare. În perioadele ulterioare, valoarea justă este actualizată prin referinţă la preţul de piaţă sau indicii activelor similare. Din motivul limitărilor sistemului, nu se prezintă posibilă raportarea asupra valorii juste a unei garanţii oferite pentru creditele restante dar nedepreciate.

(iii) Credite şi avansuri depreciate individual

La 31 decembrie 2016 suma creditelor şi avansurilor depreciate individual, fără a lua în considerare fluxul mijloacelor băneşti gajurile deţinute este de MDL'000 90,721. La 31 decembrie 2015 - MDL'000 63,548. Valoarea justă a gajului aferentă împrum uturilor depreciate individual deţinut de Banca la 31 decembrie 2016 este de MDL'000 88,010. Gajul reprezintă titluri de proprietate şi utilaj.

Restante până la 30 zile Restante 30-60 zile Mai mult de 61 zile

45

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

36. G estiunea riscu rilo r (continuare)

36.1 Riscul de c red ita re (continuare)

(iv) Credite şi avansuri renegociate

Activităţile de restructurare includ acordurile de extindere a plăţilor, planurile manageriale externe acceptate, modificările şi amânarea plăţilor. Conform restructurărilor, contul restant al clientului este resetat la starea normală şi gestionat îm preună cu celelalte conturi similare. Politicile şi practicile de restructurare sunt bazate pe indicatori sau criterii care, după părerea managementului local, indică continuitatea plăţilor. Aceste politici sunt perm anent revizuite. La 31 decembrie 2016 valoarea creditelor renegociate care ar fi în altă situaţie, restante sau depreciate, este de MDL'000 132,755 (2015: MDL'000 166,937).

Angajamente de creditare

Scopul principal al acestor instrum ente este de a garanta eliberarea mijloacelor financiare clientului la cererea acestuia. Garanţiile şi acreditivul stand-by, care reprezintă asigurări irevocabile ale Băncii de a efectua plăţile necesare în cazul insolvabilităţii unuia din clienţi, poartă acelaşi risc ca şi creditele. Acreditivul documentar şi comercial, reprezentând angajamentele scrise ale Băncii privind autorizarea unei terţe persoane de a retrage bani din Banca în limitele şi condiţiile strict specificate, sunt garantate prin stocurile de mărfuri la care se referă şi, de aceea, poartă un risc mai mic decât creditarea directă.

Angajamentele privind extinderea creditului reprezintă părţi neutilizate din autorizaţiile de acordare a creditelor sub formă de împrumuturi, garanţii sau acreditive. Cât priveşte riscul de creditare aferent obligaţiilor de extindere a creditelor, Băncii este expus unei pierderi potenţiale, în mărimea egală cu angajamentele neutilizate.

Totodată, valoarea pierderii potenţiale este mai mică decât totalul angajamentelor neutilizate, deoarece majoritatea angajamentelor de acordare a creditelor depind de clienţii ce menţin un anumit standard de creditare. Banca monitorizează termenul de scadenţă al angajamentelor de acordare a creditelor, deoarece angajamentele pe term en lung sunt cu un grad de risc mai ridicat decât angajamentele pe termen scurt.

46

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

36. G estiunea riscu rilo r (continuare)

36.1 Riscul de c red ita re (continuare)

Expunerea maximă Ia riscul de creditare fără garanţii deţinute sau orice ameliorare a rating-ului de credit.

Nota 2016 2015MDL'000 MDL'000

Mijloace băneşti şi conturi la BNM 3 430,915 347,573Conturi curente şi depozite la bănci 4 132,672 356,409Investiţii financiare păstrate până la scadenţă 5 538,037 271,970Credite, net 6 865,205 866,852Alte active financiare 12 11,576 5,428

1,978,405 1,848,232

Extrabilanţiere (Angajamente condiţionale) 29 183,386 129,943

Expunerea m axim ă la riscu l de cred it 2,161,791 1,978,175

Tabelul de mai sus reprezintă cel mai nefavorabil scenariu de expunere a Băncii la riscul de credit la data de 31 decembrie 2016 şi 2015, fără a ţine cont de garanţii deţinute sau orice ameliorare a rating-ului de credit. Pentru activele bilanţiere, expunerile enumerate mai sus sunt bazate pe valoarea netă contabilă, aşa cum ele sunt înregistrate în bilanţul contabil.

Managementul este sigur în capabilitatea sa de a controla şi susţine la minim expunerea Băncii la riscul de credit.

Concentraţia expunerii maxime la riscul de credit

Concentraţia de risc ale Băncii este gestionată la nivel client/ contraparte şi sector de industrie. Expunerea maximă la riscul de credit pentru orice client sau parte contractantă la 31 decembrie 2016 a fost de MDL'000 0,00 (la 31 decembrie 2015: MDL'000 35,717) fără a lua în consideraţie gajul sau alte garanţii deţinute.

Creditele acordate la 20 de clienţi majori (Grupuri) ai Băncii la 31 decembrie 2016 au constituit MDL'000 353,136 ceea ce reprezintă 39% din portofoliul b ru t de credite al Băncii (la 31 decembrie 2015: MDL'000 417,440 sau 47% din portofoliul brut). Acestea sunt analizate conform industriilor, după cum urmează:

2016 2015MDL'000 MDL'000

Comerţ şi industrie 129,103 160,350Agricultură şi industria alimentară 126,168 122,699Altele 97,865 134,391

353,136 417,440Concentraţiile semnificate de riscuri de creditare la nivelul industriei sunt prezentate în nota 6.

47

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

36. G estiunea riscu rilo r (continuare)

36.2 Riscuri de p iaţă

Economia Republicii Moldova continuă să fie caracterizată de o piaţă în tranziţie. Caracteristicile includ, dar nu sunt limitate de, existenţa unei valute care nu este liber convertibilă în afara ţării, unui nivel scăzut de lichiditate al pieţelor publice şi private de capital, cât şi a unei inflaţii sporite.

Adiţional, sectorul serviciilor financiare în Republica Moldova este vulnerabil la fluctuaţiile de valută adverse şi la condiţiile economice.

Previziunile pentru stabilitatea viitoare a Republicii Moldova sunt în mare măsură dependente de eficienţa măsurilor economice luate de Guvern, împreună cu schimbări ce ţin de cadrul legal şi reglementar.

Banca se expune riscului de piaţă, care este riscul că valoarea justă a fluxurilor ulterioare de num erar al unui instrum ent financiar va oscila în urma schimbărilor în preţurile de piaţă. Riscul de piaţă apare ca rezultat al poziţiilor deschise în rata dobânzii, valută şi instrum ente de capital, toate fiind expuse mişcărilor generale sau specifice ale pieţii şi schimbărilor în nivelul volatilităţii ratelor de piaţă sau preţurilor cum ar fi ratele dobânzilor, varietatea de creditare, ratele de schimb valutar şi cotaţiile hârtiilor de valoare. Banca desparte expunerea la riscul de piaţă în portofolii pentru comercializare şi portofolii altele decât cele pentru comercializare.

Riscul de piaţă ce apare din activităţi de comercializare şi alte activităţi decât cele de comercializare este concentrat în Trezoreria Băncii, şi este monitorizat de două echipe diferite. Consiliul de Administraţie şi şefii de departam ent primesc în mod regular rapoarte.

Portofoliile pentru comercializare includ acele poziţii care apar în urma tranzacţiilor de piaţa în care Banca îndeplineşte rolul de garant cu clienţii sau cu piaţa.

48

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

36. G estionarea riscu rilo r (continuare)

36.2.1 Riscul valu tar

Banca este expus la efectul fluctuaţiilor cursului valutar al principalelor valute străine asupra poziţiei sale financiare şi fluxurilor băneşti. Consiliul Băncii stabileşte limitele expunerii la riscul valutar şi în general pentru poziţiile valutare overnight şi pe parcursul zilei, care sunt monitorizate zilnic.

Analiza senzitivităţii la riscul valutar

Banca a efectuat analiza senzitivităţii riscului valutar la care este expus în mod rezonabil la 31 decembrie 2016, indicând modul în care contul de profit şi pierdere ar fi fost afectat de modificările posibile ale ratelor de schimb valutar.

Tabelele de mai jos indică valutele faţă de care Banca are expunere sporită la 31 Decembrie 2016 şi 31 Decembrie 2015 pe posturile de bilanţ sensibile la modificările ratelor valutare. Analiza reprezintă efectul unei schimbări rezonabile posibile în ratele de schimb faţă de leul moldovenesc, cu toate celelalte variabile răm ânând constante:

La 31 decem brie 2016 Creşterea posibilă a

ratelor, în %

EfectulVenit/(pierderi

),MDL'000

Diminuarea posibilă a

ratelor, în %

EfectulVenit/(pierderi

)MDL'000

EUR +5% (1,547) -5% 1,547USD +5% 579 -5% (579)

La 31 decem brie 2015 Creşterea posibilă a

ratelor, în %

EfectulVenit/(pierderi

),MDL'000

Diminuarea posibilă a

ratelor, în %

EfectulVenit/(pierderi

)MDL'000

EUR +5% (1,823) -5% 1,823USD +5% (337) -5% 337

Tabelele de mai jos prezintă expunerea Băncii la riscul ratei de schimb valutar la 31 decembrie 2016 şi 31 decembrie 2015. În tabele se includ activele şi datoriile Băncii cu valoarea lor contabilă, clasificate pe valută.

49

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

36. G estiunea riscu rilo r (continuare)

36.2.1 Riscul v a lu ta r (continuare)

13aL decembrie 2016Total MDL USD EUR Alte valute

MDL'000 MDL'000 MDL'000 MDL'000 MDL'000ACTIVEMijloace băneşti şi conturi la Banca Naţională 688,738 388,366 108,368 183,185 8,819Conturi curente şi depozite la bănci 132,672 - 93,942 37,620 1,110Hîrtii de valoare păstrate până la scadenţă 538,037 538,037 - - -

Credite, net 865,205 512,899 160,311 191,995 -Investiţii financiaredisponibile pentru vinzare 1,044 1,044 - - -Investiţii în întreprinderiasociate 3,487 3,487 - - -

Alte active financiare 11,576 4,556 2,198 3,480 1,342

Total active 2,240,759 1,448,389 364,819 416,280 11,271

DATORIIDatorii către bănci - - - - -

Datorii către clienţi 1,674,857 947,035 305,009 417,845 4,968

Alte îm prum uturi 179,034 105,207 45,806 28,021 -

Alte datorii financiare 8,916 5,103 2,434 1,360 19

Total datorii 1,862,807 1,057,345 353,249 447,226 4,987

Decalajul 377,952 391,044 11,570 (30,946) 6,284

50

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

36. G estiunea riscu rilo r (continuare)

36.2.1 Riscul v a lu ta r (continuare)

La 31 decembrie 2015Total MDL USD EUR Altele

MDL'000 MDL'000 MDL'000 MDL'000 MDL'000

ACTIVEMijloace băneşti şi conturi la Banca Naţională 528,344 309,119 81,232 134,914 3,079Conturi curente şi depozite la bănci 356,409 - 230,998 118,366 7,045Hîrtii de valoare păstrate până la scadenţă 271,970 271,970 - - -

Credite, net 866,852 539,560 136,986 190,306 -Investiţii financiaredisponibile pentru vânzare 1,044 1,044 - - -Investiţii în întreprinderi asociate 3,455 3,455 - - -

Alte active financiare 5,428 2,757 987 1,359 325

Total active 2,033,502 1,127,905 450,203 444,945 10,449

DATORIIDatorii către bănci 1,541,115 694,951 383,232 455,840 7,092

Datorii către clienţi 188,196 89,558 73,264 25,374 -

Alte îm prum uturi 3,509 2,859 438 197 15

Alte datorii financiare 528,344 309,119 81,232 134,914 3,079

Total datorii 1,732,820 787,368 456,934 481,411 7,107

Decalajul 299,514 339,369 (6,731) (36,466) 3,342

Alte valute includ, în principal, Rubla Rusească, Rubla Belorusă şi Hrivna Ucraineană.

51

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

36. G estiunea riscu rilo r (continuare)

36.2.2 Riscul ra te i dobânzii

Analiza senzitivităţii activelor, datoriilor şi articolelor extrabilanţiere - analiza schimbării ratei dobânzii

Riscul ratei dobânzii a fluxurilor monetare reprezintă riscul că fluxul m onetar viitor al unui instrum ent financiar va oscila din cauza modificărilor în valoarea ratei dobânzii pe piaţă. Riscul valorii juste a ratei dobânzii reprezintă riscul precum că valoarea instrum entelor financiare va oscila datorită modificărilor în valoarea ratei dobânzii de piaţă. Banca este supusă atât riscului fluxurilor monetare cât şi riscului valorii juste. Marja ratei dobânzii poate creşte ca rezultat al acestor modificări, iar în cazul unor fluctuaţii neaşteptate pot să descrească sau să genereze pierderi. Consiliul stabileşte limite privind nivelul decalajelor între termenii de recalculare a dobânzii. Aceste limite sunt monitorizate zilnic.

