Răspândirea și morfologia mărului pădureț în U.P. II Poieni, O.S. Ciurea

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORESTIERE

Răspândirea și morfologia

mărului pădureț în U.P. II Poieni, O.S. Ciurea

Absolvent: Alexandru Fotea

Coordonator științific: Conf. dr. ing. Alexandru-Lucian Curtu

Brașov

2012

Răspândirea și morfologia mărului pădureț (M. sylvestris)

2

Malus sylvestris Mill.

Foto Alex Fotea


3

CUPRINS

A. PIESE SCRISE

CAPITOLUL I – Aspecte generale privind mărul pădureț (Malus sylvestris,Mill)

1.1 Încadrarea sistematică......................................................................................6

1.2 Morfologie.......................................................................................................6

1.3 Areal...............................................................................................................8

1.4 Cerințe ecologice.............................................................................................8

1.5 Însușiri biologice.............................................................................................9

CAPITOLUL II – Cadrul natural al U.P. II Poieni, O.S. Ciurea

2.1 Elemente de identificare a U.P-ului................................................................12

2.2 Condiții geologice...........................................................................................13

2.3 Condiții geomorfologie...................................................................................13

2.4 Condiții climatice............................................................................................14

2.4.1 Regimul termic.............................................................................................14

2.4.2 Regimul pluviometric...................................................................................15

2.4.3 Regimul eolian.............................................................................................15

2.4.4 Indicatorii sintetici ai datelor climatice........................................................15

2.5 Hidrologie.......................................................................................................16

2.6 Condiții edafice...............................................................................................17

2.7 Tipuri de stațiune.............................................................................................17

2.8 Tipuri de pădure..............................................................................................18


4

2.9 Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație....................................18

CAPITOLUL III - Material și metodă de lucru

3.1 Material..........................................................................................................20

3.2 Caractere observate și măsurate.....................................................................22

3.3 Prelucrări statistice.........................................................................................26

CAPITOLUL IV – Rezultate

4.1 Distribuția spațială a arborilor de măr pădureț...............................................30

4.2 Variabilitatea caracterelor observate și măsurate...........................................31

CAPITOLUL V – Concluzii

Bibliografie......................................................................................................52

B. PIESE DESENATE

Harta arboretelor

Anexe

I Imagini cu exemplare de măr pădureț identificat în U.P. II Poieni

II Imagini cu utilizarea programului WinFolia

III Analiza datelor și legenda pentru analiza datelor


5

CAPITOLUL I

Aspecte generale privind mărul pădureț (Malus sylvestris, Mill.)


6

1.1 Încadrarea sistematică

În țara noastră Malus sylvestris este singurul taxon întâlnit, însă în parcuri și grădini

dendrologice sau botanice mai sunt întâlniți și alți taxoni precum: Malus toringo, Malus

baccata, Malus evereste, Malus royalty.

Încrengătura : Magnoliophytina

Clasa: Magnoliatae

Subclasă: Rosidae

Ordinul: Rosales

Familia: Rosaceae

Genul: Malus

Specia: Malus sylvestris

1.2 Morfologie

Specie uneori arbustivă, alteori arborescentă, de 10 (15) m înălțime. Trunchiul prezintă

ritidom solzos, brun negricios, exfoliabil în plăci poligonale. Coroana este puternic

ramificată, neregulată, având numeroase brahiblaste fructifere, terminate adeseori în spini.

Poate atinge diametre de 23 - 45 cm și vârste de 80 – 100 de ani.

Lujerii sunt păroși la început, îndeosebi spre vârf, apoi glabri sau glabrescenți, bruni închis,

cu muguri păroși, alterni, alipiți de lujer, bruni-roșietici.

Frunzele sunt lat ovate, eliptice sau subrotunde, de 4-8 cm lungime, cu vârful acut sau brusc

și scurt acuminat, baza rotunjită, marginea simplu sau dublu crenat-serată, în tinerețe scurt

pubescente, apoi glabre, cel mult pe dos, în lungul nervurilor, slab pubescente; pețiolul de 1-

3 cm lungime, iar lamina este ușor încrețită, datorită nervurilor dorsale proeminente.

Frunzele prezintă uneori la bază 1-2 stipele.


7

Fig. 1.1 Ritidom de măr pădureț (Foto Alex Fotea) Fig. 1.2 Poame și frunze de măr pădureț (Foto Alex Fotea)

Fig. 1.3 Stipele la baza frunzelor (Foto Alex Fotea)

Florile pauciflore, în raceme umbelate, cu pediceli de 1-2,5 cm lungime. Sunt albe sau roz,

cu petalele lungi de 1,3-2 cm. Formula florală: K5C5A10+5+5G(5-2) (K reprezintă caliciul, C

reprezintă corola, A reprezintă androceul, G reprezintă gineceul). (http://www.scribd.com)

Fructele sunt false drupe (poame), globuloase sau ovoidale, de 2-2,5 cm diametru sau

lungime, astringente, fără sclereide, epicarpul mărului fiind verde-gălbui, iar partea însorită

brună-roșietică, sau roșie. La interiorul fructului găsim endocarpul ce este divizat în 3 sau 4

cămăruțe adăpostind la interior 1 – 2 semințe/cămăruță, de 0,3-0,7 cm. (Șofletea și Curtu

2008)


8

Fig. 1.4 Flori măr pădureț ( www.google.ro/imagini) Fig. 1.5 Semințe măr pădureț (Foto Alex Fotea)

1.3 Areal

Este răspândit în ținuturile europene cu climă temperată, ajungând înspre nord până aproape

de cercul polar, la circa 66˚. La noi este comun în pădurile de foioase din toată țara, în

stațiuni de câmpie și dealuri. În regiunile montane inferioare apare foarte rar. Are caracter de

specie diseminată, vegetând în luminișurile din pădure, la liziere sau pe pășuni împădurite și

fânețe de la dealuri și din ținuturile premontane. (Șofletea și Curtu)

Fig.1.5 Distribuția mărului pădureț în Europa (http://www.euforgen.org)

http://www.google.ro/imagini


9

1.4 Cerințe ecologice

Rezistă bine la ger și înghețuri, chiar și la un oarecare deficit de umiditate. Preferă însă

solurile revene, permeabile. Rezistă mulțumitor pe soluri sărace și pietroase. Pe cele

argiloase, compacte și supuse uscăciunii puternice este puțin adaptat. Are temperament

mijlociu, suportând bine expunerea totală în lumină. Are cerințe destul de mari față de

lumină, fiind netolerant în competiția cu fagul în special. (Șofletea și Curtu, 2008;

http://www.euforgen.org).

1.5 Însușiri biologice

Maturitatea mărului pădureț este relativ timpurie, periodicitatea fructificației fiind anuală.

Înmulțirea pe cale generativă se realizează în general foarte dificil, semințele având perioadă

de germinare lungă, în ajutorul acesteia intervenind păsările și animalele ce consumă

semințele și fructele, ulterior semințele fiind în mare parte eliminate neputând fi digerate,

astfel procesul de germinație grăbindu-se considerabil; mărul pădureț dispune de o bună

capacitate de lăstărire până la vârste înaintate. Maturația este anuală.

Numărul de cromozomi pentru mărul pădureț este de 2n=34. (http://www.scribd.com)

Importanța mărului pădureț

Mărul pădureț prezintă importanță ca portaltoi pentru a obține soiurilor de cultură cât mai

rezistente la boli. Fructele sunt folosite ca hrană pentru vânat sau animale domestice. Prin

distilare se obțin produse alcoolice, precum cidrul de mere care are un gust foarte plăcut. În

medicina tradițională este foarte apreciat oțetul de mere. Lemnul mărului pădureț, deși este

foarte tare și frumos colorat, cu duramen brun-roșcat, prezintă puține utilizări și are o

valoare econimică foarte redusă (în lucrările de tâmplărie, pentru obiecte de artizanat ș.a.).

(Șofletea și Curtu, 2008)

Mărul pădureț este o specie entomofilă, polenizarea realizându-se prin intermediul

insectelor.

Un arbore produce obișnuit 20-30 kg fructe, iar în condiții bune chiar până la 50 kg. Fructele

au gust acru, acru-amărui sau chiar dulce-acrișor în funcție de condițiile de vegetație. Merele


10

pădurețe conțin multă pectină, care le fac proprii pentru prepararea marmeladei, în amestec

cu merele de livadă. (http://www.plantpedia.ro)

În urma cercetărilor realizate asupra stabilirii strămoșului mărului domestic - Malus

domestica, cercetătorii au descoperit, că nu Malus sylvestris ar fi principalul strămoș, ci

Malus sieversii specie originară din Centrul Asiei, însă și Malus sylvestris alături Malus

baccata (acesta din urmă având o influiență mai scăzută) au contribuit la realizarea

genomului mărului domestic. (http://www.scribd.com)

Mărul pădureț este o specie cu o rezistență crescută la boli datorită numeroaselor substanțe

chimice pe care le produce printre care putem aminti: amigdalina ce se regăsește cu

precădere în semințe (vitamina B17 substanță foarte controversată în lumea medicală fiind

considerată a fi folositoare în vindecarea unor cancere), acidul ursolic, malic, galic și

benzoic și tanini. Principalii dăunători ai mărului pădureț sunt:

- paraziți: Viscum album; Venturia inequalis; Monilina fructigena;

- insecte: Erannis defoliaria; Acronicta psi.

(http://www.commanster.eu)


11

CAPITOLUL II

Cadrul natural al U.P. II Poieni, O.S. Ciurea


12

2.1 Elemente de identificare a U.P.

Unitatea de producție II Poieni, cu suprafață de 2641,2 ha, este administrată de Regia

Națională a Pădurilor, prin Ocolul Silvic Ciurea, din cadrul Direcției Silvice Iași.

Unitatea de producție II Poieni este situată în Podișul Central Moldovenesc,

cuprinzând în interiorul unității dealul Repedea și izvoarele pâraielor Vasluieț și Tabără,

care formează în aval râul Vaslui, afluent al râului Bârlad.

Principalele căi de acces în teritoriul unității de producție sunt reprezentate de

drumul Național 24 Iași – Vaslui și drumul județean Dobrovăț - D.N. 24.

Pe teritoriul U.P. există terenuri cu vegetație forestieră în afara fondului forestier

reprezentate prin arbori izolați și pâlcuri mici de arbori de pe pășuni și fânețe și prin

regenerări tinere, instalate la limita fondului forestier. Aceste terenuri sunt reduse ca

suprafață (cca. 3,0 ha) și sunt gospodărite de proprietarii respectivelor pășuni și fânețe.

Fig. 2.1 Localizarea O.S. Ciurea, U.P. II Poeini (Foto Facultatea de Geografie și Geologie Iași)


13

2.2 Condiții geologice

Din punct de vedere geologic teritoriul studiat aparține platformei Moldovenești.

Fundamentul cristalin precambrian al platformei este acoperit de formațiuni ordovician –

siluriene.

Rocile de solificare cele mai răspândite sunt marnele calcaroase, marnele argiloase,

gresiile și gresiile calcaroase. Aceste roci sunt, în cea mai mare parte, lipsite de duritate. Ele

s-au dezagregat cu ușurință și au permis geneza unor soluri profunde, cu volum fiziologic

util mare, cu conținut de schelet foarte slab. În acest fel s-au creat condiții foarte bune pentru

vegetația forestieră. Un dezavantaj al lipsei de duritate a rocilor îl constituie faptul că în

zonele unde versanții au fost utilizați în trecut pentru culturile agricole s-a favorizat apariția

fenomenelor de eroziune. Marnele, situate în special la baza versanților, pe versanții

inferiori, favorizează aluncările de teren.

Alternanța rocilor și gradul diferit de rezistență al orizonturilor de eroziune, explică

apariția în zonă a formațiunilor structurale caracteristice Podișului Moldovei. Un exemplu în

acest sens îl constituie Dealul Repedea. Aici există alternanțe de marne, argile și gresii

calcaroase. Acestea, având un grad de rezistență mai mare, au rămas sub formă de creste

structurale, dominând regiunea. În parcela 108 există stâncării de roci calcaroase, care

constituie Rezervație Geologică a Academiei – „Repedea”.

2.3 Condiții geomorfologice

Teritoriul unității de producție se află situat în Podișul Central Moldovenesc. Este o

zonă de dealuri și podișuri de platformă cu structură larg ondulată și monoclinală. Tipurile

morfogenetice cele mai frecvente sunt podișurile monoclinale de tip Suceava cu fragmentare

dominant colinară și creste în trepte. Exemplul tipic în acest sens este Dealul Repedea, care

domină zona.

Altitudinea maximă este de 400 m și este atinsă în u.a. 29 A și 68 A, iar cea minimă

este de 100 m în u.a. 123 B. Majoritatea teritoriului (96 %) este situat la altitudini cuprinse

între 200 și 400 m.


14

Configurația terenului este, în cea mai mare parte, ondulată (91 %), configurații de

tipul plană sau frământată înregistrându-se doar în câteva situații.

Expoziția unității de producție este, în general NE, dar se semnalează pe teren toate

celelalte expoziții, în funcție de direcția de scurgere a pâraielor. Expozițiile sunt majoritar

însorite și parțial însorite ceea ce permite dezvoltarea, în bune condiții, a vegetației forestiere

specifice acestei zone de deal. Înclinarea versanților este moderată, 94% din suprafață având

înclinarea de 16˚.

Distribuția vegetației forestiere și ierboase evidențiază că etajarea se interferează și

chiar se subordonează zonalității, determinată de situarea unității de producție – se disting

două subzone (etaje fitoclimatice) forestiere: etajul deluros de gorunete, făgete și goruneto-

făgete (FD 3) și etajul deluros de cvercete cu stejar (FD 1).

2.4 Condiții climatice

2.4.1 Regimul termic

Tab. 2.1 Temperatura aerului

Date climatice Lunile

Anual I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Temperatura

medie oC -4,2 -1,7 2,8 10,4 15,9 19,3 20,4 19,8 15,7 9,9 5,0 0,8 9,4

Temperatura medie anuală este de 9,4˚ C, indicând un bilanț termic favorabil

dezvoltării vegetației forestiere caracteristice U.P. II Poieni, constituită predominant din

șleauri de deal cu gorun. Temperaturile medii pe anotimpuri sunt: iarna -2,2˚ C, primăvara

9,7˚ C, vara 19,2˚ C și toamna 10,2˚ C. Maximele absolute ale temperaturilor anuale se

înregistrează la mijlocul perioadei de vegetație – în luna iulie media este de 20,4˚C. În

timpul sezonului de vegetație (15.IV – 16.IX) se înregistrează o temperatură medie de 14,5˚

C, durata sezonului de vegetație fiind de 185 zile. Începutul perioadei bioactive este de 28.II,

iar sfârșitul pe 9.XII, durata medie a perioadei bioactive este de 226 zile. Data medie a

primului îngheț se situează în intervalul 10.IX – 15.X, iar a ultimului îngheț în intervalul

17.IV – 21.V.


15

2.4.2 Regimul pluviometric

Tab. 2.2 Precipitații medii

Date climatice Lunile

Anual I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Cantități medii de

precipitații, mm 36 33 33 50 63 87 87 60 48 26 34 30 587

Precipitațiile medii anuale sunt destul de reduse ca volum, media anuală situându-se

între 580-600 mm. Pe anotimpuri sunt: iarna 33 mm, primăvara 49 mm, vara 78 mm și

toamna 36 mm. În perioada de vegetație cad 60 mm. Precipitațiile sub formă de zăpadă se

înregistrează de obicei, în intervalul 20.XI – 15.III. Stratul de zăpadă, care protejează solul

de îngheț în profunzime, are o grosime medie de 10 cm, intervalul cu strat de zăpadă 25.XI –

10.III. Ploile torențiale însoțite de descărcări electrice se manifestă, mai ales în lunile iulie-

august, când cad aproximativ 22-23 % din precipitații anuale.

2.4.3 Regimul eolian

Vânturile dominante sunt cele din direcția est – sud-estică și ating valorile cele mai

mari în perioada de iarnă, fără a provoca daune evidente vegetației forestiere (speciile

existente – în marea lor majoritate foioase, au rezistență mare la acest factor destabilizator).

