Recoltarea produselor biologice si patologice introducere.

RECOLTAREA PRODUSELOR BIOLOGICE SI PATOLOGICE INTRODUCERE Recoltarea diverselor probe ( de sange, de urina etc) poate afecta direct diagnosticul, tratamentul si vindecarea pacientului. De cele mai multe ori, asistenta este drect responsabila de recoltarea prompta si corecta a acestor probe. In unele cazuri, chiar daca nu asistenta este cea care recolteaza, ea trebuie sa verifice proba, sa pregateasca pacientul, sa asiste medicul, sa-l ajute la efectarea respectivei recoltari, sa acorde ingrijiri specifice pacientului dupa recoltare.. Exista anumite teste pentru care pacientul trebuie invatat cum sa si le faca singur acasa (glicemia pe glucotest).Importanta analizelor de laborator-completeaza simptomatologia bolilor cu elemente obiective -infirma sau confirma diagnosticul clinic -reflecta evolutia bolii si eficacitatea tratamentului -confirma vindecarea-semnaleaza aparitia unor complicatii -permit depistarea imbolnavirilor infectioase ca si a persoanelor sanatoase purtatoare de germeni patogeniRolul asistentei recolteaza analizele la indicatia medicului respecta orarul recoltarilor pregatirea psihica si fizica a pacientuluiO buna intelegere si informare despre testul pe care pacientul trebuie sa il efectueze in scop diagnostic ne va ajuta sa pregatim pacientul adecvat pentru respectiva manevra. Explicandu-i pacientului procedura medicala cu claritate si vom castiga increderea si cooperarea sa. De exemplu, inaintea unei recoltari dificile si dureroase ( cum ar fi punctia de maduva osoasa) trebuie sa informam pacientul asupra tipului si gradului de disconfort pe care probabil il va simti. De asemenea trebuie informat cat timp va dura procedura, la ce efecte sa se astepte dupa si in cat timp vor fi gata rezultatele. Stiind exact la ce sa se astepte, pacientului ii va fii mult mai usor sa coopereze si sa suporte manevra in sine.Daca trebuie doar sa asistam medicul in timpul unei recoltari, trebuie vorbit cu pacientul pe parcursul acesteia, sa il incurajam, si apoi sa-l supraveghem pentru eventualele efecte adverse sau complicatii, pregatite pentru a acorda ingrijirile specifice in orice situatie. Unele teste necesita instructiuni detaliate pentru a ne asigura de cooperarea totala a pacientului si de corecta recoltare a probelor, cu atat mai mult cu cat unele necesita anumite conditii de recoltare si schimbarea regimului de viata inaintea recoltarii ( o dieta speciala, un mod corect de recoltare de catre insusi pacient, etc). Consimtamantul pacientuluiEste un drept al pacientului sa i se ofere toate informatiile pentru a intelege exact ce i se va face, procedura medicala in sine, riscurile si implicatiile manevrei inainte de a consimti si a semna ca este de accord cu efectuarea procedurii. A explica procedura, cum va fi efectuata si potentialele riscuri este in primul rand responsabilitatea medicului. Asistenta va relua explicatiile medicului, se va asigura ca pacientul le-a inteles bine si va verifica daca pacientul a semnat consimtamantul atunci cand este necesar. pregatirea materialelor si instrumentelor necesare 1. Eprubeta pentru examen sumar urina (Examen sumar de urina)2. Urocultor (Urocultura) 3. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice (capac rosu) 4. Tub recoltare sange pentru determinarea analizelor biochimice si imunologice (capac galben) 5. Tub recoltare sange K2-EDTA pentru determinarea analizelor hematologice (capac mov) 6. Tub recoltare sange 3.2% citrat citrate de sodium pentru determinarea testelor de coagulare (capac bleu) 7. Tub recoltare sange 3,8% citrat de sodium pentru determinarea VSH (viteza de sedimentare a hematiilor (capac negru) 8. Tub recoltare sange Sodium F-K3-EDTA pentru determinarea glicemiei (capac gri) 9. Coprocultor (materii fecale) 10. Coprocultor cu mediu de transport (materii fecale - coprocultura) efectueaza tehnica cu professionalism completeaza imediat si corect buletinul de analiza etichetarea produsului transporta la laborator ambalate corespunzator(cutii cu capac)Masuri de protectie:Masurile de protectie trebuie luate atat pentru asistenta cat si pentru pacient. Dupa recoltare, produsul trebuie pastrat si transportat in conditii optime, care sa nu afecteze rezultatul. Tipuri de laboratoare :Laborator de hematologie:pentru analize hematologice;aceste analize se executa in majoritatea bolilor si in mod special in bolile de sange.Laborator de biochimie:executa analize biochimice din sange,urina si alte produse,analizand substantele minerale sau organice din compozitia lor.Laborator de microbiologie:depisteaza existenta microbilor,in cazul bolilor infectioase.Laborator de virusologie:depisteaza existenta virusilor in produsul biologic recoltat.Laborator de parazitologie:pune in evident diferiti paraziti,localizati in corpul uman.Laborator de serologie:pune in evidenta anticorpi fabricati de corpul uman cu ocazia unei eventuale boli microbiene.Laborator de endocrinology:pentru analiza hormonaleLaborator de micologie:pentru analiza ciupercilor.Laborator de igiena:pentru analiza apei,aerului,alimentelorLaborator de toxicologie:pentru analiza toxinelor din corp .RECOLTAREA SANGELUI Sngele se recolteaz pentru examene: hematologice biochimicebacteriologice parazitologice serologiceRecoltarea se face prin: punctie capilara puncie venoas puncie arterialPUNCTIA CAPILARADefinitie Recoltarea sangelui capilar pentru analize de laboratorScopRecoltare -glicemie,cholesterol,hemoleucograma,hemoglobina TS(timp de sangerare),TC(timp de coagulare),grup sanguin,RhMateriale necesarelanteta sterila sau ac de punctie steril,stilet special steril de unica folosintaantiseptic pentru tegument(alcool 90grade)tampoane sterilepipeta Potain(pentru numararea elementelor figurate),hartie de filtrulame de sticla,lamele(pentru frotiu)benzi de testaremanusi de protectie,tavita renalaLocuri de electie pulpa degetului inelar sau mediu lobul urechii, fata plantara a halucelui si calcai, la copilPregatire pacientPsihica:se explica necesitatea efectuarii tehnicii Fizica :se aseaza in pozitie sezand cu bratul sprijinit;spalarea mainilor cu apa si sapun,se usuca corectTehnicase spala mainilese imbraca manusilese aseptizeaza locul punctiei cu un tampon cu alcoolse asteapta evaporarea alcooluluicu o miscare brusca se inteapa pulpa degetului,perpendicular pe straturile cutanatese sterge prima picatura de sange cu tampon uscat sau hartie de filtruse lasa sa se formeze o noua picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau pe lama(se pune o picatura de sange pe benzile de testarea glicemiei,colesterolului;1picatura pe lama de sticla pentru frotiu simplu sau frotiu in picatura groasa;pentru determinarhematologice(hemoglobina,hematii,leucocite )se utilizeaza pipeta PotainEfectuarea unui frotiula extremitatea unei lame se pune o pictur de 3-4 mm diametruse aeaz o lamel cu marginile lefuite n unghi de 45 cu lama (pictura se ntinde prin capilaritate)lamela se trage ctre partea liber a lamei, pstrnd aceeai nclinaie i antrennd toat pictura fr s o fragmentezese agit lama pentru uscarese eticheteaz i se trimite la laboratorun frotiu bun este fara goluri,cu un strat regulatExamenul in picatura groasapentru examenul n pictur groas sngele se recolteaz sub form de pictur groasse recolteaz pe fiecare extremitate a lamei cte 3 picturi ct mai apropiate ntre elecu colul unei lame lefuite se amestec picturile formnd o pat circular cu diametrul de aproximativ 1,5-2 cmse continu amestecarea picturilor pn se formeaz un mic cheag semnul unei defibrinri completeuscarea frotiului se face prin agitarea lameinumele bolnavului i numrul buletinului de analiz se nscriu direct pe lam cu creion dermatografpictura groas se execut pentru punerea n eviden a plasmodiilor malariei (recoltarea se face n cursul accesului febril cnd numrul paraziilor n snge este foarte mare).PUNCTIA VENOASADefinitiePuncia venoas reprezint crearea unei ci de acces ntr-o ven prin intermediul unui ac de puncie.Scopexplorator recoltarea sngelui pentru examene de laborator biochimice, hematologice, serologice i bacteriologiceterapeutic administrarea unor medicamente sub forma injeciei i perfuziei intravenoase recoltarea sngelui n vederea transfuzrii sale executarea transfuziei de snge sau derivate ale sngelui sngerare 300 500 ml n edemul pulmonar acut, hipertensiune arterial.Materiale necesareMaterialele se pregatesc in functie de scop tava medicala garou sau banda Esmarch manusiLocul punctiei paduri cu alcool tavita renala holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder vacutainere cu aditivii specifici in functie de analiza ceruta(EDTA,citrat de sodiu 3,8%,heparina) seringi+ace sterile etichete formular analize pentru laborator recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator solutii medicamentoase materiale pentru perfuzie materiale pentru transfuzie bandaj adeziv pentru locul punctiei recipiente pentru colectarea deseurilorvenele de la plica cotului(cefalica si bazilica)unde se formeaza un Mvenos prin anastomozarea lorvenele antebratuluivenele de pe fata dorsal a mainiivenele subclavicularevenele femuralevenele maleolare internevenele jugulare si epicraniene-la sugari si copii miciorice vena accesibilapunctie subclavicularaPregatireapacientuluipregtirea psihic se comunica pacientului ce i se va face,i se va explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a neasigura de cooperarea sapregtirea fizic pentru puncia la venele braului,antebraului:se aeaz ntr-o poziie confortabil att pentrupacient, ct i pentru persoana care execut puncia(decubit dorsal)se examineaz calitatea i starea venelorse aeaz braul pe perni i muama n abducie iextensie,declivse dezinfecteaza tegumentelese aplic garoul la o distan de 7-8 cm deasupralocului punciei,se recomand pacientului s strng pumnul, veneledevenind astfel turgescenteTehnicaspalarea mainilor si dezinfectia,imbracarea manusilorse fixeaz vena cu policele minii stngi la 4-5 cm sub loculpunciei, exercitnd o uoar compresiune i traciune n josasupra esuturilor vecinese fixeaz seringa, gradaiile fiind n sus, acul ataat cubizoul n sus, n mna dreapt, ntre police i restul degetelor;se ptrunde cu acul traversnd, n ordine tegumentul ndirecie oblic (unghi de 30 grade), apoi peretele venos nvingndu-se o rezisten elastic, pn cnd acul