Upload
others
View
4
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
http://valueecoserv.cndd.ro
Cuprins Introducere .............................................................................................................................................................................. 2
Principii generice ale schemelor de plăti pentru servicii ecosistemice ........................................................................ 3
Schemele de plăţi pentru servicii ecosistemice ............................................................................................................... 5
Scheme de plăți ale poluatorilor – taxa pe emisie ..................................................................................................... 5
Scheme de plăți compensatorii .................................................................................................................................... 6
Scheme de asigurare a stimulentelor .......................................................................................................................... 7
Comentarii și recomandări legate de adoptarea sistemelor de plăți pentru servicii ecosistemice .......................... 9
Recomandări generale ....................................................................................................................................................... 9
Recomandări – sectorul turism ....................................................................................................................................... 12
Recomandări - scheme de plăți compensatorii ........................................................................................................ 12
Recomandări - scheme de asigurare a stimulentelor .............................................................................................. 13
AUTORI
Andreea GHEBA
Mihai ADAMESCU
Florian NIŢU
Costel NEGREI
Recomandări privind integrarea plăților pentru servicii ecosistemice în sectorul turistic
Autori: Andreea GHEBA, Mihai ADAMESCU, Florian NIŢU, Costel NEGREI
http://valueecoserv.cndd.ro
Pag
ina2
Introducere
Acest raport cuprinde o serie de recomandări sintetice privind integrarea
mecanismelor de plata pentru servicii ecosistemice la nivelul politicilor specifice sectorului
turistic național. Raportul explorează tipologia schemelor de plată pentru servicii
ecosistemice și analizează modul de armonizare a acestora cu eforturile de evaluare
monetară a serviciilor ecosistemice.
Documentul este realizat în cadrul proiectului “Evaluarea serviciilor ecosistemice
ale ariilor protejate în România (ValueEcoServ)”, proiect implementat de Fundaţia CNDD,
care își propune, printre altele, elaborarea și promovarea unei metodologii de evaluare
monetară a serviciilor ecosistemice.
Efortul de stabilire a valorii monetare a serviciilor ecosistemice este unul amplu cu o
importanţă relevanță pentru politicile şi strategiile europene și naționale în domeniul
protecției mediului şi dezvoltării durabile. În acest sens documentul de față explorează
modul în care evaluările monetare ale serviciilor ecosistemice pot fi utilizate ca fundament
pentru stabilirea diferitelor scheme de plăți pentru aceste servicii.
Acest raport are la bază două alte studii realizate în cadrul proiectului ValueEcoServ și anume:
a. Raport privind analiza politicilor publice
naționale din principalele sectoare economice privind integrarea valorii serviciilor ecosistemice în procesul de luare a deciziilor.
b. Modele de bune practici privind implementarea mecanismelor de plată pentru serviciile ecosistemice.
http://valueecoserv.cndd.ro
Pag
ina3
caracteristicile mediului
contextul socio-economic
contextul politic
Designul mecanismelor de
plată
Beneficii la nivel de mediu
Cost-eficiență
Echitate
Principii generice ale schemelor de plăţi pentru servicii ecosistemice
Un prim pas necesar pentru implementarea de mecanisme de plată este stabilirea
unui set de obiective și criterii clare în funcție de care beneficiarii să primească stimulente
financiare. Această etapă este relevantă pentru că asigură transparența programului şi a
modului în care sunt asigurați banii, dar reprezintă și un sprijin important pentru principalii
beneficiari în a înțelege exact ce implică o înregistrare în cadrul acestui program.
Criterii minimale pe care trebuie să le respecte un mecanism de plată:
tranzacție voluntară (în special pentru cei care asigură serviciul ecosistemic);
să se realizeze între cel puțin un cumpărător și un vânzător;
condiționarea de a asigura serviciul.
O altă recomandare generală este realizarea unui program de finanțare planificat pe
o perioadă îndelungată de timp. Acest mecanism financiar ar ajuta la crearea unei stabilități
între beneficiari și cei care susțin programele, mai ales dacă este vorba despre un stat care se
confruntă cu instabilitate politică. Un program planificat pe mai mulți ani ar contribui la
menținerea unui factor de încredere necesar în acest timp de programe.