2.4.4 Indicatorii sintetici ai datelor climatice

După clasificarea Köppen, U.P. II Poieni se află în tipul de climat BSbx – climat

uscat, de stepă cu temperaturi sub 22˚ C în luna cea mai caldă a anului, cu maximum de

precipitații la sfârșitul primăverii și minimum de ploaie și zăpadă la sfârșitul iernii.

Indicile de ariditate de Martonne are valori între 30 și 32 și s-a calculat cu formula:

unde:


16

P, p = precipitații medii anuale și lunare;

T, t = temperaturi medii anuale și lunare;

Tabelul 2.3 Indicele de ariditate de Martone

Valori lunare Valoare

anuală Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Indicele de

ariditate 6,1 4 2,2 2,2 2,1 3 2,5 2,0 1,5 1,3 2,3 2,8 32

Condițiile climatice prezentate oferă condiții bune pentru dezvoltarea speciilor

forestiere indigene (gorun, stejar, fag, cireș, tei, măr pădureț etc.), care realizează și vor

putea realiza arborete frumoase, cu mare valoare economică și ecologică.

2.5 Hidrologie

Rețeaua hidrografică din teritoriu unității de producție aparține sistemului Prut,

bazinul Bârlad. O mică parte din teritoriu este drenat de ape care curg în Bârlad (parcelele

105; 106; 108 – 127; 129 – 131). Apele care brăzdează restul teritoriului, constituie

izvoarele pâraielor Vasluieț și Tabără, care la rândul lor, după confluența din aval de Schitu

Duca, formează râul Vaslui afluient al râului Bârlad.

După „Monografia geografică a R.S.R”, regimul hidric din raza unității de producție

se încadrează în tipul hidrologic H, caracteristic Podișului Moldovei. Tipul H se

caracterizează prin scrugeri reduse în cursul iernii din cauza eroziunii apelor subterane.

Apele mari din primăvară încep în luna martie și formează ușoare viituri de scurtă durată.

Alimentarea pluvială superficială este dominantă, dar ploile de vară sunt relativ

scurte. Majoritatea văilor au în timpul verii un debit scăzut, iar uneori seacă. Nu există

pericolul viiturilor, deoarece bazinele hidrologice ale pâraielor sunt restrânse.

Densitatea rețelei hidrologice este de 0,4 – 0,5 km/km2.

Curgerea lichidă specifică este de 3,5 l/s.

Gradul de mineralizare este de 200 – 800 mg/l.


17

2.6 Condiții edafice

Clasa de soluri prezentă în zona de studiu este cambisoluri, iar tipul de sol

reprezentativ este eutricambosolul.

Eutricambosolurile sunt definite prin orizontul B cambic (Bv), ce prezintă grad de

saturație în baze mai mare de 53%. Eutricambosolurile s-au format în regiunile de dealuri și

podișuri, pe materiale paterne alcătuite din marne, gresii calcaroase, luturi, conglomerate

calcaroase, pe substrate bogate în carbonat de calciu și alte elemente bazice. Vegetația sub

care se formează aceste soluri este alcătuită din păduri de foioase, amestecuri de rășinoase

bogate în plante de mull.

Eutricambosol tipic are următorul profil: Ao-Bv-C, format pe roci bogate în minerale

calcice și feromagneziene și este puternic acid la neutru cu pH = 4,7-7,1, moderat la foarte

humifer cu un conținut de humus pe grosimea de 3-15 cm de 3,6-6,8 %, mijlociu la foarte

bine aprovizionat în azot total (0,18-0,31 g %), mezobazic la eubazic cu un grad de saturație

în baze V = 55-79 %. Bonitatea superioară se realizează atunci când volumul edafic util este

mare iar bonitatea mijlocie când volumul edafic este mijlociu (solul are 25-50 % schelet).

Eutricambosol gleic are următorul profil: Ao-Bv-CGr, este asemănător celui tipic dar

cu orizont Gr între 50-100 cm, mezogleic sau cu Gr între 100-200 cm, batigleic, cu pete

vineții de reducere pe mai mult de 50% din suprafața agregatelor structural cât și în

interiorul lor.

2.7 Tipuri de stațiune

Teritoriul unității de producție este situat în două etaje de vegetație: etajul deluros de

gorunete, făgete și goruneto-făgete (FD 3) și etajul deluros de cvercete cu stejar (FD 1).

În pădurea Poieni se găsesc opt tipuri de stațiuni din care (cea prezentă în cadrul

suprafețelor de probă):

deluros de gorunete Ps, brun edafic mare, cu Asperula-Stelaria;


18

2.8 Tipuri de pădure

Tipul de pădure prezent în cadrul suprafețelor de probă este:

- stejăreto – goruneto - șleau de productivitate superioară.

În corelație cu stațiunile pe care se află, 91 % din tipurile de pădure au productivitate

naturală superioară, ceea ce demonstrează potențialul productiv deosebit al acestor arborete.

Proveniența arboretelor este de 79 % din sămânță, 21 % din lăstari și 12 % din

plantații. 77 % din arborete sunt de productivitate superioară, 9 % de productivitate mijlocie

și 3 % productivitate inferioară, diferența fiind arborete parțial derivate, din care 70 % sunt

de productivitate superioară și 30 % inferioară. Arboretele parțial derivate sunt consecința

gospodăririi din trecut, când au fost executate corespunzător lucrările de îngrijire. Doar 2 %

sunt arborete total derivate, din care 85 % sunt de productivitate superioară și mijlocie.

Speciile de bază din cadrul unității de producție sunt ST, GO și FA.

2.9 Concluzii privind condițiile staționale și de vegetație

Din cele prezentate anterior, se desprinde concluzia că atât factorii climatici cât și cei

staționali sunt favorabili dezvoltării mărului pădureț.

Comparând datele din literatura de specialitate cu cele privind condițiile de vegetație

și condițiile staționale putem trage concluzia că:

temperatura medie anuală și precipitațiile medii anuale sunt favorabile unei

bune dezvoltări a mărului pădureț;

altitudinea la care se găsește populația studiată este cuprinsă între 263 – 366

m, având valori optime de dezvoltare a mărului pădureț;

durata perioadei bioactive este de 185 de zile, populația studiată fiind situată

în zona de optim ecologic;

solul prezent în unitățile staționale analizate este eutricambosolul, rezultând

de aici că specia studiată se află într-o stațiune de bonitate superioară.


19

CAPITOLUL III

Material și metoda de lucru


20

3.1 Material

Pentru identificarea mărului pădureț în Pădurea Poieni s-a parcurs o suprafață de

aproximativ 50 ha. Exemplarele au fost identificate pe baza caracterelor morfologice

descrise în primul capitol al proiectului. Exemplare au fost găsite în cadrul a două u.a.-uri și

anume: u.a. 56 B respectiv u.a. 104 B. Pentru fiecare exemplar s-a întocmit o fișă de teren

(Fig 3.1).

Fig 3.1 Exemplu de fișă teren (Foto Alex Fotea)

După ce s-au identificat exemplarele, arborii s-au numerotat cu cifre arabe, cu

ajutorul unui marker de culoare roșie, stabilindu-se ulterior cu ajutorul unui GPS poziția

geografică a fiecărui arbore. S-a fotografiat tulpina arborilor în dreptul marcării acestora.


21

Fig. 3.2 Exemplar de măr pădureț în Pădurea Poieni Fig. 3.3Stabilirea poziției cu ajutorul GPS-ului

(Foto Alex Fotea) (Foto Alex Fotea)

S-au numărat tulpinile, luându-se cu ajutorul unei clupe diametrul tulpinii cele mai

groase, fotografiindu-se exemplarele de la distanță. S-a recoltat din fiecare exemplar între 3

– 5 frunze (în cazul unui singur exemplar s-au recolatat 2 frunze fiind singurele existente),

de pe lujeri diferiți, în general din cele patru direcții cardinale: nord, sud, est, vest,

analizându-se vizual și părozitatea frunzelor.

Fig 3.4 Exemplar cu tulpini multiple (Foto Alex Fotea)

S-a pus în evidență în cazul frunzelor ce prezentau stipele prezență acestora (Fig 1.3).


22

În cazul exemplarelor ce prezentau fructificație, s-au recolatat câte 1 - 2 fructe, în

vederea măsurării lățimii, lungimii și stabilirii culorii acestora, pozându-se aceste exemplare

de la distanță.

Fig. 3.5 Recoltarea frunzelor și fructelor (Foto Alex Fotea)

Coordonatele ce au fost preluate cu ajutorul GPS-ului au fost descărcate în

calculator, folosindu-se ulterior programul Google Earth în care au fost importate aceste

coordonate obținându-se astfel harta arborilor eșantionați în suprafața de probă (figura 4.1).

3.2 Caractere obeservate și măsurate

Păstrarea frunzelor ce au fost recoltate în anul 2011, s-a realizat în plicuri pe care au

fost trecute date esențiale cu privire la caracterele analizate vizual în teren.

Fig. 3.1 Conservarea frunzelor (foto

Alex Fotea)


23

Măsurarea frunzelor și analiza caracterelor acestora a necesitat pregătirea probelor și

parcurgerea următoarelor etape:

- frunzele recoltate, ce au fost păstrate în plicuri, au fost aduse în laborator în vederea

începerii analizei acestora;

- fiecare frunză, din fiecare plic a fost numerotată folosind un marker de culoare

neagră;

Fig. 3.7 Numerotarea frunzelor (Foto Alex Fotea)

- ulterior s-a folosit un scaner, iar cu ajutorul programului WinFolia s-a măsurat:

lungimea laminei, lungimea pețiolului, lățimea laminei, lungimea laminei de la

lățimea cea mai mare a acesteia până la baza laminei în vederea stabilirii formei

frunzei și aria frunzei;

- fiecare frunză a fost apoi analizată în vederea stabilirii părozității;

- s-a analizat marginea frunzei.

În cele ce urmează s-au detaliat etapele prezentate mai sus:

1) În laborator s-a început analiza amănunțită a frunzelor în vederea determinării mai

multor măsuratori și stabilirii unor caractere ale acestora;

2) Frunzele din fiecare plic au fost numerotate pe partea inferioară, în vederea unei

analize cât mai sigure și mai corecte;


24

3) Frunzele numerotate s-au așezat pe scaner cu partea inferioară, pe care au fost

numerotate în partea de jos a frunzei;

Fig. 3.8 Poziția funzelor pe scaner (Foto Alex Fotea)

4) S-a utilizat programul WinFolia în vederea măsurării mai multor caractere și

stabilirii ulterioare a unor raporturi comparative cu literatura de specialitate; astfel s-

au măsurat:

lungimea laminei;

lungimea pețiolului;

lățimea laminei în zona cu cea mai mare lățime;

lungimea de la cea mai mare lățime a laminei, până la baza laminei,

valoare necesară pentru stabilirea formei frunzei;

aria frunzei.


25

Valori obținute pentru

aceste măsurători vor fi

prezentate în capitolul

Anexe (Anexa III).

Fig. 3.9 Măsurarea frunzelor

cu ajutorul programului

WinFolia(Foto Alex Fotea)

5) Părozitatea după ce s-a stabilit în prealabil și vizual, pentru obținerea unor rezultate

mai exacte s-a stabilit cu ajutorul unui binocular pe o scară de la 1 la 6 scara ce a fost

adoptată din lucrarea lui Kissling „Les poils des quatre espèces de chênes du Jura

(Quercus pubescens, Q. Petraea, Q. Robur et Q. Cerris)”, cu privire la părozitatea

unor taxoni de Quercus; astfel s-a adoptat scara 1 – 2 pentru M. sylvestris, 3 – 4

pentru M. sylvestris x domestica (intermediar), și 5 – 6 pentru M. domestica.

Fig. 3.10 Analizarea părozității la binocular Fig. 3.11 Scara părozității Kissling (Foto

(Foto Alex Fotea) „Les poils des quatre espèces de chênes du Jura”)


26

6) După stabilirea caracterelor prezentate anterior s-a analizat marginea frunzei; în

vederea stabilirii acesteia s-a folosit lucrarea „Morfologia frunzei (Botanică

forestieră, Prof. Dr. Ing. Dan Gurean)”.

7) În total au fost analizate 362 de frunze, fiecăreia dintre acestea stabilindu-i-se toate

caracterele amintite.

3.3 Prelucrări statistice

În cadrul proiectului, datele obținute în urma analizelor de laborator, a celor vizuale

asupra măsurării și numărării tulpinilor și măsurării și analizei fructelor din punct de vedere

al culorii au fost prelucrate folosind ca program de bază Excel, iar ca program secundar

Statistica.

Pentru calculul caracterelor s-au folosit: media aritmetică, varianță (dispersia),

abaterea standard și coeficientul de variație și distribuția Student.

Media aritmetică reprezintă valoarea cea mai probabilă într-un șir de măsurători și

este concludentă în cazul unor populații statistice calitativ omogene, ce caracterizează

structurile de tip clopot.

Media aritmetică se notează cu x și se calculează cu relația:

unde:

- xi – valori observate;

- N – numărul valorilor observate.

Varianța (dispersia) este o măsură pentru devierea de la medie. Reprezintă media

pătratelor abaterilor valorilor individuale față de media aritmetică a distribuției și oferă o

imagine fidelă asupra gradului de variabilitate a valorilor observate în jurul centrului de

grupare. Varianța are o valoare concludentă dacă șirul de date studiat este relativ simetric.


27

Varianța se notează cu s2 și se poate calcula folosind mai multe procedee; în proiect

s-a folosit formula:

unde:

- xi – valori observate;

- x – media aritmetică;

- N – numărul valorilor observate.

Abaterea standard (abaterea medie pătratică) se definește ca radical de ordinul doi

din varianță. Abaterea standard este un parametru al împrăștierii, ea caracterizând modul

cum se împrăștie valorile observate în jurul valorii medii.

Coeficientul de variație reprezintă abaterea standard exprimată în procente față de

media aritmetică:

în care:

- s – abaterea standard;

- x – media aritmetică.

Avantajul acestui indicator al împrăștierii constă în faptul că este printre puținii

indicatori care oferă posibilitatea comparării omogenității (variabilității) a două sau mai

multe variabile ce se referă la distribuții din diferite domenii din punct de vedere al

variabilității exprimate în unități de măsură diferite.

El permite compararea din punct de vedere al variabilității a două sau mai multe

distribuții. Cu cât valoarea lui s% este mai redusă cu atât variația este mai mică, colectivitatea


28

este mai omogenă, iar media are un grad mai ridicat de reprezentativitate. O valoare mai

mare (de peste 30-40%) a coeficientului de variație reliefează o variabilitate accentuată și

reflectă neomogenitatea populației.

Intervalele coefiecientului de variație care s-au adoptat pentru studiul efectuat sunt:

- sub 10 % nivel de variabilitate mic;

- între 10 % - 20 % nivel de variabilitate mijlociu;

- între 20 % - 30 % nivel de variabilitate mare;

- peste 30 % nivel de variabilitate foarte mare.

Toate acestea menționate anterior au fost folosite în calculele din cadrul programului

Excel. Pentru programul Statistica s-a folosit distribuția Student.

Distribuția Student sau criteriul „t” se folosește la testarea semnificației diferențelor

între o medie empirică și o medie teoretică, sau între două medii experimentale. Dacă se

compară o medie de eșantion cu o medie a populației se calculează t experimental care se

compară cu t teoretic din tabele (t teoretic – 5%). Astfel dacă texp < t5% diferența între

indicator și parametri este nesemnificativă sau se acceptă ipoteza nulă potrivit căreia

abaterea este mai mică decât valoarea teoretică (ipoteza nulă – ipoteza egalității dintre două

medii), iar dacă texp > t5% rezultă că media eșantionului nu reprezintă o estimație corectă a

mediei populației deci diferența între cele două medii este semnificativă.

Practic programul Statisica determină un coeficient de încredere „p” referitor la

confirmarea ipotezei nule cu o probabilitate de 95%. Dacă p < 0,05 => diferența între medii

este semnificativă din punct de vedere statistic, ipoteza nulă fiind infirmată; iar dacă p >

0,05 => diferența între medii este întâmplătoare ipoteza nulă fiind confirmată.


