RAPORTUL INVESTIGAȚIEI PRIVIND SECTORUL SĂRII …...prevederea cuprinsă la art. 23 din Legea minelor, prin care companiile străine care derulează activități miniere în România

RAPORTUL INVESTIGAȚIEI PRIVIND

SECTORUL SĂRII PENTRU DESZĂPEZIRE

Raportul investigației privind sectorul sării pentru deszăpezire

i

Cuprins RAPORTUL INVESTIGAȚIEI PRIVIND SECTORUL SĂRII PENTRU DESZĂPEZIRE ...........................................

1. Abrevieri ...................................................................................................................................... 1

2. Sumar executiv ............................................................................................................................ 1

3. Aspecte procedurale ................................................................................................................... 6

4. Introducere ................................................................................................................................. 7

5. Exploatarea sării în România ....................................................................................................... 9

5.1. Cadrul legislativ ................................................................................................................... 9

5.2. Tehnologii utilizate – avantaje și dezavantaje .................................................................. 17

5.2.1. Sarea gemă .................................................................................................................... 17

5.2.2. Sarea în soluție .............................................................................................................. 18

5.2.3. Sarea de mare ............................................................................................................... 19

5.3. Structura exploatării ......................................................................................................... 19

5.4. Societatea Națională a Sării S.A. (Salrom) ......................................................................... 23

5.4.1. Prezentarea generală a societății .................................................................................. 23

5.4.2. Activitatea de comercializare a sării ............................................................................. 25

5.4.3. Exportul de sare ............................................................................................................ 27

5.4.4. Analiza eficienței exportului de sare în raport cu eficiența livrărilor pe piața internă . 30

6. Importul de sare ........................................................................................................................ 31

7. Organizarea activității de deszăpezire a drumurilor publice .................................................... 33

7.1. Reglementarea activității de deszăpezire a drumurilor publice ....................................... 33

7.1.1. Autoritățile responsabile și modul de organizare al deszăpezirii drumurilor publice .. 33

7.1.2. Materialele folosite în activitatea de deszăpezire ........................................................ 35

7.2. Prezentarea entităților responsabile pentru desfășurarea activității de deszăpezire ...... 36

7.2.1. Compania Națională de Investiţii Rutiere (CNAIR) ........................................................ 36

7.2.2. Autoritățile publice locale (UAT-uri contractante) ....................................................... 38

7.2.3. Alte entități ................................................................................................................... 38

7.3. Achiziția de sare pentru deszăpezire ................................................................................ 38

7.4. Relația dintre prețul și cantitatea comercializată de sare pentru deszăpezire ................ 44

8. Elemente de definire a pieței relevante ................................................................................... 46

8.1. Piața relevantă a produsului ............................................................................................. 47

8.2. Piața relevantă geografică ................................................................................................ 52

9. Concluzii și recomandări .......................................................................................................... 56


ii

Listă de tabele, grafice și figuri

Tabelul nr. 1 Evoluția redevențelor miniere pentru sare ...................................................................................... 12

Tabelul nr. 2 Licențe pentru activități miniere pentru produsul sare ................................................................... 19

Tabelul nr. 3 Sucursalele SNS ................................................................................................................................ 23

Tabelul nr. 4 Principalii indicatori economico-financiari ai SNS ............................................................................ 24

Tabelul nr. 5 Comparație între diverse livrări realizate de SNS pe piața internă și la export ............................... 29

Tabelul nr. 6 Cantitatea de sare importată în perioada 2014-2017 ..................................................................... 31

Tabelul nr. 7 Proporțiile de utilizare a materialelor de deszăpezire în funcție de temperatura la nivelul

carosabilului .......................................................................................................................................................... 35

Tabelul nr. 8 Cantitățile de sare pentru deszăpezire și prețurile contractate de către CNAIR în perioada

2014 – 2017, precum și volumul livrărilor efective ............................................................................................... 40

Tabelul nr. 9 Ponderea vânzărilor diverselor varietăți de sare pentru deszăpezire, în funcție de granulație,

mod de ambalare și clauză de livrare.................................................................................................................... 45

Tabelul nr. 10 Valorile anuale ale coeficientului de corelație liniară dintre volumul vânzărilor de sare

pentru deszăpezire și preț ..................................................................................................................................... 46

Tabelul nr. 11 Prezentarea caracteristicilor diferitelor tipuri de sare .................................................................. 48

Tabelul nr. 12 Ponderea cheltuielilor de transport în prețul final pentru diverse distanțe de transport ............ 53

Graficul nr. 1 Structura cifrei de afaceri a SNS în perioada 2014 – 2017 .............................................................. 26

Graficul nr. 2 Structura vânzărilor de sare ale SNS pe piața internă în perioada 2014-2017 ............................... 27

Graficul nr. 3 Structura exporturilor de sare pe țări de destinație, cantitativ, în perioada 2014 - 2017 ............. 27

Graficul nr. 4 Structura vânzărilor de sare ale SNS pe piața externă în perioada 2014-2017 .............................. 28

Graficul nr. 5 Structura vânzărilor de sare ale SNS, cantitativ și valoric, pe piața internă și la export, în

perioada 2014-2017 .............................................................................................................................................. 28

Graficul nr. 6 Comparația nivelurilor minime, maxime și medii ale marjelor comerciale (valori procentuale)

practicate de SNS pe piața internă și la export în perioada 2014-2017 ............................................................... 30

Graficul nr. 7 Structura importurilor de sare pe țări de proveniență, cantitativ, în perioada 2014-2017 ............ 31

Graficul nr. 8 Structura importurilor de sare în funcție de utilizare, cantitativ, cumulat în perioada 2014 -

2017....................................................................................................................................................................... 32

Graficul nr. 9 Raportul dintre producția internă de sare pentru deszăpezire și importul de sare pentru alte

destinații industriale, perioada 2014-2017 ........................................................................................................... 33

Graficul nr. 10 Structura vânzărilor SNS în România, în perioada 2014 – 2017, pe tipuri de achizitori ............... 39

Graficul nr. 11 Ponderea cheltuielilor cu achiziția sării în totalul costurilor din activitatea de iarnă

înregistrate de CNAIR în sezoanele de iarnă din perioada 2014-2018 ................................................................. 43

Graficul nr. 12 Distribuția perechilor preț-cantitate pentru sarea pentru deszăpezire vândută de SNS în

perioada 2014-2017 .............................................................................................................................................. 46

Graficul nr. 13 Distribuția numărului de clienți pe zone de achiziție, 2016 .......................................................... 54

Graficul nr. 14 Distribuția cantităților vândute pe zone de achiziție, 2016 .......................................................... 54

Figura nr. 1 Reprezentarea ariei geografice în care se regăsește majoritatea clienților fiecărei saline ............... 56


1

1. Abrevieri

SNS - Societatea Națională a Sării SA - ”Salrom”

CNAIR – Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere SA, sau predecesorul

acesteia, respectiv Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA

ANRM - Agenția Națională pentru Resurse Minerale

INS – Institutul Național de Statistică

IGPR – Inspectoratul General al Poliției Române

SEAP – Sistemul Electronic de Achiziții Publice

BRM – Bursa Română de Mărfuri

2. Sumar executiv

Investigația privind sectorul sării pentru deszăpezire a fost declanșată în scopul analizării în

detaliu a modului de funcționare a sectorului, precum și a eventualelor disfuncționalități

care ar putea împiedica manifestarea concurenței. Scopul investigației este de a formula

recomandări sau de a impune măsuri care să corecteze disfuncționalitățile constatate și să

contribuie la încurajarea concurenței și la funcționarea eficientă a sectorului.

Sarea este un produs care are multiple utilizări, fiind folosit pentru consumul uman, pentru

hrana animalelor, pentru dedurizarea apei, pentru industrie și pentru deszăpezire. Sarea

este cel mai folosit produs pentru deszăpezire, atât în România, cât și la nivel european.

Sarea este eficientă până la temperaturi de cel puțin -6oC, putând fi utilizată și până la

temperaturi de -15oC în combinație cu clorura de calciu. Pentru temperaturi exterioare mai

mici se folosesc alte produse, cel mai important dintre acestea fiind clorura de calciu.

Principalul act normativ care reglementează activitățile din sectorul exploatării sării este

Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și completările ulterioare (în continuare Legea

minelor). Potrivit acestui act normativ, activitățile miniere sunt prospecțiunea, explorarea și

exploatarea. Desfășurarea acestor activități este condiționată de obținerea de permise

neexclusive de prospectare, respectiv de licențe exclusive de explorare sau exploatare.

În acest moment, în România există 3 licențe valabile de explorare și 9 licențe valabile de

exploatare, precum și o licență de exploatare care nu este încă în vigoare. Toate cele 9

licențe de exploatare valabile sunt în posesia unei singure întreprinderi, respectiv SNS,

această situație de monopol de facto fiind o caracteristică importantă a sectorului sării.

Pe lângă licențele de exploatare deținute de SNS, există o licență de exploatare a sării,

deținută de societatea Diana Exploatări Miniere SRL, care însă nu este în vigoare în acest

moment întrucât Hotărârea de Guvern de aprobare a licenței nu a fost inițiată din anul 2009


2

și până în prezent. Mai mult, solicitarea realizată de către ANRM titularului licenței de a

furniza documentația necesară pentru inițierea Hotărârii de Guvern a fost transmisă în anul

2017, la aproximativ 8 ani de la semnarea contractului de concesiune.

Dat fiind faptul că această întârziere a aprobării prin Hotărâre de Guvern a licenței împiedică

posibilitatea manifestării concurenței pe piață, cu efectele sale benefice constând, în

special, în prețuri mai mici, Consiliul Concurenței recomandă ANRM să urgenteze

procedurile care să conducă la aprobarea licenței de exploatare prin Hotărâre de Guvern,

fapt ce poate crea condițiile de manifestare a concurenței în sector.

În ceea ce privește valabilitatea licențelor de exploatare, acestea sunt acordate, potrivit

prevederilor art. 20 alin (2) din Legea minelor, pentru o durată inițială de 20 de ani, cu

posibilitatea prelungirii, la solicitarea titularului, pentru perioade succesive de 5 ani.

Deși apreciem că este rațional din punct de vedere economic ca în sectorul minier, dată fiind

valoarea ridicată a investițiilor realizate pe parcursul perioadelor de prospectare, explorare

și demarare a exploatării, perioada de concesionare să fie suficient de lungă pentru a asigura

recuperarea acestor costuri și realizarea de profit, considerăm, totuși, că acest mecanism de

prelungire succesivă a licențelor, pe termen nedeterminat, are ca efect închiderea perpetuă

a accesului altor potențiali operatori la respectiva resursă.

În cazul sării, această prelungire perpetuă a licențelor, combinată cu deținerea de către SNS

a tuturor licențelor de exploatare a sării în vigoare, poate permanentiza monopolul de facto

al SNS în activitatea de exploatare a sării și pe piețele comercializării produselor de sare de

calitate redusă, cum este și cazul sării pentru deszăpezire.

Pentru remedierea acestei situații, Consiliul Concurenței recomandă modificarea

prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea minelor, fie prin specificarea unui număr maxim de

prelungiri care pot fi acordate de către autoritățile responsabile anterior unui nou concurs

de acordare de licențe, fie prin majorarea termenului de valabilitate al licenței de

exploatare, urmată de organizarea unui concurs public de oferte pentru exploatarea

respectivului perimetru.

În plus, pentru a evita menținerea situației de monopol în exploatarea sării și după

organizarea concursurilor de oferte pentru perimetrele de exploatare, recomandăm ANRM

să analizeze posibilitatea ca regulile de organizare a concursurilor de oferte să nu permită

unui singur operator să obțină licențe de exploatare care să acopere mai mult de 50% din

capacitatea totală de producție a salinelor aflate în exploatare.

O disfuncționalitate suplimentară a cadrului legal identificată este reprezentată de

prevederea cuprinsă la art. 23 din Legea minelor, prin care companiile străine care

derulează activități miniere în România sunt obligate să își înființeze, în termen de 90 de zile

de la intrarea în vigoare a licenței, o filială în România, pe care să o mențină în funcțiune pe

toată durata de valabilitate a licenței.


3

Această prevedere introduce o barieră administrativă inutilă în derularea activităților

miniere de către companiile străine, având în vedere că rațiunile fiscale nu pot fi considerate

justificări suficiente, întrucât existența unui sediu permanent din punct de vedere fiscal nu

este condiționată de înființarea unei filiale sau a unei sucursale.

În acest sens, Consiliul Concurenței recomandă abrogarea art. 23 din Legea minelor.

O barieră de natură financiară este cea instituită de prevederile art. 6 și 8 din Instrucțiunile

tehnice aprobate prin Ordinul comun al ANRM, Ministerului Mediului și Schimbărilor

Climatice și al Ministerului Economiei nr. 202/2881/2348 din 2013. Potrivit acestor

prevederi, garanțiile financiare în sumă mai mică de 4 milioane de lei trebuie constituite

exclusiv sub forma depozitului bancar obligație care, în opinia noastră, poate inhiba accesul

întreprinderilor mici și mijlocii la activități de exploatare minieră,

Având în vedere că garanțiile financiare de valori mai mari pot fi constituite prin forme

alternative de garantare, Consiliul Concurenței recomandă modificarea Instrucțiunilor

tehnice în sensul recunoașterii ca forme de constituire a garanției a scrisorii de garanție

bancară și a poliței de asigurare încheiate în favoarea titularului la un asigurator

recunoscut.

În plus, apreciem că prevederea conținută la alin (3) al art. 53 din Legea minelor, potrivit

căreia programul de monitorizare a factorilor de mediu post-închidere este finanțată de

către titularul licenței, cu excepția companiilor și societăților naționale miniere, pentru

acestea din urmă programul fiind finanțat de către ministerul de resort, induce o

discriminare între titularii de licență în funcție de forma de proprietate și de organizare și

sunt susceptibile a constitui ajutor de stat, în sensul dat de art. 107(1) din Tratatul de

Funcționare a Uniunii Europene.

Suplimentar, dată fiind prezența în legislația europeană a principiului ”poluatorul plătește”,

precum și faptul că prevederea legală analizată instituie o discriminare între întreprinderi în

funcție de natura capitalului și de forma de organizare juridică, considerăm că ar fi dificil de

obținut autorizarea din partea Comisiei Europene pentru astfel de măsuri de ajutor de stat.

În acest sens, Consiliul Concurenței recomandă reanalizarea textului legal și, eventual,

inițierea modificării acestuia în vederea punerii în acord cu prevederile legislației

comunitare în materie de ajutor de stat.

Din analiza ponderii diverselor tipuri de sare comercializate de SNS, rezultă că sarea pentru

deszăpezire reprezintă o componentă extrem de importantă, cu o pondere de 30-45% în

valoarea totală a vânzărilor de sare ale societății, cel mai important client fiind CNAIR.

Exporturile de sare pentru deszăpezire reprezintă circa [✂] din totalul vânzărilor de sare ale

SNS, principalele destinații fiind Ungaria, Slovacia, Bulgaria și Serbia. Prezența, pe aceste

piețe, a unor întreprinderi concurente face ca prețurile practicate de SNS pe piețele externe

să fie, în medie, cu [✂] mai mici decât cele practicate pe piața internă. De asemenea,


4

marjele comerciale practicate de SNS la export sunt semnificativ mai mici decât cele

practicate pe piața internă, fiind identificate și cazuri în care prețurile de vânzare la export

au fost inferioare costurilor totale antecalculate.

În ceea ce privește importurile, nu au fost identificate importuri de sare pentru deszăpezire,

iar datele colectate de INS nu cuprind o astfel de categorie. Cu toate acestea, chiar dacă am

presupune că valoarea totală a importurilor clasificate drept sare destinată altor utilizări

industriale ar reprezenta sare pentru deszăpezire, cota de piață a importurilor nu ar fi mai

mare de 3,5% în niciunul din anii analizați.

Cererea de sare pentru deszăpezire este reprezentată, în cea mai mare proporție, de

entitățile care au calitatea de administratori ai drumurilor publice, care au obligația de a

asigura circulația pe drumurile publice pe timp de iarnă, precum și de întreprinderile cărora

le-a fost încredințat acest serviciu. Astfel, CNAIR a generat, în perioada 2014-2017, peste

[✂] din vânzările de sare pentru deszăpezire ale SNS, iar autoritățile administrației publice

locale, direct sau prin întreprinderi înființate de aceste autorități, au generat circa [✂] din

vânzări.

Achizițiile efectuate de către CNAIR, autoritățile locale și întreprinderile publice sunt

guvernate de legislația privind achizițiile publice și se desfășoară prin licitații sau alte

proceduri competitive. În ceea ce privește achizițiile entităților private, acestea sunt

realizate pe baza procedurilor proprii de achiziție.

Livrările de sare pentru deszăpezire se caracterizează și prin faptul că sunt concentrate în

sezonul rece și în perioada imediat premergătoare acestuia, precum și prin necesitatea

asigurării livrării comenzilor în termen scurt după lansarea acestora, de regulă în termen de

48 de ore, chiar și 24 de ore, în special în perioadele în care se înregistrează temperaturi

scăzute și ninsori puternice. Aceste constrângeri generează dificultăți pentru furnizori din

perspectiva procesului de producție, având în vedere că este necesară suplimentarea

producției pe termen scurt, ceea ce implică necesitatea asigurării resurselor materiale și mai

ales umane (în special prin ore suplimentare).

În ceea ce privește modalitatea de derulare a procedurilor de achiziție a sării pentru

deszăpezire de către CNAIR, aceasta a fost modificată începând cu anul 2016, inclusiv ca

efect al intervenției Consiliului Concurenței, prin eliminarea referirilor la salina de

proveniență a sării pentru deszăpezire achiziționată. De asemenea, tot începând cu anul

2016, ca efect al intrării în vigoare a Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, procedurile

de achiziție organizate de CNAIR nu au mai putut fi organizate prin intermediul Bursei

Române de Mărfuri, cum a fost cazul până în anul 2015. Ca atare, CNAIR a organizat licitații

publice cu împărțirea cantităților de sare pentru deszăpezire achiziționate pe loturi,

cantitatea aferentă fiecărei direcții regionale constituind câte un lot.


5

Consiliul Concurenței apreciază că CNAIR ar putea organiza licitațiile de achiziție a sării

pentru deszăpezire mai din timp, cu utilizarea eficientă a capacității proprii de stocare. O

astfel de abordare ar putea permite și altor potențiali ofertanți, eventual externi, să se

organizeze și să participe la licitații. O astfel de situație ar putea permite CNAIR să

beneficieze de efectele concurenței, în special prin reducerea prețului, dat fiind caracterul

omogen al produsului sare pentru deszăpezire.

De asemenea, în situația în care livrările de sare cu caracter urgent nu reprezintă situații pur

excepționale, recomandăm CNAIR să stabilească graficele de livrare în așa fel încât să fie

evitate, pe cât posibil, livrările urgente, care sunt de natură a conduce la creșterea

costurilor.

Costurile cu sarea au, în cazul CNAIR, o pondere de peste [✂] în totalul costurilor aferente

serviciilor de deszăpezire, apariția concurenței pe piață, însoțită de potențiala reducere a

prețurilor practicate de ofertanți, putând avea un efect de reducere a costurilor de

deszăpezire, conducând, implicit, la creșterea eficienței utilizării fondurilor publice care

finanțează această activitate.

Referitor la relația dintre preț și cantitatea comercializată, în anii 2014, 2015 și 2017,

valoarea coeficientului de corelație liniară dintre cantitatea de sare pentru deszăpezire și

preț este moderată și negativă, ceea ce denotă că, în general, prețurile mai ridicate sunt

asociate cantităților mai reduse.

În ceea ce privește anul 2016, a fost înregistrată o valoare pozitivă și ridicată, care este

atipică și denotă o asociere a prețurilor mari cu cantități mari. Această situație se suprapune

cu organizarea de o manieră diferită a licitației de achiziție a sării pentru deszăpezire, ca

efect al intrării în vigoare a Legii 98/2016, precum și cu întârzierea procesului de achiziție ca

urmare a neprezentării niciunui ofertant la prima licitație organizată în cursul anului, acest

ultim aspect putând explica, de altfel, și cantitățile semnificativ mai reduse ale livrărilor din

anul 2016.

Deși în cadrul unei investigații sectoriale, autoritatea de concurență nu își propune, în mod

normal, să realizeze o definire a pieței, dat fiind că o astfel de definire este necesar a fi

realizată numai în cazul investigării unor practici anticoncurențiale sau în cazul analizării

unor concentrări economice, Consiliul Concurenței își poate propune să identifice anumite

elemente de definire a pieței relevante, fără ca aceste elemente să aducă atingere dreptului

Consiliului Concurenței de a realiza o definire diferită a pieței în cazul derulării unor

proceduri ulterioare.

