Bucovina Forestieri XI, 1. Recenzii §i Revista revistelor

Recenzii

SZARO, R.C., BYTNEROWICZ, A., OSZLANYI, J. (eds.): Effects of Air Po­llution on Forest Health and Biodiversity in Forests of the Carpathian Mountains (Efectele poluarii atmosferice asupra sana­tatii padurilor ~i biodiversitatii In padurile din Muntii Carpati). lOS Press, Ohmsha, NATO Science Series, 2002/312 pagini, 116 figuri, 80 tabele, Format 17 x 25 em cartonat, ISBN 1-58603-258-5 (lOS Press), ISBN 4-274-90520-9 C3045 (Ohmsha)

Effects of Air Pollution on Forest Health and

Biodiversity in Forests of the Carpathian Mountains

t::l!l'!<':!t11 ;.,.~,~'!C.S;r_.;:•<:!"

h.r<{ll:{•j ~~~~*·<::>"

..;~:-., .. o •• l'4r"'

lOS p ~ '·'

In perioada 22-26 mai 2002 s-a desra­~urat Ia Stara Lesna, Slovacia, In conditiile unei excelente organizari, simpozionul "Efectele poluarii atmosferice asupra sana­tatii padurilor ~i a biodiversitatii In padurile din muntii Carpati". Acest simpozion a avut

86

scopul de a valorifica primele rezultate obtinute In cadrul programului de cercetare omonim, desra~urat timp de trei ani lntr-o retea de cercetare amplasata pe lntreg lantul Carpatic. Au participat speciali~ti din Aus­tria, Canada, Cehia, Finlanda, Polonia, Romania, Slovacia, Ucraina ~i Statele Uni­te. Cartea ce se va analiza prezinta rezul­tatele cercetarilor care au fost dezbatute In cadrul simpozionului de Ia Stara Lesna.

Lucrarile sunt prezentate In ~ase parti: I. Rolul cercetarilor integrate In lntele­

gerea impactului poluarii atmosferice asu­pra padurilor

2. Nivelele de poluare ~i efectele asupra pad uri lor

3. Protectia naturii ~i a sanatatii padurii In regiunea carpatica

4. Nivelele de poluare ~i efectele asupra padurilor din muntii Carpati

4.1. Nivelele de poluare 4.2. Reaqia plantelor Ia poluare 4.3. Stresori ai padurii

5. Nivelele de poluare ~i efectele polu­arii din alte zone europene

6. Direqii de dezvoltare a cercetarilor din muntii Carpati

Echipa romaneasca de cercetare a avut contributii substantiale In problematica abordata in seqiunile trei ~i patru, intrucat cercetarile au fost efectuate In ~ase puncte amplasate In Carpatii Romaniei: Obcina Mare, Rarau, Magura Odobe~ti, Fundata, Retezat, Stana de Vale.

Unul din obiectivele cercetarilor a fost monitorizarea poluarii cu ozon ~i efectele acestei poluari, Ia nivel troposferic, asupra

Recenzii

dezvoltarii vegetatiei, 'in scopul de a se ex­plica o serie de rezultate obtinute 'in cadrul monitoringului starii de sanatate a padurilor. In acest domeniu s-a efectuat un transfer de cuno~tinte din experienta americana catre echipele de cercetare din regiunea carpatina, 'in domeniul monitorizarii starii de poluare cu ajutorul filtrelor pasive ~i al analizarii acestora. In lumina cercetarilor, ozonul tro­posferic poate afecta major sanatatea plan­telor: 'in timp ce doze reduse manifestate pe perioade lungi de timp afecteaza procesele metabolice, dozele ridicate chiar pe perioa­de scwte conduc Ia vatamari vizibile.

Monitorizarea concentratiei de ozon a pus In evidenta diferente foarte mari pe 'intreg lantul carpatic Ia nivelul mediilor pe trei luni. Astfel, 'intre valoarea maxima de 113,7 f.lg/m) de Ia Novovenska Huta (Siova­cia) ~i valoarea minima de 43,3 f.lg/m' -Retezat (Romania), pe teritoriul Carpatilor Romane~ti situatia se prezinta astfel: Stana de Vale - 94,3 f,lglm', Obcina Mare - 90 f,lglm', Fundata - 90 f,lg/m\ Magura Odobe~ti- 88,7 f.lg/m', Rarau- 65 f,lglm' ~i

Retezat - 43,3 f.lg/m'. Se comunica date deosebit de interesante pentru poluantii pe baza de oxizi de azot ~i de sulf.

Lucrari bine documentate fac legatura lntre nivelul poluarii ~i starea de sanatate a padurilor, riscul modificarilor genetice, cre~teri, riscul Ia atacul unor factori biotici daunatori. De asemenea, sunt analizate ris­curile asupra modificarii 'insu~irilor solu­ri lor forestiere.

Ultima parte traseaza viitorul cerceHiri­lor In aceste zone, care vizeaza studiul bio­diversitatii In muntii Carpati, lmbunatatirea retelelor de cercetare ~i evaluare pe termen lung a efectelor poluarii In masivele Europei Centrale. in Romania, aceste cer­cetari continua lntr-o retea complexa din masivul Retezat, Ia care lucreaza specia­li~tii americani ~i romani.

At<lt cercetarile In sine, cat ~i rezultatele lnmanunchiate In volumul prezentat sunt deosebit de importante 'intrucat vin sa com­pleteze cuno~tintele referitoare Ia starea de sanatate a padurilor precum ~i Ia riscurile poluarii, pe de-o parte ~i Ia riscurile po­tentiale, distribuite spatial 'in Carpati, de cea!alta parte. Pentru speciali~tii romani, lu­crarea este importanta pentru experienta capatata ~i pentru lncrederea de a Iuera 'in proiectele internationale.

ULRICH, E., CODDEVILLE, P., LANI­ER, M., 2002: Retombees atmos­pheriques humides en France entre 1993 et 1998 (Depunerile atmosferice umede In Franta lntre 1993 ~i 1998), ADEME Edi­tions, Paris, ISBN 2-86817-582-1: 123p., 12 tab., 14 fig., 4 anexe, 59 ref. bibl.

in contextul preocuparilor actuale pri­vind poluarea atmosferica ~i influenta ei asupra ecosistemelor terestre, lucrarea de fata are ca obiectiv principal prezentarea ~i

87

Bucovina Forestierii XI, 1

analiza evolutiei calitatii ~i cantitatii preci­pitatiilor anuale lnregistrate In Franta In pe­rioada 1993-1998. Masuratorile au fost rea­lizate In cadrul a doua programe franceze diferite: MERA ~i CATAENAT. In cadrul Programului MERA, sunt masurate depune­rile umede "stricto senso" In 10 statiuni ru­rale. Masuratorile privind depunerile totale din cadrul Programului CATAENAT se rea­lizeaza In 27 de statiuni de tip forestier, iar masuratorile privind depunerile umede "stricto sensa" se desra~oara In opt din cele 27 de statiuni. Cele doua programe funqi­oneaza dupa un protocol comun strict de e~antionare ~i asigurare a calitatii rezulta­telor, care este sugestiv prezentat In foto­grafii pentru fiecare program In parte.

pH-ul mediu, pentru cei cinci ani de ob­servatii a fost de 5,1, media anuala osciHind lntre 4,6 ~i 6, 1. In raport cu pH-ul masurat In apa atlata In echilibru cu COz din aer, In

absenta poluarii (pH = 5,5-5,6), ploile sunt deci In general acide, peste 50 % avand un pH inferior celui de fond. Doar In 12 % din statiuni s-a constatat o cre~tere a pH-ului In perioada 1993-1998. In celelalte statiuni, valorile pH-ului au fost prea variabile pentru a se putea stabili o tendinta. Depunerile de pro toni au fost cuprinse lntre I 02 ~i 114 g/ha/an (In depunerile umede stricto sensa) ~i lntre 6 ~i 611 g/ha/an (In depunerile tota­le). Depunerile de protoni sunt mai ridicate In estul ~i nordul Frantei. Nu s-a constatat nici o tendinta de scadere sau cre~tere a depunerilor de protoni In ultimii ani In care s-a realizat acest studiu.

