Embed Size (px)
Citation preview
MARIA SANDU
REACTIA SOCIALAirta pornrva cRI M I NALITAu It-
SUPRAVEGHEREA SI ASISTENTA POSTPENALA
CUPRINS
Partea intii - MODELE DE REACTIE SOCIALA IMPOTRIVAF'ENOMENULU I CRIMINALITATII
CapitolulCERCETAREA CRIMINOLOGICA INTRE PRACTICA $I POLITICAANTICRIMINALA 13
1. Domeniul cercetdrii criminologice ........................... 13
1.1. Criminalitateacafenomen social ............ .........141.2. Criminologiarcacliei sociale........... ................. 18
1.3. Politica gi practica anticriminald. ...................... 19
2. Evolu{ia teoriilor explicative in cercetarea criminologicd.................. ..................262.1. Determinismul bio-psiho-socio-cu1tura1................... ..............262.2.Perspectiva criminologiei dinamice.. ................30
3. Elemente de agresologie qi victimologie................ ........................31
Capitolul IIF'ORME MODERNE DE REACTIE SOCIALA IMPOTRIVADEVIANTEI, DELINCVENTEI $I CRIMINALITATII 37l. Modele de reac{ie sociald - perspectiva criminologicd ..................372. Control social gi forme de justi{ie sociald - premise pentru umanizarea
sistemului de represiune ....................423. Strategii privitoare la prevenirea qi controlul criminalitdlii . ........... 58
3.1. Prevenirea devianlei, delincventei qi infracfionalit5{ii..................................583.2. Intervenfia psihosocial[ specializatd... ..............61
3.2.1. Asisten{a psihosociald din afara sistemului de justilie penald................613.2.2. Supravegherea qi asistarea psihosociald in cadrul sistemului de justilie
pena1d........... ............................67
Capitolul IIIPROBATTUNEA - FORMA UOUTRNA Or nTACTIE SOCIALA $IPROTECTIE COMUNITARA 69l. Proba{iunea - definire qi evolulie conceptuali .........692. Sursele reglementdrii mSsurilor qi sanc{iunilor comunitare.... ........733. Proba{iunea in Rom6nia - scurt istoric... ..................71
3.1. Dezvoltarea cadrului normativ la nivel internalional qi nalional ..................783.2. Modemizarea sistemului de justi{ie juvenilS qi promovarea alternativelor la
detenlie pentru minori .................833.3. Asistenla tehnicd qi dezvoltarea practicii in domeniul probafiunii ...............86
4. Sistemul de probaliune qi paradigma justiliei restaurative... ...........88
Reac{ia sociald impotriva criminalitdlii
4.1. Misiunea social5, valorile gi principiile etice ale probafiunii........................gg4.2. Rolul probaliunii in proteclia victimeror unor categorii de inliacfiuni.........954.3. Categoriile de personal din sistemul de probajiune.....................: ...............gg4.4. Beneficiarii structurilorteritoriale din sistemur deproba1iune................... r0r4.5.Desfiqurareaactivitdtilordeprobaliune.................... ...........103
5. Evaluarea serviciilor de probaliune - EFeM Excellence Model........................ 106
Partea a doua - SUPRAVEGHEREA gI ASISTAREAPSTHOSOCTALA A PERSOANELOR $rGRUPURILOR DELINCVENTIONA LE
CAPITOLUL IVSUPRAVEGHEREA RESPECTARII MASURILOR SI A EXECUTARIISANCTTUNILOR COMUNTTARE tle1. No{iuni introductive qi delimitlri conceptuale... ..... l 192. Extinderea procesului de supraveghere in comunitate................. .......................1263. Procesul de supraveghere a persoanelor majore in cadrul individualizdriipedepselor..... ............. l2g
3. I . coordonarea procesului de supraveghere in cazul amdndrii aplicEriipedepsei........ .......12g3.2 coordonarea procesului de supraveghere in cazul suspendirii ,,executirii
pedepsei sub supraveghere,,.............. ..............1313.3. Coordonarea procesului de supravegherc in cazll liberdrii conditionate ... I 32
