REABILITAREA ŞARPANTELOR LA CLĂDIRI ISTORICE¼re Dach_RO_for web.pdf · Reabilitarea şarpantelor la clădiri istorice Reabilitarea clădirilor istorice se deosebeşte de proiectarea

Reabilitarea şarpantelor la clădiri istorice

�

REABILITAREA ŞARPANTELOR LA CLĂDIRI ISTORICEGhid pentru elaborea releveului, transpunerea în textul de licitare şi execuţia lucrărilor pe baza unor exemple practice

Editat de Proiectul de colaborare româno-german „Reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timişoara“ a Societăţii Ger-mane pentru Cooperare Tehnică (GTZ) şi Camera de meserii Rheinhessen

Henning Nitze


�

Reabilitarea clădirilor istorice se deosebeşte de proiectarea şi construcţia unei clădiri noi. Pentru o reabilitare corectă din punct de vedere tehnologic şi estetic este necesară cunoaşterea aprofundată a modului de construcţie originar şi a materialelor necesare în reabi-litarea clădirilor istorice.

Un element important al Proiectului de cooperare româno-german „Reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică a cartierelor isto-rice din Timişoara” este organizarea de cursuri de calificare practică pentru arhitecţi şi specialişti în construcţii, prin sprijunul parteneria-tului dintre Camera de meserii Rheinhessen şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Timişoara.

Meşterii, membrii ai Camerei de meserii din Rheinhessen, cu experienţă îndelungată în restaurarea şi reabilitarea clădirilor isto-rice, oferă cunoştinţele lor în cadrul acestor cursuri, de-a lungul mai multor săptămâni.

Această broşură este prima dintr-o serie de ghiduri practice, astfel încât conţinutul cursurilor de calificare să fie cunoscut şi pus la dispoziţie tuturor interesaţilor.


�

Introducere 5

Însemnarea degradărilor 6

Stabilirea măsurilor necesare reabilitării 10

Transpunerea în textul de licitare �4

Exemple de examinări ale clădirilor 18

Exemple de măsuri de reparaţii 26

Anexă: Liste de control 34


4


5Introducere

INTRODUCEREReabilitarea şarpantelor istorice reprezintă o sarcină complexă. În acest caz trebuie îmbinate diverse interese, pentru ca în final să se obţină un rezultat durabil.

Chiar mai mult decât în cazul construcţiilor noi, toţi cei cointeresaţi, de la proprietar, la proiectant, la specialişti, autorităţi, firme execu- tante până la cel mai simplu muncitor necalificat trebuie implicaţi într-un proces, care în primul rând trebuie să servească în mod prioritar unui scop precis:Conservarea construcţiei în formele ei cele mai diverse.

Astfel proiectarea măsurilor de reabilitare reprezintă un pas impor-tant între starea găsită la faţa locului şi starea, care trebuie obţinută după reabilitare.

În mod necesar trebuie studiată amănunţit clădirea, pentru a înţele- ge starea de fapt şi pentru a o putea descrie. De asemenea este importantă stabilirea şi formularea unor ţeluri foarte precise, pentru ca lucrările de reabilitare să poată fi executate economicos şi cu o orientare precisă spre aceste ţeluri.

Stabilirea sarcinilor noastre poate fi descrisă după cum urmează:Întâi are loc o inspectare amănunţită inclusiv o analiză a degradări- lor pentru întocmirea releveului şi însemnarea degradărilor.Urmează stabilirea şi alegerea măsurilor adecvate ca şi concept de lucru.Pe baza acestora se realizează o descriere a acţiunilor, în care sunt listate măsurile în funcţie de poziţia lor.Lucrările vor fi supervizate, pentru ca, la nevoie, să se poată inter-veni. O clădire reuneşte în sine ideile şi experienţele constructive, materialele utilizate, urmele unor lucrări anterioare, în funcţie de vechime, urme ale istoriei oraşului şi nu în ultimul rând modelarea artistică, ca expresie a culturii.

Dacă, în cazul nostru, trebuie reparată spre conservare şarpanta istorică, atunci trebuie conservate şi protejate cât mai multe dintre aceste aspecte individuale, pentru a-i păstra însemnătatea iniţială. O construcţie nouă cu aspect istoric nu poate reprezenta scopul şi nici nu îl satisface.Trebuie conservat cât mai mult din structură şi din substanţa intactă, reparaţiile trebuie să se orienteze în ceea ce priveşte materialul şi execuţia în funcţie de cele găsite la faţa locului, semnele naturale de îmbătrânire nu trebuie înfrumuseţate.

Această broşură are ca scop efectuarea temeinică şi economicoasă a planificării şi de asemenea respectarea cerinţelor privind ocrotirea monumentelor.

1. Însemnarea degradărilor


�

Colectarea informaţiilorÎntocmirea releveului reprezintă baza pentru stabilirea măsurilor ulterioare. El nu este altceva decât o culegere de informaţii cât mai obiective, care sunt importante pentru clădire şi astfel pentru paşii de lucru ulteriori. Dacă se procedează sistematic, atunci de la bunînceput se creează o structură de bază, care se regăseşte în modelarea paşilor de lucru ce trebuiesc stabiliţi, în enumerarea acţiunilor, la execuţia măsurilor şi în documentaţia finală. De asemenea o pro-cedură standardizată aduce cu sine rezultate, ce pot fi comparate între ele. Ca ajutor pot servi listele de control, anexate ca exemplu.

La întocmirea releveului se vor avea în vedere următoarele puncte:Cum este încadrată clădirea din punct de vedere al perioadei de construcţie, ce stil arhitectonic se regăseşte, există datări pe bui-andrugul porţii sau în alte locuri asemănătoare, ce ne spun sursele istorice despre perioada de construcţie?Ce date rezultă din cercetările de până acum, există deja publicaţii, expertize privind degradările, există documentaţiile unor măsuri anterioare, există un raport de consultanţă? Ce formă exterioară are acoperişul, este un acoperiş simplu în două ape, un acoperiş în patru ape, există lucarne, bovindouri sau turnuri? Ce tip de structură există, este un acoperiş cu pene, sau un acoperiş cu căpriori respectiv cu grinzi transversale de centură? Cum a fost reabilitată şarpanta, ce tip de lemn a fost utilizat, care a fost calitatea lemnului, cât de bună este execuţia tehnică, cât de exacţi sunt paşii îm- binărilor de lemn, de ce tip este învelitoarea acoperişului?

ReleveulReleveul ce urmează a fi întocmit conţine în principal măsurătorile exterioare, o stabilire a profilului acoperişului, poziţia grinzilor plan- şeului de acoperiş şi poziţia căpriorilor plus secţiunile lemnelor şi distanţele dintre căpriori.În profil sunt conţinute dimensiunile de bază, înălţimile coamelor, poziţiile grinzilor transversale de centură sau a penelor, înclinaţia acoperişului şi şipcile existente. Profilele crestelor şi ale doliilor sunt reprezentate separat.

