Reciclarea deșeurilor

Proiect elaborat de elevele clasei a 9D:

Moraru VictoriaGuțu Ecaterina

Diaconu NicoletaBujor Loredana

Voia planeta să renască

Înconjurat de-un brâu de focPe sub deal o apă curgătoareÎn jur nu mai zăream delocŞi pentru mine o scăpareLa-nceput de lume şi de erePe malul unui râu de lavăVărsa pământul numai fiereTot ce strânsese el, otravăCât să fi stat aşa stingher?O rupere de elemente,Curgea mânia dintr-un cerPe toate cele penitenteDe disperare-am vrut să strigPoate-am strigat dar fără glasŞi moartea rece ca un frigAlături îşi făcea popasŞi eu parcă nu eram euVoia planeta să renascăGemea rupând atât de greuDin ea, bucăţi de carne flască

Să fi fost ăsta un blestemMultiplicat de generaţii?Misteru-adânc al unui ghem:Pierdutele, divine graţii?!

Cuprins:Introducere.............................1

Obiective.................................2

Principii ecologice practice...3

Concluzii…4

Deșeurile„Dacă ar fi să estimăm greutatea a tot ce

stă pe teritoriul R. Moldova, vom constata că a zecea parte din această

masă le revine deşeurilor”, afirmă Dumitru Osipov

Aș vrea să-mi spuneți cine dintre voi iubește gunoiul? Nici unul, nu-i așa? Dar cîți dintre voi fac gunoi? Da, toți! Într-un fel sau altul, toți lăsăm în urma noastră o anumită cantitate de gunoaie în fiecare zi. De ce? Păi, hîrtia bumboanelor e gunoi, cînd cumpărăm produse alimentare le punem în sacoșă, care la rîndul său va devine și ea gunoi, sticlele de plastic ale băuturilor sau sucurilor și cutiile care rămîn sunt și ele gunoaie, cojile și resturile legumelor și fructelor – gunoaie! În limbaj ecologic, toate acestea se numesc deșeuri.

Cele mai obișnuite tipuri de deșeuri sunt:1. Deșeuri industriale – deșeurile ce se formează în rezultatul activității fabricilor și

uzinelor. Exemple pot fi: cojile și semințele de la fabricile de conserve, rumegușul, cioburile de sticlă, resturile de argilă, etc.

2. Deșeurile menajere – sunt gunoaiele care se strîng de la apartamenteb și case, tot ce ducem zilnic afară cu găleata de gunoi: resturi de mîncare, hîrtii și plastic de la diferite alimente, sticle, cutii de conserve, lucruri sparte sau stricate, ș.a.

3. Deșeurile stradale – sunt toate gunoaiele care se strîng în piețe, parcuri, grădini publice, locuri de agrement, alte spații publice. Cît de multe coji de semințe,

chiștoace de țigări, bilete de autobuz, afișe rupte murdăresc parcurile și locurile de odihnă!

În țările mai civilizate se organizează coșuri sau tomberoane separate pentru sticlă, hîrtie, metale și resturi. Toate acestea se folosesc la reciclare. Ce este reciclarea? Este fabricarea unui obiect nou din cele vechi, folosite sau stricate. Sticla, hîrtia, plasticul, metalele – toate se pot topi și refolosi!

Reciclarea este un procedeu foarte bun de a scăpa de deșeuri și totodată, de economisire a banilor. Reciclarea duce la folosirea mai rațională a resurselor existente( metale, combustibil, copaci) și reduce cu mult poluarea aerului, a apei și a solului.

Dacă deșeurile ajung la gropile de gunoi nesortate, amestecate, ele poluează solul, apele de suprafață și chiar aerul.

Multe din resturile menajere nu putrezesc și reprezintă o sursă de poluare și infencție. Așa sunt substanțele chimice, medicamentele, coloranții pe care oamenii îi aruncă în toaletă, la chiuvetă sau la gunoi. Deșeurile din plastic, de asemenea, putrezesc foarte greu și fac rău animalelor și plantelor. O altă parte a deșeurilor e arsă de către oameni, poluînd aerul cu substanțe foarte toxice, mai ales cînd e vorba de arderea cauciucului, a hainelor și a plasticului.

