RR\1165845RO.docx PE612.312v02-00

RO Unită în diversitate RO

Parlamentul European 2014-2019

Document de ședință

A8-0323/2018

15.10.2018

*** RECOMANDARE

referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de modificare a

Regulamentului (UE) nr. 216/2013 privind publicarea electronică a Jurnalului

Oficial al Uniunii Europene

(14463/2017 – C8-0412/2018 – 2017/0039(APP))

Comisia pentru afaceri juridice

Raportor: Pavel Svoboda

PE612.312v02-00 2/14 RR\1165845RO.docx

RO

PR_APP

Legenda simbolurilor utilizate

* Procedura de consultare

*** Procedura de aprobare

***I Procedura legislativă ordinară (prima lectură)

***II Procedura legislativă ordinară (a doua lectură)

***III Procedura legislativă ordinară (a treia lectură)

(Procedura indicată se bazează pe temeiul juridic propus în proiectul de act.)

RR\1165845RO.docx 3/14 PE612.312v02-00

RO

CUPRINS

Pagina

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN ............. 5

AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI JURIDICE PRIVIND TEMEIUL JURIDIC ........ 6

PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE ........................................................................... 13

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ ................................. 14

PE612.312v02-00 4/14 RR\1165845RO.docx

RO

RR\1165845RO.docx 5/14 PE612.312v02-00

RO

PROIECT DE REZOLUȚIE LEGISLATIVĂ A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la propunerea de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului

(UE) nr. 216/2013 privind publicarea electronică a Jurnalului Oficial al Uniunii

Europene

(14463/2017 – C8-0412/2018 – 2017/0039(APP))

(Procedura legislativă specială – aprobare)

Parlamentul European,

– având în vedere proiectul de regulament al Consiliului (14463/2017),

– având în vedere cererea de aprobare prezentată de Consiliu în conformitate cu articolul

352 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (C8-0412/2018),

– având în vedere avizul Comisiei pentru afaceri juridice privind temeiul juridic propus,

– având în vedere articolul 99 alineatele (1) și (4) și articolul 39 din Regulamentul său de

procedură,

– având în vedere recomandarea Comisiei pentru afaceri juridice (A8-0323/2018),

1. aprobă proiectul de regulament al Consiliului;

2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite Consiliului și Comisiei, precum și

parlamentelor naționale poziția Parlamentului.

PE612.312v02-00 6/14 RR\1165845RO.docx

RO

AVIZ AL COMISIEI PENTRU AFACERI JURIDICE PRIVIND TEMEIUL JURIDIC

11.9.2017

Domnului Pavel Svoboda

Președinte

Comisia pentru afaceri juridice

BRUXELLES

Subiect: Aviz referitor la temeiul juridic al propunerii de regulament al Consiliului de

modificare a Regulamentului (UE) nr. 216/2013 privind publicarea electronică

a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene (COM(2017)0087 – 2017/0039(APP))

Domnule Președinte,

În cursul reuniunii sale din 19-20 iulie 2017, Comisia pentru afaceri juridice a hotărât să se

sesizeze din proprie inițiativă, în conformitate cu articolul 39 alineatul (3) din Regulamentul

de procedură, cu privire la examinarea validității și pertinenței temeiului juridic al propunerii

menționate mai sus a Comisiei.

Comisia pentru afaceri juridice a examinat chestiunea menționată mai sus în cursul reuniunii

sale din 7 septembrie 2017.

I - Context

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (denumit în continuare „JO”) asigură publicarea

oficială a legislaț iei ș i a altor acte ale Uniunii Europene. Până în

2014, doar ediț ia tipărită a JO a fost considerată publicaț ia valabilă

ș i obligatorie din punct de vedere juridic. Versiunea electronică, care a

fost disponibilă pe internet din 1998, a fost considerată numai un

instrument de informare, lipsit de orice valoare juridică.

Curtea de Justiț ie a decis în cauza Skoma-Lux1 că actele juridice ale Uniunii nu

sunt opozabile persoanelor dacă nu au fost corect publicate în Jurnalul Oficial și că punerea la

dispoziție a unor astfel de acte online nu echivalează cu o publicare valabilă în Jurnalul

Oficial, în lipsa oricărei reglementări în această privință în dreptul Uniunii.

