KATE NEVINS

R`s`rit de soarela Vene]ia

Traducerea [i adaptarea \n limba romn` de

LULI FILIPESCU.

ALCRIS

Capitolul 1

Cu un ghid al Vene]iei \ntr-una din mini [i cu po[eta \ncealalt`, Rita Stewart admira cu o curiozitate respectuoas`unul din plafoanele pictate ale Vilei Mandola.

Transformat` de curnd \n muzeu, vila era \nc` pu]incunoscut` turi[tilor. Rita era singura care admira personajelemitologice [i \ngera[ii care zburau \ntr-o simfonie de culorivesele [i calde.

Dar degeaba \[i sucea gtul, tot nu reu[ea s` vad` opera deart` \n \ntregul ei. Privi de jur-\mprejur. Sala era mic` [i pustie.Rita puse jos po[eta [i-[i scoase vesta pe care o a[ez` al`turi deea pe parchetul bine ceruit.

|[i d`du dup` urechi p`rul ro[cat [i se \ntinse pe spate \ntr-opozi]ie confortabil` care-i permitea s` admire plafonul f`r` s-odoar` gtul.

Acum vedea zeii [i zei]ele \n toat` splendoarea lor.Descoperea p`storii [i p`stori]ele, care p`reau mai atra[i uniide ceilal]i dect grijulii fa]` de oile lor. Ni[te cupidoni roz,a[eza]i pe nori[ori, dominau \ntreaga scen`.

Era clar c` autorul ghidului nu se \ntinsese pe jos ca s`studieze plafonul, fiindc` altfel ar fi men]ionat o mul]ime dedetalii pe care Rita le descoperea amuzat`.

|ncerca s` ghiceasc` numele maestrului sau al [colii c`reia\i putea fi atribuit` aceast` pictur` cnd sim]i o u[oar` ap`sarepe una din t`lpile picioarelor. Ridic` gtul [i z`ri, lipit` det`lpile ei, o pereche de basche]i de o dimensiune impresio-nant`. Ridic` [i mai mult capul [i \n]elese c` un b`rbat avuseseaceea[i idee ca [i ea.

Ce tupeu! gndi Rita.Apoi reflect`. Necunoscutul avea acelea[i drepturi ca [i ea.

Nimic nu-l \mpiedica s` priveasc` plafonul dintr-o pozi]ie con-fortabil`. {i unde s-ar fi putut lungi acest admirator, dac` nuacolo?

Se a[ez` \n fund [i \ntlni privirea a doi ochi catifela]i [i unzmbet plin de amabilitate. |n acea clip` regret` c` necunos-cutul nu e lungit lng` ea.

Rita alung` imediat acest gnd din minte [i s`ri \n picioare. Hello! spuse vesel b`rbatul. Mi se pare c` avem aceea[i

metod` de a studia operele necunoscute. Nu te \ncrede \n aparen]e! replic` Rita, \n defensiv`.Un fulger de admira]ie str`luci apoi \n ochii ei verzi.

Necunoscutul se ridicase cu suple]ea unei pisici. Era \nalt,brunet, cu o alur` sportiv`, \mbr`cat \ntr-un tricou [i ni[tepantaloni din catifea reiat`. Blnde]ea oarecum trist` dinprivire \i \mblnzea tr`s`turile energice.

|]i st` \n obicei s` te \ntinzi pe spate cnd vizitezimuzeele? o \ntreb` el ironic.

6 KATE NEVINS

Mi se \ntmpl` chiar s `merg \n mini, nu se l` s `ea mai prejos.Privirile li se \ntlnir`. |n ochii lui se putea z`ri o sclipire de

veselie. {i Rita se sim]i emo]ionat`. Ce ciudat!Imagina]ia ei \l dezbr`c` imediat pe acest prea frumos

str`in de aparen]a lui terestr`. |l asimil` cu divinit`]ile carezburau \n picturi. Gol, probabil c` avea o piele cu reflexe dealabastru...

Rita clipi de mai multe ori pentru a alunga fantasmele. }i-a intrat ceva \n ochi? se \ngrijor` el. Stucul de pe

tavanele astea vechi se coje[te de multe ori, \n momentelecele mai nea[teptate.

Vorbea o englez` f`r` accent. Faptul c` se exprima att despontan \n limba ei n-o mira pe Rita. |[i d`duse seama pn`acum c` unii italieni posed` arta de a repera frumoaseleamericance \n mul]imea de turi[ti care vizita Vene]ia.

F`r` a-i mai a[tepta r`spunsul, el scoase o batist` imaculat`[i trase spre una din ferestre. Puse un deget sub b`rbia ei [i-iporunci:

Ridic` pu]in capul [i las`-m` s` v`d ce te deranjeaz`. Nu cred c`... Oh! V`d ceva \n ochiul t`u drept, o \ntrerupse el. Prive[te

plafonul, te rog.Dar Rita nu-i d`du ascultare. Bra]ele care o ]ineau o

fascinau. Mnecile scurte l`sau s` se vad` mu[chii puternici.Pielea era bronzat` [i un p`r fin, negru o acoperea pn` la\ncheietura minilor.

Prive[te \n sus, repet` el.|n acela[i timp \i zmbi. Din]ii foarte albi \i luminau fa]a

bronzat`. Din el se degaja un parfum nedefinit, dulce [i

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 7

ame]itor. Se apropie [i mai mult de ea [i-i sim]i coapseleputernice lipindu-se de trupul ei. Rita nu-[i mai putea st`pnib`t`ile inimii.

Categoric, acest italian nu era numai frumos, viril [i ciudat.Reu[ea performan]a s-o fac` s` uite c` ea nu venise la Vene]iaca turist`. |ntlnirile de afaceri, grijile unui program minu]iosstabilit la plecare, erau expediate pe ultimul plan al pre-ocup`rilor ei. Era ca [i cum, brusc, via]a se deschidea spre unorizont la fel de colorat ca [i plafonul de deasupra capului ei.

Clipi cu nervozitate din pleoape [i apoi \nc` o dat`, alar-mat`. Nu avea nimic \n ochi. Praful din ochi nu era dect unpretext. Necunoscutul \l inventase pentru a-[i putea permites` ating` o femeie care i se p`ruse atr`g`toare.

Rita ridic` mna pentru a-l respinge. Dar gestul ei r`maseneterminat. Privirea ochilor negri era att de blnd` \nct sesim]ea tulburat`. Aparent, atrac]ia era reciproc`. {i con-statarea asta o bucur` nespus pe Rita.

F`cu un pas \napoi [i-l \ntreb` mali]ioas`: Spune-mi drept, chiar crezi c` stucul se coje[te? Voiam s` m` asigur c` nu e[ti victima unuia dintre \ngerii

pe care-i admirai adineauri. Dr`gu]ii de ei, lanseaz` cteodat`s`ge]i mortale.

Port o vest` anti-s`ge]i, glumi Rita.Dar \[i regret` imediat vorbele. Ochii negri studiau acum

liniile delicate acoperite de m`tasea bluzei verzi. Cupidon e viclean, [opti str`inul. Cnd descoper` c`

dou` persoane de sex opus \[i ating t`lpile, \[i spune: Hei! Ceocazie bun` s` economisesc o s`geat`! Pe `[tia doi \i dobordintr-o singur` lovitur`.

8 KATE NEVINS

Nu cred c` e att de meschin. Nu e generos dect \n dragoste...Vocea profund` a str`inului r`sunase \n \nc`perea f`r` nici o

mobil`. Rita crezu c` aude cuvntul dragoste repercurtndu-sede la un perete la altul.

Clopotul unei biserici din apropiere sun` ora. Sunetul of`cu s`-[i vin` \n fire.

Ce se \ntmpla cu ea? Nu mai avea nici pic de bun-sim]?Cnd ea avea o \ntlnire important` peste dou`zeci deminute, \i ardea de glume cu un donjuan de muzeu?

Rita se \ndrept` spre centrul s`lii; \[i adun` vesta de pe jos,geanta, [i o lu` spre ie[ire.

Chiar trebuie s` pleci? o \ntreb` b`rbatul. N-am avut timps` facem cuno[tin]` [i, totu[i, ne-am descoperit o mul]ime deafinit`]i, printre care admira]ia pentru operele de art` igno-rate de turi[ti.

Rita se ab]inu s`-i r`spund`. Cu capul sus [i cu obrajii cafocul, p`r`si \n grab` \nc`perea.

O dat` ajuns` \n strad`, arunc` o privire spre ceas [i se\ncrunt`.

Ce prostie c` f`cuse ocolul `sta pe la Vila Mandola!Momentul \ntlnirii se apropia cu pa[i repezi [i ea habar n-aveaunde se afl` palatul Rusconi.

Un mic surs \i lumina chipul. Chiar \[i pierduse timpul?Nu, \[i r`spunse singur`. Surescitarea de care fusese

cuprins` \n acele scurte momente fusese la fel de bun` pentruea ca o gur` de oxigen. P`stra \n urma acestei scurte \ntlniri

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 9

un sentiment de amuzament [i-[i va reaminti mult timp deaceste zece minute de recreere, att de rare \n programul uneifemei de afaceri.

Mergea cu un pas u[or, dar se pierdu curnd \n labirintulde str`du]e [i canale. Timp de zece minute se \nvrti inutil decolo-colo, apoi se hot`r\ s` cear` o l`murire unui italian careo cam sc`ld`.

O femeie \i indic` o str`du]` care se termina \ntr-o pia]` cedomina Canal Grande.

Cnd ajunse acolo, Rita se opri uluit`. Palatele care sereflectau \n apa verde-alb`struie formau un decor splendid.Totu[i, ea abia le d`du aten]ie. Aten]ia se \ndrepta spre celepatru [evalete instalate \n semicerc. |n fa]a lor, cu spatele\ntors spre ea, un pictor trecea de la o pnz` la alta. |n mnastng` ]inea un m`nunchi de pensule. Cu dreapta le tr`geauna cte una ca dintr-o tolb` de s`ge]i.

Intrigat`, Rita se apropie pentru a vedea mai de aproapeopera acestui ciudat artist. Toate culorile curcubeuluistr`luceau pe pnzele lui.

E vorba de o tehnic` de avangard`?Gndise cu voce tare. A[a c` fu surprins` de rezonan]a

cuvintelor rostite. Pictorul se \ntoarse [i-i adres` un zmbetfermec`tor.

Rita \nchise ochii cteva clipe.Oh, nu! oft` ea. Iar el!Deschise ochii [i \ntlni privirea lui prietenoas`. Sunt bucuros c` m` \ntrebi, spuse pictorul. Cei care trec

pe aici se intereseaz` arareori de opera mea.

10 KATE NEVINS

Rita not` un am`nunt care-i sc`pase \n lumina mai slab`din muzeu. Ochii lui nu erau negri ci c`prui, cu ni[te punc-ti[oare de aur care-i f`ceau s` par` mai lumino[i.

|n ciuda faptului c` era ciufulit, p`rul era tuns cu grij`.Tn`rul deschise larg bra]ele, \mpr`[tiind pete de culoare

pe pavajul cenu[iu. E[ti modelul pe care l-am a[teptat toat` via]a! exclam` el. Mo... modelul! \ng`im` Rita, uluit`.Ar`t` cu mna spre pnzele abstracte. Ce reprezint`? Un r`s`rit de soare vene]ian, declar` cu mndrie pic-

torul. |n diminea]a asta am prins toate nuan]ele aurorei peCanal Grande. Acum a[tept ca soarele s` coboare spre orizont.

Cobor\ vocea [i ad`ug`, mngind-o cu privirea ochilorcatifela]i:

Ca s` te pictez. O s` aleg o nuan]` fluid`, u[oar` ca oacuarel`. Penelul meu va contura cu dragoste trupul t`u...

Ea \l \ntrerupse cu o voce repezit`: Caut Palatul Rusconi. |mi po]i indica drumul cel mai

scurt pentru a ajunge acolo?Tn`rul rse [i o sclipire mali]ioas` trecu prin ochii lui

\ntuneca]i. Orice trec`tor \]i poate spune. M`rturise[te mai degrab`

adev`rul: voiai s` m` revezi, nu-i a[a? O femeie frumoas`c`reia \i plac plafoanele pictate ale Vilei Mandola [i-l dore[te\n mod firesc drept ghid pe pictorul Frank Giordano.

Prenumele o f`cu s` uite pe moment impertinen]avorbelor lui.

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 11

Frank? se mir` ea, ridicnd din sprncene. Sunt n`scut dintr-o mam` american` [i un tat` italian, \i

explic` el cu un mic salut ironic. Vino, ad`ug` el apoi cuseriozitate. O s` te conduc personal pn` la palazzo.

Puse m`nunchiul de pensule jos, \n apropiere de o palet`multicolor`, [i o lu` de bra] pe Rita. Fiindc` o antrena de-alungul cheiului, ea protest`:

Mi-ar fi suficiente cteva indica]ii.Mna lui Frank avea darul s`-i trimit` ni[te fiori pl`cu]i prin

tot corpul.Dar el nu-i d`du drumul. Pariez c` e[ti genul de femeie care uit` sfaturile care i se

dau. E mai bine s` te duc eu pn` acolo.Dup` scurt timp, Frank se opri lng` o cas` mare, cenu[ie,

pu]in cam co[covit`. Fa]ada care se cufunda direct \n apelecanalului oferea un amestec de stil bizantin [i renascentist, culogii [i ferestre \nalte cu coloane. Ni[te stlpi vopsi]i \n alb [iro[u erau \nfip]i \n fa]a por]ilor.

Iat` splendidul palazzo Rusconi, spuse Frank.Rita privi \n spatele ei. {evaletele se aflau la vreo treizeci de

metri de aici. Puteai s` mi-l ar`]i, spuse ea pe un ton repro[. |mi \nchipuiam c` te-ai plictisit s` tot mergi de una sin-

gur`, replic` el privind-o cu coada ochiului.Rita nu-i r`spunse nimic. Se aplec` peste parapet, fixnd

por]ile duble ale palatului [i \ntrebndu-se cum s` ajung` laele.