Desigur nu toate punctele din lista noastră sunt determinante în cazul fiecărei şarpante. O metodă regulată creează însă premisele pentru un bun rezultat şi uşurează expertizarea. Întrebările rele-vante îşi află răspunsul, sau sunt marcate vizibil ca fiind încă fără răspuns.

Cine a trebuit deja să facă drumuri suplimentare pe şantiere, doar pentru că un detaliu nu fusese inclus, ştie, cât de importantă este o inventariere completă de la bun început.

Poziţia căpriorilor (Fritz Kress)

Stabilirea profilului acoperişului (Fritz Kress)

Însemnarea degradărilor


8

La degradările, pe care le găsim la faţa locului, încercăm să facem o sortare în funcţie de cauză.

StructuraExistă deficienţe condiţionate de modul în care a fost proiectată structura?Au fost cumva dimensionate greşit secţiunile? Alegerea lemnului nu a fost bună? Au fost create deschideri prea mari? Au fost alese îmbinări greşite sau au fost dimensionate prea mici?Au fost dispuse dolii orizontale, sau structura a fost deranjată prin lucrări de reconstrucţie sau modificări ulterioare?

SuprasolicitareExistă degradări datorate suprasolicitării?A fost depozitat moloz, sau prin lucrări de reconstrucţie au fost cumva pricinuite modificări ale sarcinii? Există o suprasolicitare datorată utilizării neconforme cu destinaţia, sau sunt suprasolicitate anumite noduri datorită unor degradări în alte părţi? Au dus eventua- lele încărcări mari de zăpadă pe suprafeţele de acoperiş plane sau pe doliile orizontale la degradări?

Întreţinere deficientăÎntrebarea, la care din păcate se răspunde cu „Da“ de cele mai multe ori este:Există degradări datorate unei deficiente întreţineri a clădirii?Există uzuri mecanice agravante datorate unor cabluri de sârmă, lan-ţuri sau zone de circulaţie? Persistă umiditatea datorită apei infiltrate din precipitaţii? Evacuarea apei de pe învelitoare este deficientă jgheaburi, tubulaturi, burlane de scurgere) sau există o deteriorare anterioară datorată apei din precipitaţii?Urcă umiditatea din zidăria afectată de umezeală? Există infiltraţii ale umezelii din conducte de apă defecte? Există deteriorări datorate umezelii formate din condens? Substanţa lemnoasă este distrusă prin putrezire? Există o deteriorare printr-un atac curent cu ciupercă sau se găsesc corpuri fructifere ale unui atac anterior?Există un atac curent cu insecte dăunătoare sau există deteriorări ale unui atac anterior? Există efecte chimice ale unor substanţe depozitate? S-au depus excremente de păsări în pod sau pe struc-tura portantă?Se găsesc efecte ale fumului şi ale gazelor de evacuare prin coşuri neetanşe? Nu au fost înlăturate niciodată deteriorările datorate unor incendii mai vechi?Există deteriorări cauzate prin încercări necorespunzătoare de remediere la structură? Au dus încercări de reparaţie deficiente la degradări ulterioare?

INvENTaRIEREa DEgRa- dăRiloR


iNVENTARiEREA dEGRAdăRiloR

Documentare

Descriere

Localizare

Clasificare

Numirea cauzelor


�

degradările ascunseExistă degradări, care sunt ascunse în timpul inspecţiei, dar care se presupun şi este foarte probabil să fie prezente?Pot exista degradări în zona coamei, care nu poate fi ajunsă în timpul expertizei, dacă învelitoarea acoperişului prezintă acolo găuri?Pot exista degradări în zona dezvelită de rezemare a capetelor grinzilor, când zidăria este umedă?Pot fi ascunse degradări sub moloz şi excremente?Există posibilitatea, ca anumiţi căpriori din vecinătatea calcanelor sau a coşurilor să fie afectaţi din cauza apei din precipitaţii infiltrată pe acolo? Şipcile, care se află în zone cu înclinaţie a acoperişului considerabil mai mică sunt intacte? Se presupun degradări la punctele de bază ale acoperişului cu căpriori?Este cumva atacat pragul de lemn al grinzilor la acoperişul cu căpriori sau cu grinzi transversale de centură? Se poate ca şi cosoroaba să fie deteriorată? Ce se întâmplă cu cornişa, dacă evacuarea apei de pe şarpantă este deteriorată?

Cartarea degradărilorPentru ca imaginile concluzionate ale degradărilor să nu reprezinte o colecţie de foi separate, se realizează în baza releveului nostru o cartare a degradărilor. Astfel poate fi localizat fiecare punct al listei noastre de deficienţe şi independent de termenul utilizat, este clar pentru fiecare utilizator al expertizei, unde se află fiecare degradare în parte, unde se presupune o degradare şi cum se evaluează degradarea totală.Căci în afara simplei localizări, cartarea degradărilor permite şi desenarea extinderii în spaţiu a degradării. Dacă se folosesc diferite culori, ca de exemplu roşu pentru total degradat resp. inexistent, portocaliu pentru degradat în mare măsură, galben pentru uşor degradat, atunci cartarea oferă o prezentare calificată asupra stării întregii şarpante.

Următorii paşiNu am făcut până acuma altceva, decât să împărţim sarcina generală în mai multe sarcini individuale, care fiecare astfel este mai clară şi rezolvabilă în funcţie de cauza ei în parte.

Acum fiecărei probleme îi va fi atribuită individual rezolvarea.

Exemplu Cartarea degradărilor



10

2. Stabilirea măsurilor necesare reabilitării


��

MetodicăPentru o prezentare mai bună vom trece prin stabilirea măsurilor în aceeaşi ordine, în care am realizat inventarierea degradărilor.În acest sens comparaţi propunerile de soluţionare cu punctele din capitolul Inventarierea degradărilor.

Consolidarea structuriiLemnele greşit dimensionate, care au cedat sunt înlocuite cu unele mai groase. Deschiderile mari pot fi micşorate prin suplimentarea cu subgrinzi, pene, cleşti, popi sau pereţi. Îmbinările subdimensio-nate dintre lemne pot fi consolidate. În cazul unor modificări sau reconstrucţii dăunătoare se recomandă reconstrucţia în starea iniţială. Pentru a evita doliile orizontale se pot dispune suprafeţe ajutătoare de acoperiş.

Preluarea sarciniiSe va îndepărta molozul depozitat, pentru a descărca structura. Sarcinile provenite din modificările şi anexele făcute anterior sunt preluate suplimentar. Cauzele deformării fundaţiei trebuie înlăturate, pentru a evita tasări ulterioare. Utilizarea neconformă cu destinaţia podului, de exemplu ca loc de depozitare, se va înlătura definitiv. Defectele învecinate, care au dus la schimbări ale distribuţiei de sarcini, trebuie reparate, pentru a reconstitui starea iniţială.