În urma analizei efectuate, apreciem că sarea pentru deszăpezire nu poate fi substituită, nici

din perspectiva cererii, nici din perspectiva ofertei, de celelalte tipuri de sare și nici cu alte

produse utilizate pentru deszăpezire, cum ar fi clorura de calciu. De altfel, dată fiind

utilizarea clorurii de calciu atât în combinație cu sarea, cât și de sine stătătoare la


6

temperaturi inferioare limitei de eficiență a sării, apreciem că acest produs pare ar fi mai

degrabă complementar sării.

Sub aspectul dimensiunii geografice, având în vedere localizarea majorității clienților, din

perspectiva numărului și a cantităților livrate, apreciem că dimensiunea geografică a pieței

relevante ar putea fi definită sub forma unei arii circulare în jurul salinelor, cu o rază situată

în intervalul 0-200 km. Cu toate acestea, existența în România a unui singur producător, care

deține monopolul de facto al extracției sării și cvasi-monopolul în livrarea sării pentru

deszăpezire, precum și ponderea nesemnificativă a exporturilor și cvasi-inexistența

importurilor ar putea justifica, cel puțin până la momentul în care exploatarea de la Valea

Florilor va deveni operațională definirea pieței geografice relevante la nivelul întregii țări.

3. Aspecte procedurale

Industria sării din România este o industrie considerată strategică şi prezintă relevanţă din

perspectiva structurii sale, caracterizate prin monopol sau cvasi-monopol pe diferite

segmente. Din acest motiv, orice eveniment produs în această industrie are consecinţe

asupra altor domenii economice pentru care sarea este importantă, pentru unele dintre

acestea având un impact determinant (de ex. industria chimică, deszăpezirea drumurilor).

Având în vedere aceste considerente, Consiliul Concurenţei trebuie să fie permanent

informat cu privire la realităţile din economia naţională şi din această industrie, pentru o

analiză aprofundată a potenţialelor disfuncționalități ale pieţelor ce o compun, care să

permită autorităţii de concurenţă să intervină prompt în cazul constatării unor indicii privind

încălcarea Legii concurenţei nr. 21/1996, republicată, cu modificările și completările

ulterioare (denumită, în continuare, „Legea concurenţei”).

Urmare a acestor activități de informare asupra realităților din sector, Consiliul Concurenței

a derulat o analiză preliminară asupra sectorului sării, din care a reieșit existența unor

împrejurări care sugerează posibilitatea restrângerii sau denaturării concurenței pe piață,

respectiv:

existența unor bariere importante la intrarea pe piață;

un nivel foarte ridicat al gradului de concentrare;

un număr redus de firme active în domeniu;

lipsa unor concurenți rebeli;

stabilitatea în timp a cotelor de piață;

lipsa intrărilor semnificative pe piață;

omogenitatea ridicată a produsului;

elasticitate redusă a cererii în funcție de preț;

existența unor situații în care SNS a realizat livrări pe piața externă la prețuri

inferioare celor practicate pe piața internă, pentru produse similare și în aceleași

condiții de livrare.


7

Apreciind că este necesară analizarea în detaliu, din perspectivă legislativă și concurențială,

a aspectelor constatate, Direcția Industrie și Energie a întocmit o notă prin care a propus

demararea unei investigații privind sectorul sării pentru deszăpezire, notă care a fost

aprobată prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței din data de 09.02.2017. Ca urmare,

prin Ordinul Președintelui Concurenței nr. 87/20.02.2017 a fost declanșată investigația

privind sectorul sării pentru deszăpezire.

Scopul investigației sectoriale este de a face recomandări sau de a impune măsuri pentru

administraţia publică sau mediul privat, în vederea încurajării concurenţei şi obţinerii de

rezultate economice mai eficiente, în strânsă legătură cu interesul general şi cu beneficiul

consumatorilor, al mediului de afaceri şi al administraţiei publice. Astfel, în măsura în care

sunt identificate disfuncționalități care afectează procesul concurențial, Consiliul

Concurenței poate propune modificarea sau revizuirea reglementărilor, poate emite

clarificări sau atenționări către mediul de afaceri sau administrația publică, cu scopul de a

elimina barierele concurențiale și de a îmbunătăți eficiența economică a sectorului, sau

poate impune, prin decizie, măsurile necesare, adecvate și proporționale pentru remedierea

disfuncționalităților pieței.

În derularea investigației au fost solicitate documente, date și informații și au fost

organizate întâlniri cu reprezentanții SNS, CNAIR și ANRM. De asemenea, au fost solicitate și

primite documente, date și informații de la un număr de 30 de societăți comerciale și regii

autonome, precum și de la 12 autorități publice active în calitate de achizitori sau

comercianți de sare pentru deszăpezire.

4. Introducere

România deține rezerve foarte ridicate de sare, suficiente pentru acoperirea consumului

intern pentru câteva sute de ani, rezerve care plasează România printre primele nouă state

la nivel european. Zăcămintele aparțin, potrivit art. 136 alin (3) din Constituția României și

art. 1 din Legea minelor, patrimoniului public al statului. Administrarea resurselor de sare,

ca, de altfel, a tuturor resurselor miniere și a fondului geologic național, cade, potrivit

prevederilor Legii nr. 85/2003, în sarcina ANRM.

Exploatarea sării în România are o istorie foarte îndelungată, această activitate ocupând, în

decursul timpului, un loc important în economia statelor române. Sub aspectul metodelor

de exploatare, extracția sării a fost realizată, un timp îndelungat, pe cale uscată, prin

metode clasice de minerit, relativ târziu fiind demarată și exploatarea sării în soluţie, prin

evaporarea saramurii din izvoarele sărate.

În prezent, exploatarea sării în România este concesionată exclusiv către SNS, această

întreprindere fiind singura care deține, la acest moment, licențe de exploatare pentru

salinele: Slănic (Prahova), Ocna Dej (Cluj), Ocnele Mari (Vâlcea), Ocna Mureş (Alba), Târgu

Ocna (Bacău) și Praid (Harghita) și Cacica (Suceava).


8

Sarea are utilizări multiple, fiind folosită pentru consumul uman, pentru hrana animalelor,

pentru dedurizarea apei, pentru industrie (fiind o importantă materie primă utilizată în

industriile chimică1, a lacurilor și vopselelor, textilă etc.) și pentru deszăpezire.

Datorită proprietăților ei fizico-chimice, sarea se folosește pe scară largă pentru deszăpezire,

fiind, de altfel, cel mai utilizat agent de dezgheț, atât în Europa, cât și pe plan mondial, în

special datorită avantajelor ei față de materialele alternative, respectiv2:

- ușurința împrăștierii pe suprafața drumurilor;

- faptul că este cel mai puțin costisitor material cu această destinație;

- ușurința stocării și manipulării;

- faptul că nu este toxică, nici pentru piele, nici pentru haine.3

Sarea poate fi utilizată pentru deszăpezire în stare solidă, fie uscată, fie preumezită, sau în

stare lichidă (saramură), aceasta din urmă având o eficiență mai ridicată, dar necesitând

utilaje speciale de împrăștiere. În ceea ce privește momentul împrăștierii, sarea poate fi

împrăștiată preventiv, cu câteva ore înainte de declanșarea ninsorii sau de formare a

poleiului, pe baza prognozelor meteo, caz în care utilizarea este mai eficientă, atât din

perspectiva consumului de material, cât și din perspectiva asigurării fluenței traficului. În

cazul intervenției în timpul manifestării fenomenului meteo sarea poate fi mai puțin utilă, în

special în cazul manifestării viscolului, iar în unele cazuri chiar imposibilă, în cazul în care

drumurile nu sunt practicabile.

În interiorul Uniunii Europene, fiecare stat membru are propria abordare în ceea ce privește

deszăpezirea drumurilor, care depinde de factori locali cum ar fi: clima, structura rețelei de

drumuri, densitatea traficului și bugetul alocat, toate aceste abordări având însă același

scop, respectiv asigurarea fluenței și siguranței traficului rutier. Cel puțin până în acest

moment nu există politici, principii sau reguli comune de acțiune la nivel comunitar în ceea

ce privește deszăpezirea drumurilor publice.

În ceea ce privește consumul de sare pentru deszăpezire, acesta este influențat decisiv de

vreme, respectiv de temperatură și de manifestarea condițiilor meteorologice care necesită

utilizarea acestui material. Caracterul imprevizibil al vremii de la o iarnă la alta poate

conduce la variații foarte mari ale cantității de sare pentru deszăpezire utilizate anual. De

asemenea, apariția de fenomene meteo neprevăzute poate genera nevoia de aprovizionare

și utilizare a unor cantități importante de sare, ceea ce poate genera importante probleme

logistice.

1 Unde este utilizată pentru obținerea sodiului, clorului, acidului clorhidric, hidroxidului de sodiu, carbonatului

de sodiu etc. 2 Facem precizarea că prezentul raport nu își propune să stabilească ierarhii în ceea ce privește materialele

utilizate pentru deszăpezire și nici să recomande vreunul dintre acestea în dauna altora. 3 Nota SNS privind utilizarea diverselor materiale antiderapante pentru întreținerea drumurilor pe timpul iernii,

transmisă prin e-mail, înregistrat la Consiliul Concurenței sub nr. RG/5329/07.04.2016.


9

Rețeaua de drumuri a României cuprinde 86.099 km, din care 20,5% drumuri naționale și

autostrăzi, 40,8% drumuri județene și 38,7% drumuri comunale4, a căror întreținere, inclusiv

prin deszăpezire, cade în sarcina CNAIR, respectiv a autorităților județene, orășenești și

comunale, care pot derula direct activitatea de deszăpezire sau o pot subcontracta.

Materialul cel mai utilizat pentru deszăpezire în România este sarea în combinație cu nisipul,

în proporții diverse, în funcție, în principal, de temperatura exterioară înregistrată. Atunci

când temperatura exterioară scade sub limitele de folosire eficientă a sării, sunt folosite

diverse alte materiale, cum ar fi clorura de calciu5. În ultimii ani se manifestă tendința unor

municipalități de a folosi substanțe lichide alternative pentru a realiza deszăpezirea. De

asemenea, trebuie remarcat faptul că CNAIR a utilizat în iarna 2017-2018 sare pentru

deszăpezire fără a o mai amesteca cu nisip.

5. Exploatarea sării în România

5.1. Cadrul legislativ

Având în vedere caracterul de resursă minerală al sării produse în România, principalul act

normativ care reglementează activitățile de prospecțiune, explorare și exploatare a sării este

Legea minelor, fiind în special relevante articolele 13 – 20, ce formează Capitolul III:

Regimul de punere în valoare a resurselor minerale. Normele de aplicare ale Legii minelor au

fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1208/2003 (în continuare Normele). Un alt act

normativ relevant în sectorul sării din România este Hotărârea Guvernului nr. 767/1997

privind înfiinţarea Societăţii Naţionale a Sării - S.A.

Potrivit prevederilor Legii minelor, resursele minerale se valorifică prin activități miniere care

se concesionează unor persoane juridice, române sau străine, sau se dau în administrarea

instituțiilor publice. Actul juridic prin care se realizează concesionarea sau darea în

administrare este licența. Persoanele juridice străine care obțin concesionarea unor activități

miniere au obligația de a constitui și de a menține pe toată durata concesiunii o filială în

România.

Activitățile desfășurate în industria extractivă a resurselor minerale, inclusiv a sării, sunt:

1. Prospecțiunea, respectiv ”ansamblul de studii şi lucrări de suprafaţă care se realizează

pentru identificarea posibilităţilor existenţei unor acumulări de resurse minerale”,

activitate ce se realizează în baza unui permis de prospecțiune neexclusiv acordat de

ANRM, în baza unei solicitări scrise depuse de către întreprinderea ce dorește să

deruleze această activitate, pentru un perimetru definit prin coordonate topo-

geodezice. Permisul de prospecţiune se eliberează pentru o durată maximă de 3 ani, fără

drept de prelungire, iar titularii acestora au obligația de a efectua un volum de lucrări, de

4 Comunicatul de presă al INS nr. 100/25 aprilie 2018, disponibil la adresa de Internet

http://www.insse.ro/cms/ro/content/lungimea-c%C4%83ilor-de-transport-%C3%AEn-anul-2017. 5 Întrucât și clorura de sodiu (CaCl2) este o sare, facem precizarea că termenul ”sare” desemnează, în

conținutul prezentului raport, în mod exclusiv, clorura de sodiu (NaCl).


10

o valoare minimă, stabilită prin negocieri cu ANRM la eliberarea permisului, în funcție de

durata de valabilitate a permisului şi de suprafaţa perimetrului de prospecţiune.

Titularul permisului de prospecţiune are obligația de a plăti taxa anuală pentru

activitatea de prospecţiune6, precum și de a prezenta ANRM rapoarte semestriale şi

anuale privind lucrările executate, inclusiv valoarea acestora. În termen de 60 de zile de

la expirarea duratei pentru care a fost emis permisul de prospecţiune, titularul are

obligația de a prezenta un raport final cuprinzând metodele de investigare aplicate,

lucrările executate, valoarea acestora, precum şi rezultatele obţinute.

În situația în care, ca urmare a lucrărilor de prospecțiune executate, se organizează

concurs public de ofertă, pentru acordarea licenţei de explorare în cadrul perimetrului

respectiv, iar titularul permisului de prospecţiune participă la concurs, acesta beneficiază

de un punctaj suplimentar la evaluarea ofertei.

2. Explorarea, respectiv ”ansamblul de studii şi activităţi pentru identificarea zăcămintelor,

evaluarea cantitativă şi calitativă a acestora, precum şi determinarea condiţiilor tehnice

şi economice de valorificare”, activitate ce se realizează în baza unei licenţe de

explorare, care se acordă câştigătorului unui concurs public de ofertă, organizat de

ANRM în condiţiile Legii minelor, pentru resursele minerale stabilite prin ordin care se

publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Licenţa de explorare se acordă pentru o durată maximă de 5 ani, cu drept de prelungire

pentru încă cel mult 3 ani. Prelungirea se acordă în baza unei cereri depusă cu minim 90

de zile înaintea expirării perioadei de valabilitate a licenței de explorare. Aceasta intră în

vigoare la data publicării ordinului preşedintelui ANRM în Monitorul Oficial al României.

Titularul licenței are obligația de a achita taxa anuală pentru activitatea de explorare7,

precum și de a constitui o garanţie financiară pentru refacerea mediului, stabilită printr-

un proiect de refacere a mediului. De asemenea, titularul licenţei de explorare are

obligația de a prezenta ANRM rapoarte semestriale şi anuale privind activitatea

desfăşurată, inclusiv cheltuielile aferente, precum şi un raport final cuprinzând

metodologia aplicată, lucrările executate, cheltuielile aferente acestora şi rezultatele

obţinute, în termen de 60 de zile de la expirarea valabilității licenţei.

Titularul licenţei de explorare are dreptul de a obţine direct licenţa de exploatare pentru

oricare dintre resursele minerale descoperite, cu condiția solicitării acesteia în termen

de 90 de zile de la data transmiterii raportului final. În această situație, până la intrarea

în vigoare a licenței de exploatare, titularul licenței de explorare are dreptul să execute

lucrări de exploatare experimentală, de conservare şi de întreţinere a lucrărilor miniere

deja executate.

6 În valoare de 341 lei/km

2, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 350/2015 privind reactualizarea valorii taxelor

pentru activităţile miniere, prevăzute de Legea minelor. 7 În valoare de 1.367 lei/km

2, potrivit HG nr. 350/2015


11

3. Exploatarea, respectiv ”ansamblul de lucrări executate în subteran şi/sau la suprafaţă

pentru extragerea resurselor minerale, prelucrarea şi livrarea acestora în forme

specifice”, este o activitate ce se realizează în baza unei licențe exclusive de exploatare

acordată în următoarele condiții:

direct titularului licenței de explorare, în condițiile descrise anterior;

câștigătorului unui concurs public de ofertă, organizat de ANRM. Condițiile de

organizare și desfășurare a concursului de oferte, precum și criteriile de selectare

a ofertantului câștigător sunt stabilite prin Norme, prin derogare de la regimul

general al concesiunilor.

Condițiile efective ale licenței sunt stabilite, în ambele cazuri, prin negociere între

comisia desemnată prin ordin al președintelui ANRM și titularul licenței de explorare,

respectiv câștigătorul concursului de oferte.

Licenţa de exploatare intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României a

Hotărârii Guvernului de aprobare a acesteia și are o valabilitate de maxim 20 de ani, cu

drept de prelungire pe perioade succesive de câte 5 ani. Prelungirea se acordă în baza

unei cereri depusă cu minim 90 de zile înaintea expirării perioadei de valabilitate a

licenței. Legea minelor nu prevede un număr maxim de prelungiri ale perioadei de

valabilitate a licenței.

ANRM informează în scris, în termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a licenţelor,

consiliile judeţene, consiliile locale şi prefecturile judeţene în raza cărora se află

perimetrele concesionate despre activităţile miniere şi perimetrele concesionate prin

aceste licenţe, în vederea modificării şi/sau actualizării planurilor de amenajare a

teritoriului şi a planurilor urbanistice generale existente, astfel încât să permită

executarea tuturor operaţiunilor necesare desfăşurării activităţilor miniere

concesionate.

Prevederile legale existente la data intrării în vigoare a licenţei rămân valabile pe toată

durata acesteia, cu excepţia apariţiei unor eventuale dispoziţii legale favorabile

titularului. Această prevedere a legii are scopul de a le oferi titularilor licențelor de

exploatare predictibilitate și stabilitate legislativă, având în vedere faptul că activitatea

de exploatare minieră implică realizarea unor investiții mari, care se recuperează în

perioade lungi de timp. În aceste condiții, este important ca previziunile financiare să fie

realizate în condiții cât mai certe, fără a presupune risc legislativ.

Titularul licenţei de exploatare plătește anual o taxă pe activitatea de exploatare8,

precum şi o redevenţă minieră, a cărei evoluție este prezentată în Tabelul nr. 1.

8 În prezent, în valoare de 34.180 lei/km

2, potrivit HG 350/2015.


12

Tabelul nr. 1 Evoluția redevențelor miniere pentru sare

Data intrării în vigoare

Valoare Act normativ

17/06/1998 2% din valoarea producției Legea nr. 61/1998

22/04/2002 8% din valoarea producției OUG nr. 47/2002, nivel menținut prin Legea nr. 85/2003

08/10/2007 0,8 euro/tonă OUG nr. 101/2007

01/01/2014 1 euro/tonă OUG nr. 102/2013

Sursa: Analiza proprie a evoluției cadrului legislativ

După cum se poate observa din Tabelul nr. 5.1, începând cu anul 2007 a fost modificat

modul de aplicare al redevenței, trecându-se de la sistemul ratei procentuale aplicată la

valoarea producției către sistemul de calcul al redevenței ca sumă pe unitate de

producție, respectiv euro/tonă. Acest ultim mod de stabilire a redevenței este, potrivit

Băncii Mondiale, răspândit în lume în cazul produselor mai mult sau mai puțin omogene

sau care sunt vândute preponderent vrac, cum este și cazul sării.9

De asemenea, titularul licenței de exploatare trebuie să constituie o garanţie financiară

pentru refacerea mediului, în conformitate cu instrucţiunile tehnice emise de ANRM10

(în continuare Instrucțiunile tehnice). Potrivit acestor instrucțiuni, garanția financiară

poate fi constituită sub formă de depozit bancar, scrisoare de garanție bancară și/sau

sub forma unei polițe de asigurare încheiate în favoarea titularului la un asigurator

recunoscut. Cu toate acestea, în cazul garanțiilor în sumă mai mică de 4 milioane de lei,

garanția poate fi constituită exclusiv sub forma unui depozit bancar, prin transfer bancar

într-un cont agreat de ANRM.

Exploatarea resurselor miniere se efectuează pe baza unor programe de exploatare

anuale, întocmite de titularul licenței de exploatare și avizate de ANRM.

În cazul în care titularul licenţei de exploatare face dovada extinderii zăcământului de

substanţe minerale utile care face obiectul licenţei dincolo de limitele perimetrului de

exploatare acordat prin licenţă, acesta poate solicita extinderea perimetrului numai

după expirarea duratei iniţiale de valabilitate a licenţei sau după epuizarea

resurselor/rezervelor minerale din perimetrul acordat iniţial, în condiţiile în care

extinderea nu se suprapune peste o altă concesiune sau dare în administrare.

Activitățile miniere de explorare sau de exploatare trebuie demarate în cel mult 210 zile de

la data intrării în vigoare a licenței.

9 The World Bank - Mining Royalties: A Global Study of Their Impact on Investors,Government, and Civil Society,

pag. 50, disponibil la adresa de Internet: http://siteresources.worldbank.org/INTOGMC/Resources/336099-1156955107170/miningroyaltiespublication.pdf 10

Aprobate prin Ordinul comun al ANRM, Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice și al Ministerului Economiei nr. 202/2881/2348 din 2013

http://siteresources.worldbank.org/INTOGMC/Resources/336099-1156955107170/miningroyaltiespublication.pdf

http://siteresources.worldbank.org/INTOGMC/Resources/336099-1156955107170/miningroyaltiespublication.pdf


13

Licențele aferente concesiunilor miniere pot fi transferate altor persoane juridice numai cu

aprobarea scrisă prealabilă a ANRM. De asemenea, licența se acordă, prin act adițional,

succesorilor persoanei juridice în cazul în care intervin modificări ale statutului, cum ar fi

reorganizarea sau vânzarea. Licențele aferente dării în administrare nu sunt transferabile.