29

CAPITOLUL IV

Rezultate


30

4.1 Distribuția spațială a arborilor de măr pădureț

Pentru identificarea mărului pădureț în Pădurea Poieni s-a parcurs o suprafață de

aproximativ 50 ha, în benzi, fără însă a găsi prea multe exemplare de măr pădureț. Ulterior

s-a apelat ajutorul personalului de ocol în vederea identificării prezenței mărului pădureț în

Pădurea Poieni. În urma indicațiilor oferite de acesta, s-au inventariat un număr de 71 de

arbori în cadrul u.a.-ului 56 B (30,9 ha), restul de 20 de arbori fiind identificați la o distanță

de aproximativ 1,5 km, în cadrul u.a.-ului 104 B (22, 3 ha), obținând în final 91 de

exemplare din 2 subfamilii diferite. Pentru fiecare arbore în parte s-a realizat o fișa de

identificare, fișa respectivă urmând a fi completată cu datele obținute în urma măsurătorilor

și analizelor de laborator. Distribuția spațială a arborilor identificați este prezentată în figura

4.1.

Fig. 4.1 Arborii eșantionați în pădurea Poieni


31

După cum se poate observa în figura anterioară arborii sunt grupați în două zone, cu

precădere pe liziera pădurii. În partea dreaptă a drumului E247 s-au identificat 71 de

exemplare în cadrul u.a.-lui 56 B, iar în partea stânga a drumului s-au identificat 20 de

exemplare în cadrul u.a.-ului 104 B.

Desimea exemplarelor, raportată la suprafața parcursă este de 1 - 2 exemplare la ha.

4.2 Variabilitatea caracterelor observate și măsurate

În cele ce urmează au fost interpretate toate caracterele măsurate și analizate atât în

teren cât și în laborator, referitoare la: numărul de tulpini respectiv diametrul de bază al

arborilor (luându-se diametrul celei mai groase tulpini), lungimea laminei, lungimea

pețiolului, lățimea laminei, lungimea de la lățimea cea mai mare a laminei până la baza

laminei (în vederea stabilirii formei frunzei), părozitatea, lungimea și lățimea fructelor.

Numărul de tulpini

Când s-au inventariat arborii prima operație care s-a efectuat a fost numărarea

tulpinilor și luarea diametrului tulpinii celei mai groase (la înălțimea de 1.30 m). Astfel

diametrul mediu pe întregul experiment care s-a obținut este de 10,42 cm, iar pe cele două

subpopulații și anume diametrul arborilor din cadrul u.a.-ului 56 B este de 10,05 cm iar în

cadrul u.a.-ului 104 B este de 11,72 cm, ceea ce relevă faptul că avem în studiu două

subpopulații tinere comparativ cu literatura de specialitate în care se precizează faptul că M.

sylvestris poate ajunge la diametre de 23 – 45 cm.

După inventarierea tulpinilor s-a obținut:

Tab. 4.1 Analiza tulpinilor

Număr tulpini Număr arbori

1 51

2 30

3 5

4 1

5 2

6 1

7 1


32

Fig. 4.2 Diagrama proporția tulpinilor

După cum se poate observa atât în tabel cât și în cadrul diagramei predominanți sunt

arborii ce prezintă o tulpină și două tulpini. Prin urmare conform literaturii de specialitate

există o probabilitate destul de ridicată ca arborii cu o singură tulpină sa fie M. domestica.

Pentru diametrul tulpinilor s-a mai stabilit: valoarea varianței 41,99 cm; valoarea

abaterii standard 6,48 cm; iar valoarea coeficientului de variație este 62 % ceea ce indică un

nivel de variabilitate foarte mare între diametrul tuplinilor.

Părozitatea

S-a făcut în continuare referire la analiza acestui caracter, deoarece s-a considerat a fi

un caracter foarte important și decisiv în ceea ce privește stabilirea taxonilor în cadrul

studiului realizat.

Pentru stabilirea părozității s-a folosit binocularul. S-a analizat părozitatea pentru

fiecare frunză în parte și i s-a dat o valoare corespunzătoare scării părozității (scara lui

Kissling). În total sub aspectul părozității s-a analizat 362 de frunze. După ce s-a analizat

părozitatea fiecărei frunze s-a stabilit părozitatea întregului exemplar făcându-se o medie a

frunzelor recoltate de pe fiecare exemplar. În cazul în care frunzele prezentau părozitate 1 –

2 corespund taxonului M. sylvestris, 3 – 4 sunt forme intermediare între M. sylvestris și M.

domestica, iar 5 – 6 corespund taxonului M. domestica.

După analiza părozității frunzelor s-a obținut:

56% 33%

6% 1%

2% 1% 1%

Proporția tulpinilor

1 tulpină

2 tulpini

3 tulpini

4 tulpini

5 tulpini

6 tulpini

7 tulpini


33

Tab. 4.2 Părozitatea frunzelor

Scara părozității Număr frunze

1 26

2 95

3 80

4 63

5 45

6 53

Fig. 4.3 Diagrama părozității frunzelor analizate

După cum se poate observa frunzele au părozitatea predominantă 2 urmată de 3 și 4,

ceea ce sugerează conform literaturii de specialitate că frunzele analizate aparțin taxonilor

M. sylvestris și SxD.

După ce s-a realizat analiza tuturor frunzelor, s-a făcut o medie a părozității frunzelor

pe fiecare exemplar în urma căruia au rezultat:

- 36 exemplare M. sylvestris;

- 34 exemplare SxD;

- 21 exemplare M. domestica.

părozitate

1 părozitate

2 părozitate

3 părozitate

4 părozitate

5 părozitate

6

26

95 80

63

45 53

Numărul de frunze raportat la scara

părozității


34

Fig. 4.4 Părozitatea pe taxon

În continuare s-a realizat o analiză cu privire la raportul între numărul de tulpini și

părozitate. Pentru aceasta s-a folosit programul Statistica, în care s-a realizat analiza

ANOVA.

Astfel s-a obținut:

Fig. 4.5 Analiza între părozitate și numărul de tulpini

40%

37%

23%

Procentul părozității pe fiecare taxon în cadrul

O.S. Ciurea

M. sylvestris = 36

SxD = 34

M. domestica = 21


35

După cum se poate observa în figura de mai sus conform analizei ANOVA p = 0,036

ceea ce reflectă faptul că există diferențe semnificative între numărul de tulpini și părozitatea

pe fiecare taxon în parte, corespunzând astfel literaturii de specialitate.

S-au obținut astfel în urma raportului între părozitate și numărul de tulpini: 36 arbori

M. sylvestris, 34 arbori SxD și 21 arbori M. domestica (cu precizarea că s-au înregistrat: 15

arbori M. sylvestris prezintă 1 tulpină și 5 arbori M. domestica prezintă două tupini,

părozitatea fiind specifică taxonilor).

Pentru a întări analiza referitoare la părozitate și numărul de tulpini, s-a realizat în

continuare analiza caracterelor frunzelor și a fructelor.

Analiza caracterelor frunzelor

Lungimea laminei, lungimea pețiolului, lățimea laminei și lungimea de la lățimea

cea mai mare a laminei până la baza laminei (în vederea stabilirii formei frunzei) aceastea

s-au măsurat cu ajutorul programului WinFolia (Anexa II).

S-a realizat media lungimii laminei, lățimii laminei și lungimii pețiolului pe întregul

experiment, pe cele două subpopulații și raportată la rezultatele obținute în urma analizei

părozității și a numărului de tulpini (pe cei trei taxoni), în urma acestora obținându-se:

Tab. 4.3 Analize referitoare la caracterele frunzelor

Analize realizate

Număr

frunze

analizate

Lungimea

laminei cm

Lungimea

pețiolului cm

Lățimea laminei

cm

Media pe întregul experiment 362 5,89 2,59 3,83

Media pe cele două

sub-populații

u.a. 56

B 275 5,93 2,54 3,85

u.a. 104

B 87 5,76 2,75 3,74

Media între raportul

caracterelor

frunzelor și

părozitate – număr

tulpini

S 141 5,42 2,40 3,65

SxD 130 6,03 2,70 3,81

D 91 6,41 2,71 4,13


36

După cum se poate observa în tabelul de mai sus există diferențe între caracterele

frunzelor de M. sylvestris și M. domestica chiar dacă acestea nu sunt foarte clar pronunțate

(până la 1 cm). Conform literaturii de specialitate, valorile obținute aparțin intervalelor

stabilite de alți autori (capitolul I).

Ulterior s-a stabilit aria laminei și s-a realizat media ariei, iar valorile s-au comparat

cu rezultatele obținute în urma analizei părozității și a numărului de tulpini, rezultând astfel:

Fig. 4.6 Diagrama diferențelor între media laminei pe taxon

Fig. 4.7 Diagrama diferențelor ariei laminei pe exemplar între cei 3 taxoni

M. sylvestris;

15,72589329

S x D;

18,43300897

M. domestica;

20,75957325

0 5 10 15 20 25

Media ariei laminei cm2

Diferențe între media ariei laminei pe arbore la

cei 3 taxoni

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

1 5 9 13 17 21 25 29 33 37 41 45 49 53 57 61 65 69 73 77 81 85 89

Ari

a f

run

zei

cm2

Numărul exemplarului

Comparație între cei 3 taxoni în funcție de media ariei

laminei pe arbore

M. sylvestris

S x D

M. Domestica


37

În cele două grafice de mai sus se poate observa mai clar că diferențele între frunzele

celor 3 taxoni sunt considerabile. S-au repezentat doar graficele referitoare la aria laminei

deoarece graficele cu privire la lungimea pețiolului au ieșit identice din punct de vedere al

reprezentativității valorilor cu acestea prezentate anterior.

Pentru a stabili forma frunzelor, s-a folosit lungimea de la lățimea cea mai mare a

laminei la baza laminei (Anexa II WinFolia), care s-a raportat la lungimea laminei;

implicând ulterior realizarea unei formule pentru a obține rezultate valabile conform

literaturii de specialitate.

Astfel s-a folosit în excel formula:

=IF(value>0.55,1, IF(value<0.45,2,0))

în care:

- 0 – eliptică;

- 1 – obovată;

- 2 – ovată.

- Intervalul (0,45; 0,55) reprezintă intervalul de încredere

adoptat pentru forma frunzei eliptică; Dacă valoare este

mai mică decât 0,45 atunci forma frunzei este ovată; Dacă

valoarea este mai mare decât 0,55 atunci forma frunzei

este obovată.

- value – reprezintă valoarea lungimii de la lățimea cea mai

mare a laminei la baza laminei.

Ulterior s-a folosit funcția countif, pentru a număra fiecare rezultat obținut ( 0 –

eliptică, 1 – obovată și 2 – ovată).(Anexa III)

Pe baza acestei formule s-au analizat toate cele 362 de frunze; în final s-a obținut:

- 147 frunze eliptice;

- 154 frunze ovate;

- 34 frunze obovate.


38

Fig. 4.8 Diagrama proporției frunzelor

S-a analizat vizual marginea fiecărei frunze. S-a folosit funcția countif, în care:

- 0 – reprezintă marginea frunzei sinuată;

- 1 – reprezintă marginea frunzei crenată;

- 2 – reprezintă marginea frunzei serată;

- 3 – reprezintă marginea frunzei crenat/serată

Tab. 4.4 Marginea frunzei

Marginea frunzei Număr frunze

Sinuată 13

Crenată 194

Serată 146

Crenat/serată 9

Conform literaturii de specialitate (capitolul I) și a analizelor referitoare la forma

frunzelor respectiv marginea acestora, frunzele analizate se încadrează în intervalele

specificate de autori.

9%

48%

43%

Proporția privind forma frunzelor analizate

Obovată = 34 Eliptică = 174 Ovată= 154


39

S-a realizat analiza componentelor principale (PCA), pentru a avea o vedere e

ansamblu, multidimensională cu privire la datele obținute. Componentele principale (factori)

sunt cele mai utile în separarea a două sau mai multe specii (pentru cazul nostru s-a analizat

separarea celor trei specii – M. sylvestris, SxD și M. domestica cu ajutorul factorilor M.

sylvestris și M. domestica.

Pe scurt s-a urmărit obținerea unui grafic cu trei nori de puncte (scatterplots) – trei

grupuri mai mult sau mai puțin separate, corespunzătoare celor trei specii: M. sylvestris,

SxD respectiv M. domestica.

S-a obținut în final:

PCA Malus S, SxD si D

Variabila etichetata: Specia

S

SxD

D-10 -8 -6 -4 -2 0 2 4 6 8

Factor 1: 50.86%

-6

-5

-4

-3

-2

-1

0

1

2

3

4

Fa

cto

r 2

: 2

5.5

9%

Fig. 4.9 Analiza celor 5 caractere de bază

Se poate constata că norul de puncte corespunzător arborilor de S (măr pădureț) s-a

separat de celălalt nor de puncte reprezentat de arbori de D (măr domestic), iar norul de

punct reprezentat de arbori de SxD (intermediari/hibrizi) s-a separat aproximativ în mod

egal între arborii reprezentatți de primii doi taxoi.

Separarea norului de puncte de SxD se poate explica prin faptul că exista asemănări

morfologice între cele două specii, atât la nivelul frunzelor, părozității cât și în cazul


40

numărului de tupini. Trebuie punctat faptul că există diferențe între arborii de S cât și de D

în cadrul celor 5 caractere de bază analizate.

Analiza componentelor principale s-a realizat pe întregul experiment.

În continuare s-au realizat două analize ANOVA (Analize of Variation) folosind One

Way ANOVA, atât pentru a observa dacă există diferențe semnificative între cele două

populații, cât și pe întregul experiment. S-a obținut astfel:

Populatia; LS Means

Wilks lambda=,91982, F(5, 85)=1,4819, p=0,20423

Effective hypothesis decomposition

Vertical bars denote 0,95 confidence intervals

T

LL

LP

LW

PUu.a. 56 B u.a. 104 B

Populatia

0

1

2

3

4

5

6

7

Fig. 4.10 Analiza ANOVA între caracterele frunzelor analizate din cele două U.P.-uri

După cum se poate observa în analiza de mai sus nu există diferențe semnificative

între caracterele analizate în cadrul celor două populații (p=0,20423).

Iar pentru analiza pe taxon asupra celor cinci caractere analizate:


41

Specie; LS Means

Wilks lambda=.23780, F(10, 710)=74.597, p=0.0149


Vertical bars denote 0.95 confidence intervals

LL

LP

Lw

P

TS SxD D

Taxon

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Fig. 4.11 Analiza ANOVA între cei trei taxoni

Se poate observa că cel puțin între 3 caractere există diferențe semnificative

(lungimea laminei, părozitate și numărul de tulpini). p=0,0149 ceea ce arată că există

diferențe semnificative între cei trei taxoni.

Cu ajutorul programului Excel s-a mai calculat varianța, abaterea standard și

coeficientul de variație. Toate aceste calcule s-au realizat pe fiecare exemplar în parte, pe

fiecare populație și pe întreg experimentul.

Varianța, abaterea standard și coeficientul de variație au fost folosite pentru calcule

cu privire la aria laminei, lungimea laminei, lungimea pețiolului și lățimea laminei.

Rezultatele acestor calcule au fost introduse în tabelul 4.5


42

Tab.4.5 Varianța, abaterea standard și coeficientul de variație

Caracter Calcule Varianța

cm

Abaterea standard

cm

Coef. de variație

%

Aria

laminei

cm2

Pe exemplar Anexa III Anexa III Anexa III

Pe cele

două sub -

populații

analizate

u.a. 56 B 57,65 6,46 35,99

u.a. 140 B 52,46 6,09 38,09

Pe întregul experiment 56,51 6,37 36,45

Lungimea

laminei

cm


Pe cele

două sub-

populații

analizate

u.a. 56 B 1,86 1,24 21,19

u.a. 140 B 2,16 1,28 23,40


Lungimea

pețiolului

cm


Pe cele

două sub-

populații

analizate

u.a. 56 B 0,58 0,69 22,64

u.a. 140 B 0,64 0,67 24,15


Lățimea

laminei

cm


Pe cele

două sub-

populații

analizate

u.a. 56 B 0,66 0,72 18,62

u.a. 140 B 0,64 0,70 19,51


În tabelul de mai sus se poate observa că valoarea coeficientului de variație are valori

cuprinse între 0,18 % și 0,38 % ceea ce indică o variabilitate de la mijlocie la foarte mare


43

(mijlocie în cazul lățimii laminei, mare în cazul lungimii pețiolului și lungimii laminei,

respectiv foarte mare în cazul ariei laminei).