Privirea pictorului o urm`rise pe a ei.

12 KATE NEVINS

Pe vremuri, locuitorii din palazzi intrau \n ele prin por-talurile dinspre ap`, \i explic` el. Gondolele se ancorau destlpi. Noaptea vale]ii \i a[teptau cu o f`clie \n mn`. |]iimaginezi fastul serilor cu luminile reflectate \n apa neagr` dinCanal Grande?

Rse apoi f`r` pic de veselie. Dar timpul acesta e de mult apus. Acum contesa Rusconi

intr` \n cas` prin spate. Vrei s` m` \nso]e[ti? Contesa e unadintre prietenele mele.

Mul]umesc, \i spuse ea sec. Cred c` m` pot descurcasingur`.

Atunci, mult noroc! rnji el.{i se \ntoarse la pnzele lui.Rita \nconjur` palatul [i descoperi o str`du]`. Cteva trepte

duceau la o u[`. Ridic` mna spre cioc`nelul cu care se b`tea\n poart`, dar gestul se \ntrerupse la jum`tate.

Piesa de bronz data din secolul la XVI-lea. Ca anticar pri-ceput, Rita Stewart [tia s` recunoasc` autenticitatea unuiobiect. {i acesta era remarcabil. Reprezenta un dragon cusolzii \n relief. Coada se \nf`[ura \n jurul inelului prins \ncanatul por]ii. Raritatea lui se datora celor dou` capete: unulsenin, cel`lalt sinistru, aproape amenin]`tor. Rita mai v`zusecioc`nele \n form` de animal s`lbatic. Dar de ce dou` capete?

Privi din nou spre Canal Grande. Palatele se succedau pemalurile sale. Lumina de o frumuse]e opalescent` le \nv`luiapunndu-le \n valoare. Reflexele apei se mi[cau unduitoare pefa]adele lor. Decorul p`rea la fel de magic, la fel de real caamestecul culorilor de pe pnzele pictorului.

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 13

|[i \ndrept` din nou aten]ia spre cioc`nel. Meseria[ul care-lf`cuse se gndise s` reprezinte prin el simbolul ora[ului s`u?Vene]ia avea dou` fe]e? {i cum s` deosebeasc` binele de r`u?

Rita ridic` din umeri. Nu se afla aici pentru a se l`sa vr`jit`de frumuse]ea unui ora[. Forbis, asociatul ei, o \ns`rcinase s`negocieze interesantele piese ale colec]iei. Casa Forbis [iStewart era cunoscut` \n tot New York-ul pentru calitateamobilelor [i obiectelor de art` pe care le vindea. Dac` Ritacontinua s` viseze, elegantul magazin de pe Madison Avenuerisca s`-[i piard` o parte din clientel`.

Cioc`nitul bronzului pe stejar r`sun` \n aerul cald al aces-tei frumoase dup`-amieze de mai. A[tept` un moment apoimai b`tu o dat`... [i \nc` o dat`.

O privire spre ceas \i dovedi c` nu dep`[ise ora \ntlnirii.Atunci, de ce refuzau s-o primeasc`?

Se \ntoarse nemul]umit` [i se lovi de cineva care miroseaputernic a terebentin`.

Se d`du \napoi un pas. Contesa nu [tie s` se poarte, spuse ea repede. A acceptat

s` m` \ntlneasc` [i am sosit la timp. A[a c` nu-mi explic de ce...Frank o \ntrerupse: Servitorul ei e surd. Am \ncercat s` te previn, dar m-ai

expediat la pensulele mele.Rita ridic` din umeri [i-i explic`, exasperat`: Dezinvoltura concet`]enilor t`i m` [ocheaz`. La New

York, cnd a[tep]i pe cineva, faci \n a[a fel \nct s` fii acolo. Oferta mea r`mne valabil`, spuse Frank cu amabilitate.Pot s` te introduc cu u[urin]` la contesa Rusconi.Rita ar`t` spre [evaletele din pia]`.

14 KATE NEVINS

{i ele?Rsul vesel al pictorului sperie porumbeii care se a[ezaser`

pe parapet. La Vene]ia, lumina se schimb` continuu. |i pndesc sur-

sul, fiindc` ea este st`pna mea [i eu sunt sclavul ei. De necrezut, [opti Rita cufundndu-[i privirea verde \n

ochii lui c`prui. Nu-mi zice c` te la[i dominat de ceva att decapricios ca timpul [i culoarea.

Privi din nou apoi spre ceas. Momentul \ntlnirii sosise. Dac` e[ti \ntr-adev`r singura persoan` capabil` s` fac` s`

se deschid` aceast` u[`, atunci \]i accept ajutorul, rosti ea curegret.

Tn`rul \[i aplec` pu]in capul spre ea, cu o lumini]`amuzat` \n priviri.

Pe cine trebuie s` anun]? M` numesc Rita Stewart [i reprezint Casa Forbis [i

Stewart. Unul dintre cele mai elegante magazine de antichit`]idin New York.

Frank scoase un [uierat de admira]ie. Deci e[ti bogat`.Rita se \ncrunt`. Asociatul meu a adus capitalul, \l corect` ea. {i tu talentul, dup` cum presupun. Nu [tiu dac` talentul. Dar e adev`rat c` sunt un expert

destul de cunoscut.Vorbea f`r` vanitate, doar din grij` pentru exactitate. Las`-m` s` ghicesc, spuse Frank. O licen]` \n istoria

artelor, nu-i a[a?

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 15

Da, dar ceea ce [tiu \i datorez \n special tat`lui meu. Elera ebenist. Locuiam \ntr-un or`[el deprimant din Vermont.Nimeni nu avea bani, dar toat` lumea \[i iubea cu pasiunemeseria. Mai trziu m-am specializat \n Rena[terea Italian`...

Se opri, surprins`. De ce-i povestea toate astea?Frank spuse cu o oarecare condescenden]`: {i presupun c` tu consideri Vene]ia drept cartierul

general al paturilor cu coloane [i al tablourilor rare. Ai venits` cumperi ceva de la contes`?

Da. {i consider interogatoriul terminat, domnuleGiordano.

Spune-mi Frank. O femeie care [i-a sprijinit t`lpilepicioarelor de ale mele a devenit \n mod obligatoriu opersoan`... intim`.

F`r` s` mai asculte protestele, o conduse \n fa]a unei u[i]e.Aceasta era din fier [i se g`sea pe un alt perete al casei.

Rita se sim]ea din ce \n ce mai enervat`. Nu-[i d`dea preabine seama dac` teama c` \ntrzie sau prezen]a lui Frank of`cea s` se simt` astfel.

El b`g` mna printre bare [i \ntoarse cheia prin interior.Intrar` \ntr-o gr`din` lipit` de palat.

Contes` Rusconi! strig` Frank. Musafira dumneavoastr` asosit. Alfredo n-a auzit zgomotul f`cut de cioc`nel.

O caschet` de golf de un albastru-\nchis se mi[c` printreni[te tulpini de floarea soarelui. O femeie supl` se ridic`gra]ioas`, cu o foarfec` de gr`dinar \n mn`. Veni spre ei, \ntimp ce-[i scotea m`nu[ile [i le b`ga \n buzunar. Purta o bluz`verde de chirurg, strns` \n talie cu un cordon de piele.

16 KATE NEVINS

Rita \i arunc` o privire \ntreb`toare lui Frank. Dar era evi-dent c` el nu-i va explica ciudata \mbr`c`minte a contesei. Oprivea cu admira]ie.

Rita \[i \ndrept` aten]ia spre gazda ei. |n ciuda p`rului alb[i a ridurilor, contesa Rusconi \[i p`strase o siluet` de fat`tn`r`. Tr`s`turile fine erau atr`g`toare. Ochii de un albastru-deschis str`luceau plini de via]`. Dar vrsta se citea cu cruzimepe mna p`tat`, cu venele scoase \n relief, pe care o \ntinse cuamabilitate tinerei femei.

|mi pare r`u. Alberto e surd-bocn`. Sunte]i doamnaStewart, nu-i a[a?

Rita Stewart. A]i acceptat s` m` primi]i... Bine\n]eles. Ar trebui s`-l concediez pe b`trnul Alfredo

[i s`-l \nlocuiesc cu o tn`r` secretar`.|i privea pe Rita [i pe Frank pe sub viziera albastr` [i zm-

bea, ca [i cum pronun]ase cea mai mare aiureal` din lume.Simpl`, gra]ioas`, mali]ioas`, contesa era \ncnt`toare.Dup` un schimb de amabilit`]i, o lu` \naintea musafirilor

ei pe o c`rare care se \nfunda \n crng. |nainta cu mici pa[ipruden]i. Gr`dina amintea mai degrab` de o mic` jungl`dect de un parc. Mergnd al`turi de Rita, Frank d`dea la oparte crengile care riscau s-o ciufuleasc`. Din \ntmplare saucu inten]ie, mna lui atinse de mai multe ori pieptul Ritei,prin m`tasea corsajului. De fiecare dat`, Rita abia \[i st`pneaun fior.

|[i spuse f`r` nici o umbr` de indulgen]`:|n]eleg de ce un pictor pe jum`tate american tr`ie[te la

Vene]ia. Fetele frumoase \l intereseaz` cel pu]in la fel de multca r`s`riturile de soare pe Canal Grande.

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 17

{i dac` am merge \n [ir indian? \i propuse ea pe un tonrepezit.

}i-ar trebui o armur` [i o casc`. Contesa se descurc` foarte bine [i f`r` aceste accesorii. Plevi]ele o cunosc [i-[i retrag spinii la trecerea ei, obiect`

Frank rznd.Rita \i arunc` o privire rece. F`r` s` scoat` nici un cuvnt,

\l l`s` s` treac` \naintea ei.Gndurile ei se concentrau acum asupra afacerii care o

adusese la contesa Rusconi. {i totu[i, f`r` voia ei, ochii i se\ndreptau spre [oldurile \nguste [i umerii la]i care o precedau.De ce o singur` atingere a acestui Casanova o f`cea s` se simt`att de vulnerabil`? |n mod obi[nuit, nu avea \ncredere [i seferea de seduc`tori.

D`du la o parte cu piciorul o crengu]` care sem`na cu un[arpe. {i \n acela[i timp, f`r` s` fi vrut, expedie ca din pra[tieun pumn de pietri[ \n glezna lui Frank.

Acesta \ntoarse capul. S-a \ntmplat ceva? Dac` Stanley ar fi \naintat prin Africa la fel de \ncet ca

tine, ar fi ratat \ntlnirea cu Livingstone.Contesa alese exact acest moment pentru a \ntoarce capul.

P`rea extrem de amuzat` de discu]ia lor. Cu bluza ei verde [ip`rul alb ciufulit, sem`na cu una din znele bune din benziledesenate. Rita o b`nui c` merge att de \ncet ca s`-i dea timplui Frank s`-i farmece musafira.

Cnd ajunser` \n sfr[it la verand`, contesa \[i puse cascade golf pe o mas` din fier l`cuit, apoi \[i dezbr`c` bluza de

18 KATE NEVINS

spital. |n rochia de pnz` albastr` p`rea la fel de fragil` ca oadolescent`. Se ]inea foarte dreapt` [i avea ceva seme] \n felulei de a-[i ridica b`rbia [i a-i privi.

Se scuz`, adresndu-i-se tinerei americance: Probabil c` echipamentul meu vi se pare ciudat, dar e

practic pentru gr`din`rit [i m` protejeaz` de soare. Mi se pare original, spuse politicoas` Rita.Un zmbet pozna[ lumin` chipul cu tr`s`turi obosite. Frank tu[i. V` las s` sta]i amndou` de vorb`.Privirea lui \ntrzie asupra Ritei. Contesa Rusconi \i pro-

puse s` r`mn` la ceai. Dar el o refuz` surznd. Ierta]i-m`, dar m` \ntorc la pnzele [i la pensulele mele.Contesa o conduse la primul etaj [i traversar` \mpreun` o

serie de \nc`peri cu tapiserii somptuoase dar \nvechite. Cuochiul ei exersat, Rita v`zu imediat c` mobilele [i tablouriledisp`ruser`. Absen]a lor l`sase urme mai deschise pe covoare[i pere]i. Ceea ce r`m`sese era \nc` frumos, dar f`r` o valoareexcep]ional`. Sosise oare prea trziu?

Iau de obicei ceaiul pe verand`, spuse contesa. Dar cumvederea spre Canal Grande este splendid`, v` duc \n budoarulmeu... E camera mea preferat`, ad`ug` ea \mpingnd canatulunei u[i duble capitonate. Nu este la fel de mare ca [i celelalte,dar se deschide spre logia de la fa]ad`.

|n timp ce se apropiau de balconul cu arcade de piatr`,contesa \i explic` de ce-i pl`cea att de mult budoarul:

Nu m` satur s` tot privesc traficul de pe canal. Gondolele[i vaporetti circul` toat` ziua. Diminea]a v`d trecnd barjelesp`l`toreselor cu teancurile de lenjerie alb` pentru hoteluri.Pe urm`, zarzavagii [i...

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 19

Rita o asculta cu o ureche distrat`. Examina plin` de curi-ozitate tot ceea ce o \nconjura. Ochii ei se oprir` pe un blazonauriu, atrnat deasupra [emineului de piatr`. Reprezenta unleu ridicat pe labele din spate, zgriind aerul cu ghearele labe-lor din fa]`.

Contesa \i urm`rise privirea. Armoriile familiei Rusconi, preciz` ea. S` nu m` crede]i

snoab` fiindc` le etalez la vedere pentru a fi admirate devizitatori. Dar apar]in unui Club Heraldic care-[i oblig` mem-brii s` pun` \n valoare blazonul familiei.