nainteazn gol;se schimb direcia acului 1-2 cm n lumenul venei;se controleaz ptrunderea acului n ven prin aspiraie cu seringase continu tehnica n funcie de scopul punciei venoase: injectarea medicamentelor, recoltarea sngelui, perfuzien caz de sngerare, se prelungete acul de puncie cu un tub din polietilen care se introduce n vasul colector, garoul rmnnd legat de brase ndeprteaz staza venoas dup executarea tehnicii prin desfacerea garoului i a pumnuluise aplic tamponul mbibat n soluie antiseptica la locul de ptrundere a acului i se retrage brusc aculse comprim locul punciei 2-3 minute, braul fiind n poziie verticalPuncionarea venei femurale se va face n regiunea femural (sub nivelul ligamentului inghinal), la circa 1 cm medial de artera femural, reperat prin palpare, cu pacientul aflat n decubit dorsal. direcia de ptrundere a acului va fi oblic n sus sub un unghi de 60-70 de grade exercitnd n permanen o aspiraie uoar asupra pistonului seringii, pn ce sngele venos ptrunde n sering. Dup puncie se va exercita o presiune moderat asupraregiunii timp de 1-2 minute pentru a evita formarea unui hematomIngrijiri post tehnicase face toaleta local a tegumentuluise schimb lenjeria dac este necesarse asigur o poziie comod n patse supravegheaz pacientulConsideratii speciale: pentru evidenierea venelorse fac micri n sensul circulaiei de ntoarcere cu partea cubital a minii pe faa anterioar a antebrauluise introduce mna i antebraul n ap caldtapotament la locul punctiei pentru puncionarea venelor jugulare, pacientul se aeaz n decubit dorsal, transversal pe pat, cu capul lsat s atrne prin puncia venoas, se pot fixa catetere Se utilizeaz numai materiale de unic folosin.Se evitapuncionarea venei din lateralpuncionarea venei cu acul avnd bizoul n josmanevrarea incorect a instrumentarului sterilatingerea produsului recoltatflectarea antebraului pe bra cu tamponul la plica cotului, deoarece mpiedic nchiderea plgii venoase, favoriznd revrsarea sngelui.AccidenteInterveniile asistenteiHematom (prin infiltrarea sngelui n esutul perivenos)- se retrage acul i se comprim locul punciei 1-3 minuteStrpungerea venei (perforarea peretelui opus)- se retrage acul n lumenul veneiAmeeli, paloare, lipotimie- se ntrerupe puncia, pacientul se aeaz n decubit dorsal fr pern, se anun medicul.Recoltarea cu sistem vacutainerInaintea recoltarii sangelui,desfaceti acul prin rasucirea capacului sigilat.inlaturati capacul si expuneti partea filetata (1), avand grija sa nu indepartati teaca sterila in care se gaseste acul (2)asamblati acul la holder (3).Toate tuburile (4) pot fi acum umplute unul dupa altul in concordanta cu instructiunile de mai josa.Aplicati un garou pe antebratul pacientului si intepati pielea de la plica cotului, ajutandu-va de degetul mare si indexul mainii drepte. b. Inversati pozitia mainilor cat mai curand posibil dupa ce acul a penetrat vena; apasati vacutainerul cu degetul mare al mainii drepte, indexul si degetele mijlocii sustinandu-l. c.sangele este atras de vacumul din vacutainer si curge in tub cu viteza proprie ;se elibereaza garoul din jurul bratului pacientului imediat ce sangele a aparut in vacutainer,cu mana stanga ,sustinand in continuare holderul d.se retrage vacutainerul cu mana dreapta,apasand usor cu degetul mare pe una din marginile holderuluie. Pentru a asigura optima omogenizare a sangelui cu anticoagulantul, efectuati 8-10 miscari de inversiune a tubului. f. Daca se recolteaza mai mult de un vacutainer, inserati cel de-al doilea tub si repetati pasii descrisi mai sus . . Ordinea de recoltare a tuburilor: 1. recipientele pentru hemocultura; 2. tuburile fara aditivi; 3. tuburile ce contin citrat; 4. tuburile ce contin heparina; 5. tuburile ce contin EDTA De respectatutilizati manusi de unica folosinta pentru fiecare pacient caruia i se recolteaza probe de sangeevitati punctionarea in zonele in care exista leziuni cutanate;dezinfectati zona aleasa pentru punctionare cu ajutorul unui tampon steril imbibat in solutie de alcool 70%, prin miscari circulare, din interior spre exteriordupa tamponare, lasati sa se usuce zona inainte de a trece la punctionare (daca zona este umeda, poate fi indusa hemoliza probei);la sfarsitul punctionarii, aplicati imediat un tampon compresiv pentru a asigura hemostaza si a evita formarea hematomului (durata recomandata a compresiei 2-3 minute);formularul de cerere analize trebuie completat corect si clar cu datele pacientului, analizele cerute, data si ora recoltarii, numele medicului care indica analizele.fiecare eprubeta trebuie completata corect si clar cu datele pacientuluia se evita agitarea puternica si brusca a eprubetelor deoarece se poate produce hemoliza.acul de punctie nu va fi reintrodus in teaca (pentru a evita inteparea), indoit sau taiat, ci va fi depus intr-un container de plastic rezistent la reziduuri intepatoare sau taietoare.TIPURI DE VACUTAINERECULOARE DOPANTICOAGULANT SAU ADITIVANALIZE DE LABORATORROSUFara aditiviBiochimie,serologieMOVEDTAHematologie :Ht,Hb,HLGNEGRUCitrat de sodiuVSHALBASTRUCitrat de sodiuHematologie:factori ai coagularii-timp Quik,APTTVERDEHeparinaBiochimie :ionograma,hormone,gaze arterialeGALBENCitrate de dextroza=mediu de cultura pentru eritrociteHemoculturaGRIFlorura de sodiuGlicemieExamene hematologice Hemoleucograma completa( HGL)Hemoleucorama este o analiza care masoara urmatoarele cantitati: RBC (eritrocite sau hematii) Numarul de globule rosii din sange WBC (leucocite ) Numarul de globule albe din sange HGB (hemoglobina) Cantitatea totala de hemoglobina din sange PLT (platelete sau trombocite) Numarul de trombocite HCT ( hematocrit) Masa de globule rosii dintr-un anumit volum de sange exprimata in procente numaratoare diferentiala a leucocitelor(formula leucocitara)neutrofilele(NEU)eozinofilele(EOS)limfocitele(LY)monocitele(MO)basophile(BAS)indici eritrocitari :Evaluarea hematiilor (eritrocitelor) din punct de vedere al volumului si continutului in hemoglobina se realizeaza prin masurarea sau calcularea urmatorilor parametrii: volumului eritrocitar mediu (VEM,MCV); hmoglobina eritrocitara medie (HEM,MCH); concentratia eritrocitara medie de hemoglobina (CHEM,MCHC); largimea distributiei eritrocitare (RDW)Recipientul de recoltare-vacutainer cu capac mov/roz K3 EDTA; RBC Hematiile sunt celule ale sangelui, cu forma rotunda, avand centralde culoare rosu deschis si marginile mai intens colorate. Hematiile sunt cele mai numeroase celule din sange si totodata cele mai specializate celule ale organismului, avand rol in ransportul O2 de la plamani la tesuturi si transferul CO2de la tesuturi la plamani (lucru care se realizeaza prin intermediul hemoglobinei continute in hematii). Cantitatea de oxigen receptionata de tesuturi depinde de numarul si functionarea globulelor rosii si hemoglobinei Globule roii i un limfocit vzute la microscop Valori normale -barbati = 4,2-5,6 milioane pe 1 mm cub -femei=3,7-4,9 milioane pe 1 mm cub poliglobulia defineste valorile crescute ale numarului de eritrocite ; apare n insuficienta respiratorie, bolile cardio-pulmonare, etc. anemia defineste valorile scazute ale numarului de eritrocite, apare n hemoragii,hemoliza, insuficienta maduvei hematogene din intoxicatii, iradiere, infectii, etc.Eritropoieza - formarea globulelor rosiiReticulocitele sunt considerate celule rosii "imature"care contin acizinucleici reziduali (ARN). Aceste hematii tinere se maturizeaza complet in circulatia periferica in aproximativ 1-2 zile dupa ce parasesc maduva osoasa (unde stau pana la 4 zile dupa expulzarea nucleului), timp in care pierd complet capacitatea de sinteza proteica, iar sinteza de Hb inceteaza.Prezenta reticulocitelor constituie un indicator al activitatii medulare. Implicatii cliniceNumarul de reticulocite creste in cazul unor pierderi masive de sange sau in cazul unor afectiuni in care hematiile sunt distruse prematur, cum ar fi anemia hemolitica.Scaderea numarului de reticulocite se intalneste in cazul chimioterapiei, neoplasme osoase, anemia pernicioasa, etc. Hemoglobina este elementul principal al hematiilor care are rol intransportul de oxigen (oxihemoglobina) si a dioxid de carbon (carbohemoglobina). Hemoglobina este alcatuita dintr-o componenta proteica formata din doua perechi de lanturi polipeptidice numite globinae, fiecare dintre acestea fiind conjugat de un grup hem (un complex al unui ion de fier cu pigment rosu numit porfirina).Fiecare gram de hemoglobina poate transporta 1,34 ml oxigen per 100 ml de sange. In circulatia sanguina formele de hemoglobina intalnite sunt: deoxihemoglobina (HHb), oxihemoglobina (O2Hb), carboxihemoglobina (COHb) si methemoglobina (MetHb), toate acestea fiind determinate impreuna in sangele total. Valori normale- la barbati = 13-16 g la 100 ml sange- la femei = 11-15 g la 100 ml sange scaderea hemoglobinei sub valorile de referinta determina aparitia anemiei cresterea hemoglobinei conduce la aparitia eritrocitozei (numita si policitemie). Hematocritul masoara raportul dintre volumul ocupat de hematii si volumulsanguin total. El depinde de masa de hematii, de volumul mediu al hematiilor si de volumul plasmatic, astfel ca atunci cand hematiile sunt de marime normala, modificarile hematocritului le urmeaza pe cele ale numarului de hematii. Valori normale- la barbati = 40-48%- la femei = 36-42%Indicii eritrocitari VEM indica volumul mediu al eritrocitului.Valori normale: 80 - 100 m3 Variatii patologice: valori mai mici dect 80 m3 caracterizeaza microcitele (n cazul anemiei prin deficit de Fe, microsferocitoza) valori mai mari de 100 m3 caracterizeaza macrocitele (n cazul anemiei prin deficit de acid folic si vitamina B12, anemia Biermer, anemia megaloblastica) CHEM reprezinta concentratia medie de Hb/100 ml eritrocite.Valori normale: 32 - 36 g Hb/100 ml eritrocite (normocromie).Variatii patologice: valori < 31 g Hb/100ml eritrocite definesc hipocromia.HEM reprezinta cantitatea de Hb continuta de un eritrocit.Valori normale: 20 - 34 pg.Variatii patologice: valori mai mici dect 20pg definesc hipocromia.INDICELE DE DISTRIBUTIE ERITROCITAR(RDW RED CELL DISTRIBUTION WIDTH)RDW reprezinta deviatia standard a mediei volumelor eritrocitare raportate laVEM si se determina cu ajutorul histogramelor curbe de distributie % a marimiicelulelor.Valori normale: 11,5 - 14,5 %.Variatii patologice: variabilitatea