Repararea elementelor degradateLemnele atacate la suprafaţă vor fi degroşate, pentru a se determina secţiunea portantă rămasă şi pentru a îndepărta substanţa deteriorată.

În cazul degradărilor mai mari poate fi necesară înlocuirea completă a căpriorilor, a grinzilor sau a structurilor portante. În acest caz, construcţia nouă se va orienta în funcţie de structurile existente. Mai bine pentru menţinerea substanţei este înlocuirea individuală a lemnelor pe întreaga lungime. Cea mai bună soluţie este însă înlocuirea unor părţi din lungimea lem-nelor deteriorate folosind prelungiri adecvate, deoarece astfel îmbinările de lemn intacte nu sunt afectate la capătul nedeteriorat. Ca exemplele cele mai importante sunt de menţionat aici îmbinarea în jumătatea lemnului culcat şi în jumătatea lemnului vertical cu rosturi de îmbinare înclinate şi prindere cu bolţuri, care trebuie proiectate şi executate în conformitate cu regulile tehnice prin respectarea distanţelor dintre margini.

STABiliREA MăSURiloR

Stabilirea măsurilor necesare reabilitării


��

Recomandabilă este crearea unui catalog permanent de măsuri, care să conţină ca standarde îmbinările, care se repetă.Lemnele, care sunt deteriorate doar parţial pe secţiune, pot fi prelucrate până la substanţa sănătoasă şi pas cu pas pot fi fixate bucăţi de dulapi. Secţiunile transversale slăbite pot fi consolidate prin eclise sau cleşti laterali suplimentari. Forţele tăietoare pot fi preluate prin lemne suplimentare înşurubate sub căpriori prin îmbinări cu crestătură.

Înlăturarea cauzelor umezeliiPoate fi necesar să înnoiţi întreaga învelitoare a acoperişului respectând regulile de specialitate, dacă substanţa acesteia este foarte proastă, sau dacă lucrările de reparaţii necesare la şarpantă necesită aceasta. În funcţie de stare, poate fi de ajuns şi o reparaţie locală a învelitorii acoperişului şi astfel se oferă o conservare mai mare a substanţei. Pot fi înlocuite ţigle sau părţi din suprafeţe, iar instalaţia de evacuarea apei de pe şarpantă se va repara pentru a funcţiona corespunzător.Dacă zidăria este umedă, aceasta se va usca.Conductele neetanşe vor fi înlocuite.Aerisirile conductelor de evacuare vor fi trase până deasupra învelitorii acoperişului şi nu se vor sfârşi în pod.În cazul unui pod amenajat se va avea neapărat grijă ca stratu- rile funcţionale să fie corect dispuse şi îmbinate, cum ar fi supra- faţa de instalaţii dinspre interior, apoi bariera de vapori, stratul dematerial termoizolant, membrana hidro-izolantă etanşă şi la vânt, secţiunea îndeajuns dimensionată pentru aerisire cu goluri de ventilare în zona straşinei şi execuţia funcţională a unei coame ventilate. Dacă acestea nu pot fi asigurate, atunci trebuie renunţat la o amenajare în scop de locuinţă a şarpantei istorice.Independent de aceasta, în pod trebuie dispuse goluri de ven-tilare îndeajuns dimensionate, pentru ca umiditatea provenită din infiltrarea zăpezii sau după furtuni mai puternice să poată fi evacuată.

Se înlocuiesc şiruri întregi de căprioriSe înnoieşte învelitoarea acoperişuluiConservare redusă a substanţei

Se înlocuieşte câte un lemn pe întreaga lungimePărţi ale învelitorii vor fi înnoiteConservare medie a substanţei

Se înlocuiesc părţial zone deteriorate ale elementelor Se repară învelitoarea acoperişuluiConservare mare a substanţei



��

Toate îmbinările învelitorii acoperişului la calcane, coşuri şi alte străpungeri ale acoperişului se vor executa în mod profesional.Excrementele de pasăre depuse vor fi îndepărtate şi se va montaun sistem adecvat de protecţie împotriva păsărilor.

decopertarea şi repararea degradărilor presupuseAcolo, unde au fost presupuse la inspecţie degradări, trebuie planificată pentru perioada lucrărilor o decopertare însoţită de reparaţii, sau această decopertare va fi propusă în cazul obiectelor de o importanţă deosebită ca pas de lucru separat.Avantajul costurilor în cazul executării acesteia în cadrul lucrărilor se bazează pe posibilitatea utilizării schelelor şi a altor elemente de infrastructură ale unui şantier amenajat. Deciziile legate de măsurile necesare trebuie luate în timpul lucrărilor la şarpantă, ele nu sunt însă în nici un caz de neprevăzut anterior.Doar complexitatea lor nu este cunoscută de la bun început.

Podul va fi complet eliberat şi curăţat.Jgheaburile şi streşinile înfundate pot fi îndepărtate, în zona straşinei poate fi îndepărtată învelitoarea aproximativ până la înălţimea ruperii de unghi a şarpantei, deci pe lungimea şipcilor. Este necesară o izolare provizorie cu folie către schelă, împotriva apei din precipitaţii.Capetele grinzilor, cosoroabele precum şi întregi zone de rezemare pot fi dezvelite ca puncte nevralgice.De-a lungul calcanelor pot fi dezvelite ţigle, de pe muchii şi coame poate fi îndepărtată învelitoarea, chiar şi zonele de pe doliile din tablă şi de pe cele orizontale pot fi descoperite şi izolate provizoriu cu folie adecvată împotriva precipitaţiilor. La aceste lucrări, proiectantul responsabil este prezent şi decide cum se procedează în continuare, de exemplu care este volumul lucrărilor de decopertare.Dacă înainte de lucrările pentru repararea degradărilor presupuse sunt planificate măsuri pe diferite niveluri de complexitate care se realizează la solicitarea proiectantului, iar firma executantă este pregătită pentru aceasta, atunci printr-o astfel de procedură poate fi eficient scăzut volumul de lucrări neprevăzute.



�4

3. Transpunerea în textul de licitare


�5Transpunerea în textul de licitare

obiectivulScopul textului de licitare este, de a da mai departe la terţi nivelul nostru de cunoştinţe, pe care l-am atins prin studierea intensă a şarpantei şi a întregii clădiri.Măsurile solicitate stau în prim plan, cu toate acestea contractorul trebuie să primească şi informaţii de fond şi să fie sensibilizat asupra valorii culturale a clădirii.

