MTRcEA SATnMBREANU

RECREATIA MARE

ef,t-I

-lBUCURE$TI, zorS

I

{

...Din ziua aceea, cuvintele ,,Mai atent", ,,Mai ordonat"n-au mai apdrut pe caietele clasei apatra...

Vizitatorii se ingrdmldeau in spatele meu. Am maiprivit o dati fila cu scrisul invdfdtorului meu. Am privit celedoui giruri de semndturi ale elevilor sdi - aproape toateplecate nilel spre stdnga, cu litere prelungite qi apSsate.

Apoi, fericit qi tulburat de aceastd neagteptati intdlnire, mi-am pus qi eu semndtura dedesubtul numelui inv6ldtoruluimeu gi-am addugat - spre nedumerirea celor din jur, tot culitere prelungi gi apdsate: ,,Elev".

CUPRINS

Motivarea absenfieiCaigi bibiliciMdrinimieHamurabiNecunoscuteCarnetul carnetuluiUnde se varsS Nilul?O lucrare scrisd... vorbitdJoculculorilorContabilitateUn gmecher la lecfieTatil, fiin15 necunoscut6lnsemndride lectorObiect neidentificatLa vari o sd fie caldlstorie... vecheDesen dupf, naturiO mare nedreptateDe ce au dispdrut zmeii?N-am cuvinteScrisoare pe adresa unui chiulangiuMi s-a terminat caietulCavalerul dreptifiiEu, Gici gi fetifa fericitdBiiatulcu semneleDubla calitateUn baiat cititAutogolDirnicie

3

5

8

L0

11

L4

77

19

20

22

25

27

30

32

34

37

39

4I444649

53

56

58

60

63

65

6670

322 323

r

Cel mai bun prietenPsihologul are dreptateSuperlativulPropozilii simplePost-scriptumMi se spune FantomasRevelionCheilaA se feride umezealSl0 poveste plicticoasd

Poveste cu un coco$

Un mamifer nevertebratlmaginatie creatoareCaplSpicl5e cauti o gregealdl

Spirit de observafieScrisoare pe adresa unui anumit int6rziatPortretul colegei de banciLa telefonSuflelelul ?nva[5

O dati pentru totdeaunaUn ambiliosUn vocabular literalmente bogat

E grea geometria?Demostene

Negustor de pegti

RecapitulareP.T.T.R.

Scrisori fictiveDecembrieMarea hotirOreintre prietene

71,

73

77

78

81

83

8487

89

9498

101

104LO7

109

11s119

123L28131

L37

L40L44150

L54158

L60

L67

770L75L79t82

Cea mai interesantd acliuneMoment organizatoricZi de vari p6n5-n seariAmintiriUn visitorDormitor in doi32 de premianliPisiregteUria5ul

Necunoscut la adresd

,,Voi ce aveli la rom6ni?"Un aminuntCartofiilnterviu in oglinddCum se prinde o musci?S-a pierdut un orfanSport, artd gi istorieSecretulAfisauanufiO micd gre$ea16

Caise cu ceapd

Oamenifiri imaginalieO mare rugine

Unde incepe gi unde se termini o durere de cap

Pogtagul

Va-can-!5 !

GoarnaCe mai faci, bunico?Tata doarme?O temd grea

VecinulElev

1.84

188

L9LL94197

20r20420821"r

2L8224zza230

23s238244248254257

26227L27s279286289296299304

307309

315318

324 32s

Editor: George Huzum

Descrierea CIP a Bibltotecii Nafionale a RomAniei

SANTIMBREANU' MIRCEA* R;;;;;ti; mare /'Mircea Santimbreanu - Bucureqti: Astro' 2012

ISBN 978-60 6-8148-22-9

82 1.135.1-93-3 I

Editura ASTROStr. Iacob Negruzzi, nr.37 A,

Sector 1, BucuregtiTel. /Fax: 021223 04 51

Comenzi la:www.cartea-mea.rowww.cartescolara.rowww.depozit-de-carti.rowww.pro-librarie'ro

