Scoala postliceala sanitara ''FUNDENI''-Bucuresti Scoala postliceala sanitara ''FUNDENI''-Bucuresti

Protectia mediului si Protectia mediului si combaterea poluarii combaterea poluarii

Minea Carmen Florentina-AMG-IIEMinea Carmen Florentina-AMG-IIE

Poluarea Poluarea Poluarea reprezintă contaminarea mediului înconjurător cu materiale care interferează cu sanatatea umană, calitatea vie ii sau func ia naturală a ț țecosistemelor (organismele vii si mediul în care trăiesc). Chiar dacă uneori poluarea mediului înconjurător este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erup iile vulcanice, cea mai mare parte a substan elor poluante provine din ț țactivită ile umaneț .

Sunt două categorii de materiale poluante (poluan i):ț

• Poluan ii biodegradabili sunt substan e, cum ar fi apa menajeră, care se ț țdescompun rapid în proces natural. Ace ti poluan i devin o problemă ș țcând se acumulează mai rapid decât pot să se descompună. Poluan ii țnondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil să se îndepărteze ace ti poluan i din mediu. ș ț

• Compusii nondegradabili cum ar fi (DDT), dioxine, difenili policrorurati (PCB) si materiale radioactive diclor-difenil -tricloretan- pot să ajungă la nivele periculoase de acumulare si pot să urce în lan ul țtrofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compu ilor ștoxici pot să se depună pe suprafa a plantelor acvatice fără să distrugă țacele plante. Un peste mic care se hrăneste cu aceste plante acumulează o cantitate mare din aceste toxine. Un peste mai mare sau alte animale carnivore care se hrănesc cu pesti mici pot să acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se numeste „bioacumulare”.

Tipuri de poluare1.Poluarea apei 2.Poluarea solului 3.Poluarea aerului

1.Poluarea apelor

Cererea de apă potabilă este în crestere continuă cât timp popula ia globului țcreste. Din anul 1942 până în anul 1990 preluarea apei potabile din râuri, lacuri, rezervoare i alte surse a crescut de patru ori. Din totalul apei șconsumate în Statele Unite în 1995, 39% a fost pentru iriga ie, 39% a fost țpentru generarea de curent electric, 12% a fost folosită pentru alte utilită i; țindustria i mineritul au folosit 7% i restul a fost folosită pentru animalele ș șdomestice i în scopuri comerciale.ș

Apa menajeră, apa industrială i produsele chimice folosite în agricultură, șcum ar fi îngră ămintele i pesticidele sunt principala cauză a poluării apelor. ș șÎn Statele Unite, 37% din lacuri i estuare i 36% din râuri sunt prea poluate ș șpentru practicarea pescuitului sau înotului în cea mai mare parte a anului. În ările în curs de dezvoltare, mai mult de 95% din apa menajeră este aruncată țîn râuri i golfuri, creând un risc major pentru sănătatea umană.ș

Îngră ămintele chimice cum ar fi fosfa ii i nitra ii folosi i în agricultură sunt ș ț ș ț țvărsate în lacuri i râuri. Acestea se combină cu fosfa ii i nitra ii din apa ș ț ș țmenajeră i măresc viteza de dezvoltare a algelor. Apa poate sa ajungă ș"sufocantă" din cauza algelor care sunt în descompunere i care epuizează șoxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea pe tilorș i a altor forme de via ă acvatice. La sfâr itul anilor '90 în apele dintre Golful ș ț ș

Delaware si Golful Mexic au murit mii de pe ti din cauza dezvoltării unei șforme toxice de alge numită Pfisteria piscicida. Se crede că motivul pentru dezvoltarea acestei specii toxice de alge a fost saturarea cu apă a terenului agricol, excesul de apă ajungând în răuri i apoi în mare, fosfa ii i nitra ii ș ț ș țajutând dezvoltarea algelor. Inunda iile duc pesticidele toxice i de eurile ț ș șurbane i industriale în lacuri i râuri.ș ș