Stabilirea cantităţilorPentru punerea în practică este necesară determinarea cantităţilor, care se realizează în baza releveului, a cartării degradărilor şi a catalogului de măsuri.

observaţii preliminare asupra obiectuluiLa începutul descrierii măsurilor trebuie incluse observaţii prelimi-nare legate de importanţa clădirii şi a şarpantei, pentru a-i explica contractorului, că nu este vorba de o comandă oarecare. Aceste observaţii pot fi părţi ale rezultatelor inspecţiei preliminare, totuşi nu se vor complica şi nu vor fi foarte extinse, ci scurte şi informative.

observaţii preliminare privind ţelurile şi execuţiaApoi trebuie de asemenea prezentate ţelurile măsurii generale, pentru a face posibilă o privire de ansamblu asupra tipurilor de meseriaşi necesari în parte.Observaţiile preliminare generale şi la obiect, care se referă la toate poziţiile, evită repetiţiile în cadrul poziţiilor.

observaţii preliminare, prestaţiile suplimentareToate Prestaţiile speciale sau Prestaţiile principale sunt listate separat şi sunt remunerate separat. Toate prestaţiile, care aparţin volumului de măsuri chiar şi fără amintirea lor în descrierea poziţiilor, sunt denumite prestaţii supli-mentare.Ele nu pot fi toate cuprinse, totuşi trebuie menţionată existenţa acestor prestaţii suplimentare în observaţiile preliminare.Stabiliţi în prealabil limitele, pentru a evita ulterioare neînţelegeri şi eventual faceţi o listă.

PRESTAŢiilE PRiNCiPAlE

Sunt enumerate individual în registrul prestaţiilor la poziţiiSe remunerează separat

PRESTAŢiilE SUPliMENTARE

Sunt automat parte a poziţiilorNu se remunerează separatExemple

Schele de până la 2 m deasupra terenului sau a podeleiMăsuri simple de siguranţă pentru căptuşeli, trepte, ferestre, uşiÎnlăturarea deşeurilor rezultate din lucrăriFurnizarea de cuie din sârmă de până la 6mm de ex. pentru închi-derea cu şipci sau pentru cofrajTransportul materialelor pe şantier până la locul de punere în operăÎnlăturarea şi reciclarea resturilor de materiale


16

Caietul de sarciniPentru o localizare clară a fiecărei poziţii în parte trebuie realizat un caiet de sarcini, care se bazează pe cartarea degradărilor, şi în care sunt marcate poziţiile.

Formularea fiecărei poziţii în parte Toate punctele, pe care le-am adunat sub termenul de măsuri nece-sare, vor fi prevăzute cu numere de poziţie şi în aşa fel descrise, cum dorim să fie executate.Formulările poziţiilor sunt descriere scurtă a procedeelor, la care se stabileşte în acelaşi timp, ce material este necesar, şi cine trebuie să-l procure.

EXEMPlUl 1 Furnizarea şi montarea şipcilor lipsă

Fabricarea după model a şipcilor lipsă din lemn de răşinoase conform constatărilorla dimensiunile de aprox. 12/12 x 190 cm cu tăieturi exacte din pas în pasla capătul superior şi în partea inferioară pentru rezemare pe căpriori şi pe pragul de lemn al grinzii de tavan

Toate şipcile formează pe partea superioară o suprafaţă cu abateri de cel mult 15 mm

Fixarea îmbinării cu cuie din sârmă zincată de 4.2 x 120 mm

4 bucăţi la €

EXEMPlUl 2 Schimbarea şipcilor puternic degradate

Demontarea atentă a şipcilor degradate conform indicaţiilor

Depozitarea părţilor demontate pentru reciclarea ulterioară de către contractor

Execuţie după model, livrare şi montare a şipcilor lipsă din lemn de răşinoase conform constatărilor la dimensiunile de aprox. 12/12 x 190 cm cu tăieturi exacte pas cu pas la capătul superior şi pe partea inferioară ptr. rezemare pe căpriori şi pe pragul de lemn al grinzii de tavan

Toate şipcile formează pe partea superioară o suprafaţă cu abateri de cel mult 15 mm

Fixarea îmbinării cu cuie din sârmă zincată de 4.2 x 120 mm

20 bucăţi la €

Transpunerea în textul de licitare


��

EXEMPlUl 3 Repararea şipcilor uşor degradate

Degroşarea atentă şi completă a substanţei lemnoase degradate

Realizarea unei suprafeţe lemnoase plane pentru încorporarea piesei de reparatură

Fixarea şipcii existente cu cuie din sârmă zincată de 4.2 x 120 mm

Realizarea, livrarea şi montarea unei dubluri din lemn de răşinoase conform constatărilor, la dimensiunile de aprox. 4/12 x 190 cm, fixarea pas cu pas de elementul existent şi prinderea cu cuie din sârmă zincată de 3.1 x 80 mm

Piesa de reparaţie formează cu toate şipcile pe partea superioară o suprafaţă plană cu abateri de cel mult 15 mm

5 bucăţi la €

EXEMPlUl 4 Protejarea şipcilor intacte

Scoaterea din cuie şi curăţarea şipcilor sănătoase conform indicaţiilor

Unde este necesar fixarea şipcii existente cu cuie din sârmă zincată de 4.2 x 120 mm

Asigurarea poziţiei se face astfel, că toate şipcile formează pe partea superioară o suprafaţă plană cu abateri de cel mult 15 mm

30 bucăţi la €

SchiţePentru reparaţiile complexe este necesară adăugarea la caietul de sarcini cu poziţiile aferente a unor schiţe cu îmbinările nece-sare, în care sunt stabilite mijloacele de prindere, distanţele faţă de margini, lungimile minime şi grosimile.

Poziţiile eventual necesarePentru lucrările, care la începutul lucrărilor nu se ştie sigur, dacă vor fi necesare se recomandă formularea de poziţii eventuale. Acest lucru este în primul rând valabil pentru degradările presu-puse.

lucrările remunerate în sistem de plata cu oraLucrările neprevăzute pot fi remunerate în sistem de plata cu ora. Este indicată includerea în registrul prestaţiilor a unei poziţii cu un număr de ore pentru astfel de cazuri, pentru a stabili în prealabil costurile pentru acestea.

Transpunerea în textul de licitare


18

4. Exemple de examinări ale clădirilor


��

Exemplele provin dintr-o inspectare a clădirii din Piaţa Unirii numărul 8 din Timişoara.

Mai întâi un sumar al rezultatelor examinării:Ca surse de informare au servit o parcurgere detaliată, cu releveu şi documentare fotografică, planurile cadastrale din anii 1754, 1758, 1812 şi de astăzi, un interviu cu proprietarii, precum şi o expertiză existentă, care însă nu conţinea despre şarpantă decât informaţii inexacte. Următoarele afirmaţii se bazează deci pe examinarea clădirii şi pe evaluarea acesteia.Pe teren se află în mod clar mai multe clădiri din diferite perioade de construcţie. Faţadele către Piaţa Unirii şi către strada Regimen-tul 5 Vânători aparţin iniţialei clădiri principale. Cel puţin trei alte construcţii inclusiv rezemări ale acoperişului pot fi detectate pe parcela cu numărul 8. Acest lucru nu a fost luat în considerare la examinările de până acum, şi a condus astfel la ipoteze contradic-torii.