Conform evoluţiei interne şi externe a pieţei financiare Banca prognozează evoluţia ratelor dobânzii pentru activele şi datoriile sale şi impactul acestor posibile schimbări asupra venitului net din dobânzi. Banca estimează o fluctuaţie de +/- 100 şi +/-50 de puncte procentuale de bază:

Creşterea în puncte

procentuale de bază

Sensibilitatea venitului net aferent dobânzilor,

MDL'000

Diminuarea în puncte

procentuale de bază

Sensibilitatea venitului net aferent dobânzilor,

MDL'0002016 +100 5,084 -100 (5,084)

+50 2,542 -50 (2,542)

2015 +100 3,506 -100 (3,506)+50 1,753 -50 (1,753)

Tabelele de mai jos prezintă expunerea Băncii la riscul ratei dobânzii la 31 decembrie 2016 şi 31 decembrie 2015. În tabele de mai jos sunt incluse activele şi datoriile Băncii la valoarea lor de bilanţ, clasificate după data cea mai apropiată între data contractuală de schimbare a ratei sau data scadenţei.

52

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

La 31 decembrie 2016 Total P înă la 1 1 - 2 luni 2 -3 luni 3 - 6 luni 6 - 9 luni 9 - 12 luni 1 - 5 an i Peste 5 N epurtătoarelună an i de dobândă

MDL'000 MDL'000 MDL'000 MDL'000 MDL'000 MDL'000 MDL'000 MDL'000 MDL'000 MDL'000

ACTIVEMijloace băneşti şiconturi la Banca 688,738 428,528 - - - - - - - 260,210NaţionalăConturi curente şi 1 Q7 A77 A ̂ 7MQdepozite la bănci 132,672 86,964 - 45,708

Hîrtii de valoarepăstrate până la 538,037 343,154 27,670 40,616 76,074 28,958 21,398 167 - -scadenţăCredite, net 865,205 71,675 704,300 - - - - - - 89,230Investiţii financiaredisponibile pentru 1,044 - - - - - - - - 1,044vânzareInvestiţii în Q A Q7 "2 A Q7întreprinderi asociate 3,487 - 3,487

Alte active finaciare 11,576 - - - - - - - - 11,576

Total active 2,240,759 930,321 731,970 40,616 76,074 28,958 21,398 167 - 411,255

DATORIIDatorii către bănci - - - - - - - - - -Datorii către clienţi 1,674,857 1,141,034 - - - - - - - 533,823Alte îm prum uturi 179,034 41,634 - 5,097 124,253 - 4,932 - - 3,118Alte datorii financiare 8,916 4,127 - - - - - - - 4,789

Total datorii 1,862,807 1,186,795 - 5,097 124,253 - 4,932 - - 541,730

Decalaje în dobânda 377,952 (256,474) 731,970 35,519 (48,179) 28,958 16,466 167 - (130,475)

53

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

La 31 decem brie 2015 Total

MDL'000

Pînă la 1 lună

MDL'000

1 - 2 luni

MDL'000

2 -3 luni

MDL'000

3 - 6 luni

MDL'000

6 - 9 luni

MDL'000

9 - 12 luni

MDL'000

1 - 5 ani

MDL'000

Peste 5 ani

MDL'000

N epurtătoare de dobândă

MDL'000ACTIVEMijloace băneşti şi conturi la Banca 528,344 304,399 223,945Naţională Conturi curente şi 356,409 2 2 0 130,348depozite la bănci Hîrtii de valoare păstrate până la 271,970 128,159 15,160 20,385 42,068 38,692 27,506scadenţă Credite, net 866,852 105,282 696,092 65,478Investiţii financiare disponibile pentru 1,044 - - - - - - - - 1,044vânzare Investiţii în 3,455 3,455întreprinderi asociate Alte active finaciare 5,428 - - - - - - - - 5,428

Total active 2,033,502 763,901 711,252 20,385 42,068 38,692 27,506 - - 429,698

DATORIIDatorii către bănciDatorii către clienţi 1,541,115 180,720 884,293 - 39 3,525 - 465 - 472,073Alte împrumuturi 188,196 31,876 - 5,469 144,564 - - - - 6,287Alte datorii financiare 3,509 2,248 - - - - - - - 1,261

Total dato rii 1,732,820 214,844 884,293 5,469 144,603 3,525 - 465 - 479,621

Decalaje în dobânda 299,514 549,057 (173,041) 14,916 (102,535) 35,167 27,506 (465) - (51,091)

54

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

36. G estiunea riscu rilo r (continuare)

36.3 Riscul de lichiditate

Banca este expusă la cerinţele zilnice de lichidităţi din depozitele overnight, conturile curente, depozitele la termen, închiderea conturilor de credit şi a garanţiilor. Banca nu menţine lichidităţi suficiente pentru a satisface toate aceste cerinţe. Din practică, nivelul minim de reinvestire a activelor scadente poate fi prevăzut cu un grad înalt de certitudine. Consiliul Băncii stabileşte nivelul minim de active scadente care pot fi folosite pentru a satisface cererea de lichiditate, de asemenea şi nivelul minim de împrumuturi interbancare şi a altor instrum ente financiare care ar fi fost suficiente pentru a acoperi cererea de lichiditate.

Procesul de supraveghere a coinciderii sau a necoinciderii scadenţelor şi a ratelor dobânzilor pentru active şi datorii este esenţial pentru conducerea Băncii. Este neobişnuit pentru instituţiile financiare să atingă o balanţă perfectă, deoarece afacerile care implică tranzacţii sunt de diverse tipuri şi nu se bazează pe termeni siguri. O poziţie deschisă creşte profitabilitatea, dar în acelaşi timp măreşte şi riscul de pierderi.

Scadenţele activelor şi datoriilor şi posibilitatea de a le înlocui la un cost acceptabil şi datorii cu dobândă la termenul lor de scadenţă sunt factori importanţi în evaluarea lichidităţii Băncii şi a expunerii Băncii la schimbări ale ratelor dobânzii şi de schimb valutar.

Conducerea Băncii este încrezută, în pofida existenţei unui num ăr substanţial de depozite care îşi ating scadenţa în următoarele trei luni, că diversificarea acestor depozite după număr şi tip, cât şi experienţa Băncii a anilor precedenţi, ar indica că aceste depozite oferă o sursă de finanţare stabilă şi pe term en lung pentru Banca.

Tabelul de mai jos clasifică activele şi datoriile Băncii în grupe de m aturitate care se bazează pe perioada restantă până la scadenţa contractuală la data întocmirii bilanţului.

55

BC ENERGBANK SA

NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

36. G estiunea riscu rilo r (continuare)36.3 Riscul de lich id ita te (continuare)

La 31 decem brie 2016 Total Pînă la 1 lună

1 - 2 luni 2 -3 luni 3 - 6 luni 6 - 9 luni 9 - 12 luni 1 - 5 ani Peste 5 ani

MDL'000ACTIVEMijloace băneşti şi conturi la Banca Naţională 688,738 688,738 - - - - - - -

Conturi curente şi depozite la bănci

132,672 132,672 - - - - - - -

Hîrtii de valoare păstrate până lascadenţăCredite, net

547,891 344,024 28,498 42,113 79,427 30,883 22,771 175 -

1,019,092 98,387 43,953 42,133 127,026 88,410 90,119 500,155 28,909Investiţii financiare disponibile pentru vânzare 1,044 - - - - - - - 1,044

Investiţii în întreprinderi asociate Alte active financiare

3,487

11,576 11,533 - - - - - -

3,487

43

Total active 2,404,300 1,275,354 72,451 84,246 206,453 119,293 112,890 500,330 33,483

DATORIIDatorii către bănci - - - - - - - - -Datorii către clienţi 1 ,715,400 736,944 88,575 85,579 179,940 250,040 239,251 124,625 10,446Alte îm prum uturi 199,235 4,480 978 28 15,119 6,459 21,656 134,186 16,329Alte datorii finaciare 8,916 8,916 - - - - - - -

Total da to rii 1,923,551 750,340 89,553 85,607 195,059 256,499 260,907 258,811 26,775Decalaje de scadenţă 480,749 525,014 (17,102) (1,361) 11,394 (137,206) (148,017) 241,519 6,708

56

BC ENERGBANK SA

NOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

La 31 decem brie 2015

MDL'000ACTIVEMijloace băneşti şi conturi la Banca Naţională Conturi curente şi depozite la bănciHîrtii de valoare păstrate până la scadenţă Credite, netInvestiţii financiare disponibile pentru vânzareInvestiţii în întreprinderi asociateAlte active financiare

Total active

DATORIIDatorii către bănci Datorii către clienţi Alte împrumuturi Alte datorii finaciare

Total dato rii Decalaje de scadenţă

nuare)are)

Total Pînă la 1 lună

1 - 2 luni 2 -3 luni 3 - 6 luni 6 - 9 luni 9 - 12 luni 1 - 5 ani Peste 5 ani

528,344 528,344 - - - - - - -

356,409 356,409 - - - - - - -

289,381 128,632 15,514 21,282 45,345 44,245 34,042 321 -

1,004,224 115,708 43,511 44,833 138,629 108,629 103,102 425,459 24,353

1,044 - - - - - - - 1,044

3,455 - - - - - - - 3,455

5,428 5,385 - - - - - - 43

2,188,285 1,134,478 59,025 66,115 183,974 152,874 137,144 425,780 28,895

1,595,743207,792

3,509

653,3852,1363,509

87,111 60,62416

191,46513,025

237,7582,002

234,72531,744

119,921142,954

10,75415,915

1,807,044 659,030 87,111 60,640 204,490 239,760 266,469 262,875 26,669380,073 475,448 (28,086) 5,475 (20,516) (86,886) (129,325) 162,905 1,058

57

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

36. G estiunea riscu rilo r (continuare)

36.3 Riscul de lichiditate (continuare)Tabelele de mai jos arată expirarea contractelor dupa scadenţă a obligaţiunilor contingente şi angajamentelor:

La 31 decem brie 2016

Angajamente şi garanţii

La 31 decem brie 2015

Angajamente şi garanţii

Mai pu ţin de 3 De la 3 luni De la 1 la Mai m ultluni până la 1an 5 an i de 5 an i Total

MDL'000 MDL'000 MDL'000 MDL'000 MDL'000

67,188 61,712 54,486 - 183,386

67,188 61,712 54,486 - 183,386

Mai pu ţin de 3 luni

MDL'000

De la 3 luni până la 1an

MDL'000

De la 1 la 5 an i

MDL'000

Mai m ult de 5 ani MDL'000

TotalMDL'000

53,719 32,031 44,094 99 129,943

53,719 32,031 44,094 99 129,943

Banca se aşteaptă că nu toate datoriile sau obligaţiile sale contingente vor fi încasate înainte de expirarea obligaţiilor.

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

36. G estiunea riscu rilo r (continuare)

36.3 Riscul de lichiditate (continuare)

Tabelele de mai jos arată expirarea contractelor dupa scadenţă a activelor si obligaţiunilor Băncii:

La 31 decem brie 2016 Pînă la un an Mai m u lt de 1 an TotalACTIVEMijloace băneşti şi conturi la BancaNaţională 688,738 688,738Conturi curente şi depozite la bănci 132,672 132,672Valori mobiliare investiţionale păstratepână la scadenţă 537,870 167 538,037Credite, net 418,404 446,801 865,205Investiţii financiare disponibile pentruvânzare 1,044 1,044Investiţii în întreprinderi asociate 3,476 3,476Proprietate investiţională 47 47Active nemateriale 1,969 1,969Mijloace fixe 130,808 130,808Creante privind impozitul pe venitcurent 855 855Alte active 16,355 37,409 53,764

Total active 1,799,415 617,201 2,416,616

DATORIIDatorii către clienţi 1,549,992 124,864 1,674,857Alte împrumuturi 42,727 136,306 179,034Alte datorii 17,219 17,219Datorii privind impozitul pe venitamânat 2,923 2,923

Total dato rii 1,612,862 261,171 1,874,033

Decalaje de scadenţă 186,553 356,030 542,583

BC ENERGBANK SANOTE EXPLICATIVE LA SITUAŢIILE FINANCIAREPentru anul încheiat la 31 decembrie 2016

36. G estiunea riscu rilo r (continuare)

Pînă la un an Mai m u lt de 1 an Total36.3 Riscul de lichiditate (continuare)

La 31 decem brie 2015

ACTIVEMijloace băneşti şi conturi la Banca NaţionalăConturi curente şi depozite la bănci Valori mobiliare investiţionale păstrate până la scadenţă Credite, netInvestiţii financiare disponibile pentru vânzareInvestiţii în întreprinderi asociate Proprietate investiţională Active nemateriale Mijloace fixeCreante privind impozitul pe venit curent Alte activeTotal active

DATORIIDatorii către clienţi Alte împrumuturi Alte datoriiDatorii privind impozitul pe venit amânatTotal dato riiDecalaje de scadenţă

37. Raportare pe segmentUn segment de activitate este o componentă a băncii care se angajează în activităţi de afaceri din care poate obţine venituri şi de pe urm a cărora poate suporta cheltuieli, ale căror rezultate din activitate sunt examinate periodic de către principalii factorii decizionali ai băncii în vederea luării de decizii cu privire la alocarea resurselor pe segmente şi evaluării performanţei acestora, şi pentru care sunt disponibile informaţii financiare distincte. Banca a efectuat în cursul anului 2016 şi 2015 tranzacţii bancare care au fost prestate numai pe piaţa Moldovei. Managementul consideră că riscurile inerente şi beneficiile specifice activităţii bancare nu diferă în mod semnificativ între categoriile de clienţi, precum şi între diferite regiuni geografice şi în consecinţă nu prevede necesitatea raportării alocate separat pe segmente şi va oferi careva beneficii suplimentare. Banca nu monitorizează activitatea pe diferite segmente, deoarece consideră irelevante în laurea deciziilor interne. Rezultatele sunt examinate de Bancă doar la nivelul Băncii, ca un singur segment. Vă rugam să consultaţi Nota 6 pentru structura portofoliului de credite şi Nota 14 pentru structura depozitelor.