Fig. 4.12 Diagrama media ariei laminei +/- abaterea standard a laminei

După cum se poate observa în figura de mai sus, referitor la media ariei laminei și

abaterea standard a laminei, între cele două subpopulații analizate nu există diferențe

semnificative, după cum s-a demonstrat și în figura 4.10.

Referitor la fructe s-a măsurat lungimea fructelor, lățimea acestora și s-a analizat

culoarea, toate acestea realizându-se la momentul recoltării (anul 2011, luna august). După

analiza celorlalte caractere s-a realizat un raport privind fructele si cele cinci caractere

analizate.

S-a obținut astfel (fig 4.13), în care se poate observa că și între fructele celor trei

taxoni există diferențe, în special cu privire la mărimea acestora, însă conform analizei

ANOVA (fig. 4.14) acesta nu sunt semnificative.

0

5

10

15

20

25

30

u.a. 56 B u.a. 104 B

Med

ia ±

ab

ater

ea

stan

dar

d

Localizarea exmperimentului

A B


44

Fig. 4.13 Diagrama fructelor pe cei trei taxoni

Tab. 4.6 Analiza fructelor

4.5

2.5

3

4

1.5

2

4.5

3.5

2

4

5, 6

4.5

3

1.5

3.5

5

3

2.5

2 1.5

3

2.5

1.5

3

2

4

2, 2

2

1

2

2 3

2.5

1.5

1.5

3

3 1.5

1, 3

0

1

2

3

4

5

6

7

0 1 2 3 4 5 6

Lăți

mea

fru

ctu

lui

cm

Lungimea fructului cm

Diferențiere între mărimea fructelor pe

taxoni

M. domestica

S x D

M. sylvestris

Exemplarul

Fructe

Lățimea cm Lungimea cm Culoare

Taxon

Exemplarul 1 4.5 4 verde/roșiatic 3

Exemplarul 2 4.5 4.5 verde/gălbui 2

Exemplarul 3 2.5 3 verde/gălbui

2 2 1.5 verde/gălbui

Exemplarul 4 3.4 3.5 verde/închis 2


Exemplarul 6 4 3 verde/gălbui 2

Exemplarul 7 3 2 verde/roșiatic

1 1.5 1 verde închis

Exemplarul 8 3 3.5 verde/gălbui 1

Exemplarul 9 2 2.5 verde închis 2

Exemplarul 10 -

Exemplarul 11 1.5 2 verde închis 1

Exemplarul 12 -


Exemplarul 14 3 3 verde/gălbui, verde închis 3

Exemplarul 15 -

Exemplarul 16 -

Exemplarul 17 -


45

Exemplarul

Fructe

Lățimea cm Lungimea cm Culoare

Taxon


Exemplarul 19 1.5 2 verde/gălbui 1

Exemplarul 20 -

Exemplarul 21 -

Exemplarul 22 -



Exemplarul 25 -

Exemplarul 26 1.5 1.5 verde închis 2


Exemplarul 28 1.5 1 galben/roșiatic 3

Exemplarul 29 -




Exemplarul 33 -

Exemplarul 34 4.5 6 galben/roșiatic 3

Exemplarul 35 -


Exemplarul 37 -


Exemplarul 39 -

Exemplarul 40 -

Exemplarul 41 -

Exemplarul 42 -



Exemplarul 45 -

Exemplarul 46 -



Exemplarul 49 4 2.5 galben/roșiatic 3

Exemplarul 50 2.5 2 verde închis 2

Exemplarul 51 -


Exemplarul 53 -

Exemplarul 54 -

Exemplarul 55 4 3 galben/roșiatic cu nuanțe verzui

1

Exemplarul 56 4 3 verde închis 1

Exemplarul 57 -

Exemplarul 58 -

Exemplarul 59 5 4 galben/roșiatic 2


46

Exemplarul

Fructe

Lățimea cm Lungimea cm Culoare Taxon

Exemplarul 60 -

Exemplarul 61 -

Exemplarul 62 -

Exemplarul 63 -

Exemplarul 64 -

Exemplarul 65 -

Exemplarul 66 -

Exemplarul 67 -


Exemplarul 69 3 1.5 gălbui/roșiatic 1

Exemplarul 70 -

Exemplarul 71 -

Exemplarul 72 nu s-au putut recolta galben/roșiatică 2

Exemplarul 73 -

Exemplarul 74 -

Exemplarul 75 -

Exemplarul 76 -

Exemplarul 77 -

Exemplarul 78 -


Exemplarul 80 -

Exemplarul 81 -

Exemplarul 82 -

Exemplarul 83 -

Exemplarul 84 -

Exemplarul 85 -

Exemplarul 86 -

Exemplarul 87 -

Exemplarul 88 -

Exemplarul 89 -

Exemplarul 90 -

Exemplarul 91 -

După cum se poate observa în tabelul de mai sus culoarea predominantă a fructelor

este verde cu diverse nuanțe, iar pe lângă aceasta mai apare culoare galbenă si roșiatică, cea

din urmă fiind prezentă în general în cazul fructelor care se aflau în plină lumină.


47

Fig. 4.14 Măsurarea fructelor

S-a realizat și o analiză ANOVA cu privire la fructe pentru a observa dacă există

diferențe semnificative între cei trei taxoni:

Fig 4.15

Analiza

ANOVA

asupra

fructelor

Specia; LS Means

Wilks lambda=.85118, F(4, 72)=1.5102, p=0.20827


Vertical bars denote 0.95 confidence intervals

La Lu

S SxD D

Specia

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5


48

După cum se poate observa există diferențe cu privire la mărimea fructelor, însă

acestea nu sunt semnificative (p=0,20827).


49

CAPITOLUL V

Concluzii


50

În cadrul Pădurii Poieni din O.S. Ciurea au fost identificate 91 de exemplare

de măr. Exemplarele identificate sunt grupate în două zone ale U.P.-ului.

Din cele 91 de exemplare identificate 56 % prezintă tulpină simplă, respectiv

44 % prezintă tulpini multiple.

Diametrul mediu al exemplarelor din Pădurea Ciurea este de 10,42 cm, cu o

abatere standard de ±6,48 cm.

În funcție de părozitatea de pe dosul frunzelor, exemplarele au fost grupate în

trei categorii: M. sylvestris (40 %), M. domestica (23 %), respectiv forme

intermediare între M. s. și M. d. (37 %).

Referitor la forma frunzelor analizate 48 % sunt eliptice, 43 % sunt ovate și 9

% sunt obovate.

Lungimea medie a frunzelor pe taxoni este: 5,49 cm M. sylvestris, 6,03 cm

pentru formele intermediare (SxD), respectiv 6,41 cm M. domestica.

Media lungimii fructelor este de 2,86 cm, iar media lățimii fructelor este 2,67

cm, cu precizia că între cei trei taxoni nu există diferențe semnificative, cu

privire la fructe

Proporția ridicată a exemplarelor de măr domestic și existența formelor

intermediare sugerează o contaminare genetică ridicată a fondului de gene al

speciei Malus sylvatica.

Trebuie avut în vedere pe viitor, o analiză mai amănunțită, la nivelul ADN-

ului cu ajutorul markerilor genetici, pentru o confirmare a rezultatelor

obținute.

Acest studiu arată necesitatea unor măsuri de conservare a resurselor genetice

de măr pădureț din pădurile României.


51

B. Piese desenate

Harta arboretelor


52

Bibliografie


53

1. Șofletea N., Curtu L., 2007: Dendrologie, Editura „Pentru Viață”, Brașov.

2. Stephan BR, Wargner I & Kleinschimit J, 2003: Wild apple and pear: tehnical

guidelines for genetic conservation and use. Euforgen 6 pag.

3. xxx Amenajamentul Unității de Producție II Poieni.

4. New Insight into the History of Domesticated Apple: Secundary Contribution of

the European Wild Apple to the Genome of Cultivated Varieties, Cornille A,

Gladieux P, Smulders MJM, Roldan-Ruiz I, Laurens F, et al. (2012), 12 pag.

5. Marcu M., 1983: Meteorologie și climatologie forestieră, Editura CERES

București.

6. Gurean D., Botanică forestieră, Editura Universității „Transilvania” din Brașov

2008.

7. Parascan D., Danciu M., 2001: Flora forestiră lemnoasă a României, Editura

CERES, București.

8. Șofletea N., Curtu L., 2001: Dendrologie, vol. I (Determinarea și descrierea

speciilor), Editura „Pentru Viață”, Brașov.

9. Șofletea N., Curtu L., 2001: Dendrologie, vol. II (Cronologia, ecologia și

însușirile ecologice ale speciilor), Editura „Pentru Viață”, Brașov.

10. Târziu D., Spârchez Gh., 1997: Elemente de geologie și geomorfologie. Editura

Lux Libres, Brașov.

11. Târziu D., 1997: Pedologie și Stațiuni forestiere. Editura CERES, București.

12. Târziu D., Spârchez Gh., Dincă L., 2000: Soluri și stațiuni forestiere (Lucrări

practice), Editura Universității Transilvania, Brașov.

13. Târziu D., 2006: Pedologie și stațiuni forestiere. Editura Silvodel, Brașov.

14. www.google.ro/imagini

15. http://www.scribd.com

16. http://www.commanster.eu

17. http://www.plantpedia.ro/

18. http://agricultura-sustenabila.blogspot.com

19. Kremer et al. 2002 (WinFolia)

http://www.google.ro/imagini

http://www.scribd.com/

http://www.commanster.eu/

http://www.plantpedia.ro/

http://agricultura-sustenabila.blogspot.com/


54

ANEXE


55

I

Imagini cu exemplare de măr pădureț

identificat în U.P. II Poieni


56

Exemplarul 4 Exemplarul 7

Exemplarul 23



57




58


Exemplarul 4


59


Exemplarul 30


60

Exemplarul 31


61

Exemplarul 33

Exemplarul 36


62

Exemplarul 44

Exemplarul 47


63


Exemplarul 60


64


Exemplarul 67


65

Exemplarul 5


66

II

Imagini cu utilizarea programului WinFolia


67

Deschiderea programului

Crearea unui fișier .txt ce va stoca datele rezultate din măsurători


68

Alegerea destinției fișierului creat

Număr de măsurători efectuate


69

Scanarea frunzei


70


71


72


73

III

Analiza datelor

Exemplar Aria cm2

LL cm

LP cm

LW cm

SW Valori

pentru forma frunzei

Forma frunzei

Marginea frunzei

P Diametrul cm

Număr tulpini

Stipele Media ariei

laminei pe arbore cm2

Media LL pe arbore cm

Media LP pe arbore cm

Media LW pe arbore cm

Exemplarul 1

Frunza 1 32.234 7.73 3.26 5.61 2.86 0.369987063 2 1 6

20 1 nu 43.827575 8.91 3.4525 6.3025 Frunza 2 59.521 9.6 3.34 7.78 3.34 0.347916667 2 1 6

Frunza 3 61.588 10.91 3.99 7.53 6.26 0.573785518 1 1 5

Frunza 4 21.968 7.4 3.22 4.29 4.09 0.552702703 1 0 4

Exemplarul 2

Frunza 1 43.842 11.2 3.55 5.9 4.9 0.4375 2 1 4

12 3 da 33.32886667 9.446666667 3.19 5.21 Frunza 2 29.278 8.49 2.27 4.92 4.61 0.542991755 0 1 5

Frunza 3 26.867 8.65 3.75 4.81 3.46 0.4 2 0 5

Exemplarul 3

Frunza 1 12.832 6.15 3.06 2.75 2.63 0.427642276 2 1 2

18 2 nu 15.96193333 6.396666667 2.783333333 3.233333333 Frunza 2 22.231 7.27 2.92 3.93 3.88 0.533700138 0 2 3

Frunza 3 12.823 5.77 2.37 3.02 2.7 0.467937608 0 1 3

Exemplarul 4

Frunza 1 42.351 9.97 4.22 5.57 4.67 0.468405216 0 1 4

10 1 nu 35.99485 8.93 3.26 4.855 Frunza 2 45.379 10 3.6 5.7 6.79 0.679 1 1 3

Frunza 3 48.496 10.53 3.41 6.27 5.3 0.503323837 0 1 3

Frunza 4 7.7534 5.22 1.81 1.88 2.29 0.438697318 2 0 5

Exemplarul 5

Frunza 1 18.273 6.88 2.4 3.76 3.34 0.485465116 0 2 4

16 2 nu 19.68418 6.86 2.51 3.908

Frunza 2 28.357 7.65 2.29 5.08 3.82 0.499346405 0 2 4

Frunza 3 19.485 6.62 2.35 4.17 3.43 0.518126888 0 2 4

Frunza 4 10.82 4.39 1.23 3.09 2.13 0.485193622 0 2 3

Frunza 5 21.487 8.76 4.28 3.44 3.81 0.434931507 2 0 4

Exemplarul 6

Frunza 1 20.063 6.43 3 4.36 3.54 0.550544323 1 2 4

6 1 nu 20.949975 7.27 3.2425 3.9125 Frunza 2 33.084 9.49 4.03 5.1 4.86 0.512118019 0 2 4

Frunza 3 18.769 8.02 3.37 3.24 4.26 0.53117207 0 1 4

Frunza 4 11.885 5.14 2.57 2.95 2.03 0.394941634 2 1 6


75

Calculul Var pe arie cm2

Calculul A.S. pe arie

cm2 Calculul C.V.

pe arie %

Calculul Var pe LL

cm

Calculul A.S. pe LL

cm Calcului C.V.

pe LL %

Calculul VAR pe LP

cm

Calculul A.S. pe LP

cm

Calculul C.V. pe LP

% Calculul Var pe LW cm

Calculul A.S. pe LW

cm

Calculul C.V. pe LW

% Specia

Exemplarul 1

391.3353702 19.78219831 45.13641997 2.7162 1.648089803 18.49707972 0.130891667 0.361789534 3.791214096 2.739825 1.655241674 26.26325544 3

Exemplarul 2

84.34916604 9.184180205 27.55623315 2.31203333 1.520537186 16.0960182 0.6448 0.802994396 20.21316614 0.3601 0.600083328 11.51791416 2

Exemplarul 3

29.47685782 5.429259418 34.01379585 0.60813333 0.779829041 12.19117834 0.133033333 0.364737348 4.779640719 0.382233333 0.618250219 19.12114079 2

Exemplarul 4

360.7737331 18.99404467 52.76878408 6.18353333 2.486671135 27.84626131 1.054066667 1.026677489 32.33333333 4.026033333 2.006497778 41.32848153 2

Exemplarul 5

39.82748858 6.310902358 32.06078363 2.58265 1.607062538 23.4265676 1.21235 1.101067664 48.30079681 0.561215 0.749142844 19.16946887 2

Exemplarul 6

78.31462441 8.84955504 42.24136325 3.5778 1.891507335 26.01798261 0.382491667 0.618459107 11.79619635 0.996358333 0.998177506 25.51252411 2


76

Exemplar Aria cm2

LL cm

LP cm

LW cm

SW Valori


Forma frunzei

Marginea frunzei

P Diametrul cm

Număr tulpini

Stipele Media ariei





Exemplarul 7

Frunza 1 6.261 3.25 1.52 2.51 1.51 0.464615385 0 1 1

6 3 da 9.745266667 4.326666667 1.803333333 2.956666667 Frunza 2 7.4924 3.57 1.49 2.68 1.28 0.358543417 2 0 1

Frunza 3 15.482 6.16 2.4 3.68 2.43 0.394480519 2 0 2

Exemplarul 8

Frunza 1 17.215 6.86 3.05 3.76 3.1 0.451895044 0 2 2

10 2 nu 12.5485 5.0925 2.13 3.375 Frunza 2 13.14 4.81 2.07 3.64 2.1 0.436590437 2 1 2