In privinta ionilor sulfat, rezultati In principal din activitatea industriala, concen­tratia medie plurianuala a fost de 0,4 7 mg S-SO.' /1 (stricto senso) ~i respectiv 0,59 mg

S-SOi/1 (total). Depunerile anuale de sulf s­

au situat lntre 2 ~i 24 kg/ha, cu o medie plurianuala de 5 kg/ha/an (stricto senso) ~i 6,7 kg/ha!an (total). Valorile cele mai ridi-

88

Recenzii ~i Revista revistelor

cate s-au lnregistrat In suprafetele experi­mentale localizate sub vant raportat Ia rna­rile complexe industriale, chiar foarte lnde­partate ~i In regiunile cu precipitatii anuale ridicate (mai multe precipitatii, chiar de con­centratii reduse, au transportat mai mult suit). S-a constatat o scadere a concentrati­ilor (In 36% din suprafete) ~i a depunerilor (In 19 % din suprafete) de sulf, care se poate considera ca rezultat al reducerii emisiilor din ultimii 20 de ani.

Pentru anionul nitrat, care are ca princi­pala sursa de emisie circulatia automobile­lor, concentratia medie plurianuala a fost de 0,27 mg N-NO)l (stricto senso) ~i, respec­

tiv, 0,3 mg N-N0,/1 (total). Depunerile

anuale de azot au fost cuprinse lntre 1 ~i II kg/ha, cu o medie plurianuala de 2,8 kg/ha/an (stricto senso) ~i 3,5 kg/ha/an (total). Depunerile sunt In general mai intense In patrimea nord-estica a Frantei, ceea ce se explica In mare parte prin densi­tatea ridicata a populatiei care participa Ia traficul rutier ~i In parte prin contributiile transfrontiera provenind din Belgia ~i

Germania. In privinta concentratiilor medii ponderate anuale, nu se poate evidentia o tendinta, In schimb s-a constatat o scadere a depuneri lor de azot, In 19 % din suprafetele luate In studiu.

Ionul amoniu provine In principal din activitatile agricole. Concentratia medie plurianuala a fost de 0,4 7 mg N-NH, /I (stric­

to senso) ~i 0,45 mg N-NH, /I (total). Depu­

nerile anuale In azot au fost cuprinse lntre 1 ~i 14 kg/ha/an, cu o medie plurianuala de 4,9 kg/ha/an (stricto senso) ~i de 5 kg/ha!an (total). In cazul concentratiilor stricto senso, nu se lnregistreaza variabilitate spatiala. In schimb, concentratiile totale sunt mai importante In regiunile cu agricultura inten­siva: In nord, In Ardeni, In Bretania, Lorena ~i In Masivul Central Francez. S-a observat o tendinta de diminuare a concentratiilor In

Recenzii

azot amoniacal In 39 % din suprafete ~i a depunerilor In 27 % din suprafetele In care s-au racut masuratori ale precipitatiilor, pen­tru celelalte suprafete lnregistrandu-se o mare variabilitate inter-anua!a.

Sodiul ~i clorurile sunt indicatori ai in­fluentei marine, concentratiile ~i depunerile lor fiind deci mai ridicate in apropierea marii. Valorile medii plurianuale ale concen­tratiilor in sodiu ~i cloruri au fost de 0,85 mg Na/1 ~i I ,57 mg Cl/1 (stricto senso) ~i, res­pectiv, de 1,17 mg Na/1 ~i 2,03 mg Cl/1 (total). Depunerile anuale au fost cuprinse intre I ~i 65 kg Na/ha ~i intre I ~i 114 kg Cl/ha. Calciul, magneziul ~i potasiul sunt in principal de origine terestra, concentratiile medii anuale variind intre 0,08 mg/1 ~i 0,54 mg/1. Cele mai reduse concentratii medii anuale corespund potasiului, iar cele mai ri­dicate, calciului. Pentru magneziu s-au inre­gistrat valori intermediare. Depunerile anu­ale sunt cuprinse intre 0,05 ~i 1 1,9 kg/ha/an (stricto senso) ~i respectiv 0,1 ~i 27,1 kg/ha/an (total), cu ·specificatiile valabile ~i in cazul concentratiilor. Nu se constata ten­dinte de evolutie nici in cazul concentrati­ilor, nici a! depunerilor acestor metale. Valorile depunerilor atmosferice obtinute in Franta sunt in general comparabile cu cele din celelalte state europene, dar pentru ca ca densitatea retelelor este foarte diferita de Ia un stat Ia altul, calitatea acestei comparabi­litati este mult diminuata.

Comparatia cu rezultatele obtinute cu modelul EMEP a pus in evidenta subesti­marea depunerilor umede (stricto senso) reale pentru sulfat ~i nitrat ~i valori mai rea­liste pentru ionul amoniu. In schimb, zonele cu depuneri foarte reduse sau foarte ridicate pun probleme modelului EMEP Ia nivelul Frantei.

Carmen Iacoban

LEAHU, 1., 2001. Amenajarea padurilor. Metode de organizare sistemica, mode­lare, fiabilitate, optimizare ~i reglare structural functionala a ecosistemelor fo­restiere. Editura Didactica ~i Pedagogica R.A. Bucure~ti, 616 pagini, 116 figuri, 66 tabele, format 17 x 24 em, ISBN 973-30-2173-3.

Subtitlul lucrarii pune in garda pe eel care o consulta asupra complexitatii abor­darii subiectului. Plecandu-se de Ia prezen­tarea "clasica" a problemelor amenajarii padurilor, autorul are grija ca Ia fiecare parte sa intervina cu cele mai noi realizari in domeniu.

Prima parte este destinata a clarifica no­tiunile de baza cu care opereaza amenaja­mentul. Sa subliniem ca activitatea de ame­najare trebuie sa indeplineasca functia de organizator al padurii, ocupandu-se de ela­borarea conceptiei de organizare, de planifi­care strategica ~i tactica ~i de controlul indepliniri i obiectivelor fixate.

Plecand de Ia aceste obiective, autorul ajunge relativ u~or Ia definirea amenaja­mentului ca sistem cibernetic. Principiilor de baza, cu care amenajamentul a operat de

89

Bucovina Forestiera XI, 1

veacuri, li se adauga altele, de sorginte eco­logica (principiul fiabilitatii ~i stabilitatii, principiul realizarii, conservarii ~i amelio­rarii biodiversitatii optime a padurii) sau manageriala (principiul interaqiunii ~i in­terdisciplinaritatii, principiul integrarii, principiul autoreglarii).

Partea a doua, cu un continut mai con­cret, legat de activitatea practica, se refera Ia organizarea teritoriala a padurilor. Prezinta interes ideea ca o padure amenajata func­tioneaza ca o "lntreprindere ecologica". Componentele acesteia sunt arboretele, care prezinta o specializare structural-funqio­nala, care permite funqionarea lntregului. Sunt enumerate principiile ~i normele de constituire a unitatilor teritoriale care repre­zinta obiectul activitatilor din silvicultura.

Un spatiu important In economia lucrarii este ocupat de pm1ea referitoare Ia criteriile de baza In organizarea, modelarea, fiabili­tatea, optimizarea, conducerea ~i reglarea structural-funqionala a arboretelor. Este definita notiunea de arboret, se analizeaza principalii factori ce determina functionarea ~i stabilitatea arboretelor, inclusiv agentii perturbatori ~i se lntreprinde o dezvoltare ampla a notiunii de exploatabilitate. ~i a metodelor de determinare a acesteia.

In partea a patra, referitoare Ia organi­zarea, modelarea, optimizarea ~i conducerea structural-funqionala a unei unitati de gos­podarire ca ansamblu unitar de arborete, sunt tratate mai multe aspecte, plecandu-se de Ia ideea ca structura unei paduri repre­zinta "aspectul determinat de marimea, for­ma ~i a~ezarea In spatiu a arboretelor com­ponente". Astfel a fost abordata asigurarea stabilitatii arboretelor, acordandu-se o aten­tie deosebita asigurarii protectiei prin aco­penre.