O rug` pe Rita s` se a[eze [i se instal` pe scaunul al`turat. Alfredo ne va aduce \n curnd ceaiul, continu` ea. Dac`

nu aude zgomotul cioc`nelului de la u[`, \n schimb nurenun]` nici \n ruptul capului la mica ceremonie ritual`. Amfost c`s`torit` cu un actor englez [i am adoptat cel pu]in unuldin obiceiurile lui.

Trei so]i, num`r` \n gnd Rita incluzndu-l [i pe defunc-tul conte. C]i b`rba]i a expediat \n paradis?

Ochii alba[tri scnteiar` mali]io[i. M`ritndu-m` \n mai multe locuri din lume, am prac-

ticat cea mai bun` manier` de a cunoa[te obiceiurilestr`ine.

Rita zmbi la auzul fanteziilor contesei. Poate c` ave]i dreptate. N-am fost m`ritat` dect o sin-

gur` dat`. A[a c` nu prea am experien]` \n domeniu. Divor]at`? Da. Plictiseala a fost motivul reciproc.Contesa rse pu]in dispre]uitor.

20 KATE NEVINS

O c`s`torie f`r` pasiune e sortit` \ntotdeauna e[ecului.Rita se gndi imediat la Frank Giordano. Pictorul era \ns`[i

\ntruchiparea pasiunii; aceasta se citea \n ochii lui arz`tori, pebuzele senzuale [i \n fiecare din gesturile lui. Gndindu-se ladegetele lungi ale artistului, Rita sim]i o c`ldur` viclean` printot trupul. Ce partener minunat pentru o noapte de amor!

Fu smuls` din visarea ei de o palm` familiar` care-i atinsegenunchiul. Contesa se aplecase spre ea. O expresie de mn-drie \i lumina ochii alba[tri.

Dup` ce ne bem ceaiul, o s` te duc \n magazinul meu.Un magazin?Rita o privi pu]in speriat`. Nu [i-o putea imagina pe

aristocrata contes` Rusconi ocupndu-se de comer] ca o mic-burghez`.

Acolo mi-am depozitat comorile, continu` b`trnadoamn`.

Rita f`cu un efort pentru a se controla ca s` nu lase s` i se\ntrevad` consternarea. Misterul pere]ilor goi [i al camerelornemobilate era rezolvat. Contesa vindea personal [i f`r` nici ojen` patrimoniul familiei Rusconi.

Deci ave]i propriul dumneavoastr` magazin, spuse Rita.Nu cuno[team acest detaliu. Totu[i, dup` spusele unor negus-tori parizieni care m-au sf`tuit s` vin s` v` v`d, era]i gata s`-miceda]i cteva bibelouri vechi.

{i sunt \n continuare. Oh, scumpa mea, comer]ul esteatt de amuzant! {ti]i ce vreau s` spun. La telefon mi-a]i comu-nicat c` ave]i un magazin de antichit`]i pe Madison Avenue.

Rita d`du politicoas` din cap. De[i nu era de p`rere cucontesa. S` te ocupi de comer] nu era deloc un lucru

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 21

amuzant. B`trna [i distinsa doamn` manifesta o fals`pudoare, de care americanca nu d`duse niciodat` dovad`. |nochii Ritei, un magazin era o surs` de profituri. Pentru caaceast` surs` s` func]ioneze cu randament maxim, erau nece-sare o gestiune sever`, discern`mnt, corectitudine [idisciplin`.

Rita \[i \ncepuse cariera colec]ionnd gravuri vechi pentrua le revinde. |nceputul fusese dur, \n mod sigur foarte diferitfa]` de cel al contesei Rusconi. {i spera s` nu sfr[easc` a[a cagazda ei. Contesa locuia \ntr-un palat, dar pentru a supravie]uitrebuia s` vnd` totul, cu excep]ia blazonului familiei.

B`trna continua s`-i vorbeasc` despre propriile ei pre-ocup`ri.

... O s` vede]i ce anima]ie e \n locul unde am magazinul.Cump`r adeseori [i chilipiruri...

Dup` o scurt` ezitare, \i m`rturisi: Mi se mai \ntmpl` [i ca prietenii s`-mi dea spre vnzare

unele piese rare... Apropo de prieteni, cine sunt gazdele dum-neavoastr` de la Vene]ia?

Am re]inut o camer` la Danieli. Mi-am l`sat acolo valizelecnd am venit de la aeroport.

Un hotel! exclam` contesa cu un aer scandalizat. Dar,scumpa mea, de ce un hotel, cnd ni[te bune prietene de-alemele, Maria [i Luiza, cele dou` fiice nem`ritate ale conteluiMarco, ]in cea mai bun` pensiune din ora[?

Se ridic` imediat. |i telefonez Mariei s` v` preg`teasc` o camer`.O spusese pe un ton att de hot`rt \nct Rita nu \ndr`zni

s` se opun` deciziei b`trnei doamne. De[i prefera luxosul

22 KATE NEVINS

ei hotel unei pensiuni, chiar ]inut` de ni[te aristocrate. Darrefuznd, se temea c` o nemul]ume[te pe femeia care-ifusese att de insistent recomandat` de coresponden]ii eiparizieni.

|n timp ce flec`reau bnd o ultim` cea[c` de ceai, Frankintr` \n budoar. Sursul lui str`lucitor lumin` \nc`perea ca oraz` de soare.

F`r` munc` \n aceast` dup`-amiaz`, doamnelor. O ducpe Rita s` se plimbe prin Vene]ia.

Categoric nu, protest` tn`ra americanc`. Eu am venit \nItalia exclusiv pentru afaceri.

Absurd, rosti calm Frank. Vene]ia este un ora[ alemo]iilor. |nainte de a trata afaceri, trebuie s-o descoperi...Am dreptate, contes`?

B`trna doamn` \l aprob` zmbind cu un aer complice.Rita o compar` \n minte cu o bunic` extrem de indulgent` fa]`de fanteziile mezinului familiei.

Haide, draga mea, spuse contesa Rusconi, invitnd-o peRita s` se ridice. Veni]i mine la magazinul meu. V` conduceFrank.

Dezorientat` de rapiditatea evenimentelor care amenin]aus`-i ocupe tot timpul, Rita \[i lu` r`mas-bun de la gazda ei [ip`r`si palatul \n tov`r`[ia lui Frank.

Pe strad` el o lu` de bra]. S` vezi Neapole [i apoi s` mori. Cuno[ti dictonul? o

\ntreb` el vesel. Cu mine el devine S` vezi Vene]ia [i s`tr`ie[ti.

Rita nu avu curajul s` se supere.

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 23

Cnd ajunser` pe chei, \ngerul din vrful campanilei din Pia]aSan-Marco str`lucea orbitor sub razele soarelui care cobora spreapus. Pe deasupra lagunei, norii aveau nuan]e aurii.

Lumina str`lucea [i \n p`rul negru al lui Frank. El ar`t` cumna spre pnzele p`r`site pe pavaj.

|nainte s` i le dau lui Alfredo, mi-ar pl`cea s`-]i explic ce\ncerc s` ob]in.

M` simt flatat`, \i spuse Rita cu sinceritate.Se temea c`-l r`nise prin remarca pripit` f`cut` asupra

tehnicilor avangardiste.Rita Stewart era un expert \n domeniu. Nu numai c` arta

Rena[terii nu avea nici un secret pentru ea, dar era deopotriv`interesat` [i de pictura modern`. Colec]iona pentru propria eipl`cere pnzele pe care-[i putea permite s` le cumpere.Cuno[tea \n \ntreaga lume un mare num`r de comercian]i deart` precum [i proprietari de galerii, printre care unul [i \nItalia, pe nume Orseolo.

Frank o strnse de bra]. Eu nu pictez r`s`rituri sau apusuri de soare. A[a ceva fac

to]i. Folosesc lumina [i culoarea pentru a scoate \n eviden]`frumuse]ea [i diversitatea Vene]iei. Dau aten]ia cuvenit`nuan]elor [i degradeurilor...

Rita \l aproba dnd din cap. Dar mintea ei vagabonda. Sesim]ea emo]ionat` de compania pictorului. |n acest moment,bra]ul lui Frank o conducea cu siguran]` de-a lungul canalelor[i se sim]ea nespus de bine \n propria ei piele, al`turi de noulei prieten.

N-a[ vrea s` te plictisesc, spuse el cu un ton cam\nfumurat.

24 KATE NEVINS

{tia c` plictiseala era ultimul lucru pe care o femeie l-arputea sim]i \n compania lui. |nainte s`-[i strng` pnzele [i[evaletele o privi. O lumin` cald` str`lucea \n ochii lui c`prui.

Dar nu era probabil dect o r`bufnire trec`toare de pasi-une, fiindc` \i spuse cam repezit:

Soarele coboar` spre orizont. E timpul s` strng.|[i trase u[or bra]ul de sub bra]ul ei, apoi ridic` mna spre

p`rul ei lung. |i aranj` o [uvi]` dup` ureche. Nu sunt un portretist, dar mi-ar pl`cea s` te pictez a[a

cum e[ti acum, cu lumina soarelui jucndu-se \n p`rul t`u. Rita \[i plec` pleoapele pentru a sc`pa de privirea care

strnea fiori fierbin]i \n trupul ei. |ncerc` s` se dojeneasc` sin-gur`, \n gnd, bine\n]eles:

Rita Stewart, gata cu copil`riile! |nceteaz` de a mai privi \nochii acestui seduc`tor. La treizeci de ani, e[ti pe cale de areu[i o carier` de invidiat la New York. Deci nu-]i strica via]a\ndr`gostindu-te de un tip boem cu prea mult` imagina]ie...

Se d`du \napoi cu un pas. Frank se juca acum cu o alt`[uvi]` din p`rul ei. Ea \i acoperi amical mna lung` [i puter-nic` \nainte de a-i spune:

Las`-m`! Nu sunt sigur c` pot, [opti el. Ce muzeu \mi propui? \l \ntreb` ea. F`r` muzee, decret` el. Mai ales c` majoritatea se \nchid

peste o jum`tate de or`. Vreau s`-]i ar`t cum tr`iesc italienii.{i pentru asta vom merge \ntr-un loc unde turi[tii punarareori piciorul.

** *

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 25

P`r`sir` vaporetto \mpreun` cu o mul]ime de muncitoricare se \ntorceau acas`. Sta]ia se g`sea \ntr-un cartier estic alora[ului, departe de circuitele turistice.

|n curnd ajunser` pe ni[te str`du]e pitore[ti, colorate detarabele cu fructe [i legume.

Ai dreptate, spuse Rita. Pe aici nu exist` nici camere deluat vederi, nici aparate de fotografiat...

Doar italieni care-[i fac cump`r`turile de sear`. Locuie[ti prin \mprejurimi? \l \ntreb` ea cu un rest de

ne\ncredere. Nu. Am \nchiriat o cas` la Burano, o mic` insul` din

lagun`, la jum`tate de or` de mers cu vaporul din Pia]a San-Marco. Voiam doar s`-]i ar`t un alt aspect al Vene]iei.Deschide ochii [i urechile. Spectacolul merit` osteneala.

Ultimele raze ale soarelui f`ceau s` par` mai ro[ii vinetele[i tomatele, d`deau reflexe argintii m`slinelor verzi, \n timp cel`mile c`p`tau str`luciri de aur.

Frank \i ar`t` o piramid` \nalt` de portocale. Admir` arta celui care a f`cut-o.|n entuziasmul lui, \ndep`rtase prea mult bra]ele [i mna

lui lovi piramida colorat`. E[afodajul se n`rui precum o con-struc]ie din piese de domino. Portocalale se r`spndir` pe jos,se rostogolir` \n rigol` [i pe sub picioarele gospodinelor. Ritaavu impresia c` dezastrul nu se va mai sfr[i.

B`canul ie[i pe trotuar. Era mic, avea o musta]` neagr` [i oprivire trist`.

Sunt dezolat, \i spuse Frank \n italiene[te.Negustorul ridic` din umeri cu un gest fatalist.

26 KATE NEVINS

Se mai \ntmpl`. O s` v` pl`tesc pagubele, promise pictorul. Nu, nu! Cteva kilograme de fructe pierdute n-o s` m`

ruineze.Frank [i Rita se aplecar` [i, strecurndu-se printre trec`tori,

adunar` toate portocalele cu excep]ia uneia pe care cineva oc`lcase \n picioare f`cnd-o zob.

Cump`r toate fructele care s-au stricat, anun]` Frank\nc`p`]nat.

Scoase portofelul, \n timp ce Rita punea fructele lovite \ntalerul balan]ei.

Frank lu` punga mare pe care i-o \ntindea negustorul. Toate portocalele alea care se rostogoleau, pufni Rita \n

rs, ofereau un spectacol frumos. Dar ce o s` faci cu achizi]iata? O natur` moart`?

Frank rse la rndul lui. De ce nu?Lu` fiecare cte o portocal`, apoi Frank puse punga \n

co[ul unei gospodine \nconjurate de copii.Femeia se pierdu \n mul]umiri. Ce a zis? \l \ntreb` Rita lipindu-[i buzele de portocal` ca

s`-i sug` zeama. Ne-a binecuvntat pn` la a treia genera]ie. Nu \n]elegi

italiana?Chipul Ritei se \ntunec`. Am luat ni[te lec]ii \nainte de plecare. M-a costat foarte

mult, pentru prea pu]ine rezultate. N-am talent la limbistr`ine, asta e!

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 27

Nu vorbi a[a! Oricine poate \nv`]a o limb` dac` \[i d`osteneala. O s` fii eleva mea, hot`r\ el.

Rita \i zmbi. Pu]in suc i se scursese pe b`rbie. Frank scoasebatista [i o [terse.

Privirile li se \ncruci[ar`. Era sigur` c` el \i ghicea tulburarea.Pentru a rupe vraja, spuse primul lucru care-i trecu prin cap.

Aranjamentul b`canului avea un echilibru destul de pre-car. Sunt sigur` c` nu suntem primii care l-am r`sturnat. Dece-[i d` atta osteneal` cnd poate pur [i simplu s`-[i prezintemarfa \ntr-o l`di]`?