crescuta a volumului eritocitelor definesteanizocitoza(RDW crescut). Astfel, cu ct RDW va fi mai mare, cu att anizocitozaeste mai marcataCelule normale Reticulocitoza crescutaWBC Leucocitele Leucocitele sau globulele albe sunt celule alesistemului imunitar produse de maduva osoasa si care apara organismul deboli infectioase si de corpuri straine.Valori normale- la adulti = 4000-8000 pe 1 mm cub- la copii (1-6 ani) = 4000-10000 pe 1 mm cub.Leucocitoza (L>10000/l Leucopenie (Lleucocitoza >leucopenie Formula leucocitara- Granulocite neutrofile- nesegmentate(GNnesegm)=1-4%;50-250/mmc -segmentate(GNsegm)=50-70%;2500-4800/mmc- Limfocite=25-30/%;1200-2400/mmc- Monocite =4-8%;300-640/mmc- Eozinofile =1-3%;100-200/mmc- Bazofile =0,5-1/%;20-40/mmc Trombocite150 000-400 000/mmc- VSH(viteza de sedimentare a hematiilor)pv fara staza; vacutainer dop negru(cu citrate de Na) sau cu seringa 2ml -1,6mlsange/0,4ml citrate de sodium 3,8%F:1h=2-12mm;2h=12-20mm B:1h=1-10mm;2h=7-15mm- Teste de coagulare:APTT(activitate partial a tromboplastinei tisularepv.vacutainer dop bleu25-35 Timp QuickTimp Howel- sau cu seringa de 5ml cu ac sterile-4,5ml sange/0,5ml citrat de sodiu13-15 1-2minute IP(Indice de protrombina)85-100% Fibrinogen200 -400mg/dl Timp de sangerare TSeste timpul care se scurge din momentul inteparii lobului urechii sau pulpei degetului pana la oprirea sangerariipc2-4minute Timp de coagulare-TCeste timpul scurs de la recoltare(punere pe lama) pana la coagularea picaturiipc5-8minuteBIOCHIMIE- SANGE-UreeaUreea este sintetizata in ficat ca si produs secundar al dezaminari aminoacizilor Eliminarea ei in urina reprezinta calea majora de excretie a azotului. Concentratiile plasmatice crescute de uree apar ca rezultat al unei diete hiperproteice, al catabolismului crescut al proteinelor, dupa hemoragii gastrointestinale, deshidratare medie, soc sau functionare cardiaca defectuoasa sau datorita tratamentului cu glucocorticoizi( uremie pre-renala). Uremia post-renala este cauzata de factori care obstructioneaza fluxul urinar: nefrolitiaza, tumori sau hipertrofie a prostatei.Utilitatea ureei ca indicator al functiei renale este limitata de variabilitatea concentratiei plasmatice ca rezultat al factorilor non-renali.- CreatininaCreatinina este produsul catabolic final al creatinei (sau fosfocreatinei). Cantitatea produsa in fiecare zi este legata de masa musculara. Creatinina este filtrata liber de catre glomerulii renali (mici cantitati sunt reabsorbite si de asemenea sunt secretate de catre tubuli).Dozarea creatininei este realizata aproape exclusiv pentru evaluarea functiei rinichilor (perfuzie renala defectuoasa, pierdere a functionarii nefronilor) si in monitorizareadializei renale. Valori crescute ale creatininei sanguine apar in urmatoarele situatii: Functionare renala defectuoasa Nefrita cronica Afectiuni musculare( cauzate de gigantism, acromegalie, miastenia gravis, distrofie musculara, poliomielita) Afectiuni cardiace congestive Soc DeshidratareValori scazute apar in cazul: Afectiuni ale ficatului avansate si severe Dieta proteica inadecvata Sarcina-Acid uric sericAcid organic care se gaseste in urina si in sange, rezultat din arderea proteinelor. Acidul uric este produsul final al degradarii purinelor libere: adenina, hipoxantina, guanina. Patologia lui este in primul rand dominata de guta, boala specifica omului. Nivelul acidului uric in sange se numeste uricemie. Valori normaleIn sange: 2-5 mg/100 ml ser la adulti; Variatii fiziologice- Acidul uric se defineste ca cel mai important produs final al oxidarii purinelor in organism.- Valoarea acidului uric variaza in functie de: alimentatie, sex, varsta, factori genetici, diferite stari fiziologice ( effort fizic, menopauza ).-Alimentatia bogata in purine determina cresterea acidului uric in timp ce alimentatia saraca in purine produce o scadere pana la 0,8 mg / 100 ml sange.- La copii acidul uric este mai scazuta decat la adulti, la barbati valoarea lui este mai crescut decat la femei, dar e relativ constant de-alungul vietii.- La femei, uricemia este mai mica inaintea menopauzei si mai mare dupa aceasta, cand poate atinge valorile prezente la barbati.- Cresteri anormale-valorile crescute ale acidului uric seric se intalnec in urmatoarele cazuri: Guta Insuficienta renala cronica Leucemie Boli infectioase Poliglobulie Procese insotite de degradari tisulare precum si dupa radioterapie Tratamente cu medicamente antimicotice si antimetabolice Terapie cu ACTH sau hidrocortizon Toxicoza gravidica Intoxicatiile cu plumb si mercur- Scaderi anormale-valorile scazute ale uricemiei se intalnesc in boala Wilson- GlicemiaGlicemia reprezinta una din constantele fundamentale ale mediului intern, iar determinarea sa este modalitatea cea mai frecventa de evaluare globala a metabolismului intermediar al hidratilor de carbon.Glucoza este formata la nivelul ficatului prin digestia carbohidratilor si prin conversiaglicogenului in glucoza. Nivelul glicemiei este reglat, in principal, prin actiunea a doihormoni si anume insulina si glucagonul, insulina crescand permeabilitatea membranelorcelulare pentru glucoza, facilitand transportului glucozei in celule, stimuland formareaglicogenului si reducerea nivelului glicemiei, iar glucagonul accelerand scindareaglicogenului in glucoza, determinand cresterea glicemiei.obiectiv glicemia3 hematii /cmp- macroscopic, cmpplin de hematii- CELULE EPITELIALE-scuamoase-din segmentele inferioare ale cilor urinare(nu au importan patologic)-epiteliale renale-din tubii renali,n afeciuni ale parenchimului renal-tranziionale renale-din uroteliu,apar n procese inflamatoriiNormal -se admi t 3 4 celule epi tel iale plate/ cmp mi c roscopic,proveni te dindescuamarea epiteliului care tapeteaz tractul urinar.Fiziologic : celule mari, plate, pavimentoase care provin din straturile superficialealevezicii urinare, celule cilindrice, alungite care provin din uretr i uretere.Patologic:c r e t e r e a n u m r u l u i d e c e l u l e epi tel iale (5 10/cmp) ni n f l a ma i i l e tractului urinar.- CILINDRI HIALINI-formai din proteinele care trec membrana bazali coaguleazla nivelul tubilorcontori distali i proximali- CILINDRI GRANULOI I CEROICilindri granuloi sunt considerai forma de degradare a cilindrilor hialiniCilindri ceroi se formeaza dupa stagnarea ndelungata n tubi (afectaretubulara cr.)- CILINDRI CELULARIPot fi formai din leucocite,hematii,bacterii,levuriArata o afectare tubularacut- PARAZII,LEVURI,BACTERIIDintre parazii cel mai frecvent apare Trichomonas vaginalisLevuri-importana patologic deosebit CandidaBacterii-coci sau bacili mobilicoli trichomonascandida- CRISTALE-ACID URICCel mai frecvent ntlnite- CRISTALE-OXALAT DE CALCIUPot fi sub formde mono sau dihidrat,birefringenteApar n hiperoxalurie,intoxicaii cu polietilenglicolPot arta un risc de nefrocalcinoz- CRISTALE-FOSFAT AMONIACO-MAGNEZIANn urina depozitatnecorespunztor sau asociat cu infecii urinare- CRISTALE PATOLOGICETIROZINALEUCINA-n boli hepatice graveCISTINA-n tulburri ale metabolismului proteictir leu- CRISTALE PATOLOGICE-Prezena cristalelor de colesterol este n mod normal nsoit de o proteinurie masiv.- Cristalele de colesterol sunt foarte rare.DETERMINRI CANTITATIVE- Ureea=15 - 35 g/24 orePatologic: Valori crescute: - regim hiperproteic, diabet zaharat, hipertiroidism Valori sczute: - perioada de cretere rapid, IRA faza de stare, IRC terminal- Creatinina urinar Valori normale : 0,8 - 2 g/24 orePatologic: Valori crescute: - dup efort fizic, acromegalieValori sczute: - n imobilizri prelungite, IRA i IRC.(insuficienta renala acuta si cronica)- Acidul uric urinar Valori normale 0,3 - 0,8 g/24 ore.Patologic: Valori crescute: - gut, leucemii, tratament cu corticoizi. Valori sczute: - IRA i IRCBiochimie urinaTestValori normale albuminaabsent glucozaabsent ph5,5-6 densitate1015-1025 corpi cetoniciabsent hematiiabsent leucociteabsent nitritiabsent bilirubunaabsenturobilinogenabsentPathologicPrezenta albuminei-indica o afectiune renala Prezenta glucozeiDZ Elemente patologice in sediment :numeroase leucocite,frcventehematii,cilindri,germeni,cristali,oxalati Prezenta pigmentilor biliari indica o hepatita virala(urina are culoare brun inchisa ca bereaRECOLTAREA SUMARULUI DE URINAInainte de recoltare se efectueaza igiena regiunii genitale Se recolteaza prima urina de dimineata Se urineaza in recipiente speciale pentru recoltarea probei de urina La femei se va evita recoltarea urinei in perioada menstrualaDefinitieo recoltarea urinei pentru analize de rutina ce pot depista afectiuni renale,diabet zaharat prin prezenta glucozei,elemente patologice,etcScop-explorator-diagnosticul afectiunilor renale,dozarea glicozuriei,etcSe recolteaza obligatoriu la toti bolnavii internatiMateriale necesare urinar sau plosca daca este necesar manusi recipient de unica folosinta curat si uscat etichete formular cerere analiza laborator recipient pentru transportarea analizelor la laboratorPregatirea pacientului- psihica-informare cu o seara inainte,explicarea tehnicii-fizica se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa si sapunEfectuarea tehnicii- se recolteaza dimineata de la prima mictiune- asigurarea intimitatii- i se va explica pacientului imobilizat la pat ca va trebui sa urineze intr-o plosca/urinar;celui care nu este imobilizat i se va explica faptul ca va trebui sa mearga la toaleta pentru a urina-se pun manusile- din plosca sau urinar se pun cel putin 10-20 ml urina in recipientul pentru recoltat si se insurubeaza capacul; daca diureza pacientului trebuie monitorizata, restul de urina se va masura cu ajutorul recipientului gradat- daca accidental se pierde urina pe peretii exteriori ai recipientului se va spala si usca- se eticheteaza recipientul cu numele pacientului, data siora recoltarii si se va trimite imediat la laborator insotit de formularul de cerere a analizei- intarzierea trimiterii probei la laborator poate altera rezultatele finale ale probei- se vor spala plosca/urinarul si recipientul gradat fiind inlaturate de la patul pacientului- pacientii care nu sunt imobilizati vor merge la toaleta si vor urina in plosca sau urinar dupa care se va proceda la fel ca mai susURINA DIN 24 OREDeoarece hormonii , proteinele si electrolitii sunt excretati in cantitati mici si variabile in urina , probele trebuie