37. Evenimente ulterioare datei bilanţuluiNu au avut loc evenimente ulterioare datei bilanţului.

528,344 528,344356,409 356,409

271,678 293 271,970467,634 399,218 866,852

1,044 1,0443,455 3,455

47 472,426 2,426

118,098 118,098

1,345 1,34510,412 65,701 76,113

1,640,321 585,782 2,226,103

1,424,732 116,383 1,541,11542,890 145,306 188,19610,033 10,033

2,784 2,7841,480,439 261,689 1,742,128

159,882 324,093 483,975

60

ACŢIONARILOR BĂNCIIr

Acţionarilor Bănciij

STIMAŢI ACŢIONARI, CLIENŢI SI PARTENERI!

Anul 2016 nu a fost unul simplu pentru sectorul bancar şi pentru întreaga economie a Republicii Moldova. Instabilitatea macroeconomică şi cea de piaţă, situaţia dificilă la o serie de instituţii financiare - aceşti şi alţi factori au pus la grea încercare companiile şi instituţiile financiare. Dar indicatorii înregistraţi de către ENERGBANK denotă eficienţa strategiei alese şi rezistenţa acesteia la cele mai serioase impacturi economice.

În pofida reducerii marginalităţii sectorului bancar, potrivit rezultatelor anului 2016, ENERGBANK a m ajorat profitul până la 68,6 mil. lei. În mod special, ar fi de m enţionat că acest rezultat se datorează activităţii pe toate direcţiile cheie de activitate, ceea ce atestă caracterul echilibrat al modelului de business. Activele ENERGBANK au crescut cu 9% şi au constituit 2,4 mlrd. lei. Aceasta i-a consolidat şi mai m ult poziţiile în clasamentul instituţiilor financiare moldoveneşti.

Înrăutăţirea situaţiei macroeconomice a condus la micşorarea numărului de beneficiari de împrum uturi calitativi. În aceste condiţii, strategia de creştere a cedat locul strategiei de eficientizare. În anul 2017, ENERGBANK va continua programul de restructurare internă care urmăreşte, inclusiv, creşterea siguranţei şi a încrederii din partea clienţilor, partenerilor.

Rezultatele înregistrate denotă faptul că anul 2016 a devenit pentru ENERGBANK încă o perioadă de succes de dezvoltare activă, când avantajele concurenţiale, dezvoltate pe parcursul unui timp îndelungat, au făcut posibilă obţinerea unor rezultate înalte atât în activitatea cu companiile, cât şi cu persoanele particulare. În ochii clienţilor potenţiali şi actuali, ENERGBANK este un partener sigur, care avansează mereu, dezvoltându-se pentru ca serviciile sale să fie comode şi solicitate, service-urile - moderne, iar colaboratorii - profesionişti.

Preşedintele Comitetului de Conducere, Iu.Vasilachi

4 aprilie 2017

61

SISTEMUL BANCAR

SITUATIA MACROECONOMICĂ SI TENDINTELE DIN/ / /

Situatia macroeconomică si tendintele din sistemul bancarj j *

În anul 2016, creşterea economică potrivit unor estimări preliminare a constituit 4,1%, faţă de descreşterea de 0,4% din 2015. Un impact pozitiv asupra creşterii PIB-ului în anul 2016 comparativ cu anul 2015 l-au avut următoarele activităţi economice:

• Agricultura, silvicultura şi piscicultura (+2,2%), a căror valoare adăugată brută (VAB) s-a m ajorat cu 18,2%, iar ponderea acesteia în b PIB a constituit 12,2%;

• Comerţul angro şi retail; întreţinerea tehnică şi reparaţiile de autovehicule şi motociclete (+0,9%), a căror VAB a sporit cu 6,4%, iar pondera acestora în PIB a constituit 14,3%;

• Extracţia de minereuri utile şi industria prelucrătoare; transporturile şi depozitarea; serviciile informatice şi comunicaţiile; activitatea profesională, ştiinţifică şi tehnică (+0,3% fiecare), a căror VAB a crescut, respectiv, cu 2,3%; 5,2%; 4,6% şi 13,4%, iar ponderea acestora în PIB a constituit 12,2%; 5,1%; 5,8% şi 2,1%, respectiv.

Exporturile pe parcursul a 12 luni ale anului 2016 au înregistrat o creştere de 4%. Importurile în Moldova au avut o creştere mai puţin semnificativă - de aproape 1%, ceea ce a determ inat îm bunătăţirea balanţei de comerţ a ţării. Remitenţele care reprezintă circa 15% din PIB, s-au redus cu 5 %, exprimate în dolari, calculate anual.

În anul 2016, moneda naţională s-a depreciat cu 2%. Această depreciere a influenţat scăderea ritmurilor inflaţiei, ca rezultat, rata inflaţiei potrivit totalurilor anului 2016, a constituit 2,4%, ceea ce corespunde reperului ţintă al BNM (5% +/- 1,5%). Ca urmare, Banca Naţională a Moldovei a modificat politica monetară, reducând rata de bază de la 19.5% la 9%.

DINAMICA INFLAŢIEI, ANII 2016-2012, %

13.616

14

12

10

8

6

4

2

0 i----- '------- 1------- '------- 1------- '------- 1------- '------- 1------- '------- 1------- '------- 1------- '------- 1------- '------- 1------- '------- 1------- ■—

^ ^ ^ ^ / c / ^ ^ ^ /

Unul dintre evenimentele cu impact pozitiv asupra indicatorilor economici ai anului 2016 a fost stabilizarea din sectorul bancar şi măsurile active ale BNM în vederea neadmiterii unor situaţii similare în viitor (adoptarea unor acte normative etc.).

62

SISTEMUL BANCAR

SITUAŢIA MACROECONOMICĂ SI TENDINŢELE DIN/ / /

ACTIVELE SECTORULUI BANCAR SI PIB, ANII 2016-2012, mil.lei

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

^ ^ ■ Activele sectorului bancar ^ H PIB Ponderea, % (scala din dreapta)

În această situaţie, activele sistemului bancar au constituit peste 72,9 mlrd. lei faţă de 69,1 mlrd. lei în anul 2015. Creşterea nominală a alcătuit, respectiv, peste 5,5 %. De asemenea, ţinem să menţionăm că ponderea activelor de la trei bănci (Moldova-Agroindbank, Moldindconbank şi Victoriabank), la care din vara anului 2015 a fost instituită supravegherea specială a BNM, a constituit 64% din totalul activelor sistemului bancar şi creşterea acestora în anul 2016 a constituit doar 1,7% în raport cu anul precedent. Creşterea activelor băncilor cu valută de bilanţ de sub 3,5 mlrd. lei (5 bănci) a fost de 16%.

ACTIVELE SISTEMULUI BANCAR, ANII 2016-2015, MII LEI

BC „EuroCreditBank" S.A.BCR Chisinau S.A.

B.C. „COMERTBANK" S.A. B.C. „ENERGBANK" S.A.

„FinComBank" S.A. B.C. „ProCredit Bank" S.A.

B.C. „EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca" S.A.

BC „MOBIASBANCA - Groupe Societe Generale" S.A.B.C. „VICTORIABANK" S.A.

BC „Moldindconbank" S.A. BC „MOLDOVA - AGROINDBANK" S.A.

160,000

140.000

120.000

100,000

80,000

60,000

40.000

20.000

02012 2013 2014 2015 2016

63

SISTEMUL BANCAR

SITUAŢIA MACROECONOMICĂ SI TENDINŢELE DIN/ / /

La analiza portofoliului de credite al băncilor se atestă reducerea cu 12,3% a acestui indicator comparativ cu anul 2015. Valoarea totală a portofoliului de credite al sistemului bancar a constituit 32,3 mlrd. lei. În pofida descreşterii în ansamblu, creşterea portofoliului de credite al băncilor cu active de sub 3,5 mlrd. lei a constituit 6 %.

PORTOFOLIUL DE CREDITE AL BĂNCILOR (POTRIVIT SIRF), ANII 2016-2015, MII LEI

BC „EuroCreditBank" S.A.

BCR Chisinau S.A.

B.C. „COMERTBANK" S.A.

B.C. „ENERGBANK" S.A.

„FinComBank" S.A.

B.C. „EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca" S.A.

B.C. „ProCredit Bank” S.A.

BC „MOBIASBANCA - Groupe Societe..

B.C. „VICTORIABANK" S.A.

BC „Moldindconbank” S.A.

BC „MOLDOVA - AGROINDBANK" S.A.

În structura portofoliului de credite al băncilor, 18,5% reprezintă creditele acordate persoanelor fizice, şi 81,5% - creditele acordate segmentului corporativ. Cota portofoliului de credite în valoarea totală a activelor a constituit 44%. Indicatorul „Credite neperformante raportate la portofoliul de credite" s-a înrăutăţit de la 15,95 % în anul 2015 la 16,3 % în 2016, la fel ca şi indicatorul „Fondul prudenţial de risc raportat la portofoliul de credite" - s-a înrăutăţit de la 12,33 % în anul 2015 la 13,07 % în 2016.

Portofoliul de depozite pe sistemul bancar a crescut cu 8,7% şi a constituit 55 mlrd. lei. Totodată, creşterea depozitelor în grupul de bănci cu active de sub 3,5 mlrd. lei a constituit peste 20%. În structura depozitelor băncilor, 69 % revin depozitelor persoanelor fizice şi 31% - depozitelor persoanelor juridice.

64

SISTEMUL BANCAR

SITUATIA MACROECONOMICĂ SI TENDINTELE DIN/ / /

DEPOZITELE BĂNCILOR (POTRIVIT SIRF), ANII 2016-2015, MII LEI

BC „EuroCreditBank" S.A.

BCR Chisinau S.A.

B.C. „COMERTBANK" S.A.

B.C. „ENERGBANK" S.A.

„FinComBank" S.A.

B.C. „ProCredit Bank" S.A.

B.C. „EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca" S.A.

BC „MOBIASBANCA - Groupe Societe..

B.C. „VICTORIABANK" S.A.

BC „Moldindconbank" S.A.

BC „MOLDOVA - AGROINDBANK" S.A.

339,109

2015

2016

15,435,179

În anul 2016, băncile din RM au încasat un profit în valoare de 1,47 mlrd. lei, care este la nivelul indicatorului din anul precedent (1,44 mlrd. lei la sfârşitul anului 2015). Una dintre componentele principale revine 1 mlrd. lei venituri nete din comisioane în profitul pe anul 2016. În grupul de bănci cu active de sub 3,5 mlrd. lei de asemenea se atestă o dinamică pozitivă (+ 14%) şi potrivit totalurilor anului profitul a însum at 206 mil. lei în termeni absoluţi, inclusiv la Energbank - 68,6 mil. lei.

Rentabilitatea activelor şi a capitalului pe sistemul bancar, conform situaţiei de la finele anului 2016, au crescut şi au constituit, respectiv, 1,97% şi 11,95%. Marja procentuală netă s-a m ajorat de la 5,3 până la 5,5 %.

65

SISTEMUL BANCAR

SITUAŢIA MACROECONOMICĂ SI TENDINŢELE DIN/ / /

B.C. „EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca" S.A.

BC „EuroCreditBank" S.A.

BCR Chisinau S.A.

B.C. „ProCredit Bank” S.A.

B.C. „COMERTBANK" S.A.

„FinComBank" S.A.

B.C. „ENERGBANK" S.A.

B.C. „VICTORIABANK" S.A.

BC „Moldindconbank" S.A.

BC „MOBIASBANCA - Groupe Societe Generale" S.A.

BC „MOLDOVA - AGROINDBANK" S.A.