In acela~i context este tratat fondul de produqie normal, metodele de determinare a acestuia, modelarea, precum ~i o serie de

90

Recenzii !ji Revista revistelor

indicatori de baza: ciclul ~i posibilitatea. Este definita drept stare normala, "starea de maxima eficacitate a fondului de produqie definita de amenajament". Aceasta, binein­teles daca In aceasta definitie amenajamen­tul ia In considerare nu numai eficacitatea productiva, ci ~i cea protectiva ~i ecologica, precum ~i optimizarea stabilitatii arbore­telor. Absolut originale sunt consideratiile privind raportul dintre structura ~i gradul de organizare al fondului de productie In co­drul regulat. Desigur, autorul ia In discutie gradul de organizare a fondului de produc­tie ca rezultanta a actiunii celor doua laturi: autoorganizarea ca proces ecologic ~i aqiu­nea factorul ui urn an care poate sa se exer­cite In doua sensuri: organizare ~i dezorga­nizare. Tot In acest cadru sunt tratate cuprin­zator caracteristicile fondului de productie normal in codru gradinarit.

Multitudinea metodelor de amenajare reprezinta, aHit sub aspect istoric, cat ~i al posibilitatilor de utilizare, este abordata in partea a cincea a lucrarii.

0 alta parte, cu rezonanta practica deosebita, este "elaborarea proiectului de amenajare''. Se pleaca de Ia descrierea par­celara, definindu-se apoi starea normala a pad uri i, pentru ca dupa aceasta sa se abor­deze planiticarea recoltelor In diferite situ­atii, a lucrarilor de cultura, precum ~i elabo­rarea planurilor complementare. Par­curgand aceste capitole, specialistul sau viitorul specialist are posibilitatea de a se familiariza cu "tehnologia" planificarii amenajistice, care fundamenteaza deciziile de gestionare a padurii pe o perioada de 10 ani.

La fel de impot1ante pentru activitatea practica sunt ~i "aplicarea, controlul ~i revi­zuirea proiectelor de amenajare", tratate pe larg In cuprinsul capitolelor urmatoarei parti.

Datorita rolului crescand al padurii in

Recenzii

satisfacerea unor interese de ordin social ~i

In viziunea multifunqionalitatii, In partea a opta a lucrarii este tratata, In extensie, ame­najarea padurilor de interes social. Este interesanta partea din lucrare In care l~i ga­sesc Iocul o serie de refleqii cu caracter eseistic, privitoare Ia relatia dintre frumos ~i padure, Ia necesitatea explorarii ~i exploa­tarii unui potential unic - peisajul forestier, cu laturile sale estetice ~i sanitar-recreative.

Aspectele cu care se lncheie tratatul se refera Ia organizarea ~i desta~urarea Iucrari­lor de amenajare In Romania, prin care sunt lntati~ate pas cu pas etapele organizatorice ale amenajarii padurilor, aceasta parte fiind menita, de asemenea, a lntati~a cititorului cateva aspecte concrete din etapele amena­jarii padurilor.

Parcurgand aceasta carte, specialistului i se inoculeaza ideea de echilibru: echilibru lntre latura teoretica ~i latura practica, lntre cuno~tintele din vasta bibliografie consul­tata ~i cele originale, echilibru lntre "clasic" ~i modern, lntre latura statica ~i cea dina­mica a amenajamentului. Sub acest din ur­ma aspect poate nu ar fi fost Iipsit de interes un capitol privind tendintele de dezvoltare a amenajamentului romanesc pe termen me­diu ~i lung.

Acest curs de amenajament este complet lnnoit ~i lmbunatatit, prin contributii care reprezinta rodul gandirii profunde ~i origi­nale a autorului. Totu~i, acesta nu uita sa su­blinieze de cate ori are ocazia, recursul Ia "mesaj ul ~tiintific a! tridimensionalitatii gandirii profesorului Nicolae Rucareanu", care i-a fost magistru. Un exemplu frumos ~i, totodata, rar In zilele noastre. Poate ar trebui sa gandim mai mult (~i mai ales sa facem mai mult) Ia relatia magistru-ucenic, Ia valorificarea cuno~tintelor ce ne-au fost transmise de catre unii din ilu~trii no~tri

dascali, adevarati creatori de ~coala. Prin modul de abordare ~i prezentare a

problematicii amenajarii padurilor, cartea analizata reprezinta un instrument de prima importanta, pus de catre autor Ia lndemana studentilor ~i speciali~tilor din silvicultura romaneasca.

Radu Cenu~a

MILESCU 1., 2002, Economie forestiera. Grupul editorial Crai nou - Mu~atinii -Bucovina viitoare Suceava, 292 p., 51 fig., 19 tab., 238 ref. bibl.

Evolutia gandirii economice tine seama de existenta ~i importanta padurilor ca sursa producatoare de bunuri ~i servicii sociale. Evaluarea economica a serviciilor oferite de catre padure contribuie incontestabil Ia tre­cerea de Ia gospodarirea silvica orientata pe produqia de lemn, Ia cea bazata pe utilitatea complexa a ecosistemului forestier.

Spre deosebire de lucrarea publicata sub acela~i titlu In 1982 alaturi de dr. ing. Alexe Alexe, cartea analizata ofera, deopotriva

91

Bucovina Forestieri XI, 1

studentilor ~i silvicultorilor, cuno~tintele

necesare de economie politica, de evaluare a particularitatilor bioproductive ~i de comer­cializare a produselor pe baza de lemn ~i de con~tientizare a tehnicilor moderne de mar­keting ~i management In sectorul forestier. Lucrarea este structurata In doua parti, cu scopul de a prezenta, pe de o parte, elemen­tele teoretice ale economiei politice contem­porane ~i de a particulariza, pe de alta parte, semnificatia economica a valorii padurilor ~i a produselor sale.

Primele doua capitole prezinta o evolutie a gandirii economice Ia nivel national ~i

mondial, relevandu-se caracteristicile ~i

diferentele dintre economia naturala ~i

economia de schimb. Autorul insista asupra pazticularitatilor privind cererea ~i oferta produselor de lemn care limiteaza gener­alizarea ~i pentru piata lemnului a unor legitati ~i modele de funqionare a majoritatii pietelor.

Sunt analizate apoi In capitole separate (capitolele III-IX) aspecte legate de factorii de productie, marfa ~i banii In economia de piata, modalitatile de formare a veniturilor, cadrul actual de dezvoltare economica ~i

conceptul de integrare economica interna­tionala.

Un capitol separat (capitolullV) trateaza mecanismele de formare a preturilor, cu referire speciala Ia pretul lemnului pe pi­cior. Se releva ca, fata de piata internatio­nala, piata produselor lemnoase din Roma­nia prezinta unele particularitati care o fac sa fie mai putin deschisa ~i deci mai putin sensibila Ia evolutia preturilor pe plan mon­dial ~i european.

In cea de a doua parte (capitolele X -Xlll) este prezentat rolul economiei foresti­ere In contextul actual, prin caracterizarea resurselor forestiere ~i a tendintelor contem­porane de utilizare a lemnului ~i padurilor, autorul subliniind importanta interrelatiilor

92

Recenzii ~i Revista revistelor

economie-ecologie ~i a gospodaririi dura­bile a padurilor ca obiectiv principal a! sil­viculturii actuate. In ultimul capitol autorul vine In ajutorul silvicultorilor practicieni prin prezentarea tehnicilor actuate de mar­keting ~i a sistemelor de management atat In sfera resurselor forestiere cat ~i In sfera resurselor umane.

Cartea ofera informatii pertinente, bazate pe o vasta experienta In domeniul politicii forestiere, fiind un suport pentru organele de specialitate din institutiile guvernamentale sau nonguvernamentale In aplicarea coerenta a masurilor de gospodari­re a padurilor Ia nivel national sau regional.

Liviu Nichiforel

HORODNIC S., 2003. Bazele exploatarii lemnului. Editura Universitatii Suceava, 294 p., 194 fig., 19 tab., 30 ref. bibl.

in etapa realizarii unei noi generatii de padure, exploatarea padurii ~i regenerarea acesteia reprezinta doua laturi ale aceluia~i proces, conditionandu-se reciproc. Eficien-

Recenzii

ta economica a exploatarii depinde de tehni­cile de regenerare, iar instalarea unui nou arboret este influentata de aplicarea unor metode de exploatare cu impact ecologic minim.

in acest context, lucrarea de fata, prin continutul ei sintetic ~i modern, se adresea­za tuturor celor care doresc sa cunoasca notiuni fundamentale din domeniul exploa­tarii lemnului, dar mai ales studentilor de Ia facultatile cu profil silvic ~i personalului de specialitate, care l~i desfa~oara activitatea In si lvicultura.