Pagiola et al. (2005) susțin că o politică axată pe mecanismele de plată a serviciilor
ecosistemice ar trebui să se axeze pe trei principii generale:
a. Implementarea unui ansamblu de instrumente care măsoară caracteristicile
biofizice ale resurselor naturale pentru evaluarea monetară a acestora;
b. Integrarea de unități de măsură a valorii non-monetare a serviciilor naturale
(culturale, care vizează sănătatea și securitatea indivizilor);
c. Identificarea principalilor beneficiari ai acestor resurse care presupune colectarea
de informații cu privire la interacțiunea acestora cu resursele naturale în cauză.
Sursa:. Jack, Kousky și Simsa 20081.
1B. Kelsey Jack, Carolyn Kousky și Katharine R. E. Simsa. 2008. Designing payments for ecosystem services:
Lessons from previous experience with incentive-based mechanisms. PNAS, Vol.105, no. 28, pp. 9465–9470
http://valueecoserv.cndd.ro
Pag
ina4
Dezvoltarea unui cadru flexibil care să permită negocierea între cumpărător și
producător reprezintă un alt aspect necesar în implementarea de mecanisme de plată.
Diversitatea serviciilor ecosistemice face dificilă trasarea de direcții fixe și aplicabile în toate
situațiile, de aceea se recomandă politici și mecanisme suficient de flexibile și adaptabile
încât să ofere un preț suficient de mare pe activitățile de conservare a serviciilor oferite de
ecosistem.
http://valueecoserv.cndd.ro
Pag
ina5
Schemele de plăţi pentru servicii ecosistemice
O trecere în revistă a literaturii de specialitate și a politicilor naționale și europene în
domeniul protecției și conservării biodiversității permite identificarea a cel puțin trei mari
categorii de mecanisme de plată asociate serviciilor ecosistemice în funcție de modul de
utilizare a resurselor:
Tipuri de activități și
comportamente
Activități cu efect negativ asupra ecosistemelor
Nonactivitate sau reducerea deliberată a capacității de
acțiune
Activități cu efecte pozitive asupra biodiversității și
conservării mediului
Descriere
Implică activități sau modul de exploatare a resurselor ce au un efect negativ asupra mediului și valorii generale a serviciilor ecosistemice. Sunt incluse aici investiții cu impact negativ asupra ecosistemului realizate în interiorul ariilor naturale, dar și utilizarea intensivă a anumitor resurse / servicii ecosistemice în detrimentul degradării altora. Ex: exploatarea intensivă / la ras a unei păduri
Neutilizarea resurselor sau exploatarea limitată / parțială a acestora astfel încât să se asigure condiții de conservare a mediului și securizare a capacității acestuia de a furniza și alte tipuri de servicii ecosistemice. Ex. Neexploatarea sau exploatarea limitată (sub capacitatea de producție de masă lemnoasă) a unei păduri.
Sunt activități socio-economice ce duc la creșterea valorii generale a serviciilor ecosistemice furnizate de un anumit ecosistem. Ex. Acțiuni de ecologizare a pădurilor și plantare de copaci.
Scheme de plăți
Scheme de plăți ale poluatorilor Scheme de plăți compensatorii Scheme de asigurare a
stimulentelor
Scheme de plăți ale poluatorilor – taxa pe emisie
Reprezintă taxe, penalități și investiții reparatorii la care actorii sociali sunt obligați pentru
desfășurarea de activități ce au un efect negativ asupra gradului de conservare a
biodiversității. Această categorie de mecanisme vizează plăți specifice principiului
poluatorul plătește. Este un principiu fundamental ce se regăsește la nivelul a numeroase
politici europene şi naționale, reprezentând o sursă de finanțare a proiectelor și programelor
de conservare a serviciilor ecosistemice. Aceste scheme de plăți sunt, de cele mai multe ori
înțelese drept taxe pe emisie și au o serie de scopuri majore și anume:
Descurajarea practicilor socio-economice ce duc la degradarea mediului și au un
efect negativ asupra gradului de conservare a biodiversității. Alături de sistemele de
amenzi și penalități aceste taxe sunt menite să ducă la mutații ale metodelor de
http://valueecoserv.cndd.ro
Pag
ina6
producție/exploatare astfel încât să se determine abandonarea practicilor cu efecte
negative.