2015 2016

Potrivit clasamentului de eficienţă a băncilor comerciale, elaborat de compania ESTIMATOR-VM conform totalurilor anului 2016, sistemul bancar, din punctul de vedere al indicatorilor înregistraţi, se prezintă astfel:

Poz Denumirea băncii Active,mii. Venituri, Profit,mi ROE, ROA, ClasamentiHia lei mii lei i.lei % % Estimator

1 Moldova Agroindbank 19 744 384 2205131 403 534 13.04 2.02 1.809

3 Mobiasbanca- Groupe Societe Generale 9 014 367 993 345 325070 25.49 3.67 1.773

3 Moldindconbank 14 492 661 2 083 861 268 898 13.36 1.67 1.5494 Victoriabank 12 612 723 1 416 969 220 872 9.93 1.71 1.2325 Energbank 2 415 426 287 850 68 098 13.18 2.92 0.896 Banca de Finante si Comert 2 664 648 353 405 56 077 13.59 2.12 0.8267 Comertbank 1 395 743 140 951 35 790 11.87 3.06 0.7848 BCR Chisinau 1 395 270 140 950 31 984 7.38 2.57 0.6629 ProCreditBank 3555535 481 629 33 420 7.1 0.84 0.597

10 EuroCreditBank 646 515 103253 14 055 5.35 2.38 0.584

11 Eximbank SA Gruppo Veneto Banca 5 014 100 413 056 8 894 0.7 0.19 0.295

66

SISTEMUL BANCAR

SITUATIA MACROECONOMICĂ SI TENDINTELE DIN/ / /

*Sursa: www.evm.md

Informaţii generale despre bancă

PROFILUL BĂNCII

• Denumirea completă a Băncii: Banca Comercială „ENERGBANK" Societate pe Acţiuni

• Denumirea de firmă prescurtată a Băncii: BC „ENERGBANK" SA

• Oficiul Central al Băncii este situat pe adresa: Moldova, Chişinău, str. Tighina 23/3

• Numărul de subdiviziuni - 65, inclusiv 22 de filiale

LICENTE

• Licenţa Băncii Naţionale a Moldovei pentru efectuarea operaţiunilor bancare Seria A MMII nr. 004490 din 30 iunie 2014

• Licenţa Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare Seria CNPF nr. 000802 din 14 ianuarie 2015 pentru efectuarea activităţii de societate de investiţii de categoria C .

VALORI

• Încredere şi responsabilitate

• Onestitate

• Echilibrare şi profesionalism

• Spirit de iniţiativă şi creativitate

• Deschidere şi bunăvoinţă

• Spirit de echipă şi performanţă

1 COTA BC ENERGBANK SA PE PIATA FINANCIARĂ A RM, %

INDICATORI 31.12.2016 31.12.2015

Active 3.31 3.22

Capitalul Normativ Total 3.98 3.64

Credite 2.68 2.36

Mijloacele clienţilor 3.04 3.05

Profit annual 4.64 4.21

67

INDICATORI FINANCIARE DE BAZĂ

Indicatori financiare de bază

2016 2015 2016/2015 modif. %

Articolele de bilanH, mil. leiActivele 2 415.43 2 224.93 8.6

Credite acordate clienţilor (până la deducerea rezervei) 875.77 866.35 1.1

Mijloacele clienţilor 1 663.10 1 524.90 9.1

Capitalul Normativ Total 386.35 340.21 13.6Total Capital 541.4 482.8 12.1

Indicatorii raportului cu privire la profit şi pierderi, mil. lei

Venitul net aferent dobânzilor 106.92 84.3 26.7Venitul net aferent comisioanelor 41.2 35.62 15.7

Cheltuieli pentru depreciere 20.25 53.75 -62.3

Profit net 68.6 60.7 13Rentabilitatea şi eficienHa, %

Rentabilitatea capitalului (ROE) 13.28 13.13 1.14Rentabilitatea Activelor (ROA) 2.92 2.71 7.7

Marja procentuală netă 6.31 5.08 24.2

Cheltuieli/venituri neaferente dobânzilor 48.97 52.08 -6Venitul net din comisioane/venituri 13.95 12.11 15.2

Indicatorul de Lichiditate , %

Lichiditatea curentă 56.69 52.77 7.4Indicatorii de calitate a Activelor, %

Cota creditelor neperformante în portofoliu de credit 18.55 15.95 16.3Fondul prudenţial de risc raportat la portofoliu de credit 16.99 13.32 27.6Indicatorul de Capitalizare, %Suficienţa de capital ponderat la risc 43.37 35.41 22.5

68

ANALIZA BILANŢULUI BĂNCII CONSOLIDAT/

Analiza bilanţului băncii consolidat

ACTIVELE. TENDINŢE GENERALE

Pe parcursul anului 2016, activele Băncii au înregistrat o creştere nominală de 8,5% - până la 2 415,4 mil. lei.

DINAMICA ACTIVELOR BĂNCII IN PERIOADA ANILOR 1997-2016, MIL.LEI

3000

2500 2 415

2000

Dată fiind m enţinerea situaţiei nefavorabile în economie, creditele nu reprezinta categoria net principală a activelor: la finele anului 2016, acestea deţineau o cotă de numai 36% în totalul activelor Băncii. Cota activelor lichide, între care se numără şi mijloacele băneşti, mijloacele de la bănci şi portofoliul de valori mobiliare, a crescut şi a constituit 57%.

STRUCTURA ACTIVELOR BĂNCII, %

La 31 decembrie 2016 La 31 decembrie 2015

7%57%

36% < Active lichide

< Credite

< Alte active

8%

39% ^

53%

< Active lichide

Credite

< Alte active

69

ANALIZA BILANŢULUI BĂNCII CONSOLIDAT/

CREDITE

În anul 2016, banca activ a creditat sectorul retail, dar pentru sectorul corporativ a avut o abordare mai conservativă. Drept urmare, portofoliul de credite a crescut în medie cu 1% şi a constituit 875,77 mil. lei

VALOAREA SI STRUCTURA PORTOFOLIULUI DE CREDITE, MIL.LEI

2016 684 (78%) [ 3 H a P 876 mil.lei

2015 733(85%) 43 56 34J 866 mil.lei

1 Credite clienţilor din sectorul corporativ u Credite de consum u Alte credite fl Credite Ipotecare

Pe fundalul schimbarii ritm urilor de creştere economică de la 0,4 % în anul 2015 până la 4,1% în 2016, şi al măsurilor întreprinse de BNM în cadrul politicii monetar-creditare, precum şi al politicii Băncii de diversificare a portofoliului, portofoliul creditelor retail s-a m ajorat cu 44%, iar volumul creditelor corporative a scăzut cu 6,8%. Potrivit totalurilor anului 2016, cota creditelor acordate persoanelor fizice a crescut considerabil în portofoliul de credite total, datorită reducerii cotei de credite acordate segmentului corporativ.

Situaţia nefavorabilă care se menţine în economie şi-a găsit reflectare în creşterea creditelor expirate, fapt care a contribuit, la rândul său, la creşterea defalcărilor Băncii spre rezervele de depreciere a portofoliului de credite. În anul 2016, raportul dintre rezervele calculate conform standardelor prudentiale şi portofoliul total a crescut de la 13,32% în anul 2015 până la 16,99%, în principal, datorită segmentului corporativ al portofoliului. Astfel, fondul prudenţial de risc raportat la portofoliul de credite al segmentului retail s-a redus cu 7,15%, până la 6,95%. Totodată, comporativ cu portofoliul persoanelor juridice, acesta este la un nivel acceptabil. Calitatea portofoliului corporativ de îm prum uturi acordate s-a înrăutăţit de la 14,4% în anul 2015 până la 19,82% în 2016.

70

ANALIZA BILANŢULUI BĂNCII CONSOLIDAT/

VALORILE MOBILIARE

În anul 2016, plasamentele Băncii în acest segment de active, având în vedere profitabilitatea înaltă şi riscul admisibil, au crescut în medie de 1,8 ori şi au constituit 22,3% din active (538 mil. lei). Portofoliul de valori mobiliare al Băncii, ca şi plasamentele pe term en scurt în instrum entele BNM, au fost utilizate nu numai pentru gestionarea lichidităţii, dar şi, în principal, pentru sporirea veniturilor din dobânzi, datorită ratelor înalte ale BNM în cadrul măsurilor realizate de politică monetar-creditară.

OBLIGAŢIUNI

În structura angajamentelor Băncii predomină mijloacele persoanelor fizice şi ale clienţilor corporativi, a căror valoare totală la finele anului 2016 era de 1,663 mlrd. lei sau 88,7% din totalul angajamentelor. Pe parcursul anului, Banca nu a recurs la îm prum uturi interbancare.

Modificare, Modificare,Indicatori, mil.lei 2016 2015 . . n/mil.lei %

Mijloacele băncilor 0.0 0 0.0 0.00Mijloacele clienţilor segmentului de retail 1038.4 990.6 47.8 4.82Mijloacele clienţilor segmentului corporativ 624.7 534.3 90.4 16.92Mijloacele obţinute pe dimensiunea organismelorinternaţionale 177.1 186.5 -9.4 -5.04Alte obligaţiuni 33.8 32.0 1.8 5.66TOTAL 1874.0 1743.4 130.6 7.49

MIJLOACELE CLIENŢILOR

Volumul mijloacelor atrase ale clienţilor în anul 2016 s-a m ajorat cu 9% (fără a lua în calcul reevaluarea valutară). Volumul mijloacelor clienţilor corporativi a crescut cu 17% şi a atins 625 mil. lei, iar cota acestora în structura angajamentelor Băncii a constituit 33%, majorându-se cu 2 p.p. Volumul mijloacelor persoanelor fizice în anul 2016 a crescut cu 4,8%. Cota mijloacelor persoanelor fizice în totalul angajamentelor Băncii constituie 55%, în descreştere cu 2 p.p. faţă de sfârşitul anului 2015.

71

ANALIZA BILANŢULUI BĂNCII CONSOLIDAT/

STRUCTURA ANGAJAMENTELOR FAŢĂ DE CLIENŢI

I

02

segmentul corporate

segmentul de retail

1 663 mil.lei

segmentul corporate 30% 1 524 mil.lei

02segmentul de retail 7%

55%

58%

u conturi curente H depozite la termen

RATA DE CONCENTRARE, %

29.42%

12.41% 12.04%

Top-10 Credite acordate clienţiilor ( după deducerea rezervelor la fondul de risc)

Top-10 Mijloacele clienţilor

12016 ■ 2015

72

ANALIZA BILANŢULUI BĂNCII CONSOLIDAT/

CAPITALUL ACŢIONAR

Pe parcursul anului 2016, mijloacele proprii ale Băncii au crescut cu 12 % - până la 541 mil. lei. Creşterea s-a datorat profitului obţinut în anul 2016.

Indicatori, mil. lei

Capitalul social

Capitalul de rezervă prevăzut de legislaţie

Rezerva din reevaluarea mijloacelor fixe

Rezerva prudenţială

Profit nedistribuit

Total capital propriu

Modificare, Modificare,mil.lei %

100

10

16

137

278

541

100

10

16

124

233

483

0

0

0

13

45

58

0

0

0

10

20

12

Creşterea valorii rezervei prudenţiale a fost determ inată de defalcările suplimentare legate de înrăutăţirea clasificării unei părţi din activele băncii potrivit Standardelor Naţionale.

Pe parcursul anului 2016, nu au fost cazuri de răscum părare de către Bancă a cotelor şi acţiunilor proprii.

SUFICIENŢA DE CAPITAL, %

2014 2015 2016

CNT, mil.lei Suficienţa capitalului, % (scala din drepata)

73

PIERDERI CONSOLIDATE

ANALIZA RAPORTULUI CU PRIVIRE LA PROFIT SI/

Analiza raportului cu privire la profit şi pierderi consolidate

TENDINŢE GENERALE

Profitul net al Băncii a constituit 68,6 mil. lei, în creştere cu 13% faţă de profitul net pentru 12 luni ale anului 2015 (60,7 mil. lei).

Veniturile brute ale Băncii în anul 2016 au crescut cu 1,3 mil.lei - până la 295,4 mil. lei, care s-au constituit prin majorarea veniturilor din dobânzi cu 16% sau cu 25,5 mil. lei (datorită creşterii veniturilor din plasamentele în certificatele BNM şi în VMS), şi reducerea veniturilor neaferente dobânzilor cu 18% sau cu 24 mil. lei, în principal, datorită diminuării veniturilor aferente operaţiunilor valutare (schimbarea conjuncturii pieţei).

Cheltuielile brute au crescut, în anul 2016, cu 10 mil.lei şi au constituit 200,2 mil. lei. Toate componentele au crescut. Astfel, creşterea cheltuielilor aferente dobânzilor a fost de 4% sau 3 mil. lei şi a cheltuielilor neaferente dobânzilor (cu excepţia cheltuielilor cu deprecierea activelor şi a cheltuielilor cu impozitul pe beneficiu) cu 6,4% sau cu 7,3 mil. lei.

Cheltuielile cu deprecierea activelor au constituit 20,2 mil. lei, mai puţin cu 62% faţă de anul 2015.