Unele din deșeurile casnice ar putea fi însă refolosite în mod ecologic, fără să polueze, și în același timp, să ne dea și foloase. În multe țări, oamenii confecționează cutii speciale unde pun toate resturile de mîncare ce pot putrezi: coji, mîncare veche, cotoare, cozile fructelor, legume și fructe stricate, ș.a. Acolo pun și niște rîme care grăbesc descompunerea. Pe partea de jos a cutiei, după un timp, se scoate un compost foarte bun pentru grădină, servind ca hrană pentru plante, copaci și flori.

Încercați și voi să faceți cît mai puțin gunoi, iar celcare este să-l refolosiți cît mai rațional! Curtea voastră va fi astfel mai curată, pămîntul mai gras și mai bogat, iar plantele mai fericite!

Dicționar:

RECICLÁRE- 1. Formă de perfecționare profesională în vederea actualizării cunoștințelor dobândite anterior în specialitatea respectivă. 2. Introducerea unor reziduuri, deșeuri etc. într-un proces tehnologic pentru a obține reutilizarea și valorificarea lor sau în scopuri ecologice.

DEȘÉU-Rest dintr-un material rezultat dintr-un proces tehnologic de realizare a unui anumit produs, care nu mai poate fi valorificat direct pentru realizarea produsului respectiv.

Ce este compostul?Biroul de standardizare din Quebec defineste compostul astfel: un produs matur solidrezultat din compostare, care este un proces condus de bio-oxidare a substratului organic heterogensolid incluzând o faza termofila.Prin compost se întelege un produs obtinut printr-un proces aerob, termofil, dedescompunere si sinteza microbiana a substantelor organice din produsele reziduale, care continepeste 25 % humus relativ stabil format predominant din biomasa microbiana si care în continuareeste supus unei slabe descompuneri fiind suficient de stabil pentru a nu se reîncalzi ori determinaprobleme de miros sau de înmultire a insectelor si are raportul C:N = 10-15Indiferent de originea si natura ei, materia organica, în functie de conditiile de aeratie siumiditate, evolueaza câtre o stare calitativ noua, relativ stabila fata de biodegradare, caracterizataprintr-un raport C:N similar humusului.Compostarea poate fi deci definita ca o metoda de management al procesului de oxidarebiologica care converteste materiile organice heterogene în altele mai omogene, cu particule fineasemanatoare humusului.Prin compostare se întelege totalitatea transformarilor microbiene, biochimice, chimice sifizice pe care le sufera deseurile organice, vegetale si animale, de la starea lor initiala si pâna ajungîn diferite stadii de humificare, stare calitativ deosebita de cea initiala, caracteristica produsului nouformat, denumit compost.Pentru fermierii ce nu dispun de suprafete suficiente pentru distribuirea produselor rezidualecompostarea constituie una din metodele de tratare si degajare a dejectiilor în conditiile protejarii

mediului ambiant Pentru aceasta ei trebuie sa opteze pentru un sistem intensiv de aerare a grameziisi sa dispuna de echipamentele necesare pentru amestecul gramezii.

Fazele procesului de compostare.

S-au identificat trei faze principale ale procesului de compostare:faza 1, stadiul de fermentare mezofila, care este caracterizat prin crestearea bacteriilor sitemperaturi între 25 si 400C;faza 2, stadiul termofil în care sunt prezente bacteriile, ciupercile si actinomicetele (primul nivelal consumatorilor) la o temperatura de 50-600C, descompunînd celuloza, lignina si alte materialerezistente; limita superioara a stadiului termofil poate fi la 700C si este necesar sa se mentinatemperatura ridicata cel putin o zi pentru a asigura distrugerea patogenilor si contaminantilor;faza 3, îl constituie stadiul de maturare, unde temperaturile se stabilizeaza si se continua unelefermentatii, convertind materialul degradat în humus prin reactii de condensare si polimerizare;ultimul obiectiv este de a produce un material care este stabil si poate fi judecat cu privire laraportul C:N; materialele bine compostate au un raport C:N redus; de ex. raportul C:N poatescadea de la 30 la începutul procesului de compostare la 15 în compostul matur.