Frunza 3 5.8508 3.14 1.2 2.51 1.3 0.414012739 2 1 2

Frunza 4 13.988 5.56 2.2 3.59 2.21 0.397482014 2 2 2

Exemplarul 9

Frunza 1 18.552 6.31 2.79 3.75 2.77 0.438985737 2 1 4

8 2 nu 20.92282 7.096 3.16 4.034

Frunza 2 19.539 5.85 2.63 4.36 2.98 0.509401709 0 1 3

Frunza 3 21.61 8.91 3.88 3.58 3.82 0.428731762 2 1 2

Frunza 4 19.797 7 4.18 3.95 3.43 0.49 0 2 3

Frunza 5 25.117 7.41 2.32 4.53 3.94 0.5317139 0 1 4

Exemplarul 10

Frunza 1 8.7956 4.26 1.56 2.8 1.73 0.406103286 2 2 2

4 2 nu 10.964825 4.4625 1.7025 2.92 Frunza 2 4.8529 3.16 1.04 2.08 1.61 0.509493671 0 2 3

Frunza 3 5.548 3.34 1.73 2.19 1.61 0.482035928 0 2 4

Frunza 4 24.663 7.09 2.48 4.61 3.69 0.52045134 0 2 2

Exemplarul 11

Frunza 1 19.529 6.59 2.06 4.12 3.28 0.497723824 0 1 1

10 1 da 28.33296667 7.356666667 2.996666667 4.95 Frunza 2 48.059 9.53 3.97 6.66 4.1 0.430220357 2 1 2

Frunza 3 17.411 5.95 2.96 4.07 2.84 0.477310924 0 0 2


77



cm2 Calculul C.V.

pe arie % Calculul Var

pe LL cm Calculul A.S.

pe LL cm Calcului C.V.

pe LL % Calculul VAR

pe LP cm Calculul A.S.

pe LP cm Calculul C.V.

pe LP % Calculul Var pe LW cm

Calculul A.S. pe LW cm

Calculul C.V. pe LW %

Specia

Exemplarul 7

25.06511065 5.006506831 51.37372842 2.546433333 1.595754785 36.88185173 0.267233333 0.516946161 14.81885397 0.399633333 0.63216559 21.381 1

Exemplarul 8

23.01938419 4.79785204 38.23446659 2.411558333 1.552919294 30.49424239 0.573266667 0.757143756 26.91392801 0.337633333 0.58106225 17.2167 1

Exemplarul 9

6.715703707 2.591467481 12.38584226 1.39218 1.179906776 16.62777305 0.67055 0.818871174 21.21993671 0.16153 0.40190795 9.96301 2

Exemplarul 10

86.34589216 9.292249037 84.74598579 3.300425 1.816707186 40.71052518 0.354825 0.59567189 20.84140969 1.369666667 1.17032759 40.0797 1

Exemplarul 11

292.9682866 17.11631638 60.41131021 3.644933333 1.90917085 25.95157476 0.913033333 0.955527777 30.46829811 2.1937 1.48111445 29.9215 1


78

Exemplar Aria cm2

LL cm

LP cm

LW cm

SW Valori


Forma frunzei

Marginea frunzei

P Diametrul cm

Număr tulpini

Stipele Media ariei





Exemplarul 12

Frunza 1 25.599 7.46 2.88 4.8 3.67 0.491957105 0 1 5

10 1 nu 16.32828 5.8 2.5 3.58

Frunza 2 13.025 4.9 1.69 3.58 2.03 0.414285714 2 1 6

Frunza 3 17.055 6.43 3.32 3.31 3.94 0.612752722 1 2 5

Frunza 4 6.1307 3.03 1.14 2.46 1.2 0.396039604 2 1 5

Frunza 5 19.831 7.18 3.47 3.75 2.99 0.41643454 2 1 6

Exemplarul 13

Frunza 1 28.143 9.81 4.86 4.2 5.49 0.559633028 1 1 6

10 1 nu 29.7967 9.13 4.273333333 4.623333333 Frunza 2 23.384 7.74 3.96 4.31 4.44 0.573643411 1 1 6

Frunza 3 37.863 9.84 4 5.36 4.04 0.410569106 2 1 6

Exemplarul 14

Frunza 1 10.367 3.72 1.13 3.56 1.34 0.360215054 2 1 6

14 2 da 18.36065 5.5025 2.6125 4.45 Frunza 2 22.573 6.54 3.44 4.78 3.18 0.486238532 0 1 6

Frunza 3 19.968 5.78 2.84 4.76 2.24 0.387543253 2 1 6

Frunza 4 20.535 5.97 3.04 4.7 2.46 0.412060302 2 1 6

Exemplarul 15

Frunza 1 16.291 5.8 2.75 3.9 2.71 0.467241379 0 2 4

4 1 nu 17.63036667 6.363333333 2.95 4.023333333 Frunza 2 18.762 6.39 2.77 4.32 2.6 0.406885759 2 2 3

Frunza 3 17.838 6.9 3.33 3.85 3.21 0.465217391 0 2 4

Exemplarul 16

Frunza 1 14.938 5.63 2.03 3.85 2.95 0.523978686 0 2 4

4 1 da 14.3995 5.353333333 2.11 3.706666667 Frunza 2 15.237 5.82 2.41 3.59 3.42 0.587628866 1 2 4

Frunza 3 13.023 4.61 1.89 3.68 2.4 0.520607375 0 2 4

Exemplarul 17

Frunza 1 9.5053 4.03 2.02 3.07 2.27 0.563275434 1 2 3

4 2 nu 9.038766667 4.536666667 2.136666667 2.773333333 Frunza 2 6.265 3.79 1.25 2.27 1.66 0.437994723 2 1 2

Frunza 3 11.346 5.79 3.14 2.98 2.2 0.379965458 2 2 3


79

Calculul Var

pe arie cm2

Calculul A.S. pe

arie cm2 Calculul C.V.

pe arie %

Calculul Var

pe LL cm

Calculul A.S.

pe LL cm

Calcului C.V.

pe LL %

Calculul VAR pe LP

cm

Calculul A.S. pe LP

cm

Calculul C.V. pe LP

%

Calculul Var

pe LW cm

Calculul A.S.

pe LW cm

Calculul C.V.

pe LW %

Specia

Exemplarul 12

53.4147533 7.3085397

5 44.76000995 3.38495 1.839823361 31.72109243 1.06585

1.03240011

6 42.634 0.71115 0.843297101 23.55578493 3

Exemplarul 13

54.4631193 7.3799132

3 24.76755222 1.4493 1.203868764 13.18585721

0.258533333

0.508461732

6.049921997

0.410033333 0.640338452 13.85014677 3

Exemplarul 14

29.6545881 5.4456026

4 29.65909505 1.516425 1.231432093 22.37950192 1.039025

1.019325758

39.77129187

0.3532 0.594306318 13.35519816 3

Exemplarul 15

1.55870058 1.2484793

1 7.081414312 0.303033333 0.550484635 8.650884782 0.1084

0.329241553

3.674576271

0.066633333 0.258134332 6.415932029 2

Exemplarul 16

1.44359103 1.2014953

3 8.344007298 0.423433333 0.650717553 12.15537147 0.0724

0.269072481

3.431279621

0.017433333 0.132035349 3.562104734 2

Exemplarul 17 17

6.61738026 2.5724269

2 28.45993282 1.192533333 1.092031746 24.07123613

0.903233333

0.950385887

42.27301092

0.192033333 0.438216081 15.8010606 2


80

Exemplar Aria cm2

LL cm

LP cm

LW cm

SW Valori


Forma frunzei

Marginea frunzei

P Diametrul cm

Număr tulpini

Stipele Media ariei





Exemplarul 18

Frunza 1 33.934 7.69 2.97 6.1 3.14 0.408322497 2 2 5

6 2 nu 26.26646 6.958 3.108 5.14

Frunza 2 28.152 7.68 3.84 5.39 3.6 0.46875 0 1 5

Frunza 3 33.407 7.89 3.4 5.7 3.68 0.466413181 0 1 4

Frunza 4 19.866 5.41 2.47 4.71 2.05 0.378927911 2 1 4

Frunza 5 15.975 6.12 2.86 3.8 2.26 0.369281046 2 2 5

Exemplarul 19

Frunza 1 28.323 7.36 5.2 4.98 3.5 0.475543478 0 2 2

8 1 nu 19.2662 5.766666667 3.25 4.266666667 Frunza 2 12.873 4.38 2.06 3.75 1.83 0.417808219 2 2 2

Frunza 3 16.602 5.56 2.49 4.07 2.52 0.45323741 0 1 2

Exemplarul 20

Frunza 1 31.088 7.93 2.76 5.31 3.82 0.481715006 0 2 2

10 4 da 28.28846 7.52 2.634 4.968

Frunza 2 40.3 9.25 2.99 6.2 3.64 0.393513514 2 2 2

Frunza 3 11.976 4.62 1.34 3.36 1.39 0.300865801 2 1 3

Frunza 4 27.778 7.9 2.93 4.9 3.64 0.460759494 0 2 1

Frunza 5 30.3 7.9 3.15 5.07 3.85 0.487341772 0 2 2

Exemplarul 21

Frunza 1 7.6849 3.96 1.68 2.73 2.41 0.608585859 1 1 2

6 1 nu 11.18598 4.756 2.212 3.186

Frunza 2 14.389 5.33 2.29 3.68 2.54 0.476547842 0 2 1

Frunza 3 13.817 5.67 2.7 3.47 2.93 0.51675485 0 1 1

Frunza 4 11.213 4.99 3.69 2.98 2.89 0.579158317 1 1 2

Frunza 5 8.8257 3.83 0.7 3.07 1.52 0.396866841 2 2 1

Examplarul 22

Frunza 1 20.372 7.05 3.32 4.12 2.92 0.414184397 2 2 2

8 5 nu 13.81752 5.584 2.4 3.242

Frunza 2 2.1394 2.76 1.02 1.51 1.2 0.434782609 2 1 3

Frunza 3 14.593 5.98 2.59 3.51 2.23 0.372909699 2 2 2

Frunza 4 10.844 5.37 2.1 2.85 2.06 0.383612663 2 1 2

Frunza 5 21.14 6.76 2.97 4.22 3.18 0.470414201 0 2 3


81


Calculul A.S. pe arie cm2

Calculul C.V. pe arie %

Calculul Var pe LL cm

Calculul A.S. pe LL cm

Calcului C.V. pe LL %

Calculul VAR pe LP cm

Calculul A.S. pe LP cm

Calculul C.V. pe LP




Specia

Exemplarul 18

65.0555083 8.0656994

9 30.70721936 1.25607 1.120745288 16.10729071 0.27717 0.526469372

8.91795367

0.81955 0.905290009 17.61264609 3

Exemplarul 19

65.0002149 8.0622710

8 41.84671122 2.252133333 1.500710943 26.02388918 2.8981 1.702380686

89.172307

7 0.407233333 0.638148363 14.95660226 1

Exemplarul 20

105.629101 10.277601

9 36.33142945 2.96495 1.721903017 22.8976465 0.54273 0.736702111

20.6047836

1.05887 1.029014091 20.71284403 1

Exemplarul 21

8.75254937 2.9584707

8 26.44802495 0.67768 0.823213217 17.30894064 1.24947 1.11779694

56.4859855

0.14713 0.383575286 12.03940006 1

Exemplarul 22

60.5982654 7.7844887

7 56.33781436 2.92743 1.710973407 30.64064125 0.80045 0.894678713

33.3520833

1.23817 1.112730875 34.32235888 1


82

Exemplar Aria cm2

LL cm

LP cm

LW cm

SW Valori


Forma frunzei

Marginea frunzei

P Diametrul cm

Număr tulpini

Stipele Media ariei





Exemplarul 23

Frunza 1 8.4573 4.03 1.81 2.9 1.68 0.416873449 2 1 2

8 1 nu 16.06285 6.0075 3.17 3.6375 Frunza 2 24.144 7.91 4.34 4.39 2.76 0.348925411 2 1 1

Frunza 3 15.727 5.66 3.8 3.46 2.4 0.424028269 2 1 1

Frunza 4 15.923 6.43 2.73 3.8 2.4 0.373250389 2 1 1

Exemplarul 24

Frunza 1 16.961 6.19 2.79 3.83 2.81 0.453957997 0 1 3

6 1 nu 18.88603333 6.446666667 2.446666667 4.13 Frunza 2 14.889 5.51 2.51 3.78 2.8 0.508166969 0 1 3

Frunza 3 24.809 7.64 2.04 4.78 2.98 0.390052356 2 2 3

Exemplarul 25

Frunza 1 9.831 4.84 1.88 2.9 1.99 0.411157025 2 1 3

6 1 nu 10.70905 5.03 1.9125 3.1 Frunza2 13.132 5.25 2.02 3.63 2.19 0.417142857 2 2 2

Frunza 3 6.9738 3.96 1.33 2.51 1.8 0.454545455 0 1 2

Frunza 4 12.9 6.07 2.42 3.36 2.91 0.479406919 0 1 2

Exemplarul 26

Frunza 1 16.984 6.41 2.53 3.7 2.84 0.443057722 2 1 3

8 1 da 26.4728 7.485 3.1575 4.655 Frunza 2 32.829 8.11 2.89 5.39 4.17 0.514180025 0 1 4

Frunza 3 24.124 7.27 3.16 4.41 2.92 0.401650619 2 0 3

Frunza 4 31.954 8.15 4.05 5.12 3.71 0.455214724 0 1 3

Exemplarul 27

Frunza 1 12.023 5.35 1.67 3.09 1.92 0.358878505 2 2 4

10 1 nu 22.9128 6.99 2.976 4.5

Frunza 2 25.217 7.76 2.52 4.49 2.92 0.37628866 2 2 4

Frunza 3 32.897 8.01 3.71 5.36 4.24 0.529338327 0 0 4

Frunza 4 22.733 7.63 4.22 4.7 3.88 0.508519004 0 0 3

Frunza 5 21.694 6.2 2.76 4.86 2.82 0.45483871 0 1 3


83



cm2

Calculul C.V. pe arie %

Calculul Var pe LL cm

Calculul A.S. pe LL cm

Calcului C.V. pe LL

%

Calculul VAR pe LP

cm Calculul A.S.

pe LP cm

Calculul C.V. pe LP


Calculul A.S. pe LW

cm Calculul C.V.

pe LW % Specia

Exemplarul 23

41.0938874 6.41045142 39.9085556 2.609758333 1.615474646 26.89096374 1.269666667 1.126794865 40.05257624 0.389358333 0.623985844 17.15425 1

Exemplarul 24

27.38376537 5.232949969 27.7080416 1.183633333 1.087949141 16.87615007 0.143633333 0.378989886 5.870572207 0.3175 0.563471383 13.6433749 2

Exemplarul 25

8.46374827 2.909252184 27.1662956 0.770333333 0.877686352 17.44903285 0.203158333 0.450730888 10.62265795 0.245533333 0.495513202 15.98429684 1

Exemplarul 26

55.33386614 7.438673682 28.0993083 0.678233333 0.823549229 11.00266172 0.420625 0.648556089 13.32145685 0.576166667 0.759056432 16.30626062 2

Exemplarul 27

56.27557155 7.501704576 32.740235 1.33915 1.157216488 16.55531456 1.01163 1.00579819 33.99294355 0.72435 0.85108754 18.91305643 2


84

Exemplar Aria cm2

LL cm

LP cm

LW cm

SW Valori


Forma frunzei

Marginea frunzei

P Diametrul cm

Număr tulpini

Stipele Media ariei





Exemplarul 28

Frunza 1 16.699 6.05 2.67 3.88 2.79 0.461157025 0 1 5

8 1 da 10.83842 5.002 2.402 3.012

Frunza 2 7.6058 4.1 1.99 2.73 1.54 0.375609756 2 1 5

Frunza 3 13.593 5.29 2.86 3.7 2.84 0.536862004 0 1 4

Frunza 4 10.66 5.43 2.67 2.78 2.55 0.46961326 0 0 6

Frunza 5 5.6345 4.14 1.82 1.97 1.62 0.391304348 2 1 6

Exemplarul 29

Frunza 1 15.453 6.14 2.44 3.42 2.98 0.48534202 0 1 5

12 1 nu 17.48192 6.556 2.826 3.656

Frunza 2 16.571 6.41 3.51 3.49 3.1 0.483619345 0 1 6

Frunza 3 23.235 7.8 3.46 4.12 3.55 0.455128205 0 1 6

Frunza 4 17.813 6.56 2.19 3.93 2.76 0.420731707 2 1 6

Frunza 5 14.338 5.87 2.53 3.32 2.78 0.473594549 0 1 6

Exemplarul 30

Frunza 1 3.6359 1.92 1.12 1.85 0.98 0.510416667 0 2 6

38 1 nu 7.036 3.875 2.485 2.48 Frunza 2 8.7157 4.75 3.24 2.73 2.15 0.452631579 0 2 6