Eroziunea contribuie i ea la poluarea apelor. Pământul i nămolul duse de ș șapă de pe dealurile defri ate, pământurile arate sau de pe terenurile de șconstruc ie pot să blocheze cursul apelor i să omoare vegeta ia acvatică. ț ș țChiar i cantită i mici de nămol pot să elimine unele specii de pe ti. De ș ț șexemplu, când defri ările îndepărtează înveli ul de plante al versan ilor ș ș țdealurilor, ploaia poate să ducă pământ i nămol în râuri, acoperind pietri ul ș șdin albia unui râu unde păstrăvii sau somonii î i depun icrele.ș

Pescăriile marine naturale suportate de ecosistemul oceanului sunt o sursă esen ială de proteine, mai ales pentru oamenii din ările în curs de dezvoltare. ț țTotu i, poluarea din golfuri i estuare amenin ă rezervele de pe te care i asa ș ș ț ș șsunt aproape epuizate din cauza pescuitului excesiv. În 1989, 260.000 barili de petrol s-au vărsat din petrolierul Exxon Valdez în Strâmtoarea "Prince William" din Alaska, un vechi i bogat loc de pescuit. În 1999 s-au raportat ș8.539 accidente petroliere în apele i în jurul apelor Statelor Unite, vărsându-șse 4,4 miliarde de litri de petrol.

2.Poluarea solului

Solul este un amestec de materie din plante, minerale i animale care se șformează într-un proces foarte lung, poate dura mii de ani. Solul este necesar pentru cre terea majorită ii plantelor i esen ial pentru toată produc ia ș ț ș ț țagricolă. Poluarea solului este acumularea de compu i chimici toxici, saruri, șpatogeni (organisme care provoacă boli), sau materiale radioactive, metale grele care pot afecta via a plantelor si animalelor.ț

Metodele ira ionale de administrare a solului au degradat serios calitatea lui, țau cauzat poluarea lui i au accelerat eroziunea. Tratarea solului cu șîngră ăminte chimice, pesticide si fungicide care omoară organisme utile cumș ar fi unele bacterii fungi i alte microorganisme. De exemplu, fermierii care șcultivau capsuni în California au dezinfectat solul cu bromură de metil pentru a ucide organismele care ar fi putut afecta căp unii. Acest proces omoară fără șdiscriminare chiar i organismele benefice i lasă solul steril i dependent de ș ș șîngră ăminte pentru a suporta cre terea plantelor. În consecin ă, se folosesc totș ș ț mai multe îngră ăminte, ceea ce duce la poluarea râurilor si lacurilor în șperioadele cu inunda ii.ț

Iriga ia necorespunzătoare în zonele în care solul nu este drenat bine poate țavea ca rezultat depozite de sare care inhibă cre terea plantelor i pot duce la ș șlipsa recoltei. În anul 2000 î.e.n., ora ele antice sumeriene de la sud de Valea șTigrului si Eufratului în Mesopotamia, depindeau de bogă ia recoltelor. Până țîn anul 1500 î.e.n., aceste ora e au intrat în colaps din cauza lipsei recoltei șdatorate salinită ii ridicate a solului. Aceea i problemă există azi în Valea ț șIndusului din Pakistan, Valea Nilului în Egipt si Valea Imperiala din California.

3.Poluarea aerului

Contaminarea umană a atmosferei Pământului poate lua multe forme i a șexistat de când oamenii au început să utilizeze focul pentru agricultură, încălzire i gătitul alimentelor. În timpul Revolu iei Industriale (sec.XVIII si ș țXIX), poluarea aerului a devenit o problemă majoră.

Poluarea aerului

Poluarea urbană a aerului este cunoscută sub denumirea de „smog”. Smogul

este în general un amestec de monoxid de carbon si compu i organici din șcombustia incompletă a combustibililor fosili cum ar fi cărbunii si de dioxid de sulf de la impurită ile din combustibili. În timp ce smogul reac ioneaza ț țcu ,oxigenul acizii organici i sulfurici se condensează sub formă de picături, șînte ind cea a. Până în secolul XX smogul devenise deja un pericol major ț țpentru sănătate.