VENITURILE AFERENTE DOBÂNZILOR

În anul 2016, veniturile aferente dobânzilor ale Băncii b 2016 au constituit 185,2 mil. lei, fiind în creştere cu 16% în raport cu indicatorul respectiv din anul 2015. Creşterea principală a veniturilor aferente dobânzilor s-a datorat, în primul rând, creşterii veniturilor aferente valorilor mobiliare. Totodată, rata de profitabilitate pe anul 2016 la aceste active cu lichiditate înaltă nu s-a modificat semnificativ, dar datorită majorării de aproape două ori a volumului plasamentelor, Banca a încasat suplimentar 30 mil. lei în raport cu indicatorul de la sfârşitul anului 2015.

mil. lei 2016 2015

Valoarea Veniturimedie pe aferente

an dobânzilor

Profitabilitatea medie, %

Valoarea medie pe

an

Venituriaferente

dobânzilor

Profitabilitate a medie, %

Credite 857.3 99.26 11.58 974.4 110.7 11.36

Valori mobiliare 408.7 59.23 14.49 229.1 29.8 13.01

Mijloace la bănci 552.0 25.27 4.58 624.7 19.1 3.06

Din tabelul expus mai sus se observă că în anul 2016 profitabilitatea creditelor a crescut cu 0,22 p.p., iar cea a plasamentelor la bănci - cu 1,52 p.p. Veniturile aferente dobânzilor din plasamentele la bănci au sporit de la 19,1 mil. lei până la 25,27 mil. lei, datorită profitabilităţii înalte a plasamentelor de rezerve obligatorii în cadrul măsurilor de politică monetară a BNM. Profitabilitatea VMS şi a certificatelor BNM comparativ cu anul 2015 a crescut în 2016 cu 1,49 p.p.

74

PIERDERI CONSOLIDATE

ANALIZA RAPORTULUI CU PRIVIRE LA PROFIT SI/

CHELTUIELILE AFERENTE DOBÂNZILOR

Factorii principali, care au influenţat dinamica cheltuielilor aferente dobânzilor ale Băncii în anul 2016 au fost excedentul de lichiditate în sistemul bancar şi politica monetară a BNM.

mil. lei 2016 2015

Valoarea medie pe an

Cheltuieliaferente

dobânzilor

Costulmediu,

%

Valoarea medie pe an

Cheltuieliaferente

dobânzilor

Costul mediu, %

Depozitele persoanelor fizice 964.0 65.7 6.82 949.1 60.4 6.36Depozitele persoanelor juridice 139.6 5.20 3.72 114.4 5.5 4.81

Alte împrumuturi 174.8 7.30 4.18 198.5 6.6 3.32

Mijloacele persoanelor fizice rămân a fi componenta principala în structura angajamentelor. Scăderea ratei de bază a BNM, pe to t parcursul anului a influenţat şi costul atragerii mijloacelor clienţilor în monedă naţională. Ca rezultat, în anul 2016, costul mediu al atragerii mijloacelor persoanelor fizice s-a modificat nesemnificativ (cu 0,45 p.p.) - până la 6,82%.

Costul mijloacelor corporative atrase s-a redus cu 1.1 p.p., în principal, datorită diminuării ratei la aceste resurse.

Pentru creditarea clienţilor corporativi, Banca a recurs de asemenea la fonduri atrase din mijloacele organizaţiilor internaţionale (Alte împrum uturi - Directoratul Băncii Mondiale). În pofida scăderii volumului mediu al mijloacelor atrase - de la 198,5 până la 174,8 mil. lei, cheltuielile aferente dobânzilor la acest articol au sporit de la 6,6 până la 7,3 mil. lei, datorită creşterii componentei în lei.

PROFITUL NET AFERENT DOBÂNZILOR

În anul 2016, profitul net aferent dobânzilor al Băncii a constituit 106,92 mil. lei, depăşind cu 26,8% indicatorul analogic al anului 2015. Marja procentuală netă în anul 2016 a constituit 6,31 %.

FACTORII CARE AU INFLUENŢAT MARJA PROCENTUALĂ NETĂ ÎN ANUL 2016

MARJA pe anul 2015 5.08%Profitabilitatea creditelor 0.22%

Profitabilitatea VMS/certificatelor BNM 1.49%Profitabilitatea mijloacelor din bănci 1.52%Structura activelor generatoare de dobînda -2.65%Costul mijloacelor persoanelor juridice -1.10%Costul mijloacelor persoanelor fizice 0.45%

MARJA pe anul 2016 6.31%

75

PIERDERI CONSOLIDATE

ANALIZA RAPORTULUI CU PRIVIRE LA PROFIT SI/

MARJA PROCENTUALĂ NETĂ ÎN PERIOADA ANILOR 2013-2016, %

14.00

12.00

10.00

8.00

6.00

4.00

2.00

0.00 1— I— 1— I— 1— I— 1— I— 1— I— 1— I— 1— I— 1— I— 1— I— 1— I— 1— I— 1— I— 1— I— 1— I— 1— I— 1— I— II.2013 III.2013 I.2014 III.2014 I.2015 III.2015 I.2016 III.2016

Profitabilitatea creditelor costul depozitelor ■Marja operaţională

VENITURI SI CHELTUIELI AFERENTE COMISIOANELOR

Garanţii bancare

Modif., % Modif., lei

1 054.76 1 461.74 -27.84 -406.98Servicii de decontări si de casă 27 925.73 25 595.13 9.11 2 330.60Operaţiuni cu carduri bancare 5 047.52 3 607.86 39.90 1 439.66Sisteme de transferuri banesti 12 456.48 10 097.40 23.36 2 359.08Altele 3 617.77 1 909.09 89.50 1 708.68Cheltuieli aferente comisioanelor 8 893.00 7 052.70 26.09 1 840.30Venituri nete aferente comisioanelor 41 209.26 35 618.52 15.70 5 590.74

lei

În anul 2016, venitul net aferent comisioanelor al Băncii a crescut cu 15,70% - până la 41,2 mil. lei, datorându-se, în principal, sporirii veniturilor încasate din sistemele de transferuri de bani, din serviciile de decontări şi de casă, din operaţiunile cu carduri, precum şi veniturilor aferente altor contracte. În acelaşi timp, s-au m ajorat şi cheltuielile suportate pentru deservirea conturilor corespondente din băncile corespondente (fapt legat de tendinţa politicii monetare privind rata de refinanţare negativă în ţările Uniunii Europene), precum şi pentru deservirea tranzacţiilor cu carduri. Pe parcursul anului, veniturile aferente transferurilor persoanelor fizice au crescut cu 2,3 mil. lei sau cu 23%. Motivele principale sunt majorarea transferurilor de bani de peste hotare, în echivalent în lei, în favoarea persoanelor fizice. În pofida concurenţei crescânde în acest segment al pieţei din partea altor instituţii financiare, banca a reuşit să revadă înţelegerile contractuale în favoarea majorării tarifelor în cadrul unor sisteme, precum şi să-şi menţină cota de piaţă la nivelul de la sfârşitul anului 2015. Veniturile la alte contracte s-au m ajorat datorită creşterii veniturilor din încasare, celor aferente serviciilor bankassurance, la contractele cu CNAS.

76

PIERDERI CONSOLIDATE

ANALIZA RAPORTULUI CU PRIVIRE LA PROFIT SI/

REZULTATELE FINANCIAE DIN OPERAŢIUNILE CU VALORI MOBILIARE

mii.lei 2016 2015 Modif. mii.lei

Portofoliul de valori mobiliare 538 026 271953 266 073Venitul din operaţiuni cu valori mobiliare 59 229 29 797 29432

Venitul din operaţiuni cu valori mobiliare, reflectat în raportul cu privire la profit şi pierderi, în anul 2016, a constituit 59,2 mil. lei, în creştere cu 29 mil. lei faţă de indicatorul anului 2015. Motivul principal al sporirii veniturilor din operaţiuni în anul 2016 a fost: plasamentele suplimentare în acest segment al activelor şi ratele de profit înalte ale certificatelor BNM şi VMS.

VENITUL DIN OPERAŢIUNI CU VALUTĂ STRĂINĂ

În schimbul şocului valutar şi al volatilităţii valutare înalte din anul 2015, în principal, datorită stabilizării cursurilor valutare ale multor ţări, în particular, al rublei ruseşti, precum şi urm are a politicii monetare promovate de BNM în anii 2015 şi 2016 (intervenţii pe piaţa valutară, majorarea ratei de bază şi a normei de rezerve obligatorii în lei), s-a reuşit diminuarea aşteptărilor de devalorizare din partea populaţiei şi stabilizarea cursului monedei naţionale. Piaţa valutară a ţării în anul 2016 s-a caracterizat printr-o volatilitate scăzută, astfel, veniturile sistemului bancar la acest capitol s-au diminuat semnificativ comparativ cu finele anului 2015.

Venitul net aferent operaţiunilor de schimb valutar în anul 2016 a constituit 50,3 mil. lei, fiind cu aproape 28% mai mic decât indicatorul anului 2015. Volumul total al operaţiunilor de schimb valutar a însum at 9,3 mlrd. lei, în creştere cu 46% comparativ cu anul 2015, inclusiv: la clienţii retail volumul total de operaţiuni a sporit cu 36,6%, iar numărul s-a m ajorat cu 22% şi a constituit 1,121 mil. operaţiuni; la clienţii corporativi volumul a fost de 6,4 mlrd. lei, cu aproape 48% mai mare decât în anul 2015. Cota băncii pe piaţa serviciilor de schimb valutar s-a majorat, creşterea la persoanele fizice a constituit 1,42 p.p şi a atins 7,47% din volumul de piaţă, la persoanele juridice cota băncii a constituit 6,2%.

77

PIERDERI CONSOLIDATE

ANALIZA RAPORTULUI CU PRIVIRE LA PROFIT SI/

CHELTUIELI OPERAŢIONALE

Modif.mii.lei 2016 2015 mii.lei Modif. %Cheltuieli pentru remunerarea muncii 48 473 40 149 8 325 20.7Cheltuieli asigurarea socială 19 838 15 471 4 367 28.2Cheltuieli aferente amortizării mijloacelor fixe 4 666 4 410 256 5.8Cheltuieli de reparaţie şi întreţinere a mijloacelor fixe 5 196 4 424 772 17.4Cheltuieli administrative 5 441 4 768 672 14.1Cheltuieli cu arenda 3 696 3 250 446 13.7Impozite şi taxe (cu excepţia impozitului pe venit) 462 480 -18 -3.8Cheltuieli din ieşirea activelor 8 039 20 630 -12 592 -61.0Cheltuieli pentru publicitate 3 745 1 775 1 970 111.0Cheltuieli de telecomunicaţii 2 480 2 244 236 10.5Alte cheltuieli 11 101 10 035 1 066 10.6TOTAL cheltuieli operaHionale 113137 107 637 5 500 5.1

Cheltuielile operaţionale ale Băncii în anul 2016 au crescut cu 5,1% şi au constituit 113,1 mil. lei. Cea mai mare creştere a fost înregistrată la cheltuielile cu personalul, plăţi sociale şi alte plăţi (creşterea totală a constituit 12,7 mil. lei), fapt legat de indexarea salariului în raport cu rata inflaţiei/creşterea numărului personalului datorită deschiderii unor noi subdiviziuni, linii de business, şi creşterea proporţională a defalcărilor sociale cuvenite, creşterea cheltuielilor legate de programul de stimulare m aterială a personalului conform performanţelor, precum şi de creşterea cheltuielilor pentru formarea rezervelor privind concediile nefolosite ale colaboratorilor. Cheltuielile din ieşirea activelor s-au redus considerabil. Această descreştere, de aproape 2,5 ori, a fost determ inată de influenţa vânzărilor de active transmise băncii în proprietate în schimbul rambursării creditelor în anul 2015. Creşterea de 2 ori a cheltuielilor de publicitate comparativ cu anul precedent a avut drept scop ridicarea gradului de vizibilitate mediatică a băncii în calitate de brand, promovarea băncii la capitolul activizarea creditării retail, a businessului cu comisioane al băncii.

78

BUSINESSUL CORPORATIV

Businessul corporativ

Segmentul corporativ rămâne a fi partea principală a businessului Băncii, clienţii corporativi deţin o cotă de 78% în portofoliul de credite şi de 38% în depozitele clienţilor. Banca elaborează activ produse noi, în tendinţa de a le oferi clienţilor din această categorie toate serviciile necesare şi de a le menţine loialitatea.

CREDITAREA CLIENŢILOR CORPORATIVI

În anul 2016, cota băncii pe piaţa creditării corporative a constituit 2,41 %, în pofida nivelului înalt de concurenţă pe acest segment pe parcursul anului cota a crescut cu 0,11 p.p. Înăsprirea concurenţei a fost condiţionată de scăderea cererii pentru credite din partea companiilor pe fundalul crizei economice şi politicii BNM.