Pentru a remedia această situație și pentru a permite tuturor să se bazeze pe ediția electronică

ca pe o versiune oficială, autentică, actualizată și completă a JO, Regulamentul (UE)

nr. 216/20132 a modificat practica anterioară începând din 2014, astfel încât versiunea

electronică să fie autentică și să producă efecte juridice, în timp ce versiunea tipărită ar fi

1Hotărârea din 11 decembrie 2007 în Cauza C-161/06, Skoma-Lux, ECLI:EU:C:2007:773, punctul 48. 2 Regulamentul (UE) nr. 216/2013 al Consiliului privind publicarea electronică a Jurnalului Oficial al Uniunii

Europene (JO L 69, 13.3.2013, p. 1).

RR\1165845RO.docx 7/14 PE612.312v02-00

RO

publicată și ar avea efecte juridice numai atunci când sistemul informatic al Oficiului pentru

Publicații al UE nu este operațional ca urmare a unor întreruperi.

Nu există un temei juridic explicit în tratate care să prevadă o procedură legislativă de utilizat

pentru chestiunile privind publicarea actelor în JO. Cu toate acestea, articolele 287 și 297 din

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) includ obligația publicării actelor în

JO. Regulamentul (UE) nr. 216/2013 a fost întemeiat, așadar, pe articolul 352 din TFUE, așa-

numita „clauză de flexibilitate”, care poate fi folosită numai în cazul în care o acțiune a

Uniunii se dovedește necesară în cadrul politicilor definite în tratate, pentru a atinge unul

dintre obiectivele menționate în tratate, fără ca acestea să fi prevăzut atribuțiile necesare în

acest sens.

De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în 2009, utilizarea

clauzei de flexibilitate de la articolul 352 din TFUE necesită aprobarea

Parlamentului. Parlamentul ș i-a dat aprobarea atunci când a fost adoptat

Regulamentul (UE) nr. 216/2013, dat fiind că trecerea de la versiunea tipărită la versiunea

electronică a fost considerată a fi de natură pur tehnică și nu implica nicio eventuală opțiune

Parlamentului European în materie de politici pentru care acesta, în calitate de colegislator, ar

fi trebuit să se pronunțe și având în vedere că regulament trebuia să intre în vigoare cât mai

curând.1

Actuala propunere de modificare a Regulamentului (UE) nr. 216/2013 are drept obiectiv

actualizarea procedurii de autentificare a versiunii electronice a JO, în contextul actualizării

între timp a legislației UE relevante privind semnăturile electronice. Această legislație a fost

adoptată prin utilizarea procedurii legislative ordinare în temeiul articolului 114 din TFUE

privind măsurile de armonizare în cadrul pieței interne.

În consecință, întrebarea este dacă prezenta propunere de modificare ar trebui să se întemeieze

pe clauza de flexibilitate de la articolul 352 din TFUE, pe temeiul juridic de la articolul 114

din TFUE privind armonizarea sau pe ambele.

II – Articolele relevante din tratat

În propunerea Comisiei, a fost prezentat ca temei juridic următorul articol din TFUE

(sublinierea ne aparține):

Articolul 352

(ex-articolul 308 TCE)

1. În cazul în care o acțiune a Uniunii se dovedește necesară în cadrul

politicilor definite în tratate, pentru a atinge unul dintre obiectivele

menționate în tratate, fără ca acestea să fi prevăzut atribuțiile necesare în

acest sens, Consiliul, hotărând în unanimitate la propunerea Comisiei și după

aprobarea Parlamentului European, adoptă măsurile corespunzătoare. În

1 A se vedea expunerea de motive a proiectului de recomandare al Comisiei pentru afaceri juridice din 14 martie

2012 în procedura 2011/0070(APP).

PE612.312v02-00 8/14 RR\1165845RO.docx

RO

cazul în care dispozițiile respective sunt adoptate de Consiliu în conformitate

cu o procedură legislativă specială, acesta hotărăște în unanimitate, la

propunerea Comisiei și după aprobarea Parlamentului European.