Lucrarea este ordonata ~i sistematizata In 14 capitole, care redau principiile activi­tatii de exploatare.

in primele cinci capitole se prezinta spe­cificul muncii In exploatarea lemnului ~i

factorii de influenta a procesului de pro­ductie, structura procesului de produqie ~i metodele de exploatare a lemnului.

in capitolele 6-8 sunt detaliate resursele de biomasa lemnoasa destinata exploatarii, cerintele silviculturale privind procesul de exploatare ~i modalitatile de sortare ~i de valorificare superioara a biomasei lemnoase exploatate.

In capitolul noua sunt prezentate, alaturi de bazele teoretice ale taierii lemnului, prin­cipalele mecanisme, utilaje ~i agregate spe­ciale pentru recoltarea lemnului, un accent deosebit punandu-se pe tehnologiile mo­derne de recoltare aplicabile In conditiile specifice padurilor tarii noastre.

Capitolul urmator evidentiaza criteriile de alegere a mijloacelor de colectare ~i in­sista pe reabilitarea instalatiilor cu cablu in cadrul acestui proces.

Urmatoarele patru capitole prezinta pro­cesele tehnologice specifice din depozite ~i platforme primare, transportul materialului lemnos, precum ~i modul de organizare a ~antierelor de exploatare ~i a centrelor de sortare ~i preindustrializare a lemnului.

in contextul actual In care se desfa~oara procesul de exploatare a masei lemnoase, cartea ofera baza de analiza a unor solutii de organizare ~tiintifica a activitatii pentru asigurarea continuitatii, a ritmiciUi!ii livrarii sortimentelor de lemn catre consumatori, a rentabilitatii economice in conditiile mentinerii unui echilibru ecologic normal.

loan Ciornei

BJORKLUND, N., NORDLANDER, G., BYLUND H 2003: Host-plant acceptance on mineral soil and humus by the pine weevil Hylobius abietis (L.) [Acceptarea de catre Hylobius abietis (L.) a plantei-gazda pe sol mineral ~i pe strat de humus]. Agri­cultural and Forest Entomology, 5: 61-65. 4 fig., 21 ref. bibl.

Scarificarea solului inainte de plantare este folosita pe scara larga in tarile nordice pentru a proteja puietii de ra~inoase impotri­va atacului de Hylobius abietis. Cu toate acestea, Inca nu se cunoa~te care este expli­catia faptului ca scoaterea Ia suprafata a solului mineral are acest efect protector. Pentru a da un raspuns Ia aceasta lntrebare, autorii au organizat doua experimente avand ca obiectiv stabilirea modului in care gfm­dacii raspund Ia stimuli vizuali ~i olfactivi emanati din puieti atunci cand se deplaseaza pe sol mineral ~i, respectiv pe suprafata nederanjata a stratului de humus. Rezultatele au aratat ca aproximativ acela~i numar de gandaci s-au apropiat de puieti, indiferent de situarea acestora pe sol miner­al sau pe strat de humus, dar proportia puietilor atacati a fost de doua ori mai mica in randul celor situati pe sol mineral, com­parativ cu cei situa~i pe strat de humus ne­deranjat. Pe baza acestor rezultate, autorii

93

Bucovina Forestiera XI, 1

au ajuns Ia concluzia ca decizia gandacilor de a roade sau nu un anumit puiet este pu­ternic influentata de tipul de sol (mineral sau humus) din jurul acestuia ~i ca luarea deciziei are loc in imediata vecinatate a pui­etului. Prezenta solului mineral in jurul pu­ietului reduce in mod considerabil probabi­litatea ca acesta sa fie atacat de gandacii care ajung In apropiere.

Cercetarile prezentate confirma efectul pozitiv al scarificarii solului asupra redu­cerii riscului de atac de Hylobius abietis ~i

arata ca - in cadrul combaterii integrate a daunatorului - ar trebui sa se acorde o aten­tie sporita masurilor de acest gen.

PETERSSON, M., ORLANDER, G., 2003: Effectiveness of combinations of shelterhood, scarification, and feeding barriers to reduce pine weevil damage [Eficienta combinatiilor dintre adapostul masivului, scarificarea solului ~i barierele impotriva hranirii in ce prive~te reducerea vatamarilor de Hylobius abietis]. Can. J.For. Res. 33: 64-73. 8 fig., 4 tab., 31 ref. bib I.

in cadrul unui experiment efectuat In partea de sud a Suediei (unde durata de dez­voltare a unei generatii de Hylobius abietis este de doi ani), s-a studiat efectul combinat al diferitelor procedee de protectie a puie­tilor de molid impotriva atacului de Hylo­bius. Ca modalitati de protectie, s-au avut in vedere plantarea sub adapostul unui arboret rarit de pin (98-148 arbori/ha), scarificarea solului inainte de plantare, protejarea cu bariere care sa lmpiedice roaderea (strat de ceara aplicat pe tulpina puietilor sau cilin­dru de hartie acoperit cu PVC) ~i imbaierea puietilor in emulsie de permetrin 0,75 % ~.a., respectiv stropirea cu emulsie de per-

94

Recenzii ~i Revista revistelor

metrin 0,75 % ~.a. In primavara urmatoare plantarii. Experimentul a fost instalat in a! doilea sezon de vegetatie dupa taierea arboretelor mature (amestecuri de pin sil­vestru ~i molid, cu predominarea pinului) ~i s-au folosit puieti de un an ~i jumatate cres­cuti in recipiente Flexipot 40. Dupa trei ani de Ia plantare, mortalitatea datorata vatama­rilor de trombar a fost de 88 % in randul puietilor netratati. plantati in parchetele ta­iate ras tara scarificarea solului, In timp ce In cazul puietilor plantati sub masiv, pe sol scarificat ~i cu bariere de proteqie a fost sub 7 %, efectele protective ale adapostului, scarificari i ~i barierelor fiind aditive. Consi­derate fiecare separat, procedeele testate au avut o eficienta diferita, cea mai eficienta fiind tratarea cu insecticid, urmata de scari­ficare, apoi bariere fizice de protectie ~i - pe ultimul - plantarea sub masiv. Scarificarea solului a redus In egala masura atacul de trombar Ia puietii din parchetele taiate ras ~i Ia cei plantati sub masiv, dar efectele scari­ficarii au durat mai mult sub masiv. Se reco­manda ca plantarea unor puieti de marimea celor folositi In experimente, complet ne­protejati sau protejati doar cu bariere fizice, sa nu se faca dedit In terenuri scarificate ~ilsau Ia adapostul unui arboret rarit. Pentru a asigura o protectie adecvata, arboretul tre­buie sa nu fie prea rar, iar dupa scarificare puietii sa se planteze in sol mineral (nu in stratul de humus sau In amestec de sol min­eral ~i humus).

ERBILGIN, N., RAFFA, K.F., 2002: Association of declining red pine stands with reduced populations of bark beetle predators, seasonal increases in root col­onizing insects, and incidence of root pathogens (Asocierea declinului arbore­telor de pin ro~u cu reducerea populatiilor

Revista revistelor

de pradiHori ai gandacilor de scoarta ~i cu cre~teri sezoniere ale populatiilor de insecte ce colonizeaza radacinile ~i ale incidentei patogenilor ce afecteaza radacinile). Forest Ecology and Management, 164: 221-236. 3 fig., 5 tab., 55 ref. bibl.

Declinul arboretelor tinere (30-50 ani) de pin ro~u, Pinus resinosa (Aitman), este un fenomen observat pretutindeni In regiunea Marilor Lacuri din America de Nord. El se manifesta prin aparitia unor focare In care arborii mor ~i care se extind treptat, tara ca vreun arbore sa supra­vietuiasca In aceste epicentre. Arborii de pe marginea focarelor prezinta cre~tere radiala ~i In lnaltime reduse, In timp ce arborii din restul arboretului nu prezinta nici o simpto­ma. Pe masura ce focarele se extind, tot mai multi arbori mor ~i alti arbori prezinta simp­tome de declin pe noua margine a focarelor.