Un alt tip de smog, cel fotochimic, a început să reducă calitatea aerului deasupra ora elor mari cum ar fi Los Angeles în anii '30. Acest smog este șcauzat de combustia în motoarele autovehiculelor i ale avioanelor a șcombustibilului care produce oxizi de azot i eliberează hidrocarburi din șcombustibilii "near i". Razele solare fac ca oxizii de azot i hidrocarburile să ș șse combine i să transforme oxigenul în ozon, un agent chimic care atacă șcauciucul, răne te plante i irită plămânii. Hidrocarburile sunt oxidate în ș șsubstan e care se condensează i formează o cea ă vizibilă i pătrunzătoare.ț ș ț ș

Majoritatea poluan ilor sunt eventual "spăla i" de către ploaie, zăpadă sau ț țcea ă dar după ce au parcurs distan e mari, uneori chiar continente. În timp ce ț țpoluan ii se adună în atmosferă, oxizii de sulf i de azot sunt transforma i în ț ș țacizi care se combină cu ploaia. Aceasta ploaie acida cade peste lacuri i șpăduri unde poate duce la moartea pe tilor sau plantelor i poate să afecteze ș șîntregi ecosisteme. În cele din urmă, lacurile si pădurile contaminate pot ajunge să fie lipsite de via ă. Regiunile care sunt în drumul vântului care bate țdinspre zone industrializate, cum ar fi Europa si estul Statelor Unite i șCanadei, sunt cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot să afecteze i șsănătatea umană i obiecte create de oameni; ele dizolvă încet statui istorice șdin piatră i fa ade din Roma, Atena si Londra.ș ț

Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este incalzirea globala , o crestere a temperaturii Pământului cauzată de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odată cu folosirea intensivă a combustibililor fosili în secolul XX, concentra ia de dioxid de carbon din țatmosferă a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de seră, reduc căldura disipată de Pământ dar nu blochează radia iile Soarelui. Din cauza efectului de seră se asteaptă ca țtemperatura globală să crească cu 1,4° C până la 5,8° C până în anul 2100. Chiar dacă această tendin ă pare a fi o schimbare minoră, cre terea ar face ca ț șPământul să fie mai cald decât a fost în ultimii 125.000 ani, schimbând

probabil tiparul climatic, afectând produc ia agricolă, modificând distribu ia ț țanimalelor i plantelor i crescând nivelul mării.ș ș

Poluarea aerului poate să afecteze regiunea superioară a atmosferei numită stratosferă. Produc ia excesivă a compu ilor care con in clor cum ar fi ț ș țclorofluorocarbona ii (CFC) (compu i folosi i până acum în frigidere, aparate ț ș țde aer condi ionat i în fabricarea produselor pe bază de polistiren) a epuizat ț șstratul de ozon stratosferic, creând o gaură deasupra Antarcticii care durează mai multe săptămâni în fiecare an. Ca rezultat, expunerea la razele dăunătoare ale Soarelui a afectat via a acvatică i terestră i amenin ă ț ș ș țsănătatea oamenilor din zonele nordice i sudice ale planetei.ș

Conform OMS (2009), cca 2 milioane de oameni mor anual doar din cauza poluării aerului, majoritatea în Asia.

Combaterea poluarii

Din cauza multor tragedii ale mediului înconjurător, de la jumătatea secolului XX, multe na iuni au instituit legi cuprinzătoare proiectate pentru a repara țdistrugerile anterioare ale poluării necontrolate i pentru a preveni viitoarele școntaminări ale mediului. În Statele Unite a fost creat Actul pentru Aer Curat (Clean Air Act - 1970) prin care se reduceau semnificativ anumite tipuri de poluare ale aerului, cum ar fi emisiile de dioxid de sulf. Actul pentru Apa Curată (Clean Water Act - 1977) i ș Actul pentru Apă Potabilă Curată (Safe Drinking Water Act - 1974) au stabilit norme pentru deversarea poluan ilor în țape i standarde pentru calitatea apei potabile. ș Actul pentru Controlul Substan elor Toxiceț (Toxic Substance Control Act - 1976) i ș Actul pentru Conservarea i Recuperarea Resurselorș (Resource Conservation and Recovery Act - 1976) au fost create pentru a supraveghea i controla de eurileș ș periculoase. După 1980 au fost create programe care alocau fonduri pentru cură area celor mai contaminate terenuri de depozitare a de eurilor. Aceste ț șacte i alte câteva legi federale ale unor state individuale au ajutat limitarea șpoluării dar progresele au fost lente i au rămas multe probleme cu privire la șzonele cu contaminări severe din cauza lipsei fondurilor pentru cură are i dinț ș cauza problemelor în aplicarea legilor.