Într-un perimetru de explorare sau exploatare poate fi acordată, cu acordul prealabil al

deținătorului licenței, unei alte persoane juridice, licență de explorare sau exploatare pentru

alte resurse minerale.

Concesiunea minieră sau darea în administrare minieră încetează:

la expirarea duratei;

în cazul renunțării de către titularul licenţei;

prin revocarea licenţei/permisului de către ANRM;

la cererea titularului licenței, în cazuri de forţă majoră care determină imposibilitatea

obiectivă şi definitivă de îndeplinire a unor obligaţii şi/sau de realizare a unor drepturi

ale titularului, prevăzute în licenţă şi care sunt esenţiale pentru realizarea activităţii

miniere;

în cazul activităţilor miniere de exploatare, la epuizarea rezervelor exploatabile.

Licența sau permisul pot fi suspendate de către ANRM în următoarele situații:

titularul nu respectă hotărârea unei instanţe judecătoreşti privind litigiile apărute în

executarea activităţilor miniere;

titularul este supus procedurii reorganizării judiciare şi/sau a falimentului;

titularului i s-au suspendat acordul şi/sau autorizaţia privind protecţia mediului şi/sau

cea de protecţie a muncii;

titularul periclitează, prin modul de executare a activităţilor miniere, posibilitatea

exploatării viitoare a zăcământului sau încalcă normele privind protecţia şi exploatarea

în siguranţă a zăcămintelor;

titularul aduce grave încălcări privind sănătatea şi siguranţa muncii, constatate de

autorităţile competente în domeniu.

Suspendarea licenței intră în vigoare la data comunicării și încetează la data dispariției

cauzei care a provocat-o, dar nu mai mult de un an.

Anularea licenței survine, după ce titularul acesteia a fost în prealabil sancționat

contravențional, în următoarele situații:

titularul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate cu privire la autorizarea şi termenul

privind începerea activităţilor miniere;

titularul continuă sistarea lucrărilor pe o perioadă mai mare de 60 de zile fără acordul

autorităţii competente;

titularul utilizează metode şi tehnologii de exploatare, altele decât cele prevăzute în

planul de dezvoltare, fără acordul autorităţii competente;


14

titularul execută activităţi miniere fără a avea avizul ANRM pentru planul de lucrări sau

fără a-l respecta;

titularului i s-au anulat acordul şi/sau autorizaţia privind protecţia mediului şi/sau cea

de protecţie a muncii;

titularul furnizează, cu bună ştiinţă, autorităţii competente date şi informaţii false cu

privire la activităţile sale miniere sau încalcă clauzele de confidenţialitate prevăzute în

licenţă;

titularul nu achită în termen de 6 luni de la data exigibilităţii taxele şi redevenţele

miniere datorate statului;

titularul nu îndeplineşte condiţiile şi nu respectă termenul privind suspendarea

licenţei/permisului.

În situația anulării licenței, concesionarii sau administratorii răspund material şi financiar

până la refacerea tuturor factorilor de mediu afectaţi de activităţile miniere, în conformitate

cu planul de refacere a mediului aprobat de ANRM.

În termen de maxim 3 luni de la încetarea concesiunii sau a administrării, ANRM stabilește

măsurile ce urmează a fi luate cu privire la perimetrul de explorare/exploatare şi la dotările

aferente acestuia.

Activitatea de exploatare a unui zăcământ încetează, definitiv sau temporar, în următoarele

condiții:

resursele minerale exploatabile s-au epuizat;

continuarea exploatării a devenit imposibilă datorită unor cauze naturale (inundaţii,

surpări, alunecări de teren) sau provocate (focuri endogene, explozii de gaze), ale căror

efecte nu pot fi înlăturate prin intervenţii tehnice, în condiţii economice;

exploatarea a devenit nerentabilă economic.

Încetarea activității miniere se face la inițiativa titularului licenței de exploatare, pe baza

unui plan de încetare a activității, cu avizul ANRM. În cazul în care titularul licenței este

companie sau societate națională, închiderea trebuie aprobată, în prealabil, de Ministerul

Economiei. În plus, decizia de conservare/închidere a minelor și a carierelor aparţinând

companiilor şi societăţilor naţionale miniere se aprobă de Guvern, operațiunile de

conservare sau închiderea fiind parțial finanţate din fonduri bugetare.

Cererea de închidere a minelor adresată ANRM de către titularul licenței trebuie însoțită de

următoarele documente:

motivaţia încetării activităţii, bazată pe o documentaţie tehnico-economică;

programul tehnic de dezafectare sau conservare a exploatării, ce va include şi

programul de monitorizare a factorilor de mediu post-închidere.

Punerea în aplicare a programului de monitorizare a factorilor de mediu post-închidere

se realizează de către titular, finanțat din fonduri proprii. În cazul companiilor şi

societăţilor naţionale miniere, monitorizarea factorilor de mediu post-închidere se va


15

face de către ministerul de resort, prin direcţiile de specialitate, și va fi finanțat din

fonduri bugetare.

Urmărirea obligaţiilor rezultate din planul de încetare a activităţii minei aparţine ANRM.

Pentru companiile şi societăţile naţionale miniere această urmărire se va face împreună

cu ministerul de resort.

programul de protecţie socială a personalului, prin redistribuire şi/sau reconversie

profesională, despăgubiri financiare şi/sau măsuri de dezvoltare regională pentru

crearea de noi locuri de muncă, întocmit după consultarea cu grupurile afectate şi

aprobat de autoritatea competentă în domeniul protecţiei sociale;

autorizaţia de gospodărire a apelor şi autorizaţia de mediu pentru închiderea minei sau

a carierei respective;

procedura de dezafectare şi de eliberare a terenului.

Perimetrele miniere cu activitate de exploatare temporar închisă pot fi date în

concesiune/administrare altui titular după oprirea activității, în urma unui concurs public de

oferte, organizat în acest scop de ANRM.

În urma analizei, din perspectivă concurențială, a cadrului legislativ descris anterior, rezultă

că o serie de prevederi ale legislației primare și secundare au efecte nefavorabile asupra

posibilității apariției și/sau a manifestării concurenței în sectorul minier și în piețele din

aval.

Principalul astfel de mecanism este cel prevăzut de art. 20 alin (2) din Legea 85/2003,

respectiv posibilitatea de prelungire a licenței de exploatare, acordată inițial pentru 20 de

ani, pentru perioade succesive a câte 5 ani, fără a preciza, sub o formă sau alta, o limită a

numărului total de ani pentru care titularul licenței de exploatare obține prelungiri ale

acesteia.

Deși este de înțeles rațiunea pentru care concesiunile de exploatare a resurselor miniere

sunt, în general, acordate pentru perioade lungi de timp, respectiv necesitatea recuperării

investițiilor, de regulă importante valoric, efectuate pentru activitățile de prospectare,

explorare și de demarare a exploatării, apreciem că mecanismul de prelungire succesivă, pe

termen nedeterminat, a licențelor are ca efect închiderea perpetuă a accesului altor

potențiali operatori la respectiva resursă.

Pentru sare, acest mecanism, combinat cu deținerea de către SNS a tuturor licențelor de

exploatare a sării în vigoare11, conduce la existența unui monopol de facto al SNS în

activitatea de exploatare a sării și pe piețele comercializării produselor de sare de calitate

redusă, cum este și cazul sării pentru deszăpezire.

Pentru remedierea acestei situații, apreciem că este necesară modificarea prevederilor alin.

(2) al art. 20 din Legea 85/2003 în sensul indicat de Raportul OECD ”Impactul

11

Situația licențelor pentru exploatarea sării este descrisă în secțiunea 5.3


16

reglementărilor în vigoare asupra mediului concurențial în trei sectoare ale economiei”12 (în

continuare Raportul OECD), respectiv prin specificarea unui număr maxim de prelungiri care

pot fi acordate de către autoritățile responsabile anterior unui nou concurs de acordare de

licențe.” Alternativ, legislația ar putea modificată în sensul majorării termenului de

valabilitate al licenței de exploatare, astfel încât să fie asigurată o perioadă suficientă pentru

recuperarea investițiilor, la finalul căreia să fie organizat un concurs public de oferte pentru

acordarea unei noi licențe de exploatare pentru respectivul perimetru.


organizarea concursurilor de oferte pentru perimetrele de exploatare, considerăm că

regulile de organizare a concursurilor de oferte nu ar trebui să permită unui singur operator

să obțină licențe de exploatare care să acopere mai mult de 50% din capacitatea totală de

producție a salinelor aflate în exploatare.

O altă prevedere a Legii 85/2003, care afectează de o manieră nenecesară concurența,

sesizată și în Raportul OECD, este cea conținută de art. 23, respectiv obligarea companiilor

străine care derulează activități miniere în România să își înființeze, în termen de 90 de zile

de la intrarea în vigoare a licenței, o filială în România, pe care să o mențină în funcțiune pe

toată durata de valabilitate a licenței.

Această prevedere introduce o barieră administrativă inutilă în derularea activităților

miniere de către companiile străine, având în vedere că rațiunile fiscale nu pot fi considerate

justificări suficiente, întrucât existența unui sediu permanent din punct de vedere fiscal nu

este condiționată de înființarea unei filiale sau a unei sucursale.

O altă limitare nenecesară a concurenței este reprezentată de necesitatea ca garanțiile

financiare în sumă mai mică de 4 milioane de lei să fie constituite exclusiv sub forma

depozitului bancar, obligație prevăzută de art. 6 și 8 din Instrucțiunile tehnice, aspect

identificat și în Raportul OECD.

Prevederea Instrucțiunilor tehnice instituie o barieră financiară, prin indisponibilizarea

obligatorie a unor sume importante de bani, care ar putea elimina întreprinderile mici și

mijlocii din acest proces. Această barieră financiară nu pare a fiind justificată, atâta vreme

cât, pentru garanții financiare mai mari, deci pentru situații ce implică riscuri mai mari

pentru România, este permisă folosirea de forme alternative de garantare, respectiv

scrisoarea de garanţie bancară şi polița de asigurare. Pentru eliminarea acestui

inconvenient, recomandăm modificarea Instrucțiunilor tehnice în sensul permiterii

constituirii garanției financiare și sub forma scrisorii de garanție bancară și a poliței de

asigurare încheiate în favoarea titularului la un asigurator recunoscut.

12

OECD (2016), OECD Competition Assessment Reviews: Romania, OECD Publishing, Paris. http://dx.doi.org/10.1787/9789264257450-en. Versiunea în limba română este disponibilă la adresa de Internet: http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket11/id11194/final_final_ro.pdf.

http://dx.doi.org/10.1787/9789264257450-en

http://www.consiliulconcurentei.ro/uploads/docs/items/bucket11/id11194/final_final_ro.pdf


17

În ceea ce privește prevederea conținută la alin (3) al art. 53 din Legea 85/2003, potrivit

căreia programul de monitorizare a factorilor de mediu post-închidere este finanțată de

către titularul licenței, cu excepția companiilor și societăților naționale miniere, pentru

acestea din urmă programul fiind finanțat de către ministerul de resort, apreciem că aceasta

induce o discriminare între titularii de licență în funcție de forma de proprietate și de

organizare. Având în vedere, pe de o parte, că acest caracter discriminatoriu conferă măsurii

un caracter selectiv și, pe de altă parte, că celelalte elemente definitorii sunt prezente13,

apreciem că măsurile de sprijin acordate în baza acestei prevederi sunt susceptibile a

constitui ajutor de stat, în sensul dat de art. 107(1) din Tratatul de Funcționare a Uniunii

Europene.

În plus, dată fiind prezența în legislația europeană a principiului ”poluatorul plătește”,

precum și faptul că prevederea legală analizată instituie o discriminare între întreprinderi în

funcție de natura capitalului și de forma de organizare juridică, considerăm că ar fi dificil de

obținut autorizarea din partea Comisiei Europene pentru astfel de măsuri de ajutor de stat.

De aceea, recomandăm reanalizarea textului legal și, dacă va fi cazul, inițierea modificării

acestuia în vederea punerii în acord cu prevederile legislației comunitare în materie de

ajutor de stat.

5.2. Tehnologii utilizate – avantaje și dezavantaje

Sarea, respectiv clorura naturală de sodiu (NaCl), este un produs esențial civilizației umane,

care poate fi obținut fie prin extracția zăcămintelor subterane, fie prin evaporarea apei de

mare, acest din urmă proces fiind specific, din rațiuni de costuri, zonelor calde, în care

energia solară este suficientă.

În România, sarea este obținută exclusiv prin extracția zăcămintelor subterane, principalele

categorii de sare, în funcție de metoda de extracție, fiind sarea gemă și sarea în soluție.

5.2.1. Sarea gemă

Procesul de exploatare a sării geme se realizează utilizând tehnologii miniere clasice de

separare a sării de rocă, prin tăiere, perforare sau împușcare (pușcare), care sunt urmate de

operațiuni de încărcare, transport în afara minei și preparare. Exploatarea impune

construirea unor structuri de rezistență a ariei în care se desfășoară activități de exploatare

a resursei miniere, pe baza unei evaluări a caracteristicilor zăcământului. Rezultatul

activității de exploatare minieră este supus unor procese de derocare, spargere, sortare,

măcinare/morărit, ambalare și paletizare. Fluxurile tehnologice diferă de la o salină la alta,

din cauza formei zăcământului, precum și a nivelului la care a ajuns exploatarea.

Deși nu face obiectul prezentului raport și fără a ne pronunța asupra acestor aspecte ce nu

intră în atribuțiile Consiliului Concurenței, remarcăm faptul că raportul administratorilor SNS

13

Prezența resurselor statului, caracterul de întreprindere al beneficiarului, conferirea unui avantaj economic, selectivitatea, precum și distorsionarea concurenței sau a comerțului între statele membre.


18

pentru anul 2015 recomandă ”regândirea întregii tehnologii de exploatare, ...., datorită

faptului că utilajele pe care societatea le are în dotare prezintă un nivel de uzură avansată,

iar reabilitarea celor existente este costisitoare și greu de realizat, deoarece unele dintre

componente sunt scoase complet din fabricație”.14 Aceste aspecte nu au fost reluate în

rapoartele ulterioare, deși nicio informație suplimentară cu privire la soluționarea situațiilor

semnalate nu a fost furnizată.

Ulterior extracției, sarea gemă este supusă unor procese de prelucrare ce constau, sintetic,

în următoarele acțiuni: sfărâmare – măcinare – ambalare – depozitare. Pentru obținerea

unor diverse granulații, este necesară trecerea prin mai multe mori și site. De asemenea, în

funcție de utilitatea dorită pentru produs, se pot desfășura procese de aditivare a sării cu

substanțe cum ar fi: antiaglomeranți, iod etc.

În România, sarea gemă este exploatată la salinele Slănic (Prahova), Ocna Dej (Cluj), Târgu

Ocna (Bacău), Ocnele Mari (Vâlcea) și Praid.

Remarcăm faptul că, potrivit rapoartelor administratorilor din anii 2016 și 2017, SNS a

implementat, pentru salinele din Ocnele Mari (Vâlcea) și din Slănic (Prahova), și are în

implementare în Praid (Harghita), tehnologii de măcinare a sării pentru drumuri în salină,

având în vedere ”avantajele economice și eliminarea pulberilor saline în atmosferă, cu

impact direct asupra protecției mediului”. Așa cum reiese din secțiunea 5.4, comercializarea

sării pentru deszăpezire reprezintă o parte foarte importantă a activității SNS, reprezentând

constant peste 25% din cifra de afaceri a societății.

5.2.2. Sarea în soluție

Exploatarea sării în soluție se realizează prin dizolvarea cinetică, prin introducerea de apă

sub presiune în zăcământ cu ajutorul sondelor, care pot fi individuale, în baterii15 sau în

canal16, săpate fie de la suprafață, fie din subteran. Extragerea sării prin sonde sub formă de

soluție reprezintă o metodă simplă, a cărei eficacitate se reflectă in costurile mici de

producție, cheltuielile de transport minime, în posibilitatea valorificării zăcămintelor de sare

gemă intercalată cu steril, precum și în adâncimea mare de exploatare. Tehnologia de

exploatare a sării în soluție prin sonde presupune alimentarea continuă si uniformă cu apă

industrială și extragerea concomitentă a saramurii. Aceasta poate fi prelucrată pentru

obținerea sării recristalizate sau poate fi livrată direct beneficiarilor printr-un sistem de

conducte, intrând în instalațiile de prelucrare și procesare chimică pentru obținerea, în

principal, a produselor clorosodice. În România, sarea în soluție este exploatată la salinele

de la Târgu Ocna (Bacău) și Ocnele Mari (Vâlcea).

14

Disponibil la adresa de Internet: http://www.salrom.ro/doc/public/raport%20CA_situatii%20fin%202015.pdf 15

Sonde amplasate la distanțe de aproximativ 100 m una față de alta. 16

Metodă ce presupune exploatarea a trei sau a mai multor sonde, unite hidraulic, pe un aliniament numit canal.

http://www.salrom.ro/doc/public/raport%20CA_situatii%20fin%202015.pdf


19

5.2.3. Sarea de mare

În ceea ce privește sarea de mare, aceasta este produsă prin evaporarea apei de mare ca

efect al acțiunii unei surse de energie, costul producției sale fiind influențat decisiv de costul

energiei utilizate pentru producerea fenomenului de evaporare. În zonele în care clima este

caldă și uscată, producția sării de mare prin evaporare poate fi asigurată exclusiv prin

acțiunea energiei solare, ceea ce conduce la costuri reduse de producție, conferind un

important avantaj competitiv pentru sarea de mare în raport cu sarea de mină. În zonele în

care clima nu este favorabilă acestui proces, folosirea diverselor tipuri de combustibil pentru

generarea energiei necesare procesului de evaporare poate conduce la majorarea

semnificativă a costurilor, sarea astfel obținută fiind adeseori mai scumpă decât sarea de

mină.

Prin urmare, din rațiuni de eficiență economică, producția sării de mare este concentrată în

zona mediteraneană și în alte regiuni ale globului cu climă similară. Această situație poate fi

constatată și din analizarea principalelor surse de import de sare în România, în care Turcia,

Grecia, Tunisia și Egipt au o pondere importantă (vezi capitolul 6).

Ulterior obținerii, sarea de mare poate avea aceleași utilizări ca și sarea de mină, fiind

supusă prelucrărilor specifice întrebuințării dorite. Din perspectiva utilizării în scopul

deszăpezirii, este indiferent dacă este folosită sare de mare sau sare de mină, acestea

răspunzând în mod egal acestei întrebuințări. De altfel, dat fiind că sarea pentru deszăpezire

este de calitate inferioară, prețul este principalul determinant al deciziei de achiziție, fiind

relativ puțin importantă tehnologia utilizată pentru producerea sării.

5.3. Structura exploatării

La momentul întocmirii prezentului raport, licențele pentru activități miniere pentru

produsul sare, în vigoare sau în curs de aprobare, sunt următoarele:

Tabelul nr. 2 Licențe pentru activități miniere pentru produsul sare

Număr licență

Titular Perimetru Stadiu Data semnării contractului

Data intrării în vigoare

Valabilitate Data expirării

Licențe de explorare

19996 Unicorn Water SRL

17

Ploscoș, jud. Cluj

În vigoare 20/04/2017 15/05/2017 5 ani 14/05/2022

19980 Sarerom SRL

18

Dumbrava, jud Alba

În vigoare 10/04/2017 15/05/2017 5 ani 14/05/2022

19979 Sarerom SRL

Valea Sărată, Turda, jud. Cluj

În vigoare 10/04/2017 15/05/2017 5 ani 14/05/2022

17

Cu sediul în București, Aleea Istru nr. 2, bl. A13, sc. D, et. 4, ap. 59, cam 1, sector 6, CUI 29883333. 18

Cu sediul în Afumați, Șos. București – Urziceni, nr. 89, et. 1, cam. 6, jud. Ilfov, CUI: 24255982.