A[a face]i voi la New York? |n supermarketuri da. Suntem practici.Frank f`cu o mutr` dispre]uitoare, dar apoi zmbi. Italienii sunt ni[te arti[ti, spuse Frank. Le face tot atta

pl`cere s` construiasc` ceva ct s` admire mai apoi rezultatul.Nu cred c` b`canul \[i vede att de des piramida d`rmat`.Oamenii care vin \n mod obi[nuit s` cumpere de la el nu-[iagit` bra]ele ca morile de vnt.

Rita \l privi surprins`. |ntotdeauna am privit fructele ca pe o marf` comestibil`. La ocazie devin [i elemente decorative. Te afli \ntr-o ]ar`

\n care prezentarea conteaz` la fel de mult ca [i marfa.Privi \n jurul ei cu mai mult` aten]ie. Frank avea dreptate.

Culorile, aranjamentul d`deau o str`lucire deosebit` fructelor[i legumelor. |[i ridic` ochii spre fa]adele cl`dirilor caread`posteau magazinele. |n unele locuri, tencuiala c`zusel`snd c`r`mida goal`. Dar jaluzelele de lemn erau vopsite \nculori vii. La ferestre erau ghivece de flori [i totul te f`cea s`ui]i de ravagiile timpului.

28 KATE NEVINS

}i-e foame? o \ntreb` pictorul pe nea[teptate. |ntotdeauna mi-e foame cnd e vorba de mncare

italieneasc`. Bravo! o aprob` el vesel. Cunosc un mic restaurant, nu

departe de aici, unde o s` te regalezi.P`r`sir` pia]a [i mul]imea de menajere \ntr-o continu`

agita]ie.Felinarele luminau acum str`zile. Pere]ii caselor ar`tau

splendid \n lumina aceea difuz`.Ajunser` curnd \ntr-o pia]` foarte animat`. |n centru, o

fntn` cu ghizduri atr`gea to]i porumbeii din cartier. Dou`restaurante luminate giorno scoseser` mese [i pe trotuar.Ni[te jardiniere cu begonii delimitau terasele.

Un chelner \n vest` alb` salut` perechea cu o exuberan]`specific meridional`.

Frank! Ce surpriz` pl`cut`! A trecut ceva timp de cndn-ai mai venit pe aici.

Cuprinse minile pictorului \ntr-ale lui [i le scutur` jovial. Prietenul meu, Stefano, \i spuse Frank Ritei.Cu o lumin]` de admira]ie \n ochi, chelnerul se \nclin`

curtenitor \n fa]a tinerei femei. V` instalez \n cel mai bun loc, \i asigur` el.De la masa lor, unde se a[ezar` unul lng` altul, aveau o

privire de ansamblu a pie]ei. Rita se mir` c` vede atta lume\ntr-un cartier ignorat de turi[ti...

Este ora plimb`rii de sear`, \i explic` Frank. Vene]ienii \[ipun cele mai frumoase haine pe care le au, pentru a fi v`zu]ide cunoscu]ii lor.

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 29

Acela[i gust pentru fast, remarc` Rita amuzat`.Apoi lu` meniul [i se pierdu \n numele care-i erau complet

str`ine. |]i plac pastele? Sau fructele de mare? o \ntreb` Frank.

Gra]ie M`rii Adriatice, Vene]ia le are pe cele mai bune dinlume.

Rita puse degetul pe un rnd aproape ilizibil. A[ mnca scampi. Prea u[or. Ca s` te familiarizezi cu limba, s` faci singur`

comanda. Dar arat`-mi altceva pe meniu.Fiindc` Rita era \ncurcat`, el ar`t` cu degetul spre un fel pe

care ea \l descifr` cu greutate. Ce e asta? Bisato alla marinara? Un fel de marinat` de anghile.Rita se strmb` \ngre]o[at`. A[ avea impresia c` \nghit [erpi. {i totu[i e ceva delicios. Tu-l comanzi [i eu \l m`nnc.

Trebuie s` te \nve]i cu pronun]ia limbii italiene. Doamne! N-a[ putea s`-mi aleg mncarea dup` pofta

inimii, f`r` s` m` gndesc la lec]ii?Dar repro[ul ei trecu neb`gat \n seam`. Stefano st`tea \n

fa]a mesei lor, cu un carnet \n mn`. Hai! \i porunci Frank.{i, subjugat`, Rita \i d`du ascultare. Frank nu mai putea de

bucurie. Ad`ug` [i el ceva: o friptur` de scampi, dou` garni-turi [i o salat`. Pe urm` alese o sticl` de valpolicella rose.

De ct timp locuie[ti la Vene]ia? \l \ntreb` Rita, dup` ceStefano se \ndep`rt`.

30 KATE NEVINS

De [ase ani. Am venit din cauza luminii. Nic`ieri, nicim`car \n sudul Fran]ei, nu e att de bun` ca aici.

Ai expus ceva? Doar dou` pnze \n Soho, acum c]iva ani... Din fericire

am o alt` surs` de venituri dect pictura mea, ad`ug` el dup`o scurt` ezitare.

Apoi zmbi [i-i ar`t` ct de frumos era aranjat` masa.Flac`ra lumn`rilor f`cea s` str`luceasc` argint`ria [ipor]elanul pe fa]a de mas` roz.

Dup` cum vezi, spuse el, nu sunt \nc` muritor de foame\ntr-o mansard` [i-mi pot oferi luxul s` invit o femeie fru-moas` \ntr-un restaurant la mod`. |ntotdeauna ]i-e foame?

Sosirea chelnerului o \mpiedic` pe Rita s`-i r`spund` pe loc.Se strmb` ar`tnd spre anghilele care pluteau \ntr-un sos gras.

Mi-era foame \nainte s` aduc` oroarea asta.El \i oferi scampi [i p`str` pentru el farfuria cu bisato. |n mod sigur nu se num`r` [i ni[te italieni printre

str`mo[ii t`i, remarc` el, fiindc` altfel ]i-ar pl`cea asta. Totu[i,dac` m` uit bine la tine, mi se pare c` ai p`rul ro[cat [icarna]ia vene]iencelor pictate de Tiepolo.

Rita scutur` din cap. La facultate m` luau adeseori drept egipteanc`. Adev`rat?|[i puse jos furculi]a [i o examin` cu aten]ie. Apoi \i prinse

b`rbia \ntre dou` degete [i o oblig` s`-[i ]in` capul foartedrept, \n timp ce el o studia la lumina mi[c`toare alumn`rilor.

Mna lui cobor\ apoi ca o mngiere pe pielea m`t`soas` agtului.

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 31

Rita avea impresia c` lumea \nconjur`toare disp`ruse. Eracon[tient` doar de privirea arz`toare a lui Frank [i de sures-citarea care-i cuprinsese \ntreg trupul.

Pentru a-[i alunga emo]ia, ea \i spuse glumea]`: M` vezi mergnd tot timpul cu capul \n profil?Frank \[i retrase mna. |ncordndu-[i bustul, adopt` pos-

tura ]eap`n` a faraonilor.Rita pufni \n rs. O pereche de la masa vecin` rse [i ea. Precis sunt \n luna de miere, [opti Frank relundu-[i ati-

tudinea normal`.Rita zmbi cu regret. Ce loc minunat pentru un voiaj de nunt`! [opti ea. Unde ai fost \n c`l`torie de nunt`? De unde [tii c` am fost m`ritat`? N-a fost dect o simpl` presupunere. N-am avut de fapt o lun` de miere, \i m`rturisi ea. Neil

este expert \n c`r]i vechi [i era mult prea ocupat, ca s`c`l`toreasc` de pl`cere.

Apoi ridic` din umeri, parc` resemnat`. De fapt, n-a trecut mult [i mi-am dat seama c` se plictisea

dac` r`mneam \ntre patru ochi. El tr`ia \n mijlocul uneiadev`rate cur]i de prieteni, admiratori [i parazi]i.

{i ct timp ai rezistat? Doi ani. Ruptura s-a instalat \ncetul cu \ncetul. Destul de

repede am \ncetat s`-l respect. {i nu po]i iubi pe cineva f`r`s`-l respec]i. Dar nu voiam s`-l p`r`sesc pe Neil, fiindc`sim]eam c` are nevoie de mine. Era lipsit de maturitate. Dareste o maladie incurabil`. {i cnd am \n]eles asta, am divor]at.

Frank se \ncrunt`. Argumentul nu-l satisf`cea.

32 KATE NEVINS

Nu-mi \nchipui c` e[ti att de dur`.Rita puse minile pe mas` cu un gest repezit, ca [i cum

d`dea c`r]ile de joc. Sunt cea mai mare dintre [apte fra]i [i surori. |n timpul

copil`riei, adolescen]ei [i tinere]ii mele am avut grij` de ceimai mici. E destul pentru o \ntreag` existen]`, nu-i a[a?

Avu chef s` adauge c` femeile puternice erau \n generalprada visat` de b`ie]ii nehot`r]i [i fermec`tori. Dar prefer` s`\ncheie o discu]ie care-i displ`cea.

Neil [i-a reluat obiceiurile de fl`c`u petrec`re], spuse ea.{i e fericit.

Dar tu e[ti?Rita \[i ridic` b`rbia cu mndrie. Am magazinul meu de antichit`]i. |mi ador munca [i

\ncep s` ob]in profituri destul de mari de pe urma ei, ceea cemi se pare foarte pl`cut.

Nu ]i-ar pl`cea s` locuie[ti \n Italia?|n acela[i timp \i cuprinsese \ncheietura fin` \n palma lui

solid` [i posesiv`.Rita se \nfior`. Ochii ei descoperir` pe degetele lui Frank

cteva pete de vopsea care nu se cur`]aser` cu terebentina. Sesim]ea ciudat de emo]ionat` de acest mic defect al unei fru-muse]i aproape perfecte.

Dar \[i reveni imediat, nemul]umit` [i alarmat` totodat`.Oare n-o s` se schimbe niciodat`? De ce se sim]ea atras`

mai degrab` de sl`biciune dect de for]`? Mai \nti Neil [i apoiacest pictor frumos [i boem ca to]i cei din breasla lui...

|i atrase aten]ia asupra petelor de pe degete [i de pe tricou.

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 33

Le [tiu, spuse el pe un ton nep`s`tor. Am nevoie de o mam`.Rita se crisp` [i Frank izbucni imediat \n rs. Nu e[ti vizat`. |]i rezerv un alt loc \n via]a mea. Tn`ra se \ndep`rt` de el ct putu de mult [i ripost` cu

severitate: Ce rol? Nu accept indica]ii de la nimeni. Sunt anticar [i

dac` am o hot`rre de luat o discut cu asociatul meu.Dar \n acela[i timp \[i regret` atitudinea ]fnoas`, att de

diferit` de personalitatea ei. Acesta era felul ei de a se ap`ra?Terminar` de mncat \n lini[te. Frank comand` dou`

\nghe]ate cu fragi. |nainte de a b`ga linguri]a \n \nghe]ataapetisant`, el remarc` pe un ton vis`tor:

Am \nv`]at multe de cnd tr`iesc la Vene]ia. Italieniisavureaz` tot ceea ce \nseamn` sarea vie]ii: frumuse]ea,dragostea, traiul bun. Sunt \n stare s` [i le ofere [i le pas` maimult de prezent dect de viitor.

Fiecare cu p`rerea lui, replic` Rita. Personal, dac` mi se\ntmpl` s` apreciez clipa prezent`, m` gndesc totodat` [i laconsecin]ele faptelor mele.

Privi ceasul de la \ncheietura minii [i ad`ug` zmbind: Ra]iunea m` \ndeamn` s` m` opresc la aceast` pl`cut`

conversa]ie. Nu cunosc \nc` locul unde voi dormi la noapte.A[a c` e timpul s` m` prezint la pensiunea Morosini.

Frank o privi surprins. Iat` o alegere care nu-]i prea seam`n`. N-am nici un merit \n asta, r`spunse tn`ra cu o voce

obosit`. Contesa Rusconi a aranjat totul. Bagajele mele aur`mas la Danieli, unde le-am l`sat cnd am sosit de laaeroport.

34 KATE NEVINS

E[ti obosit`? se nelini[ti Frank. Nu \n mod deosebit. Dar simt c` mi se taie picioarele la

gndul c` trebuie s` m` duc la hotel ca s`-mi recuperez baga-jele, apoi s` str`bat toate aceste str`du]e [i canale \n c`utareaprietenelor contesei.

Frank izbucni \ntr-un rs plin de veselie. M` \ns`rcinez eu cu toate, spuse el. N-o s` ai nici o grij`...

cu o singur` condi]ie. Care? Dac` vei fi satisf`cut` de serviciile mele, ne vom petrece

\mpreun` tot restul serii. Cunosc o discotec` unde ambian]aeste teribil`. De acord?

Fascinat` de privirea lui \ntunecat`, ea d`du din cap,ar`tnd totodat` spre vesta sport ag`]at` de sp`tarulscaunului.

Sper c` o s`-mi la[i totu[i timpul necesar s`-mi schimb]inuta, spuse ea \ncercnd s` nu arate ct de mult` pl`cere \if`cuse invita]ia lui.

** *

Rita avea impresia c` e purtat` pe aripile vntului. Gra]ie perfectei cunoa[teri a locurilor [i oamenilor, Frank

reu[ise s` g`seasc` o b`rcu]` cu motor [i hamali. A[a c`, la ojum`tate de or` dup` ce p`r`siser` restaurantul, Rita \[iprezenta pa[aportul la micul birou de primire al pensiuniiMorosini.

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 35

O servitoare pe jum`tate adormit` \i d`du dou` chei: unade la camera ei [i una de la u[a de la intrare, \n cazul c` se\ntoarce trziu.

Casa fusese probabil foarte frumoas`. |nc`perile eraufoarte mari, dar nu prea potrivite pentru destina]ia de hotel.Rita reper` cteva mobile de pre], dar not` totodat` c`pre]ioasele covoare erau tocite pn` la urzeal` [i c` zugr`vealaar fi trebuit de mult ref`cut`.

|l l`s` pe Frank \ntr-un salon vechi [i-l urm` pe hamal pn`la primul etaj.