Cele mai obisnuite tipuri de aditivi folositi pentru dirijarea compostarii si îmbunatatireacalitatii produsului final sunt:folosirea compostului care nu si-a terminat maturarea si este înca bogat în microorganisme cainocul (pâna la 10 % din masa gramezii de compostare);folosirea carbonatului de calciu pentru corectarea deficitului de calciu si corectarea reactieiacide;folosirea sîngelui si fainii de coarne pentru a asigura azotul în absenta gunoiului de grajd;faina de oase este utilizata pentru corectarea deficitului de fosfor si calciu;solul argilos sau argila pura sunt folosite pentru a îmbunatati formarea compusilor argilohumati,în special pentru composturile ce se vor folosi pe solurile nisipoase;gipsul este recomandat pentru îmbunatatirea texturii solului;roca fosfatica macinata se adauga pentru eliberarea lenta a fosforului accesibil;nisipul si pulberea grosiera de granit (în cantitati mici) au rolul de reducere a texturii preaargiloase si îmbunatatire a drenajului;faina de alge marine se recomanda ca sursa de potasiu si microelemente;organisme specifice ori preparate biodinamice, si

roci macinate ori pudra aplicate pentru asigurarea microelementelor ori argilei; deasemeneaacestea reduc mirosurile neplacute, îmbunatatesc formarea humusului si drenajul.Municipalitatea din Calgary, Canada, a folosit ureea ca amendament cu azot si prin aceasta amarit viteza de compostare si a obtinut temperaturi mai ridicate decât în variantele fara uree. Casursa de azot pot fi folosite si ierburile, asfel ca un amestec de frunze si ierburi composteaza în buneconditii.

Avantajele si dezavantajele compostarii.Principalele avantaje ale compostarii produselor reziduale zootehnice constau în:asigura protectia mediului ambiant din apropierea complexelor zootehnice si în tot arealul încare acesta se aplica;constituie o metoda eficienta de reciclare pentru reziduurile culturilor, reziduurile si mortalitatiledin complexele zootehnice;se înlocuieste un produs voluminos, cu umiditate ridicata, greu transportabil si pe o raza mica înjurul complexului cu un produs concentrat, usor transportabil la orice distanta, fara miros, liberde agenti patogeni, capabil sa controleze dezvoltarea unor boli si daunatori din sol, usor dedepozitat, nu creeaza probleme cu mustele sau cu buruienile, putând fi aplicat pe teren lamomentul cel mai convenabil;cu un produs concentrat, usor transportabil la orice distanta, fara miros, liberde agenti patogeni, capabil sa controleze dezvoltarea unor boli si daunatori din sol, usor dedepozitat, nu creeaza probleme cu mustele sau cu buruienile, putând fi aplicat pe teren lamomentul cel mai convenabil;conserva elementele nutritive din gunoi; compostul contine o forma organica mai stabila aazotului, care este mai putin spalat în apele freatice;produsul final cedeaza mai greu elementele nutritive accesibile pentru plante si poate fi aplicatpe teren o perioada mai îndelungata;se obtine un îngrasamânt valoros pentru agricultura, mai ales pentru sectoarele legumicol sifloricol, care poate substitui mari cantitati de îngrasaminte chimice:se obtine un produs capabil sa reduca deficitul de materie organica si microelemente în solurileagricole, sa amelioreze caracteristicile fizice, chimice si biologice ale solurilor si sa cresacaindicii de valorificare a elementelor nutritive din îngrasamintele minerale aplicate;poate substitui asternutul;se îmbina degajarea reziduurilor cu ameliorarea solului într-o maniera ‘’naturala’’, care nu cereun consum foarte mare de energie, dar solicita cel putin la fel de multa atentie ca operatiile demuls, mânuirea oualor, controlul bolilor, etc.: compostarea nu înseamna numai punerea în

gramada a unor produse reziduale si apoi sa astepti sa ai compost peste câteva saptamâni;utilizarea compostului conduce la reducerea poluarii difuze din agricultura;solurile fertilizate numai cu compost ofera un surplus de elemente nutritive plantelor în lunilemai-septembrie si un deficit în restul timpului, ceea ce impune aplicarea împreuna cuîngrasamintele minerale.