recoltate pe o perioada extinsa de timp pentru a avea o valoare diagnostica . Probele cerute din urina stransa pe 24 de ore sunt cele mai uzuale, deoarece sunt semnificative pentru toate substantele eliminate in aceasta perioada.Obiective- obtinerea datelor privind starea morfofunctionala a aparatului renal si asupra altor imbolnaviri- cunoasterea volumului diurezei- efectuarea unor analiza biochimice- urmarirea bilantului lichidian(ingesta-excreta)Materiale necesare recipient de colectare a urinii cu capacitate de minim 2 litrimanusi plosca sau urinar daca este nevoie recipient gradat daca trebuie monitorizata cantitativ diureza etichete formular de cerere analize pentru laboratorPregatirea pacientului psihica si fizica- se explica procedura pacientului si familiei pentru a ne asigura de cooperarea acestuia si pentru a preveni pierderile accidentale de urina in timpul recoltarii- se pot monta etichete la baie prin care pacientul sa-si reaminteasca ca nu trebuie sa arunce urina, sau pe punga urinara daca pacientul este sondat- se vor explica pacientului restrictiile alimentare si medicamentoase acolo unde este necesarRecoltarea- confirmarea si verificarea identitatii pacientului- se cere pacientului sa urineze dimineata; aceasta urina se arunca- in timpul zilei,al noptii si prima urina de a doua zi dimineata se colecteaza in recipientul de colectare curat si uscat- recipientul de colectare se pastreaza la rece pe perioada colectarii(se eticheteaza)- a doa zi dimineata,se masoara exact cantitatea de urina colectata,se omogenizeaza si se trimit lalaborator un esantion de 100ml- esantionul va fi pus intr-un recipient pentru sumar de urina pe eticheta caruia se va nota numele si prenumele pacientului,volumul urinar/24h,analizele ceruteConsideratii speciale :-daca pacientul are sonda urinara, se va mentine punga urinara pe toata periada recoltarii intr-un recipient cu gheta pus sub patul bolnavului- daca accidental se pierde una din probe, recoltarea trebuie sa fie reluata integralTest Addis HamburgerScop- studiul cantitativ al elementelor figurate din urina hematiilor, leucocitelor si a cilindrilor din urina .Pregatirea bolnavului psihica si fizica- informarea,explicarea necesitatii examenului ,obtinerea consimtamantului- se anunta bolnavul cu o zi inainte de efectuarea probei- dimineata bolnavul este rugat sa urineze,se noteaza ora ;aceasta urina se arunca- din acest moment bolnavul este rugat sa ramana culcat timp de trei ore- nu consuma lichide in tot acest timpPregatire materialelor- se pregateste recipientul pentru recoltare- se pregateste materialul necesar pentru toaleta organelor genitale externeRecoltarea urinei- dupa 3 ore se efectueaza toaleta organelor genitale externe cu apa si sapun- se recolteaza intreaga cantitate de urina si se masoara volumul- se trimite la laborator 50ml, intr-un recipient pentru sumar de urina pe eticheta caruia se va nota numele si prenumele pacientului si volumulurinar colectatInterpretare- normal se elimina 0-1000hematii/min si 1000-2000leucocite/min- patologic eliminare>100000elemente/min- hematuria macroscopica apare cand se elimina>300000H/minProba celor trei pahare Se pune bolnavul s urineze n trei pahare diferite. n primul pahar se colecteaz urina de la nceputul miciunii, n cel de-al doilea aceea de la mijlocul ei, iar n cel de-al treilea urina de .la sfritul miciunii. Se presupune c este vorba de o hemoragie reno-uretral cnd hematuria este prezent n toate cele trei pahare (hematurie total). Hematurie prezent numai n ultimul pahar (hematurie terminal) sugereaz o hemoragie vezical. Hematurie prezent numai n primul pahar (hematurie iniial) presupune o hemoragie de origine prostatic sau uretral.BACTERIOLOGIE UroculturaPrezentare generalaCultura urinii este cel mai utilizitat test in diagnosticul infectiei urinare. Este important ca recoltarea sa se faca inaintea administrarii de antibiotice ! Urocultura presupune izolarea si identificarea microorganismelor responsabile pentru infectia tractului urinar.Definitie- examenul bacteriologic din urina pentru depistarea germenilor patogeniScopdiagnostic al infectiilor urinare, prin punera in evidenta a germenilor patogeniMaterial necesare-recipient steril de unica folosinta cu capac,materiale pentru toaleta organelor genitale externePregatire pacient-psihica-informare,explicarea tehnicii si necesitatea ei,consimtamant -fizica-toaleta organelor genital externe cu apa si sapun inainte de recoltareTehnica recoltarii- se recolteaza prima urina de dimineata sau dupa cel putin patru ore de la mictiunea anterioara- se recolteaza inainte de inceperea tratamentului cu antibiotic sau dupa intreruperea acestuia cu cel putin 7zile inaintea recoltarii- cu 12ore inainte nu va consuma lichide- nu va urina cu 6 ore inainte- se efectueaza obligatoriu toaleta riguroasa a organelor genitale externe cu apa si sapun urmata de uscare prin tamponare cu tifon steril- spalarea si stergerea se fac in sens unic,din fata in spate ;la barbat dinspre meatul urinar spre santul balanopreputial(glandul fiind decalotat)- stergerea se face c user fiziologic steril sau apa fiarta si racita- la pacientele cu scurgeri vaginale se recomanda introducerea unui tampon steril in vagin si apoi recoltarea probei- la barbati se mentine si in timpul urinarii glandul decalotat- la nou-nascuti si la sugari dupa spalarea organelor genitale externe se fixeaza in jurul penisului sau vulveiorificiul pungii speciale pentru recoltare- la bolnavii cu retentie urinara recoltarea se poate face prin sondaj vezical sau punctie suprapubiana- se urineaza la toaleta primii 100mlurina si fara a intrerupe jetul de urina se recolteaza 5-10ml din jetul mijlociu in urocultorul steril,cu grija pentru a nu atinge gura acestuia de tegumente sau lenjerie- restul urinei se evacueaza la toaleta- recipientul se inchide cu capac ermetic,avand grija sa nu se atinga interiorul capacului sau recipientului- daca accidental urina s-a prelins pe peretii exteriori ai recipientului se vor spala si usca- pacientului i se sugereaza sa se spele bine pe maini- se va eticheta recipientul- trebuie mentionat daca pacientul este sub antibioterapie si ce antibiotic i se administreaza- se ataseaza formularul de cerere a analizei la recipient si proba se va trimite la laborator imediatPentru sugari- Se spal zona urogenital cu ap i spun i se tamponeaz cu, comprese sterile pentru a se usca.- Se fixeaz pungua steril prin intermediul benzilor adezive n jurul orificiului urinar.- Punga este bine fixat dac orificiul urinar se afl n interiorul acesteia.- Se verific fermitatea aderrii benzilor de fixare la tegumentul copilului pentru a se evita scurgerea urinei pe lng pung i contaminarea acesteia.- Dup recoltare, punga se dezlipete de tegumentul copilului i cele dou benzi adezive se lipesc ntre ele asigurndu-se astfel nchiderea pungii. Pung pediatric de recoltare a urineiInterpretarea valorilor normal urocultura este negativa pathologic-prezenti germeni patogeni Germenii intalniti cel mai frecvent in bacteriurii sunt cei din familia Enterobacteriaceae (Escherichia colli, Proteus, Klebsiella, Enterobacter, Citrobacter, Providencia). Dar mai pot fi izolati din infectiile urinare si germeni din alte grupe: Staphylococcus, Enterococcus, Pseudomonas, Acinetobacter, Alcaligenes, Acromobacter, Haemophilus. dupa identificare se determina antibiogramaIn situatii speciale, urina se poate recolta direct din vezica prin punctie suprapubianaRecoltarea uroculturii la pacientii cu sonda vezicala( a demeure )- se clampeaza tubul atasat la sonda urinara cu 15min inainte de recoltarea probei- se pun manusile;- daca tubul de colectare atasat la sonda are montat un orificiu perpendicular, acesta se va dezinfecta cu paduri cu alcool apoi se va aspira urina cu o seringa de 20 ml care se va goli in recipientul steril- daca nu exista acel orificiu si cateterul vezical este din cauciuc se va recolta proba din cateter;- se va dezinfecta cu paduri antiseptice o zona mica deasupra locului de insertie cu tubul de drenaj;- se lasa timp de 1minut,pentru ca antisepticul sa se usuce-apoi se va intepa cu o seringa cu ac si se va aspira 5 ml;- se introduce in urocultor(recipient steril cu capac)- recipientul se eticheteaza si se trimite la laborator imediat specificandu-se, daca este cazul, tratamentul cu antibiotic pe care-l urmeaza pacientul- nu se recolteaza din sacul colector- nu se recolteaza prin deschiderea sistemului inchisMASURAREA PH-ULUI URINAR:Materiale necesare :- manusi- recipient de recoltare- benzi specifice pentru masurare ph-ului urinar- cartela standard de citireMasurare :- confirmarea si verificarea identitatii pacientului- se spala mainile si se pun manusile- i se explica pacientului procedura- i se da pacientului recipient si i se explica cum sa colecteze proba de urina- se scufunda banda conform prospectului de utilizare si apoi se citeste .Consideratii speciale- se va utiliza o proba de urina recoltata in momentul efectuarii testului, nu cu mult inainte, deoarece o proba stand la temperatura camerei isi modifica ph-ul .