4. coordonarea prestdrii unei munci neremunerate ia folosul comunitdlii ............. 1334. I . Punerea in executare a obliga{iei de prestare a unei munci neremunerate in
folosul comunitAfii.... ................. 1354.2. coordonarea executdrii amenziiprin prestarea unei munci neremunerate in
folosul comuniti1ii.... ................. 1355. Procesul de supraveghere a minorilor sanc(ionafi cu mrsuri educative
neprivative de libertate .................. ....................1375.1' coordonarea procesului de supraveghere in cazul stagiului de formare
civic5............ .......1405.2. Coordonarea procesului de ,,supraveghere,, ca m[surd educativd...... ........1415.3. coordonarea procesului de supravegher e in caatl consemndrii la sf6rsit desdptdmdn5..... .......1435.4. coordonarea procesului de supraveghere ?t cazur asistirii 2i1nice.............144
CAPITOLUL VASISTAREA PSIHOSOCIAT,A iN PROBATIUNE $I COLABORAREACU MEDIUL PRIVATIV DE LIBERTATE 173l- Nofiuni introductive privitoare la asistarea psihosociald penal[ ;i asistenfapost-penalS ................1732-Elapele asistlrii desft;urate la nivelul serviciului de probafiune ........................174
2.1. Managementul de cazinprobaliune................ ..................... 1752.2. Eyaluarea ini[ial6 a persoanelor inculpate ......177
2.2.2.Evaharea inculpa{ilormajori......... .......... lg02.3. Estimarea si managementul riscului criminogen in proba{iune.................. lg4
2.3'1. Estimarea nevoilor cu potenlial criminogen ;i a riscului criminogen..... lg4
Maria Sandu
2.3.2.Planiftcarea gi monitorizmea intervenflei psihosociale in proba!iune........ 185
2.3.2.1. Evaluarea minorilor afla{i in executarea unei mlsuri educativeneprivative de libertate.... ...............186
2.3 .2.2. Evaluarea minorilor afla{i in executarea unei mdsuri educativeprivative de libertate.... ...................187
2.3.2.3. Evaluarea persoanelor majore aflate in supravegherea
serviciului de probaliune ................ 188
2.4. Relevanla estimdrii conduitei victimiare in cadrul evaludrii psihosociale
realizatdpentruagresor .............. 190
2.5. Colaborarea cu institu{iile din comunitate in realizarcamanagemenfuluide cazinprobafiune..... ...........---.197
3. Specificul asistenlei psihosociale realizatd in mediul privativ de libertate.........2023.1. Planificarea qi managementul executdrii pedepsei cu inchisoarea.............-2033.2. Pregdttreapentru liberare, supravegherea postJiberatorie ;i asistenia
post-penald .......-...204
Capitolul VIASISTENTA POST-PENALA $I REDUCEREA RISCULUI DERECIDIVA DUPA INCHISOARE 207
l. Abordarea criminologici in desistarea inflac{ionald ....................2072. Supravegherea post-liberatorie qi asistenla post-penald. ...............2093. Modele de intervenlie psihosocialS in asistenla post-penald........ .......................214
3.1. Acliunea social6 in re(ea gi colaborarea inter-institulionald.......................2143.2. Programul ,,Reducerea riscului de recidivi dupd inchisoare" ....................216
Referin{e bibliografice 221
ANEXE 235
Anexa IInfractor - victimS: calitSli procesuale in cadrul raporturilor juridice procesual
penale ........... .............237Anexa 2Tabloul psihosocial al cauzalitdlii delincvenfei. Estimarea riscului de recidivd
qi desistarea infraclionalS ................238Anexa 3Evaluare risc / nevoi. Managementul riscului in activitatea de probaliune.............239
Anexa 4Evaluare risc / nevoi. Managementul riscului in cadrul procesului de
supraveghere gi asistare...... .............240Anexa 5
Sistemul de probaliune - beneficiari, tipuri de activitefi, obiective....... ..............241Anexa 6
Referat de evaluare ini{ial6 pentru inculpatul minor............ ..........147Anexa 7