În continuare ne vom preocupa doar de construcţia iniţială, pro-venind probabil din anii 1750 – 1760, inclusiv de şarpanta originală provenită din aceeaşi perioadă de construcţie. O datare dendro-cronologica pentru stabilirea anilor de tăiere a trunchiurilor de copaci utilizaţi nu este prevăzută.

Stilul construcţiei cu pilaştrii în aşa numitul „ordin colosal“, rezalitul central şi acoperişul cu fronton în segment de cerc este atribuit arhitecturii tipice pentru mijlocul secolului al XVIII-lea. Nu au fost găsite datări pe clădire. Din istoria oraşului este cunoscut faptul, că ocuparea Pieţei Unirii cu construcţii nu a mai fost realizată de administraţia militară ci de către civili. După extinderea fortăreţei, parcelele din zona Piaţa Unirii au fost asanate şi după con-struirea domului s-au construit clădirile de uz cetăţenesc. Pri-mele înregistrări în planurile cadastrale arată clar atât în spatele numărului 8 cât şi în spatele numărului 9 o curte neconstruită, unde mai târziu au fost realizate mai multe anexe.

Şarpanta prezintă caracteristici tipice, comune perioadei baroce. Câte doi căpriori şi o grindă de acoperiş formează un triunghi fix, care este consolidat de grinda transversală de centură la nivelul centurii de grinzi. Pragurile necesare de lemn de pe grinzile de acoperiş, aflate în faţa găurilor de rezemare, pentru preluarea forţelor tăietoare din căpriorii rezemaţi, este acoperit cu şipci. Astfel se formează prin înclinaţia lor ceva mai lină la amplasarea pe căpriorul mai tare înclinat, acea linie de îmbinare între două unghiuri diferite ale şarpantei, aşa de tipică pentru această metodă de construcţie.

Piaţa Unirii Nr. 8

Piaţa Unirii Nr. 9

EXEMPlE CoNCRETE dE iNSPECTăRi AlE ClădiRiloR

Exemple de examinări ale clădirilor


20

În direcţia coamei, fermele sunt rigidizate individual pe sub grinzile transversale de centură prin centuri de grinzi pe popi. În acest sens, centurile de grinzi nu pot fi în nici un caz confun-date cu penele, ele având doar funcţie de rigidizare. Încărcările pe acoperiş sunt aplicate prin punctul de bază al căpriorilor în fiecare grindă de acoperiş pe reazem în zona pereţilor exteriori. Această metodă relativ simplă de construcţie cu popi verticali ai scaunului pe sub centurile de grinzi, s-a dovedit ca uşor de reparat la alte obiecte asemănătoare.Grinda transversală de centură aflată pentru vârsta ei într-o stare foarte bună, a fost realizată împreună cu clădirea din Piaţa Unirii numărul 9 ca un aşa numit acoperiş pentru o casă“ (Einhaus-dach). Este deci o construcţie continuă, care se întinde deasupra numerelor 8 şi 9. Acest lucru poate fi dovedit pe baza continuităţii lemnelor şi a numerotării istorice a suprafeţelor de referinţă. Numerotarea tuturor părţilor şarpantei începe la Piaţa Unirii

Detaliu îmbinare în coadă de rândunică

numărul 9 şi se termină la numărul 8. Zidul de cărămidă cu scop de calcan dintre numărul 8 şi 9 aflat în pod a fost adăugat ulterior.Construcţia iniţială de la numărul 8 include construcţia unghiulară a acoperişului din strada Regimentul-5-Vânători. Pasarela din-spre curte a fost adăugată mai târziu, căpriorii fiind prelungiţi prin grinzi suplimentare prinse lateral în cuie.Versantul triunghiular de acoperiş cu căpriorii săi de coamă, creasta de îmbinare între două feţe de acoperiş cu pante diferite şi cu dispunerea dinspre curte a unui căprior de dolie sunt execu-tate perfect. Îmbinarea căpriorilor de colţ cu căpriorii de coamă, căpriorii coamei de îmbinare între două feţe de acoperiş cu pante diferite şi cu căpriorii de dolie ne arată, că au fost realizate ca o structură portantă pentru construcţia unghiulară a acoperişului construit atunci. Dimensionarea tuturor părţilor şi a îmbinărilor s-a realizat conform regulilor tehnice.În zona aticului executat ca fronton în segment de cerc dea-supra rezalitului central dinspre Piaţă se află câteva şipci în interiorul podului care nu au nici o funcţiune. Poziţia lor ne lasă

SUBSTANŢA

Şarpantă originală de influenţă barocă, din jurul anului 1755Acoperiş din grinzi transversale de centură pe construcţie unghiulară cu dolie şi linie de îmbinare între două feţe de acoperiş cu pante diferite„Acoperiş pentru o casă“ cu construcţie din aceeaşi perioadă pe parcela învecinatăLemn de răşinoare transportat cu pluta, tulpină întreagăFoarte bună execuţie şi alegere a materialelorÎnvelitoare cu ţigle pe şipci de susţinere



��

Găuri din transportul cu pluta lemn de răşinoase cioplit

Alegerea lemnului a fost făcută bine, nu au fost găsite bucăţi cu defecte iniţiale. În cazul lemnelor utilizate este vorba despre molid şi brad, transportat cu pluta. Au fost deci cioplite trunchiuri cu toporul în grinzi dintr-o bucată, care au fost în prealabil legate între ele în plute şi transportate pe apă. Acest lucru se poate vedea din nenumăratele găuri, rezultate din legarea plutelor. Lemnul trans-portat cu pluta este în general foarte rezistent, deoarece în timpul transportului apa spală zaharurile şi proteina din seva uscată. În plus, pe pereţii celulelor se depun minerale, ambele protejând împotriva atacului insectelor dăunătoare.Din istoria oraşului este cunoscut faptul, că unul din motivele pentru care se dorea transformarea râului Bega într-unul navigabil era transportul de lemn. Printre altele pentru dezvoltarea în continuare a oraşului.În afară de degradările locale descrise mai jos, substanţa se arată ca foarte bună şi în orice caz ca reparabilă. Majoritatea lemnelor prezintă doar pete de apă, ceea ce ne duce la concluzia unei înveli-tori neetanşe a acoperişului.Suprafaţa acoperişului către Piaţă este acoperită cu ţiglă solz, suprafaţa dinspre curte cu ţiglă presată, de factură mai nouă. Nu există indicii, care să arate că şipcile sau ţiglele provin din perioada de construcţie a structurii portante.

să concluzionăm, că aticul se poate să fi fost mărit ulterior şi că iniţial era eventual amplasat ca element de stil un fronton triun-ghiular mai mic ca frontispiciu, aşa ca la numărul 9. În rest, în pod nu se găsesc urme ale altor lucrări de reconstrucţie sau ale unor modificări substanţiale.

În concluzie s-a păstrat în întregime şarpanta originală de la mijlocul secolului al 18-lea!