Nu-i trebuir` mai mult de dou`zeci de minute ca s` fac` undu[ [i s` se \mbrace.

Reap`ru \n salon \ntr-o rochie albastr` de cocteil. M`taseafluid` se mula pe trupul ei. Pantofii cu tocuri \nalte [i o po[et`de sear` \i completau ]inuta.

Dup` privirea admirativ` cu care o fix` pictorul, Rita \[id`du seama c` alegerea ei fusese bun`. Frank era probabil unobi[nuit al casei, fiindc` \[i schimbase tricoul p`tat [i pantofiide velur cu un polo alb [i o perehe curat` de blugi.

Barca cu motor \i a[teptase. Se \ntoarser` pe str`du]ele deap` pn` \n cartierul Castello. Merser` apoi pe jos pn` \ntr-opia]et` iluminat` \n \ntregime cu neon. Ecourile unei muzicicalde, dinamice sc`pau pe ferestrele cabaretului.

Mai multe persoane rdeau [i flec`reau pe strad`. Oh, Frank! Buona sera, Frank!Un grup se apropie de ei. Urmar` strngeri de mini, excla-

ma]ii de veselie, lovituri prietene[ti peste spate [i pe um`r.Se p`rea c` Frank are mul]i prieteni.

36 KATE NEVINS

|n local comand` vin pentru to]i prietenii lui, apoi o lu`pe Rita pe ringul de dans. Un loc att de aglomerat \nctperechile b`teau aproape pasul pe loc. Muzica era \n gene-ral compus` din aranjamente pe cntecele lui MichaelJackson.

Rita parc` plutea, \nl`n]uit` de bra]ele lui Frank. Universulei se limita la um`rul lui puternic pe care \[i sprijinea fruntea[i la bra]ul care-i strngea talia. Pierduse complet no]iuneatimpului. Cnd \[i ridica pu]in capul, \ntlnea privirea ochilorlui arz`tori, a c`ror flac`r` f`cea s`-i curg` foc prin vene. Sel`sa cuprins` de senza]ii uitate de o ve[nicie.

Miezul nop]ii trecuse de mult cnd p`r`sir` localul. Seplimbar` un timp f`r` s` scoat` nici un cuvnt, pe o strad`pustie [i lini[tit`.

Te-ai distrat la fel de bine ca la New York? o \ntreb` Frankaproape cu timiditate.

La New York nu m` distrez niciodat`. Aici a fost...C`ut` un calificativ, dar nu g`si nici unul destul de suges-

tiv pentru a traduce prin cuvinte ceea ce sim]ea. A[a c` spusecu simplitate:

Seara a fost minunat`. |]i mul]umesc, Frank. E trziu. Avnd \n vedere decalajul orar, ai avut o zi foarte

lung`. Te conduc la pensiunea surorilor Morosini.Vocea \i tremurase pu]in. Rita nu r`spunse nimic. El lu`

t`cerea ei drept aprobare [i iu]i pasul.Cnd ajunser` la pensiune, Rita scoase cele dou` chei pe

care i le d`duse recep]ionera. O alese pe cea mai mare. Presupun c` e cea de la poart`.O b`g` \n broasc` f`r` a reu[i \ns` s-o r`suceasc`.

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 37

Frank \ncerc` la rndul lui, cu acela[i insucces. Iar cealalt`cheie era prea mic` pentru m`rimea broa[tei.

Poate c` mai exist` vreo poart`, la fel ca la PalatulRusconi, \i suger` tn`ra femeie.

Nu. E singura intrare pe care o [tiu.Rita se enerv`. Nu-mi vine s` cred c` mi-a dat o cheie gre[it`... totu[i,

dac` stau s` m` gndesc mai bine, e posibil. Fata de la recep]iedormea de-a-mpicioarelea. |ntr-un hotel american, ar fi fostconcediat` \nainte de sfr[itul zilei.

Rita ap`s` pe butonul soneriei. Presupun c` au un paznic de noapte.|ncerc` de mai multe ori. Dar soneria nu reu[i s` trezeasc`

pe nimeni din casa care p`rea pustie. Nici o lumin` nu se z`reaprin obloanele \nchise. Locul p`rea de-a dreptul lugubru.

Rita era furioas` pe sine. Sl`biciunea de care d`dusedovad` \n fa]a contesei Rusconi \i ap`rea acum ca o formida-bil` prostie. Ce idee s` plece din hotelul ei luxos, deschis zi [inoapte, ca s` se mute \n palatul `sta lamentabil, \nchis ermeticca o \nchisoare!

S` ne \ntoarcem la Danieli, \i spuse ea.Frank cl`tin` din cap. Vene]ia e plin` de turi[ti. Camera ta de acolo e \n mod

sigur ocupat`. Vii la mine. La tine? repet` Rita. Dar unde? La Burano. Aminte[te-]i c` ]i-am spus: locuiesc pe una

dintre insulele din lagun`. Dar ca s` ajungem la sta]ia de undelu`m barca cu motor, trebuie s` mergem cu gondola. Nu te-aiurcat niciodat` \ntr-o gondol`, nu-i a[a?

Rita oft`. Limbu]ia pictorului o enerva.

38 KATE NEVINS

Ascult`-m` bine, Frank! Cnd m-am sculat azi-diminea]`,crezi c` aveam inten]ia s` suport zece ore de zbor ca s` profitde la dolce vita italian` [i s`-mi sfr[esc seara \ntr-o gondol`romantic`? Povestea asta a \nceput s` m` mire [i pe mine. Arputea fi intitulat`: Problema de la miezul nop]ii. Capitolulunu.

Sau mai degrab` Noapte la Burano, replic` el f`r` s` selase descurajat.

O gondol` trecea prin apropiere. Frank strig` [i tricoulv`rgat al gondolierului se mi[c` prin semi\ntuneric.

A[a c` Rita nu avu de ales [i trebui s` se a[eze al`turi deFrank pe banca matlasat` a ambarca]iunii \nguste.

Alunecau \ntr-o lini[te stranie de-a lungul unui canal, ac`rui ap` str`lucea \n lumina lunii. |n spatele lor, la pupa,b`rbatul manevra cu \ndemnare vsla. Casele riverane aveauobloanele trase.

Ritei i se p`rea ap`s`toare atmosfera. O trecu un fior. Frank\i \nconjur` umerii cu un bra] amical.

|n momentul cnd treceau pe sub un pod mic, Rita z`rifuri[ndu-se o siluet`.

Frank o tachin`. Cred c` am v`zut un cu]it str`lucind sub o cap` neagr`.Gondolierul supralicit`: Un corp a c`zut \n ap`, signorina.Rita scoase un mic strig`t [i se strnse lng` Frank. Nu, nu, totul e \n regul`, spuse gondolierul. N-a fost

dect o glum`.Rita se sim]i totu[i u[urat` cnd ajunser` pe Canal Grande.

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 39

Canalele astea strmte cred c`-i fac pe mul]i s` sufere declaustrofobie, remarc` ea.

Bine\n]eles, o aprob` Frank ironic. Psihiatrii vene]ieni[tiu asta. Numai c` aici, \n loc de divan, folosesc un pat de ap`pentru a-[i lungi pacientele.

Rita bomb`ni: Prefer glumele gondolierului.Intrar` pe Canal Grande \n dreptul Podului Rialto. Era

trziu. Reflectoarele erau stinse. Pe fiecare mal, palatele sesuccedau cu fa]adele lor gotice, renascentiste sau clasice. |nlumina alb`struie a lunii p`reau ni[te decoruri de teatru.Frank \i spunea Ritei numele fiec`ruia. Dar, \nvins` deoboseal`, tn`ra mo]`ia, con[tient` doar de apropierea trupu-lui lui [i de sunetul grav al vocii. I-ar fi pl`cut ca aceast` agre-abil` beatitudine s` nu se mai sfr[easc` niciodat`.

El o scutur` u[or. Treze[te-te, Rita. Ajungem \n fa]a Palatului Dogilor. Acum

trebuie s` g`sim o barc` cu motor. Gondolele nu ajung pn`la Burano.

N`ucit` de nesomn, \l urm` pe Frank [i se trezi a[ezat` dinnou al`turi de el, dar asurzit` acum de zgomotul unui motor.

E imposibil, visez, gndea ea. Eu, Rita Stewart, anticarcunoscut pe Madison Avenue, \nso]esc un pictor tr`snit pe oinsul` necunoscut`.

Se ciupi de bra]. Nu, nu era un vis.Frank locuia \ntr-o cas` de pescari. Rita z`ri o fa]ad`

\ntunecat` cu ramele deschise la culoare ale ferestrelor [i au[ii.

Frank \[i scoase cheia.

40 KATE NEVINS

Zece mii de lire ca s`-]i aflu gndurile, [opti el.Rita morm`i: N-ar fi trebuit s-o ascult pe contes`. A[teapt` s`-]i vezi patul. Cear[afurile s-au uscat la soare.

Sunt de un alb ca z`pada [i miros a violete. Cuvertura e f`cut`din puful g[telor de pe insul`...

Rita \nchise ochii la perspectiva unui culcu[ att de con-fortabil [i \mbietor, apoi \i redeschise alarmat`.

{i unde se afl` acest pat? |n camera de oaspe]i. Fii lini[tit`!|mpinse o u[` [i o l`s` singur` \ntr-o \nc`pere de o simpli-

tate aproape monahal`. Rita nu mai putea de oboseal`.Frank nu min]ise. Cear[afurile erau m`t`soase [i parfu-

mate. Pernele mari [i moi. Cuvertura nu cnt`rea nimic dar oproteja de aerul r`coros al nop]ii.

Rita se culcase goal`. Pe nori[orii lor roz, \ngera[ii picta]ipe plafonul Vilei Mandola nu puteau fi mai ferici]i dect ea.

Pe buze \i ap`ru un zmbet de \ncntare. Ziua fuseseminunat`. Imaginea lui Frank era att de puternic`, \nctaproape c` reu[ea s`-i alunge din minte motivul c`l`toriei ei.|[i reamintea fiecare din expresiile lui, gura senzual`, rsulvesel [i mngierea \nv`luitoare a ochilor lui de catifea.

O fur` somnul. Pe chipul ei se putea citi fericirea.

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 41

Capitolul 2

Aroma cafelei o trezi din somn pe Rita. Deschise ochii pejum`tate, apoi \i \nchise repede la loc. Oare unde se afla?

Memoria \i reveni brusc. Fu cuprins` de un asemenea elande bucurie \nct s`ri jos din pat [i deschise obloanele ca s`lase s` intre soarele.

Ferestrele d`deau spre cmp. O briz` cu iz s`rat ciufulip`rul Ritei care \nchise repede obloanele, con[tient` degoliciunea ei.

Deschise apoi dulapul de stejar care, \mpreun` cu patul [iscaunul din pai formau singurul mobilier din camer`. Ni[tec`m`[i b`rb`te[ti erau \mp`turite cu grij`. Lu` una [i o\mbr`c`, apoi se b`g` cu pl`cere \n culcu[ul ei c`ldu].

Un alt miros \l \nso]ea pe cel al cafelei. Rita \[i imagin` otav` plin` cu lucruri apetisante: [unc` [i ou` pr`jite, untproasp`t cu chifle calde. Mmm... |nghi]i \n sec de poft`.Ra]iunea \i comanda s` se scoale [i s` se duc` s`-l ajute peFrank la buc`t`rie. Dar la naiba cu ra]iunea! Se \nveli bine cu

cuvertura [i a]ipi din nou, con[tient` de pl`cerea acestuisomn pe furate [i de lenevia att de neobi[nuit` pentru ea.

Cineva o trase de degetele de la picioare, smulgnd-o dineuforia ei. Frank se a[ezase pe marginea patului, ]innd o tav`pe genunchi.

Rita ridic` pu]in capul. V`zu dou` pahare cu suc de porto-cale [i vesela fin` din por]elan chinezesc.

Se trnti la loc pe pern` [i se \ntinse cu poft`. Exact tava pe care o a[teptam! Cum se spune \n italian`

la micul dejun? Piccola colazione. Dar aparen]ele sunt cteodat`

\n[el`toare. Scoal`-te [i prive[te realitatea \n fa]`.Rita \i adres` cel mai frumos surs al ei. Apoi se ridic` [i se

sprijini de perne. Tu ai f`cut...Se \ntrerupse, holb` ochii [i scoase un oh decep]ionat.

Nu era [unc`. Ni[te ou` b`tute, pe fundul unei farfurii adnci,cu un aspect translucid [i deloc apetisant.

Dar un trandafir ro[u \mpodobea tava. Mic dejun \n stil italian? pufni ea \n rs.Frank se strmb`. S-a \ntrerupt curentul electric exact \n momentul cnd

\ncepeam s` pr`jesc jambonul, \i explic` el. Miroase trandafirul[i bea sucul de portocale. N-am nimic altceva s`-]i ofer, cara mia.

Rita \[i turn` o cea[c` de cafea. Era rece [i amar`. Singurelelucruri comestibile de pe platou erau sucul de portocale [i ofelie de chec.

Frank lu` cele dou` pahare, \ntinse unul Ritei [i-l p`str` pecel`lalt. B`ur` \mpreun`. Frank r`m`sese posomort. Rita\ncerc` s`-l \ncurajeze.

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 43

Ce dr`gu] din partea ta c` mi-ai adus micul dejun la pat! S` mai vii o dat` cnd o s` am curent electric [i o s`-]i

demonstrez adev`ratele mele talente.El ar`t` spre ou`. Ar trebui s` le arunc pe o pnz` \n maniera anumitor

speciali[ti de PopArt. Ce te-a f`cut s` devii pictor? \l \ntreb` pe nea[teptate Rita. Voca]ia probabil.Se \ncrunt` [i reflect` un moment \nainte de a continua: |ntotdeauna am fost talentat la desen [i m-am sim]it atras

de culori. Pentru mine pictura nu este un scop \n sine. Esteeliberarea unei nevoi de exprimare. Din copil`rie am [tiutceea ce voi face.