Raport de evaluare ini1ia15 pentru inculpatul major............ ...........149Anexa 8
Plan de supraveghere ......................... l5lAnexa 9
Plan de formare civicd............ ........... 156
Reaclia sociald impotriva criminalitdlii
Anexa 10Planul programului zilnic........ ........... l5g
Anexa 11
Planul consemndrii la sffirqit de sdptdm6n6 .............. 160Anexa 12
Planul asistdrii zilnice........ ................162Anexa 13
Referat de evaluare pentru minorii aflali in executarea unei misuri educative.... 164Anexa 14
Raport de evaluare pentru persoanele majore aflate in supraveghere. .................166Anexa 15
Raport privind finalizarea supravegherii .................. 16gAnexa 16
Asistarea psihosociald penalS gi asistenla post-penalr din cadrul sistemului deproba!iune..... .............242
Anexa 17
Asistarea psihosocialI in probaliune. ......................243Anexa 18
Parteneriatul intre probaliune gi birourile de mediere qi solutionare aconflictelor ........244
Capitolul I
CERCETAREA CRIMINOLOGICA INTRE PRACTICA $I
POLITICA ANTICRIMINALA
1. Domeniul cercetlrii criminologice
incd din cele mai vechi timpuri oamenii au fost preocupa{i de observarea qi
studierea ,,genezet qi a esenfei fenomenului criminal" contur0ndu-se ceea ce
literatura de specialitate numegte curente de gdndire criminologicdt care au
generat tot at6tea solufii qi concluzii. Vechimea in timp a Stiinlei criminologice,
comparabild cu a celorlalte qtiinfe sociale2 se intinde in timp incepdnd cu regulile
Hammurabi ale Babilonului - Codul lui Hammurapi sau Codex Hammurapi (scris
probabil in jurul anului 1760 i. Hristos), - continudnd cu gdndirea criminologicd
din Egipt, Grecia anticd",Evul mediu, Evul modern qi Epoca modern[3.
Termenul de ,,criminologie" a fost folosit pentru prima dat[ de antropologul
hancez Paul Topinard (1879). Grosso modo, criminologia ar desemna,,qtiinla despre
crim5", abordare care ar diminua interesul pentru criminal, victim[ sau reacfia
socialS asupra fenomenului criminal. Astfel incdt, preocuparea major[, in lunga
Termenul de ,,criminologie" era folosit ca un termen generic pentru toate ,,qtiinlele criminale";
:rimen 0at.) - crimd (faptd penal6, infracfiune); logos (gr.) - cuvdnt, idee, teorie, gtiinfd.- {parilia sociologiei ca gtiin!5 este legatd de numele sociologului francez Auguste Comte (1798-1857) care a intemeiat ,pozitivismul sociologic".' Pentru detalii privitoare la g6ndirea criminologicd in antichitate gi in Evul mediu, a se vedea
Horea Oprean, Paul Popovici qi Lucia Oprean. 2000. Criminologie. Arad: Editura Servo-Sat,
:p.34-52; de asemenea, pentru o trecere in revisti a principalelor curente criminologice p6nd in[poca modernd, a se vedea Amza Tudor. 2002. Tratat de criminologie. Tratat de teorie qi politicd:.iminologicd, Bucureqti: Lumina Lex, pp. 18-32; Robert M. Bohm, Keith N. Haley.2002. Justiliapenald. O viziune asupra sistemului american, Bucuregti: Editura Expert, pp. 95-97 . In anul 1934
se infiin{eazd Societatea Internalional6 de Criminologie iar, in anul 1990, Societatea Romdni de
Criminologie qi Criminalistic5.
l3
Reaclia sociald impotriva criminqlitdtii
perioadd de constituire a criminologiei ca qtiin{E a fost repre zentatA de delimitareaobiectului de studiu qi implicit, de definirea domeniului qtiinlifica, proces in cadrulcdruia criminologia a fost uneori perceputI ca ,,qtiin
Maria Sandu
o stiinla despre fenomenul criminalitdlr, (J. M. van Bemmelem 1942; Jean
Pinatella 1987; Narcis Giurgiu 1992);
o stiinla asupra criminalitdlii ca fenomen social (Edwin H. Sutherland,
Donald Ray Cresseyl5);
o stiinla despre victimd sau victimologia (Tudor Amza, Alecu Ioan
Iacobu!6 2000 I 2002).