Obiectivul cercetari lor prezentate In aceasta lucrare a fost sa cuantifice - pe par­cursu! catorva sezoane de vegetatie - popu­latiile de gandaci de scoarta, de pradatori, de gandaci care colonizeaza partea inferioara a trunchiurilor ~i radacinile, precum ~i inci­denta ciupercilor asociate cu aceste insecte, In arborete de pin ro~u afectate de declin ~i in arborete sanatoase. Scopul a fost com­pararea marimii populatiilor diferitelor organisme din arborete cu o stare de sana­tate diferita ~i sa testeze existenta unor posi­bile modele de variatie a relatiilor dintre populatiile respective pe parcursul sezonu­lui de vegetatie.

Pe parcursul a trei sezoane de vegetatie au fost capturati 156.530 gandaci (27 specii din 8 familii). Insectele fitofage consuma­toare de floem au fost reprezentate de: trei specii de Ips ~i doua specii din Cerambyci­dae care ataca tulpina, o specie de Ortho­tomicus care ataca varful tulpinii ~i ramu­rile, doua specii (Dendroctonus vales

LeConte ~~ Pissodes spp.), ce ataca partea inferioara a tulpinii, Hylastes porculus Erichson, Hylobius pales (Herbst), Hylobius radicis Buchanan, Hylobius assimilis (Boheman) ~i Pachylobius picivorus (Ger­mar) ce ataca radacinile. Gnathotrichus materiarius Fitch - o specie de gandaci de ambrozie- a fost de asemenea prezenta prin numeroase exemplare. Pradatorii au fost reprezentati de 10 specii din familiile Cleri­dae, Histeridae ~i Tenebrionidae. Ips pini (Say) a constituit 64% din capturile de gan­daci de scoarta, Thanasimus dubius (F.), Platysoma cylindrica (Paykull) ~i Platyso­ma parallelum Say au reprezentat 84 % din totalul pradatori lor, iar Hylobius pales 68 % din numarul de trombari de radacina.

Gandacii de scoarta ~i pradatorii au pre­zentat o distributie diferita In raport cu sta­rea arboretului. Numarul de gandaci de Ips pini ~i Ips grandicollis (Eichhoff) nu a vari­at In raport cu starea arboretului, In timp ce speciile T dubius ~i P parallelum au fost semnificativ mai abundente In arboretele care nu prezentau simptome de declin. De asemenea, P cylindrica a fost mai abunden­ta in arboretele sanatoase.

A tat In cazul gandacilor de scoarta, cat ~i In cazul pradatorilor, s-au evidentiat efecte puternice ale interactiunii dintre starea arboretului ~i timp. Ambele specii de gan­daci de scoarta. I pini ~i I grandicollis, au fost semnificativ mai abundente In arboretele afectate de declin dedit In cele sanatoase Ia inceputul sezonului de vege­tatie, dar mai tarziu situatia s-a inversat. Thanasimus dubius ~i Platysoma spp. au fost mai abundente in arboretele sanatoase decat In cele afectate de declin pe tot par­cursu! sezonului.

Numarul mediu de capturi de D. vales a fost semnificativ mai mare Ia marginea fo­carelor decat In restul arboretului, iar popu­Iatiile de Pissodes au fost mai mari In arbo-

95

Bucovina Forestiera XI, 1

retele cu focare decilt In cele si'matoase, in­diferent de perioada luata in considerare. in mod surprinzator, H pales ~i H radicis au fost semnificativ mai abundente In arbore­tele sanatoase dedit in cele cu focare de declin, lnsa numarul capturilor In cazul acestor specii, precum ~i In cazullui H por­culus a variat foarte mutt de-a lungul sezo­nului de vegetatie, In funqie de starea de sanatate a arboretelor, insectele fiind mai abundente in arboretele sanatoase doar Ia 1nceputul sezonului de vegetatie.

De-a lungul anilor, numarul capturilor de insecte din diferite grupe trofice a suferit modificari. in timp ce I pini ~i I grandico­llis au sporit cu 43 % ~i, respectiv, 25 %, capturile de T dubius, P cylindrica ~i P parallelum au scazut cu 60 %, 61 % ~i

respectiv 64 %. In mod similar, capturile de 0. caelatus, H pales, H radicis ~i G. mate­riarius s-au redus din 1998 pana In 1999 cu 20-87 %, dar cele de D. vales ~i Pissodes spp. au sporit cu 240 ~i, respectiv, 33 %.

Principale!e specii de ciuperci izolate din radacinile arborilor au fost Leptogra­phium procerum (Kendr.) Wingfield ~i L. te­rebrantis Barras & Perry. Incidenta acestor ciuperci a fost semnificativ mai mare In ar­boretele afectate de declin decat In cele sa­natoase, iar in prima categorie de arborete incidenta a fost mai mare Ia arborii din primii 3 m de Ia marginea focarului, com­parativ cu cei din restul arboretului. Hetro­basidion annosum ~i Armillaria spp. au fost gasite in probele de radacini analizate.

Rezultatele acestui studiu vin sa con­firme faptul ca declinul arboretelor se dato­reaza unor interaqiuni complexe lntre nu­mero~ii factori de stres de natura biotica ~i abiotica ~i ca acest fenomen are anumite particularitati de manifestare in spafiu ~i in timp. Studiul sugereaza ca o combinatie in­tre numarul redus de pradatori ai gandacilor de scoarta ~i o reducere a rezistentei arbo-

96

Recenzii ~i Revista revistelor

rilor de c~'itre insectele ~i ciupercile ce colo­nizeaza radacinile ar putea contribui Ia declinul arboretelor. Raman Inca de identifi­cat factorii ce tin de arboret, care faciliteaza dezvoltarea ~i atragerea pradatorilor, pre­cum ~i dispersia trombarilor care vatama radacinile.

KARLSSON, C, ORLANDER, G., 2002: Mineral nutrients in needles of Pinus sylvestris seed trees after release cutting and their correlation with cone produc­tion and seed weight. (Continutul de nutrienti minerali In acele arborilor semin­ceri de Pinus sylvestris dupa taierile de punere in lumina ~i corelatiile cu productia de conuri ~i cu masa semintelor). Forest Ecology and Management, 166: 183-191. 2 fig., 2 tab., 33 ref. bibl.

Autorii prezinta rezultatele unui studiu privind efectul taierilor de punere in lumina, efectuate in arborete surse de seminte de pin silvestru situate in partea centrala a Suediei, asupra continutului de nutrienti din ace, pre­cum ~i asupra produqiei de samanta. S-au comparat datele obtinute pe baza masurato­rilor ~i a analizelor de materiale biologice (ace, conuri. seminte) recoltate de Ia arbori de marime asemanatoare, din arborete surse de seminte puternic rarite (suprafata de baza medie s-a redus ca urmare a interventiei de Ia 30,9 Ia 5,5 m'ha· 1

) in urma cu 2-11 ani, respectiv din arborete in care nu s-au efec­tuat taieri In ultimii I 0 ani ~i care aveau o suprafata de baza apropiata de cea initiala a arboretelor surse de seminte. Cercetarile au luat In considerare doar pofliunea de 2 m de Ia varful coroanei, pentru a nu exista difer­ente In ceea ce prive~te conditiile de ilu­minare ~i de temperatura, In poqiunea de coroana studiata, lntre cele doua categorii

Revista revistelor

de arbori. Arborii care au fost pu~i In lumina de

trei sau mai multi ani au avut semnificativ mai multe conuri Ia varful coroanei dedit arborii de aceea~i marime din arboretele nerarite, numarul eel mai mare de conuri fiind in arborii pu~i in lumina In urma cu doar 3-4 ani, care au avut ~i semintele cu masa cea mai mare. Numarul mediu de conulete (inflorescente femele aflate In primul an de Ia inlorire) a fost cu 65% mai mare in arborii din arboretele surse de sem­inte decat In celelalte arborete. ~i masa a 1000 de seminte a fost mai mare (cu 15 %) in arborii rariti, insa procentul de seminte viabile a fost de numai 94 %, in timp ce in cazul arboretelor nerarite a fost de 98 %. Totu~i, nu au existat diferente semnificative lntre cele doua categorii de arborete in ceea ce prive~te numarul de seminte viabile/con.