Motivarea absentei

Era o incredibild dupd-amiazd de noiembrie, bdntuitdde funigei qi de aroma tufbnelelor, cdnd cerul insu$i, uns cu

mierea ultimilor faguri de vard se amestecd in viafa taparticulard gi intim[, ifi dd o mie de motive sd zaci pe banca

tras6 la soare gi, in acelagi timp, o mie de ghionfi s[ pleci,sd te tot duci, sd nu te mai opregti... Ceas de cump[n6, de

lenevie gi dor de duc6, de remuqcare c6 nu faci nimic ori cd

faci ceva, totdeauna parc6 altceva decdt s-ar cuveni,infbgurat in dulce mantie de lumind gi pace. $i poate nimicnu seamdnd mai mult cu hoindreala, dec6t o astfel de

trdndav6 visare... Te simli pe fundul unei b6rci, tdrdt laintdmplare, frrd vdsle, spre larg, mereu spre larg, acolo

unde nu e nici durere, nici intristare, nici ascultare, niciabsentare, ci numai lenea cea f6rd sftrqit... Plus un otgon, osforicic6 amdrdtd ce te fine, totugi, priponit gi care tesmucegte brusc, taman c6nd lumea fi-e mai drag6. E gcoala,

Miqule, care a inceput de dou6 luni, gcoala spre caie aiplecat de doud-trei ceasuri, gcoala care nu line seama de

funigei, de mierea cerului, de bldnda vdslire spre nicdieri..'

$i in ceasul rotund, ca un inel de aur al zilei, aci e gtirbitura!N-ai ce face, Migule, n-ai incotro, cdci din splendoarea zlleiacesteia, acolo, la 300 de metri distanfd, la gcoal6, nu

rimdne decdt o rubricd gi din tot curcubeul acestui chiul,miraculos topit in frunze galbene, crizanteme rogii, mefiqorverde gi dalii lila, rdmdne doar zgaiba aceea neagrd, de

negters: absenfa. $i unde e absenld e sau inffistare sau...

motivare, nu ? Ba bine cd nu...

Soarele sclpatd o clipd ca pentru bezeaua-de despirlire'

Pa, Migulic A, pil Care va sd zic6, dacd e ora 4' e ora a trera'

S-a Aus ziua.'$i pentru qcoal6, dar 9i pentru mingdioasa

gf*it. it neant. $i e ca qi cum ar fi venit ceasul socotelilor'

inoiluu..u. s-a iisiplt ironul impdrdtesc al dupd-amiezei''Iatd catedra.

- Am fost bolnav? Copildrii, motivare de brAnzoi"' Nu

s-a simlit bine mama? ,,Salvarea" care n-a nimerit blocul

U 28? ilunA, dar chestia a spus-o in octombrie' Broasca la

oqa care s-a blocat? Robinetul de la baie ce nu putea fi

irichis? Alte ,,defecliuni tehnice?" Prea cunoscute' Altceva ar

trebui, altceva, s6 rup[ inima clasei, sd dea in lacrimi biiefi'

,a ttot or.urcd de pldns fetelc, apoi sl se bucure to!i' in frunte

,u iouurequl profcsor, cd Migu a scdpat 9l . uiufa'

. ta:l

m6ngdie, s6-l incur ajeze, ba . chiar slJ felicite toti' O

in ffit*., agadar, grive,neobignuitl, poate eroicd' in orice

caz ixtraarclinard, ii nt un pricdjit de pretext' chitanla

riaicon gi banald a chiulangiului lncepdtor"' Se fun3 inmigcare, porneqte, se ?nvdrte mintea lui Miqu ca o roatl de

tomboll. but* * biletul cAqtigltor? Un copilaq gbsit?

IJn orb conclus acas{? O servietd cu bani dusd pdguba-

gului?Urmsrireaunuibandit,.!Captwareaunuicdineturbat?O iura scdpatd dintr-o menajerie? Explozia- unui a119.az?.

itingereu unui incendiu? Prabuqirea unui pod? A yui Uplt

Inunialie?... Cutremur?..' Taifun?"' Avalanqd? "' Eclipsd de

soare?......Ord de pace, cu cer aprins de jdratecul amurgului' cu

plopi abia foqnitori de chemdrile tremurate ale guguqtiu-

cilor. Toamna respird molcom, rdcoros qi calm' $i numai

Miqu, zgribulit 9i micaorat de inserare' igi nurn6r[ degetele'

ili t*u[" ciuful, mormdie qi plesc[ie intruna ca un motor

ce nu-gi gdsegte pomirea gi se frdmdntd pe loc, zguduit de

rateuri:'-- Ap5... foc... nor de ldcuste... uragan... farfurii

zburdtoar e... INVADATORIM !