in ceea ce priveqte nofiunea de ,,crim6", literatura de specialitate consem-
neazd,trei accepliuni ale acesteia, dup6 cum urmeaz[:
a. in sens comun, nofiunea de crimd se referd fie la infracliuni intenlionate
impotriva persoanei, fie la infracfiuni cu alt obiect juridic principal dar care au ca
rezultat moartea unei persoane, fte la alte fopte penale grave.
b. Sensul penal al noliunii de crimd se referd la o infracliune grav[ care
atrage pedepse diferite qi proceduri speciale in raport cu celelalte infracliuni, sens
ahibuit qi de legislafia penal5 rominl de la 1865, respectiv 193616.
in dreptul penal romdn actual se menfine conceplia unitard cu privire lainfracfiune, criticatd uneori, in literatura de specialitate, contravenliilelT iegind din
sfera de reglementare a dreptului penal.
Aceastil ,,lacun6" legislativd a fost corectatl prin modificarea Codului penal
romdn in vara anului 2004, modificare rimasd in stare de proiect, dupd nenumlrate
prorogdri de termenl8. Conform proiectului de Cod penal romdn (2004), fapteleprevdzute de legea penald ca infracliuni se impart, dupi gravitatea lor, in crime qi
delicte (art. 3 din proiectul de Cod penal (2004).
impdr,tirea bipartitd a infracliunilor in crime qi delicte, modificd infelesul
nofiunii de ,,delict", care nu se refer[ la ,,violarea unei anumite legi" in
ra Jean Pinatel. 1987. Le phdnomine criminel. Paris: MA Editions.
tt Edwin H. Sutherland and Donald R. Cressey. 1974. Criminologt, 9th edition, Philadelphia /New York / Toronto: J.B. Lippincott Company.
'u Codul penol romdn de la 1865 Si Codul penal Carol al IIJea de la 1936 sunt legi organiceincare se regdseqte imp64irea tripartitd a infracliunilor in crime, delicte qi contravenln, imp64irecare se men{ine qi astdzi in Fran{a, Belgia, Luxemburg, San-Marino, Grecia.t7 Ordonanya nr. 2 din 2001 privind regimul juridic al contravenliilor, cl modificdrile gi
completdrile ulterioare.
" O.U.G. nr. 50 din 2006 pentru prorogarea termenului prevdzutla art. 512 drn Legea nr. 301 din2004 - Codul penal Si la art. 97 alin. ( I ) dir Legea nr. 294 din 2004 privind executarea pedepselor
Si a mdsurilor dispuse de organele judiciare tn cursul procesului penal (publicatd in M.Of. nr. 566
din 30 iunie 2006).
mal
t5
Reaclia sociald impotriva criminalitdyii
general, ci in mod particular la incdlcarea legii penale, rlmdndnd ca diferenfiereaintre ,,crime" qi ,,delicte" sd se realizeze in funcfie de gravitatea faptei penale -valoarea pagubei, valoarea obiectului lezat qi modul de comitere a faptei - qi desanctiunea aplicatd - penald sau corec{ional[le.
,,Crima, in sens penal, reprezintd, o infracliune gravd care atrage pedepse diferiteqi proceduri speciale in raport cu celelalte infracfiuni,,.
,J)elictul reprezintdfapta antisociald, comisd in societate, ce constd in acliuneasau inacliunea unei anumite persoane, care atenteazd cu discerndmdnt Si vinovdlie laanumite valori gi relafii sociale ce sunt protejate de norme de drept penal".
,,Infracliunea" este definitd in Codul penal romdn, actualizat 201620, prinprisma trdsdturilor esenliale care trebuie intrunite concomitent, ca fiind ,,faptaprevdzutd' de legea penal6, sdvdrqitd cu vinovdfie, nejustificatd qi imputabil6 persoaneicare a sdv6rqit-o"; totodat5, ,,infiac{iunea este singurul temei al rSspunderii penale,,(art. 15 alin. (l) qi (2) din Codul penal romdn, actualizat.