Reducerea emisiei în condițiile minimizării costurilor pentru controlul emisiei şi
promovarea progresului tehnic pe criterii ecologice.
Condiționarea investițiilor socio-economice de existența unui plan de măsuri pentru
refacerea ecosistemelor afectate sau pentru conservarea acestora. Această ultimă
finalitate se regăsește în obligația de a acompania diferite investiții de studii de
impact asupra mediului și măsuri adecvate de conservare sau refacere a
biodiversităţii. Obligația se regăsește la nivelul tuturor investițiilor din interiorul sau
proximitatea ariilor naturale protejate.
Astfel de mecanisme de plăți se regăsesc în legislația națională fiind utilizate frecvent
în condiționarea investițiilor cu impact negativ din interiorul ariilor naturale.
Cu toate că amenda nu este o schemă de plată, evaluarea monetară a serviciilor
ecosistemice are sau poate avea un rol direct asupra stabilirii cuantumului pentru
diferite amenzi privind ofense aduse mediului. Este important ca acestea să fie
stabilite astfel încât să includă valoarea monetară a tuturor serviciilor furnizate de
ecosistemele afectate. Spre exemplu amenda pentru arderea miriștilor ar trebui să
includă valoarea monetară a tuturor externalităților acestor miriști privind calitatea
aerului, floră, faună etc.
Scheme de plăți compensatorii
Sunt scheme de sprijin financiar menite să acopere pierderile de productivitate sau
venit generate de adoptarea unor măsuri de conservare a biodiversității ce au ca efect
limitarea capacității de exploatare a resurselor de către proprietarii acestora. Rațiunea de
limitare a drepturilor de exploatare a resurselor este reprezentată de valoarea serviciilor
ecosistemice pe care ecosistemul le oferă altor actori sau beneficiari sociali. Ideea plăților
compensatorii pornește de la recunoașterea faptului că orice ecosistem furnizează un cumul
de servicii sau beneficii către actori diferiți și că aceste servicii se află adesea în relație
concurențială (valorificarea unui anumit serviciu duce la renunțarea la alte servicii).
Principiul de bază al acestui mecanism este beneficiarul plătește: beneficiarii serviciilor
furnizate vor asigura compensarea furnizorilor.
http://valueecoserv.cndd.ro
Pag
ina7
Cel mai adesea, schemele compensatorii vizează securizarea unor servicii
ecosistemice ce se constituie în bunuri publice sau quasi publice unde beneficiarul este
societatea în ansamblul ei. Cu alte cuvinte nu există un beneficiar individualizat care să
acopere valoarea acestor compensații. Acesta este cazul unor servicii precum sechestrarea
dioxidului de carbon sau îmbunătățirea gradului de conservare a anumitor specii de plante
sau animale. Există însă unele situații în care beneficiarul este ceva mai ușor de localizat fără
a avea însă de a face cu un consum individualizat al serviciilor. Spre exemplu efectul benefic
al unei păduri asupra microclimatului reprezintă un bun public pentru comunitățile din
proximitatea pădurii.
Plățile compensatorii se regăsesc, de exemplu, în Codul Silvic (Legea 46/2008
modificata) care, la articolul 97, face posibilă ,,acordarea unor compensații reprezentând
contravaloarea produselor pe care proprietarii nu le recoltează, datorită funcțiilor de
protecție stabilite prin amenajamente silvice care determină restricții în recoltarea de masă
lemnoasă” (art. 97, alin. b, Legea 46/2008). Mai mult, același act normativ prevede la art. 25
și modalitatea de calcul a acestor compensații:
Art. 25 (...) (3) În vederea cuantificării volumului de lemn nerecoltat ca urmare a
instituirii măsurilor de protecție, pentru pădurile încadrate în grupa I funcțională,
pentru care nu se reglementează procesul de producție lemnoasă, amenajamentul
silvic va prevedea distinct şi reglementarea procesului de producție pentru acestea,
considerându-le încadrate în grupa a II-a funcțională.