- se va lua in considerare faptul ca de obicei noaptea ph-ul urinii este mai acid decat ph-ul urinar diurn .RECOLTAREA MATERIILOR FECALEDefinitie- materiile fecale-scaunul-cuprind resturile alimentare supuse procesului de digestie si eliminate prin defecatieScopul recoltarilor- depistarea germenilor patogeni responsabili de imbolnaviri digestive- depistarea purtatorilor de germeni- depistarea tulburarilor de digestie alimentara- stabilirea diagnosticuluiExamene efectuate- examen macroscopic :cantitate,forma,aspect,miros,consistenta- examen bacteriologic-coprocultura-permite diagnosticarea bolilor infectioase,gastrointestinale prin depistarea bacilului dizenteric,tific,tuberculos,vibrioni holerici,salmonella- examen parazitologic-depistarea parazitilor sau a oualor de paraziti- examen biochimic-ofera informatii asupra procesului de digestie si absorbtie,prezenta microscopica a sangelui etc.Metode de recoltare- scaun spontan sau provocat- direct din rect cu tampon steril- cu sonda Nelaton-la copiiMateriale necesare- material de protectie pentru pacient si pat- bazinet steril- material pentru toaleta perianala- coprocultor cu sau fara mediu de cultura- tub cu tampn sterile montat pe porttampon- sonda Nelaton 16-18 si seringa pentru aspiratie- banda adeziva transparentascotchpentru oxiuri- port-lama pentru aplicare dupa recoltare cu banda adeziva- pentru sugari scutec sterilizat- purgative saline- etichete- formulare pentru analize laboratorPregatirea bolnavului psifica si fizica- se informeaza pacientul- se va explica procedura pacientului pentru a ne asigura de cooperarea sa si de corectitudinea manevrei de recoltare- se instruieste pacientul pentru etapele de lucru :- toaleta regiunii perianale- utilizarea de vas colector steril- interdictia de a urina in plosca- pastrarea cantitatii totale de materii fecale eliminate- adoptarea pozitiei corecte pentru recoltarea cu tamponul din rect-ingerarea unui purgativ salin pentru a favoriza defecarea- se goleste vezica urinara- se instrueste pacientul cum sa foloseasca recipientul de recoltare- pastrarea scaunului dupa eliminare la rece,atunci cand prelucrarea nu se face imediatExecutie recoltare din scaun spontan sau provocat- colectarea materiilor fecale este realizata prin defecatie pe plosca sterila cu respectarea instructiunilor de la pregatirea pacientului- se protejeaza patul cu musama,aleza- se aseaza bazinetul sub bolnav- se recolteaza cu lingurita recipientului cca50g fecale din diferite parti suspecte cu continut de mucus,puroi,sange ,- se introduce lingurita in recipient- in cazul emisiei de scaun atunci cand laboratorul nu lucreaza ,se recolteaza o portiune din materiile fecalepe mediu de conservare(+4gradeC)pentru a fi prelucrat mai tarziurecoltarea din rect cu tampon steril- se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa- se asigura intimitatea pacientului- se aseaza pacientul in decubit lateral stang-se imbraca manusi de protectie-se spala zona perianala a pacientului cu apa si sapun- se departeaza fesele bolnavului si se introduce tamponul steril prin miscari de rotatie prin anus in rect- se introduce aplicatorul eprubeta- se arunca mansile la deseuri contaminate si se spalamainile- se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu formularulrecoltarea cu sonda Nelaton-la copii- se introduce sonda sterila prin anus in rect la o distanta de 10-15cm- se aplica la capatul exterior al sondei o seringa cu carese aspira in sonda continutul- se indeparteaza sonda si se goleste continutul prin insuflare intr-o eprubeta sterila- produsul recoltat se suspenda prin spalarea sondei in 2ml solutie fiziologica sterila sau lichid conservant.Transportul Prelevatele de materii fecale destinate examenelor microbiologice se transporta la laborator in cel mai scurt timp (2 ore de la prelevare). Daca nu poate fi asigurat este obligatoriu folosirea mediului de conservare si transportInterpretarea rezultatelor Izolarea si identificarea unei bacterii patogene in proba coprologica examinata confirma fie starea de boala fie de purtator In mod obligatoriu se efectueaza si antibiograma In cazul izolarii unui germen din grupul Vibrio se anunta urgent si organul abilitat pentru aplicarea de masuri (Directia de Politie Sanitara).recoltarea pentru examen coproparazitologic- Examenul parazitologic al materiilor fecale vizeaza decelarea prezentei parazitilor intestinali- Examenul se efectueaza in conditiile regimului alimentar obisnuit al pacientului.- Recoltarea se face in recipiente curate. Sunt necesare circa 3g de materii fecale- Pentru examinarea oxiurilor,recoltarea o efectuam din regiunea anala,pliurile anale iar la copii de sub unghii(copii se scarpina in regiunea anala pruriginoasa)- Pentru oua de paraziti se recolteaza prin raclare cu o spatula de os sau o bagheta de lemn bine lustruita inmuiata in glicerina cu apa in parti egale- Se racleaza pielea din vecinatatea orificiului anal- Raclarea se face la 2-3 ore dupa culcare sau dimineata devreme-Dupa raclare bagheta se introduce in eprubeta curata si sterile si se trimite la laborator- La copii se recolteaza mucus nazal si depozit de sub unghii-se inmoaie marginea unghiei cu hidrat de sodiu sau potasiu1% dupa care se curata capatul proximal al unghiei cu un tampon sau o pensa.o Materialul recoltat se introduce in eprubete si se trimite la laboratorIngrijirea ulterioara a pacientului- Se efectueaza toaleta regiunii anale- Se ajuta pacientul la imbracat si se aseaza comod- Se aeriseste salonulExamenul biochimic Se pun in evidenta bilirubina,acizi biliari,substante proteice(creatoree),acizi organici,sangele,grasimile(steatoree),prezenta puroiului etc. Pentru punerea in evidenta a fermentilor digestivi si aprecierea capacitatii functionale a tubului digestiv,recoltarea materiilor fecale va fi precedata de un regim alimentar bogat in toate elementele regimului mixt-timp de 3 zile(dieta Schmidt Strasburger)Recoltarea scaunului pentru hemoragii ocultePrezentare generala Testul Adler sau testul de decelare a hemoragiilor oculte in fecale este un test des utilizitat pentru screeningul sangerarilor digestve. Testele de depistare a sangerarilor oculte sunt folosite pentru descoperirea sangerarilor ascunse (gastrointestinale), pentru diferentierea intre melena si scaunul cu aspect de melena. Anumite medicamente cum ar fi fierul, bismutul, pot innegri scaunul putandu-se pune diagnosticul gresit de melena. De asemenea, aceste teste sunt foarte importante pentru depistarea precoce a cancerelor colorectale, deoarece 80% din pacientii cu aceste boli prezinta sangerari oculte. Pe de alta parte, un singur test pozitiv nu indica neaparat sangerare gastrointestinala sau cancer colorectal. Pentru a putea fii considerat pozitiv, testul trebuie repetat de cel putin 3 ori intr-o perioada anume, timp in care pacientul va respecta o dieta specifica recomandata in depistarea sangerarilor oculte.Cu toate acestea, un test pozitiv si in aceste conditii, nu indica neaparat un cancer de colon ci poate fii sangerare gastrointestinala provocata de ulcer gastric, diverticuloze etc.Testele sunt usor de efctuat constand in adaugarea de anumite substante (sau a unei hartii impregnate cu substanta respective) peste proba de scaun , aparand aproape imediat o coloratie specifica in cazurile in care sangele pierdut prinscaun este mai mult de 5 ml pe zi. Aceste analize sunt foarte importante deoarece sangerarile oculte sunt in cantitati foarte mici, indepistabile ochiului uman, dar repetandu-se , potduce la anemii severe. Materiale necesare Manusi bazinet recipient colector substanta specifica sau hartie imbibata cu substanta ( din kitul de testare)Pregatirea bolnavului- timp de 3 zile bolnavul va primi un regim lacto-fainos-regim alb- nu se administreaza medicamente pe baza de fier sau daca pacientul este in tratament cu aceste medicamente se vor intrerupe 3 zile inainte de recoltare- sunt interzise legumele verzi,ciocolata preparate de carne- nu se fac extractii dentare inainte de recoltare- se observa daca bolnavul prezinta epistaxis,gingivoragii pentru a nu se obtine rezultate fals pozitiveRecoltare se confirma identitatea pacientului se pun manusile si se recolteaza conform procedurii de recoltare a probelor din scaunse va duce proba imediat la laborator sau, daca avem kitul de recoltare, se va respecta intocmai prospectul de utilizare se spala mainile bine si se toaleteaza pacientul daca este imobilizat se anunta medicul pentru orice aparitie a coloratiei albastre sau verzi pe hartia testuluiConsideratii speciale- ne asiguram ca proba recoltata nu este contaminate cu urina, solutie sapun, hartie igienica apoi o testam conform indicatiilor de utilizare a kitului- testul se face din portiuni diferite ale scaunului deoarece sangerarea oculta din tractul gastrointestinal superior nu este prezenta in tot scaunul format, iar cea din cancerul colorectal poate aparea de obicei doar in prima portiune a scaunului- se va verifica data expirarii kitului de testare- pacientul va fii instruit sa respecte o dieta bogata in fibre, fara carne, fara peste, fara napi, gulii etc pt ca toate acestea pot da reactii fals positive. Dieta trebuie tinuta intre 48-72 ore inaintea testului- de asemenea, tot cu 48-72 ore inainte de testare, se va intrerupe medicatia care poate afecta rezultatul (fier, potasiu indometacin, steroizi)- daca pacientul isi face singur acasa testarea, va trebui instruit cu atentie in ceea ce priveste procedura- unul dintre cele mai noi si usoare teste pentru depistarea sangerarii oculte este testul intitulate colorcare. Este indicat pentru pacientii care isi fac singuri testarile, nu necesita recoltarea probei de scaun si este foarte usor de testat si interpretat.- Astfel, pacientul va respecta dieta specifica cu 48-72 ore inainte de testare.- Pacientul este invatat sa indeparteze orice dezinfectant de toaleta si sa traga apa de 2 ori dupa indepartaea dezinfectantului de toaleta.- Dupa defecare, este instruit sa nu arunce hartie igienica in vasul de toaleta pana la citirea testului deoarece continutul in bismut al acesteia poate afecta rezultatul.- In cele 5 minute imediat dupa defecare, va desface kitul de testare si va arunca testerul in toaleta, care va pluti pe suprafata apei din toaleta.