Acele arborilor pu~i in lumina au avut o masa uscata cu 20 % mai mare ~i un conti­nut de azot, potasiu ~i fosfor cu 23, I 0 ~i,

respectiv, 13 % mai mare decat acele arbo­rilor din arboretele nerarite, dar nu au exis­tat diferente intre arborete in ce prive~te

concentratia altor elemente. S-a constatat ca intre concentratia azotului, potasiului ~i fos­forului din ace ~i numarul de conulete, respectiv masa a 1000 de seminte, exista corelatii pozitive ~i semnificative. Numarul de conutele s-a corelat pozitiv ~i semnifica­tiv ~i cu masa uscata a acelor, lnsa acest lucru nu a fost valabil ~i In cazul masei a iOOO de seminte.

Concluzia acestui studiu este ca amelio­rarea nutritiei arborilor pu~i In lumina prin eliminarea concurentei arborilor din ime­diata apropiere constituie un factor impor­tant, care explica cre~terea productiei de samanFi ce are loc dupa taierea de punere In lumina.

MULLER, M.M., VARAMA, M., HEINONEN, J., HALLAKSELA, A.-M., 2002: Influence of insects on the diversity of fungi in decaying spruce wood in man­aged and natural forest (Influenta insectelor asupra diversitatii ciupercilor din lemnul de molid in curs de descompunere in padurile gospodarite ~i in cele naturale). Forest Ecology and Management, 166: 165-181. 2 fig., 9 tab., 52 ref. bibl.

De~i se accepta tot mai mult ideea ca insectele au un rol esential In colonizarea lemnului de catre ciuperci, mai ales in primele faze de descompunere, exista inca putine studii care sa demonstreze acest lu­cru In mod experimental, iar influenta insectelor asupra diversitatii ciupercilor este practic nestudiata. Ca atare, In lucrarea de fata autorii prezinta un experiment, efectuat In doua localitati din sudul Finlandei, prin care ~i-au propus sa stabileasca in ce fel insectele influenteaza procesul de descom­punere ~i diversitatea de specii de ciuperci care se gasesc In lemnul de molid, in pri­mele lui faze de descompunere (Ia 28-30 luni dupa taierea arborilor), ~i sa evalueze efectul modului de gospodarire a padurilor asupra structurii comunitatii de ciuperci din lemnul in descompunere.

Dupa primul sezon de vegetatie, numa­rul de artropode gasite in cutiile din piasa (in care se aflau bucatile de trunchi de molid pentru studiu) a fost aproximativ acela~i,

indiferent daca padurea era naturala sau supusa gospodaririi, o diferenta semnifica­tiva fiind doar in cazul speciei Dryocoetes autographus (Ratz.), care a fost mai abun­denta In padurea supusa gospodaririi. Majoritatea exemplarelor gasite apartineau speciilor Hylurgops palliatus (Gyll.) ~i

Trypodendron lineatum (01.), ale caror urme in lemn au fost cele mai numeroase. Numarul de urme lasate pe suprafata lem-

97

Bucovina Forestiera XI, 1

nului, atat de ciltre cele doua specii de insecte mai abundente, dit ~i de catre cele­lalte, a fost considerabil mai mare In cazul pieselor de lemn Ia care insectele au avut periodic acces, fata de piesele care au fost tot timpul protejate.

Ca urmare, pierderea in greutate - dato­rita descompunerii de catre ciuperci - a fost semnificativ mai mare Ia cele din dintai de­cat Ia cele din urma. De~i datele par sa indi­ce faptul ca rata infeqiei cu ciuperci nu este intluentata de catre insecte, diversitatea acestora este intluentata, unele specii gasin­du-se doar In piesele de lemn neatacate de insecte, iar altele (precum Graphium spp.) numai In cele cu urme de insecte.

Merita de evidentiat faptul ca prezenta gaurilor de T lineatum s-a asociat cu o frecventa mai mare a speciilor Antrodia serialis, Trichoderma sp. ~i Phlebia gigan­tea, ~i cu o frecventa mai redusa a speciilor de Sporothrix sp. (care produce colorarea lemnului) ~i Heterobasidion annosum.

Pe baza datelor prezentate, autorii con­cluzioneaza ca atacul gandacilor de scoarta ~i al gfmdacilor de ambrozie spore~te In mod semnificativ descompunerea lemnului de molid, dar atunci cand sunt In numar mare, gandacii de H. palliatus determina o redu­cere a diversitatii ciupercilor in lemnul in curs de descompunere. Alti factori care au afectat In mod semnificativ diversitatea ciu­percilor au fost modul de gospodarire a padurii ~i variatia individuala dintre arbori. Totu~i, efectul modului de gospodarire a fost relativ redus datorita incidentei mari a gandacilor de scoarta In padurea gospodarita.

REAY, S.D., WALSH, P.J., RAM, A., FARELL, R.L., 2002: The invasion of Pinus radiata seedlings by sapstain fungi,

98

Recenzii §i Revista revistelor

following attack by black pine bark bee­tle, Hylastes ater (Coleoptera: Scolyti­dae). [Invadarea puietilor de Pinus radiata de catre ciupercile de coloratie ca urmare a atacului de Hylastes ater (Coleoptera: Scolytidae )]. Forest Ecology and Mana­gement 165: 47-56. 2 tab., 67 ref. bibl.

in 11 plantatii de Pinus radiata din Noua Zeelanda s-a studiat corelatia dintre atacul subletal cauzat de Hylastes ater ~i infectarea puietilor cu ciuperci de coloratie, constatan­du-se ca puietii vatamati de insecte au fost \'n mai mare masura infectati decat cei neat­acati. in plus, s-a constatat ca ponderea puietilor infectati a crescut odata cu intensi­tatea roaderilor racute de gandaci, 50% din puietii puternic atacati fiind infectati de una sau mai multe ciuperci din acest grup.

Au fost izolate ~ase specii de ciuperci de coloratie din puieti, ~i anume: Ophiostoma huntii (Robinson-Jeffery) de Hoog and R.J. Scheff, 0 galeijormis (Bakshi), 0 piceae (Mtinch) H. & P. Sydow, 0. quercus ( Georgev.) Nann f., Leptographium pro­cerum (Kendrick) Wingfield ~i L. truncatum (Wingfield and Marasas) Wingfield. Cea mai frecventa a fost 0 huntii. De asemenea, s-au izolat ~i ciuperci din alte grupe. 0 sin­gura specie de ciuperci de coloratie, respec­tiv Ophiostoma ips (Rumb.) Nannf., a fost izolata de pe suprafata corpului ~i din tubul digestiv al gandacilor de Hylastes ater, dar studii anterioare au demonstrat ca ~i alte asemenea ciuperci pot fi raspandite de catre gandacii H. ater.

De aceea, autorii considera ca sunt nece­sare studii suplimentare pentru a stabili cu exactitate care este rolullui Hylastes ater ca vector al ciupercilor respective 'in Noua Zeelanda.

Revista revistelor

STERBA, H., BLAB, A., KATZEN­STEINER, K., 2002: Adapting an indi­vidual tree growth model for Norway spruce (Picea abies L. Karst.) in pure and mixed species stands [Adaptarea unui mo­del de cre~tere a arborilor individuali pentru molid (Picea abies L. Karst.) In arborete pure ~i de ames tee]. Forest Ecology and Management, 159: 101-110. 4 fig., 3 tab., 40 ref. bibl.

Autorii prezinta modul In care modelul PROGNASUS a fost adaptat pentru a des­erie cre~terea arborilor de molid din arbo­rete pure ~i din arborete de amestec cu fag. Modelul PROGNASUS este un model ce descrie cre~terea arborelui individual ca fi­ind o funqie In care ca variabile intra: ma­rimea initiala a arborelui, concurenta dintre arbori ~i caracteristicile stationale. Coefi­cientii acestui model au fost determinati pe baza datelor culese in cadrul inventarului forestier national din Austria. Verificarea acestui model in cadrul a 60 de suprafete noi a aratat ca modelul supraestimeaza cre~terea molidului in arboretele pure de molid ~i o subestimeaza in arboretele de amestec cu fag. Imbunatatirea modelului s-a tacut prin adaugarea unor noi variabile, respectiv unele caracteristici cantitative ale solului ~i

proportia molidului In compozitia arboretu­lui. Ameliorarea evidenta a modelului se explica prin faptul ca intr-un arboret dat, sub un anumit nivel al concurentei dintre arbori, molidul cre~te mai bine in arborete pure dedit in arborete de amestec, compara­bile din alte puncte de vedere. In arboretele de amestec tinere, arborii mici de molid au un sistem de inradacinare superficial ~i, ca urmare, sufera din cauza lipsei de apa, datorita fagului, care este un mare consuma­tor de apa ~i care are un sistem de radacini mai profund.