Valorificarea compostuluiCompostul este gata de a fi folosit dacă temperatura din masa de compostare sestabilizează aproape de cea a mediului ambiant şi concentraţia de oxigen din mijlocul grămeziirămâne la valori peste 5% pentru câteva zile. Aceste măsurători trebuie făcute cînd masa decompost are umiditatea cel mult 50% şi suficient volum pentru ca încălzirea să poată apară.Pentru a se putea aplica culturilor în timpul sezonului de creştere compostul trebuie să fiedescompus corespunzător. Materia organică cu un raport C:N ridicat intră in competiţie curădăcinile plantelor pentru azotul accesibil din sol. Microorganismele care minerealizeazăcarbonul din materia organică au o afinitate mai mare pentru azot decât rădăcinile plantelor.Acesta poate fi mai dăunător când se aplică în jurul plantelor tinere, plantelor ce au fost recenttransplantate ori al seminţelor ce au germinat recent. Plantele crescute în soluri ori vase deghivece ce au fost amendate cu material impropriu compostat se opresc din creştere iar butoniiflorali devin în general mai galbeni şi mor. Problema poate fi corectată uneori prin aplicareasuplimentară de îngrăşăminte cu azot în momentul aplicării compostului, simptomele trecânddeseori neobservate până ce plantele rămân pipernicite.Tratarea problemei după apariţiasimptomelor este în general prea târzie.

Conform unei anchete am obtinut:Rezultatele unei anchete au arătat că în Canada 59,2 % dintre utilizatorii de compost îlfolosesc în grădini, cei care au pepiniere îl folosesc în proporţie de 52,4%, iar cei ce amenajează peisajul în proporţie de 35,7%. 35,7% din utilizatori îl folosesc în 2 sau mai multe direcţii.

Metode de compostare.În SUA se practică cel puţin 5 metode de compostare:A. compostarea pasivă în grămadă deschisă;B. compostarea pe platformă, în şire sau în grămezi folosind un încărcător pentru întoarcere,amestec şi mânuire ;C. compostarea pe platformă folosind echipamente speciale de remaniere a grămezii; D. sisteme de grămezi statice aerate folosind conducte perforate;E. sistem de compostare în container.

Obiective:Realizând proiectul am urmărit obiective: să participăm activ la pregătirea și desfășurarea

actelor de protecție a mediului; să stimulăm creativitatea și inginiozitatea în

procesul de gestionare a materialelor reciclabile; să prevenim producerea de deșeuri, opțiunea cea

mai de dorit; să lucrăm în echipă; să dezvoltăm capacitățile de formare a unui ceățean

activ și conștient prin acțiunile de voluntariat. să altoim dragostea de a trăi într-un mediu curat;

Clasificarea deseurilor :

1.Din punct de vedere al compozitiei,deseurile sunt divizate in----Deseuri cu compozitia anorganica:matale si nemetale,din constructii(betoane,tencuiele,pavaje,etc),sticla,ceramica,cenusa.----Deseuri cu compozitie organica:resturi vegetale,textile,lemn, pluta, cartoane, hirtie,resturi animaliere. 2.Din punct de vedere al gradului de agrisivitate fata de mediu:---Deseurile pereculoase-cele care sint explozive,oxidante,nocive,toxice---Deseuri inerte-cele care nu sufera nici o transformare fizica,chimica sau biologica

3.Dupa caracteristicele de tratere---Deseuri cfermetabile-legume,fructe,dijectii animale---Deseuri fcombustibile-resturi de hirtie,textile,cartoane,mase plastice---Deseuri inerte-resturi feroase si neferoase,sticla,ceramica