- Pacientul va citi rezultatul dupa 15-30 de secunde.Daca scaunul are sangerari oculte, testerul se va colora in albastru sau verde. Pacientul va trebui sa repete testarea la trei scaune diferite, sa-si noteze rezultatele si sa le prezinte medicului.RECOLTAREA SPUTEI :Definitie- Sputa reprezint totalitatea secreiilor ce se expulzeaz din cile respiratorii prin tuse.Scop- Analize de laborator: citologice-determinarea celulelor maligne atipice in cazul tumorilor maligne bronho-pulmonare bacteriologice-determinarea germenilor patogeni ,b.Koch parazitologice-determinarea parazitilor(taenia echinococus care produce chistul hidatic pulmonar) micologic-determinarea ciupercilor(candida albicans)Materiale necesarerecipient din plastic cu capac de unica folosinta cutie Petri sterila aerosoli masca faciala,manusi tavita/punga pentru voma pahar cu ap erveele sau batiste de unic folosinPregatirea pacientului se anun i i se explic necesitatea executrii examinrii nu mananca,nu fumeaza se instruiete s nu nghit sputa s nu o mprtie s expectoreze numai n recipientul dat s nu introduc n vas i salivaTehnica recoltariiMetoda cea mai folosita pentru recoltarea sputei este expectoratia, care uneori poate necesita nebulizare in prealabil, hidratare, drenaj postural. O metoda mai putin folosita este aspirarea traheala si, foarte rar, bronhoscopia. Aspiratia traheala este contraindicata imediat postprandial, la pacientii cu varice esofagiene, laringospasme. Trebuie, de asemenea, efectuata cu atentie la pacientii cardiaci, deoarece poate agravaaritmiile. pacientul este asezat pe un scaun sau la marginea patului in pozitie sezanda. Daca nu poate, se ridica patul in pozitie semisezanda cu genunchii putin ridicati (pozitia Fowler) se cere pacientului sa-si clateasca gura cu apa simpla nu cu apa de gura sau pasta de dinti) pentru a reduce riscul de contaminare a probei de sputa cu flora microbiana orala. Apoi i se cere sa tuseasca si sa expectoreze in recipientul steril se recolteaza 5-15ml sputa proaspata pentru depistarea b.Koch in 3 recipiente succesiv se pun manusile se ataseaza capacul recipientului etans si se curata exteriorul acestuia daca este cazul se arunca manusile la deseuri contaminate se eticheteaza recipientul cu numele pacientului, , data si ora recoltarii, presupusul diagnostic, daca pacientul este febril sau sub antibioterapie se trimite proba imediat la laboratorRecoltarea sputei prin frotiu faringian si laringianMaterial necesare tampon faringian montat pe porttampon spatula linguala apa distilata sterilaTehnica recoltarii se umezete tamponul de vat cu ap distilatsteril se apas limba cu spatula se introduce tamponul n faringe cernd pacientului s tueasc sputa eliminat se prinde pe tamponul de vat care se introduce imediat n eprubeta steril frotiul laringian se recolteaz de ctre medic ptrunznd cu tamponul n laringe sub control laringoscopicRecoltarea sputei prin spalatura gastrica- se recolteaza din stomac prin spalatura gastricala bolnavii care nu pot expectora si inghit sputa- se introduce sonda (Einhorn sau Faucher), n stomac, dimineaa, pe nemncate- se introduc prin sond 200ml ap distilat, bicarbonatat2%, cldu, care este evacuat imediat sau extras cu seringa- lichidul recoltat se trimite imediat la laborator pentru c germenii cutai pot fi distrui dac stau mai mult timp n contact cu mediul acid al sucului gastric- dac recoltarea se face pentru nsmnare i lichidul trebuie trimis la alt laborator, sucul obinut poate fi neutralizat cu bicarbonat de NaRecoltarea sputei prin spalatura bronsica- se utilizeaz la pacienii cu TBC cavitar, care nu expectoreaz- se pun n eviden bacili ncapsulai n submucoas, care nu apar n mod obinuit n sput- se introduc n recipientul de aerosoli 5ml ser fiziologic si teofilin- pacientul inhaleaz de cteva ori prin inspiraii adnci, repetate, urmate de expiraii scurte- se face o scurt pauz de 4-5sec i se repet pn la aerosolizarea ntregii cantiti de lichid- dup aspiraii, pacientul ncepe s tueasc chiar dac nu a tuit niciodat- sputa expectorat se recolteaz nrecipientul steril, recoltarea se repet zilnic, n urmtoarele 4 zile, n vase separateConsideratii speciale:- se va sugera pacientului sa tuseasca adanc pentru a evita expectorarea de saliva in loc de sputa- pentru a stimula secretia de sputa se poate face drenaj postural inainte de recoltare- sputa recoltata prin expectoratie este contaminata cu flora normala din gura de aceea aspiratia traheala poate oferi o analiza mult mai corecta a sputei, dar este o manevra invaziva care este folosita doar la pacientii care nu pot expectora.- RECOLTAREA EXSUDATULUI FARINGIANDefinitie- Exudatul faringian este un lichid rezultat n urma unui proces inflamator faringianScopExplorator Depistarea germenilor patogeni de la nivelul faringelui n vederea tratamentului Depistarea persoanelor sntoase purttoare de germeniIndicatii de recoltare Examenul microbiologic al exsudatului faringian se efectueaza pentru: diagnosticul faringitelor si anginelor streptococice, confirmarea diagnosticului de difterie, depistarea purtatorilor de S. pyogenes, diagnosticul unor viroze respiratorii. recoltarea se face nu numai n angine , ci i n alte boli care pot fi declanate de o infecie faringian (nefrite, RAA),scarlatinaMateriale(de Masca ,manusiprotectie,sterile , nesterile) Spatul lingual Eprubet cu tampon faringian Eprubete cu medii de cultur Ser fiziologic sau glicerin 15% Tvi renal Tava medicala Sursa de lumina Bilet de trimitere la laboratorPregatirea pacientuluiPregtire psihic Se explic necesitatea recoltrii Se anun i i se explic tehnicaPregtire fizic Se anun s nu mnnce, s nu bea ap,sa nu fumeaze. S nu i se instileze soluii dezinfectante n nas, s nu fac gargar Nu se administreaza antibiotice inaintea recoltarii Nu face toaleta dintilor inainte de recoltare Se recolteaza inainte sau la 4 ore dupa toaleta gurii, gargarisme sau ingestia de alimente Se aeaz pacientul pe un scaun cu gatul inusoara extensie, faringele bine expus prin iluminare si deprimarea bazei limbii cu apasator de limba sterilEfectuare- asistenta se spal pe mini i se dezinfecteaz cu alcool,pune manusile de protectite-ii pune masca de protecie- invit pacientul s deschid gura si sa pronunte vocala a- deschide eprubeta cu tamponul faringian- apas limba cu spatula lingual- tamponul se introduce fara a atinge limba sau palatul si se tamponeaza ferm orice zona inflamata, zonele purulente sau ulcerate.- in faringitele eritematoase se sterg atent faringele posterior si ambele amigdale.- dezlipete o poriune din falsele membrane (cnd este cazul)- introduce tamponul faringian n eprubeta- la indicaia medicului, ntinde produsul obinut pe lame de sticl- pentru frotiuri colorate se nsmneaz imediat pe medii de cultur, succesiv dou eprubete din aceeai recoltare- se spal pe mini cu ap i spunPregtirea produsului pentru laborator Transportul probelor si insamantarea trebuie realizate in cel mult 2 ore de la prelevare daca nu se utilizeaza medii de conservare si transport si in maximum 24 de ore, daca se apeleaza la acestea. Nu se accepta din teren prelevate uscate, fara mediu de transport. dac nu este posibil nsmnarea la patul bolnavului, tamponul se umezete n prealabil cu ser fiziologic sau glicerin 15% Se reoraganizeaz loculNotarea n foaia de observaie se noteaz data recoltrii dac s-au fcut nsmnri sau nuConsideratii speciale nainte de recoltare se inspecteaz regiunile de unde urmeaz s se recolteze se evita imbibarea tamponului cu saliv si atingerea dinilor- RECOLTAREA VARSATURILORDefinitie- Vrstura reprezinta un reflex de evacuare a continutului gastric pe guraScopse fac examinri macroscopice , bacteriologice, chimice pentru stabilirea diagnosticului stabilirea bilantului hidric obtinerea de informatii privind continutul gastricMaterial necesare 2 tvie renale curate i uscate pahar cu apa aromat muama , aleza prosopPregatirea bolnavului psihica si fizica va fi ncurajat i susinut n timpul vrsturii se aeaz n poziie eznd sau decubit dorsal cu capul ntors lateral se aeaz sub cap sau n jurul gtului un prosop se protejeaz lenjeria de corp i de pat cu muama sau traversTehnica- se ndeprteaz proteza dentar dac exist- tvia renal se ofer pacientului sau este susinut de ctre asistent- asistenta sprijin fruntea bolnavului- dup vrstur se ndeprteaz tvia- dac vars dup intervenii chirurgicale abdominale, va fi sftuit s-i comprime uor cu palma plaga operatorie- se ofer paharul cu ap s-i clteasc gura (scuip n alttvi)Ingrijiri dupa tehnica se terge gura pacientului se ndeprteaz materialele folosite se aeaz pacientul n poziie comod i se acoper se aerisete salonul se supravegheaz pacientul n continuare in funcie de observaie se noteaz aspectul macroscopic, cantitateaSimptome ce insotesc varsatura- dureri abdominal- greata-salivatie- cefalee- vertij- transpiraii ,tahicardie- deshidratare- emisie fr efort ,n jet,fara greata,fara legatura cu alimentatia in hipertensiunea intracranianaRECOLTAREA SECRETIILOR PURULENTE Secreiile purulente se recolteaz de pe suprafaa tegumentelor, din plgi supurate, ulceraii, organele genitale, conjunctiva ocular, leziuni ale cavitii bucale i din conductul auditiv extern.Scopexplorator - depistarea florei microbiene generatoare i efectuarea antibiogramei terapeutic - evacuarea i tratarea secreiilor purulenteMateriale- eprubete, ans de platin - 2-3 lame de sticl bine degresate - seringi i ace - ser fiziologic - alcool iodat - tinctur de iod -betadine - pipete PasteurPregtirea pacientului- psihic: se anun i i se explic necesitatea efecturii examinrii- fizic: se aeaz n poziia adecvatRecoltarea din vezicule , pustule , ulceraii- se cur i se dezinfecteaz suprafaa veziculelor, pustulelor,ulceraiilor- se sterilizeaz ansa prin nclzire la rou i se ateapt s se rceasc- se recolteaz o mic poriune de puroi, de sub crust sau de la marginea ulceraiilor- materialul recoltat se trece pe o lama de sticl steril- se efectueaz frotiuRecoltarea din papule , noduli sau alte leziuni inflamatoare- se dezinfecteaz tegumentele cu tinctur de iod- se puncioneaz regiunea cu un ac steril montat la sering- se plimb acul n mai multe direcii pn se obine serozitate la aspirare- se spal seringa cu ser fiziologic sau mediu de cultur- se introduce lichidul ntr-o eprubet sterilRecoltarea puroiului din abcese, flegmoane, coleciiabcesul, flegmonul este deschis-se recolteaz aseptic cu o pipet Pasteur, flambat i rcit sau cu o ans de platin cnd abcesul este nchis-recoltarea se face cu seringa prin puncionare - transportul produsului se face n cel mult 2 ore, iar pentru anaerobi se anun laboratorul cu o or nainte pentru regenerarea mediilor - examenul direct (citobacteriologic) se face pe lama colorat May-Grumwald-Giemsa- RECOLTAREA SECRETIILOR NAZALEMaterial necesare manusi eprubete cu medii de cultura tampon subtire fixat pe porttampon etichete formulare pentru laboratorEfectuare- confirmarea identitatii pacientului- se explica procedura pentru a-i reduce anxietatea si a ne asigura de cooperarea sa- se explica pacientului ca va avea senzatie de stranut sau voma dar ca procedura va dura mai putin de un minut- se aseaza pacientul sezand la marginea patului sau intr-un scaun cu fata la asistenta- se cere pacientului sa-si sufle nasul- se cere pacientului sa-si acopere o nara si sa respire doar pe cealalta si invers. Se va introduce tamponul de recoltare pe nara pe care respira mai bine- se cere pacientului sa-si tina capul pe spate. Se introduce cu blandete aplicatorul aproximativ 7,5-10 cm tinand capatul cu tampon langa septul nazal. Se roteste repedetamponul si se scoate- alternativ, se apasa limba pacientului cu apasatorul de limba