Bezmetic, un funigel ii tot atinge nlrile qi, g0dilat, cuochii la cerul gol din care extratereqtrii intdrzie sE se

iveasc6, pe Miqu il apucd str5nutul. $i nu-l mai lasd.

Trecdnd prin fumul inseririi, o batranica intoarce capul:

- Noroc, maic6, noroc qi minte...

Cai gi bibilici

- Trebuie neapdrat sd visez un cal! O iap6, un m4nz,musai, ce-o fi, cum o fl, murg, sur, rotat, maro, potcovit sau

nu, cal sd fie. Caii imi poart[ noroc, de ctte ori i'am visatam reugit, am dat loviturat

Dar de ce oi fi vis6nd eu at6t do greu cai? Ce naiba imivin aqa de rar, de ce se las[ atdt de greu? Visez cdini, rafe,

elefanli, oi, bibilici, tot felul de dr6covenii, numai cai nu.

De la Anul nou incoace dac-am visat trei cai. Buni gi dgtia,

au fost cu baftl, de ce sd nu recunosc: la geometrie am

irnpugcat un gase, la naturale, cdnd sd m[ asculte, a sunat de

ieqire, la istorie m-a am6nat pentru data viitoare, adicdpentru mdine, Aqadar, mdine md ascult6, musai sd visez lanoapte un cal, unul mareo alb, dacb se poate, sau cum o fi,murg, sur, rotat, maro...

Aga se frdm6ntb Biju, aflat in pat de vreo doud ceasuri,

cu cartea de istorie la indem6nd, potrivindu-qi in fel gi chippcrna, ciutdndu-qi pozilia ideald pentru un somn cu visecomandate.

- Acum md intorc cu fala in jos, pun o mdnl sub

pernd qi alta peste plapum[, respir adAnc, addnc"' Casc'

buh, ,r'itt c[ mi-e somtt, simt cd adorm, curind o sd dorm

bugtean, somn ugor, Bijulicd, noapte bund' $i nu uita - cum

o sd uit?... Hi? Ce s[ nu uit?Brju tresare deodatd buimac' E ceva in neregul[, sigw

cd da!

$i dacd adorm de-a binelea, cum o s[ mai fiu sigur

cd,visez cai? Md pomcnesc adormit, ttagla aghioase, qi? $ivisez bibilici ca alaltdieri noapte, cAird a doua zi m-a

ascultat la gramaticl, arzd-le-ar focu' de bibilici, astea-s

nenorocirc curatd, ptiu, ptiu, ptiu.'.

Nu, Bijulici nu poate adormi oricum, aqa, de la sine, e

o chestie piea importantl ca s[ se lase pur 5i simplu fruat de

somn, aga cum adoarme fitecine, vdslind nepdsitor pe apa

aburoasd a somnului, dus cum s-o intdmpla spre te-miri-ce

ldrm al inchipuirii. El, Bijulicd' are un program' el trebuie, e

obligat s6-gi prefac[ somnul in cai, zor nevoie, mdcar intr-

unul singw, cdt de mic, asta e buba.'.

$i acum e ora zece, dupd ,,Pierduli ?n spa!iu", cdscatul

ii fringe fblcile, toropeala il dd gata, simte cum se afundd

prin pern[, cum se face una cu salteaua, cum se inqurubeazl

in haul atotcuprinzdtor... Asta nu! Fdrl un cal, un cdlu!, nu!

Sd-l ia cu el, s[-l inhale intocmai ca de un cdpdstru, sd-l finl'\ine inainte de a pdqi pragul somnului, cdt incd e teaz"

- Uite, pe tivan, jn col_ful veioze|parcd e o umbr6 ca'un cal, parcde un cal de umbrd." Sau pe garderob, in apele

furniruiui, uite-i! Unu... doi." o herghelie, sd nu-i lase deloc

din ochi, si adoarmd cumva pe furig, cu ochii la ei, sd

inchidd, de pildl, un singur ochi, iar celalalt sd il linddeschis, s[ il lind deschis, sX il!in1'.'

- BijulicS, tu nu stingi lumina? E 11!

- A?! Mai inv6!, mam6.',Btju se freacd la ochi. Ca sd vezi! Adormise. $i ce-a

visat?Nimic! Absolut nimic. Poate dacdar recita nigte versuri

cu cai, au inv6{at ei cdndva aga ceva, precis... Numai cd

acum nu igi amintegte deloc, ii vin in minte niqte versurirdzlele!