Ai avut noroc. Mai pu]in dect crezi, fiindc` am pierdut mult timp.

Exilat de la Torino la San Francisco, tat`l meu a devenit unavocat celebru \n Statele Unite. Dorea s` m` vad` prelundcabinetul de aocatur`. A[a c`, ani de zile, m-a obligat s`studiez dreptul.

Rita p`ru [ocat`. {i-]i iroseai via]a doar din dragoste filial`? Te mir` asta? G`se[ti c` n-am caracter, nu-i a[a?Rita \[i plec` genele lungi pentru a-[i asunde admira]ia care

str`lucea \n ochii ei verzi. {tia c` Frank Giordano nu poate ficonsiderat un om slab.

Frank rosti foarte repede: Uit` o clip` de educa]ia ta american`. Dac` \n familiile

italiene copilul este un adev`rat rege, el trebuie \n schimbs`-[i asculte tat`l. |n ceea ce m` prive[te, eram \mpins de un

44 KATE NEVINS

resort mai puternic dect tradi]ia. Voiam s`-i dovedesc celuicare mi-a dat via]` c` nu m` tem de nimeni, nici m`car de el,pe planul competi]iei.

{i totu[i ai revenit la pictur`, remarc` Rita. Da, dar numai dup` moartea tat`lui meu [i dup` ter-

minarea facult`]ii de drept. {i am rupt totodat` cu un mod devia]` care nu-mi convenea. Mama mea primea foarte mult, darmai mult din obliga]ie dect din prietenie. Pe tot parcursulvie]ii lor, p`rin]ii mei au r`mas robii conven]iilor sociale.

Un miros de ars \l \ntrerupse. Frank s`ri \n picioare. Au dat drumul la curent. Am l`sat dou` felii \n pr`jitorul

de pine, pentru cazul c` nu-]i pl`cea checul meu. Acum \]ivoi putea preg`ti o adev`rat` piccola colazione.

Vin cu tine, \i spuse ea \n momentul cnd el p`r`sea\nc`perea.

Baia este \n fundul culoarului, \i spuse Frank peste um`r.Ceva mai trziu, beau cafea fierbinte, stnd a[eza]i unul \n

fa]a celuilalt \n buc`t`rie. Pe fereastr`, Rita vedea de cealalt`parte a unui canal \ngust un [ir de case cu un singur nivel, cufa]adele zugr`vite \n culori vii. O campanil` pu]in aplecat`domina acoperi[urile vechi din ]igl` ro[ie.

Priveli[tea o surprindea prin calm [i originalitate, dar nu\ntrzie prea mult asupra ei. Ochii \i erau atra[i mai degrab`de Frank c`ruia \i sorbea cuvintele [i-i r`spundea la \ntreb`ri.|ncercau s` se cunoasc` mai bine. Rita se \ntreba dac` nu erape cale s` se ata[eze prea mult de acest b`rbat din cauza admi-ra]iei exagerate pe care o sim]ea pentru el.

Totu[i, cnd Frank \i propuse o plimbare pe insul`, \lrefuz`. Afacerile \[i rec`p`taser` \ncetul cu \ncetul ascenden-tul \n preocup`rile ei.

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 45

|]i apreciez foarte mult compania, Frank, dar trebuieneap`rat s` m` \ntorc la Vene]ia. I-am promis conteseiRusconi c` ne \ntlnim la magazinul ei.

Arunc` o privire spre rochia albastr` de m`tase [i zmbi. Mai \nti va trebui s`-mi schimb toaleta. O s` fac un mic

ocol pe la pensiune [i cu ocazia asta o s` discut [i cu surorileMorosini despre condi]iile [ederii mele acolo.

** *

Cnd ajunser` \n fa]a pensiunii, Rita fu frapat` de toatesemnele de decrepitudine pe care abia le remarcase \n ajun.Pere]ii erau co[covi]i. Vopseaua de pe obloane se cojea.Gr`dina era plin` de m`r`cini [i urzici, dominate de unchiparos falnic, martor al unei splendori trecute.

Totu[i, un buchet mare de iri[i \mpodobea holul de laintrare. Erau ni[te buchete la fel de frumoase [i \n salon.

Recep]ia era pustie. Rita lu` telefonul [i form` num`rulpalatului Rusconi.

Nimeni nu-i r`spunse. Mai \ncearc`, o sf`tui Frank.Apoi \i d`du num`rul de la magazin.Dar se p`rea c` nobila doamn` nu se afla nici la palat nici

la magazin. Nu are nici un ajutor? se mir` Rita punnd receptorul \n

furc`.Frank \ncepu s` rd`. Oh, nu! Nu vrea s` \mpart` cu nimeni pl`cerile

nego]ului.

46 KATE NEVINS

Pl`cerile? Credeam c` oamenii muncesc \n primul rndca s`-[i c[tige existen]a. Orict de contes` e ea, prietena ta nue scutit` de aceast` nevoie. {i ca s` te convingi, e de ajuns s`arunci o privire \n \nc`perile aproape golite de mobil` alepalatului ei.

Frank nu-i r`spunse \ns`. O femeie de vreo [aizeci de anicobora scara cu un pas maiestuos. P`rul ei cenu[iu, t`iat scurt,\ncadra o fa]` prelung`, osoas` [i distins`. Era \mbr`cat` cu ofust` neagr` [i o bluz` de culoarea filde[ului \mpodobit` cuun jabou de dantel`.

Doamna Stewart, presupun? |ncntat` s` v` cunosc,spuse ea \ntr-o englez` perfect`. Eu sunt Maria Morosini.

Rita vru s`-l prezinte pe Frank. Dar femeia o opri, zmbind. Suntem vechi prieteni. Frank dispunea aici chiar de o

mic` \nc`pere unde \[i ]inea o parte din lucruri.Rita \[i aminti atunci c` Frank se schimbase aici \nainte de

a pleca \n ora[.Maria Morosini ar`t` spre vasul cu flori de la piciorul

sc`rilor. V` rog s` m` ierta]i, signora, c` nu a]i g`sit flori

proaspete \n camer` la sosirea dumneavoastr`. Dar ieri n-amg`sit nimic care s`-mi plac`. Sora mea [i cu mine iubim numaiflorile cu tije lungi, cum sunt trandafirii, iri[ii sau gladiolele.Ele sunt semnul unei splendori care se potrive[te cu casanoastr`.

Rita d`du politicos din cap. |n sinea ei, deplngea lipsa desim] practic de care d`deau dovad` surorile Morosini. |n loc s`cheltuiasc` o avere pe la flor`rii, de ce nu-[i defri[au gr`dina cas` planteze trandafirii [i gladiolele de care aveau nevoie?

Maria continua cu un zmbet satisf`cut:

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 47

Din fericire, \n diminea]a asta ne-am putut umple vazele.Am pus ni[te flori splendide \n camera dumneavoastr`.

Mul]umesc. V` apreciez gestul, spuse Rita. Dar m` tem c`n-am primit cheia potrivit`. |n noaptea asta n-am reu[it s`deschid poarta...

Ezit`, nedorind s` fac` nepl`ceri personalului. Dar dup` cte-va secunde de nehot`rre, Rita consider` c` surorile Morosinitrebuiau s` afle c` portarul nu-[i face cum trebuie datoria.

Am sunat de mai multe ori dar nu mi-a r`spuns nimeni. Degetele Mariei tr`geau cu nervozitate de jaboul fin de

dantel`. |mi pare r`u, signora. Camerele au ferestre spre cealalt`

parte a casei. A[a c` nu se aude soneria pn` acolo. Dar o s`-lcert pe Mario c` nu era la postul lui.

Cobor\ tonul pentru a ad`uga pe un ton confiden]ial: Nenorocitul s-a pus pe b`ut, m` \n]elege]i? Dar, cu toate

astea, nu-l putem concedia. Lucreaz` pentru familia noastr`din copil`rie.

O expresie gnditoare \ntunec` fa]a br`zdat` nemilos detrecerea anilor.

|n fond, poate c` din cauza asta suge b`utur` ca unburete, ad`ug` ea.

Rita [i Frank schimbar` o privire amuzat`. {i asta sporiintimitatea care se stabilise \ntre ei.

Maria o rug` pe Rita s`-i \napoieze cheia \n chestiune. Apoidisp`ru \ntr-un birou aflat \n spatele recep]iei.

Urmat` de Frank, Rita intr` \n salon [i privi \n jurul ei.Deasupra [emineului monumental era ag`]at un blazonasem`n`tor cu cel pe care-l v`zuse \n palatul Rusconi. |ns` aici

48 KATE NEVINS

leul era culcat, doar capul lui vigilent fiind ridicat. Fotografiile,divanurile [i comodele erau grele dar de bun` calitate [i gust.O vitrin` fusese golit` de con]inutul ei, cu excep]ia unui vasemailat de Faenza.

Rita \l reper` imediat [i se apropie ca s`-l examineze maiatent.

Corpul oval al vasului reprezenta capul unui patriarhb`rbos. Mnerele verzi erau admirabil cizelate. Obiectul data\n mod sigur din secolul XVI. Vasele de acest fel erau \ns`\ntotdeauna perechi. Unde o fi al doilea? se \ntreb` Rita.

|ntlni \n acel moment privirea lui Frank. O minun`]ie, nu-i a[a? [opti ea. Da. |]i imaginezi mndria me[terilor care au reu[it o

asemenea perfec]iune? |n prezent, fabricile scot mii de vaseasem`n`toare, a c`ror execu]ie grosolan` este o insult` pen-tru arta ceramicii.

|n ochii t`i, poate. Dar turistul care cump`r` o repro-ducere este la fel de fericit ca [i cum ar poseda originalul.

Frank se strmb` dispre]uitor. Dac` este american, o dat` \ntors acas` se va gr`bi s`-l

\mpodobeasc` \n mod sigur cu flori artificiale.Rita nu mai avu timp s`-i r`spund`. Maria tocmai intra \n

salon. O femeie mai tn`r` [i cu forme ceva mai pline o\nso]ea. Maria f`cu prezent`rile.

Sora mea mai mic`, spuse ea. Luisa se ocup` debuc`t`rie.

Frank le surse celor dou` prietene ale lui. Luisa e cea mai bun` buc`t`reas` din Vene]ia. Pot s`

depun m`rturie \n acest sens, afirm` el.

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 49

O brusc` ro[ea]` color` chipul palid al Luisei care-[i plec`ochii, m`gulit` de compliment. Avea nasul acvilin ca sora ei [iacelea[i buze sub]iri [i dispre]uitoare.

Iat` cheia cea bun`, spuse Maria \ntinzndu-i-o Ritei. {i\nc` o dat`, v` rog s`-mi accepta]i scuzele.

Nu-i nimic, spuse americanca pe un ton conciliant.Cele dou` surori afi[au o asemenea noble]e, \nct le l`s` s`

plece f`r` s` fi \ndr`znit s` \ntrebe de pre]ul camerei. Sun-o din nou pe contes`, o sf`tui Frank.Form` chiar el num`rul [i \ntinse receptorul Ritei.|n sfr[it cineva r`spunse la cel`lalt cap`t al firului. Contesa

Rusconi p`rea c` abia r`sufl`. Scumpa mea, \nc` dou` minute [i nu m-a]i mai fi g`sit.

Tocmai \nchideam magazinul, fiindc` sunt invitat` disear` lani[te prieteni. {i cum fac totul \n ultimul moment, nu mi-a mair`mas prea mult timp s` m` preg`tesc.

Rita \ncerc` s`-[i ascund` dezam`girea. V-am mai sunat [i adineaori.Interlocutoarea ei o \ntrerupse cu o voce ner`bd`toare. Eram la coafor. Pe urm`, a trebuit s` dau o fug` s`-mi

cump`r o pereche de pantofi de sear`. Cei vechi s-au cam uzatde attea petreceri... Oh, dar acum m` gndesc...

Izbucni \n rs ca [i cum o idee n`stru[nic` \i trecuse prinminte.

...Veni]i la petrecere, drag` prieten`. Va fi o ocazie bun`pentru dumneavoastr` de a \ntlni jum`tate din aristocra]iavene]ian`. Vechiul meu prieten, Luigi Capiello, a avut ideea ca\n seara asta s` invite o groaz` de cuno[tin]e. Ruga]i-l pe Franks` v` \nso]easc`... sau mai degrab` o s`-l rog eu personal cndo s`-l v`d. El \l cunoa[te foarte bine pe Luigi.

50 KATE NEVINS

Rita se sim]ea n`ucit`. Contesa avea un talent s` ia hot`rri\n locul ei punnd-o aproape \n fa]a faptului \mplinit. {i \nafar` de asta, vorbea att de repede \nct era imposibil s-o\ntrerupi.

Rita reu[i totu[i s` spun`: Frank e lng` mine. Splendid! Da]i-mi-l la telefon.Rita \i pas` u[urat` receptorul. |n timp ce Frank era supus

la rndul lui tirului contesei, Rita se \ntoarse \n salon. Covorulscump oriental era tocit. O fereastr` r`m`sese blocat` fiindc`cremona disp`ruse. Pernele din catifea de pe canapeaua marefuseser` crpite cu destul` stng`cie.

Toate aceste semne denotau o s`r`cie lucie. {i totu[i, floriscumpe \mpodobeau vasele \nalte din cristal.

Ridic` ochii spre plafonul cu casete. Cum or fi \nc`lzit iarna\nc`perile astea att de mari [i de \nalte?