20

Licențe de exploatare

32 SNS Slănic, jud. Prahova

În vigoare 14/01/1999 13/07/1999 20 de ani 12/07/2019

33 SNS Ocna Dej, jud. Cluj

În vigoare 14/01/1999 13/07/1999 20 de ani 12/07/2019

44 SNS Praid, jud. Harghita

În vigoare 14/01/1999 13/07/1999 20 de ani 12/07/2019

45 SNS Războieni, jud. Alba

În vigoare 22/01/1999 13/07/1999 20 de ani 12/07/2019

46 SNS Ocna Mureș, jud. Alba

În vigoare 22/01/1999 13/07/1999 20 de ani 12/07/2019

98 SNS Ocnele Mari, jud. Vâlcea

În vigoare 22/01/1999 20/09/1999 20 de ani 19/09/2019

310 SNS Cacica, jud. Suceava

În vigoare 21/04/1999 20/09/1999 20 de ani 19/09/2019

438 SNS Gura Slănic – Târgu Ocna, jud. Bacău

În vigoare 02/05/1999 20/09/1999 20 de ani 19/09/2019

439 SNS Fetele Târgului – Târgu Ocna, jud. Bacău

În vigoare 02/05/1999 20/09/1999 20 de ani 19/09/2019

12248 Diana Exploatări Miniere SRL

19

Valea Florilor, jud. Cluj

În curs de aprobare

22/07/2009 - 20 de ani -

Sursa: ANRM

Cele 9 licențe de exploatare în vigoare la acest moment sunt deținute exclusiv de către SNS,

care deține o poziție de monopol de facto în ceea ce privește exploatarea sării în România.

Așa cum se poate observa, toate licențele SNS au fost acordate direct, ca urmare a

transmiterii de solicitări către ANRM, în anul 1999, în baza prevederilor art. 46 din Legea nr.

61/199820, potrivit căruia ”Instituțiile publice, companiile naționale miniere și societățile

comerciale își vor continua activitatea numai la acele obiective pe care le au în administrare

și unde, la data publicării prezentei legi, desfășoară lucrări autorizate de explorare,

dezvoltare sau exploatare”.

Din informațiile furnizate de ANRM, SNS a mai participat ulterior la o singură licitație pentru

acordarea unei licențe de explorare, în cadrul căreia nu a fost declarat câștigătoare.

Societatea nu a solicitat niciun permis de prospecțiune în ultimii ani.

Acest comportament al SNS este încurajat de prevederile art. 20 alin (2) din Legea minelor,

respectiv de posibilitatea de prelungire a licenței de exploatare, acordată inițial pentru 20

de ani, pentru perioade succesive a câte 5 ani, fără precizarea unei durate maxime totale de

valabilitate. Ca efect al siguranței oferite de aceste prevederi, SNS nu este stimulată să

obțină alte licențe de explorare, care ar putea conduce la identificarea și exploatarea altor

zăcăminte.

19

Cu sediul în Oradea, str. G. Enescu, nr. 5, CUI 18953891. 20

Abrogată prin Legea minelor.


21

Se poate constata existența a 3 licențe de explorare, având termen de finalizare a

activităților miniere de exploatare în anul 2022. Potrivit informațiilor transmise de ANRM,

date fiind caracteristicile activității de explorare, nu poate fi estimat la acest moment dacă

rezervele de sare vor putea fi exploatate și care ar fi potențialul de exploatare.

Totodată, se remarcă existența unei licențe de exploatare pentru care contractul de

concesiune a fost semnat în cursul anului 2009, care nu a fost încă aprobată prin Hotărâre a

Guvernului, condiție necesară, potrivit art. 21 din Legea 85/2003, pentru ca licența să intre

în vigoare, iar titularul acesteia să poată demara activitățile miniere de exploatare.

Potrivit explicațiilor furnizate de către ANRM21, confirmate și de către titularul licenței22,

motivul pentru care licența nu este încă aprobată este acela că titularul nu a transmis încă

ANRM acordul/autorizația de mediu, avizul pentru gospodărirea apelor și textul actualizat al

licenței, documente necesare, potrivit ANRM, pentru întocmirea proiectului de Hotărâre a

Guvernului de aprobare a licenței de exploatare și care au fost solicitate de ANRM prin

adresa nr. 301838/10.09.2017, la 8 ani de la acordarea licenței.

În opinia noastră, perioada de 9 ani care a trecut de la momentul acordării licenței de

exploatare societății Diana Exploatări Miniere SRL, fără a fi inițiată Hotărârea de Guvern

pentru aprobarea acesteia, este exagerat de lungă, mai ales în condițiile în care nici la acest

moment nu se cunoaște orizontul de timp în care ar putea fi așteptată aprobarea acestei

licențe prin Hotărâre de Guvern. Trebuie remarcat că, într-un termen rezonabil de la

aprobarea licenței și demararea exploatării, Diana Exploatări Miniere SRL ar putea

reprezenta, cel puțin în zona centrală a țării, un concurent important al SNS pe piața sării

pentru deszăpezire.

Având în vedere durata și efectele acestei întârzieri în aprobarea licenței, coroborate cu

prevederile art. 135 alin. 2) lit. d din Constituția României, potrivit cărora „Statul trebuie să

asigure exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional”, apreciem că

trebuie identificate cauzele, precum și modalitățile prin care astfel de blocaje să fie

eliminate, atât în aprobarea licențelor, cât și, implicit, în demararea exploatărilor.

Situația în care se găsește licența de exploatare aferentă perimetrului de la Valea Florilor nu

este, de altfel, singulară, ci este parte a unei situații generale, așa cum reiese din ”Raportul

de audit al performanţei privind concesionarea resurselor minerale ale ţării în perioada

2011-2015”, elaborat de Curtea de Conturi a României.23

Astfel, potrivit raportului menționat, ”în perioada 2011-2015, din cele 109 licențe de

concesiune pentru exploatare negociate și semnate, nicio licență nu a fost aprobată prin

Hotărâre de Guvern în această perioadă, în timp ce, din cele 352 de licențe de exploatare

negociate și semnate anterior, dar neintrate în vigoare până la data de 01.01.2011, doar 8 21

Adresa ANRM nr. 6116/17.05.2018, înregistrată la Consiliul Concurenței sub nr. RG/6659/18.05.2018 22

Adresa Diana Exploatări Miniere SRL, înregistrată la Consiliul Concurenței sub nr. RG/5373/23.04.2018. 23

http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/final.Sinteza.siteCCR.ANRM.pdf


22

licențe (2,27%) au fost aprobate prin Hotărâre de Guvern în perioada 2011-2015 (5 licențe în

anul 2011 și 3 licențe în anul 2014). Aceeași situație se constată și în cazul licențelor de dare

în administrare, respectiv din cele 3 licențe negociate și semnate în perioada 2011-2015,

niciuna nu a fost aprobată prin Hotărâre de Guvern până la finalizarea misiunii de audit.” De

altfel, procedura de avizare a proiectelor de Hotărâre de Guvern a fost demarată, conform

constatărilor Curții de Conturi, doar pentru 73 din cele 344 de licențe negociate de ANRM

anterior anului 2011 și neintrate în vigoare la momentul auditului Curții de Conturi.

Această situație generalizată de lipsă a aprobării prin Hotărâre de Guvern a licențelor de

exploatare se datorează, potrivit aceluiași raport al Curții de Conturi, ”lipsei de implicare a

conducerii ANRM cu privire la dispunerea de măsuri în vederea asigurării respectării

prevederilor legale referitoare la aprobarea licențelor de exploatare, precum și lipsei unui

control intern adecvat efectuat la nivelul ANRM, în ceea ce privește organizarea evidenței

licențelor de exploatare.”

Efectul constatat de Curtea de Conturi este de încurajare a titularilor de licențe aflați în

această situație ”să desfășoare activități miniere în perimetrele concesionate de ANRM, prin

invocarea unor excepții prevăzute de reglementările în vigoare”, 64% dintre titularii de

licențe acordate în baza Legii 85/2003 regăsindu-se în această situație.

Pe de altă parte, având în vedere că, din informațiile pe care le deținem, perimetrul de la

Valea Florilor nu se regăsește în această situație, efectul acestor inacțiuni în sectorul sării

este de menținere a monopolului SNS în ceea ce privește extracția, precum și poziției de

cvasi-monopol pe unele din piețele de comercializare a sării, inclusiv pe piața comercializării

sării pentru deszăpezire, care face obiectul prezentului raport.

În acest sens, apreciem că implementarea, de către ANRM, a recomandărilor formulate în

cadrul Raportului de audit al performanței, realizat de Curtea de Conturi și menționat

anterior, ar constitui pași importanți în schimbarea structurii sectorului sării și ar contribui la

apariția concurenței în industria de exploatare a sării în România și în industriile și piețele

din aval, inclusiv prin apariția concurenței pe piața sării pentru deszăpezire, care face

obiectul prezentului raport.

În ceea ce privește structura de exploatare a sării potrivit utilizării, SNS extrage și

comercializează anual circa 2 – 2,5 milioane de tone de sare, aproximativ [✂] din această

cantitate fiind comercializată pe piața internă. Așa cum reiese din Graficul nr. 5.3, sarea

extrasă este comercializează în principal sub formă de sare în soluție și sare pentru

deszăpezire, acestea totalizând peste 70% din cantitățile furnizate în anii 2016 și 2017.


23

5.4. Societatea Națională a Sării S.A. (Salrom)

5.4.1. Prezentarea generală a societății

SNS a fost înființată ca efect al Hotărârii Guvernului nr. 767/1997, prin reorganizarea Regiei

Autonome a Sării București24, aceasta din urmă desființându-se și transferând întregul

patrimoniu către SNS. Compania a fost înfiinţată ca societate comercială pe acţiuni,

persoană juridică română, cu capital integral de stat, cu sediul în municipiul Bucureşti, Calea

Victoriei nr. 220, sectorul 1, CUI 1590430, înregistrată la Registrul Comerțului cu nr.

J40/4607/2010 și are ca obiect principal de activitate Extracţia sării, cod CAEN 893.

În prezent, structura acționariatului SNS este următoarea:

Statul Român, prin Ministerul Economiei: 51% din capitalul social;

Fondul Proprietatea: 49% din capitalul social.

Potrivit Statutului său, obiectele de activitate ale SNS sunt:

efectuarea de activităţi miniere (prospecţiune, explorare, dezvoltare, exploatare şi

preparare) în perimetrele în care a obţinut licenţa;

activităţi de comerţ intern şi extern pentru aprovizionare şi pentru valorificarea

produselor obţinute din activitatea proprie;

activităţi de proiectare, de construcţii-montaj, confecţionarea şi repararea pieselor

de schimb, transport, informatică, protecţia mediului şi orice alte activităţi şi servicii

necesare realizării obiectului principal de activitate.

Potrivit prevederilor Legii nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei

economice25, SNS este ”societate de interes strategic”, având ca scop îndeplinirea strategiei

naţionale stabilite pentru extracţia, prelucrarea şi comercializarea sării şi a unor substanţe

nemetalifere, prin efectuarea, cu respectarea legislaţiei române, de acte de comerţ,

corespunzătoare obiectului de activitate.

SNS deține 7 sucursale, ale căror date sunt prezentate în Tabelul nr. 3.

Tabelul nr. 3 Sucursalele SNS

Nr. crt.

Denumire sucursală Sediu

1 Exploatarea minieră Râmnicu Vâlcea

Municipiul Râmnicu Vâlcea, str. Căpitan Negoescu nr. 15, judeţul Vâlcea

2 Salina Slănic Slănic-Prahova, str. Cuza Vodă nr. 22, judeţul Prahova

3 Salina Ocna Dej Ocna Dej, Str. Salinei nr. 6, judeţul Cluj

4 Salina Ocna Mureş Ocna Mureş, str. Mihai Eminescu nr. 19, judeţul Alba

5 Salina Târgu Ocna Târgu Ocna, Str. Salinei nr. 12, judeţul Bacău

6 Salina Praid Praid, Str. Gării nr. 44, judeţul Harghita

7 Salina Cacica Cacica, Str. Republicii, judeţul Suceava

Sursa: www.salrom.ro

24

Înființată prin Hotărârea Guvernului nr. 1286/1990. 25

Potrivit art.3, alin b).


24

În baza celor 9 licenţe de exploatare deţinute începând cu anul 1999, așa cum este detaliat

în secțiunea 5.1, societatea produce:

sare – sub formă de sare gemă, sare soluție și sare recristalizată,

calcare, și

feldspat.

Așa cum am arătat anterior, potrivit prevederilor art. 20 alin (2) din Legea 85/2003,

valabilitatea licențelor de exploatare deținute de SNS poate fi prelungită perpetuu, la

solicitarea SNS, pe perioade succesive a câte 5 ani, fără a fi nevoie de organizarea unei

proceduri competitive. Această prevedere legală oferă societății o anumită siguranță în ce

privește asigurarea continuării activității.

Pe lângă obiectul principal de activitate, care este extracţia sării, se adaugă şi activităţi

secundare necesare realizării obiectului principal, ca de exemplu:

extracţia pietrei ornamentale şi a pietrei pentru construcţii, extracţia pietrei

calcaroase, ghipsului, cretei şi a ardeziei,

alte activităţi extractive,

activităţi de servicii anexe pentru extracţia mineralelor,

confecţii şi reparaţii piese de schimb,

transport,

protecţia mediului,

activităţi turistice şi balneologice.

În Tabelul nr. 4 sunt prezentați principalii indicatori economico-financiari ai SNS în perioada

2012 – 2016.

Tabelul nr. 4 Principalii indicatori economico-financiari ai SNS

Indicator 2014 2015 2016 2017

Capitaluri proprii (lei) 270.053.323 245.466.253 297.132.742 360.109.378

Ritmul de creștere al capitalurilor proprii (%)

- -9,10% 21,05% 21,19%

Cifra de afaceri– CA (lei) 277.371.582 301.571.976 297.103.325 371.494.641

Ritmul de creștere al cifrei de afaceri (%)

- 8,72% -1,48% 25,04%

Profit /Pierdere (lei) 32.647.642 29.552.765 44.484.940 93.889.303

Rata profitului (Profit/Cifra de afaceri X 100 -%)

11,77% 9,80% 14,97% 25,27%

Numărul mediu de salariați – Ns (norme de lucru)

1.751 1.687 1.658 1.612

Productivitatea muncii - CA/Ns (lei/normă lucru)

158.408 178.762 179.194 230.456

Ritmul de creștere al productivității muncii (CA/Ns - %)

- 12,85% 0,24% 28,61%


25

Productivitatea muncii - Cantitate/Ns (tone/normă lucru)

1.619,60 1.895,84 1.883,29 1.974,06

Ritmul de creștere al productivității muncii (Cantitate/Ns - %)

- 17.06% -0.66% 4.82%

Evoluția numărului mediu de salariați (%)

- -3,66% -1,72% -2,77%

Sursa: www.mfinante.ro și www.salrom.ro

Așa cum reiese din datele prezentate în tabelul de mai sus, SNS are o situație economico-

financiară solidă, societatea înregistrând profit în fiecare dintre anii din perioada analizată,

cu rate ale profitului variind între aproape 10% și peste 25% din cifra de afaceri, precum și

creșteri, pe ansamblul perioadei, pentru toți indicatorii financiari prezentați. Astfel,

capitalurile proprii au înregistrat un ritm mediu anual de creștere de 10,76%, timp ce ritmul

mediu de creștere al capitalurilor proprii a fost de 33,93%. Cifra de afaceri a înregistrat un

ritm mediu de creștere de 11,05%, nivelul înregistrat în 2017, când, de altfel, s-a înregistrat

și creșterea cea mai spectaculoasă, fiind cu 33,35% superior celui înregistrat în 2014. Se

poate remarca și creșterea semnificativă a productivității muncii, care a înregistrat un ritm

anual de creștere de 13,90%. În acest sens, reducerea numărului mediu de salariați cu

aproape 8% în perioada 2014-2017 a fost contrabalansată de eficientizarea activității, nivelul

productivității muncii în funcție de cantitatea de sare vândută s-a majorat în decursul

perioadei, cu un ritm mediu de 7,07%, astfel încât nivelul din 2017 este cu circa 22% mai

mare decât cel din 2014. În ceea ce privește productivitatea muncii în raport cu cifra de

afaceri, care încorporează atât eficientizarea activității, cât și majorările de prețuri, aceasta a

înregistrat un ritm mediu de creștere de 13,9%, nivelul din 2017 fiind cu aproape 46% mai

mare decât cel înregistrat în anul 2014.

În ceea ce privește elementele de cost, merită menționate redevențele plătite de către SNS.

Așa cum am precizat în secțiunea 5.1, licențele SNS au fost acordate în cursul anului 1999 și,

potrivit actul normativ relevant în vigoare la acel moment, respectiv Legea minelor nr.

61/1998, SNS datora o redevență de 2% din valoarea producției. Valoarea și modul de calcul

al redevenței au fost schimbate în perioada scursă din 1999, ajungând din 1 ianuarie 2014 la

valoarea de 1 euro pe tonă. De altfel, SNS este în prezent în litigiu cu Agenția Națională de

Administrare Fiscală referitor la valoarea redevenței datorate ca urmare a modificărilor

legislative survenite de la momentul acordării licențelor de exploatare și până în prezent. În

iulie 2017, SNS a semnat cu ANRM un act adițional la licența de concesiune prin care a fost

modificată valoarea redevenței de la 2% din valoarea producției la 1 euro pe tona de sare

extrasă.

5.4.2. Activitatea de comercializare a sării

Activitatea de comercializare a sării se desfăşoară atât la nivelul sediului administrativ al

societății, cât şi la nivelul sucursalelor, existând delimitări de atribuţii în ceea ce priveşte

administrarea clienţilor. Astfel, sediul administrativ deservește clienţii externi și clienţii locali


26

de tip „key accounts”, cum ar fi companiile mari, combinatele chimice și, nu în ultimul rând,

CNAIR.

În ceea ce privește structura vânzărilor de sare realizate de SNS în perioada 2014-2017,

aceasta este prezentată în Graficul nr. 1.

Graficul nr. 1 Structura cifrei de afaceri a SNS în perioada 2014 – 2017

[✂]

Sursa: prelucrări proprii ale datelor furnizate de SNS

Se poate observa ponderea foarte ridicată pe care o ocupă în vânzările SNS produsele care

încorporează puțină valoare adăugată, respectiv sarea în soluție și sarea pentru deszăpezire,

produse puțin prelucrate ulterior extracției și ale căror prețuri sunt cele mai mici, a căror

pondere în cifra de afaceri este situată în intervalul [✂]-[✂]% în perioada analizată. În

aceeași perioadă, produsele care încorporează gradele cele mai înalte de prelucrare și,

implicit, cele mai ridicate niveluri ale valorii adăugate, respectiv sarea pentru dedurizare și

sarea alimentară au ponderi cuprinse între [✂] și [✂].

În ceea ce privește turismul, acesta are o pondere de 9-12% din cifra de afaceri. În cursul

anului 2017, veniturile din turism au înregistrat o evoluție pozitivă în valori absolute (34.194

mii lei față de 28.989 mii lei în 2016), dar au înregistrat un declin relativ ca urmare a creșterii

mai rapide a vânzărilor de sare.26 În ceea ce privește saltul important al ponderii sării pentru

deszăpezire în anul 2017, apreciem că acesta se datorează, în principal, cantității neobișnuit

de mari contractate de CNAIR pentru sezonul de iarnă 2017-2018, superioară cu peste 50%

față de cea mai mare cantitate contractată în perioada 2014-2016.

Preponderența produselor cu valoare adăugată redusă (sarea în soluție și sarea pentru

deszăpezire) în cifra de afaceri a SNS este cu atât mai evidentă atunci când analizăm livrările

companiei pe piața internă. Astfel, cumulând valoarea livrărilor diverselor tipuri de sare din

perioada 2014-2017, așa cum este reprezentat vizual și valoric în Graficul nr. 2, produsele cu

valoare adăugată redusă ocupă între [✂] și [✂] din cifra de afaceri a SNS, dintre care [✂]-

[✂] de puncte procentuale reprezintă vânzări de sare deszăpezire, în timp ce produsele cu

valoare adăugată ridicată (sarea alimentară, sarea pentru dedurizarea apei și sarea pentru

hrana animalelor) au o pondere puțin mai mare de [✂], cu excepția anului 2017 când

reprezintă circa [✂] din totalul vânzărilor.

26

Raportul Consiliului de Administrație al SNS pe anul 2017, disponibil la http://www.salrom.ro/doc/public/Raport%20CA%20la%20situatii%20financiare%202017_in%20conformitate%20cu%20OMFP%20nr.%201802_2014.pdf


27

Graficul nr. 2 Structura vânzărilor de sare ale SNS pe piața internă în perioada 2014-2017

[✂]


5.4.3. Exportul de sare

România exportă anual circa 550 de mii de tone de sare, peste 99% din această cantitate

reprezentând exporturi ale SNS. Structura exporturilor pe țări de destinație este prezentată

în Graficul nr. 3.

Graficul nr. 3 Structura exporturilor de sare pe țări de destinație, cantitativ, în perioada 2014 - 2017

Sursa: INS

În perioada 2014-2017, Ungaria a reprezentat principala destinație a exporturilor, cu o

pondere de peste 70%, iar Slovacia, cu ponderi de 20-25%, și celelalte țări cu care România

are graniță directă, cu excepția Ucrainei, acoperă aproape integral exporturile realizate de

România.