#:iii;il"Hi:5l,...Pisicu!6, pis, pis, pis... cdmpu-i alb, oile negre...

Cifelugi, ra!e, pisici, oi, bibilici...Sting eu? E aproape 12, spune mama.

- Ha? Ce? Nu, nu inc6, te rog. Nu dorm, repet cu ochiiinchigi. Biju s-a adunat covrig sub plapumS.

- Poate dacd ag cdnta ceva... Este o melodie cu cai, ogtiam eu, ceva cu,,voiogi sunt zurgdldii mei"...

incepe sd ldldie in fel gi chip, dar ntt nimeregte deloc...

- Ce 1i-a venit cu tranzistorul? il ceartd mama din hol.Stinge radioul, e ora 12.

intr-adevdr, de undeva, din vecini, se aude voceacrainicei:

- La al gaselea semnal va fi oga 24. Emisiunea noastrd

s-a terminat. V5 dorim noapte bund.

- Halal noapte bun6, bomb6ne Bijulicd qi simte o

sfdrgeald in fiecare fibrd, ca in basmul acela cu merele de

aur... $i pe deasupra apei somnului ce il cuprinde qi ilafundi din ce in ce in addncuri, se mai aude ceva ca obolboroseal6 sfdrgitS:

- in basme, da, in basme e vorba de cai... tot felul de

cai - care vorbesc, mdndncd jat, zboard... Un basm imi

s;ri.a ";;;;;il; i; ;;;-ii i-t"'g:;";;;i 'u4ttde isto'rie, deschis6 la poza lui Alexandru Macedon' cdlare

pe DuciPal.

Mlrinimie

Vicu se trczisc dc dimineall' Zdpada se grdmidise in

p.ruurtti .u o iut.inanttr pisicl de Angora 9i parc6 nimic

altceva decdt albealu, ubundenfa qi calmul ei il invitau la

mari excursii sufleteiti' $i, poate,'aburul cozonacilor ce-gi

;;ra-pt"" fierbinleala in camara' $i' desigur' multe altele:

;;;;.[;"^ cearqaf:ului, caldul curcubeu al scoarlei d1n

;;t*, ilga iteald a iulgilor de zdpadd din oglinda de la

iifoni.t...!i cartea de pI noptiera, primita in Ajun cadou'

;;fqe"J"iqi dedica.tia lu utdt"'-,Bunului meu prieten 9i

.of.g Vicu'Cutie, din partea mea, Sandu"'----3ra,ru lungit in pat, rotindu-$i degetele mari de la

nicioare si savuiandu-$i preaplinul inimii lui''^-'_ir';uie s6_i fai qi eu lui Sandu un cadou! Dar nu o

carte. Ceva mai deosebit, mai acdtdtii' Poate dou6 clrli' E

doar ajun de An nou. Cite lucruri frumoase nu pot,fi daryi!:

.., u".rt prilej! Iat6, numai pe o-pagind din "Informa{ia"'lunecatl la picioaJe patul;i, cdie nu se ofer6: clipsuri'

;;;;t. co smetic e, pij amale matlasate' cdciuli' "

Generozitatea, ca un zefu, umfla pe nesimfite pdnzeleimaginaliei baiatului. Oare cdciula pe care a uitat-o cdndvaunchiul Gicu la noi nu i-ar fi bun6? Oaie veritabill dinimiialie de lup! Plus incd ceva, neapdrat inc6 ceva. O

gatoafr, eventual doud...Ninge. Vicu igi miqcd degetele picioarelor gi la fiecare

rotafie, ca de pe un disc al norocului la Mogi, cad in cascadd

cadouri penfu Sandu, imperecheate, chiar dac[ sunt

desperecheate; o curea de pantaloni qi o curea dc caas, de

pildd. Pantaloni are sigur. Dar ceas pentru eventuala curea ?

,,S6-i ddruiesc un ceas?" E o idee. Incompletl ins[, O s[-i dea

dou[... De ce nu? Ninge, in candida cemerc nu poti fimeschin. Pune mAna pe telefon. Tonul se prczint[ dc indata.

Soneria insistd sacadat, marcdnd parcd apropicrea prictcnului.

- Sandule, e ajun de An nou! M-am gdndit la asta de

cdnd m-am trezit. Vreau si-1i ddruiesc ccva, ccva dcosebit.