2. Comisia, în cadrul procedurii de control al principiului subsidiarității

menționate la articolul 5 alineatul (3) din Tratatul privind Uniunea

Europeană, atrage atenția parlamentelor naționale asupra propunerilor

întemeiate pe prezentul articol.

3. Măsurile întemeiate pe prezentul articol nu pot implica armonizarea

actelor cu putere de lege și a normelor administrative ale statelor membre în

cazul în care tratatele exclud o astfel de armonizare.

4. Prezentul articol nu poate fi folosit pentru atingerea obiectivelor din

domeniul politicii externe și de securitate comună și orice act adoptat în

conformitate cu prezentul articol trebuie să respecte limitele prevăzute la

articolul 40 al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Articolul 114 din TFUE este formulat după cum urmează (sublinierea ne aparține):

Articolul 114

(ex-articolul 95 TCE)

1. Cu excepția cazului în care tratatele dispun altfel, dispozițiile următoare se

aplică în vederea realizării obiectivelor enunțate la articolul 26. Parlamentul

European și Consiliul, hotărând în conformitate cu procedura legislativă

ordinară și după consultarea Comitetului Economic și Social, adoptă

măsurile privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor

administrative ale statelor membre care au ca obiect instituirea și

funcționarea pieței interne.

[...]

Articolul 287 și 297 din TFUE sunt formulate după cum urmează (sublinierea ne aparține):

Articolul 287

(ex-articolul 248 TCE)

1. Curtea de Conturi verifică totalitatea conturilor de venituri și cheltuieli ale

Uniunii. De asemenea, aceasta verifică totalitatea conturilor de venituri și

cheltuieli ale oricărui organ, oficiu sau agenție înființată de Uniune, în

măsura în care actul constitutiv nu exclude acest control.

Curtea de Conturi prezintă Parlamentului European și Consiliului o

declarație de asigurare referitoare la veridicitatea conturilor, precum și la

legalitatea operațiunilor și înregistrarea acestora în conturi, declarație care

se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Declarația poate fi

RR\1165845RO.docx 9/14 PE612.312v02-00

RO

completată cu aprecieri specifice pentru fiecare domeniu major de activitate

a Uniunii.

[...]

4. Curtea de Conturi întocmește un raport anual după încheierea fiecărui

exercițiu financiar. Acest raport se transmite celorlalte instituții ale Uniunii și

se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene împreună cu răspunsurile

formulate de aceste instituții la observațiile Curții de Conturi.

[...]

Articolul 297

(ex-articolul 254 TCE)

1. Actele legislative adoptate în conformitate cu procedura legislativă

ordinară se semnează de președintele Parlamentului European și de

președintele Consiliului.

Actele legislative adoptate în conformitate cu o procedură legislativă specială

se semnează de președintele instituției care le-a adoptat.

Actele legislative se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acestea

intră în vigoare la data prevăzută de textul lor sau, în absența acesteia, în a

douăzecea zi de la data publicării.

2. Actele fără caracter legislativ, adoptate sub formă de regulamente,

directive și decizii, în cazul în care acestea din urmă nu indică destinatarii, se

semnează de președintele instituției care le-a adoptat.

Regulamentele și directivele care se adresează tuturor statelor membre,

precum și deciziile, în cazul în care acestea nu indică destinatarii, se publică

în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acestea intră în vigoare la data

prevăzută de textul lor sau, în absența acesteia, în a douăzecea zi de la data

publicării.

Celelalte directive, precum și deciziile care se adresează unui destinatar se

notifică destinatarilor lor și produc efecte prin această notificare.

III - Jurisprudența privind temeiul juridic

În conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de Justiție, „alegerea temeiului juridic al

unui act comunitar trebuie fondată pe elemente obiective care pot fi supuse controlului

jurisdicțional, printre care figurează în special scopul și conținutul actului”1. Prin urmare,

1 Cauza C-45/86, Comisia/Consiliul (Preferințele tarifare generalizate), Rec., 1987, p. 1439, punctul 5; Cauza C-

440/05 Comisia/Consiliul, Rec. 2007, p. I-9097. Cauza C-411/06, Comisia/Parlamentul European și Consiliul,

Rec., 2009, p. I-7585.