Având în vedere faptul că cvasi-totalitatea exporturilor de sare este realizată de SNS,

precum și faptul că clasificarea utilizată de INS este diferită de tipurile de sare identificate în

prezentul raport, în cele ce urmează vom utiliza datele privind exporturile furnizate de SNS.

Exporturile realizate de SNS, reprezentate în Graficul nr. 4, sunt dominate, într-o proporție

de [✂], de sarea gemă industrială, produs destinat industriei chimice, al cărui nivel de

prelucrare, preț și valoare adăugată depinde de specificațiile solicitate de client. Sarea


28

pentru deszăpezire are o pondere de [✂] în valoarea exportului. În ceea ce privește

produsele cu valoare adăugată mare, sarea alimentară are o pondere de doar [✂] din

exportul de sare realizat de SNS, în timp sarea pentru dedurizare este aproape absentă, doar

începând cu anul 2016 fiind realizate mici exporturi.

Graficul nr. 4 Structura vânzărilor de sare ale SNS pe piața externă în perioada 2014-2017

[✂]


Diferența de structură a exportului, comparativ cu livrările realizate pe piața internă

conduce, așa cum reiese din Graficul nr. 5, la o mai bună punere în valoare, din perspectivă

financiară, a sării extrasă și comercializate de SNS. Astfel, în timp ce sarea comercializată la

export reprezintă, din punct de vedere cantitativ, între 15 și 22% din total, din punct de

vedere valoric aceasta se situează în intervalul 24-36%, diferențele înregistrate în fiecare an

individual situându-se în intervalul 13-17%.

Graficul nr. 5 Structura vânzărilor de sare ale SNS, cantitativ și valoric, pe piața internă și la

export, în perioada 2014-2017

Sursa: prelucrări proprii ale datelor furnizate de SNS27

Explicația acestei situații ar putea consta în faptul că, spre deosebire de România, unde

concurența este prezentă doar pentru produsele cu valoare adăugată mare28, pe piețele

externe SNS este concurată și pe piețele produselor cu valoare adăugată mai mică, cum este

sarea pentru deszăpezire.

27

Date disponibile și în Rapoartele anuale ale Consiliului de Administrație al SNS. 28

Vezi capitolul 6 – Importul de sare

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

Cantitate2014

Valoare2014

Cantitate2015

Valoare2015

Cantitate2016

Valoare2016

Cantitate2017

Valoare2017

78% 64%

81% 65%

83% 66%

85% 72%

22% 36%

19% 35%

17% 34%

15% 28%

Intern Export


29

Astfel, pe principalele piețe externe unde SNS realizează exporturi de sare pentru

deszăpezire, Ungaria, Serbia, Slovacia și Bulgaria, se manifestă concurența, atât din partea

producătorilor interni (Bulgaria, foarte puțin Serbia), a producătorilor din alte țări europene

(Salinen-Austria, Artyomsol-Ucraina, Solana–Bosnia și Herțegovina), cât și din partea

importatorilor de sare de mare produsă în țări ale bazinului mediteranean.

În mod previzibil, existența concurenței pe piață conduce la manifestarea de presiuni asupra

purtătorilor ofertei pentru prezentarea unor oferte atractive, iar cum sarea pentru

deszăpezire este un produs relativ omogen, această presiune se manifestă asupra prețurilor

și a condițiilor de livrare (de exemplu, termenul de plată).

Astfel, cu referire strict la livrările de sare pentru deszăpezire, în cursul investigației

sectoriale s-a constatat că prețurile aferente vânzărilor SNS pe piața internă sunt, în medie,

mai mari cu circa [✂] decât cele practicate la export. De asemenea, au fost identificate

situații concrete, unele dintre acestea fiind prezentate, spre exemplificare, în Tabelul nr. 5,

în care pentru livrări similare din perspectiva granulației, a modului de ambalare și a clauzei

de livrare, prețul practicat pe piața internă este net superior celui practicat la export.

Tabelul nr. 5 Comparație între diverse livrări realizate de SNS pe piața internă și la export

An Salină Clauză livrare

Granulație Intern Extern

Client Cantitate (tone)

Preţ (lei/tonă)

Client Cantitate (tone

Preţ (lei/tonă)

2014 Ocnele Mari

FCA salină

0-4 mm vrac [✂] [✂] [✂] [✂] [✂] [✂]

2015 Ocnele Mari

FCA salină

0-8 mm vrac [✂] [✂] [✂] [✂] [✂] [✂]

2016 Ocna Dej

FCA salină

0-4 mm vrac [✂] [✂] [✂] [✂] [✂] [✂]

2017 Praid FCA salină

0-4 mm vrac [✂] [✂] [✂] [✂] [✂] [✂]

Sursa: SNS29

Această situație nu face decât să ateste potențialele efecte benefice ale prezenței

concurenței pe piață, care se traduc, în primul rând, în prețuri mai mici plătite de

consumatori. Având în vedere și lipsa aproape completă a importurilor de sare pentru

deszăpezire, în ciuda inexistenței de bariere legale sau administrative la intrarea pe piață,

pentru comercializarea sării pentru deszăpezire fiind suficientă îndeplinirea cerințelor

achizitorului privind cantitatea și calitatea produsului30, apare cu atât mai evidentă nevoia

de stimulare a modificării structurii pieței, atât prin modificări legislative care să nu mai

29

Răspunsul Salrom nr. 7228/13.10.2017, înregistrat la Consiliul Concurenței cu nr. RG/13930/13.10.2017. 30

Spre deosebire, spre exemplu, de sarea pentru consum alimentar, produs pentru care există reglementări specifice, referitoare la conținutul minim de clorură de sodiu, la prezența iodului, etc., produs pentru care importurile sunt semnificative, atât valoric, cât și cantitativ. Inexistența barierelor legale sau administrative este susținută și de activitatea de comercializare a sării desfășurată de întreprinderile menționate la secțiunea 7.3.


30

permită prelungirea perpetuă a licențelor de exploatare, dar mai ales prin soluționarea

situației licenței de exploatare a perimetrului de la Valea Florilor.

5.4.4. Analiza eficienței exportului de sare în raport cu eficiența livrărilor

pe piața internă

În mod firesc, practicarea unor prețuri semnificativ mai mici la export față de piața internă în

cazul sării pentru deszăpezire conduce la o eficiență economică semnificativ mai redusă a

exportului acestui produs prin comparație cu vânzările pe piața internă. Astfel, din datele

reprezentate în Graficul nr. 6 rezultă că valorile minime, maxime și medii ale marjei

comerciale31 (valori procentuale din prețul de vânzare) au fost net inferioare în cazul

exporturilor față de vânzările pe piața internă.

Graficul nr. 6 Comparația nivelurilor minime, maxime și medii ale marjelor comerciale (valori

procentuale) practicate de SNS pe piața internă și la export în perioada 2014-2017

[✂]

Sursa: Prelucrări proprii ale datelor furnizate de SNS

Din analiza datelor cuprinse în Graficul nr. 6 se poate constata că valoarea medie a marjei

comerciale a variat între [✂], în timp ce valorile înregistrate pe piața internă au înregistrat

valori cuprinse între [✂]. O constatare similară reiese și în ceea ce privește valoarea maximă

a marjei comerciale, care a variat între [✂] în cazul exportului, în timp ce în cazul vânzărilor

pe piața internă au variat între [✂].

În ceea ce privește valorile minime ale marjei comerciale, acestea au variat între [✂].

Valorile negative ale marjei comerciale atestă existența, în cazul exportului, a unor livrări în

cazul cărora prețul de vânzare a fost inferior costurilor totale antecalculate. Existența

situațiilor în care prețul de vânzare la export nu a acoperit costurile a fost sesizată și de

Curtea de Conturi.32 Din analiza efectuată pe perioada analizată în cadrul prezentei

investigații, au fost identificate 9 astfel de situații, dintre care 5 au survenit în anul 2014, iar

câte 2 în anii 2016 și 2017. Anul 2014 se caracterizează, de altfel, și prin minimul marjei

31

Marja comercială a fost calculată ca diferență între prețul de vânzare și costul total antecalculat al produsului. Pentru exporturi, în situația în care costul de producție prezentat (fără costurile generate, acolo unde a fost cazul, de clauza de livrare) a fost inferior celui prezentat, în cazul aceluiași produs (din punct de vedere al granulației și modului de ambalare), realizat de aceeași salină, cu livrare la poarta salinei, a fost utilizat costul antecalculat pentu vânzările pe piața internă. SNS a justificat aceste situații prin faptul că produsele cu pricina reprezentau sortimente diferite (codurile de produs fiind diferite). Această justificare nu a

fost considerată suficientă, dat fiind că diferențele identificate variază între [✂], diferența medie fiind de

[✂]. 32

”Raportul de audit al performanţei privind concesionarea resurselor minerale ale ţării în perioada 2011-2015”, pagina 41.


31

comercial, situația fiind substanțial remediată în anii următori. În cazul livrărilor pe piața

internă nu au fost identificate situații de vânzare sub costurile antecalculate.

Trebuie remarcat că situațiile în care prețurile de vânzare la export sunt inferioare costurilor

antecalculate se înregistrează în relația cu clienți tradiționali ai SNS și, cel puțin pentru anii

2015-2017, relațiile cu respectivii clienți au condus, per ansamblu, la înregistrarea unor

marje comerciale pozitive.

Valorile semnificativ mai mici ale marjelor comerciale praticate pentru exporturi față de

livrările interne, precum și înregistrarea unor situații în care marjele comerciale sunt

negative, nu fac decât să sublinieze presiunea pe care o pune existența concurenței asupra

politicii de preț și beneficiile generate pentru consumatori și necesitatea luării măsurilor

legislative și administrative care să permită apariția concurenței pe piața sării pentru

deszăpezire în România.

6. Importul de sare

Importul de sare în România este de circa 110-130 de mii de tone pe an, așa cum reiese

dinTabelul nr. 6, din care aproximativ 100 de mii de tone este reprezentat de sarea

alimentară. Raportat la producția internă, importul reprezintă circa 6-7%.

Tabelul nr. 6 Cantitatea de sare importată în perioada 2014-2017

An 2014 2015 2016 2017

Cantitate (mii tone) 107 128 122 129

Sursa: INS

Structura importurilor de sare, pe țări de proveniență, este reprezentată în Graficul nr. 7.

Graficul nr. 7 Structura importurilor de sare pe țări de proveniență, cantitativ, în perioada

2014-2017

Sursa: INS


32

Principala sursă a importului de sare este reprezentată de Ucraina, respectiv de societatea

Artyomsol, întreprindere controlată de statul ucrainean, situată în regiunea Donbas, care a

furnizat constant peste 30% din cantitatea de sare importată de România în perioada 2014-

2017. Țările din bazinul mediteranean, respectiv Grecia, Turcia, Tunisia și Egipt, asigură

aproximativ 30-40% din cantitatea de sare importată, înregistrându-se o tendință de

reducere a importurilor din Grecia și de creștere importantă a celor din Tunisia și Egipt. Un

furnizor foarte important de sare este Austria, țară care ocupă, de regulă, poziția a treia și

furnizează aproximativ 20% din cantitatea importată de România.

Graficul nr. 8 Structura importurilor de sare în funcție de utilizare, cantitativ, cumulat în

perioada 2014 - 2017

Sursa: INS

Aproape 80% din sarea importată în perioada 2014 – 2017 a fost sare alimentară, produs cu

valoare adăugată mare și preț ridicat. În ceea ce privește sarea pentru deszăpezire, nu există

consemnări distincte în statistica oficială cu privire la importuri, dar, chiar considerând

integral cantitatea încadrată la categoria ”denaturate sau destinate altor utilizări

industriale”, importul ar reprezenta în permanență cel mult 3,5% din acest volum ipotetic al

pieței, așa cum reiese din Graficul nr. 9.


33

Graficul nr. 9 Raportul dintre producția internă de sare pentru deszăpezire și importul de

sare pentru alte destinații industriale, perioada 2014-2017

Sursa: Prelucrări proprii ale datelor furnizate de INS și SNS

În aceste condiții, se poate aprecia că, deși poate reprezenta un factor semnificativ de

presiune concurențială pe piețele produselor cu valoare adăugată mai mare, importul nu

exercită presiune concurențială asupra SNS pe piața sării utilizate pentru deszăpezire.

De altfel, în cursul prezentei investigații, nu au fost identificate societăți care să realizeze

activități de import de sare pentru deszăpezire în România. Deși nu excludem existența

acestora, apreciem că nu au un comportament și o importanță pe piață mai mare decât

întreprinderile descrise la secțiunea 7.2.3. Companiile indicate de SNS ca având activitate de

import de sare pentru deszăpezire fie au declarat că nu au comercializat niciodată acest

produs33, fie nu mai au activitate din anul 201234.

7. Organizarea activității de deszăpezire a drumurilor publice

7.1. Reglementarea activității de deszăpezire a drumurilor publice

7.1.1. Autoritățile responsabile și modul de organizare al deszăpezirii

drumurilor publice

Activitatea de deszăpezire a drumurilor publice este reglementată de Ordinul comun al

Ministerului pentru proiecte de infrastructură de interes național și investiții străine și al

Ministerului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 289/2170/2013 pentru

aprobarea Normativului privind prevenirea şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice

33

Adresa Mondistar SRL înregistrată la Consiliul Concurenței cu nr. RG/10314/02.08.2018. 34

Mondisalt SRL Galați.


34

(denumit, în continuare, Normativul privind deszăpezirea), elaborat de CNAIR. Potrivit

acestui normativ, sistemul de informare și control asupra stării drumurilor publice cade în

responsabilitatea administratorilor drumurilor publice respective, respectiv CNAIR și

autoritățile publice locale. În sarcina acelorași entități cade și constituirea, la nivel central,

respectiv local, a comandamentelor însărcinate cu conducerea şi coordonarea activităţii de

prevenire şi intervenţie pentru combaterea poleiului şi înzăpezirii drumurilor.

Pentru asigurarea circulaţiei rutiere în timpul iernii, administratorul drumurilor publice are

obligația de a:

stabili măsurile pregătitoare (reparaţii asfaltice, colmatări, montare panouri

parazăpezi, tăiat cavalieri etc);

stabili măsurile de prevenire a apariției poleiului şi a înzăpezirii;

stabili măsurile de deszăpezire;

întocmi anual programele comune la nivel central între CNAIR și IGPR, până la data

de 1 octombrie, iar în plan teritorial, între serviciile de poliţie rutieră şi secţiile de

drumuri naţionale sau consiliile judeţene, respectiv consiliile locale, până la data de

15 octombrie.

De asemenea, în sarcina administratorilor drumurilor publice cade și obligația realizării și

punerii în aplicare a programului pregătirilor în vederea iernii, care constă în:

apărarea drumurilor cu panouri parazăpezi sau cu perdele forestiere de protecţie;

revizuirea şi repararea utilajelor, a echipamentelor şi mijloacelor de transport

prevăzute în programul de iarnă, inclusiv a spaţiilor de cazare, de garare utilaje,

parcare;

aprovizionarea cu materiale pentru prevenirea şi combaterea poleiului şi înzăpezirii,

pregătirea, completarea şi revizuirea spaţiilor de depozitare, stabilirea sectoarelor de

drum pe care se acţionează numai cu materiale antiderapante;

instruirea personalului;

organizarea reţelei de coordonare operativă şi informare;

asigurarea necesarului de indicatoare rutiere şi mijloace de semnalizare rutieră

pentru închiderea, la nevoie, a sectoarelor de drum înzăpezite;

încheierea contractului cu Administrația Națională de Meteorologie pentru

furnizarea informaţiilor meteorologice.

În ceea ce privește aprovizionarea cu materiale pentru prevenirea şi combaterea poleiului şi

a înzăpezirii, respectiv sare cu granulozitate 0-8 mm, soluţie de sare, clorură de calciu etc.,

aceasta trebuie realizată cu respectarea următorului grafic de asigurare a cantității

necesare:

- 35% din cantitatea necesară până la 1 noiembrie;

- 50% din cantitatea necesară până la 1 decembrie;

- 75% din cantitatea necesară până la 31 decembrie;


35

- completare până la 100%, în funcţie de condiţiile meteo şi de stocuri.

7.1.2. Materialele folosite în activitatea de deszăpezire

Reglementarea relevantă în ceea ce privește materialele folosite pentru activitatea de

deszăpezire este Normativul privind condiţiile tehnice şi metodologia de testare a

materialelor antiderapante şi a fondanţilor chimici, utilizate pentru întreţinerea drumurilor

pe timp de iarnă (denumit, în continuare, Normativul privind materialele de deszăpezire),

indicativ NE-030-2004, aprobat prin ordinul Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi

Turismului nr. 1031/2004.

Potrivit acestuia, materialele de deszăpezire pot fi utilizate fie preventiv, înaintea apariției

fenomenului meteorologic (ninsoare sau polei) sau în timpul acestuia, cu excepția cazului în

care se manifestă viscolul. În cazul în care intervenția se realizează după încetarea ninsorii,

modalitatea în care aceasta este realizată și cantitatea de material de deszăpezire aplicată

depinde, în principal, de grosimea stratului de zăpadă. În ceea ce privește materialele pentru

deszăpezire, Normativul privind materialele de deszăpezire constată că, atât pe plan

mondial, cât și în România, cel mai utilizat material de deszăpezire este sarea și că, în funcție

de temperatura înregistrată la nivelul carosabilului, mai este folosită și clorura de calciu.

Astfel, conform Normativului privind materialele de deszăpezire, sarea este eficientă la

temperaturi mai mari de -6oC, putând fi utilizată, în combinație cu clorură de calciu, până la

temperaturi de -15oC, în proporțiile prezentate în Tabelul nr. 7.

Tabelul nr. 7 Proporțiile de utilizare a materialelor de deszăpezire în funcție de temperatura

la nivelul carosabilului

Temperatură (o C) Material de deszăpezire Proporții

De la 0 la -6 Sare (NaCl) 1

De la -6 la -10 Sare (NaCl) Clorură de calciu (CaCl)

2/3 1/3

De la -10 la -15 Sare (NaCl) Clorură de calciu (CaCl)

1/2 1/2

Sub -15 Clorură de calciu (CaCl) 1

Sursa: Normativul privind materialele de deszăpezire

O altă modalitate de utilizare a sării este aceea de amestecare cu material antiderapant,

respectiv cu nisip, modalitate utilizată pentru coborârea temperaturii de îngheț a nisipului și

pentru a asigura o mai bună acțiune antiderapantă. Această modalitate este recomandată,

potrivit Normativului privind materialele de deszăpezire, pe drumurile cu trafic greu, la

temperaturi coborâte, unde folosirea sării nu este recomandată.

Acolo unde se acţionează cu amestec de material antiderapant şi sare, proporţia

recomandată a amestecului este de 1:1. O metodă de amestec este și cea de pulverizare a


36

saramurii pe nisip în momentul împrăștierii pe drum, metodă ce asigură avantaje prin faptul

că nisipul devine imediat umed și se utilizează o cantitate mult mai mică de sare.

În ceea ce privește caracteristicile fizico-chimice ale sării pentru deszăpezire, Normativul

privind materialele de deszăpezire face referire la sarea industrială, prevăzând o

concentrație minimă de clorură de sodiu de 96%, concentrație minimă care se regăsește, de

altfel, și în standardul SR 2906/2012 – sare industrială.35 Cu toate acestea, în utilizarea

efectivă, așa cum reiese, pe de o parte, din specificațiile aferente procedurilor de achiziție

ale CNAIR și, pe de altă parte, din caracteristicile produsului comercializat de SNS, sarea

pentru deszăpezire are o concentrație de clorură de sodiu de 94-96%, fiind, deci, inferioară

calitativ sării industriale. Ca atare, mențiunile privind sarea pentru deszăpezire din cuprinsul

prezentului raport se referă la clorura de sodiu în concentrație de 94-96%.

7.2. Prezentarea entităților responsabile pentru desfășurarea activității de

deszăpezire

7.2.1. Compania Națională de Investiţii Rutiere (CNAIR)

Activitatea CNAIR este reglementată de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 55/2016

privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România -

S.A. şi înfiinţarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere - S.A., precum şi modificarea şi

completarea unor acte normative. Potrivit acestui act normativ, CNAIR este o companie de

interes strategic național ce funcționează sub autoritatea Ministerului Transporturilor, pe

bază de gestiune economică si autonomie financiară. CNAIR are ca responsabilități

administrarea, exploatarea, întreținerea, modernizarea si dezvoltarea rețelei de drumuri

naționale si autostrăzi de pe teritoriul României. Astfel, din totalul de 86.099 de km ai rețelei

de drumuri publice din România, CNAIR are în administrare 763 km de autostradă și 16.891

km de drumuri naționale.36

Obiectul de activitate al CNAIR cuprinde:

întreținerea, repararea, administrarea și exploatarea autostrăzilor, drumurilor

expres, drumurilor naționale, variantelor ocolitoare, precum și a altor elemente de

infrastructură rutieră definite conform legii, în scopul desfășurării traficului rutier în

condiții de siguranță a circulației;

implementarea programelor de dezvoltare unitară a rețelei de drumuri publice în

concordanță cu strategia Ministerului Transporturilor, cu cerințele economiei

naționale și cu cele de apărare;

încasarea, în punctele de trecere a frontierei și în alte puncte, stabilite conform legii,

a obligațiilor datorate de utilizatorii autostrăzilor si drumurilor naționale, inclusiv a

rovinietei;

35

Pentru mai multe detalii, vezi secțiunea 8.1. 36

Comunicatul de presă nr. 100/25.04.2018 al INS


37

emiterea de acorduri de amplasare, în zona autostrăzilor și drumurilor naționale,

pentru construcții, panouri publicitare, instalații și alte obiective similare;

emiterea de autorizații speciale de transport intern;

activități comerciale, industriale și alte activități necesare îndeplinirii obiectului său

de activitate.