PROFITABILITATEA PORTOFOLIULUI DE CREDITE

În anul 2016, cererea pentru credite a fost la un nivel scăzut, în pofida dinamicii de descreştere a ratelor dobânzilor la creditele acordate în lei. Modificarea profitabilităţii creditelor în segmentul corporativ în anul 2016 de asemenea s-a conformat trendului de reducere a dobânzilor. În aceste condiţii, profitabilitatea reală a creditelor în anul 2016 a fost mai mică decât în 2015. Venitul încasat în anul curent la creditele pentru segmentul corporativ a însum at 66,4 mil. lei, fiind cu 23% mai mic decât rezultatul anului precedent.

79

BUSINESSUL CORPORATIV

STRUCTURA PORTOFOLIULUI DE CREDITE CORPORATIV, MIL.LEI

Credite acordate băncilor

Alte credite acordate

Credite acordate industriei energetice

Credite acordate în domeniul transportului, telecomunicaţiilor şi dezvoltării reţelei

Credite acordate persoanelor fizice care practică activitate

Credite acordate industriei productive

Credite acordate în domeniul construcţiilor

Credite acordate industriei alimentare

Credite acordate mediului financiar nebancar

Credite acordate în domeniul prestării serviciilor

Credite acordate agriculturii

Credite acordate comerţului

■ 2016 ■ 2015

CALITATEA PORTOFOLIULUI DE CREDITE

Înrăutăţirea situaţiei din economie, instabilitatea sectorului financiar, cererea în scădere a populaţiei pentru m ărfuri/produse, au avut un impact negativ asupra mediului de afaceri. Ca urmare, riscurile de creditare au crescut, datoria expirată s-a majorat, calitatea portofoliului s-a înrăutăţit. Astfel, cota creditelor neperformante în portofoliu s-a ridicat de la 18% în anul 2015 până la 21,75%.

ATRAGEREA MIJLOACELOR CLIENŢILOR CORPORATIVI

Continuând politica de diversificare a mijloacelor atrase ale clienţilor, în anul 2016, soldul mijloacelor clienţilor corporativi a crescut cu 17% şi a constituit 625 mil. lei. Ca rezultat, cota Energbank pe piaţa de atragere a mijloacelor clienţilor corporativi a constituit 3,68 %.

80

BUSINESSUL CORPORATIV

VALOAREA SI STRUCTURA MIJLOACELOR CLIENŢILOR CORPORATIVI (MIL. LEI)

2016 529 ^ | 96 ţ 625

2015 451 ~ 84 f 534

2014 373 H 85 458

■ conturi curente ■ depozite la termen

Această creştere a fost asigurată atât de depozitele la termen, cât şi de mijloacele din conturile curente, fapt care atestă atragerea în deservire a unor clienţi noi.

COTA SEGMENTULUI CORPORATIV ÎN PORTOFOLIUL DE DEPOZITE, %

2015

2016

Strategia băncii, care are drept scop atragerea mijloacelor clienţilor corporativi, se explică într-o m ăsură considerabilă prin tendinţa de a încasa un venit suplimentar, plasând aceste resurse în valori mobiliare cu lichiditate şi cu profitabilitate înaltă (tendinţa anilor 2015 -2016 pe fundalul politicii monetare anticriză a BNM), totodată, depozitele corporative reprezintă sursa cea mai ieftină de formare a fondurilor, decât cele cu amănuntul.

81

BUSINESSUL CORPORATIV

NUMĂRUL DE CLIENŢI - UTILIZATORI DE| INTERNET-BANKING ( P E R S . ) ^ ^ ^ ^ H

I

Dezvoltarea serviciilor prestate clienţilor corporativi pe bază de comisioane are drept scop îm bunătăţirea calităţii deservirii în cadrul băncii şi reducerea cheltuielilor. Aceasta se efectuează, inclusiv, cu scopul reducerii cotei operaţiunilor cu consum de muncă sporit, bazate pe un circuit documentar pe suport de hârtie, precum şi pentru transferul operaţiunilor standard în canale de deservire la distanţă.

STRUCTURA TRANZACŢIILOR PE CANALE (%)

2014 2015 2016

■ tranzacţii prin suport de hîrtie

■ tranzacţii efectuate prin intermediul canalelor electronice de deservire la distanţa

DESERVIREA LA DISTANŢA

1771

13291186

2014 2015 2016

82

BUSINESSUL CORPORATIV

Datorită acestor eforturi, în anul 2016 s-a atestat o creştere a numărului de utilizatori ai serviciului Internet-banking, cu 25 %. Cota tranzacţiilor pe suport de hârtie s-a diminuat de la 61,1% la 58,2%.

83

BUSINESSUL RETAIL

BUSINESSUL RETAIL

În pofida situaţiei economice tot mai nefavorabile, realizând strategia de dezvoltare a componentei retail, portofoliul de credite retail al băncii a crescut până la 192,3 mil. lei. Pe de altă parte, anul 2016 a fost m arcat de ieftinirea bazei de resurse a băncii, inclusiv datorită micsoarii costurilor depozitelor în lei ale persoanelor fizice, în timp ce în 2015 costul depozitelor s-a m ajorat odată cu rata de bază în creştere (politica monetara a BNM).

Acest an a devenit pentru Bancă o perioadă de creştere a volumelor şi de îm bunătăţire a calităţii serviciilor de decontări şi de casă pentru clienţii retail. O serie de măsuri au fost direcţionate spre elaborarea canalelor noi de deservire la distanţă / produse noi; s-au consolidat poziţiile Băncii pe piaţa cardurilor de plată, inclusiv, datorită participării active la proiectul de emitere a cardurilor sociale.

ÎN PORTOFOLIUL DE CREDITE, % ÎN PORTOFOLIUL DE DEPOZITE, %

2015

2016

CREDITAREA

În anul 2016, volumul creditării retail a crescut cu 44%. Cotele fiecărui segment de asemenea s-au modificat. În ansamblu, portofoliul de credite retail a sporit de la 133,2 mil. lei până la 192,3 mil. lei.

Venitul încasat în anul curent la creditele pentru segmentul retail s-a estimat la 32,9 mil. lei, în creştere cu 36% faţă de rezultatul anului precedent.

2016

2015

84

BUSINESSUL RETAIL

VALOAREA SI STRUCTURA PORTOFOLIULUI DE CREDITE CU AMĂNUNTUL (MIL.LEI)

CREDITELE DE CONSUM

În anul 2016, articolul principal al creşterii portofoliului de credite retail l-au constituit creditele de consum, al căror total la finele anului a fost de 71 mil. lei, mai m ult cu 65% decât indicatorul anului precedent.

CÂRDURILE DE CREDIT, IPOTECA

Volumul datoriei de îm prum ut la alte credite, între care şi cardurile de credit, a crescut cu 50%. Volumul creditelor ipotecare a sporit cu peste 11% comparativ cu anul precedent, această creştere a fost una reală, având în vedere faptul că segmentul de ipotecă este exprimat în lei în portofoliul retail.

CALITATEA PORTOFOLIULUI DE CREDITE

Una dintre priorităţile majore ale Băncii, pe lângă accelerarea creşterii portofoliului de credite retail şi sporirea cotei pe piaţa creditară, este m enţinerea calităţii portofoliului persoanelor fizice, care în anul 2016 a fost de 6,95%. Totodată, scăderea acestui indicator în perioada anilor 2015-2016 a constituit numai 0,2 p.p. Banca continuă să acorde o atenţie sporită calităţii portofoliului de credite în cadrul managementului de riscuri.Din momentul activizării creditării persoanelor fizice, Banca a îm bunătăţit continuu mecanismele de evaluare a capacităţii de credit a beneficiarilor de îm prum uturi şi aprobării solicitărilor de credite. Implementarea şi realizarea tehnologiei noi s-a efectuat pe 2 direcţii:

85

BUSINESSUL RETAIL

• Elaborarea unor modele noi de evaluare a capacităţii de credit şi realizarea practică a acestora, crearea micului comitet de credite pentru accelerarea procesului de analiză a solicitărilor de credite

• Automatizarea procesului de schimb de informaţii între filiale şi oficiul central.

MIJLOACELE PERSOANELOR FIZICE

În virtutea excedentului de lichiditate din anul 2016, concurenţa pentru resurse de formare a fondurilor a fost mai mică decât în 2015, ca rezultat costul depozitelor retail în monedă naţională de asemenea a scăzut pe fundalul descreşterii ratei de bază a BNM.

Controlul costului formării de fonduri, al marjei procentuale rămâne în continuare una dintre priorităţile esenţiale ale Băncii. Scopul este de a reduce la minim impactul conjuncturii pieţei asupra indicatorilor de rentabilitate. Dar din cauza reducerii creditării corporative, s-au creat condiţii pentru plasamente suplimentare în valori mobiliare cu profitabilitate înaltă cu scopul majorării marjei procentuale nete. Din aceasta a rezultat creşterea cu 5% a volumului de mijloace retail atrase comparativ cu anul precedent.

VALOAREA SI STRUCTURA MIJLOACELOR CLIENŢILOR DIN SEGMENTUL RETAIL (MIL.LEI)

2016

2015

2014

■ conturi curente ■ depozite la termen

86

BUSINESSUL RETAIL

DESERVIREA LA DISTANŢĂ

NUMĂRUL DE CLIENŢI - UTILIZATORI AI SERVICIULUI INTERNET-BANKING (PERS.)

540

z22 / l l

2014 2015 2016

Dezvoltarea serviciilor prestate clienţilor corporativi pe bază de comisioane are ca scop îm bunătăţirea calităţii deservirii în cadrul băncii şi reducerea cheltuielilor. Aceasta se efectuează, inclusiv, cu scopul reducerii cotei operaţiunilor cu consum de muncă sporit, bazate pe un circuit documentar pe suport de hârtie, precum şi pentru transferul operaţiunilor standard în canale de deservire la distanţă.

SERVICII PRESTATE DE BANCĂ PE BAZĂ DE COMISIOANE

Un rezultat al sporirii volumului serviciilor prestate pe bază de comisioane pentru segmentul retail a fost creşterea numărului de operaţiuni efectuate, totodată, creşterea numărului de operaţiuni a fost însoţită de sporirea cotei operaţiunilor prin virament. Banca a implementat un produs nou pentru piaţa transferurilor, ale cărei venituri au fost m ereu o componentă im portantă a veniturilor din comisioane, şi anume trecerea mijloacelor din transfer în contul cardului personal al clientului prin IBanking.

NUMĂRUL DE CARDURI BANCARE ACTIVE (BUC.)

22,367

2014 2015 2016

În anul 2016, Banca a dezvoltat activ baza de clienţi pentru produsul nou-implementat Internet Banking, dar şi a emis 2 592 de carduri bancare în cadrul proiectului social al CNAS. În final, intensificarea activităţii clienţilor cardurilor, precum şi creşterea numărului acestora au devenit factorul im portant în creşterea veniturilor din comisioanele aferente cardurilor de plată cu 40% faţă de anul 2015.

87

MANAGEMENT CORPORATIV

MANAGEMENT CORPORATIV

Sistemul de management al riscurilor al Băncii este bazat pe politica aprobată de Consiliul Băncii. Totodată, procesul de management include mai multe etape:

• Identificarea riscului şi evaluarea importanţei acestuia, în vederea depistării riscurilor cu impact asupra activităţii Băncii

• Formarea sistemului de management al riscurilor cu scopul distribuirii funcţiilor factorilor responsabili, ale subdiviziunilor şi organelor colegiale ale Băncii

• Planificarea nivelului de expunere la riscuri

• Stabilirea limitelor pentru riscuri

• Managementul de risc.

Măsurile efectuate în cadrul realizării sistemului de management al riscurilor:

• Au fost identificate şi atribuite clasele de riscuri: riscul de credit, riscul de ţară, riscul de lichiditate, riscul operaţional etc.

• S-a efectuat testarea la stres, inclusiv pentru prognozarea indicatorilor băncii

• Au fost aprobate limitele la anumite riscuri.

GUVERNANTA CORPORATIVA

Banca în activitatea sa se conduce de Codul de guvernanta corporativa, aprobat de acţionari. Codul declară respectarea necondiţionată a prevederilor legislaţiei şi aplicarea normelor de conduită în afaceri comune pentru toţi actorii comunităţii de afaceri. O prioritate a guvernantei corporative a Băncii este respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale acţionarilor şi clienţilor, transparenţa informaţiilor, asigurarea unei activităţi eficiente, menţinerea stabilităţii financiare şi a profitabilităţii. Codul poate fi accesat pe site-ul Băncii din reţeaua Internet pe adresa www.energbank.md

În cadrul Băncii există trei organe principale de guvernanta corporativa: Adunarea generală a acţionarilor, Consiliul Băncii şi Comitetul de Conducere.

• Adunarea generală a acţionarilor este organul de conducere suprem. Aceasta adoptă decizii în chestiunile fundamentale, aferente activităţii Băncii, precum modificarea Statutului Băncii, emiterea de acţiuni noi, renovarea componenţei Consiliului, aprobarea auditorilor externi, repartizarea profitului etc. Comisia de cenzori, subordonată Adunării generale, supraveghează activitatea economico-financiară a Băncii.