Frunza 3 8.5541 4.79 2.98 2.71 2.6 0.542797495 0 2 6

Frunza 4 7.2383 4.04 2.6 2.63 2.2 0.544554455 0 2 6

Exemplarul 31

Frunza 1 7.2489 3.76 2.57 2.58 1.67 0.444148936 2 2 4

16 1 nu 8.7319 4.32 2.29 2.7075 Frunza 2 4.475 3.13 1.77 2.05 1.76 0.562300319 1 2 2

Frunza 3 8.0127 4.38 1.77 2.56 2.15 0.49086758 0 2 2

Frunza 4 15.191 6.01 3.05 3.64 3.73 0.62063228 1 2 2

Exemplarul 32

Frunza 1 8.1224 3.36 2.3 2.97 1.57 0.467261905 0 1 4

42 1 nu 0 0 0 0 Frunza 2 9.2016 4.49 2.21 2.98 1.97 0.438752784 2 1 4

Frunza 3 33.662 9.01 3.41 5.03 3.81 0.422863485 2 1 5

Frunza 4 9.3787 4.92 2.05 2.34 1.72 0.349593496 2 1 5


85



cm2

Calculul C.V. pe arie

%

Calculul Var pe LL

cm Calculul A.S.


pe LL % Calculul VAR

pe LP cm Calculul A.S.

pe LP cm Calculul C.V.

pe LP % Calculul Var pe LW cm


Calculul C.V. pe LW

% Specia

Exemplarul 28

19.87385541 4.458010252 41.13155102 0.73027 0.854558365 17.08433358 0.21547 0.464187462 8.970441299 0.61147 0.78196547 25.96166907 3

Exemplarul 29

12.00857713 3.465339396 19.8224188 0.55313 0.7437271 11.34422057 0.37773 0.614597429 13.36624204 0.12163 0.34875493 9.539248585 3

Exemplarul 30

5.575875 2.361329075 33.56067474 1.81736667 1.348097425 34.78961096 0.897166667 0.947188823 36.10328638 0.178266667 0.42221637 17.0248538 3

Exemplarul 31

20.85256935 4.56646136 52.29630848 1.5298 1.23685084 28.63080648 0.398933333 0.631611695 17.42066958 0.446625 0.66830008 24.6832902 1

Exemplarul 32

121.3787004 11.01720021 87.42033529 7.178232 2.679222275 59.03971519 0.556188 0.745780128 26.06316776 1.5022 1.22564269 33.67150243 2


86

Exemplar Aria cm2

LL cm

LP cm

LW cm

SW Valori


Forma frunzei

Marginea frunzei

P Diametrul cm

Număr tulpini

Stipele Media ariei





Exemplarul 33

Frunza 1 19.419 5.57 2.93 4.46 2.89 0.518850987 0 1 3

8 1 nu 12.60256 4.538 2.134 3.64

Frunza 2 16.067 5.66 2.72 4 2.4 0.424028269 2 1 2

Frunza 3 6.4796 3.1 1.43 2.85 1.37 0.441935484 2 1 2

Frunza 4 13.386 4.96 2.44 3.86 2.03 0.409274194 2 0 2

Frunza 5 7.6611 3.4 1.15 3.03 1.54 0.452941176 0 1 2

Exemplarul 34

Frunza 1 22.135 6.54 3.42 4.56 3.6 0.550458716 1 1 5

10 1 nu 23.3044 6.7525 3.0575 4.5125 Frunza 2 31.563 8.18 3.63 5.24 4.45 0.54400978 0 2 5

Frunza 3 21.907 6.58 3.73 4.25 3.7 0.56231003 1 1 6

Frunza 4 17.613 5.71 1.45 4 2.45 0.429071804 2 2 5

Exemplarul 35

Frunza 1 13.7 5.29 3.11 3.68 2.24 0.423440454 2 1 6

6 2 nu 15.449175 5.3325 3.035 3.895 Frunza 2 20.077 5.84 2.76 4.46 2.07 0.354452055 2 1 6

Frunza 3 11.421 4.26 2.7 3.51 1.66 0.389671362 2 1 5

Frunza 4 16.598 5.94 3.57 3.93 2.82 0.474747475 0 2 5

Exemplarul 36

Frunza 1 27.377 8.15 3.04 4.57 3.56 0.436809816 2 2 2

6 2 nu 16.26266667 5.55 2.533333333 3.686666667 Frunza 2 15.526 5.41 3.03 3.93 2.84 0.524953789 0 1 3

Frunza 3 5.8852 3.09 1.53 2.56 1.21 0.391585761 2 1 2

Exemplarul 37

Frunza 1 14.987 5.27 1.56 3.8 2.23 0.423149905 2 1 5

6 1 da 12.893375 4.6725 2.0275 3.575 Frunza 2 11.03 4.5 2.03 3.34 2.45 0.544444444 0 1 4

Frunza 3 13.45 4.33 3.18 3.7 2.36 0.545034642 0 1 5

Frunza 4 12.106 4.59 1.34 3.46 2.39 0.520697168 0 1 5


87



cm2 Calculul C.V.




pe LL %

Calculul VAR pe LP

cm

Calculul A.S. pe LP

cm

Calculul C.V. pe LP


Calculul A.S. pe LW

cm

Calculul C.V. pe LW

% Specia

Exemplarul 33

30.24803788 5.499821623 43.64051132 1.46622 1.210875716 26.68302592 0.63363 0.796008794 29.69212746 0.46165 0.679448306 18.66616224 1

Exemplarul 34

34.64256975 5.885793893 25.25614859 1.066491667 1.032710834 15.29375541 1.165158333 1.079425001 38.10820387 0.287691667 0.536368965 11.88629285 3

Exemplarul 35

14.00733883 3.742637951 24.22548745 0.592891667 0.769994589 14.43965473 0.1599 0.39987498 5.268533773 0.171633333 0.414286535 10.63636804 3

Exemplarul 36

115.8827813 10.7648865 66.19385811 6.4156 2.532903472 18.49707972 0.755033333 0.868926541 29.80394737 1.054433333 1.026856043 27.85323806 1

Exemplarul 37

2.928606049 1.711317051 13.27284013 0.170291667 0.412664109 8.831762627 0.673158333 0.820462268 33.20139745 0.0449 0.211896201 5.927166462 3


88

Exemplar Aria cm2

LL cm

LP cm

LW cm

SW Valori


Forma frunzei

Marginea frunzei

P Diametrul cm

Număr tulpini

Stipele Media ariei





Exemplarul 38

Frunza 1 17.298 5.35 2.16 4 2.58 0.482242991 0 2 6

10 1 da 20.6789 6.3525 1.9975 4.395 Frunza 2 26.32 7.91 2.31 4.68 2.65 0.335018963 2 1 5

Frunza 3 17.464 6.09 2.62 4.1 2.71 0.44499179 2 2 6

Frunza 4 21.634 6.06 0.9 4.8 2.69 0.443894389 2 1 6

Exemplarul 39

Frunza 1 17.92 5.97 3.25 4.17 3.01 0.504187605 0 1 3

6 1 nu 13.8244 5.06 2.534 3.564

Frunza 2 7.682 3.69 1.27 2.7 1.98 0.536585366 0 1 2

Frunza 3 14.787 5.27 2.32 3.66 2.42 0.459203036 0 1 2

Frunza 4 13.121 4.72 2.43 3.66 2.35 0.497881356 0 1 2

Frunza 5 15.612 5.65 3.4 3.63 2.55 0.451327434 0 1 3

Exemplarul 40

Frunza 1 23.569 7.17 2.44 4.36 3.04 0.423988842 2 1 2

4 1 nu 14.0334 5.14 1.93 3.363333333 Frunza 2 8.5988 4.38 2 2.68 1.91 0.436073059 2 1 2

Frunza 3 9.9327 3.87 1.35 3.05 1.47 0.379844961 2 1 3

Exemplarul 41

Frunza 1 35.33 7.83 2.54 6 3.81 0.486590038 0 1 6

8 1 nu 22.25038 6.096 2.308 4.61

Frunza 2 19.421 6.86 2.82 4.27 2.98 0.434402332 2 1 5

Frunza 3 35.359 7.63 2.61 6.05 3.1 0.406290957 2 1 6

Frunza 4 10.269 4.3 1.81 3.24 1.89 0.439534884 2 1 5

Frunza 5 10.873 3.86 1.76 3.49 1.63 0.422279793 2 1 4

Exemplarul 42

Frunza 1 15.981 5.99 1.44 3.92 2.17 0.362270451 2 1 4

6 1 da 12.85735 5.22 1.4075 3.3975 Frunza 2 12.645 4.78 1.43 3.46 1.67 0.349372385 2 1 4

Frunza 3 13.603 5.6 1.4 3.41 2.22 0.396428571 2 1 5

Frunza 4 9.2005 4.51 1.36 2.8 2.12 0.470066519 0 1 5


89



cm2 Calculul C.V.



pe LL cm

Calcului C.V. pe LL %

Calculul VAR pe LP

cm

Calculul A.S. pe LP

cm

Calculul C.V. pe LP


Calculul A.S. pe LW

cm Calculul C.V.

pe LW % Specia

Exemplarul 38

18.16617485 4.262179589 20.61124909 1.195091667 1.093202482 17.209012 0.572025 0.756323344 28.6370463 0.162766667 0.403443511 9.179602073 3

Exemplarul 39

14.77932054 3.844388187 27.80871638 0.8032 0.89621426 17.711744 0.72923 0.853949647 28.7778216 0.28413 0.53303846 14.95618575 1

Exemplarul 40

68.63628187 8.284701677 59.03559848 3.1557 1.776429002 34.560876 0.3007 0.548361195 15.5803109 0.779233333 0.88274194 26.24604382 1

Exemplarul 41

155.9766019 12.48905929 56.12964493 3.54223 1.882081295 30.874037 0.23887 0.488743286 10.3496534 1.81315 1.346532584 29.20894976 3

Exemplarul 42

7.910067657 2.81248425 21.87452508 0.478333333 0.691616464 13.249358 0.00129167 0.035939764 0.09177028 0.211358333 0.459737244 13.53163337 2


90

Exemplar Aria cm2

LL cm

LP cm

LW cm

SW Valori


Forma frunzei

Marginea frunzei

P Diametrul cm

Număr tulpini

Stipele Media ariei





Exemplarul 43

Frunza 1 34.858 5.78 2.66 2.92 2.45 0.423875433 2 3 2

6 1 nu 42.7439 6.333333333 2.3 3.606666667 Frunza 2 37.881 6.2 1.94 3.37 3.58 0.577419355 1 1 2

Frunza 3 55.493 7.02 2.3 4.53 2.54 0.361823362 2 1 2

Exemplarul 44

Frunza 1 26.715 7.42 3.53 4.95 3.77 0.508086253 0 3 4

6 1 nu 21.90065 6.965 3.2475 4.1625 Frunza 2 16.182 6.45 2.35 3.36 3.44 0.533333333 0 1 4

Frunza 3 27.7 7.37 3.74 4.85 3.79 0.514246947 0 3 5

Frunza 4 17.005 6.62 3.37 3.49 3.57 0.539274924 0 2 5

Exemplarul 45

Frunza 1 12.31 5.37 3.03 3.09 2.75 0.512104283 0 2 6

6 1 nu 11.72242 5.136 2.692 3.04

Frunza 2 7.7179 3.33 1.76 2.78 1.25 0.375375375 2 2 6

Frunza 3 12.679 5.93 3.55 2.97 2.76 0.465430017 0 2 6

Fruzna 4 11.169 5.18 2.26 2.97 2.45 0.472972973 0 3 6

Frunza 5 14.736 5.87 2.86 3.39 2.89 0.492333901 0 2 6

Exemplarul 46

Frunza 1 9.9241 4.15 2.03 3.22 2.03 0.489156627 0 2 2

4 1 nu 13.702575 5.47 2.85 3.4275 Frunza 2 9.5245 4.41 2.33 2.98 2.1 0.476190476 0 2 2

Frunza 3 16.028 6.1 2.86 3.75 2.76 0.452459016 0 2 3

Frunza 4 19.334 7.22 4.18 3.76 3.61 0.5 0 2 3

Exemplarul 47

Frunza 1 16.685 6.8 1.5 3.8 3.13 0.460294118 0 2 5

10 1 nu 12.8182 5.776666667 2.116666667 3.186666667 Frunza 2 13.164 6.09 3.23 3.1 2.27 0.3727422 2 1 6

Frunza 3 8.6048 4.44 1.62 2.66 1.18 0.265765766 2 1 4


91



cm2 Calculul C.V.




pe LL %

Calculul VAR pe LP

cm

Calculul A.S. pe LP

cm

Calculul C.V. pe LP


Calculul A.S. pe LW

cm

Calculul C.V. pe LW

% Specia

Exemplarul 43

124.1964915 11.14434796 26.07237047 0.397733333 0.630661029 9.957805719 0.1296 0.36 5.63478261 0.690033333 0.83068245 23.03186092 1

Exemplarul 44

37.82408859 6.150129152 28.08194803 0.251766667 0.501763557 7.204071163 0.380958333 0.617218222 11.7308186 0.729691667 0.854219917 20.52179981 2

Exemplarul 45

6.671077347 2.582842881 22.03335899 1.12188 1.059188369 20.62282649 0.48347 0.69532007 17.9595097 0.0506 0.224944438 7.399488078 3

Exemplarul 48

22.94967734 4.790582151 34.96118175 2.108466667 1.452056014 26.54581378 0.903933333 0.950754087 31.7169591 0.152625 0.390672497 11.39817643 2

Exemplarul 47

16.41391492 4.051409004 31.60669208 1.466033333 1.210798635 20.96016101 0.933233333 0.966040027 44.0897638 0.330533333 0.574920284 18.04143152 3


92

Exemplar Aria cm2

LL cm

LP cm

LW cm

SW Valori


Forma frunzei

Marginea frunzei

P Diametrul cm

Număr tulpini

Stipele Media ariei





Exemplarul 48

Frunza 1 56.017 7.73 2.89 3.95 3.67 0.474773609 0 1 3

6 2 nu 46.75476667 6.81 2.893333333 3.39 Frunza 2 31.564 5.7 2.13 2.51 2.59 0.454385965 0 3 4

Frunza 3 52.684 7 3.66 3.71 3.99 0.57 1 1 5

Exemplarul 49

Frunza 1 15.678 5.23 2.26 3.78 2.51 0.479923518 0 2 6

20 1 nu 18.31583333 6.19 2.256666667 4.113333333 Frunza 2 23.262 6.8 2.59 4.75 3.5 0.514705882 0 2 5

Frunza 3 16.008 6.54 1.92 3.81 2.68 0.409785933 2 2 6

Exemplarul 50

Frunza 1 13.492 5.63 4.6 3.54 2.43 0.431616341 2 2 5

8 1 nu 12.10833333 4.333333333 2.75 3.503333333 Frunza 2 6.7274 3.07 1.18 2.8 0.87 0.283387622 2 1 4

Frunza 3 16.106 4.3 2.47 4.17 2.46 0.572093023 1 1 4

Exemplarul 51

Frunza 1 18.292 6.72 3 3.93 3.18 0.473214286 0 2 4

4 3 nu 14.031775 5.04 2.3125 3.8475 Frunza 2 11.753 4.79 2.21 3.85 2.31 0.482254697 0 1 2