Rezulti c6, o faptd, constituie infracliune - crimd sau delict - numai dac[intruneqte cele patru trdsdturi esenliale - prevederea ?n legea penal6, vinovifia,nejustificabilitatea qi imputabilitatea - care in fapt, reprezintil criterii de diferenlierede alte forme de ilicit juridic (civil, administrativ, disciplinar, contravenlional etc.).
Infraclionalitatea, in sens generic ai ca fenomen socio-uman, desemneaz[ansamblul faptelor penale comise intr-un spatiu qi inh-o perioadi de timp determinate.
c. ln sens criminologic, crima este un fenomen socio-juridicobservabild qi repetabil5), un fapt uman qi sociar, care transcendecrim6 in sens penal, ?n corelalie cu principiur tegalitd{ii incrimindrii.
(o realitate
nofiunii de
le Dan Banciu - 1999. Control social qi sancliuni sociale. Bucuregti: Editura Victor, pp. 112-114.'o Legea nr. 286 din 2009 privind Codul penal,cu modificdrile gi completirile ulterioare, publicatEin Monitorul of,rcial nr. 510 din 24 iulie 2}og,invigoare de la I februarie2014.
t6
Maria Sandu
De aceea, noliunea de crimd, in sens criminologic, este mult mai cuprinzd-
toare referindu-se atAt la faptele penale incriminate (infracliuni), cdt qi la faptelecu justificatd aparenld penald, frrd elementul constitutiv al infracfiunii, cum ar fide pild[, devian{a care genereazil (favorrzeazd gi determind) delincvenla; de
exemplu, conform Legii nr. 286 din 2009 privind Codul penal, cu modificdrile qi
completSrile ulterioare, faptele cu aspect predelincvenlional care prezintd pericol
social mai redus, faptele comune, tentativa (art. 32-34), participalia (att. 46-52),
situaliile care inl[tur[ caracterul penal al faptei - cauzelejustificative (art.l8-22)
si cauzele de neimputabilitate (art.23-31).
Din perspectiva ardtatd, criminalul este o persoand care comite o crimd in
toate sensurile anterior ardtate: faptd penald qi faptd cu justificatd aparenld penald.
in vederea evitarii etichetdrii, teoriile abolilioniste propun inlocuirea gi utilizarea
sintagmei persoand care a sdvdr;it o crimd, aspect confirmat de meniinerea terme-
nului delincvenld juvenild, cu referire la minorii care comit acte criminale, in sens
criminologic. Totuqi, avdnd in vedere creqterea periculozit5lii frptuitorilor minori,
precum qi a gravitdlii faptelor slvdrqite cu violen![ mai ales, de c[tre aceEtia, unii
autori de specialitate propun sintagma ,,criminalitatea in rdndul minorilor"2l, cu
referire la criminalitatea juvenild, respectiv infraclionalitatea juvenild.
Delincvenla juvenild cuprinde acele conduite qi acte antisociale, care exced
violirii legii penale, qi care sunt sdv6rqite de persoane care n-au atins incd vdrsta
majoratului (18 ani in Rom6nia) (Banciu 1999).
Criminalitatea cafenomen socio-uman, inclusd in domeniul de cercetare al
criminologiei, desemneazd ansamblul faptelor penale sau at justificatd aparenld
penald s[vArqite intr-un spa]iu qi intr-o perioadd de timp determinate . Ca fenomen
iuridic, criminalitateareprezintd ansamblul comportamentelor umane considerate
infracliuni - incriminate qi sancfionate - in cadrul unui sistem de drept penal.
Literatura de specialitate opereazd diferite clasificlri ale criminalit[tii, fie infunclie de criterii obiective - unitali de spaliu qi timp - fie in funclie de criterii
subiective cu referire la gradul de cunoaqtere a faptelor penale de cStre organele de
justilie penal6. Astfel se poate distinge intre urm[toarele tipuri de uiminalitatS2:
t' Igor Dolea; Victor Zaharia; Valentina Prilcan gi Mariana Buciuceanu-Vrabie, ,,Fenomenuldelicvenlei juvenile in Republica Moldova". Institutul de Reforme Penale din Republica Moldova,1014 (http://irp.md/news/519), accesat in data de l0 decembrie2016.-- Alecu Ioan Iacobu{d . 2002. Op. cit., pp. 16-17 .
17