Am ales mult, habar n-ai cdt am ales. Cc anumc ? Surprizd!Nici prin minte nu-!i trece... Ei, hai, c[-]i spun... i1i ddruiesc

- qtiu cd o sd te bucuri foartc mult * o s[-{i dlruiesc doud

ceasuri. Cum, nu ?! Nici nu mI g6ndesc sd nu !i le ddruiesc!

Bineinfeles. Pe arn6ndouS. Chiar astdzi vin eu la tine...

- Doud ceasuri?! Nu, imposibil, nu primesc! se aude

in receptor vocea tdiatd de emolie a prietenului.Dar Vicu Cutie e generos. A inceput din nou s6-qi

roteascd degetele de la,picioare, din ce in ce mai repede.

- De ce nu? Las si fie dou6. E mai bine aqa! $i qtii

care ? De la 10 la 12. Sunt exact doud ceasuri! Pa!

inchide telefonul. Afard ninge, in casd miroase a

cezorac, e cald gi bine.

,,Ce zi minunatd! mediteazd Vicu gi mdrinimia ii umplefiinfa ca un final de o196. Simt cd aq putea s6-i ddruiesc mai

mult bunului meu prieten. chiar trei ceasuri. Da, aqa am s6

fac. O s6 stau pdnd la unu 9i - poate, de ce nu? - o sd iau

masa la el."$i, dintr-un salt, Vicu e in picioare'

Hamurabi

PititainbancaSaca-ntr-otran9ee,ascuns6..dup6meterezul din fala - cel mai spdtos coleg -' Eugenila dintr-1

cincea trdieqte emoliile infanteristului in pragul ataculut

inamic.,,M-ascult6! M-ascult6!!! $i nici titlul lec[iei nu-l $iu"'

Uf, a-nchis catalogul, n-ascult6 astdzi",.r6sufl6 ea uquratd 9i

s*'inar.uptainbanca,asudat6,darvictorioasa'Slav6!ie',Lili ^ infanteriei frra munilii, atacul nu va avea loc'

nrlauta se strdmbi ca sigetatd intr-o mdsea: profesorul

intreaba f6rd catalog, din bdnci! Eugenila se pituleazd $nnou in spatele m.ilt.^ltti, cu ochii inchigi' aqteptdnd

glonful raiacit al vreunei intreb6'ri'e ,Numal de nu m-ar pocni!" Ascultd paqii grei ai.profe-

soruiui printre b6nci 9i se lipeqte 9i mai tare de pupitru' ca

un calcan de fundul mdrii'----,,Babi...cum?Babilonienii?Cine-ormaifigid$tia?Sunt

unpoporcarenumaisunt?!incurcatlmaiegiistoriaastal...Oui n, trebuie sd se vadd cd nu gtiu", pl6nuieqte mica

,out.gA, hotirdtd s6 foloseascd toate resursele camuflajului'

,b-ra ridic mdna la orice intrebare' Eu! Eu! Spun eu'

tov#ge profesor. in ce epoce au tr6it? $tiu eu?! Eu! Spun

eu!" $i, iungita peste banc6, cu mdna in aer' pare o pragtie

intins-6, din iare e gatasl-qi ia zborul"' rdspunsul'

10

, ,Am scdpat, am scdpat, se bucurd fetila, intreabd pe 6i de

nu ridicd mdna. Hehe... Ce rdzboaie au dus? Au avut gi

rdzboaie?! Numai de nu m-ar intreba... Eu! Eu! Hait, se uitdla m"ine... O sd dau drumu'ia creion sub bancd... M-aplec ai-lcaut..."

Stratega intrd sub banc6. A gdsit creionul gi, ghemuitddedesubt, ii roade nervos capdtul. Uf, a rdspuns altul. Iese...

strategic, gtergdndu-gi absorbiti genunchii de praf.

,,Cine a fost Hamurabi? De unde sd qtiu eu? Suntpierdutd, iar se uitd la mine! Acum o str scap penarul gi-o s6

adun toate penilele, cdpelelele de creion, asculitoarea,guma. Pdnd atunci o sd rdspund6 altul..."

Sd spun eu?

Eugenila se rdsucegte cu inocen|6 spre vecinul dinspate, din stdnga, din dreapta. ,,Eu?"

Da, chiar ea. Infanteristul a fost lovit de moarte. Se

ridicd govditoare, pa1id6, gi ingaim[ cu glasul pierdut:

- Ha... Hamuba... Habamu... Habar... n-am, tovardgeprofesor...

Necunoscute

Ce-a fost azila gcoal6?