Scheme de asigurare a stimulentelor
Reprezintă bonificații sau stimulente pentru încurajarea anumitor comportamente ce
contribuie la conservarea calității mediului. Aceste scheme au ca scop încurajarea și
promovarea surselor regenerabile prin politici. De exemplu, în domeniul energiei a fost
implementat sistemul de certificate verzi pentru producătorii de energie din surse
regenerabile. Ca și în cazul primelor două scheme, scopul final este tot un public, de care
beneficiază societatea ca întreg prin faptul că sursele regenerabile de energie contribuie la
reducerea emisiilor de dioxid de carbon. De asemenea, în domeniul transporturilor, sunt
oferite stimulente economice prin încurajarea achiziționarii de mașini ecologice.
http://valueecoserv.cndd.ro
Pag
ina8
Prin astfel de scheme de stimulente se va dezvolta pe termen lung o alternativă la
sistemul actual de producție, aspect care ar contribui substanțial la reducerea emisiilor de
CO2. În legea 220/2008 sunt menționate ținte naționale privind ponderea energiei electrice
produse din surse regenerabile de energie în consumul final brut de energie electrică: 2010 –
33%, 2015 – 35%, 2020 – 38% (Art. 4 alin. (2)). De asemenea, pentru anul 2020 obiectivul
național este ca ponderea energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de
energie să fie de 24%.
http://valueecoserv.cndd.ro
Pag
ina9
Comentarii și recomandări legate de adoptarea sistemelor de plăți pentru servicii ecosistemice
Recomandări generale
Recomandări privind adoptarea schemelor de plăți
Adoptarea de mecanisme complementare care includ atât plăți de reconstrucție
ecosistemică dar și plăți compensatorii sau stimulente pentru măsuri pro-active de
conservare a mediului.
La nivelul managementului ariilor naturale este important să se regăsească toate cele
trei mecanisme.
Dezvoltarea de scheme financiare pentru întreprinderi mici și mijlocii care utilizează
tehnologii prietenoase cu mediul.
Realizarea de studii cu privire la raportul cost-beneficiu (inclusiv pe termen lung) al
schemelor de plăți specifice.
Dezvoltarea legislației astfel încât să poată fi estimată importanța tuturor serviciilor
ecosistemice pentru comunitățile locale.
Predictibilitatea mecanismelor de plată: eficiența mecanismelor de plată, în special a
plăților compensatorii, este condiționată de funcționarea lor predictibilă iar plățile
realizate la timp pentru a nu genera sincope la nivelul fluxului financiar al actorilor
economici.
Crearea unui fond public menit să asigure achiziționarea de către stat, administrație
locală sau administratori ai ariilor protejate a ecosistemelor cu valoare mare a
serviciilor furnizate.
Recomandări privind clienții schemelor de plată
În ce privește beneficiarul (proprietarii ecosistemelor ce furnizează servicii
ecosistemice non-comerciale) se recomandă intervenții pentru achiziția acestor
proprietăți de către stat. Statul trebuie să aibă drept de preemțiune asupra tuturor
suprafețelor ce sunt localizate în arii naturale protejate și care furnizează servicii
http://valueecoserv.cndd.ro
Pag
ina1
0
ecosistemice non-comerciale valoroase. De evitat și limitat achiziția acestora de actori
cu capacitate de exploatare mai mare căci valoarea plăților compensatorii va crește
direct proporțional cu capacitatea de exploatare a proprietarilor. Spre exemplu dacă
proprietarii actuali pot exploata doar pădurea alți proprietari ar putea exploata resurse
ale subsolului (gaze de șist).
Cine plătește? Principiul beneficiarul plătește este regăsit atât la nivelul directivelor
UE cât și în politici naționale (art. 6 din Codul Silvic) însă este totuși dificil de pus în
aplicare atunci când:
a. Avem un beneficiar difuz, greu de localizat. Spre exemplu, pentru
conservarea unei specii de plante beneficiarul ultim este umanitatea în
ansamblul ei.
b. Avem un bun public al cărui consum nu poate fi restricționat prin
impunerea unui cost (ex. aer curat).
c. Avem beneficiari multipli direcți și indirecți (intermediari şi finali).