PE612.312v02-00 10/14 RR\1165845RO.docx

RO

alegerea unui temei juridic incorect poate justifica anularea actului în cauză.

În acest context, dorința unei instituții de a participa mai activ la adoptarea unei anumite

măsuri, împrejurările în care un act a fost adoptat, precum și eforturile depuse în alte privințe

în sfera de acțiune la care se referă măsura sunt irelevante pentru a identifica temeiul juridic

corect.1

Atunci când este vorba de un temei juridic dublu, trebuie să se stabilească dacă propunerea:

1. urmărește un scop dublu sau are o componentă dublă iar una dintre componentele

binomului poate fi identificată ca fiind principală sau predominantă, în timp ce cealaltă

este doar conexă; or

2. urmărește simultan mai multe obiective sau are mai multe componente ce sunt legate în

mod indisolubil, fără ca vreuna să fie accesorie și indirectă în raport cu cealaltă.

În conformitate cu jurisprudența Curții de Justiție, în primul caz, actul trebuie să se bazeze pe

un temei juridic unic, și anume cel impus de scopul principal sau predominant sau de

componenta principală sau predominantă, iar în al doilea caz, actul trebuie fondat pe diversele

temeiuri juridice corespunzătoare2.

IV. Scopul și conținutul regulamentului propus

Obiectivul propunerii este de a actualiza procedura de autentificare a versiunii electronice a

JO printr-o semnătură electronică. Directiva 1999/93/CE privind un cadru comunitar pentru

semnăturile electronice3 a prevăzut utilizarea unui certificat calificat pentru astfel de

semnături. Respectiva directivă a fost abrogată între timp și înlocuită cu Regulamentul (UE)

nr. 910/2014 privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile

electronice pe piața internă4, care a introdus posibilitatea autentificării unui document printr-

un sigiliu electronic avansat.

Potrivit Comisiei, utilizarea unui astfel de un sigiliu electronic avansat ar permite

automatizarea semnăturii electronice și accelerarea procedurii de publicare a JO în baza de

date EUR-Lex, având în vedere că utilizarea unui sigiliu electronic în locul unei semnături ar

introduce o diferență din punct de vedere juridic, deoarece metoda de autentificare a unei

semnături este legată de o anumită persoană fizică, în timp ce în cazul sigiliului, acesta este

creat de o persoană juridică, fără să se indice persoana fizică responsabilă de autentificarea

documentului în cadrul respectivei persoane juridice.

Propunerea cuprinde numai două articole: primul modifică articolul 2 alineatul (1) din

Regulamentul (UE) nr. 216/2013 din perspectiva celor de mai sus, iar cel de-al doilea este un

articol standard privind data intrării în vigoare.

V - Stabilirea temeiului juridic adecvat

1 Cauza C-269/97, Comisia/Consiliul, Rec., 2000, p. I-2257, punctul 44. 2 A se vedea cauza C-411/06 citată mai sus, punctele 46-47. 3 JO L 13, 19.1.2000, p. 12. 4 JO L 257, 28.8.2014, p 73.

RR\1165845RO.docx 11/14 PE612.312v02-00

RO

În primul rând, ar trebui observat faptul că, deoarece scopul propunerii este de a actualiza

Regulamentul (UE) nr. 216/2013 pentru a include evoluțiile tehnologice și legislative care au

avut loc de la intrarea sa în vigoare în 2014, în vederea eficientizării publicării JO, acest dosar

nu implică nicio eventuală opțiune în materie de politici. Prin urmare, propunerea este de

natură pur tehnică.