si se introduce un alt aplicator pana in spatele valului palatin rotindu-l repede- se introduce aplicatoarele in tuburile cu medii de cultura- se arunca manusile si se spala mainile- se etichetaza probele, se completeaza formularele de laboator si se trimit impreuna cu probele la laborator- RECOLTAREA SECRETIILOR OTICEMateriale necesare:manusi solutie normal salina comprese de tifon tub cu tampon steril tub steril cu mediu de transport otoscop,specul auricular etichete seringa de 10 ml, ac steril formular analize laboratorRecoltare:- se spala mainile si se pun manusile- se curate cu blandete excesul de secretii din urechea pacientului cu solutie normal salina si comprese de tifon- se introduce aplicatorul in canalul auditiv si se roteste cu blandete de-a lungul peretelui canalului, pentru a nu leza timpanul- se retrage aplicatorul cu grija pentru a nu atinge si alte suprafete si se introduce in tubul steril cu mediu de transport- se eticheteaza corespunzator proba si se trimite la laborator impreuna cu formularele de laborator- recoltarea din urechea medie se face de catre medic, dupa toaletarea urechii externe cu ser fiziologic si comprese, prin punctionare si apoi aspirarea lichidului cu o seringa- proba se trimite imediat la laborator- RECOLTAREA SECRETIILOR OCULAREMateriale necesare:manusi sterile solutie sterila normal salina comprese eprubeta cu porttamponRecoltare:- se spala mainile si se pun manusi sterile- se sterg ochii si excesul de secretii cu solutie normal salina si comprese de tifon, dinaunru inspre afara- se retrage pleoapa inferioara pentru a evidentia sacul conjuctival. Se roteste cu blandete aplicatorul cu tampon peste cojunctiva avand grija sa nu atingem si alte suprafete- se tine aplicatorul mai degraba paralel cu ochiul decat perpendicular, pentru a prevenii iritatiile corneene datorita miscarilor bruste- daca este necesara recoltare corneana, aceasta se va face de catre medic, utilizand un dispozitiv special cu inel- se introduce imediat aplicatorul sau dispozitivul cu inel in tubul cu mediul de transport- se arunca manusile la deseuri contaminate- se eticheteaza proba si se trimite la laborator impreuna cu formulareleConsideratii speciale:- nu se va folosi un antiseptic inaintea recoltarii pentru a preveni iritatiile ochiului si modificarea rezultatuluiprobei daca pacientul este un copil sau un adult necooperant se va cere ajutoru unui coleg pentru a-i tine capul nemiscat in timpul recoltarii, prevenind astfel lezarile oculare datorita miscarilor bruste- RECOLTAREA SECRETIILOR DIN PLAGAMateriale necesare:manusi sterile, camp steril paduri cu alcool, betadina pense sterile tampoane sterile seringa de 10 ml ac steril tub steril pentru cultura cu mediu de transport etichete tub de cultura pentru germeni anaerobi comprese sterile pentru repansarea plagii formulare analize laboratorRecoltare- se spala mainile, se pregateste un camp steril, se punmanusile sterile- se inlatura pansamentul cu o pensa sterila- se curata zona din jurul plagii cu alcool sau betadina pentru a reduce riscul de contaminare a probei cu bacterii din zona adiacenta plagii- pentru o cultura aerobica se foloseste aplicator cu capat din bumbac, se introduce in plaga, se roteste bland apoi se introduce imediat in tubul pentru culture aerobice- se trimite proba imediat la laborator- se arunca manusile la deseuri contaminate- se pun alte manusi si se reface pansamentul plagii- RECOLTAREA SECRETIILOR VAGINALEDefinitie- Secretiile vaginale sunt transsudate ale mucoasei vaginale ce contin cellule epiteliale descuamate si germeni in functie de varsta,sanatate sau boala- Ph-ul acid are rol in aparare contra infectiilor dupa menopauza flora vaginala este asemanatoare cu flora vulvara prin absenta germenilor din grupul lactobacillus care mentine Ph-ulScop- determinarea agentilor patogeni- stabilirea diagnosticului bacteriologic- stabilirea tratamentului- descoperirea proceselor tumoraleMaterial necesare- pregatirea mesei ginecologice-se asterne un cearsaf sau aleza de unica folosinta- se pregateste trusa de examinare:valve vaginale,speculum vaginal,pense,- tampoane de vata- porttampon,lame- manusi de protectie,- vaselina,antiseptic- tavita renala- sursa de lumina- creion dermatograf,- formular- analize laboratorPregatirea bolnavei psihica si fizicase anunta bonava si se explica necesitatea , importanta, si inofensivitatea tehnicii cu 2 zile inainte repaus terapeutic si sexual pacienta este ajutata sa se dezbrace si sa se aseze in pozitie ginecologica pe masa ginecologica toaleta organelor genitale externe cu apa calduta, evitarea oricarei substante dezinfectante si a sapunului !Locul recoltarii- colul uterin,fundul de sac Douglas- orificiul glandelor Bartholin- meat urinarEfectuareEfectuarea tehnicii de medicul ginecolog Asistenta medicala pregateste materiale,pacienta,serveste medicul cu materiale necesare spalarea pe maini cu apa si sapun se imbraca manusile de protectie se indeparteaza labiile mari si mici cu mana stanga se recolteaza cu tamponul fixat pe porttampon separat din vagin, uretra si colul uterin recoltarea se face cu valve si specule,produsul recoltat din col, sau uretra sa nu vina in contact cu peretii vaginului ( acesta are flora proprie) se efectueaza cate doua frotiuri pentru fiecare produs recoltatIngrijirea bonavei dupa tehnica bolnava va fi ajutata sa coboare de pe masaginecologica sa se imbrace va fi condusa in salon si ajutata sa se instaleze comod in patPregatirea produsului pentru laborator se completeaza buletinul de analiza,se noteaza examenul cerut, provenienta produsului recoltat produsele recoltate trebuie examinate in maxim 1-2ore se transporta la laborator in maxim o ora de la recoltare din produsele recoltate se fac frotiuri si insamantari pemedii de cultura- examinarea bacteriologica- cate 2 frotiuri pe lame de sticla , separat pentrufiecare produs recoltat trimise la laborator- notare pe lama : provenienta produsului ( secretie vaginala sau secretia colului uterin, ultima este sterila in mod obisnuit)- lamele insamantate se trimit la laborator ptr efectuarea examinarii dupa diferite coloratii- insamantari pe medii de cultura direct la locul si in momentul recoltarii ( medii cultura functie de germenii cautati)Examen microscopic- Tip I - epitelii si lactobacili( secretie normala)- Tip II epitelii, lactobacili, rari bacili gram- negativi sau leucocite- Tip III epitelii, f. rari lactobacili, f. frecventi bacili gram- negativi, coci gram-pozitivi si negativi,frecvente leucocite- Tip IV rare epitelii, lactobacili absenti, f. frecvente leucocite, f. abundenta flora mixta , Trichomonas vaginalis prezent.Examen bacteriologicc Ex.bacteriologic depisteaza germeni patogeni care au provocat o infectieBTS(boli cu transmitere sexuala) se fac recoltari cu tampon steril in eprubetedin produsele recoltate se fac frotiuri si insamantari pe medii de cultura punerea in evidenta Trichomonas vaginalis se utilizeaza secretiile ramase pe manusa de cauciuc dupa tuseul vaginal,( mai ales cele din fundul de sac vaginal) se executa frotiuri uscate la aer daca se potexamina imediat se fac preparate native intre lama si lamela , lama fiind preincalzita daca secretia este prea vascoasa = produsul de pe varful ansei se amesteca cu o picaturade ser fiziologic in mediul fluid protozoarul se misca mai activ = mai usor recunoscutExaminari micologice recoltari din vagin din depozitele cremoase , albe, cu aspectde pseudomembrane / orice secretie abundenta recoltare pe lama ptr. frotiu nativ si colorat siexaminari directe intre lama si lamelaEvaluarea rezultatelor patologic :Trichomonas vaginalis,CandidaAlbicans,Neisseria gonorhee(gonococ) etc- TESTUL PAPANICOLAUTestul citologic Papanicolau ( numit si Babes- Papanicolau dupa denumirea doctorului roman Aurel Babes, care a preconizat depistarea precoce a cancerului genital feminine prin examinarea frotiului citovaginal) este o analiza obtinuta prin recoltarea prin periere a celuleor din cervix si apoi fixarea lor pe o lama de sticla. Desi analiza celulelor din cervix este cea mai des folosita, testul Papanicolau permite si evaluarea citologica a celuleor colului vaginal si endocervicale.Materiale necesare :Specul vaginal manusi Pap stick applicator cu tija si pat din bumbac 3 lame de sticla pentru citire microscopica fixative lampa ajustabila camp formulare cerere analize laboratorRecoltare:- confirmarea identitatii pacientei- se explica procedura pacientei- se spala mainile- se explica pacientei importanta relaxarii musculatorii perineale pentru a usura efectuarea examinarii si recoltarii- se cere pacientei sa mictioneze inainte de efctuarea procedurii de recoltare- se asigura intimitate si se cere pacientei sa se dezbrace de la brau in jos- este acoperita cu un halat de unica folosinta si ajutata sa se aseze pe masa ginecologica- se potriveste lampa pentru luminozitate maxima in zona genitala- se inlatura halatul din zona genitala- se ofera manusi medicului si speculul vaginal. Nu se vor folosi lubrefinate pentru acesta pentru a nu interfera cu rezulatul testului. Se poate uda speculul cu apa calda pentru a usura insertia.- se anunta pacienta cand i se introduce speculul pentru a preveni tresarirea si incordarea musculaturii- se sugereaza pacientei sa se relaxeze si sa respire adanc in timpul introducerii speculului.- dupa introducerea specului acesta este largit pentru expunerea cervixului si apoi blocat pentru inceperea recoltarii- se ofera medicului pe rand aplicatoarele si periuta necesare recoltarii celulelor din diferitele zone.Dupa fiecare recoltare, se vor lua aplicatoarele si se vor roti bland pe cate o lama de sticla peste care se va pune imediat un fixator pentru prevenirea uscarii celulelor- lamele microscopice vor fi marcate diferit in functie de zonele din care s-au recoltat celulele. La un test complet, medicul va recolta celule din zona cervicala, endocervicala si a polului vaginal.