Pentru realizarea obiectului de activitate, CNAIR desfășoară activități industriale, de

cercetare, de proiectare, de construcții, de întreținere, de învățământ etc. De asemenea,

CNAIR deține în concesiune elementele infrastructurii autostrăzilor și a drumurilor

naționale, pe care le administrează, exploatează, întreține și repară.

Principalele atribuții ale CNAIR sunt:

Gestionarea și întreținerea rețelei naționale de drumuri si autostrăzi;

Construcția de drumuri și autostrăzi noi;

Elaborarea proiectelor de acte normative care privesc domeniul administrării și

utilizării infrastructurii rutiere;

Organizarea cercetării fundamentale și aplicative a sectorului rutier și promovarea

creșterii nivelului tehnic și tehnologic al lucrărilor de drumuri si poduri;

Elaborarea de studii, prognoze și programe pentru dezvoltarea, sistematizarea și

modernizarea rețelei de drumuri publice;

Executarea reviziei periodice a drumurilor și podurilor, actualizarea permanentă a

băncii de date privind starea tehnica a acestora și realizarea programelor de

reabilitare, având în vedere creșterea fluenței traficului și a confortului rutier.

CNAIR are în structura sa următoarele unități și subunități:

CNAIR - Central;

7 subunități, fără personalitate juridică, denumite Direcții Regionale de Drumuri și

Poduri, localizate în : București, Craiova, Iași, Cluj, Timișoara, Constanta și Brașov;

Centrul de Studii Tehnice, Rutiere și Informatice (CESTRIN). CESTRIN este organismul

tehnic al CNAIR;

45 de Secții de Drumuri Naționale;

318 districte.

Finanțarea activității CNAIR este asigurată din următoarele surse:

alocații de la buget (cofinanțare împrumuturi rambursabile, fonduri externe

nerambursabile și cofinanțarea aferentă, transferuri pentru investiții ale agenților

economici cu capital de stat etc.)

surse proprii, cum ar fi rovinieta și tarifele de trecere a podurilor;

disponibil neutilizat din anii anteriori, rezultat din diferența intre cheltuieli cu

amortizarea cheltuielilor necorporale și corporale, realizate din venituri proprii, și

venituri proprii efectiv utilizate pentru plăți aferente investițiilor din surse proprii;

alte surse.


38

Ca parte a întreținerii autostrăzilor și drumurilor naționale, CNAIR are și atribuția de asigura

deszăpezirea drumurilor publice, ceea ce îi conferă, așa cum rezultă din secțiunea 7.3,

calitatea de principal achizitor al sării pentru deszăpezire, cu o pondere de peste [✂] din

vânzările de sare pentru deszăpezire realizate de SNS pe piața internă. În ceea ce privește

importanța cheltuielilor cu achiziția sării pentru deszăpezire, acestea au o pondere mai mică

de [✂] în totalul cheltuielilor de exploatare ale CNAIR, respectiv de aproximativ [✂] din

totalul cheltuielilor cu materii prime și materiale consumabile ale companiei.37

7.2.2. Autoritățile publice locale (UAT-uri contractante)

Pentru diferența de 68.445 km de drumuri publice, compusă din 35.149 km de drumuri

județene, respectiv 33.296 km de drumuri comunale, responsabilitatea asigurării întreținerii,

și implicit a deszăpezirii acestora, revine autorităților care le au în administrare, respectiv

autoritățile publice locale, în funcție de nivelul acestora și de rangul drumurilor (județean,

municipal, orășenesc, comunal etc.).

În această calitate, autoritățile publice locale pot asigura deszăpezirea drumurilor publice fie

direct, fie prin subcontractarea către companii publice, cărora le este încredințată

întreținerea drumurilor, sau către entități private. În acest mod, cele trei tipuri de entități

enumerate dețin o pondere de circa 40% în cererea pe piața sării pentru deszăpezire.

7.2.3. Alte entități

Cu excepția autorităților responsabile de întreținerea drumurilor publice, descrise mai sus, o

serie de alte entități, publice sau private, desfășoară activități de deszăpezire, atât pentru

spațiile deschise deținute, cum ar fi drumuri interioare, parcări, curți etc, cât și pentru căile

pietonale exterioare din dreptul imobilelor deținute. Ponderea acestor entități în totalul

cererii este redusă.

7.3. Achiziția de sare pentru deszăpezire

Achiziția sării pentru deszăpezire este realizată individual de către fiecare entitate care

realizează lucrări de deszăpezire, în nume propriu sau în numele terților cărora le prestează

servicii. Având în vedere utilitatea principală, de asigurare a deszăpezirii și utilizării normale

a infrastructurii rutiere, principalii achizitori ai produsului sare pentru deszăpezire sunt

entitățile publice care au obligația asigurării întreținerii drumurilor publice, în speță CNAIR,

pentru autostrăzi și drumuri naționale, respectiv autoritățile administrației publice locale,

direct sau prin întreprinderi înființate de aceste autorități, pentru drumurile publice de rang

inferior. Așa cum reiese din Graficul nr. 10, aceste entități publice au generat, în perioada

2014-2017, peste [✂] din vânzările de sare pentru deszăpezire ale SNS, peste [✂] din

37

Estimări proprii realizate pe baza informațiilor privind cantitatea de sare pentru deszăpezire achiziționată în anul 2016 și prețul acestui produs, pe de o parte, și a informațiilor din contul de profit și pierdere al CNAIR pentru anul 2016, pe de altă parte.


39

vânzări având drept client CNAIR, în timp ce sub [✂] din vânzări se adresează unor societăți

comerciale.

Graficul nr. 10 Structura vânzărilor SNS în România, în perioada 2014 – 2017, pe tipuri de

achizitori

[✂]

Sursa: Prelucrări proprii pe baza datelor furnizate de SNS

Achizițiile efectuate de către aceste autorități și întreprinderi publice sunt guvernate de

legislația privind achizițiile publice și se desfășoară prin licitații sau alte proceduri

competitive. În ceea ce privește achizițiile entităților private, acestea sunt realizate pe baza

procedurilor proprii de achiziție.

Având în vedere ponderea CNAIR în totalul vânzărilor de sare pentru deszăpezire, apreciem

că este utilă prezentarea istoricului achizițiilor realizate de către această companie în

perioada 2014-2017.

Din perspectiva modului de organizare internă, pe baza datelor privind necesarul de sare

pentru deszăpezire transmise de către Direcțiile regionale, CNAIR – sediul central cumulează

necesarul aferent fiecărui sezon de iarnă și organizează procedurile de achiziție, asigurând

contractarea cantităților necesare. Procedurile de achiziții sunt organizate, de regulă, în

cursul verii pentru sezonul de iarnă următor, astfel încât să poată fi încheiate contractele de

achiziție în timp util pentru a putea fi respectate temenele și stocurile minime prevăzute de

Normativul privind prevenirea și combaterea înzăpezirii drumurilor publice.

Pe baza acestor contracte, direcțiile regionale emit comenzile către furnizor, primesc și

recepționează cantitățile solicitate, asigură depozitarea și utilizarea sării, în funcție de

condițiile meteo-rutiere pentru a asigura funcționarea corespunzătoare a rețelei de drumuri

naționale și autostrăzi. Plata și evidența plăților pentru sarea achiziționată sunt efectuate de

către CNAIR – sediul central.

În ceea ce privește procedurile de achiziție organizate de către CNAIR, până în anul 2015,

inclusiv, date fiind prevederile Ordonanţei de Urgenţă nr. 34/2004 care permiteau

autorităților contractante să aplice procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui

anunţ de participare pentru achiziţionarea de materii prime cotate la bursele de mărfuri,

achiziţia acestora realizându-se ca urmarea a tranzacţiilor pe piaţa la disponibil38, achiziția a

fost realizată prin BRM.

Pentru achiziţia de produse prin BRM, achizitorul încheie, în prealabil, un contract cu bursa,

devenind astfel membru afiliat sau propriul său broker. Ulterior, achizitorul completează un 38

Art. 122 lit. f) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/19.04.2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publice, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, secţiunea 6


40

ordin iniţiator de achiziţie a produsului respectiv, pe care îl transmite către BRM, care

publică ordinul împreună cu caietul de sarcini şi alte documente solicitate de societatea care

doreşte să facă achiziţia. Astfel, se poate programa şedinţa de tranzacţionare, care se

desfăşoară prin strigare liberă sau în sistem electronic. Ca urmare a şedinţei de

tranzacţionare, se stabileşte preţul cel mai scăzut şi se încheie tranzacţia cu ofertantul al

cărui preţ a fost acceptat.

Cantitățile de sare pentru deszăpezire contractate de către CNAIR în perioada 2014 – 2017,

precum și cele efectiv livrate, sunt prezentate în Tabelul nr. 8.

Tabelul nr. 8 Cantitățile de sare pentru deszăpezire și prețurile contractate de către CNAIR în

perioada 2014 – 2017, precum și volumul livrărilor efective

An contractare /

Sezon de iarnă39

Data lansării

procedurii de achiziție

Data semnării

contractului de furnizare

a sării pentru

deszăpezire

Volumul contractat

-tone-

Preț -lei/tonă-40

Volumul efectiv livrat -tone-

2014 2014-2015

17/10/2014 23/01/2015

[✂]

[✂]

250.000 65.000

[✂]

[✂]

[✂]

[✂]

2015 2015-2016

12/10/2015 [✂] 300.000 [✂] [✂]

2016 2016-2017

27/10/2016 [✂] 300.000 [✂] [✂]

2017 2017-2018

19/09/2017 [✂] 450.000 [✂] [✂]

Sursa: SNS

Datele cuprinse în Tabelul nr. 8 arată că achizițiile anuale de sare implică furnizarea nor

cantități foarte importante de sare pentru deszăpezire în termene extrem de scurte de

livrare. Astfel, luând în considerare și termenele prevăzute de Normativul privind prevenirea

şi combaterea înzăpezirii drumurilor publice, pentru asigurarea stocurilor minime de sare

pentru deszăpezire, descrise la punctul 7.1, 35% din cantitatea de sare pentru deszăpezire

contractată inițial trebuie asigurată în termenul dintre semnarea contractului și data de 1

noiembrie, până în data de 1 decembrie trebuie livrat încă 15% din cantitate, iar până la 31

decembrie trebuie livrat suplimentar 25% din cantitate.

Astfel, în perioada analizată, cea mai lungă perioadă dintre semnarea contractului și livrarea

a 35% din cantitatea contractată a fost puțin peste 2 luni41, iar între data semnării

39

Potrivit CNAIR, sezonul de iarnă este definit ca perioada cuprinsă între 20 octombrie anul curent - 31 martie anul următor. 40

În perioada 2014-2015, prețul de vânzare nu includea transportul, în timp ce în perioada 2016-2017 prețul a

inclus și transportul. Costul cu transportul este estimat la [✂] lei/tonă/km. Prețurile nu includ TVA.


41

contractului și data la care era obligatorie livrarea a 75% din cantitatea contractată a fost

mai mică de 4,5 luni. Este evident că necesitatea asigurării unor cantități atât de mari de

sare în termene atât de scurte implică dificultăți în asigurarea producției și, mai ales, în

organizarea serviciilor logistice necesare livrării, a depozitării și transportului unor cantități

mari de sare.

Mai mult, așa cum rezultă din cantitățile contractate suplimentar prin acte adiționale,

precum și din faptul că au fost livrate cantități semnificativ mai mari decât cele contractate

inițial, reiese necesitatea ca furnizorul să aibă capacitatea de a suplimenta rapid cantitățile

furnizate, ca efect al apariției unor fenomene meteo ce nu au putut fi prevăzute inițial.

În aceste condiții, este firesc că singurele răspunsuri la ofertele de cumpărare lansate de

CNAIR au fost reprezentate de ofertele SNS, în baza acestora încheindu-se contractele de

furnizare a sării pentru deszăpezire.

Apreciem că CNAIR ar putea avea în vedere organizarea licitațiilor de achiziție mai devreme

în cursul anului, situație ce ar putea fi permisă de folosirea eficientă a capacității CNAIR de

stocare, care este de aproximativ 150.000 de tone.42 O astfel de organizare ar putea avea ca

efect participarea și a altor ofertanți, inclusiv externi, permițând CNAIR să beneficieze de

efectele concurenței, în special de prețuri mai reduse.

În plus, din informațiile colectate de Consiliul Concurenței, în perioada 2012 – 2015, în

caietele de sarcini aferente achizițiilor realizate de CNAIR, pe lângă informațiile privind

specificațiile produsului, locurile de livrare etc., au fost incluse și referințe la salinele de la

care ar fi trebuit realizată livrarea cantităților de sare către fiecare direcție regională a

CNAIR, precum și distanțele de la respectivele saline la punctele finale de livrare.

Consiliul Concurenței a apreciat că introducerea informaților legate de salinele furnizoare și,

respectiv, distanțele de la acestea la punctele finale de livrare, ar putea constitui o

restricționare a concurenței prin excluderea participării la respectivele proceduri de achiziție

publică a unor potențiali concurenți ai SNS. Astfel, procedurile de achiziție publică din

perioada 2012-2015 nu au asigurat un tratament egal și transparent pentru toți operatorii

economici, conform principiilor OUG nr. 34/2004. În aceste condiții, Consiliul Concurenței a

solicitat, în cursul anului 2016, explicații cu privire la rațiunile includerii referințelor la

salinele de proveniență a sării pentru deszăpezire.

Ca urmare acestui demers, dar și a intrării în vigoare a Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile

publice, care nu mai permite autorităților contractante să deruleze procedurile de achiziție

prin intermediul burselor de mărfuri, caietele de sarcini elaborate de CNAIR nu au mai

conținut referiri la salina de origine a sării. Mai mult, având în vedere încurajarea împărțirii

41

Dată fiind semnarea cu întârziere a contractului, în anul 2016 au fost decalate termenele de livrare. 42

Adresa CNAIR nr. 70265/06.11.2017, înregistrată la Consiliul Concurenței nr. RG/14954/07.11.2017.


42

pe loturi prin prevederile Legii nr. 98/201643, începând cu anul 2016, CNAIR a organizat

procedurile de achiziție a sării pentru deszăpezire sub forma licitațiilor deschise, cu

publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, împărțite pe loturi, cantitățile aferente

fiecărei direcții regionale de drumuri și poduri reprezentând un lot.

Mai mult, în vara anului 2016, CNAIR a încercat încheierea unui contract multianual,

procedura de achiziție lansată prin SEAP în cursul lunii iulie 2016 urmărind încheierea unui

acord cadru pe 4 ani, pentru perioada 2016-2020 și a două contracte subsecvente pe sezon

de iarnă. Niciun ofertant nu a participat la această procedură de achiziție, iar caietul de

sarcini a fost solicitat de o singură întreprindere care, potrivit reprezentanților CNAIR44, ar fi

urmat să furnizeze sare achiziționată de la SNS. În ceea ce privește SNS, reprezentanții

acesteia au justificat decizia de a nu participa la procedura de achiziție prin prezența, în

documentația de achiziție, a unor clauze interpretate drept abuzive, asupra cărora a

informat CNAIR, respectiv:45

Imposibilitatea ajustării prețurilor în cadrul contractelor subsecvente;

Faptul că obligația SNS de a furniza cantități peste plafonul maxim prevăzut în

caietul de sarcini nu era dublată de obligația CNAIR de a achiziționa o cantitate

minimă, pentru a asigura echivalența drepturilor și obligațiilor partenerilor

contractuali.

Dată fiind situația creată prin lipsa participanților la licitația organizată în luna iulie 2016,

care a condus la anularea procedurii de achiziție, CNAIR a organizat o nouă procedură de

achiziție în luna octombrie 2016, licitație la care unicul participant a fost SNS, cu care a fost

semnat contractul de furnizare. Situația creată prin necesitatea anulării licitației din iulie

2016 a provocat întârzieri importante în graficul de asigurare a stocurilor de sare pentru

deszăpezire la nivelul direcțiilor regionale, conducând la nerespectarea termenelor

prevăzute de Normativul privind deszăpezirea.

În ceea ce privește procedura de achiziție din vara anului 2017, aceasta s-a desfășurat tot

sub forma licitației deschise, cu împărțirea cantităților pe loturi, și a vizat cantitățile

necesare pentru sezonul de iarnă 2017-2018. Și la această licitație s-a prezentat doar SNS,

contractul fiind încheiat cu această societate.

Astfel, după cum se poate observa, în ciuda faptului că au fost eliminate indicațiile privind

salinele de proveniență a sării și a fost realizată împărțirea cantității totale de sare pe loturi

reprezentând necesarul fiecărei direcții regionale situația nu s-a schimbat, cel puțin până în

prezent, în sensul apariției concurenței la licitațiile organizate de CNAIR, prin participarea

altor ofertanți în afara SNS, măcar pentru una sau o parte din direcțiile regionale.

43

Potrivit art. 141 alin (3) din Legea nr. 98/2016, atunci când autoritatea contractantă nu recurge la atribuirea contractului pe loturi, aceasta are obligația de a justifica această decizie. 44

Informație furnizată în cadrul întâlnirii dintre echipa de investigație și reprezentanții CNAIR din data de 14.06.2017. 45

Adresa SNS nr. 7228/13.10.2017, înregistrată la Consiliul Concurenței sub nr. RG/13930/13.10.2017.


43

În ciuda acestei constatări, precum și a opiniilor exprimate de CNAIR cu privire la procedura

de achiziție publică prevăzută de Legea nr. 98/2016 și de Normele de aplicare ale acesteia46,

calificată de reprezentanții CNAIR drept ”birocratice”, ”complexe” și ”laborioase”, apreciem

că numai organizarea de proceduri de achiziție deschise, transparente și nediscriminatorii,

precum și împărțirea pe loturi a cantităților solicitate ar putea ca efect apariția concurenței.

Astfel, concurența s-ar putea manifesta în procedurile de achiziție măcar pentru livrările

aferente unei părți a direcțiilor regionale, cu efectele pozitive care însoțesc această

modificare de structură a ofertei, în special prin reducerea prețurilor. Posibilitatea

manifestării concurenței este importantă mai ales în condițiile în care prețul de livrare către

CNAIR este utilizat de SNS, în politica de preț, [✂].

Apreciem că aprobarea prin Hotărâre de Guvern a licenței de exploatare a perimetrului de la

Valea Florilor ar putea, în aceste condiții, conduce la apariția concurenței, măcar pentru

direcțiile regionale apropiate geografic de această exploatare.

În aceste condiții, recomandăm utilizarea în continuare a procedurilor deschise,

transparente și nediscriminatorii pentru achiziția sării pentru deszăpezire pentru a asigura

un cadru cât mai favorabil apariției concurenței pe piață.

Măsurile de stimulare a concurenței între ofertanți ar avea un efect semnificativ și asupra

serviciilor de deszăpezire, situate în avalul sectorului sării pentru deszăpezire, dată fiind

ponderea importantă a costurilor cu sarea în totalul costurilor de deszăpezire, așa cum

reiese din Graficul nr. 11.

Graficul nr. 11 Ponderea cheltuielilor cu achiziția sării în totalul costurilor din activitatea de

iarnă înregistrate de CNAIR în sezoanele de iarnă din perioada 2014-2018

[✂]

Sursa: CNAIR

Astfel, ponderea cheltuielilor de achiziție a sării în totalul cheltuielilor din activitatea de

iarnă înregistrate de CNAIR a variat între [✂] și [✂], înregistrând o valoarea medie de [✂].

Trebuie remarcată și tendința crescătoare a ponderii costurilor cu sarea în total, majorare ce

poate fi explicată, pe de o parte, prin majorarea prețului sării pentru deszăpezire și, pe de

altă parte, prin utilizarea, în iarna 2017-2018, a sării pentru deszăpezire fără a o mai

amesteca cu nisip, ceea ce a condus la creșterea cantității de sare utilizată, așa cum reiese,

de altfel, și din Tabelul nr. 8.