În contextul jurisprudenței Curții de Justiție menționate anterior și ținând seama de faptul că

Parlamentul a aprobat adoptarea Regulamentului (UE) nr. 216/2013 prin utilizarea clauzei de

flexibilitate de la articolul 352 din TFUE, faptul că această propunere de modificare a fost

motivată de apariția unor modificări tehnologice referitoare la semnăturile electronice,

introduse de Regulamentul (UE) nr. 910/2014, care a fost adoptat în temeiul articolului 114

din TFUE, nu are ca efect modificarea temeiului juridic al Regulamentului (UE) nr. 216/2013.

De asemenea, ar trebui remarcat faptul că, atunci când a aprobat adoptarea Regulamentului

(UE) nr. 216/2013, Parlamentul European a respins ideea că regulamentul ar fi putut fi

adoptat prin utilizarea procedurii legislative ordinare, pe baza așa-numitei teorii a

„competenței implicite”, deoarece această teorie a devenit caducă în urma numeroaselor

revizuiri și modificări ale procedurilor decizionale prevăzute de tratate, care au avut loc în cei

aproape 60 de ani care au trecut de când a fost adoptată, pe baza acestei teorii, decizia

Consiliului din 1958 de înființare a JO.1

În plus, clauza de flexibilitate trebuie folosită numai în cazul în care o acțiune a Uniunii se

dovedește necesară, în cadrul politicilor definite în tratate, pentru a atinge unul dintre

obiectivele menționate în tratate, fără ca acestea să fi prevăzut atribuțiile necesare în acest

sens. Dacă obligația de a publica acte în Jurnalul Oficial rezultă în mod clar din articolele 287

și 297 din TFUE, faptul că articolul 114 din TFUE prevede recurgerea la procedura legislativă

ordinară este, prin urmare, irelevant în acest sens, având în vedere că nu se referă la această

publicare, ci la armonizarea pieței interne; utilizarea acestei proceduri este relevantă pentru

Regulamentul (UE) nr. 910/2014 privind semnăturile electronice, însă nu și pentru

Regulamentul (UE) nr. 216/2013 privind publicarea JO.

Prin urmare, propunerea nu poate fi adoptată numai în temeiul articolului 114 din TFUE, ci

trebuie să fie adoptată în temeiul clauzei de flexibilitate de la articolul 352 din TFUE.

Astfel, întrebarea este dacă, în schimb, nu ar trebui inclus articolul 114 din TFUE în temeiul

juridic al propunerii, împreună cu articolul 352 din TFUE. Potrivit jurisprudenței constante,

trebuie utilizat un singur temei juridic atunci când o propunere urmărește un scop dublu sau

are o componentă dublă, dar una dintre acestea poate fi identificată ca fiind principală sau

predominantă, în timp ce cealaltă este doar conexă. Este clar, în acest caz, că principalul

obiectiv al propunerii este publicarea JO și că dispozițiile privind semnătura electronică, astfel

cum decurg din Regulamentul (UE) nr. 910/2014, au în orice caz un caracter accesoriu.

Prin urmare, propunerea ar trebui să aibă ca temei juridic articolul 352 din TFUE.

Cu toate acestea, ar trebui remarcat faptul că utilizarea clauzei de flexibilitate este dificilă și

1 A se vedea expunerea de motive a proiectului de recomandare al Comisiei pentru afaceri juridice din 14 martie

2012 în procedura 2011/0070(APP).

PE612.312v02-00 12/14 RR\1165845RO.docx

RO

poate necesita mult timp, nu în ultimul rând deoarece ar trebui să fie utilizată rar și numai în

cazuri excepționale; trebuie subliniat și că Parlamentul poate doar aproba sau respinge textul,

fără nicio implicare directă în elaborarea textului final, că unele state membre solicită

controlul parlamentar național pentru utilizarea sa și că viitoarele evoluții tehnologice în

robotică și automatizare pot necesita adoptarea unor dispoziții privind publicarea JO și

activitățile Oficiului pentru Publicații care implică opțiuni fundamentale în materie de politici.

Prin urmare, ar trebui analizată posibilitatea ca viitoarele revizuiri ale tratatelor să includă

adăugarea unui temei juridic explicit pentru adoptarea măsurilor cu privire la această

publicare și la aceste activități prin procedura legislativă ordinară.