STARE GENERAlă

în mare parte substanţă sănătoasă a structurii portante din lemn

nu există modificări sau reconstrucţii în pod

învelitoarea neetanşă a acoperişului

ansamblul cu parcela învecinată complet conservat


��

Aşa cum am menţionat mai sus, învelitoarea acoperişului nu mai este intactă, de asemenea îmbinările coşurilor cu învelitoarea sunt deficiente, în pod sunt depozitaţi aprox. 2 m³ de deşeuri voluminoa- se precum şi aprox. 2 m³ de moloz din ţigle vechi şi mortar, pe întreaga suprafaţă a podului se găsesc excremente de porumbel, sub căpriori a fost fixată necorespunzător aprox. 140 m2 de folie de polietilenă. Circa 20 m2 de pereţi din scânduri trebuie îndepărtaţi, nu există sursă de curent, lipseşte un întrerupător de lumină.

dEGRAdăRi

învelitoarea neetanşă a acoperişului

moloz, excremente, folie, gunoi

degradări individuale locale

degradări presupuse

Moloz, gunoi, excremente de pasăre

liSTă dE CoNTRol

Lista de control este inclusă în expertiză fără a fi vizibilă ca atare.


degradările locale:1. Lipseşte complet un căprior în susul centurii de grinzi, pragul de lemn de pe grinda de tavan aferentă este distrus, această interven-ţie semnificativă în structura statică fiind realizată manual, pentru a obţine un acces comod din anexa mai recentă dinspre curte.2. Lipseşte complet o grindă transversală de centură, căpriorii apar-ţinători s-au lăsat în jos, învelitoarea acoperişului este deformată în această zonă, vizibil pe coamă şi prin poziţia înclinată a unei lucarne.3. O grindă transversală de centură este ruptă datorită unor acţiuni mecanice.4. În aripa dinspre strada Regimentul 5 Vânători mai multe puncte de bază ale căpriorilor sunt puternic descompuse prin putrezire şi sunt rezemate insuficient printr-o construcţie ajutătoare.

degradările presupuse:În punctele de bază ale căpriorilor se presupun şi alte degradări locale momentan nevizibile.Se vor verifica în special pragul de lemn de pe grinzile de tavan, punctele de rezemare inferioare ale căpriorilor, şipcile, reazemele grinzilor de tavan şi cosoroabele.

Această listă se referă la partea de la numărul 8 a acoperişului din construcţia iniţială mai sus descrisă.


��

Lipseşte complet un căprior în susul centurii de grinzi, pragul de lemn de pe grinda de tavan aferentă este distrus, această intervenţie semnificativă în structura statică fiind realizată manual, pentru a obţine un acces comod din anexa mai recentă dinspre curte.

DEgRaDaREa 1

Situaţie văzută dinspre anexă: fostă vedere înspre exterior

Căprior lipsă - Deplasare a sarcinii şi deformare

Centura de grinzi este solicitată prin încărcări nepermise



�4

Lipseşte complet o grindă transversală de centură, căpriorii aparţinători s-au lăsat în jos, învelitoarea acoperişului este deformată în această zonă, vizibil pe coamă şi prin poziţia înclinată a unei lucarne.

DEgRaDaREa 2

Învelitoarea acoperişului deformată Lucarnă strâmbă, coamă strâmbă

Grindă transversală de centură lipsă, gaură de rezemare goală in căprior

Dispunere normală a centurii de grinzi şi a grinzii transversale de centură


Dispunere normală a centurii de grinzi şi a grinzii transversale de centură


�5

DEgRaDaREa 2

O grindă transversală de centură este ruptă datorită unor acţiuni mecanice.

DEgRaDaREa 3

Ruptură a grinzii transversale de centură

Chiar şi degradările enumerate individual reprezintă intervenţii grave asupra stabilităţii şarpantei. Lipsa segmentului de căprior cauzează o cedare a triunghiului fix dintre grinda de acoperiş şi cei doi căpriori aferenţi. Are loc o solici-tare nepermisă a centurii de grinzi intermediare.Grinzile transversale de centură lipsă respectiv rupte duc la o suprasolicitare a căpriorilor şi a centurii de grinzi din această zonă. Deoarece deja şi alţi căpriori şi alte grinzi transversale de centură sunt separate prin schimbările pentru coşuri, se poate recunoaşte cu ochiul liber o deformare mare a restului de căpriori intacţi datorată suprasolicitării.

Deoarece substanţa de bază este în stare bună, prin repararea profesională a tuturor degradărilor se poate asigura pentru viitor sta-bilitatea valoroasei şarpante. O consolidare sau construcţii suplimen-tare de susţinere de ex. din oţel nu sunt necesare.

Atât vom prezenta doar ca părţi ale expertizei-exemplu, care se limitează cu bună ştiinţă la anumite puncte.

În următorul capitol sunt arătate exemple de reparaţii, care prin alipiri adecvate permit înlocuirea doar a unor părţi din lungimea lemnelor defecte. Dumneavoastră decideţi măsurile corespunzătoare.



26

5. Exemple de măsuri de reparaţii


��

EXEMPlUl 5Repararea grinzii de tavan cu îmbinare verticală în jumătatea lemnului

Rezemarea şi asigurarea grinzii de tavan ce urmează a fi reparată Scurtarea grinzii de acoperiş până la substanţa de lemn sănătoasă conf. indicaţiilorFixarea unei îmbinări verticale în jumătatea lemnului de aprox. 100cm lungime, cu rosturi de îmbinare în direcţii contrare, înclinate la sub 75°Fabricarea, livrarea şi montarea unei bucăţi pentru reparaţie din lemn de răşinoase la dimensiunile de aprox. 14/16 x 210 cm Fixarea exactă a îmbinării în jumătatea lemnului culcat şi de cosoroabăFixarea îmbinării cu clei pentru lemn D4 şi două bolţuri M16 cu şaibe suport cu diametrul de 68 mm şi dibluri speciale în funcţie de indicaţiile de stabilitateExecutarea zonei de îmbinare (prin cep) pentru sprijinirea căpriorulu

1 bucată la €

Lemnul existent este sprijinit, se fixează îmbinarea în jumătatea lemnului culcat

Rosturile de îmbinare înclinate la bucata pentru reparaţii sunt potrivite

Grinda de tavan şi bucata pentru reparaţie înainte de îmbinare

Rezultatul grinda de tavan reparată

Exemple de măsuri de reparaţii


28

EXEMPlUl 6 Repararea segmentului de bază a căpriorului cu îmbinare verticală în jumătatea lemnului

Rezemarea şi fixarea porţiunii din căprior ce urmează a fi reparată Scurtarea căpriorului până la substanţa de lemn sănătoasă conform indicaţiilorFixarea unei îmbinări verticale în jumătatea lemnului de aprox. 100cm lungime,cu rosturi de îmbinare paralele, înclinate la sub 75°Fabricarea, livrarea şi montarea unei bucăţi pentru reparaţie din lemn de răşinoasela dimensiunile de aprox. 14/16 x 210 cm