Spre exemplu de funcția de protecție la inundații, alunecări de teren şi
înzăpeziri pe care o conferă o pădure unui drum beneficiază atât
Direcția de Drumuri și Poduri care este proprietarul și administratorul
drumurilor dar și șoferii sau membrii comunităților ce beneficiază de pe
urma existenței drumului. Cine este beneficiarul ultim care ar trebui să
plătească pentru serviciile de protecție ale pădurii astfel încât
proprietarul acesteia să nu fie tentat să o taie? Compania ce deține și
administrează drumul, proprietarii de mașini ce îl tranzitează sau
persoanele care deși nu au mașini beneficiază de servicii mai prompte
ale salvării sau pompierilor?
Pentru organizațiile care întâmpină dificultăți în a îndeplinii obligațiile pecuniare faţă
de Fondul de Mediu ar trebui să existe posibilitatea de a compensa acest lucru cu
sprijin material sau prin implicarea angajaților din cadrul acestor organizații în
vederea implementării de activități axate pe conservare în ariile naturale protejate.
Acest lucru se poate reglementa prin intermediului unui protocol încheiat între
Administrația Fondului de Mediu şi entitatile care au responsabilitati in
managementul ariilor naturale protejate (administratori/custozi) prin care acestia din
urma indica o lista cu activitatile de management unde au nevoie de sprijin
http://valueecoserv.cndd.ro
Pag
ina1
1
suplimentar, iar organizațiile cu restanțe la Fondul de Mediu să selecteze din această
listă tipul de activități unde pot contribui.
Recomandări privind stabilirea cuantumului măsurilor de plată
Stabilirea cuantumului de plată doar pentru un singur serviciu ecosistemic ce implică
exploatarea și valorificarea pe piață a resurselor. Chiar dacă ecosistemul poate furniza
un cumul de servicii ecosistemice schema de plăți compensatorii trebuie să vizeze doar
acele servicii de producție exploatabile în mod real de către proprietari. Se face aici
distincția dintre capacitatea de producție a ecosistemului (suma tuturor serviciilor
ecosistemice furnizate) și capacitatea de exploatare/valorificare a proprietarilor. Acest
principiu se bazează pe distincţia dintre valoarea ecosistemului pentru societate şi
valoarea lui pentru proprietar. Întotdeauna valoarea serviciilor ecosistemice pentru
societate este mai mare decât valoarea lui pentru proprietar astfel că schema de plată
trebuie să vizeze doar această componentă.
Restricționarea investițiilor ar trebui să fie dependentă de măsurarea impactelor pe
care ar putea să le aibă acestea asupra ecosistemelor, dar şi de obiectivele pe care şi le
propun (investițiile pentru proiecte de mediu).
Recomandări în ceea ce privește alegerea metodei de stabilire a valorii măsurilor de
plată.
Metoda costului reparatoriu (pentru poluator);
Metoda valorii serviciilor ecosistemice subminate (pentru poluator);
Metoda prețului pieței stabilește deficitul de câștig generat de limitarea sau
condiționarea dreptului de exploatare a resurselor.
Stabilirea nivelului compensațiilor ținând cont doar de variațiile marjei de profit
influențate de restricțiile de exploatare generate de nevoile de conservare a
ecosistemelor. Cu alte cuvinte, proprietarii trebuie să primească doar o anumită parte
din valoarea serviciului ecosistemic exploatabil şi anume o parte echivalentă cu marja
de profit (se exclud costurile de exploatare necesare pentru valorificarea serviciului).
Revizuirea periodică a nivelului compensațiilor în funcție de evoluția piețelor.
Transparență în stabilirea și gestionarea schemelor de plăți compensatorii.