Dată fiind ponderea de peste [✂] a costurilor cu sarea în totalul costurilor aferente

serviciilor de deszăpezire, considerăm că apariția concurenței pe piață, însoțită de

potențiala reducere a prețurilor practicate de ofertanți, ar putea avea un efect de reducere

46

Aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 395/2016.


44

a costurilor de deszăpezire și, implicit, ar conduce la creșterea eficienței utilizării fondurilor

publice care finanțează această activitate.

În ceea ce privește achizițiile realizate de alte companii și autorități publice, și acestea sunt

guvernate de legislația privind achizițiile publice și constau în organizarea de proceduri de

achiziție competitive. Până în anul 2015, perioadă în care legislația a permis organizarea

procedurilor de achiziție prin BRM, la ședințele de tranzacționare organizate pentru alți

cumpărători de sare decât CNAIR, societățile care au participat în calitate de furnizori au fost

companii care au revândut sarea cumpărată de la SNS, respectiv: Maral Trade Company SRL,

Alcadibo Trading SA, Ginard Com SRL, Dragon Oil Star SRL, Rodali Cargo SRL, Bica SRL, CDI

Distribution Grup SRL.

Modelul de afaceri al acestor companii este de achiziție franco fabrică a sării pentru

deszăpezire de la SNS și de livrare către clienți, franco client, încorporând, practic, serviciile

de manipulare și transport și, eventual, acordând un termen de plată mai bun decât SNS.

Eficiența superioară în derularea activităților logistice, dat fiind că unele dintre aceste

companii sunt, în fapt, specializate pe transportul de mărfuri, le permite, uneori, să

concureze cu succes SNS în cadrul procedurilor de achiziții. Cu toate acestea, niciuna dintre

aceste companii nu are capacitatea de a participa la proceduri de achiziție pentru cantități

mari de sare, cum sunt cele organizate de CNAIR, și nici nu au surse alternative de

aprovizionare cu sare în afară de SNS. Un alt model de afaceri identificat este cel de achiziție

a sării vrac, de ambalare și de revânzare a acesteia, direct sau prin intermediul

comercianților cu amănuntul, către consumatori cu nevoi reduse de consum.

Aceleași opțiuni cu privire la achiziția de sare pentru deszăpezire le au și companiile private,

care reprezintă aproximativ [✂] din totalul achizițiilor și care derulează achizițiile potrivit

propriilor proceduri de achiziții.

7.4. Relația dintre prețul și cantitatea comercializată de sare pentru

deszăpezire

Pentru a putea analiza relația dintre cantitățile achiziționate și preț, este necesară

asigurarea comparabilității datelor. În acest scop, pe baza datelor privind livrările către

fiecare client transmise de SNS pentru perioada 2014 – 2017, a fost determinat produsul

care a înregistrat valoarea cea mai mare a vânzărilor, ținând cont de următoarele

caracteristici: granulație, vânzare vrac sau ambalat și clauza de livrare.

Așa cum rezultă din Tabelul nr. 9, sarea cu granulație 0-8 mm, livrată vrac, cu clauză franco

salină, a fost determinată ca fiind cea mai bine vândută varietate de sare pentru

deszăpezire, cu o pondere de [✂]în total vânzări în perioada analizată.


45

Tabelul nr. 9 Ponderea vânzărilor diverselor varietăți de sare pentru deszăpezire, în

funcție de granulație, mod de ambalare și clauză de livrare

Varietate

Valoare livrări 2014 – 2017

-lei- Pondere în total

0-15 mm [✂] Vrac [✂] FCA

47 Salină [✂] [✂]

0-3 mm [✂] ambalat, din

care [✂] FCA

beneficiar [✂] [✂]

FCA Salină [✂] [✂]

0-4 mm [✂] Ambalat, din

care [✂] FCA



Vrac, din care [✂] FCA



0-8 mm [✂] vrac, din care [✂]

DAP48

[✂] [✂] FCA



Total general [✂] Sursa: Prelucrări pe baza datelor furnizate de SNS

47

Acronim pentru „Free Carrier” (Franco Cărăuș), clauză de comerț internațional – INCOTERMS prin care vânzătorul își îndeplinește obligația de livrare în momentul în care a predat marfa în grija cărăușului desemnat de cumpărător la locul sau punctul convenit. 48

Acronim pentru „Delivery at Place”, clauză de comerț internațional – INCOTERMS prin care vânzătorul livrează mărfurile în mijloacele de transport adecvate la locul stabilit cu cumpărătorul. Vânzătorul acoperă toate costurile pentru livrarea și descărcarea mărfurilor la terminalul stabilit.


46

Acest produs a fost luat în considerare pentru estimarea anuală a valorii coeficientului de

corelație liniară dintre volumul vânzărilor de sare pentru deszăpezire și preț, a căror valoare

se regăsește în Tabelul nr. 10

Tabelul nr. 10 Valorile anuale ale coeficientului de corelație liniară dintre volumul vânzărilor

de sare pentru deszăpezire și preț

An Coeficient de

corelație liniară

2014 -0,30048

2015 -0,46739

2016 0,647628

2017 -0,23158

Cumulat -0,17693


În anii 2014, 2015 și 2017, valoarea coeficientului de corelație liniară dintre cantitatea de

sare pentru deszăpezire și preț este moderată și negativă, ceea ce denotă că, în general,

prețurile mai ridicate sunt asociate cantităților mai reduse.49 Valoarea pozitivă și ridicată

înregistrată în anul 2016 este atipică și denotă o asociere a prețurilor mari cu cantități mari,

așa cum rezultă și din Graficul nr. 12.

Graficul nr. 12 Distribuția perechilor preț-cantitate pentru sarea pentru deszăpezire vândută

de SNS în perioada 2014-2017

[✂]

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor furnizate de SNS

Caracterul atipic al anului 2016 se suprapune cu organizarea de o manieră diferită a licitației

de achiziție a sării pentru deszăpezire, ca efect al intrării în vigoare a Legii nr. 98/2016,

precum și cu întârzierea procesului de achiziție ca urmare a neprezentării niciunui ofertant

la prima licitație organizată în cursul anului, acest ultim aspect putând explica, de altfel, și

cantitățile semnificativ mai reduse ale livrărilor din anul 2016.

8. Elemente de definire a pieței relevante

În cadrul unei investigații sectoriale, autoritatea de concurență nu își propune, în mod

normal, să realizeze o definire a pieței, dat fiind faptul că o astfel de definire este necesar a

fi realizată numai în cazul investigării unor practici anticoncurențiale sau în cazul analizării

unor concentrări economice. Cu toate acestea, Consiliul Concurenței își poate propune să

49

Conform interpretării din Louis M. Rea şi Richard A. Parker – Designing and Conducting Survey Research, A Comprehensive Guide, ediţia 3, Jossey-Bass, 2005.


47

identifice anumite elemente de definire a pieței relevante, fără ca aceste elemente să aducă

atingere dreptului Consiliului Concurenței de a realiza o definire diferită a pieței în cazul

derulării unor proceduri ulterioare.

Potrivit prevederilor Instrucțiunilor privind definirea pieței relevante, puse în aplicare prin

Ordinul Președintelui Consiliului Concurenței nr. 388/2010, „definirea pieţei relevante este

un instrument de identificare şi de delimitare a cadrului în interiorul căruia se exercită

concurenţa între întreprinderi. Scopul principal al definirii pieţei relevante este acela de a

identifica în mod sistematic constrângerile concurenţiale cu care se confruntă

întreprinderile în cauză”.

În acest scop, definirea pieței relevante, cu cele două componente ale sale, respectiv din

punct de vedere al produsului și din perspectivă geografică, are ca scop identificarea

întreprinderilor care se concurează în mod real pe acea piață, permite calcularea cotelor de

piață și, implicit, a indicatorilor care descriu puterea de piață și presiunea concurențială.

În ceea ce privește piața relevantă a produsului, aceasta cuprinde toate produsele pe care

consumatorii le consideră substituibile, în special prin prisma caracteristicilor, utilizării și

prețurilor acestora. Totodată, în vederea definirii pieţei relevante a produsului, se poate ţine

cont şi de substituibilitatea din punctul de vedere al ofertei, fiind incluse şi produsele pe

care alte întreprinderi le-ar putea comercializa pe termen scurt și fără costuri suplimentare

semnificative în situația în care prețul produsului analizat ar înregistra o creștere mică, dar

semnificativă (între 5 și 10%) și de durată.50

Piața relevantă din perspectivă geografică reprezintă zona în care se manifestă condiții

omogene de concurență între întreprinderile implicate și care poate fi delimitată de zonele

învecinate, în acestea din urmă existând condiții semnificativ diferite.

8.1. Piața relevantă a produsului

Urmare a proceselor de prelucrare, principalele produse realizate și comercializate de

întreprinderile participante în sectorul sării din România sunt descrise în tabelul de mai jos,

conform descrierii SNS și conform standardelor naționale și internaționale, acolo unde

acestea din urmă au fost disponibile.

50

Situație întâlnită, de regulă, în cazul produselor diferențiate în clase diferite de calitate. Creșterea prețului produselor dintr-o clasă inferioară de calitate ar putea conduce la situația în care produsele din clasa de calitate superioară devin substituibile.


48

Tabelul nr. 11 Prezentarea caracteristicilor diferitelor tipuri de sare

Produs Utilizare Principalele proprietăți fizico-chimice conform

standardelor naționale și internaționale

Principalele proprietăți fizico-chimice potrivit SNS51

Sare alimentară Industria alimentară și consum uman direct

Conținut minim de NaCl: 97% Antiaglomeranți: max. 20 mg/kg Ferocianură de calciu: max. 10 mg/kg Emulgatori: max. 10 mg/kg Auxiliari tehnologici: max. 10 mg reziduu/kg52 Iod: min. 25, max. 40 mg/kg Iodat de potasiu (KIO3) - min. 42 mg/kg, max. 67,20 mg/kg

53

Conținut minim de NaCl: 97,5% Antiaglomeranți: max. 10 mg/kg Iodat de potasiu (KIO3): min. 42 mg/kg, max. 67,20 mg/kg

Sare pentru hrana animalelor

Consumul animal

Conținut minim de NaCl: 95% Substanțe insolubile în apă – maxim 2% Umiditate: max. 2%54

Conținut minim de NaCl: 97% Substanțe insolubile în apă: maxim 1,20% Umiditate: max. 0,5%

Sare industrială Industria chimică, industria lacurilor și vopselelor, industria hârtiei etc.

Conținut minim de NaCl: min 96% Substanțe insolubile în apă: maxim 2% Umiditate: maxim 1%55

Conținut minim de NaCl: 97,5% Substanțe insolubile în apă: maxim 1,20 % Umiditate: maxim 0,15%

Sare pentru dedurizarea apei

Dedurizarea apei

N/A Conținut minim de NaCl: 97% (99,5% în cazul tabletelor)

Sare în soluție Industria chimică

N/A Conținut minim de NaCl: 308 g/l Calciu: 1,2 g/l Magneziu: 0,1 g/l Sulfat: max. 3,5 g/l

Sare pentru deszăpezire

Dezghețarea și/sau deszăpezirea drumurilor

Conținut minim de NaCl: min 96% Substanțe insolubile in apa: maxim 2% Umiditate: maxim 1%56

Conținut minim de NaCl: 94-96%57 Umiditate: maxim 1% Antiaglomeranți: max. 100 mg/kg

51

http://www.salrom.ro/oferta-sare.php 52

Standardul SR 13360/1996 53

Conform HG nr. 568/2002 privind iodarea universală a sării destinate consumului uman, hranei animalelor şi utilizării în industria alimentară, republicată 54

STAS 4535-79 55

Standardul SR 2906/2012


49

Datele prezentate evidențiază diferențe importante, atât în ceea ce privește utilitatea, cât și

în ceea ce privește caracteristicile fizico-chimice ale diverselor produse, care se traduc, în

fapt, în trepte de calitate substanțial diferite. Astfel, sarea destinată consumului uman sau

animal, sau cea pentru dedurizarea apei, prezintă caracteristici fizico-chimice substanțial

superioare sării industriale sau celei pentru deszăpezire, caracteristici ce se traduc și prin

etape suplimentare de prelucrare, atât mecanică, cât și de aditivare și, implicit, prin costuri

și prețuri net superioare.

Date fiind aceste diferențe în ceea ce privește utilitatea produsului, a proprietăților fizico-

chimice, a procesului de producție și a costurilor și prețurilor, opinăm că, din perspectiva

cererii, diferitele categorii de produse nu sunt substituibile.

Astfel, chiar dacă produsele de calitate superioară, supuse mai multor procese de

prelucrare, ar putea fi utilizate pentru destinații pentru care există produse de calitate

inferioară, de exemplu prin utilizarea de sare destinată consumului animal pentru

deszăpezire, un astfel de comportament nu este rațional, date fiind diferențele substanțiale

în ceea ce privește prețurile produselor.

O analiză suplimentară este necesară în ceea ce privește gradul de substituibilitate între

sarea industrială și sarea pentru deszăpezire. Această necesitate este motivată în special de

lipsa unui standard național și/sau internațional specific sării pentru deszăpezire. În aceste

condiții, potrivit Normativului privind condiţiile tehnice şi metodologia de testare a

materialelor, standardul relevant în ceea ce privește sarea pentru deszăpezire este SR

13360/1996 – sare industrială. Această situație ar părea să indice o apartenență a

produsului sare pentru deszăpezire la categoria sării industriale și, implicit, o substituibilitate

a acestor produse.

Cu toate acestea, din analiza proprietăților fizico-chimice ale produsului sare pentru

deszăpezire, produs și comercializat de SNS, rezultă că acesta este inferior calitativ

produsului sare industrială, cel puțin din perspectiva concentrației minime de NaCl și,

implicit, nu întrunește calitățile necesare pentru utilizări industriale. De altfel, aceste

caracteristici inferioare calitativ ale sării utilizate pentru deszăpezire sunt acceptate de către

clienții SNS, inclusiv de către CNAIR, care include aceleași proprietăți fizico-chimice în

specificațiile aferente procedurilor de achiziție.

Reciproc, nu există motive raționale din punct de vedere economic pentru utilizarea sării

industriale pentru deszăpezire, în special din cauza faptului că sarea industrială este cu

56

Potrivit Normativului privind condiţiile tehnice şi metodologia de testare a materialelor antiderapante şi a fondanţilor chimici, utilizate pentru întreţinerea drumurilor pe timp de iarnă, indicativ NE-030-2004, aprobat prin ordinul MTCT nr. 1031/2004 (Normativul) standardul relevant este SR 2906/2012 – sare industrială 57

Concentrație conformă cu cea solicitată și în caietele de sarcini aferente achizițiilor realizate de către CNADNR/CNAIR.


50

aproximativ [✂] mai scumpă decât sarea pentru deszăpezire. În plus, răspunsurile primite la

chestionarele transmise de către Consiliului Concurenței nu au indicat o practică de înlocuire

a sării pentru deszăpezire cu sarea industrială.

Din perspectiva ofertei, produsul sare pentru deszăpezire se diferențiază de celelalte

produse, în afară de gradul mai redus de prelucrare, prin faptul că vânzarea produsului se

realizează preponderent prin participarea la proceduri de achiziție publică și prin

constrângerile legate de capacitățile de producție și de logistică generate de necesitatea de

a garanta livrarea unor cantități mari în termen foarte scurt de la lansarea comenzii.

Așa cum reiese din datele prezentate în Graficul nr. 10, cei mai importanți achizitori ai sării

pentru deszăpezire sunt autoritățile și întreprinderi publice, achizițiile realizate de către

aceștia fiind guvernate de legislația privind achizițiile publice și fiind desfășurate prin licitații

sau alte proceduri competitive, în cadrul cărora sunt contractate cantități mari, pe baze

anuale. De asemenea, în cadrul procedurilor de achiziție publică sunt definite și proprietățile

fizico-chimice ale produsului achiziționat, precum și serviciile logistice aferente livrărilor în

termen scurt de la lansarea comenzilor.

Caracterul sezonier și necesitatea garantării livrării în termen scurt de la lansarea comenzilor

reprezintă o altă caracteristică importantă a comercializării sării pentru deszăpezire, cu

efecte atât asupra organizării, cât și a serviciilor logistice aferente livrărilor. Pe de o parte,

livrările de sare pentru deszăpezire se concentrează în sezonul rece și în perioada imediat

premergătoare acestuia și, pe de altă parte, trebuie asigurată livrarea comenzilor în termen

scurt după lansarea acestora, de regulă în termen de 48 de ore, dar chiar și 24 de ore, în

special în perioadele în care se înregistrează temperaturi scăzute și ninsori puternice. Aceste

constrângeri generează dificultăți pentru furnizori din perspectiva procesului de producție,

având în vedere că este necesară suplimentarea producției pe termen scurt, ceea ce implică

necesitatea asigurării resurselor materiale și mai ales umane (în special prin ore

suplimentare). De asemenea, serviciile logistice aferente livrării sunt îngreunate de

necesitatea livrării în termen scurt, precum și, de multe ori, de dificultățile în asigurarea

transportului în condiții de iarnă. Dificultățile în ceea ce privește producția și logistica se

traduc atât în necesitatea expertizei pentru soluționarea acestor probleme, cât și, mai ales,

în costuri suplimentare înregistrate de ofertanți.

Date fiind aceste aspecte, apreciem că sarea pentru deszăpezire nu poate fi substituită, nici

din perspectiva ofertei, de celelalte tipuri de sare. Această apreciere nu va împiedica, însă,

Consiliul Concurenței să definească în mod diferit piața relevantă a produsului atunci când

analizează cazuri particulare.

Pentru analiza completă a elementelor de definire a pieței în cazul sării pentru deszăpezire,

este necesară și analizarea celorlalte produse utilizate în scopul deszăpezirii, respectiv


51

clorura de calciu, precum și alte produse ecologice de deszăpezire, cum ar fi clorura de

magneziu sau Atica TZ158.

Cea mai utilizată substanță pentru deszăpezire, cel puțin în Europa, este sarea în stare

granulară, folosită uscată, umezită sau sub formă de saramură. Utilizarea sării sub formă de

saramură are o eficiență sporită, dar necesită utilaje speciale pentru împrăștiere59. Pre-

umezirea sării se realizează fie prin adăugarea a 10-30% apă în dispozitivul de răspândire, fie

prin adăugarea a 80-100 litri de apă/m3 de sare.60 În multe dintre cazuri, sarea este utilizată

în amestec cu nisip.

Temperatura minimă până la care poate fi utilizată exclusiv sare în vederea deszăpezirii este

de -6oC61, dincolo de această temperatură putând fi utilizată în amestec cu clorura de calciu,

în diverse proporții, până la temperatura de -15oC. Sub această temperatură sunt utilizate

exclusiv clorura de calciu sau alte produse.

Clorura de calciu este unul dintre cei mai performanți agenți utilizați în procesul de

deszăpezire, fiind eficientă până la temperatura de -200C.62 Clorura de calciu se fabrică și se

livrează sub formă de soluție, sub formă hidratată și sub formă calcinată și este o soluție

nepoluantă, care nu produce degradarea elementelor drumului. Prețul de comercializare al

clorurii de calciu este de circa [✂] de lei/tonă63, de [✂] ori mai mult decât sarea pentru

deszăpezire.

Alte produse ecologice ce pot fi folosite pentru deszăpezire, chiar și la temperaturi mai mici

de -30 oC, sunt clorura de magneziu, utilizată ca atare sau în amestec cu sare, sau produsul

Atica TZ-1, menționat anterior. Și în cazul acestor produse, prețul este mult mai ridicat în

raport cu sarea.

Prețul ridicat este, de altfel, motivul pentru care utilizatorii preferă folosirea sării, exclusiv

sau în amestec cu alte produse (clorura de calciu sau de magneziu) până la atingerea

temperaturilor de la care aceasta devine ineficientă, și utilizarea produselor mai scumpe

dincolo de temperaturile limită de eficiență a sării.

Dat fiind acest comportament al utilizatorilor, se poate concluziona că clorurile de calciu și

de magneziu, respectiv produsul Atica TZ-1 nu sunt, în viziunea cererii, produse substituibile,

ci mai degrabă complementare sării pentru deszăpezire.

De altfel, aceasta este și opinia exprimată de către Comisia Europeană în cele două cazuri

identificate în acest sector, respectiv cazurile de concentrări economice IV/M. 1522-

58

Produs brevetat, realizat și comercializat de Atica Chemicals SRL 59

SNS – Notă privind utilizarea diverselor materiale antiderapante pentru întreținerea drumurilor pe timpul iernii. 60

Potrivit normativului privind deszăpezirea. 61

Conform informațiilor furnizate de CNAIR prin Adresa nr. 70265/06.11.2017, temperatura minimă este -7oC.

62 Adresa CNAIR nr. 70265/06.11.2017

63 Adresa CNAIR nr. 70265/06.11.2017, înregistrată la Consiliul Concurenței cu nr. RG/14954/07.11.2017.


52

CSME/MSCA/ROCK și COMP/M.2176 KALI & SALZ / SOLVAY / JV, piața relevantă a

produsului fiind considerată, în ambele cazuri, piața sării pentru deszăpezire, pe

considerente similare celor expuse în prezentul capitol.