Fixarea exactă a grinzii de tavan cu cep şi căprior cu îmbinare în jumătatea lemnului culcatFixarea îmbinării cu clei pentru lemn D4 şi două bolţuri M16 cu şaibe suport cu diametrul de 68 mm şidibluri speciale în funcţie de indicaţiile de stabilitateFixarea cepului cu cuie de lemn1 bucată la €

Lemnul existent este sprijintSe fixează îmbinarea în jumătatea lemnului culcat

Potrivirea bucăţii pentru reparaţie



��

Rosturile de îmbinare înclinate la bucata pentru reparaţii sunt ajustate

Rezultat căpriorul reparat

RoSTURi dE ÎMBiNARE ÎNCliNATE La repararea unei grinzi de tavan cu îmbinare verticală în jumătatea lemnului, rosturile de îmbinare sunt dispuse în direcţii contrare în aşa fel, că bucata pentru reparaţie şi grinda se sprijină una pe alta.La repararea unui căprior, rosturile înclinate de îmbinare se petrec paralel, pentru a face posibilă îmbinarea bucăţii pentru reparaţie în lemnul existent.



30

Îmbunarea în jumătatea lemnului culcat se fixează de lemnul existent

EXEMPlUl 7 Repararea unui căprior la capătul dinspre coamă

Rezemarea şi asigurarea porţiunii din căprior ce urmează a fi reparată Scurtarea căpriorului până la substanţa de lemn sănătoasă conform indicaţiilorFixarea unei îmbinări verticale în jumătatea lemnului de aprox. 100cm lungime,cu rosturi de îmbinare paralele, înclinate la sub 75°Fabricarea, livrarea şi montarea unei bucăţi pentru reparaţie din lemn de răşinoasela dimensiunile de aprox. 14/16 x 140 cm,Fixarea exactă a căpriorului cu îmbinare în jumătatea lemnului culcat şi de coamă cu cep de forfecatFixarea îmbinării cu clei pentru lemn D4 şi două bolţuri M16 cu şaibe suport cu diametrul de 68 mm şidibluri speciale în funcţie de indicaţiile de stabilitateFixarea cepului cu cuie de lemn1 bucată la €

Rosturile de îmbinare sunt tăiate înclinat si paralel



��

Bucata pentru reparaţie potrivită poate fi înşurubată

BolŢURilE Bolţurile sunt şuruburi lungi din oţel cu tijă şi filet metric pentru prinderea între ele a pieselor din lemn.

Bolţurile singure sunt destinate doar pentru a transmite forţe mici pe verticală către axul bolţului.

Datorită uscării lemnului şi astfel a contractării lui, bolţurile trebuie strânse din nou după o anumită perioadă.

Potrivirea rosturilor de îmbinare înclinate la bucata pentru reparaţii



��

ÎMBiNăRilE CU diBlURi Toate îmbinările cu dibluri trebuie fixate cu bolţuri.

Fiecare diblu este asigurat printr-un bolţ.

Distanţele minime între dibluri şi faţă de margine sunt mari, astfel că îmbinările cu mai multe dibluri consecutive necesită o lungime mare.


diBlURi SPECiAlE

Aceste dibluri se deosebesc prin forţele mari transmisibile.Diblurile duble servesc la îmbinarea lemnului cu lemn.

Se deosebesc:Tipul A Diblu inelar de împănare din metal (diblu de introdus fără efort sistem Appel)Tipul B Diblu din lemn rotund din lemn de stejar (diblu de introdus fără efort sistem Kübler)Tipul C, d Diblu cu gheară din metal (diblu introdus prin presare sistem Bulldog, sistem Geka)

dibluri Tipul ADiblu inelar de împănare din metal

dibluri Tipul BDiblu din lemn rotund din lemn de stejar

dibluri Tipul CDiblu cu gheară din metal

dibluri Tipul dDiblu cu gheară din metal


��

EXEMPlUl 8 lemn de compresiune suplimentar, în partea inferioară a căpriorilor, cu îmbinare cu crestătură

Demontarea atentă a şipcii pentru refolosireRealizarea unei crestături pe partea inferioară a căpriorului şi a unei îmbinări în lemnul cu crestătură, sprijinită pe muchia posterioară pe partea superioară a grinzii de acoperiş pentru preluarea unui lemn de compresiuneFabricarea, livrarea şi montarea lemnului de compresiune din lemn de răşinoase în dimensiunile de aprox. 6/12 x 80 cm, fixarea prin asamblarea după formă culemnul existent şi prinderea cu două bolţuri M12 Montarea şipcii existente cu cuie din sârmă zincată de 4.2 x 120 mm1 bucată la €

Lemnul de compresiune se îmbină prin asamblare după formă

Fixarea cu bolţuri M��, şaibe suport şi piuliţe


diBlURi SPECiAlE


�4

5. Anexă: liste de control


�5

ANEXĂ: LISTĂ DE CONTROL INSPECTAREA ŞARPANTEI ISTORICE

1 ÎNToCMiREA RElEVEUlUi

Anexă: Liste de control

1.1 documentaţia privind metoda de construcţieÎncadrarea clădirii din punct de vedere a perioadei de construcţie • Stilul arhitectonic al clădirii• Datări pe buiandrugul porţii sau alte locuri asemănătoare• Expertiză dendro-cronologică• Surse istorice

date ale unor expertize / inspecţii anterioare• Publicaţii• Expertize privind degradările• Documentaţii ale unor măsuri anterioare• Raport de consultanţă

Forma acoperişului• Acoperiş cu un versant• Acoperiş simplu în două ape• Acoperiş cu unghi frânt, construcţie unghiulară a acoperişului • Lucarne, bovindouri, turnuri• Înclinarea acoperişului• Linia de îmbinare între două unghiuri diferite ale şarpantei, şipci

Mod de construcţie• Şarpantă cu scaun• Şarpantă cu căpriori• Şarpantă cu grinzi transversale • Şarpantă cu macaz• Construcţii speciale

Execuţia• Tipul de lemn utilizat• Calitatea lemnelor utilizate• Calitatea execuţiei tehnice


36 Anexă: Liste de control

1.2 ReleveulPlan• Dimensiunile exterioare• Stabilirea profilului acoperişului• Poziţia grinzilor planşeului• Poziţia căpriorilor• Distanţele dintre căpriori• Secţiunile lemnelor• Expertiza privind degradările

Profilele acoperişului• Dimensiuni de bază• Înălţimile coamein• Înălţimile grinzilor transversale, a centurilor de grinzi, a penelor• Secţiunile lemnelor• Înclinarea acoperişului• Creasta şi profilele doliilor• Şipcile

Planşa cu căpriorii• Poziţia căpriorilor• Distanţele între căpriori• Numărul• Căpriori de coamă• Distribuţia penelor• Reazem