• Consiliul Băncii exercită funcţii de supraveghere şi defineşte strategia Băncii. Secţia de audit acordă sprijin Consiliului în exercitarea supravegherii activităţii de elaborare a rapoartelor financiare, asigurare a calităţii înalte a managementului corporativ şi a eficienţei controlului corporativ. Comitetul de Administrare a Activelor şi Pasivelor, Comitetul de Credite şi secţia de gaj

88

MANAGEMENT CORPORATIV

contribuie la m enţinerea eficienţei diferitelor direcţii ale activităţii operative a băncii. Consiliul are ca sarcini prioritare determ inarea strategiei de dezvoltare a Băncii şi a direcţiilor de activitate a acesteia, asigurarea realizării şi protecţiei drepturilor acţionarilor, examinarea şi aprobarea planurilor de afaceri, controlul asupra activităţii Comitetului de Conducere al Băncii.

• Comitetul de Conducere este responsabil pentru controlul operativ al activităţii băncii, este organul executiv colegial al Băncii, care administrează activitatea curentă a Băncii. Comitetul de Conducere asigură respectarea principilor de bază ale managementului corporativ şi promovarea politicilor aprobate de Adunarea generală a acţionarilor şi de Consiliul Băncii în conformitate cu prevederile actelor normative interne.

Drepturile, obligaţiunile, domeniile de responsabilitate şi regulamentul de activitate a Adunării generale a acţionarilor, a Consiliului Băncii şi Comitetului de Conducere, precum şi a Comitetelor constituite pe lângă Consiliu, sunt reglementate prin actele normative interne corespunzătoare. Componenţa numerică, structura, obligaţiunile şi modul de funcţionare a organelor de conducere sunt determ inate de Statutul Băncii, Regulamentul Consiliului, al Comitetului de Conducere, Codul de Guvernanta Corporativa.

Componenţa Comitetului de Conducere al Băncii este plasată pe pagina oficială www.energbank.md şi include:

Vasilachi Iu.V. - Preşedintele Consiliului de Administraţie

Cuşnir P.S. - Vicepreşedintele Consiliului de Administraţie

Slobodean S.V. - Contabil-şef

Şaghin P.B. - şeful Departamentului Tehnologii Informaţionale

Teslev VV. - şeful Departamentului Trezorerie

Componenţa Consiliului Băncii include:

Tonciuc V. - Preşedintele Consiliului Băncii

Usatîi V - membru al Consiliului Băncii

Pop M. - membru al Consiliului Băncii

Cecetova N. - membru al Consiliului Băncii

Maximenco G. - m em bru al Consiliului Băncii

Covanji N. - membru al Consiliului Băncii

CONTROLUL INTERN

Sistemul de control intern al Băncii reprezintă un complex de măsuri, regulamente, proceduri şi instrucţiuni care au ca scop controlul sistematic şi continuu al administrării corecte şi eficiente a Băncii în conformitate cu legislaţia în vigoare, cu interesele clienţilor şi ale acţionarilor, pe baza unor informaţii veridice, complete şi operative. La bancă a fost elaborat un sistem de prerogative, potrivit cărora

89

MANAGEMENT CORPORATIV

responsabilitatea de autorizare şi aprobare a tranzacţiilor şi operaţiunilor este repartizată între organele de conducere, comitete, subdiviziuni şi angajaţi potrivit procedurilor aprobate. Toate tranzacţiile şi operaţiunile se planifică şi se efectuează conform prevederilor actelor normative ale BNM, regulamentelor interne, reglementărilor şi instrucţiunilor băncii.

De asemenea, la Bancă există un sistem de control intern al respectării şi executării de către angajaţii băncii a Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, potrivit căruia la Bancă a fost implementată şi funcţionează politica şi procedurile interne de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, care perm it identificarea şi prevenirea la timp a operaţiunilor bancare dubioase, asigurarea implementării unui sistem informativ adecvat şi perfecţionarea continuă a acestuia, studierea cazurilor de încălcare a Legislaţiei în vigoare şi a actelor normative interne, precum şi adoptarea deciziilor de sancţionare a celor vinovaţi.

Anexa nr. 1DECLARAŢIA CU PRIVIRE LA GUVERNANŢA CORPORATIVĂ „Conformare sau justificare”

Ned/o Intrebare Da Nu

Dacă NU,

atunci JUSTIFICARE

1 Dispune B.C. «ENERGBANK" S.A. de o pagină web proprie? Indicaţi denumirea acesteia. DA

2

B.C. «ENERGBANK" S.A. a elaborat Codul de guvernanţă corporativă care descrie principiile de guvernanţă corporativă, inclusiv modificările la acesta?

DA

3

Codul de guvernanţă corporativă este plasat pe pagina web proprie a B.C. «ENERGBANK" S.A., cu indicarea datei la care a fost operată ultima modificare?

DA

4

În Codul de guvernanţă corporativă sunt definite funcţiile, competenţele şi atribuţiile consiliului, organului executiv şi comisiei de cenzori a B.C. «ENERGBANK" S.A.?

DA

5

Raportul anual al conducerii (organului executiv) prevede un capitol dedicat guvernanţei corporative în care sunt descrise toate evenimentele relevante, legate de guvernanţa corporativă, înregistrate în perioada de gestiune?

DA

6

B.C. «ENERGBANK" S.A. asigură tratamentul echitabil al tuturor acţionarilor, inclusiv minoritari şi străini, deţinători de acţiuni ordinare şi/sau preferenţiale?

DA

7

B.C. «ENERGBANK" S.A. a elaborat, a propus şi a aprobat procedurile pentru convocarea şi desfăşurarea ordonată şi eficientă a lucrărilor adunării generale a acţionarilor, fără a prejudicia însă dreptul oricărui acţionar de a­şi exprima liber opinia asupra chestiunilor aflate în dezbatere?

DA

8

B.C. «ENERGBANK" S.A. publică pe pagina web proprie informaţii cu privire la următoarele aspecte privind guvernanţa corporativă:

DA

1) informaţii generale cu privire la B.C. «ENERGBANK" S.A. - date istorice, genurile DA

90

MANAGEMENT CORPORATIV

de activitate, datele de înregistrare, etc.;

2) raportul B.C. «ENERGBANK" S.A. cu privire la respectarea principiilor de guvernanţă corporativă şi a prevederilor legislaţiei;

DA

3) statutul B.C. «ENERGBANK" SA; DA4) regulamentele B.C. «ENERGBANK" S.A., regulamentele consiliului B.C. «ENERGBANK" S.A., organului executiv şi comisiei de cenzori, precum şi politica de remunerare a membrilor organelor de conducere, de asemenea reglementarea procedurii privind convocarea şi desfăşurarea adunării generale a acţionarilor, în cazul în care astfel de procedură a fost adoptată;

NUSe acordă actele normative în modul stabilit de adunarea generală a acţionarilor.

5) situaţii financiare şi rapoarte anuale ale B.C. «ENERGBANK" S.A.; DA

6) informaţii privind auditul intern (comisia de cenzori) şi auditul extern al B.C. «ENERGBANK" S.A.;

DA

7) informaţii cu privire la organul executiv, membrii consiliului B.C. «ENERGBANK" S.A. şi membrii comisiei de cenzori (pentru fiecare membru separat). Se indică experienţa de lucru, funcţiile deţinute, studiile, informaţii cu privire la numărul de acţiuni deţinute, cît şi menţiunea privind independenţa acestora;

DA

8) acţionarii care deţin cel puţin 5% din acţiunile B.C. «ENERGBANK" S.A., cît şi informaţiile privind modificările operate în lista acţionarilor;

DA

9) orice alte informaţii care trebuie dezvăluite public de societate, în conformitate cu legea, de exemplu informaţii cu privire la tranzacţiile de proporţii, orice evenimente importante, comunicate de presă ale societăţii, informaţii arhivate cu privire la rapoartele societăţii pentru perioadele precedente;10) Declaratia de guvernanta corporativa. DA

9

Acţionarul poate utiliza notificări electronice cu privire la convocarea adunării generale a acţionarilor (dacă există o astfel de preferinţă)?

NUModalitatea acordării informaţiei este determinată de Adunarea Generala a Actionarilor al Băncii

10

B.C. «ENERGBANK" S.A. publică pe pagina web proprie (într-o secţiune separată) informaţii privind adunările generale ale acţionarilor:

DA

1) decizia de convocare a adunării generale a acţionarilor? DA

2) proiectele de decizii care urmează să fie examinate (materialele/ documentele aferente ordinii de zi), precum şi orice alte informaţii referitoare la subiectele ordinii de zi?

NUModalitatea acordării informaţiei este determinată de Adunarea Generala a Actionarilor al Băncii

3) hotaririle adoptate si rezultatul votului? DA

11 Există în cadrul B.C. «ENERGBANK" S.A. funcţia de secretar corporativ? NU Nu este prevăzut de Statutul

91

MANAGEMENT CORPORATIV

12Există în cadrul B.C. «ENERGBANK" S.A. un departament/ persoană specializat(ă) dedicat(ă) relaţiei cu investitorii?

DA

13Consiliul se întruneşte cel puţin o dată pe trimestru pentru monitorizarea desfăşurării activităţii B.C. «ENERGBANK" S.A.?

DA

14Toate tranzacţiile cu persoane interesate sunt dezvăluite prin intermediul paginii web a B.C. «ENERGBANK" S.A.?

DA

15

Consiliul B.C. «ENERGBANK" S.A./ organul executiv a adoptat o procedură în scopul identificării şi soluţionării adecvate a situaţiilor de conflict de interese?

DA

16

Persoana interesată respectă prevederile legale şi prevederile Codului de guvernanţă corporativă referitor la tranzacţiile cu conflict de interese?

DA

17Structura consiliului B.C. «ENERGBANK" S.A. asigură un număr suficient de membri independenţi?

DA

18Alegerea membrilor consiliului B.C. «ENERGBANK" S.A. are la bază o procedură transparentă (criterii obiective privind calificarea profesională etc.)?

DA

19 Există un Comitet de remunerare în cadrul B.C. «ENERGBANK" S.A.? NU În proces de elaborare

20Politica de remunerare a B.C. «ENERGBANK" S.A. este aprobată de adunarea generală a acţionarilor?

DA

21Politica de remunerare a B.C. «ENERGBANK" S.A. este prezentată în Statutul/ Regulamentul intern şi/sau în Codul de guvernanţă corporativă?

DA în Codul de guvernanţă corporativă

22B.C. «ENERGBANK" S.A. publică pe pagina web proprie informaţiile în limba rusă şi/sau engleză?

DA

23 Exista in cadrul B.C. «ENERGBANK" S.A. un Comitet de audit? NU În proces de elaborare

24

B.C. «ENERGBANK" S.A., a căror instrumente financiare sunt admise spre tranzacţionare pe piaţa reglementată, prezintă pieţei reglementate Declaraţia sa cu privire la conformarea sau neconformarea cu prevederile Codului de guvernanţă corporativă?

DA

92

RESPONSABILITATE SOCIALĂ CORPORATIVĂ

RESPONSABILITATE SOCIALĂ CORPORATIVĂ

BC „ENERGBANK” SA realizează un număr im portant de programe sociale în domeniul responsabilităţii sociale corporative. Printre acestea se num ără şi programe care au drept scop popularizarea tradiţiilor naţionale şi dezvoltarea artei, precum şi activităţi de educaţie pentru copii şi tineret.

TRADIŢIILE SI ARTA NAŢIONALĂ

Fiind sponsorul general al unui eveniment marcant — Noaptea Muzeelor 2016 - BC „ENERGBANK” SA le-a oferit cetăţenilor posibilitatea de a vizita gratuit Muzeul Naţional de Arte Plastice.

Fiind adeptul dezvoltării tradiţiilor naţionale, Banca a participat activ la expoziţii ale meşterilor populari, la care au fost prezentate unele dintre cele mai frumoase obiecte din patrimoniul naţional. BC „ENERGBANK” SA a sponsorizat cu premii financiare mulţi m aeştri ai meşteşugurilor populare.

EDUCAŢIA

BC „ENERGBANK” SA a participat timp îndelungat la ridicarea nivelului de studii al populaţiei ţării, în special, în rândul tinerilor şi al copiilor. Astfel, pe parcursul mai multor ani, colaboratorii Băncii în cadrul campaniei de Educaţie Financiare ţin seminare la instituţiile de învăţământ general şi invită grupuri de elevi pentru a efectua excursii în filialele sale. Totodată, Banca susţine financiar publicarea unor lucrări de învăţământ general ale unor academicieni moldoveni (Vronschih M.).

COPIII

Realizarea programelor sociale a devenit o parte indispensabilă din activitatea cotidiană a Băncii, în cadrul căreia în fiecare an se acordă ajutor Casei de copii cu dizabilităţi din Hânceşti, care este o instituţie de interes naţional.

În fiecare an, la 1 iunie, de Ziua Internaţională a Copiilor, la fiecare filială a BC „ENERGBANK” SA se organizează câte un mic spectacol pentru copiii din ţară şi sunt bucuraţi cu surprize şi cadouri dulci.