Frank veni dup` ea, cu ochii str`lucind de veselie. Ie[im disear`, o anun]` el. A[a am \n]eles [i eu. Atunci vin s` te iau la ora opt. De acord?Rita ridic` fatalist` din umeri. Ar trebui s` refuz, spuse ea cu un zmbet for]at, dar... Dar ce? Nu vreau s-o nemul]umesc pe contes`. Cred c` n-o s` regre]i. Sigur, nu va fi o atmosfer` att de

destins` ca asear`... Fiindc` ne-am distrat bine, nu-i a[a?Rita d`du din cap, adresndu-i un zmbet c`lduros.|n momentul cnd ie[eau din salon, un b`rbat cu p`rul

argintiu \mpingea u[a holului. Elegan]a lui demodat` \i sporea

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 51

distinc]ia. |l salut` pe Frank, care i-l prezent` Ritei. SignorBianchi era unul din clien]ii pensiunii. Se \nclin`, ducnddegetele tinerei femei pn` la buzele lui, \ntr-o s`rutare demn` ca pe vremuri. Apoi se \ndep`rt` cu discre]ie.

Rita \l conduse pe Frank pn` \n prag. Dac` surorile Morosini au mul]i clien]i, pensiunea este o

afacere rentabil`, remarc` ea. N-a[ ajunge prea repede la concluzia asta, spuse prudent

Frank. Signor Bianchi [i al]i clien]i sunt vechi prieteni ai Luisei[i Mariei. Sunt sigur c` nu particip` dect cu ni[te sumenesemnificative la cheltuielile pensiunii. Cred c` abia \[ipl`tesc mncarea.

Impruden]a surorilor Morosini o l`s` cu gura c`scat` peRita.

Dar... bietele femei sunt pe cale s` se ruineze. Posibil. Dar nu-[i pot arunca prietenii \n strad`. Nu, bine\n]eles c` nu... Totu[i, ar face mai bine s`-[i

reduc` cheltuielile. Casa ar merge foarte bine [i f`r` risipa astade flori scumpe.

Fu rndul lui Frank s` se simt` [ocat. Florile aduc Mariei [i Luisei frumuse]ea care le

\nsenineaz` via]a. O frumuse]e cam costisitoare.Frank ridic` din umeri, agasat de lipsa de \n]elegere a

tinerei femei. Sunt fericite s` continue vechile obiceiuri. Casa lor a

cunoscut [i vremuri de glorie. Pnze de mari mae[tri\mpodobeau pere]ii. O armat` de vale]i se ocupa de gr`din` [ide buc`t`rie. Acum, pentru a fi servite, cele dou` surori nu

52 KATE NEVINS

dispun dect de o femeie cu ziua [i de un portar care \ngeneral se \mbat`. {i le blamezi c` cheltuiesc cteva mii de lireca s`-[i cumpere flori?

Cnd r`mase singur`, Rita medit` la vorbele pictorului. Nuera de aceea[i p`rere cu el. Cum s`-]i g`se[ti fericirea cheltuindmai mult dect \]i po]i permite? Pentru ea, comportarea surorilorMorosini era nici mai mult nici mai pu]in dect o nebunie.

Dar \ncet` \n curnd s` se mai gndeasc` la cele dou` surori.Ziua era splendid`. {i disear` va ie[i din nou \n compania lui Frank.

Pn` atunci, fiindc` de afaceri nu putea fi \nc` vorba, se vaamesteca \n mul]imea turi[tilor care vizitau Pia]a San-Marco [iPalatul Dogilor.

Urc` \n camera ei ca s` se schimbe.

** *

Malul pe care se ridica Palatul Capiello era luminat giorno. Logiile [i arcadele dantelau fa]ada la fel de elegant caornamentele unui tort de nunt`.

Femei cu cape lungi de velur [i b`rba]i \n frac coborau dingondole. Nu puteau trece pragul dect dup` ce erau anun]a]ide doi servitori care flancau intrarea, cu cte o f`clie \n mn`.Por]ile ghintuite erau larg deschise spre un hol imens, par-dosit cu marmur` [i mobilat cu piese vechi.

Frank [i Rita \[i spuser` numele vale]ilor \mbr`ca]i \n stilfran]uzesc. Pictorul era \mbr`cat \ntr-un smoching de unalbastru-\nchis. Rita \mbr`case o tunic` vernil care i se mula cao m`nu[` pe trupul suplu.

Abia reu[i s` nu pufneasc` \n rs cnd intrar` \n palat.

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 53

I-am fi putut anun]a la fel de bine pe Mickey [i MinnieMouse. Nimeni n-a dat aten]ie la ceea ce am spus.

Ce importan]` are! ripost` Frank. Protocolul a fostrespectat [i asta e tot ce conteaz`.

Urcar` scara monumental` care ducea spre \nc`perile \ncare avea loc recep]ia.

|l z`resc pe contele Capiello, spuse pictorul. Vino s` te prezint.Contele se apropia de ei. Un p`r alb [i m`t`sos \i aureola

chipul. |i primi cu un surs larg. Sunt fericit c` ai putut veni, dragul meu Frank, spuse el

cuprinznd minile pictorului, pentru a le scutura cu c`ldur`.Apoi lu` mna Ritei [i se \nclin` adnc. Sunt \ncntat s` \ntlnesc o femeie att de frumoas`,

spuse el galant. Aten]ie, Frank! Ai grij` s` nu ]i-o r`peasc`nimeni... {ampanie? le propuse el chemnd printr-un gest unb`iat cu vest` alb`. Bufetul e aranjat \n sala de bal. Vi-l reco-mand c`lduros.

Ochii lui str`lucir` cnd ad`ug` pe un ton pofticios: O s` g`si]i [i homari.Apoi se \ndep`rt` ca s` primeasc` [i al]i invita]i.Cu o cup` plin` \n mn`, Rita \l trase pe Frank ceva mai

departe de mul]ime. Ai remarcat eticheta sticlei? \l \ntreb` ea \n [oapt`. Un

Dom Perignon din 1976. Probabil c` e foarte bogat. Te \n[eli. Din contr`. Dar un Capiello nu poate servi o

am`rt` de oranjad` oaspe]ilor s`i... Hai acum s` d`m o rait`pe la homari.

Str`b`tur` mul]imea care se \nghesuia \n sala luminat` dedou` lustre mari de cristal.

54 KATE NEVINS

Homarii erau t`ia]i \n felii [i reconstitui]i \n carapacea lor.{i nu erau singurul lux al bufetului. Pe fa]a de mas` din dan-tel`, platourile de argint puneau la dispozi]ia invita]ilor felurivariate [i tentante de mncare. Dup` ce gustaser` din caviar [ipui la rotisor, cei mai gurmanzi puteau alege diferitele sorturide patiserie [i \nghe]at`.

N-am v`zut \n via]a mea o asemenea abunden]` de feluri[i nici atta lux \n prezentarea lor, remarc` Rita gnditoare.

Un fel de respect admirativ o f`cuse s` vorbeasc` \n [oapt`.Frank \i explic`. Contele prime[te o dat` pe an. |n acea zi scoate tot ce are

mai frumos. Cump`r` cele mai fine produse [i angajeaz` oarmat` de vale]i pentru a le servi.

|nc` dou` serate ca asta [i va fi nevoit s`-[i vnd` palatul,remarc` Rita pe jum`tate amuzat`, pe jum`tate scandalizat`.

Contesa Rusconi venea spre ei, \nso]it` de o brunet` plan-turoas`.

Rita! Frank! Sunt fericit` c` v` afla]i \n mijlocul nostruast`-sear`. V-o prezint pe signora Alvarez, o prieten` dinBuenos Aires.

{uvi]e argintii f`ceau s` str`luceasc` p`rul negru al signo-rei Alvarez. R`spunse cu cordialitate cuvintelor de bun-sosit,apoi \[i ascunse cu mna decolteul.

M` simt destul de stnjenit` c` am venit f`r` nici o bijuteriela o serat` att de elegant`. Dar o parte din bagajele mele au fostfurate la aeroport. Voi fi desp`gubit` de societatea de asigur`ri,bine\n]eles. Dar pn` atunci, am impresia c` sunt dezbr`cat`.

{i a[a e[ti \ncnt`toare, spuse mali]ioas` contesa care eraplin` de coliere, inele [i br`]`ri. Dar dac` acest fapt te deran-jeaz` chiar att de mult, te rog prime[te acest dar.

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 55

|[i scoase de la gt un lan] de aur de care era ag`]at` opiatr` albastr` cu o montur` fin`. Lucr`tura era demodat` darfoarte frumoas`.

Oh, nu, protest` prietena ei. N-am dreptul s` te privez deaceast` bijuterie, scumpa mea Lily. Ea apar]ine \n mod sigurfamiliei Rusconi.

Ia-o f`r` nici un scrupul, Ofelia, spuse nep`s`toare con-tesa. Am primit-o mo[tenire [i pot s` dispun de ea dup` bunulmeu plac. Dac` mndria ta \]i interzice s` prime[ti un aseme-nea cadou, atunci poart`-l m`car ct timp stai la Vene]ia.

Prinse colierul la gtul Ofeliei [i se d`du un pas \napoi pen-tru a admira pandantivul.

Arat` mult mai bine la gtul t`u, spuse ea cu amabilitate.Prietena ei \i strnse minile \ntr-o efuziune de tandre]e

specific sud-american`. |ntotdeauna e[ti generoas`, scumpa mea Lily! exclam` ea.Contesa se \ntoarse zmbind spre Rita. |n timpul tinere]ii noastre, cnd m` numeam \nc` Lyli

Moran, drumurile vie]ii noastre s-au \ntlnit pentru un timp.Eu eram dansatoare cu castaniete [i Ofelia costumier` \nteatrul unde dansam.

Signora Alvarez oft` din adncul pieptului. A fost o epoc` minunat`. Cine [i-ar fi putut \nchipui

atunci c` Lily Moran se va m`rita cu un conte italian [i eu,Ofelia Perez, cu un bancher argentinian?

Contesa puse mna pe bra]ul prietenei sale. Te las cu Frank. Eu vreau s`-i ar`t ceva Ritei.{i cu un mic surs misterios, o \ndemn` s-o urmeze prin

mul]ime.

56 KATE NEVINS

Rita se \ntreb` ce toan` o mai fi avnd contesa. Aceastadeschise o u[` [i o conduse \ntr-o \nc`pere luminat` doar deilumina]ia de pe Canal Grande.

Ochii Ritei se obi[nuir` foarte repede cu semi\ntunericul.V`zu un blazon mare ag`]at deasupra [emineului.

Armoriile familiei Capiello, o anun]` contesa cu respect\n voce.

Mania asta de a expune blazonul familiei \ncepuse s-o camagaseze pe americanc`. A[a c` nu d`du mare aten]ie leopar-dului alb \nf`]i[at pe fondul de azur al ecusonului.

Contesa aprinse o lamp`. A[a c` Rita putu privi dup` poftainimii pendula a[ezat` pe poli]a din marmur` a [emineului.Era un model splendid, reprezentativ pentru arta francez` dintimpul lui Ludovic al XV-lea, cu un cadran din email [i nimfeaurite.

Contesa p`ru pe punctul de a spune ceva, apoi \[i strnsebuzele \ntr-o t`cere plin` de repro[. Era clar c` atitudinea Riteio [oca.

Ar fi trebuit s` m` uit ceva mai sus se gndi tn`ra.Dar nu era capabil` de pref`c`torie. Se \ntoarse s`

examineze [i restul \nc`perii care i se p`ru la fel de goal` ca osal` de a[teptare dintr-o gar`. |n acel moment, contesa stinselumina.

Mine o s` fiu la magazin, o preveni ea pe un ton repezit.Ora nou` v` convine?

Perfect, rosti Rita.|ntoars` \n saloane, privi mai cu aten]ie la invita]ii contelui

Capiello. Apar]ineau cu to]ii aceleia[i genera]ii. Femeile pur-tau toalete din catifea sau moar, care fuseser` probabil la

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 57

mod` pe la jum`tatea secolului. Fracurile b`rba]ilor fuseser`croite pentru ni[te umeri musculo[i. Acum atrnau pe ni[tetrupuri sl`bite.

Ni[te fantome, \[i spuse Rita. Trag dup` ei nostalgia fastu-lui de odinioar`. Tr`iesc peste posibilit`]ile lor, oferind bufetescumpe sau cheltuindu-[i r`m`[i]ele averii pe la flor`rii. Suntnebuni de legat.

|l c`ut` pe Frank prin mul]ime. Cum nu-l vedea, se apropiede o comod` din abanos \ncrustat cu filde[ [i sidef. Mngiecu respect munca me[terului.

O evaluezi? rosti o voce ironic` din spatele ei.Rita sim]i o furnic`tur` de-a lungul coloanei vertebrale.

Frank avea darul de a-i stimula \n mod agreabil fibrele ner-voase. Se \ntoarse [i \ntlni privirea arz`toare a ochilor c`prui.

M` mul]umesc s-o admir, \l corect` ea. Dar \mi \nchipuic` ar vinde-o dac` ar g`si un cump`r`tor.

Se apropie de el [i [opti: De ce toate aceste \ncnt`toare persoane \n vrst` tr`iesc

att de nebune[te? Peste tot pe unde sunt invitat`, nu v`ddect pere]i goi [i covoare roase. Dar cheltuiesc f`r` s` se uitela bani [i dispre]uiesc repara]iile curente. De ce, Frank? Toateastea nu au nici un sens.

Se simt ferici]i a[a, spuse pictorul. Pre]ul fericirii lor mi se pare prea ridicat...Se \ntrerupse. Maria Morosini se apropia de ei, \ntr-o

rochie foarte elegant` din satin mov care data \n mod sigurdin vremea primelor colec]ii Dior.

Rita n-o mai v`zuse pe proprietara ei de cnd \i schimbasecheia de la u[a pensiunii.

58 KATE NEVINS

Camera e confortabil`? se interes` Maria. |mi pare att der`u c` n-am putut-o \mpodobi cu flori \nainte de sosire.

Rita o asigur` c` faptul nu avea nici o importan]`. Camera\i pl`cea. A[a c` Maria se \ndep`rt` cu un pas de suveran`,sim]indu-[i sufletul mai u[or.