- dupa recoltare se deblocheaza speculul pentru a fi scos evitand ranirea peretilor vaginali- este ajutata pacienta sa coboare de pe masa de examinare- se completeaza formularele de laborator cu datele pacientei, inclusiv data ultimei menstruatii, apoi se trimit probele la laboratorinterpretarea rezultatelor : clasa I-celule normale clasa II-celule cu modificari minore benigne clasa III-pot aparea celule anormale,dar nu este sigura benignitatea sau malignitatea(sunt necesare si alte examene pentru stabilirea diagnosticului) clasa IV-prezenta celulelor cu aspect neoplazic clasa V-prezenta celulelor neoplazice numeroase sau grupateConsideratii speciale :- inainte de efectuarea testului, pacienta va trebuiinvatata sa nu faca spalaturi vaginale cu 48 de ore ianinte si sa nu foloseasca ovule vaginale- recoltarea poate avea loc cu 5-6 zile inainte de menstruatie sau la 1 saptamana dupaPrecauiuni standard pentru controlul infectiilor-au rolul de a proteja personalul medical de riscul contaminarii cu organisme patogene cunoscute/necunoscute. Se aplica tuturor pacientilor indiferent daca sunt doar suspecti sau diagnosticati,pe baza unei evaluari a riscului intrarii in contact cu sangele sau fluidele corporale ale acestuia Standardele deosebesc reguli pentru:- decontaminarea mainilor- echipament de protectie personala- siguranta mediului de lucru(managementul deseurilor si a materialelor taioase)Decontaminarea mainilor Personalul medical trebuie:- sa-si decontamineze mainile inainte de intarea si iesirea din spital- toate suprafetele atinse vor fi considerate ca fiind contaminate- acoperiti cu pansament impermeabil toate plagile si leziunile deschise ale pielii pentru a preveni contaminarea prin solutia de continuitate cu organisme patogene- unghiile sa fie scurte si curate pentru a reduce numarul de organisme potential patogene- inlaturati toate bijuteriile pe durata serviciului- spalati mainile de fiecare data cand se murdaresc precum si ininte si dupa ingrijirea pacientilor pentru a preveni contaminarea acestora sau a personalului medicalTehnica spalarii Spalarea mainilor este cea mai importanta masura pentru reducerea riscului transmiterii de microorganisme patogene de la o persoana la alta sau dintr-un loc in altul de acelasi pacient. umeziti mainile sub jet de apa aplicati sapun lichid si frecati mainile viguros minimum10-15 secunde pana se face spuma,asiguran curatarea tuturor suprafetelor mainii si incheieturilor o atentie deosebita se acorda policelor,varfurilor degetelor,interdigital si sub verigheta clatiti mana sub jet de apa calda pana este inlaturata toata spuma indreptati degetele in sus astfel incat apa sa se scurga dinspre varful degetelor spre incheieturapentru a inchide apa folositi cotul daca dispozitivul robinetului permite,daca nu folositi un prosop de hartie mainile trebuie uscate cu prosop de hartie dinspre varful degetelor spre incheietura aruncati prosopul de hartie in cosul de gunoi,ridicand capacul cu pedala de picior,NUcu mainile curate !Echipament de protectie- MnuilePurtarea mnuilor reduce riscul de transmitere al microorgamismelor. Considerentele pentru care trebuie purtate mnuile sunt:- mnuile constituie o barier de protecie care previne contaminarea minilor cnd acestea vin n contact cu sngele, alte fluide ale organismului, secreii, excreii, mucoase sau piele cu leziuni de continuitate;- mnuile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de pe minile personalului medical pacienilor n timpul procedurilor medicale care presupun contact cu mucoasele sau pielea cu soluii de continuitate;- mnuile reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de la un pacient la altul prin intermediul minilor personalului medical.Reguli de bun utilizare a mnuilor Se indic utilizarea mnuilor la: - efectuarea de injecii; - recoltarea de snge i a altor produse biologice; - manipularea produselor biologice;- montarea cateterelor venoase;- efectuarea de puncii venoase sau alte puncii; - examinarea clinic cu atingerea de snge. Se recomand: - alegerea mnuilor trebuie adaptat fiecrei utilizri: sterile (in intervenii care presupun contactul cu regiuni ale corpului sterile) sau nesterile (n examinri curente); una sau dou perechi. - schimbarea mnuilor dupa fiecare utilizare, ntre doi pacieni,ntre dou ngrijiri, n caz de ntrerupere a actului medical, n caz de rupere; - niciodat dup utilizare nu se spal mnuile; - nu se poart aceeai pereche mai multe ore sau de mai multe ori. Este important de tiut c personalul medico-sanitar care utilizeaz mnui trebuie s aib unghiile tiate scurt i s nu poarte bijuterii n timpul manevrelor medico-chirurgicale. Purtarea a dou perechi de mnui nu scade frecvena accidentelor prin expunere la snge, dar divide cu 3 riscul de contact cu sngele sau un produs contaminat.- Mod de folosire- schimbare dupa fiecare pacient;- dupa folosire se spala mai intai mainile cu manusi, dupa care acestea seindeparteaza, prinzand marginea primei prin exterior aruncand-o incontainerul pentru colectare si apoi prinzand-o pe cealalta, cu mana libera prininterior, scotand-o cu grija si aruncand-o in acelasi container aflat laindemana;- dupa indepartarea manusilor mainile se spala din nou, 10-15 secunde, chiardaca manusile nu prezinta semne vizibile de deteriorare in timpul activitatiiincheiate; manusile de unica utilizare nu se reutilizeaza, deci nu se curata,dezinfecteaza;- HalateSe utilizeaz n timpul manevrelor de ngrijire a bolnavului i la contactultegumentelor neacoperite sau a hainelor cu lichide biologice potenial contaminate.n funcie de tipul de expunere (stropire cu snge sau alte fluide ale organismului,secreii, excreii sau asigurarea proteciei mucoaselor ochilor,nasului, gurii) trebuieselectat tipul de echipament care urmeaz a fi purtat.Diferitele tipuri pot fi purtate singure sau n combinaie.-Mtile Asigur protecia feei pentru prevenirea aspiraiei sau nghiirii lichidelor contaminate. Ele trebuie s acopere integral nasul i cavitatea bucal. Utilizarea corecta a mastilor- verificati masca,astfel incat partea dura sa fie fixate pen as- modelati bareta nazala pe nas si pozitionati masca- fixate linia superioara deasupra urechilor- pozitionati masca cu inglobarea mentonului- fixate linia inferioara sub ureche- Ochelari de protectie protejeaza mucoasa ocular-in activitati in timpul carora se apreciaza ca se pot produce picaturi,stropiri cu sange si alte fluide biologice- Protectoare facialeTrebuie s fie suficient de mari pentru a acoperi tegumentele, mucoasele bucal, nazal, ocular.- Echipamentele de resuscitareProtejeaz mucoasa bucal n timpul instituirii respiraiei artificial EXPUNEREA PROFESIONALA - prin inoculari percutane: - intepare; - taiere. - contaminarea tegumentelor care prezinta solutii de continuitate; - contaminarea mucoaselor. - in timpul: - efectuarii de manopere medicale invazive cu ace si instrumente ascutite; - manipularii de produse biologice potential contaminate; - manipularii instrumentarului si a altor materiale sanitare, dupa utilizarea inactivitati care au dus la contaminarea cu produse biologice potential infectate. prin intermediul: - instrumentelor ascutite; - materialului moale; - suprafetelor, altor materiale utilizate in activitatea din unitatile sanitare; - reziduurilor din activitatea medicala METODE DE PREVENIRE obiecte ascutite: - reducerea de manevre parenterale la minimum necesar; - colectarea imediat dupa utilizare in containere rezistente la intepare si taiere, amplasate la indemana si marcate corespunzator - pregatire in vederea utilizarii; - distrugere; - evitarea recapisonarii, indoirii, ruperii acelor utilizate. -manipularea lenjeriei contaminate cu sange si alte produse biologice potential contaminate cat mai putin posibil;-sortare si prelucrare cu echipament de protectie potrivit, in spatii special destinate; - colectare in saci impermeabili, la nevoie dubli, marcati in mod corespunzator - evitarea pastrarii lor indelungate, inainte de prelucrare; - asigurarea unui ciclu corect si complet de prelucrare - decontaminare.- curatenie si decontaminare: - folosirea manusilor la indepartarea urmelor de sange, alte lichide biologice sau tesuturi; - decontaminarea initiala cu substante clorigene, indepartarea cu hartie absorbanta care se colecteaza in containere sau saci de plastic marcate; - dezinfectie cu solutie germicida; - uscarea suprafetei prelucrate; - folosirea de tehnici standard in vederea efectuarii curateniei, sterilizarii, decontaminarii echipamentului medical, a pavimentelor, peretilor, mobilierului, veselei, sticlariei, tacamurilor, - reziduuri infectante - neutralizare prin ardere sau autoclavare- colectare - recipiente impermeabile, marcate pentru diferentierea clara prin culoare si etichetare.- igiena personala:- spalarea mainilor- spalarea altor parti ale corpului care au venit in contact cu produse biologice potential contaminate sau cu materiale potential contaminate;- evitarea activitatilor cu risc de expunere:- existenta de leziuni cutanate;- prezenta unui deficit imunitar;- graviditateColectarea deseurilor rezultate din activitatea medicala DESEURI NEPERICULOASE- Deseurile menajere:ambalajele materialelor sterile,hartie,ghips,ambalaje din material plastic- se colecteaza in saci gri sau negri, se depoziteaza in pubele si se transporta la platforma pentru deseuri menajere.Sacii sunt legati si etichetati pentru a se depista in cazul unui accident cu expunere la materiale contaminate sectia de unde provin. DESEURI PERICULOASE- Deseurile intepatoare si taietoare: ace,ace cu fir,catetere,branule,lame de bisturiu de unica folosinta,sticlarie de laborator ,cioburi care- se colecteaza la locul de producere in cutii cu pereti rezistenti de culoare galbena de unica folosinta- Deseuri infectioase :comprese,pansamente,manusi,seringi fara ac,tubulatura trusei de perfuzie ,pungi care au continut sange,plasma(dupa transfuzii),sonde ,pungile de urina etc.- Se colecteaza la locul de producere in recipiente de culoare galbena prevazuta cu saci galbeni,marcati cu pictograma pericol biologic- Deseuri anatomo-patologice si parti anatomice-organe,fragmente de tesuturi,placente,biopsii etc- Se colecteaza la locul de producere in cutii cu pereti rezistenti,de culoare galbena marcate cu pictogramapericol biologicprevazute in interiot cu saci galbeni- Deseuri chimice si farmaceutice-medicamente,seruri,vaccinuri expirate,rezidurile preparatelor citostatice,reactivi,substanteutilizate in laboratoareetc.- Se colecteaza la locul de producere in recipienti specifici cu marcaj adecvat pericolului-toxic,coroziv,inflamabil- Deseuri radioactive-deseuri solide,lichide,gazoase care contin materiale radioactive- Se colecteaza in containere speciale

10