În elegerile interna ionale au jucat un rol important în reducerea poluării ț țglobale. Protocolul de la Montréal cu privire la Substan ele care Distrug țStratul de Ozon (1987) a fixat date interna ionale până la care să fie reduse ț

emisiile de substan e chimice, cum ar fi CFC, despre care se tie că distruge ț șstratul de ozon. Conven ia Basel pentru Controlul Transporturilor țInterna ionale ale De eurilor Periculoase i Depozitarea Lorț ș ș (1989) serve te șca punct de reper pentru reglementările interna ionale ce se ocupă de țtransportarea de eurilor periculoase i depozitarea lor.ș ș

Din anul 1992 reprezentan ii a mai mult de 160 de ări s-au întâlnit în mod ț țregulat pentru a discuta despre metodele de reducere a emisiilor de substan e țpoluante care produc efectul de seră. În 1997 a fost creat Protocolul de la Kyõto, chemând celelalte ări să adereze la el pentru a reduce până în anul ț2012 emisiile de gaze cu 5% sub nivelul din 1990. Până la sfăr itul anului ș2000 Protocolul de la Kyõto nu fusese încă ratificat; negociatorii încercau încă să ajungă la un consens în legătură cu regulile, metodele i penalită ile ș țcare ar trebui să fie folosite pentru a aplica tratatul.

Regulamentul i legisla ia au dus la un considerabil progres în diminuarea ș țpoluării aerului i apelor în ările dezvoltate. Vehiculele din 1990 emit mai ș țpu ini oxizi de azot decât cele din 1970; centralele electrice ard acum mai țpu ini combustibili pe bază de sulf; co urile industriale au acum filtre prin ț șcare se reduc emisiile i nu se mai folose te benzină cu plumb. ările în curs ș ș Țde dezvoltare continuă să se lupte cu poluarea fiindcă nu au tehnologii pentru filtrare i cură are i trebuie să î i mărească puterea economică, de cele mai ș ț ș șmulte ori cu costul poluării mediului. Problema este că ările în curs de țdezvoltare atrag investitorii străini prin for a de muncă mai ieftină, materiale țbrute mai ieftine i mai pu ine restric ii pentru substan e poluante. ș ț ț țMaquiladoras, uzine de asamblare de-a lungul grani ei dintre S.U.A. i ț șMexic, pe partea mexicană, creează industrie i locuri de muncă pentru Mexicș dar majoritatea lor apar in unor corpora ii non-mexicane care au fost atrase deț ț for a de muncă ieftină i de lipsa legilor cu privire la poluan i. Ca rezultat, ț ș țaceastă regiune de grani ă, incluzând Rio Grande este una din cele mai țpoluate zone din America de Nord. Pentru a se evita dezastrele ecologice i șsărăcia, ările în curs de dezvoltare necesită ajutor i tehnologie de la ările i ț ș ț școrpora iile străine, participarea comunită ii în ini iativele de dezvoltare i ț ț ț șcrearea de reglementări mai aspre cu privire la poluare.

Grupuri nonguvernamentale s-au format la nivel local, na ional i ț șinterna ional pentru a combate problemele create de poluare din toata lumea. țMulte din aceste organiza ii răspândesc informa ii i ajută oameni i alte ț ț ș ș

organiza ii, care nu sunt implicate în procesul luării deciziilor. ț Re eaua țAc iunii Pesticidelorț răspânde te informa ii tehnice cu privire la efectele ș țpesticidelor asupra agricultorilor care le folosesc. O mi care bine organizată șde justi ie pentru mediu s-a ridicat pentru a pleda pentru protec ia echitabilă a ț țmediului înconjurător. Greenpeace este o organiza ie activistă care țconcentrează aten ia interna ională asupra industriilor i guvernelor care ț ț școntaminează terenul, apele sau atmosfera cu de euri toxice. Solul poate fi șpoluat : -direct prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale sau din ingrasaminte si pesticide aruncate pe terenuri agricole; -indirect,prin depunerea agentilor poluanti ejactati initial in atmosfera,apa ploilor contaminate cu agenti poluanti "spalati" din atmosfera contaminata.