Astfel, Comisia Europeană, în urma testului de piață efectuat în cazul COMP/M.2176 KALI &

SALZ / SOLVAY / JV, a constatat că: ”Investigația Comisiei a confirmat faptul că diferitele

utilizări (deszăpezirea și utilizările fără legătură cu deszăpezirea, cu sub-segmentele

aferente) implică specificații diferite. Pentru fiecare utilizare, clientul specifică calitatea

(puritatea), caracteristicile produsului (de exemplu, granulația și greutatea) și aditivii, dacă

este cazul. Semnificația mărcilor de produse și a mărcilor private diferă, de asemenea, de la

un segment la altul, iar distribuitorii de sare joacă un rol în anumite segmente (de exemplu,

sare de spălat vase), dar lipsesc în alte segmente. Clienții au subliniat faptul că sarea de

deszăpezire nu este considerată ca satisfăcând cerințele de calitate pentru consumul uman

sau pentru utilizarea industrială, și anume utilizările fără legătură cu deszăpezirea. Prin

contrast, sarea ce are alte destinații ar putea fi utilizată pentru deszăpezire, dar ar fi prea

scump pentru a fi competitivă.”

În ceea ce privește eventuala substituibilitate dintre sarea pentru deszăpezire și clorura de

calciu sau clorura de magneziu, în cazul IV/M. 1522-CSME/MSCA/ROCK, Comisia Europeană

a apreciat că: ”Analiza cererii franceze arată că, deși există o anumită substituibilitate între

sare și alți agenți de topire sau abrazivi, cum ar fi nisipul, clorura de calciu și clorura de

magneziu, pentru rațiuni ce țin de preț, cantități disponibile și eficiență, sarea este produsul

principal utilizat pentru întreținerea drumurilor pe timp de iarnă. Aceste elemente sunt

confirmate de primele rezultate ale sondajului. Prin urmare, piața relevantă a produsului

trebuie considerată cea a sării pentru deszăpezire.

8.2. Piața relevantă geografică

Elementele de bază analizate, de regulă, în definirea pieței relevante din perspectivă

geografică sunt cele legate de comportamentul consumatorilor în ceea ce privește zonele în

care realizează achizițiile și situațiile de reorientare către alte zone la variații ale prețului,

precum și factori fundamentali, cum ar fi loialitatea față de mărcile naționale sau locale.

Elemente importante în definirea pieței relevante geografice sunt și eventualele bariere

care pot limita posibilitatea de desfacere a produselor în zone diferite, principalul element

în acest sens fiind reprezentat de impactul costurilor de transport și al eventualelor restricții

în materie de transport, prevăzute de legislație sau determinate de natura produselor

relevante.

În analiza efectuată, prezentată în cele ce urmează, am avut în vedere următoarele

elemente pe care le considerăm foarte importante pentru definirea dimensiunii geografice a

pieței relevante: costurile și restricțiile în materie de transport, comportamentul istoric al

consumatorilor și structura ofertei efective și potențiale.


53

Sarea pentru deszăpezire este, așa cum rezultă din datele prezentate în secțiunea

precedentă, un produs relativ ieftin, de volum, pentru care este de așteptat ca ponderea

costurilor de transport în prețul sării pentru deszăpezire să devină semnificativă pe măsură

ce crește distanța transportului.

Ponderea costurilor cu transportul variază în funcție de volumul transportat și de

modalitatea de transport. Astfel, în situația transportului pe calea ferată sau a transportului

fluvial a unor cantități mari, ponderea cheltuielilor de transport este mai redusă, dar rămâne

semnificativă.

Conform estimărilor furnizate de SNS, ponderea costurilor de transport în prețul final poate

varia între [✂] și [✂], așa cum reiese și din Tabelul nr. 12.

Tabelul nr. 12 Ponderea cheltuielilor de transport în prețul final pentru diverse distanțe de

transport

Distanță (km)

Pondere costuri de transport64

(%)

50 [✂]

100 [✂]

200 [✂]

300 [✂]

400 [✂]

600 [✂]

Sursa: SNS și calcule proprii

În mod uzual, în cazul produselor pentru care ponderea costurilor de transport în preț

constituie o barieră care separă zonele în care produsele pot fi comercializate, definirea

pieței relevante geografice poate fi făcută prin identificarea unor arii circulare având ca

centru locul de producție și raza reprezentată de distanța pe care produsul poate fi

transportat de o manieră competitivă, creând presiune concurențială pe piață.

Aceasta a fost, de altfel, și abordarea Comisiei Europene în cazul IV/M.1522-

CSME/MSCA/ROCK, în care definirea zonală a pieței geografice a fost argumentată astfel: ”În

opinia părților și a altor operatori, comercializarea sării pentru deszăpezire dincolo de o rază

de aproximativ 400 km în jurul locurilor de producție este nerentabilă din cauza costului

64

Ponderea costurilor de transport este calculată pentru transportul rutier, pornind de la următoarele ipoteze:

preț sare FCA salină de [✂] lei/tonă, preț mediu unitar al transportului de [✂] lei/tonă/km. Ponderea este

calculată prin înmulțirea prețului mediu unitar al transportului cu distanța și împărțirea produsului rezultat la suma dintre acest produs și prețul sării FCA salină. Rezultatul obținut este înmulțit cu 100 pentru a fi

transformat în procent. Exemplu calcul pentru 100 de km.: 100km*[✂]lei/tonă/km = ([✂]lei/tonă ÷([✂

]lei/tonă + [✂]lei/tonă))*100=[✂]%.


54

transportului. Se poate, deci, concluziona că piața sării pentru deszăpezire în cazul de față

este regională din cauza costului relativ al transportului produsului”.

În ceea ce privește distanța efectivă a ariei circulare în cazul României, în opinia SNS,

distanța maximă de transport a sării de deszăpezire în condiții de competitivitate este de

circa 600 – 800 de km.65

Referitor la comportamentul consumatorilor privind zonele de achiziție a sării pentru

deszăpezire, pe baza prelucrării datelor de vânzări interne și externe ale SNS în anul 2016

am obținut rezultatele privind distribuția numărului de clienți și a cantităților vândute ce se

regăsesc în Graficul nr. 13 și Graficul nr. 1466.

Graficul nr. 13 Distribuția numărului de clienți pe zone de achiziție, 2016

[✂]


Se poate observa că [✂] dintre clienții SNS au achiziționat sarea pentru deszăpezire de la

salinele aflate la o distanță mai mică de 200 km și numai [✂] au achiziționat sare de la

distanțe de peste 400 de km.

Graficul nr. 14 Distribuția cantităților vândute pe zone de achiziție, 2016

[✂]


Și în privința cantităților livrate, se pot constata comportamente relativ similare, [✂] dintre

cantități fiind livrate pe distanțe mai mici de 200 de km și doar mai puțin de [✂] fiind

achiziționate la distanțe mai mari de 400 km.

Din analiza livrărilor către CNAIR în anii 2016 și 2017, conform informațiilor furnizate de

SNS67, distanța medie de transport ponderată cu cantitatea a fost de [✂] Km, înregistrându-

se o pondere medie a costurilor de transport în preț de [✂]. În cazul salinelor, ponderea

medie a costurilor de transport în prețul de vânzare în 2016 și 2017 s-a situat între [✂] și [

✂].

65

Adresa SNS nr. 7228/13.10.2017, înregistrată la Consiliul Concurenței cu nr. RG/13930/13.10.2017. 66

Datele prelucrate nu cuprind livrările către CNAIR. 67

La fel ca notade subsol 57.


55

Având în vedere că cea mai mare pondere a clienților și a cantităților livrate se situează în

intervalul 0-200 km, opinăm că, în cazul definirii pieței relevante din punct de vedere

geografic sub forma unor arii circulare în jurul salinelor, raza acestor arii ar trebui să se

situeze undeva în interiorul acestui interval. În măsura în care se optează pentru o rază mai

mare, apreciem că aceasta nu ar trebui să depășească 400 km, având în vedere că ponderea

redusă a clienților și a cantităților livrate la distanțe mai mari denotă o lipsă de

competitivitate și, implicit, incapacitatea de a exercita presiune concurențială semnificativă

peste această distanță.

Pot exista și situații în care structura cererii, dar mai ales a ofertei, ar putea justifica

definirea pieței geografice de o manieră diferită, la nivel național sau chiar la nivel mai

extins, incluzând mai mult de un stat. Acesta este cazul când modul de structurare și/sau de

organizare logistică a ofertei îi permite să contrabalanseze constrângerile legate de

ponderea cheltuielilor de transport, de exemplu prin organizarea de depozite în apropiere

de locurile de consum și transportarea de cantități mari către respectivele depozite, urmată

de distribuția, din respectivele depozite, a unor cantități mai mici, pe distanțe mai scurte,

modalitate de organizare ce ar putea asigura condiții omogene de manifestare a

concurenței pe arii mai largi.

Aceasta a fost abordarea Comisiei Europene în cazul IV/M.1522- CSME/MSCA/ROCK, în care

a considerat că: ”Având în vedere că sarea pentru deszăpezire este utilizată pentru a

menține drumurile deschise, trebuie să fie disponibilă în scurt timp și, prin urmare, nu poate

fi transportată mai mult de 150 km. Pentru a rezolva această problemă, furnizorii au creat

depozite în locații-cheie. Aceste depozite sunt aprovizionate în vrac, direct din instalațiile de

producție. Prin urmare, clienții pot fi aprovizionați din cel mai apropiat depozit, rapid și

convenabil. Acest lucru permite furnizorilor concurenți să concureze eficient, indiferent de

distanța efectivă față de client”. Având în vedere aceste considerente, Comisia a

concluzionat că ”.. dimensiunea geografică a piețelor produselor este mai întinsă decât cea

națională. Costul ridicat al transportului, comparativ cu valoarea scăzută a produselor din

sare, este un factor important în definirea pieței relevante din punct de vedere geografic. Cu

toate acestea, clienții și producătorii transportă cu ușurință sare dincolo de frontierele

statelor membre ale SEE, comerțul intra-SEE atingând o treime din vânzările totale.

Importurile din țările din afara SEE sunt mai puțin semnificative (3%). De asemenea se pare

că modalitatea de transport este, în general, prin camion în Europa continentală, după cum

se sugerează de către părți. Clienții din țările nordice sunt aprovizionați pe cale navală,

pentru că nu există nicio producție indigenă și rutele rutiere nu sunt eficiente”.

În ceea ce privește modalitatea de definire a pieței în România, apreciem că existența unui

singur producător, care deține monopolul de facto al extracției sării și cvasi-monopolul în

livrarea sării pentru deszăpezire, precum și ponderea nesemnificativă a exporturilor și cvasi-

inexistența importurilor ar putea justifica definirea pieței geografice relevante la nivelul

întregii țări.


56

Dacă luăm, însă, în considerare și concurența potențială, respectiv exploatarea de la Valea

Florilor, apreciem că, în momentul în care această exploatare va deveni operațională,

modalitatea corectă de definire a pieței relevante din punct de vedere geografic ar putea fi

cea a ariilor circulare, având în vedere că, cel puțin într-o anumită rază în jurul exploatării,

condițiile de desfășurare a concurenței s-ar modifica substanțial, prin apariția unui nou

jucător. În Figura nr. 1 sunt prezentate, utilizând o rază de 200 km, ariile deservite de fiecare

salină, putând fi observate zonele de suprapunere între salina de la Valea Florilor și salinele

Ocna Dej, Praid și Ocnele Mari, zone în care s-ar manifesta efectiv concurența.

Figura nr. 1 Reprezentarea ariei geografice în care se regăsește majoritatea clienților fiecărei

saline68

9. Concluzii și recomandări

Sarea pentru deszăpezire reprezintă o componentă foarte importantă a sectorului

exploatării și comercializării sării în România, constituind un sfert din producția internă.

Elementele identificate în cursul investigației sectoriale par a indica existența unei piețe

distincte a produsului sare pentru deszăpezire. Dimensiunea geografică a pieței pare a fi, la

acest moment, teritoriul României, dat fiind faptul că singura întreprindere care exploatează

și comercializează sare pentru deszăpezire este SNS, care deține o poziție de monopol de

68

Cu puncte și etichete roșii, precum și arie galbenă sunt reprezentate salinele SNS, cu punct și etichetă albastre, precum și arie verde este reprezentat perimetrul Valea Florilor.


57

facto, în condițiile în care importurile de sare pentru deszăpezire sunt cel mult

nesemnificative.

Cu toate acestea, în măsura în care ar apărea alte întreprinderi active în exploatarea și

comercializarea sării, poziția de monopol a SNS ar putea fi amenințată. În acest sens,

apreciem că, dată fiind capacitatea semnificativă de exploatare preconizată, demararea

exploatării la zăcământul de la Valea Florilor (județul Cluj) ar putea crea premisele

manifestării concurenței pe piață, măcar pentru o parte a teritoriului României. În această

perspectivă, apreciem că zona geografică în care s-ar manifesta concurența ar putea fi

reprezentată de zone concentrice, axate în jurul locului în care este realizată fiecare

exploatare.

În acest sens, subliniind poziția Curții de Conturi a Românei, apreciem că durata de 9 ani

care a trecut de la momentul semnării contractului de concesiune pentru perimetrul Valea

Florilor și până în prezent fără ca Hotărârea de Guvern de aprobare a concesiunii să fie

inițiată, este exagerat de lungă. Mai mult, subliniem faptul că solicitarea de către ANRM a

documentației necesare pentru inițierea Hotărârii de Guvern s-a făcut târziu, la 8 ani de la

semnarea contractului de concesiune.

Trebuie subliniat că, atunci când realizează exporturi de sare pentru deszăpezire pe piețe

externe pe care se manifestă un grad mai ridicat de concurență, SNS practică, în general,

prețuri semnificativ mai reduse decât cele practicate pe piața internă, ceea ce atestă

efectele benefice pentru consumatori pe care le generează presiunea concurențială.

Dat fiind faptul că această întârziere a aprobării prin Hotărâre de Guvern a licenței împiedică

posibilitatea manifestării concurenței pe piață, cu efectele sale benefice, recomandăm

ANRM să urgenteze procedurile care să conducă la aprobarea licenței de exploatare prin

Hotărâre de Guvern și la demararea activităților de exploatare în perimetrul Valea Florilor.

Persistența situației de monopol de facto a SNS pe piața sării pentru deszăpezire este

sprijinită și de prevederile art. 20 alin (2) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și

completările ulterioare, respectiv de posibilitatea de prelungire a licenței de exploatare,

acordată inițial pentru 20 de ani, pentru perioade succesive a câte 5 ani, fără precizarea unei

durate maxime totale de valabilitate.

Considerăm că rațiunile privind recuperarea investițiilor nu pot justifica acordarea, practic, a

unor licențe de exploatare perpetue, care să blocheze, astfel, pentru totdeauna accesul altor

operatori pe piață. Soluția aplicată, de regulă, în astfel de situații, în care investițiile inițiale

sunt importante, este de asigurare a unei durate a concesiunii care să permită recuperarea

investițiilor și organizarea unui nou concurs de oferte la expirarea acestei duratei, pentru a

permite manifestarea concurenței măcar la anumite intervale de timp.

Pentru sare, considerăm că acest mecanism de prelungire automată este cu atât mai nociv

cu cât acesta este combinat și cu deținerea de către SNS a tuturor licențelor de exploatare a


58

sării în vigoare. Prin urmare, această situație este privită a fi un element suplimentar de

inhibare a apariției concurenței în ceea ce privește exploatarea sării și pe piețele

comercializării produselor de sare de calitate redusă, cum este și cazul sării pentru

deszăpezire. De altfel, această prevedere legală este cea mai plauzibilă explicație pentru

dezinteresul manifestat de SNS pentru obținerea altor licențe de explorare, care ar putea

conduce la identificarea și exploatarea altor zăcăminte.

Pentru remedierea acestei situații, recomandăm Ministerului Economiei să inițieze

modificarea prevederilor art. 20 alin. (2) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările și

completările ulterioare, fie prin specificarea unui număr maxim de prelungiri care pot fi

acordate de către autoritățile responsabile anterior unui nou concurs de acordare de

licențe, fie prin majorarea termenului de valabilitate al licenței de exploatare, urmată de

organizarea unui concurs public de oferte pentru exploatarea respectivului perimetru.


organizarea concursurilor de oferte pentru perimetrele de exploatare, recomandăm ANRM

să analizeze posibilitatea ca regulile de organizare a concursurilor de oferte să nu permită

unui singur operator să obțină licențe de exploatare care să acopere mai mult de 50% din

capacitatea totală de producție a salinelor aflate în exploatare.

O barieră administrativă la intrarea pe piață este cea instituită de art. 23 al Legii 85/2003,

prin care companiile străine care derulează activități miniere în România sunt obligate să își

înființeze, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a licenței, o filială în România, pe

care să o mențină în funcțiune pe toată durata de valabilitate a licenței.

Apreciind că o astfel de obligație este inutilă, neputând fi justificată de rațiuni fiscale,

recomandăm Ministerului Economiei să inițieze abrogarea art. 23 din Legea minelor nr.

85/2003, cu modificările și completările ulterioare .

O altă barieră, de data aceasta de natură financiară este cea instituită de prevederile art. 6 și

8 din Instrucțiunile tehnice aprobate prin Ordinul comun al ANRM, Ministerului Mediului și

Schimbărilor Climatice și al Ministerului Economiei nr. 202/2881/2348 din 2013. Așa cum am

arătat anterior, potrivit acestor prevederi, garanțiile financiare în sumă mai mică de 4

milioane de lei trebuie constituite exclusiv sub forma depozitului bancar. Considerăm că

această obligație poate inhiba accesul întreprinderilor mici și mijlocii la activități de

exploatare minieră,

Având în vedere că garanții financiare de valori mai mari pot fi constituite prin forme

alternative de garantare, apreciem că această prevedere are exclusiv efecte negative și

recomandăm ANRM, Ministerului Mediului și Ministerului Economiei să emită un ordin

comun pentru modificarea Instrucțiunilor tehnice în sensul recunoașterii scrisorii de

garanție bancară și a poliței de asigurare încheiate în favoarea titularului la un asigurator

recunoscut ca forme de constituire a garanției.


59

Pentru asigurarea respectării legislației privind ajutorul de stat, recomandăm Ministerului

Economiei să reanalizeze prevederile art. 53 alin (3) din Legea minelor nr. 85/2003, cu

modificările și completările ulterioare, potrivit cărora programul de monitorizare a

factorilor de mediu post-închidere este finanțată de către titularul licenței, cu excepția

companiilor și societăților naționale miniere, pentru care programul este finanțat de către

ministerul de resort, conform regulilor și principiilor comunitare în materie de ajutor de

stat, în special a principiului ”poluatorul plătește”.

În ceea ce privește modalitatea de derulare a procedurilor de achiziție a sării pentru

deszăpezire de către CNAIR, aceasta a fost modificată începând cu anul 2016, inclusiv ca

efect al intervenției Consiliului Concurenței, prin eliminarea referirilor la salina de

proveniență a sării pentru deszăpezire achiziționată. De asemenea, tot începând cu anul

2016, ca efect al intrării în vigoare a Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, procedurile

de achiziție organizate de CNAIR nu au mai putut fi organizate prin intermediul BRM. Ca

atare, CNAIR a organizat licitații publice cu împărțirea cantităților achiziționate pe loturi,

cantitatea aferentă fiecărei direcții regionale constituind câte un lot.

Apreciem că CNAIR ar putea organiza licitațiile de achiziție a sării pentru deszăpezire mai

devreme în cursul anului, cu utilizarea eficientă a capacității proprii de stocare. O astfel de

abordare ar putea permite și altor potențiali ofertanți, eventual externi, să se organizeze și

să participe la licitații. O astfel de situație ar putea permite CNAIR să beneficieze de efectele

concurenței, în special prin reducerea prețului, dat fiind caracterul omogen al produsului

sare pentru deszăpezire.

De asemenea, în situația în care livrările de sare cu caracter urgent nu reprezintă situații pur

excepționale, recomandăm CNAIR să stabilească graficele de livrare în așa fel încât să fie

evitate, pe cât posibil, livrările urgente, care sunt de natură a conduce la creșterea

costurilor.

În final, recomandăm autorităților contractante care derulează proceduri de achiziție de sare pentru deszăpezire să consulte Ghidul privind detectarea şi descurajarea practicilor anticoncurenţiale în cadrul procedurilor de achiziţie publică - Concurenţă şi achiziţii publice de succes, elaborat de Consiliul Concurenței și disponibil pe pagina de Internet www.consiliulconcurentei.ro.

Documents

RAPORTUL INVESTIGAȚIEI PRIVIND SECTORUL SĂRII …...prevederea cuprinsă la art. 23 din Legea minelor, prin care companiile străine care derulează activități miniere în România