SPORTUL

Timp de aproape zece ani, Banca susţine tradiţia de organizare anuală a Spartachiadelor pentru colaboratorii băncii, dedicate Zilei Lucrătorului Bancar. Pe întinderile forestiere din preajma malurilor Nistrului, angajaţii băncii îşi fortifică spiritul de echipă şi sănătatea fizică.

Banca încurajează activ iniţiativele sportive ale colaboratorilor săi. Echipele sportive ale colaboratorilor Băncii „FC ENERGBANK” la fotbal ocupă cu regularitate locuri de frunte la competiţiile inter-corporative şi turneele interbancare.

Banca consideră că businessul trebuie să-şi asume benevol angajamente suplimentare de îm bunătăţire a calităţii vieţii colaboratorilor şi a membrii familiilor lor, să acorde ajutorul maxim posibil celor nevoiaşi, fiind un m em bru cu drepturi depline al societăţii şi îm părtăşind principiile de responsabilitate socială.

93

PERSONALUL

PERSONALUL

În anul 2016, atenţia principală a directiei Resurse Umane a Băncii a fost orientată spre organizarea unei susţineri eficiente al proceselor de business existente.

Structura personalului Băncii se prezintă astfel: 69.5% femei şi 30,5% bărbaţi.

65,4 % au studii superioare, 14,4% - studii medii de specialitate, 20,2% - studii medii

În anul 2016, obiectivele principale ale blocului Resurse Umane în cadrul organizării businessului au fost:

• m enţinerea personalului principal;

• coordonarea activităţilor de administrare a personalului şi eficientizare a procesului decizional;

• însoţirea eficientă cu personal a proceselor de business curente.

În anul 2016, Banca a continuat activitatea de perfecţionare a procesului de administrare a personalului, de motivare materială a personalului în conformitate cu prevederile legislaţiei.

În cadrul băncii au fost actualizate abordările pentru organizarea sistemului de retribuire a muncii, în vederea asigurării conformităţii acestuia cu caracterul şi proporţiile operaţiunilor realizate, rezultatul activităţii, nivelul şi combinarea riscurilor asumate.

Formarea culturii de administrare şi dezvoltarea competenţelor managerilor reprezintă una dintre direcţiile cheie în activitatea blocului Resurse Umane al Băncii. Toate programele de dezvoltare a personalului, aprobate la bancă, au ca obiective majore extinderea şi aprofundarea cunoştinţelor managementului despre abordările şi principiile de administrare a personalului în cadrul Băncii; instruirea în domeniul abilităţilor şi cunoştinţelor cheie, necesare pentru un management eficient şi pentru formarea „temeliei” dezvoltării manageriale ulterioare. Dezvoltarea abilităţilor de afaceri ale colaboratorilor reprezintă, în mod tradiţional, o prioritate în activitatea cu angajaţii. În anul 2016, a cunoscut o dezvoltare continuă programul de perfecţionare profesională a colaboratorilor, la care au participat, pe parcursul perioadei de referinţă, peste 20 de m anageri/conducători ai Băncii.

În cadrul proceselor de instruire, în anul 2016, la Bancă a continuat activitatea de instruire a colaboratorilor reţelei de filiale cu tema „Interacţiune eficientă” cu scopul sporirii eficienţei personale şi a tendinţei de colaborare, îmbunătăţirii abilităţilor de comunicare. Pe parcursul anului, în Bancă au fost organizate15 training-uri privind interacţiunea eficientă, la instruire au participat peste 200 de colaboratori din diferite blocuri funcţionale.

Cu scopul dezvoltării abilităţilor colaboratorilor Băncii, au fost desfăşurate opt training-uri cu prezenţă. O direcţie prioritară în anul 2016 pentru blocul Resurse Umane a fost activitatea de dezvoltare a abilităţilor de vânzare. În cadrul acestei activităţi au avut loc training-uri pe segmentele: „Service pentru clienţi”, „Cross-vânzări”, „Vânzări active”, „Vânzări de produse de card”

În situaţia de piaţă curentă, una dintre direcţiile prioritare ale activităţii blocului Resurse Umane este instruirea la distanţă a personalului, care permite reducerea considerabilă a cheltuielilor de instruire şi asigurarea accesului larg al colaboratorilor la resursele educaţionale.

În prezent, în cadrul băncii funcţionează un program de atragere a studenţilor şi absolvenţilor instituţiilor de învăţământ superior pentru efectuarea practicii şi a stagiilor, se efectuează selectarea studenţilor pentru subdiviziunile Băncii conform rezultatelor interviului.

94

PERSONALUL

Obiectivele principale în activitatea cu personalul pentru anul 2017 sunt:

• eficientizarea echipei manageriale, capabile să atingă scopurile strategice;

• actualizarea sistemului de motivare a personalului, ţinând cont de scopurile şi strategia băncii.

95

MANAGEMENTUL RISCURILOR

MANAGEMENTUL RISCURILOR

Managementul riscurilor în cadrul băncii este integrat totalmente cu procesul de adoptare a deciziilor administrative şi se realizează în mod centralizat. Secţia managementul riscurilor exercită funcţia metodologică, analitică, de control şi de rapoarte în domeniul managementului riscurilor, agregă informaţiile despre fiecare tip de risc financiar şi deţine date actuale privind profilul de risc al băncii. Periodic, dar nu mai rar decât o dată în lună, Secţia informează Comitetul de Administrare a Activelor şi Pasivelor / Consiliul de Administraţie al Băncii despre expunerea la principalele tipuri de risc în adoptarea deciziilor operative. Periodic, dar nu mai rar decât de trei ori pe lună, procesele-verbale ale şedinţelor Comitetului de Administrare a Activelor şi Pasivelor ajung pe agenda Consiliului Băncii pentru a fi examinate. Consiliul Băncii stabileşte strategia de management al riscurilor, exercită supravegherea asupra executării acestei strategii şi aprobă regulamente, politici şi planuri de m anagement al riscurilor.

Scopul principal al managementului riscurilor în cadrul băncii constă în executarea cerinţelor de prudenţă ale Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi luarea în calcul echilibrată a intereselor tuturor actorilor interesaţi (stakeholder-ilor) (clienţilor, contragenţilor, acţionarilor, regulatorului), a tât la moment, cât şi în perspectiva de term en lung.

Responsabilitatea pentru managementul riscurilor stabileşte un model de protecţie cu trei nivele. Primul nivel de protecţie cuprinde subdiviziunile ale căror activitate este legată direct de apariţia riscului. Al doilea nivel de protecţie efectuează evaluarea independentă a riscului, supravegherea şi analiza critică a primului nivel de protecţie (Secţia managementul riscurilor). Al treilea nivel de protecţie reprezintă subdiviziunea de audit intern care analizează eficienţa şi corectitudinea proceselor principale de management al riscurilor.

Baza normativă a managementului riscurilor este legislaţia în vigoare a Republicii Moldova, regul amentele şi recomandările Băncii Naţionale a Moldovei, precum şi actele normative interne. În afară de aceasta, la determ inarea metodologiei de management al riscurilor, banca se conduce de cele mai bune practici mondiale, aplicând preponderent prescripţiile actuale ale Băncii Centrale Europene şi ale Comitetului de Supraveghere Bancară Basel (Basel III).

Prescripţiile Basel III au fost puse la baza noii legislaţii bancare a Republicii Moldova, care se aşteaptă să intre în vigoare de la începutul anului 2018. Tocmai aceasta şi determină vectorul principal de dezvoltare a managementului riscurilor în cadrul băncii. Deja pe parcursul anului 2016, banca a realizat mai mulşi paşi importanţi pentru a-şi adapta procesele interne la prescripţiile Basel III. Aceşti paşi au constat, în primul rând, în instruirea personalului, studierea legislaţiei noi şi identificarea necesităţilor (umane, tehnice şi financiare) pentru tranziţia la legislaţia nouă.

RISCUL DE CREDITRiscul de credit este cel mai semnificativ pentru întregul sistem bancar. Banca înţelege riscul de credit ca pe o probabilitate potenţială ca beneficiarii de împrum uturi / contragenţii să nu îşi onoreze la timp sau nu în totalitate angajamentele faţă de bancă. Organul principal care administrează riscul de credit este Comitetul de Credite al băncii. Pentru a adopta decizii, următoarele subdiviziuni structurale furnizează informaţii Comitetului de Credite: Departamentul Creditare, Departamentul Juridic, Direcţia Gajuri, secţia credite neperformante. În caz de necesitate (de exemplu, gradul de expunere) la procesul de management al riscului de credit participă Consiliul de Administraţie al Băncii şi Consiliul Băncii.

96

MANAGEMENTUL RISCURILOR

Purtătorii principali ai riscului de credit al băncii sunt persoanele juridice mari, segmentul retail, Guvernul Republicii Moldova, băncile de peste hotare, la care sunt deschise conturi corespondente.

Metodele principale de reducere a riscului de credit sunt:

• analiza minuţioasă a activităţii clienţilor / contragenţilor (atât la momentul adoptării decizii de expunere la risc, cât şi pe toată durata ciclului de viaţă al expunerii );

• acceptarea garanţilor pentru asigurarea expunerii (mandat, gajul de bunuri mobiliare şi imobiliare, am anetarea mijloacelor băneşti etc.);

• lucrul activ cu creditele neperformante cu aplicarea diferitelor metode de reducere a riscului de credit;

• diversificarea portofoliului de credite şi identificarea segmentelor cele mai favorabile pentru creditare (pe baza informaţiilor interne şi a statisticii, şi având în calitate de călăuză situaţia din sectorul bancar în ansamblu şi tendinţele indicatorilor macroeconomici).

RISCUL DE PIAŢĂ

Influenţa potenţială negativă a riscului de piaţă constă în impactul modificărilor conjuncturii pieţei şi a condiţiilor macroeconomice. Principalele riscuri de piaţă pentru bancă sunt riscul valutar şi riscul de dobândă. Riscul valutar este legat de modificarea cursurilor monedelor străine la poziţiile valutare deschise. Departamentul Trezorerie este responsabil pentru managementul operativ al riscului valutar. Banca este expusă riscului dobânzilor în virtutea unei eventuale modificări nefavorabile a ratelor dobânzilor la active, pasive şi instrumentele extrabilanţiere. Managementul riscului de dobândă este efectuat de Comitetul de Administrare a Activelor şi Pasivelor pe baza informaţiilor furnizate de Departamentul Marketing şi Investiţii şi Departamentul Trezorerie.

RISCUL OPERAŢIONALBanca înţelege sub riscul operaţional eventualitatea unor pierderi ca urm are a caracterului inadecvat sau al perturbărilor în procesele interne, impactului factorului uman, a perturbărilor şi erorilor în sisteme, precum şi al influenţei mediului exterior. Secţia managementul riscurilor agregă informaţiile disponibile despre incidentele de risc operaţional şi prezintă, cu periodicitatea stabilită, un raport Comitetului de Administrare a Activelor şi Pasivelor. Pe baza unei analize, Comitetul aprobă planul de activităţi pentru minimizarea probabilităţii / impactului riscurilor operaţionale.

RISCUL DE LICHIDITATE

Riscul de lichiditate este definit de bancă ca imposibilitatea de achitare la timp a plăţilor aferente obligaţiunilor sale. Un astfel de risc poate să apară în urna unor active şi angajament financiare neechilibrate, dar şi în cazul în care se impune onorarea imediată şi simultană a tuturor angajamentelor sale. Comitetul de Administrare a Activelor şi Pasivelor este informat lunar despre starea lichidităţii pe term en scurt şi pe term en lung, despre echilibrarea activelor şi angajamentelor din punctul de vedere al termenelor. Departamentul Trezorerie este responsabil pentru monitorizarea zilnică a poziţiilor de lichiditate.

97

MANAGEMENTUL RISCURILOR

RISCUL DE ŢARĂ

Banca înţelege sub riscul de ţară riscul de apariţie a pierderilor ca rezultat al neonorării (neonorării la timp) a obligaţiunilor de către contragenţi aflaţi peste hotare, din cauza unor condiţii economice sau politice. Cota principală a activelor şi angajamentelor băncii ţine de clienţii şi contragenţii locali. Riscul de ţară apare în legătură cu necesitatea economică de a achita plăţi clienţilor de peste hotare şi de a colabora cu sistemele de transferuri de bani. Principalele surse de informaţii pentru managementul riscului de ţară sunt datele agenţiilor de rating mondiale mari şi publicaţiile din sursele mass-media. Aceste informaţii sunt monitorizate de către Secţia managementul riscurilor nu mai rar decât o dată în lună.

RISCUL JURIDIC

În desfăşurarea activităţii sale, banca se conduce în strictă conformitate cu cerinţele legislaţiei în vigoare şi cu actele normative supuse legii, precum şi respectă prevederile contractelor încheiate. Respectarea prevederilor actelor normative şi ale contractelor încheiate este asigurată prin funcţionarea sistemului organelor de control intern, din care face parte Secţia securitate economică, Serviciul conformitate juridică, Direcţia Monitorizarea Tranzacţiilor, Secţia managementul riscurilor.

98