Frunza 3 5.8087 3.06 1.43 2.46 1.44 0.470588235 0 1 2

Frunza 4 20.273 5.59 2.61 5.15 3.04 0.543828265 0 2 2

Exemplarul 52

Frunza 1 27.444 8.19 3.26 4.76 3.91 0.477411477 0 2 5

16 1 nu 32.94786 8.402 3.03 5.248

Frunza 2 37.54 8.74 3.18 5.39 4.63 0.529748284 0 1 4

Frunza 3 27.021 7.1 2.89 5.14 2.94 0.414084507 2 1 5

Frunza 4 32.323 8.17 3.49 5.25 3.38 0.41370869 2 3 5

Frunza 5 40.412 9.81 2.33 5.7 2.93 0.298674822 2 2 5


93



cm2

Calculul C.V. pe arie

% Calculul Var

pe LL cm

Calculul A.S. pe LL

cm

Calcului C.V. pe LL

%

Calculul VAR pe LP

cm

Calculul A.S. pe LP

cm

Calculul C.V. pe LP




Specia

Exemplarul 48

175.8508235 13.2608757 28.36261758 1.0573 1.028250942 15.09913278 0.585233333 0.765005447 20.22695853 0.5952 0.771492061 22.7578779 2

Exemplarul 49

18.37863284 4.28703077 23.40614644 0.7081 0.841486779 13.59429369 0.112233333 0.335012438 4.973412112 0.304233333 0.551573507 13.40940454 3

Exemplarul 50

23.42329754 4.83976214 39.97050629 1.639233333 1.280325479 29.5459726 1.9886 1.410177294 72.31272727 0.313488889 0.559900785 15.98194438 2

Exemplarul 51

43.30438471 6.58060671 46.8978922 2.369266667 1.539242238 30.54052059 0.450158333 0.670938398 19.46630631 1.209491667 1.099768915 11.51791416 1

Exemplarul 52

35.65288838 5.97100397 18.1225851 0.97267 0.986240336 11.73816158 0.19915 0.446262255 6.572607261 0.11857 0.344339948 6.561355722 3


94

Exemplar Aria cm2

LL cm

LP cm

LW cm

SW Valori


Forma frunzei

Marginea frunzei

P Diametrul cm

Număr tulpini

Stipele Media ariei





Exemplarul 53

Frunza 1 40.696 10.4 2.97 5.73 4.76 0.457692308 0 1 6

12 1 da 31.60278 7.49 1.844 5.656

Frunza 2 22.119 5.77 1.61 4.8 2.19 0.379549393 2 1 6

Frunza 3 22.143 5.93 1.3 5.19 2.55 0.430016863 2 1 6

Frunza 4 38.331 7.76 1.72 6.63 4.38 0.56443299 1 1 6

Frunza 5 34.726 7.59 1.62 5.93 3.49 0.459815547 0 1 6

Exemplarul 54

Frunza 1 7.144 3.86 1.42 2.68 1.74 0.450777202 0 1 3

6 1 nu 12.51213333 4.626666667 1.706666667 3.54 Frunza 2 21.885 5.78 1.82 5.24 2.74 0.474048443 0 1 4

Frunza 3 8.5077 4.24 1.88 2.7 2.62 0.617924528 1 1 3

Exemplarul 55

Frunza 1 24.5 7.63 2.66 4.56 3.35 0.439056356 2 3 2

14 2 nu 23.588975 7.395 2.805 4.495 Frunza 2 24.574 7.68 2.64 4.44 3.47 0.451822917 0 2 2

Frunza 3 20.744 6.69 3.31 4.34 3.57 0.533632287 0 2 3

Frunza 4 24.538 7.58 2.61 4.64 3.45 0.455145119 0 2 1

Exemplarul 56

Frunza 1 11.237 4.06 1.4 3.63 1.68 0.413793103 2 1 2

16 2 da 9.9952 4.06 1.48 3.146666667 Frunza 2 7.7978 3.58 1.35 2.76 1.12 0.312849162 2 1 3

Frunza 3 10.951 4.54 1.69 3.05 2.15 0.473568282 0 1 2

Exemplarul 57

Frunza 1 21.168 6.52 2.23 4.58 2.54 0.389570552 2 1 4

10 2 nu 15.05275 5.4175 2.005 3.71 Frunza 2 17.401 5.51 1.96 4.1 2.05 0.372050817 2 1 3

Frunza 3 8.7429 4.21 1.83 2.8 1.74 0.413301663 2 1 3

Frunza 4 12.899 5.43 2 3.36 1.88 0.346224678 2 1 3


95



cm2 Calculul C.V.




pe LL %

Calculul VAR pe LP

cm

Calculul A.S. pe LP

cm

Calculul C.V. pe LP


Calculul A.S. pe LW

cm

Calculul C.V. pe LW

% Specia

Exemplarul 53

79.28252666 8.904073599 28.17496941 3.48575 1.867016336 24.92678687 0.42103 0.648868245 22.8324295 0.49478 0.703405999 12.43645685 3

Exemplarul 54

66.34867386 8.14546953 65.10056529 1.033733333 1.016726774 21.97536255 0.062533333 0.250066658 3.6640625 2.1676 1.472277148 41.58974994 2

Exemplarul 55

3.597671016 1.896752756 8.040844316 0.222566667 0.471769718 6.379576982 0.113766667 0.337293146 4.055852644 0.017433333 0.132035349 2.937382621 1

Exemplarul 56

3.64193131 1.908384476 19.09300941 0.2304 0.48 11.8226601 0.0337 0.183575598 2.277027027 0.196233333 0.442982317 14.07782788 1

Exemplarul 57

29.12074086 5.39636367 35.84968641 0.894091667 0.945564205 17.45388473 0.027766667 0.16663333 1.384871155 0.619866667 0.787316116 21.22145865 2


96

Exemplar Aria cm2

LL cm

LP cm

LW cm

SW Valori


Forma frunzei

Marginea frunzei

P Diametrul cm

Număr tulpini

Stipele Media ariei





Exemplarul 58

Frunza 1 18.716 4.76 2.98 4.42 3.47 0.728991597 1 1 3

4 2 nu 17.36393333 5.58 2.6 4.066666667 Frunza 2 12.917 5.44 1.96 3.2 1.68 0.308823529 2 1 2

Frunza 3 20.46 6.54 2.86 4.58 2.29 0.350152905 2 1 3

Exemplarul 59

Frunza 1 43.384 11.04 4.36 5.49 5.62 0.509057971 0 1 4

18 2 nu 26.04036667 7.653333333 3.27 4.44 Frunza 2 16.267 5.2 1.89 3.97 2.34 0.45 0 2 3

Frunza 3 18.47 6.72 3.56 3.86 1.6 0.238095238 2 1 3

Exemplarul 60

Frunza 1 8.7232 4.6 1.92 2.63 1.86 0.404347826 2 1 2

6 1 nu 9.167233333 4.576666667 1.993333333 2.756666667 Frunza 2 6.9366 3.53 1.36 2.61 1.31 0.371104816 2 1 1

Frunza 3 11.842 5.6 2.7 3.03 1.88 0.335714286 2 1 1

Exemplarul 61

Frunza 1 4.551 3.31 0.55 1.93 1.49 0.450151057 0 3 3

8 2 nu 13.6295 5.03 1.88 3.29 Frunza 2 15.893 4.66 2.45 4.08 2.4 0.515021459 0 1 3

Frunza 3 20.445 7.12 2.64 3.86 3.81 0.53511236 0 1 3

Exemplarul 62

Frunza 1 7.1898 4.16 1.49 2.39 1.97 0.473557692 0 1 3

14 6 nu 17.44242 5.724 2.438 4.036

Frunza 2 14.18 5.92 3.03 3.32 2.33 0.393581081 2 0 3

Frunza 3 17.947 5.01 2.12 4.66 2.37 0.473053892 0 1 2

Frunza 4 24.021 6.84 3.24 4.95 3.14 0.459064327 0 1 1

Frunza 5 23.875 6.69 2.31 4.86 2.61 0.390134529 2 1 2

Exemplarul 63

Frunza 1 16.413 6.32 3.78 3.61 2.76 0.436708861 2 2 5

8 1 nu 12.4006 4.85 2.6 3.41

Frunza 2 15.121 5.59 3.07 3.75 2.55 0.456171735 0 2 6

Frunza 3 8.4158 3.48 1.87 3.05 1.26 0.362068966 2 1 5

Frunza 4 9.7488 4.26 1.71 3.08 1.71 0.401408451 2 1 6

Frunza 5 12.305 4.6 2.57 3.56 2.16 0.469565217 0 1 6


97



cm2 Calculul C.V.




pe LL %

Calculul VAR pe LP

cm

Calculul A.S. pe LP

cm

Calculul C.V. pe LP


Calculul A.S. pe LW

cm

Calculul C.V. pe LW

% Specia

Exemplarul 58

15.59463874 3.949004779 22.74257049 0.8068 0.898220463 16.09714091 0.3108 0.557494395 11.95384615 0.569733333 0.754806819 18.56082341 2

Exemplarul 59

226.8218793 15.06060687 57.83561753 9.179733333 3.029807475 39.58807676 1.5883 1.260277747 48.57186544 0.8299 0.910988474 20.51775843 2

Exemplarul 60

6.163366223 2.482612782 27.08137441 1.071633333 1.035197244 22.61902208 0.452933333 0.673003219 22.72240803 0.056133333 0.236924742 8.594609743 1

Exemplarul 61

66.99477529 8.185033616 60.05380693 3.7317 1.931760855 38.40478837 1.3357 1.155724881 71.04787234 1.3993 1.182920116 35.95501871 2

Exemplarul 62

50.16673858 7.082848197 40.60702699 1.29323 1.137202708 19.86727303 0.50247 0.708851183 20.60992617 1.28143 1.13200265 28.04763752 1

Exemplarul 63

11.60448924 3.406536252 27.47073732 1.249 1.117586686 23.04302445 0.7348 0.85720476 28.26153846 0.10415 0.322722791 9.464011474 3


98

Exemplar Aria cm2

LL cm

LP cm

LW cm

SW Valori


Forma frunzei

Marginea frunzei

P Diametrul cm

Număr tulpini

Stipele Media ariei





Exemplarul 64

Frunza 1 11.917 4.58 1.5 3.39 2.59 0.565502183 1 1 1

4 2 nu 7.749266667 3.726666667 1.17 2.723333333 Frunza 2 7.9413 4.24 1.24 2.88 1.63 0.384433962 2 2 1

Frunza 3 3.3898 2.36 0.77 1.9 0.91 0.38559322 2 1 1

Exemplarul 65

Frunza 1 24.815 6.88 2.92 5.03 3.74 0.543604651 0 2 2

14 3 da 18.0638 6.09 2.72 4.113333333 Frunza 2 18.21 6.14 2.38 4.17 2.43 0.395765472 2 2 2

Frunza 3 11.166 5.25 2.86 3.14 2.19 0.417142857 2 2 3

Exemplarul 66

Frunza 1 6.7664 3.96 0.74 2.49 2.05 0.517676768 0 2 2

10 1 nu 6.039466667 3.78 0.76 2.4 Frunza 2 6.1794 3.86 0.73 2.64 2.33 0.603626943 1 2 2

Frunza 3 5.1726 3.52 0.81 2.07 1.47 0.417613636 2 1 2

Exemplarul 67

Frunza 1 13.68 5.59 2.76 3.42 2.52 0.450805009 0 1 4

6 1 nu 10.72796667 5.083333333 2.393333333 3.026666667 Frunza 2 7.6878 4.51 2.08 2.59 1.88 0.416851441 2 1 3

Frunza 3 10.816 5.15 2.34 3.07 2.09 0.405825243 2 2 4

Exemplarul 68

Frunza 1 13.454 5.03 3.17 3.73 2.19 0.435387674 2 1 3

10 2 nu 11.13503333 4.54 2.93 3.48 Frunza 2 10.355 4.64 2.56 3.37 2.2 0.474137931 0 1 4

Frunza 3 9.5958 3.95 3.06 3.34 1.71 0.432911392 2 1 3

Exemplarul 69

Frunza 1 22.449 6.14 2.64 4.73 2.91 0.473941368 0 1 2

14

1 (divizată în alte 4 tulpini la înălțimea

de 30 cm)

da 16.4991 5.78 2.99 3.662

Frunza 2 4.7042 3.38 1.02 2.02 1.72 0.50887574 0 1 6

Frunza 3 10.052 4.8 3.61 3.07 2.22 0.4625 0 1 3

Frunza 4 17.404 6.2 4.16 3.98 3.54 0.570967742 1 1 2

Frunza 5 27.887 8.38 3.52 4.51 4.67 0.557279236 1 1 3


99



cm2 Calculul C.V.



pe LL cm

Calcului C.V. pe LL

%

Calculul VAR pe LP

cm

Calculul A.S. pe LP

cm

Calculul C.V. pe LP


Calculul A.S. pe LW

cm

Calculul C.V. pe LW

% Specia

Exemplarul 64

18.2046635 4.266692338 55.05930459 1.429733333 1.19571457 32.08536414 0.1369 0.37 11.7008547 0.573433333 0.75725381 27.80613747 1

Exemplarul 65

46.58842236 6.825571211 37.78591 0.6661 0.816149496 13.40146956 0.0876 0.295972972 3.22058824 0.895433333 0.946273392 23.00502575 1

Exemplarul 66

0.649735613 0.806061793 13.34657242 0.0532 0.230651252 6.101884971 0.0019 0.043588989 0.25 0.0873 0.295465734 12.31107225 1

Exemplarul 67

8.983586543 2.997263176 27.93878159 0.294933333 0.543077649 10.68349474 0.117733333 0.343122913 4.91922006 0.173633333 0.416693332 13.76740085 2

Exemplarul 68

4.177414863 2.043872516 18.35533361 0.2991 0.546900357 12.04626336 0.1057 0.325115364 3.60750853 0.0471 0.217025344 6.236360464 2

Exemplarul 69

86.6434107 9.308244233 56.41667868 3.4466 1.856502087 18.49707972 1.5094 1.228576412 50.4816054 1.25187 1.118869966 30.55352173 1


100

Exemplar Aria cm2

LL cm

LP cm

LW cm

SW Valori


Forma frunzei

Marginea frunzei

P Diametrul cm

Număr tulpini

Stipele Media ariei





Exemplarul 70

Frunza 1 13.737 5.81 3.14 3.41 2.52 0.43373494 2 1 2

10 5 nu 21.896375 6.9475 3.7175 4.1025 Frunza 2 14.478 5.28 2.8 3.61 2.89 0.547348485 0 1 2

Frunza 3 26.717 8.11 4.03 4.54 3.76 0.463625154 0 1 3

Frunza 4 32.653 8.59 4.9 4.85 3.49 0.40628638 2 2 2

Exemplarul 71

Frunza 1 20.961 5.38 2.1 5.19 2.64 0.49070632 0 2 2

16 1 da 17.775425 4.9575 2.08 4.7225 Frunza 2 12.446 4.58 1.71 3.86 2.14 0.467248908 0 2 2

Frunza 3 28.515 6.29 3.18 6.31 3.04 0.483306836 0 2 3

Frunza 4 9.179 3.58 1.33 3.53 1.52 0.424581006 2 2 2

Exemplarul 72

Frunza 1 16.002 5 1.58 3.93 2.24 0.448 2 1 4

10 2 nu 24.4801 7.2375 2.8325 4.3525 Frunza 2 47.832 11.73 5.13 5.8 6.5 0.554134697 1 2 4

Frunza 3 21.543 6.35 2.28 4.66 2.93 0.461417323 0 1 3

Frunza 4 12.543 5.87 2.34 3.02 2.84 0.483816014 0 2 2

Exemplarul 73

Frunza 1 22.137 7.15 2.68 4.37 3.79 0.53006993 0 1 5

14 2 nu 13.79776 5.684 2.292 3.218

Frunza 2 18.179 7.08 2.6 3.71 3.19 0.450564972 0 1 5

Frunza 3 16.038 7.37 3.28 3.25 3.28 0.44504749 2 2 5

Frunza 4 9.8499 4.49 1.86 3.08 2.14 0.476614699 0 1 4

Frunza 5 2.7856 2.33 1.04 1.68 0.85 0.364806867 2 1 4

Exemplarul 74

Frunza 1 27.879 7.58 3.46 5.19 3.88 0.511873351 0 1 4

12 2 nu 25.594775 6.745 2.6925 4.76 Frunza 2 47.403 9.27 3.76 6.68 3.79 0.408845739 2 1 5

Frunza 3 17.262 5.11 2.27 4.37 2.57 0.502935421 0 1 4

Frunza 4 9.835 5.02 1.28 2.8 1.71 0.34063745 2 1 3


101



cm2 Calculul C.V.