Luarea in considerare in modelul origi-

nal, ca variabila independenta, a proportiei molidului in arboret ~i recalcularea coefi­cientilor pe baza datelor din inventarul national, arata ca efectul amestecului poate fi generalizat intr-o oarecare masura, dar el difera ca amploare in funqie de substratul geologic.

THORPE, K.V., DAY, K.R., 2002: The impact of host species on the larval devel­opment of the large pine weevil Hylobius abietis L. (lmpactul speciei gazda asupra dezvoltarii larvelor de Hylobius abietis L.). Agricultural and Forest Entomology, 4: 187-194. 4 fig., 2 tab., 53 ref. bibl.

Hylobius abietis continua sa fie princi­palul daunator al culturilor de ra~inoase din Europa, pretutindeni acolo unde se practica taieri rase in arborete de ra~inoase (In spe­cial pin ~i molid), urmate imediat de plan­tatii. Acest fapt arata ca, In ciuda tuturor eforturilor depuse in ultimii 200 de ani, ~tim inca prea putine lucruri despre acest dauna­tor pentru a-1 putea tine sub control in mod eficient in situatiile mentionate. Se cunosc putine lucruri in special in ceea ce prive~te ecologia lui. De aceea, in lucrarea de fata, autorii ~i-au propus sa studieze cum anume influenteaza specia gazda dezvoltarea lar­velor daunatorului. in acest scop, oua de Hylobius abietis au fost inoculate - in nu­mar ega! - in scoarta unor bucati de lemn proaspat taiate din tulpinile unor arbori de Pinus nigra var. maritima, Picea sitchensis, Larix kaempferi ~i Pseudotsuga menziesii. Doar aproximativ 78-95 % din larve au eclozat din ouale respective, numarul eel mai mic fiind inregistrat in bucatile de lemn de Pinus nigra, iar eel mai mare in bucatile de lemn de duglas. Pe parcursul dezvoltarii larvare, cele mai mari mortalitati s-au inre-

99

Bucovina Forestiera XI, 1

gistrat In randul larvelor ce s-au hranit cu floem de larice japonez, iar cele mai mici In randul celor ce au consumat floem de pin negru, acestea din urma lncheindu-~i dez­voltarea ~i lntr-un timp mai scurt decat cele­lalte larve. Masa adultilor obtinuti In cadrul experimentului a fost ~i ea influentata de specia gazda, gandacii cu masa cea mai ma­re ie~ind din bucatile de lemn de pin negru, iar cei mai mici din bucatile de duglas.

Dezvoltarea mai rapida ~i masa mai ma­re a insectelor ce au consumat In stadiul de larva floem de pin se datoreaza unui conti­nut mai mare de azot In acest caz, compara­tiv cu continutul de azot din floemul celor­late specii. Continutul total de zaharuri nu pare sa influenteze performatele biologice ale insectelor, lnsa un continut mai mare de tanin determina o lncetinire a dezvoltarii larvelor. Semnificatia ~i importanta acestor noi cuno~tinte sunt analizate In contextul preocuparilor tot mai ample de elaborare a unui ansamblu de masuri de combatere inte­grata a daunatorului.

TEUSAN, A., TEUSAN, M. ST., 2002: Perspektiven fiir die Forstwirtschaft in Rumanien (Perspectivele silviculturii In Romania). AFZ-Der Wald, 2: 87-89. 4 fig., 12 ref. bibl.

Autorii prezinta masurile luate de Guvernul Romaniei In domeniul silvicul­turii, In vederea integrarii Romaniei In Uniu­nea Europeana. Printre celt mai importante masuri sunt pomenite: optimizarea activi­tati i prin restructurare, recontruqia ecolo­gica prin lmpadurirea terenurilor degradate ~i refacerea perdelelor forestiere, proteqia capitalului natural reprezentat de Dunare ~i Carpati, reprivatizarea padurilor, silvotu­rismul, certificarea padurilor ~i altele.

100

Recenzii §i Revista revistelor

TEUSAN, A., STOICULESCU, D.CR., 2002: Nachhaltige Waldwirtschaft in der Donau-Karpatenregion (Gospodarirea durabila a padurilor In spatiul capato-danu­bian). Osterreichische Forstzeitung, 4: 34-35. 3 fig.

Constatand regresul continuu ~i neajun­surile In materie de proteqie a padurilor naturale din Romania, autorii subliniaza ne­cesitatea unei gospodariri durabile, In con­cordanta cu principiile asociatiei Pro Silva Europa. Dupa o prezentare succinta a multi­plelor fatete ale conceptului de durabilitate, se face o trecere In revista a regresului su­ferit de fondul forestier romanesc ~i impli­cit de padurile naturale de-a lungul vremii, justificandu-se astfel nercesitatea elaborarii ~i punerii In practica a ,Programului verde" care prevede salvgardarea celor cca. 400.000 ha paduri naturale, legalizarea sis­temului de mari arii protejate In fondul forestier, extinderea ariilor protejate pana Ia 10-12% din suprafata tarii ~i un program de reconstruqie ecologica. in lncheiere, autorii arata ca acest program are sustinerea sus­numitei organizatii ~i ca, a~a cum o arata trecutul, renuntarea Ia exploatarea padurilor naturale este un ca~tig pentru silvicultura, pentru ~tiinta ~i pentru societate In ansam­blul ei.

TEUSAN, A., 2001: Die rumanische Forstwirtschaft auf dem Weg in die EU (Silvicultura Romaniei In drum spre Europa). Osterreichische Forstzeitung, 10: 14-15. 4 fig.

Articolul prezinta principalele probleme ce se pun In domeniul silviculturii roma­nqti In contextul pregatirii tarii noastre pentru aderarea Ia Uniunea Europeana. Intre

Revista revistelor

obiectivele politicii forestiere mentionate de se pot enumera: conservarea biodiversitatii padurilor naturale din Romania, lmpa­durirea terenurilor degradate ~i crearea de perdele forestiere pentru protectia culturilor agricole, a cailor de comunicatie ~i a apelor, crearea aparatului administrativ pentru ari­ile protejate oficializate prin Legea 5/2000, transpunerea In practica al Legii 1/2000, cu modificarile ce au survenit lntre timp ~i

cre~terea contributiei silviculturii Ia crearea venitului national.

STOICULESCU, D. CHR., TEU~AN, A., 2001: Die rumanischen Karpaten: Uberbleibsel von Urwaldern und Zuflu­chtsort der Braunbaren (Carpatii Roma­niei: rama~ite de paduri virgine ~i Joe de refugiu al ur~ilor bruni). Forst und Holz, 7: 243-246. 5 fig., 12 ref. bibl.

Articol ul, structurat In trei capitol e. prezinta mai lntai marea diversitate a spa­tiului carpatic romfmesc, din diverse puncte de vedere (morfologic, petrografic, pedo­logic, climatic), care constituie baza unei diversitati biologice ~i ecologice pe masura, insistandu-se apoi pe elementele bioiogice specifice acestui spatiu, care au devenit ra­ritati In alte parti ele Europei: ursul brun, lupul, rasul, cerbul carpatin, capra neagra etc.

f n continuare, sunt prezentate preocu­parile seculare ale membrilor societatii "Progresul Silvie" pentru protectia naturii ~i realizarile mai vechi ~i mai noi obtinute In acest domeniu, precum ~i preocuparile de realizare a unor noi Rezervatii ale Biosferei, care sa includa ~i manastirile din Bucovina atlate sub proteqia organizatiei UNESCO.

TEU~AN, A., TEU~AN, M. ~T., 2001: Die rumanische Forstwirtschaft: durch Okologie zur Okonomie (Silvicultura romaneasca: prin ecologie Ia economie). Forst und Holz, 23/24: 776-779. 3 fig., 11 ref. bibl.