��

• Dimensionare greşită a secţiunilor• Alegerea greşită a lemnului• Deschideri prea mari• Alegerea greşită a îmbinărilor• Dimensionare greşită a îmbinărilor• Dispunerea de dolii orizontale• Deranjarea structurii prin lucrări de reconstrucţie şi modificări


1.5 degradări datorate unei întreţineri deficitare a construcţiei• Uzură mecanică datorată unor cabluri de sârmă, lanţuri, zone de circulare• Acţiunea curentă a umezelii în baza apei infiltrate din precipitaţii• Evacuarea deficientă a apei de pe şarpantă (jgheaburi, tubulaturi, burlane de scurgere)• Degradări anterioare datorate apei din precipitaţii• Umiditate urcată din zidăria afectată• Acţiunea umezelii prin conducte neetanşe de apă şi de apă uzată• Degradări datorate umezelii prin formarea de condens• Substanţă distrusă prin putrezire• Atac actual al unor ciuperci şi degradare• Corpuri uscate ale unei contaminări anterioare cu ciuperci• Atac actual al unor insecte dăunătoare• Degradări ale unei contaminări anterioare cu insectelor dăunătoare• Acţiuni chimice datorate unor substanţe depozitate• Depunerea de excremente de pasăre pe podea şi pe structura portantă• Acţiunea fumului datorată coşurilor neetanşe• Degradări datorate efectelor războaielor• Degradări nereparate din urma unor incendii• Degradări datorate unor încercări de reparaţii necorespunzătoare• Degradări datorate încercărilor de corectare necorespunzătoare la structură

1.3 deficienţe din construcţie

1.4 degradări datorate suprasolicitărilor• Încărcare prin depozitare de moloz• Modificarea încărcărilor prin reconstrucţii• Modificarea încărcărilor prin deformarea clădirii• Suprasolicitare prin folosirea neconformă cu destinaţia• Suprasolicitarea anumitor puncte de intersectare datorate degradărilor în alte părţi• Solicitare prin zăpadă la suprafeţele plane de acoperiş şi la doliile orizontale


38

• Degradări în zona coamei, care nu a putut fi inspectată în timpul expertizei, dacă învelitoarea prezintă găuri în această zonă• Degradări în zonele de rezemare, care nu sunt dezvelite, dacă zidăria este umedă • Degradări sub depunerile de moloz şi excremente• Degradări la căpriorii, care se învecinează calcanelor şi coşurilor, datorită apei infiltrate acolo din precipitaţii • Şipci degradate datorită înclinării vizibil mai mici a acoperişului• Puncte de bază degradate la construcţiile acoperişurilor cu căpriori• Capetele grinzilor de planşeu ieşite în consolă • Degradări la cosoroabă• Degradări ale cornişei la evacuarea deficientă a apei de pe şarpantă

1.6 degradări ascunse presupuse



��

• Schimbarea individuală a unor piese de lemn, greşit dimensionate• Micşorarea deschiderilor prin suplimentarea cu grinzi, pene, cleşti, popi sau altele asemănătoare• Consolidarea îmbinărilor subdimensionate• Îndepărtarea modificărilor şi anexelor dăunătoare• Amplasarea de suprafeţe ajutătoare de acoperişuri pentru evitarea doliilor orizontale

2.2 Preluarea sarcinii

• Degroşarea substanţei atacate, pentru a putea afla secţiunea portantă rămasă• Schimbarea unor întregi şiruri de căpriori, de grinzi, a unor structuri portante• Înlocuirea individuală a unor piese de lemn pe întreaga lungime• Înlocuirea unor piese de lemn pe segmente din lungime cu utilizarea unor prelungiri adecvate dintr-un catalog de măsuri dinainte stabilite• Prelucrarea pieselor de lemn degradate la suprafaţă şi potrivirea unor dulapi corespunzători• Consolidarea unor secţiuni degradate prin alipiri laterale• Preluarea forţelor tăietoare prin lemne suplimentare cu îmbinare cu crestătură

• Îndepărtarea molozului• Sprijinirea separată a anexelor şi modificărilor • Îndepărtarea cauzelor deformării fundaţiei• Stoparea utilizării neconforme cu destinaţia (de ex. ca loc de depozitare) • Repararea defectelor învecinate, care au dus la deplasări ale încărcărilor

2.3 Repararea elementelor degradate ale construcţiei


2 STABiliREA MăSURiloR NECESARE2.1 Consolidarea eventuală a structurii deficiente


40

2.4 Înlăturarea cauzelor umezelii• Înnoirea învelitorii acoperişului respectând regulile de specialitate• Reabilitarea în mod profesional a învelitorii acoperişului• Schimbarea unor ţigle• Reabilitarea evacuării apei de pe şarpantă• Uscarea zidăriei• Înlocuirea ţevilor de instalaţii neetanşe• Scoaterea aerisirii ţevilor de evacuare până peste învelitoarea acoperişului• Dispunerea corectă a straturilor funcţionale la învelitoarea acoperişului demontată• Deschideri îndeajuns dimensionate în zona aerisită a podului• Realizarea funcţională a îmbinărilor învelitorii cu calcanele şi coşurile • Îndepărtarea excrementelor de pasăre; montarea unei protecţii adecvate împotriva păsărilor

2.5 Planificarea decopertării şi reparării degradărilor presupuse• Eliberarea şi curăţarea completă a podului• Demontarea jgheaburilor, a streaşinii înfundate• Decopertarea învelitorii în zona streaşinii până la înălţimea liniei de îmbinare între două unghiuri diferite ale şarpantei (lungimea şipcilor)• Decopertarea capetelor grinzilor, a cosoroabei• Decopertarea anumitor puncte nevralgice (reazem)• Îndepărtarea ţiglelor de-a lungul calcanelor • Decopertarea învelitorii în zona crestei, a coamei• Deschiderea zonelor doliilor înclinate din tablă precum şi a doliilor orizontale• Protejarea cu folie adecvată împotriva precipitaţiilor pe parcursul lucrărilor



4�

impressum EditorProiectul de colaborare româno-german„Reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timişoara“ a Societăţii Germane pentru Cooperare Tehnică (GTZ)şiCamera de meserii Rheinhessen,Septembrie 2007

RedacţieProiectul de colaborare româno-german„Reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timişoara“ a Societăţii Germane pentru Cooperare Tehnică (GTZ) Autor & fotografiimaistrul dulgher Henning Nitze

ContactProiectul de colaborare româno-german„Reabilitarea prudentă şi revitalizarea economică a cartierelor istorice din Timişoara“ Centrul de reabilitare urbană Timişoara (CRUT)Str. Stefan cel Mare nr. 2, 300116 Timişoara

Tel / Fax: +40 256 435 436Email: [email protected]ă de internet: www.gtztm.ro

Documents

REABILITAREA ŞARPANTELOR LA CLĂDIRI ISTORICE¼re Dach_RO_for web.pdf · Reabilitarea şarpantelor la clădiri istorice Reabilitarea clădirilor istorice se deosebeşte de proiectarea