pe LL cm

Calcului C.V. pe LL

%

Calculul VAR pe LP

cm

Calculul A.S. pe LP

cm

Calculul C.V. pe LP


Calculul A.S. pe LW

cm Calculul C.V.

pe LW % Specia

Exemplarul 70

86.85150225 9.319415338 42.56145293 2.707891667 1.645567278 23.68574708 0.890425 0.943623336 23.95225286 0.490758333 0.700541457 19.16946887 1

Exemplarul 71

75.92994444 8.713778999 49.02149456 1.331358333 1.153845021 23.27473568 0.6366 0.79787217 30.60576923 1.634891667 1.278628823 27.075253 1

Exemplarul 72

256.0929709 16.00290508 65.37107723 9.282225 3.046674416 42.09567415 2.465025 1.570039808 87.02647838 1.381291667 1.175283654 27.00249635 2

Exemplarul 73

57.6516251 7.592866725 55.02970573 4.90388 2.214470591 38.95972187 0.74392 0.862507971 32.45724258 0.98867 0.994318862 30.89865949 3

Exemplarul 74

266.2106856 16.31596413 63.74724581 4.240566667 2.059263622 30.5302242 1.300758333 1.140507928 48.31043021 2.621666667 1.619156159 34.01588569 2


102

Exemplar Aria cm2

LL cm

LP cm

LW cm

SW Valori


Forma frunzei

Marginea frunzei

P Diametrul cm

Număr tulpini

Stipele Media ariei





Exemplarul 75

Frunza 1 41.017 12.55 4.55 4.85 7.54 0.600796813 1 1 6

12 2 nu 37.83335 11.3225 4.7025 4.8475 Frunza 2 35.185 11.29 4.95 4.17 6.54 0.579273694 1 2 6

Frunza 3 43.94 11.14 3.9 5.66 5.89 0.528725314 0 1 6

Frunza 4 31.192 10.31 5.41 4.71 5.41 0.524733269 0 1 6

Exemplarul 76

Frunza1 11.271 4.97 2.86 3.41 2.33 0.468812877 0 2 2

10 2 nu 12.359575 5.1125 2.72 3.545 Frunza 2 14.272 5.47 2.75 3.8 2.6 0.475319927 0 2 2

Frunza 3 13.452 5.58 2.95 3.66 3.06 0.548387097 0 2 3

Frunza 4 10.444 4.43 2.32 3.31 2.05 0.46275395 0 2 2

Exemplarul 77

Frunza 1 17.409 5.89 3.98 4.03 2.23 0.37860781 2 1 4

10 1 da 11.69566 4.636 2.754 3.106

Frunza 2 3.9359 2.69 1.19 1.95 1.14 0.423791822 2 1 3

Frunza 3 13.625 5.27 3.32 3.63 2.22 0.421252372 2 1 4

Frunza 4 19.976 7.07 4.53 3.97 3.52 0.497878359 0 2 4

Frunza 5 3.5333 2.26 0.75 1.95 0.74 0.327433628 2 1 2

Exemplarul 78

Frunza 1 9.7654 5.01 2.4 2.98 2.14 0.427145709 2 1 5

2 2 nu 10.6788 4.882 2.232 3.086

Frunza 2 14.402 5.48 2.52 3.76 2.5 0.45620438 0 1 3

Frunza 3 13.836 5.76 2.09 3.58 2.93 0.508680556 0 2 3

Frunza 4 7.8625 3.97 1.93 2.7 1.71 0.430730479 2 2 3

Frunza 5 7.5279 4.19 2.22 2.41 1.88 0.448687351 2 2 2

Exemplarul 79

Frunza 1 16.922 5.28 3.17 4.22 2.2 0.416666667 2 1 3

16 2 nu 19.37094 5.608 3.248 4.532

Frunza 2 19.517 5.72 3.4 4.42 2.28 0.398601399 2 1 3

Frunza 3 19.429 5.44 2.81 4.73 2.48 0.455882353 0 1 2

Frunza 4 21.988 6.14 3.63 4.78 2.4 0.390879479 2 1 2

Frunza 5 18.999 5.46 3.23 4.51 2.78 0.509157509 0 1 2


103



cm2 Calculul C.V.


pe LL cm

Calculul A.S. pe LL

cm

Calcului C.V. pe LL

% Calculul VAR

pe LP cm

Calculul A.S. pe LP

cm

Calculul C.V. pe LP


Calculul A.S. pe LW

cm

Calculul C.V. pe LW

% Specia

Exemplarul 75

32.8492551 5.731426969 15.1491395 0.855425 0.924891886 8.168618994 0.409691667 0.640071611 8.712209817 0.379358333 0.61592072 12.70594575 3

Exemplarul 76

3.235790243 1.798830243 14.55414319 0.277491667 0.526774778 10.30366314 0.0778 0.278926514 2.860294118 0.050566667 0.224870333 6.343309817 1

Exemplarul 77

57.93825651 7.611718368 65.08156331 4.33278 2.081533089 44.89933324 2.287944 1.512595121 83.07712418 0.909504 0.953679191 30.70441698 2

Exemplarul 78

10.63143718 3.260588471 30.53328531 0.61387 0.783498564 16.0487211 0.05567 0.235944909 2.494175627 0.32888 0.573480601 18.58329881 2

Exemplarul 79

3.252600563 1.80349676 9.310321337 0.11332 0.336630361 6.002681189 0.09182 0.303018151 2.826970443 0.05277 0.229717217 5.06878238 1


104

Exemplar Aria cm2

LL cm

LP cm

LW cm

SW Valori


Forma frunzei

Marginea frunzei

P Diametrul cm

Număr tulpini

Stipele Media ariei





Exemplarul 80

Frunza 1 12.751 5.68 2.13 3.17 2.76 0.485915493 0 1 2

14 1 nu 19.885675 6.65 2.455 4.13 Frunza 2 17.677 7.1 2.46 3.75 3.75 0.528169014 0 1 2

Frunza 3 32.08 8.37 3.08 5.31 5.14 0.614097969 1 2 3

Frunza 4 17.035 5.45 2.15 4.29 2.67 0.489908257 0 2 2

Exemplarul 81

Frunza 1 14.952 6.07 2.46 3.83 3.21 0.528830313 0 2 4

8 1 nu 9.84695 4.5275 1.935 3.14 Frunza 2 4.3173 3.26 1.22 1.95 1.67 0.512269939 0 2 4

Frunza 3 11.176 4.67 2.13 3.58 1.9 0.406852248 2 2 3

Frunza 4 8.942 4.11 1.93 3.2 2.11 0.513381995 0 2 4

Exemplarul 82

Frunza 1 1.0626 0.99 0.68 1.2 0.59 0.595959596 1 1 4

10 1 da 9.88942 4.084 2.648 3.058

Frunza 2 9.7253 3.82 2.25 3.44 1.96 0.513089005 0 2 3

Frunza 3 11.666 4.62 2.61 3.63 2.32 0.502164502 0 2 4

Frunza 4 11.122 5.07 3.72 3.17 2.16 0.426035503 2 2 6

Frunza 5 15.871 5.92 3.98 3.85 2.27 0.383445946 2 1 6

Exemplarul 83

Frunza 1 14.799 4.84 2.87 4.15 2.76 0.570247934 1 2 3

2 1 nu 10.63515 4.2 2.3375 3.4175 Frunza 2 14.189 6.14 3.27 3.64 3.03 0.493485342 0 2 4

Frunza 3 6.6982 3.03 1.76 2.71 1.71 0.564356436 1 3 3

Frunza 4 6.8544 2.79 1.45 3.17 1.21 0.433691756 2 2 3

Exemplarul 84

Frunza 1 6.3507 3.65 1.54 2.66 1.83 0.501369863 0 1 1 0.4 1 nu 6.87225 3.765 1.66 2.65

Frunza 2 7.3938 3.88 1.78 2.64 1.51 0.389175258 2 2 1


105



cm2 Calculul C.V.


pe LL cm

Calculul A.S. pe LL

cm

Calcului C.V. pe LL

%

Calculul VAR pe LP

cm

Calculul A.S. pe LP

cm

Calculul C.V. pe LP


Calculul A.S. pe LW

cm Calculul C.V.

pe LW % Specia

Exemplarul 80

70.86655806 8.418227727 42.33312536 1.847266667 1.359141886 20.43822385 0.196433333 0.443208002 8.001357773 0.828 0.909945053 22.03256788 1

Exemplarul 81

19.74198582 4.443195451 45.12255522 1.393491667 1.18046248 26.07316356 0.274966667 0.524372641 14.21016365 0.696466667 0.834545785 26.57789123 2

Exemplarul 82

29.5991356 5.440508763 55.01342609 3.56823 1.888975913 46.25308308 1.73907 1.318738033 65.67484894 1.14127 1.068302392 34.93467599 2

Exemplarul 83

19.92054361 4.46324362 41.96690803 2.510066667 1.584318991 37.72188075 0.758091667 0.870684597 32.43172906 0.382625 0.618566892 18.09998221 2

Exemplarul 84

0.544028805 0.737583083 10.73277432 0.02645 0.16263456 4.319643019 0.0288 0.169705627 1.734939759 0.0002 0.014142136 0.533665495 1


106

Exemplar Aria cm2

LL cm

LP cm

LW cm

SW Valori


Forma frunzei

Marginea frunzei

P Diametrul cm

Număr tulpini

Stipele Media ariei





Exemplarul 85

Frunza 1 16.202 5.97 2.18 3.86 2.39 0.400335008 2 2 1

18 3 (1

uscată) nu 13.68524 5.598 2.302 3.464

Frunza 2 15.487 6.22 2.67 3.66 2.87 0.461414791 0 2 1

Frunza 3 13.629 5.51 2.3 3.54 2.28 0.413793103 2 2 1

Frunza 4 15.193 5.95 2.54 3.63 2.67 0.448739496 2 2 1

Frunza 5 7.9147 4.34 1.82 2.63 1.72 0.396313364 2 2 1

Exemplarul 86

Frunza 1 28.245 7.15 3.97 5.19 3.46 0.483916084 0 2 3

22 2 nu 21.42258 6.252 3.122 4.546

Frunza 2 15.033 4.97 2.46 3.95 2.45 0.492957746 0 2 2

Frunza 3 20.323 6.61 2.81 4.27 3.99 0.603630862 1 2 2

Frunza 4 18.699 5.76 3.07 4.32 2.72 0.472222222 0 2 2

Frunza 5 24.812 6.77 3.3 5 3.3 0.487444609 0 2 2

Exemplarul 87

Frunza 1 22.149 6.75 1.85 4.25 2.89 0.428148148 2 2 3

20 7 (1

uscată) nu 17.45166667 5.98 2.01 3.733333333 Frunza 2 20.452 6.98 2.74 3.85 3.35 0.479942693 0 2 2

Frunza 3 9.754 4.21 1.44 3.1 2.03 0.482185273 0 2 2

Exemplarul 88

Frunza 1 23.852 6.56 3.35 4.9 3.24 0.493902439 0 2 3

8 1 nu 23.12526 6.5 3.706 4.804

Frunza 2 18.423 6.29 4.28 4.15 2.61 0.414944356 2 2 3

Frunza 3 19.988 5.87 3.01 4.47 2.32 0.395229983 2 2 4

Frunza 4 28.123 6.63 3.79 5.47 3.13 0.472096531 0 2 3

Frunza 5 25.24 7.15 4.1 5.03 3.45 0.482517483 0 2 4


107



cm2 Calculul C.V.

pe arie %

Calculul Var pe LL

cm

Calculul A.S. pe LL

cm

Calcului C.V. pe LL

%

Calculul VAR pe LP cm

Calculul A.S. pe LP cm

Calculul C.V. pe LP


Calculul A.S. pe LW

cm

Calculul C.V. pe LW

% Specia

Exemplarul 85

11.28936298 3.359964729 24.55174136 0.55987 0.74824461 13.3662846 0.10982 0.33139101 4.7706342 0.23103 0.4806558 13.87574486 1

Exemplarul 86

26.87244254 5.183863669 24.19812959 0.77212 0.87870359 14.0547599 0.32227 0.56768829 10.32255 0.27583 0.5251952 11.55290809 1

Exemplarul 87

45.16118529 6.720207236 38.50753836 2.3629 1.53717273 25.7052296 0.4417 0.66460515 21.975124 0.34083333 0.5838093 15.6377499 1

Exemplarul 88

15.48585405 3.93520699 17.01691998 0.221 0.47010637 7.23240571 0.27573 0.52509999 7.4400971 0.26078 0.5106662 10.63002147 2


108

Exemplar Aria cm2

LL cm

LP cm

LW cm

SW Valori


Forma frunzei

Marginea frunzei

P Diametrul cm

Număr tulpini

Stipele Media ariei laminei pe arbore cm

Media LL pe arbore cm2



Exemplarul 89

Frunza 1 17.421 5.6 3.32 4.34 2.66 0.475 0 2 2

20

2 (fiecare divizată în alte 2 la

înălțimea de 40 cm)

nu 12.80835 5.1125 2.5675 3.3375 Fruzna 2 6.6183 4.2 2.13 2.2 1.37 0.326190476 2 2 2

Frunza 3 6.7767 3.72 1.54 2.59 1.2 0.322580645 2 2 1

Frunza 4 20.417 6.93 3.28 4.22 3.88 0.55988456 1 2 2

Exemplarul 90

Frunza 1 21.826 7.22 3.4 4.05 3.23 0.447368421 2 2 2

14

2 (din care 1 divizată la 10 cm h în 2, din care 1 se

divide iar la 20 cm)

nu 10.9064 4.68 2.352 3.018

Frunza 2 8.1275 4.38 2 2.44 2.02 0.461187215 0 2 2

Frunza 3 8.6077 4.18 2.43 2.75 1.98 0.473684211 0 1 1

Frunza 4 7.8032 3.97 1.89 2.9 1.94 0.488664987 0 2 2

Frunza 5 8.1679 3.65 2.04 2.95 1.54 0.421917808 2 2 3

Exemplarul 91

Frunza 1 26.481 8.22 4.06 4.58 3.93 0.47810219 0 2 3

12 2 nu 18.20538 6.614 3.678 3.78

Frunza 2 12.401 5.67 3.32 3.09 2.76 0.486772487 0 2 2

Frunza 3 20.597 6.56 3.49 4.31 3.15 0.480182927 0 2 3

Frunza 4 18.4 7.1 3.78 3.8 2.71 0.381690141 2 2 3

Frunza 5 13.147 5.52 3.74 3.12 2.75 0.498188406 0 2 3


109



cm2 Calculul C.V.

pe arie %

Calculul Var pe LL

cm Calculul A.S.


pe LL %

Calculul VAR pe LP

cm

Calculul A.S. pe LP

cm

Calculul C.V. pe LP


Calculul A.S. pe LW

cm

Calculul C.V. pe LW

% Specia

Exemplarul 89

51.28976862 7.161687554 55.91420873 2.104225 1.450594706 28.37349057 0.773691667 0.879597446 30.13404739 1.212158333 1.100980624 32.98818348 1

Exemplarul 90

37.34166297 6.110782517 56.02932697 2.08915 1.445389221 30.88438506 0.38477 0.620298315 16.35926871 0.37237 0.610221271 20.21939269 1

Exemplarul 91

33.38007194 5.777548956 31.73539336 1.22658 1.107510722 16.74494591 0.08092 0.284464409 2.200108755 0.45825 0.676941652 17.90850931 2

Legendă pentru analiza datelor

LL – lungimea laminei;

LP – lungimea pețiolului;

LW – lățimea laminei;

SW - lungimea de la lățimea cea mai mare a laminei până la baza laminei;

Forma frunzei:

o 0 – eliptică;

o 1 – ovată;

o 2 – obovată;

Marginea frunzei:

o 0 – sinuată;

o 1 – crenată;

o 2 – serată;

o 3 – crenat/serată;

P – părozitatea;

Var. – varianța;

A.S. – Abaterea standard;

C.V. – Coeficientul de variație;

Culoarea mov – specifică arborilor de M. sylvestris cu tuplini multiple;

Culoarea verde – specifică arborilor intermediari (SxD) cu tulpini multiple;

Culoarea albastră – specifică arborilor de M. domestica cu tulpini multiple.

Documents

Răspândirea și morfologia mărului pădureț în U.P. II Poieni, O.S. Ciurea