Plecand de Ia constatarea faptului ca In ultimele secole spatiul carpato-ponto-danu­bian a fost un permanent motiv de disputa lntre imperii ~i ca - In acest context -Romania a fost totdeauna considerata o "cantitate neglijabila'', autorii lncearca- In prima parte a articolului- sa dea un raspuns Ia lntrebarea daca noul mileniu aduce vreo lntorsatura a situatiei. in cautarea raspunsu­lui, sunt prezentate mai lntai problemele dezbatute de Forumul International al Mediului inconjurator, tinut In aprilie 2001 Ia Bucure~ti, probleme privind dezvoltarea durabila ~i suportabila de catre mediul lnconjurator a regiunii carpato-dunarene. In continuare, se prezinta rolul programelor silvice nationale In cadrul dialogului inter­national ~i demersurile tacute In acest sens de catre autoritati le roman e. importanta reconstructiei ecologice prin lmpadurirea terenurilor degradate ~i refacerea perdelelor de protectie a terenurilor agricole. precum ~i retrocedarea padurilor catre fo~tii propri­etari.

Nicolai Olenici

SCHUTZ, J. PH., 2002. Silvicultural tools to develop irregular and diverse fo­rest structures (Metode silviculturale de dezvoltare a unor structuri neregulate ~i di­verse ale padurii). Forestry, 75 (4): 329-337, 2 fig., 24 ref. bibl.

Lucrarea dezvolta definitia neregular­itatii structurale In contextul unei gospo-

101

Bucovina Forestiera XI, 1

dariri durabile ~i conditiile In care struc­turile neregulate pot fi promovate eficient. Prezenta acestora nu este ceva nativ pentru ecosistemele forestiere, exceptia reprezen­tand-o numai anumite stadii de dezvoltare a arboretelor batrane sau trecute de maturi­tate. Din cauza acestor tendinte, este nece­sara diferentierea dntre structurile tempo­rare ale arboretului ~i sistemele neregulate durabile. Prin urmare, orice evaluare a gradului de neregularitate trebuie sa ia In considerare posibilitatile unei reveniri a structurii Ia o stare regulata datorita unor factori de natura demografica.

In lucrare sunt discutate ~i diferitele mo­duri de abordare a gradului de neregula­ritate, In raport cu scara de referinta Ia care se face analiza ~i se dore~te implementarea. Din acest punct de vedere, se face distinqie lntre neregularitatea reala din cadrul stratu­lui coroanelor, neregularitatea (verticala) totala de Ia nivelul arboretului ~i neregula­ritatea orizontala (pentru scari de referinta mari), al carei rezultat se exprima prin crearea de eco-unitati cu structuri neregu­late.

De asemenea, sunt prezentate diferentele dintre speciile de foioase ~i cele de ra~i­

noase, In conditiile dezvoltarii de structuri verticale. Aceste diferente se lnregistreaza datorita gradului In care speciile de arbori pot suporta umbrirea iar pentru stadiile mai In varsta, de a folosi In mod eficient spatiul coroanelor. Alti factori, de asemenea impor­tanti, sunt: reaqia diferitelor specii de arbori Ia deschiderea arboretului, gradul de pre­zenta a cracilor Jacome, topologia ~i extin­derea coroanelor.

Sunt discutate, In continuare, rezultatele silviculturale ale diferitelor metode de dife­rentiere a arboretelor ~i de promovare a structurilor neregulate. Se considera ca pen­tru speciile de foioase compromisul dintre pa~ii ,educativi" necesari (ajustarea formei

102

Recenzii ~i Revista revistelor

trunchiului In cadrul populatiilor de arbori) ~i functia de control a lnchiderii coronamen­tului sunt mai bune In arborete cu o supra­fata mai mica.

Din cauza ca scopul ultim este de a crea nu una, ci mai multe forme, coexistente, de heterogenitate, In sensu) obtinerii de habi­tate variate. silvicultura moderna este che­mata sa faca uz de toate instrumentele silvi­culturale disponibile pentru asigurarea aces­tui obiectiv.

NORDLIND, E., OSTLUND, L., 2003. Retrospective comparative analysis as a tool for ecological restoration: a case study in a Swedish boreal forest (Analiza comparati va retrospectiva ca instrument pentru restaurarea ecologica: un studiu de caz dintr-o padure boreala din Suedia). Fo­restry, 76 (2): 243-251.

Padurile boreale din Suedia au cunoscut schimbari radicale datorate intluentelor antropice de Ia lnceputul industrializarii. Caracteristicile structurilor ecologice, pre­cum arbori de mari dimensiuni, arbori morti ~i speciile de foioase au fost eliminate din paduri, iar procesele naturale, precum focul, au fost suprimate odata cu degradarea eco­sistemelor, chiar ~i In padurile considerate ca rezervatii naturale.

Multe specii care depind In mod direct sau indirect de structuri ~i procese naturale au fost defavorizate, iar nevoia de restaurare a acestora este evidenta.

Pe baza calitatilor ecologice ale unui sta­diu istoric anterior, considerat ca referinta, s-a racut o analiza ce ofera o metoda de a evalua gradul de degradare a padurii ~i rna­sura abaterii fata de stadia! de referinta. Calitatile ecologice sunt relativ ridicate In suprafata de studiu - Vitberget Mountain, o

Revista revistelor

padure atlata In curs de declarare ca rezer­vatie naturala, situata In partea centrala a zonei padurilor boreale din Suedia - com­parativ cu regiunea, mai ales ca exploatarile recente din zona nu au afectat semnificativ suprafata In studiu.

Totu~i, raportat Ia stadiul de referinta, suprafata a pierdut semnificative calitati ecologice, datorita activitatii umane timpu­rii. Pentru a avea succes, strategiile pentru restaurarea padurilor degradate trebuie sa cunoasca, In viitor, o abordare Ia nivel de land~aft, iar atunci restaurarea calitatilor ecologice se va referi nu numai Ia rezervati­ile naturale, ci ~i Ia padurile gospodarite, In care strategiile de management trebuie sa fie adaptate functionarii ecosistemului.

De asemenea, sunt discutate metodele de restaurare a calitatilor ecologice, dintre acestea reintroducerea focului - eel mai important proces natural eliminat - fiind principala componenta de care este nevoie. In afara acestor metode, pentru reprodu­cerea caracteristicilor padurilor naturale din perioada preindustriala, sunt recomandate ~i altele, precum: doborarea de arbori pentru producerea de lemn mort - ca o masura a cre~terii habitatului pentru specii rare- pro­movarea prin sisteme silviculturale a arbo­rilor de mari dimensiuni, pentru cre~terea dominantei anumitor specii, toate acestea trebuind a fi considerate ca instrumente ac­tive In procesul de restaurare ecologica a padurilor boreale din Suedia.

BAGNARESI, U., GIANNINI, R., GRA­SSI, G., MINOTTA, G., PAFFETTI, D., PINI PRATO, E., PROIETTI PLACID!, A. M., 2002. Stand structure and biodi­versity in mixed, uneven-aged coniferous forests in the eastern Alps (Structura ~i

biodiversitatea Ia nivel de arboret In paduri

pluriene de amestec de conifere din estul Alpilor). Forestry, 4: 357-364, 3 tab., 4 fig., 21 ref. bibl.

Studiul prezinta o analiza multidiscipli­nara, efectuata In paduri pluriene de ames­tee de conifere (cu molidul ~i bradul specii principale) din estul Alpilor italieni, care au fost obiectul unei gospodariri de tip gra­dinarit - sistemul "Cadrino" - timp de mai multe secole. Aceste paduri sunt caracteri­zate printr-o pronuntata heterogenitate structurala, chiar pe suprafete mici. Diver­sitatea vegeta(iei, evaluata cu ajutorul indi­celui Shannon, a fost In general ridicata, chiar daca acesta descre~te odata cu cre~­terea altitudinii.

Analiza genetica sugereaza faptul ca managementul de tip gradinarit nu afecteaza structura genetica a arboretului de-a lungul diferitelor generatii. Ridicata variabilitate, din punctul de vedere al structurii ~i al com­pozitiei floristice, lmpreuna cu presupusa stabilitate genetica, afirma atat valorile pro­ductive, cat ~i pe cele ecologice ale acestor paduri ~i, In felul acesta, multifunctionali­tatea acestora.

Mentinerea unei structuri neregulate, ca­re favorizeaza regenerarea natural a, necesita relativ frecvente ~i moderate extrageri de arbori. Recunoa~terea potentialului biologic al flecarui arbore ~i trasaturile fiecarei faze de dezvoltare reprezinta pa~i impmianti In lntelegerea dinamicii arboretelor ~i, de aici, In aplicarea unei silviculturi apropiate de natura.

Marius Teodosiu

103