Principii ecologice practice1. Deșeurile sunt obiecte pe care le folosim puțin și apoi le aruncăm. Dacă în locul

lor am folosi ceva asemănător, dar care să țină mai mult, cantitatea de deșeuri ar

fi simțitor mai mică. De exemplu: în locul șervețelelor din hîrtie, să folosim șervete de pînză; în locul batistuțelor din hîrtie, să folosim batiste din pînză; în locul sacoșelor de plastic, să folosim sacoșe de pînză, etc

2. La școală, mai bine punem mîncarea într-o cutie cu capac, care se spală ușor, în locul obișnuitului șervețel și a pungii de plastic. Astfel facem mai puține gunoaie.

3. Evită împachetării produselor ce nu necesită aceasta. 4. Fă împreună cu alți copii o acțiune de colectare a deșeurilor refolosibele: metal,

hîrtie, plastic, sticle. 5. Fă curat în zona în care stai: în blocul tău, în scara ta, în fața blocului, a școlii, a

ogrăzii, în grădină! 6. Din lucrurile vechi pe care nu le mai porți se pot face diferite obiecte casnice:

vestă pentru anotimpul rece, sacoșe pentru piață, etc.7. Folosește resturile de materiale de confecții pentru a face din ele diferite perne pe

care la rîndul lor să le umpli tot cu resturi: pernuțe pentru geamuri ( ca să împiedici frigul să intre), pentru uși, pentru scaune, pe podea ca să îți fie mai cald cînd stai jos.

8. Nu arunca la gunoi obiecte pe care nu le mai folosești, dar care sunt încă bune. Le poți dărui unor persoane sau unor copii mai săraci care chiar au nevoie de ele. Astfel faci de 2 ori bine!

9. Pungile de plastic pot fi folosite mai mult dacă le vei păstra curate și le vei spăla cînd se murdăresc. Atunci nu va trebuie să cumperi altele noi și vei micșora cantitatea de deșeuri.

10. Jucăriile cu care nu te mai joci, dăruiește-le altor copii sau chiar orfelinatelor, doar știi că acolo niciodată acestea nu ajung. Caută ca de fiecare Crăciun să te obișnuiești să faci ordine la jucăriile, caietele și lucrurile tale și să faci caduri celor nevoiași.

11. Nu strînge la tine acasă lucruri care nu îți folosesc, fiind că în curînd vor ajunge în lada de gunoi.

12. Cînd vrei să procuri ceva, întreabă-te dacă îți trebuie neapărat sau e doar un moft de moment. Alege doar strict necesarul.

13. O casă care e plină de perdele, draperii, bibelouri e un loc unde praful se simte bine și unde greu se face curat. De aceea nu îți încărca locuința cu lucruri frumoase dooar pentru că îți plac!

14. Înainte de a arunca un obiect, meditează daca e nu folositor în alt domeniu.15. Nu arunca pe stradă resturi de mîncare, hîrtii și alte lucruri.16. Atrage atenția trecătorilor, care fac gunoi pe stradă că nu e frumos și etic ceea ce

fac. Pentru aceasta sunt lăzi de gunoi!17. Cîteodată cei mai mari ca tine nu înțeleg de cuvînt; de aceea nu te rușina să ridici

tu gunoaiele și să le pui în coș.18. Nu uita să te speli pe mîini după orice acțiune de curățenie la care participi:

microbii nu se uită dacă ești ecologist sau nu!19. Confecționează-ți o cutie de compostat resturile de mîncare, fie că stai într-o

locuință la sol, fie că stai la bloc. Ceea ce vei obține va fi un îngrășămînt foate bun pentru orice tip de pămînt.

20. Dacă cumperi un lucru, folosește-l în termen, pentru ce să devină deșeu? Dacă nu mai ai nevoie de acuarele, vopsea, sau pastilele de tuse, dă-le cuiva cui îi trebuiesc, nu le păstra la tine pînă cînd le expiră termenul.

Schimbarea naturii incepe prin noi!!!

Succese!!!