Dou` ore mai trziu, cnd \[i lua r`mas-bun de la gazdeleei, Rita avea impresia c` p`r`se[te o lume pe cale de dispari]ie,dar care avea grij` s` arate bine \n goana ei spre pierzanie.

|[i alung` din minte ideile neutre. Frank o conduse la pen-siune \n gondol`. Noaptea era prea frumoas` pentru gnduri\mpov`r`toare.

** *

Lumina lunii acoperea cu o patin` argintat` b`l`riile dingr`dina pensiunii Morosini. Farmecul continua. Frank scur-tase pu]in [ederea lor la contele Capiello pentru a-i da posi-bilitatea Ritei s` admire palatele de pe Canal Grande \nainte s`se sting` reflectoarele care le luminau fa]adele.

St`tuser` \nl`n]ui]i sub ochii binevoitori ai gondolierului,str`b`tnd \nti Canal Grande, pe urm` canalele mai mici.

|n fa]a chiparosului care p`rea negru \n lumina lunii, Frankse opri [i o lu` \n bra]e pe Rita.

Tn`ra se \nfior`. Senza]iile pe care reu[ise s` lest`pneasc` \n timpul plimb`rii cu gondola \i aprinser` sn-gele \n vene. Nu nega atrac]ia pe care o sim]ea pentru Frank,dar [tia c` ar fi o gre[eal` s` se ata[eze de el.Dup` divor], sejurase c` dac` se va mai \ndr`gosti vreodat`, b`rbatul respec-

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 59

tiv va fi un om de afaceri lucid [i \ntreprinz`tor. Gusturile ei,obiceiurile, caracterul, \ntreaga ei personalitate erau opuseacestui pictor care ridica lipsa de eficien]` [i extravagan]a larang de virtu]i. Cu el, n-ar avea nici un viitor.

Se \ncord`. Ca [i cum \i ghicise [irul gndurilor, Frankprotest`:

Rita! Nu po]i tr`i doar clipa prezent`?Cu vrful degetului, \i atinse gtul. Aceast` mngiere, de[i

u[oar`, zdruncin` rezisten]a Ritei [i-i \nce]o[` mintea. Trebuis` fac` un efort pentru a g`si un argument conving`tor.

Nu ac]ionez niciodat` f`r` s` m` gndesc la consecin]aactelor mele. Mi se pare c` ]i-am mai spus asta, \i reaminti eacu o voce r`gu[it`.

Momentele magice nu au dect urm`ri pl`cute.Chipurile lor erau foarte aproape unul de cel`lalt.

Respira]iile li se amestecau. Rita se sim]ea din ce \n ce maiame]it` [i \ncepuse s` pronun]e ni[te cuvinte pe care nici eanu le mai credea.

Nu, Frank... Aventura noastr` n-ar fi dect o scurt` \ntl-nire f`r` viitor... Peste dou` zile plec \n Statele Unite...

|n acest timp, degetele lui lungi [i \ndemnatice urmaudelicat liniile buzelor ei, ca [i cum pictorul voia s` ledescopere contururile. {i cnd puse st`pnire pe buzele ei,Rita fu uimit` de tandre]ea s`rut`rii lui.

Se lipi instinctiv de el. C`ldura trupului viril \i \nnebunisim]urile [i se abandon` complet buzelor lui senzuale. Le\ntredeschise pe ale ei. Limbile lor se \ntlnir`. Fu un s`rutplin de pasiune.

60 KATE NEVINS

Rita sim]i c` i se taie picioarele de emo]ie. Frank o sus]inucu o mn`. Celalalt` mn` vagabonda pe bustul ei, trezindpeste tot senza]ii minunate.

R`mi la Vene]ia, o rug` el.Buzele lui \i acopereau acum toat` fa]a cu o ploaie de

s`rut`ri. |l sim]ea pe Frank \n tot trupul ei. |i [optea cuvintetandre la ureche, s`rutnd-o, vorbindu-i.

R`mi, Rita. Nu pleca peste dou` zile. Vreau s` te pictez,s` te cunosc mai bine...

Trezea \n ea dorin]e refulate de mult timp. Dar el ce sim]eapentru ea? O simpl` admira]ie de estet? O atrac]ie pasager`?

Oricum, rela]ia lor evolua \ntr-un ritm prea rapid pentrugustul Ritei. Era gata s` cedeze f`r` s`-[i mai fac` ni[te calcule.Dar va fi \n stare s`-l uite pe Frank dup` ce i se va d`rui?

Avea nevoie de pu]in timp pentru a vedea mai clar \n sine.Cum el o ruga din nou s`-[i mai amne data plec`rii, Ritaaccept`.

Frank rse triumf`tor. O s`-]i dau lec]ii de italian`, \i promise el. {tiu s` zic addio. Nu e de ajuns?Buzele ei erau umflate de dorin]`. El puse din nou

st`pnire pe ele \ntr-o lung` s`rutare care o f`cu s` se \nfioare.Se smulse cu greu din bra]ele lui. Frank o l`s` s` se duc`

singur` pn` la u[a pensiunii Morosini.

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 61

Capitolul 3

A doua zi, la ora unsprezece, Rita \mpingea u[a de lamagazinul contesei. Era situat pe o str`du]` numit` totRusconi, aflat` \n apropierea palatului cu acela[i nume.

Intr` [i se opri necrezndu-[i ochilor.Frank \i spusese c` \n Italia prezentarea conta la fel de mult

ca marfa. Dar se p`rea c` simpaticei contese pu]in \i p`sa deacest obicei. Magazinul ei, de[i mare, era vrai[te, al`turi deobiecte pre]ioase \nghesuindu-se bibelouri f`r` valoare.

Contesa scria la un birou mic, plasat \n fundul magazinu-lui. O z`ri pe Rita [i se scul` s-o \ntmpine.

Bun` diminea]a, doamn` Stewart.Ochii ei alba[tri str`lucir` amuza]i cnd ad`ug`: Americancele sunt foarte punctuale. Nu e un defect, spuse cu blnde]e Rita.Contesa f`cu un gest care \ngloba ansamblul stomacului ei. Dac` v` intereseaz` ceva, nu v` jena]i.Rita ar`t` spre po[eta ei [i zmbi.

Mi-am f`cut o list`. Unul dintre clien]ii meicolec]ioneaz`, printre altele, bronzuri medievale.Corespondentul meu parizian mi-a spus c` voi g`si la dum-neavoastr` obiecte care s`-i plac`.

Contesa exclam` \ncntat`: {i a avut dreptate. Am un sfe[nic de la \nceputul secolu-

lui IV. V` intereseaz`? Da. Pot s`-l v`d? Bine\n]eles.Ochii ei alba[tri o privir` pe Rita apoi se rotir` spre marfa

heteroclit`. Unde l-oi fi pus? [opti contesa. A[ putea s` vi-l descriu...

dar trebuie s`-l g`sesc totu[i. Veni]i cu mine.Se strecur` printre l`zi, mese [i scaune, antrennd-o pe

Rita dup` ea. Poate c`, dac` v-a]i clasa comorile, \i suger` Rita ezitnd,

a]i g`si mai u[or ceea ce c`uta]i. Cel mai bine ar fi s` le grupa]ipe epoci [i s` aranja]i \n vitrine ceea ce nu-i intereseaz` dectpe turi[ti.

Excelent` idee, spuse contesa f`r` pic de entuziasm. Dori]i s` v` expun felul cum v`d eu prezentarea? Da, dar mai trziu. |nti trebuie s` g`sesc bronzul acela...

Ah, iat`-l! exclam` ea deplasnd piesele din argint ale unuiserviciu de ciocolat`.

|ntinse Ritei un mic personaj c`lare pe un leu. |n mnaridicat` ]inea un sfe[nic cu cinci bra]e. Ansamblul era searb`d,f`r` gra]ie [i prost echilibrat.

Rita, care sim]ea a]intit` asupra ei privirea contesei, \[iascunse dezam`girea [i se feri s` zmbeasc`. Se mul]umi s`pun` obiectul pe o m`su]`.

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 63

Mi-e team` c` a]i fost p`c`lit`, contes`, spuse ea cu ama-bilitate. Sfe[nicul `sta n-are nici o valoare. A fost fabricat \nserie la sfr[itul secolului trecut.

Rita surprinse o lic`rire de stim` \n ochii alba[tri. Decifusese un test! Se felicit` \n sinea ei. De acum nu-i vor mai fiprezentate dect piese autentice.

U[a se deschise [i o femeie \n blugi [i tricou \[i f`cuapari]ia.

Ocupa]i-v` de client`, o sf`tui Rita. |n acest timp, m` uits` v`d ce m-ar putea interesa.

Turista, o americanc`, dorea s` duc` un cadou tipicitalienesc prietenilor ei din Atlanta. Rita recunoscu accentult`r`g`nat al celor din Georgia.

Contesa r`spunse cu amabilitate: Am multe articole frumoase [i deloc scumpe.Rita le l`s` s` discute [i examin` talme[-balme[ul din

magazin. Brusc, ochii i se m`rir` de surpriz` [i pl`cere. Pe ocomod` din acaju era plasat` perechea vasului pe care-l admi-rase \n salonul pensiunii Morosini. Nu putea fi vorba de oeroare. Aceast` faian]` de Faenza era sora geam`n` aceleilalte. Erau dou` exemplare unice care nu se vindeauseparat.

Rita pricepu imediat. Surorile Morosini o rugaser` pe pri-etena lor s` le g`seasc` un cump`r`tor pentru vasele respective.Dar, fiindc` nu le pl`cea s` vad` cum dispar comorile, nu-id`duser` contesei dect unul singur, rezervndu-[i pl`cereade a-l admira pe cel`lalt pn` la sosirea cump`r`torului.

Rita se \ntrist` la gndul durerii resim]ite de cele dou`surori, nevoite s` se despart` \ncetul cu \ncetul de tot ce le era

64 KATE NEVINS

drag. Un alt exemplu \i \nt`ri convingerea. Pe biroul conteseidescoperi pendula Ludovic al XV-lea pe care o v`zuse \n ajunla contele Capiello.

Luigi Capiello ar putea s`-[i achite facturile la homar [i[ampania, cu banii lua]i pe ea? F`r` probleme, \[i r`spunsesingur` Rita. Pendula valora o mic` avere. Dar contesa va g`siun cump`r`tor destul de bogat pentru a-i oferi pre]ul pe care-lmerita?

Reveni spre u[`, exact la timp ca s` aud` comentariul finalal contesei.

Ave]i noroc, doamn`. Statueta din sticl` colorat` pe carea]i achizi]ionat-o valoreaz` mult mai mult dect dou`zeci [icinci de dolari. Este o munc` de artist pe care n-o ve]i g`si \nnici unul din magazinele cu suveniruri.

Rita abia \[i ascunse zmbetul. Dac` Lily, actuala contes`Rusconi, nu avea deloc talent \n a-[i expune marfa, \n schimb[tia s` vnd`. Munca de artist venea \n linie dreapt` de laMurano unde sufl`torii de sticl` executau pe band` sute deobiecte asem`n`toare. Dar unde era r`ul? Dou` persoane erausatisf`cute. Prima f`cuse o afacere bun`. Iar cea de-a doua era\ncntat` c` a reu[it s` achizi]ioneze un obiect rar.

Dup` ce u[a se \nchise, contesa Rusconi se \ntoarse la Rita. |mi pare r`u, scumpa mea, dar a[a se \ntmpl` toat` ziua.Arunc` o privire spre geanta Ritei. Ce mai c`uta]i pentru clien]ii dumneavoastr`? Am o list` lung`. Mai \nti...U[a se deschise din nou. Frank intr`, \nso]it de un b`rbat

corpolent, destul de \n vrst`, \mbr`cat cu o elegan]` sobr`. |lprezent` contesei, subliniind c` domnul Richard Graham dinMinneapolis era deosebit de interesat de pendulele vechi.

R~S~RIT DE SOARE LA VENE}IA 65

Apoi pictorul o reper` pe Rita. |i adres` un zmbetfermec`tor [i f`cu \n a[a fel \nct s` se apropie de ea.

Mi-ai lipsit, \i [opti el la ureche.Rita se \nro[i la fa]` \n egal` m`sur` de pl`cere [i de jen`.

Ar`t` spre celelalte dou` persoane cu un gest discret. Daracestea erau prea ocupate s` discute cifre pentru a le da vreoaten]ie.

Frank o trase pe Rita \n micul birou din spatele magazinului. Spune-mi c` [i eu ]i-am lipsit, o implor` el.Dar Rita prefer` s` nu-i arate ct de mult o tulbura. Eu n-am un temperament att de exploziv ca al t`u,

spuse ea rznd.Frank scutur` indignat din cap. E[ti fierbinte ca o flac`r`, protest` el. Dar tu... Sstt! \l \ntrerupse ea punndu-i degetul pe buze.Contesa venea \n mare grab`. |n[f`c` pendula care trona

pe birou cu amndou` minile [i plec` \napoi la clientul ei.Rita \ncepu s` doreasc` din tot sufletul ca americanului s`-i

plac` aceast` adev`rat` oper` de art` [i s-o pl`teasc` ct maiscump posibil.

E dr`gu] din partea ta c`-i serve[ti drept intermediar pri-etenei tale, remarc` ea.

Frank f`cu un gest nep`s`tor. N-am nici un merit \n asta. De multe ori, v`zndu-m` c`

pictez, oamenii \mi cer adresa unui anticar bun...Rita \l asculta cu o singur` ureche. Cu cealalt` \nregistra

frnturile de conversa]ie dintre Richard Graham [i contes`.Aceasta era foarte conving`toare. Se p`rea c`, de data asta,contesa Capiello \[i va pl`ti cea mai mare parte din furnizori.

66 KATE NEVINS

Imediat ce u[a se \nchise \n urma clientului, contesa li seal`tur`. Ochii \i str`luceau de pl`cere. |nchise pre]iosul cec\ntr-un sertar al biroului ei, apoi se \ntoarse spre tn`rafemeie.

Data viitoare, de exemplu poimine p