Monitorizarea modului de asumare a responsabilităților de către beneficiarii plăților
compensatorii.
http://valueecoserv.cndd.ro
Pag
ina1
2
Recomandări – sectorul turism
În cazul zonelor cu resurse turistice importante, statul român oferă facilități pentru
dezvoltarea turismului ținând cont inclusiv de ameliorarea și protecția mediului (Legea
Turismului - Proiect de lege 2015, art. 52 alin. (1)). Proiectul legislativ (Legea Turismului –
proiect de lege 2015) își propune sprijinirea dezvoltării agroturismului și turismului rural
prin promovarea tuturor zonelor rurale cu potențial turistic, astfel încât să fie valorificate
servicii specifice precum resurse naturale, cultural-istorice, tradiții, gastronomie locală,
păstrarea identității locale și creșterea valorii notorietății turistice etc.
Acest obiectiv se regăsește inclusiv în Strategia Națională pentru Dezvoltare
Regională 2014-2020 (draft). Dezvoltarea durabilă a turismului reprezintă una dintre
prioritățile de dezvoltare asumate, obiectivul fiind acela de a valorifica potențialul turistic al
României prin „crearea/modernizarea infrastructurii specifice și prin valorificarea
patrimoniului cultural cu potențial turistic”.
Atât turismul eco cât și cel agro se află printre prioritățile Strategiei în domeniul
Turismului, IMM și Mediului (2013), fiind recunoscută astfel valoarea serviciilor
ecosistemice date de „păduri virgine, faună și floră, peisaj aferent turismului ECO” și de
tradiții locale, promovarea unor zone mai puțin cunoscute precum și valorizarea și
conservarea acestora, încurajarea dezvoltării pensiunilor agroturistice aferente
agroturismului.
Recomandări - scheme de plăți compensatorii
Dezvoltarea unei scheme de plată denumită etichetarea peisajului. Acest mecanism
presupune acordarea unei etichete peisagistice tuturor zonelor care furnizează servicii
ecosistemice. Aceste etichete au ca scop identificarea anumitor produse din zonă/peisaj,
Factori de decizie Integrare a serviciilor ecosistemice în politicile publice
(exemple) - România
Ministerul Economiei
Autoritatea Națională pentru Turism
- Servicii de producție: valorificare resurse naturale - Servicii de reglare: ameliorarea și protecția mediului, reducerea poluării - Servicii de suport: păduri virgine, faună și floră - Servicii culturale: peisaj aferent turismului eco, patrimoniu natural
sursa: Raport privind analiza politicilor publice naționale din principalele sectoare economice privind integrarea valorii serviciilor ecosistemice în procesul de luare a deciziilor)
http://valueecoserv.cndd.ro
Pag
ina1
3
precum și atributele simbolice și culturale ale peisajului așa cum este definit de comunitățile
locale. Aceste mecanisme ajută la o recunoaștere mai mare a serviciilor ecosistemice pe care
le furnizează anumite zone și peisaje și ar fi de folos comunităților locale să negocieze mai
bine valoarea serviciilor ecosistemice. Beneficiile care rezultă din peisaj ar trebui să ofere
stimulente pentru a conserva zona astfel încât să își păstreze criteriile necesare pentru
certificare.
Recomandări - scheme de asigurare a stimulentelor
Dezvoltarea unui cadru legislativ care să favorizeze legătura între actorii privați (companiile
de turism) și cei care asigură susținerea acestor servicii culturale. Furnizarea de fonduri de
către companiile de turism, fonduri care sunt reinvestite în activități necesare pentru
menținerea și conservarea elementelor specifice turismului verde, pot avea ca rezultate
creșterea numărului de turiști.
Stimulente pentru turism bazat pe adaptarea la riscurile și oportunitățile rezultate din
schimbările climatice. Este importantă dezvoltarea potențialului pentru turismul eco cât și
cel agro, fiind recunoscută valoarea serviciilor ecosistemice date de „păduri virgine, faună și
floră, peisaj aferent turismului ECO” și de tradiții locale. În egală măsură este dezirabilă
promovarea unor zone mai puțin cunoscute precum și valorizarea și conservarea acestora,
încurajarea dezvoltării pensiunilor agroturistice aferente agroturismului prin acordarea de
stimulente financiare.