VI – Concluzie

Această analiză demonstrează că articolul 352 din TFUE reprezintă temeiul juridic adecvat

pentru prezenta propunere.

VII - Recomandare

În cursul reuniunii sale din 7 septembrie 2017, Comisia pentru afaceri juridice a hotărât, în

unanimitate1, să recomande trimiterea unei scrisori Președintelui, cu recomandarea de a

informa Consiliul și Comisia cu privire la eventualele probleme care ar putea apărea dacă s-ar

propune amendamente mai cuprinzătoare la Regulamentul (UE) nr. 216/2013 în lumina unor

viitoare progrese tehnologice, precum și la măsura în care acest lucru ar putea justifica

crearea, în contextul viitoarelor conferințe guvernamentale pentru modificarea tratatelor, a

unui nou temei juridic explicit, care să facă trimitere la procedura legislativă ordinară în cazul

chestiunilor referitoare la publicarea Jurnalului Oficial și la activitățile Oficiului pentru

Publicații.

Cu stimă,

Pavel Svoboda

1 La votul final au fost prezenți: Jean-Marie Cavada (președinte interimar și raportor), Lidia Joanna Geringer de

Oedenberg (vicepreședintă), Isabella Adinolfi, Max Andersson, Joëlle Bergeron, Marie-Christine Boutonnet,

Kostas Chrysogonos, Sergio Gaetano Cofferati, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Mary Honeyball, Sylvia-

Yvonne Kaufmann, Gilles Lebreton, António Marinho e Pinto, Julia Reda, Evelyn Regner, Axel Voss, Rainer

Wieland, Tiemo Wölken, Tadeusz Zwiefka, Gabriel Mato, Andrey Novakov [pentru Rosa Estaràs Ferragut, Emil

Radev, în temeiul articolului 200 alineatul (2) din Regulamentul de procedură].

RR\1165845RO.docx 13/14 PE612.312v02-00

RO

PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE

Titlu Publicarea electronică a Jurnalului Oficial al Uniunii Europene

Referințe 14463/2017 – C8-0412/2018 – COM(2017)0087 – 2017/0039(APP)

Data sesizării 18.9.2018

Comisie competentă

Data anunțului în plen

JURI

1.10.2018

Raportori

Data numirii

Pavel Svoboda

28.2.2017

Contestarea temeiului juridic

Data avizului JURI

JURI

7.9.2017

Examinare în comisie 19.6.2017 10.10.2018

Data adoptării 10.10.2018

Rezultatul votului final +:

–:

0:

21

0

0

Membri titulari prezenți la votul final Max Andersson, Joëlle Bergeron, Jean-Marie Cavada, Kostas

Chrysogonos, Mady Delvaux, Rosa Estaràs Ferragut, Enrico Gasbarra,

Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Heidi Hautala, Sylvia-Yvonne

Kaufmann, Gilles Lebreton, António Marinho e Pinto, Pavel Svoboda,

József Szájer, Axel Voss, Tadeusz Zwiefka

Membri supleanți prezenți la votul final Geoffroy Didier, Pascal Durand, Angel Dzhambazki, Angelika Niebler,

Virginie Rozière, Tiemo Wölken

Data depunerii 15.10.2018

PE612.312v02-00 14/14 RR\1165845RO.docx

RO

VOT FINAL PRIN APEL NOMINAL ÎN COMISIA COMPETENTĂ

21 +

ALDE Jean-Marie Cavada, António Marinho e Pinto

ECR Angel Dzhambazki

EFDD Joëlle Bergeron

ENF Gilles Lebreton

GUE/NGL Kostas Chrysogonos

PPE Geoffroy Didier, Angelika Niebler, Pavel Svoboda, József Szájer, Axel Voss, Tadeusz

Zwiefka

S&D Mady Delvaux, Enrico Gasbarra, Lidia Joanna Geringer de Oedenberg, Sylvia-Yvonne

Kaufmann, Virginie Rozière, Tiemo Wölken

VERTS/ALE Max Andersson, Pascal Durand, Heidi Hautala

0 -

0 0

Legenda simbolurilor utilizate:

+ : pentru

- : împotrivă

0 : abțineri