Ah, dar ce n-a fost? La inceput a fost algebrd 9i a fostmizeria celui de-al doilea 4. Agadar ,,necunoscuta" ge

plutea aburoasd gi infricogdtoare pe cerul ultimelors[ptdmdni s-a intrupat, brusc, din abia doud linioare, ca unvaccin pe bra[: 4. Totul a decurs mai simplu, mai lasuprafalE decdt se temea. Exact cum uneori dintr-oindelungatd cddere in gol te alegi cu o minusculd zgdrieturd'

1l

Acum s-a liniqtit pentru cel pufin incd doud sdptdmdni! Acel

nenorocit de 4, aqteptat cu groaz6' duliul ce urma s6 se

;';pJ; ." zawd c15n!6nindu-qi dinfii' s-a repezit aproape

politicos, aproape cerdndu-;i scuze' cu anestezia b1ind6 a

vocii profesorului:

te poate ajula'..'-';; fupt, .t, Biliboacd, n-a trecut niciodatd dincolo de

toate acele blestemate semne ale algebrei, toate i-au rdmas

,irain. incd qi ufurisite ca nigte obiecte cdrora nu le-ai

descurcat nici rostul, nici natura. Uneori i1i vine parc6 sd

irizi ca infelegi ceva-ceva, calci mai sprinten pe.gheluqul

u..r,ot cifre gilitere, qi dcodatd ghea\a s-a rupt sub tine' te

duci la fund, nu mai z[rcati deasupra capului decdt un tayln

negru, de nebiruit. $i cc gtoaznic este sd te tot murezl m'upZ

u"""u gheloas['9i reci, cdnd ceilalfi zburdd deasupra'

ii. pitutt.ilipa At pia.ttt"' Dar,.in sfhrqit' un patru e-bu1t

qi el la un moment hut, t. scoate la suprafafd, i-ei 9 gYt" 9:

"*i,il:faci apoi convalescenlala un.soare oricdt de chircit'

ir#r ii tu in rdndul oamenilor, ttl *1i aqtepli cu groazd acea

,n.rurror.r'rtt' care poate fi o pigcdturd de purice'-dar $ o

aqtepli ca pe o gr.rruaa gatu sdexplodeze in orice clipl qi sd

iti zdpdceasc I creierii .

...$i ce-a mat fost azi la qcoal6? A fost recreafia' $i

paruiata terminatd in cancelarie' Ai dat qi tu' BiliboacS'

iestur pumni, dar pentru c6 ai primit unu! singur - in,nas!--

;*1 iar.u 'altrninteri' Ce mizerablld' situalie! Sa ni

comp[timit, tamponat de sor6, sfrtuit de cioporul de

binevoitori: ,,Jine mdna-n sus, astupb nara' stal intins'-" $i

asta dup[ trei sdptdmdni de katate, de studiu la oglind6' tu'

Biliboacd, viitor campion, care te 9i visai pe podiumul de

L2 l3

onoare, s5 o incasezi atdt de neaqteptat, atdt de prosteqte.

Nici de data asta nu conteazl durerea, infrdngerea, umilinfa,in6xplicabilul, ,,necunoscuta", asta doare! SA studiezicdteva slptimdni lovitura, marea lovitur[, qi apoi s-o iei pe

coajd!...$i ce-a mai fost azi la gcoal6? Liniqte. Acea apd

monoton6 ce poartd trimestrele, zllele, orele, in pasta

fleacurilor, a micilor intdmpllri. ,,Cine lipseqte?" ,,Vd rog,

tovardge profesor... Eu pentru astdzi n-am gtiut, n-am

putut..." gi aga mai departe, gi aga mai departe.

$i apoi, incd o... necunoscutd. La plecare. De data

aceasta, o necunoscut[ in adevdratul infeles al cuvdntului.

Femeia inaltd, blondd, in taior negru, din stafia de tramvai,gi care nitam-nisam s-a apucat sd-i fac[ observafie:

- Ridic6, te rog, hdrtia. Arunc-o la cog!

Dar era clar ca lumina zilei c6 cl, Biliboacd, la co$ a

vrut s-o arunce. Numai cd nu nimerise.

- Ia-o dejos!Bine, faci treaba asta, dar nu cu pl[ccre, nu in public,

cu toli aitdicare rdnjesc...

- Nu auzi?Aude. Se pleacd.

- Dar celelalte?Celelalte nu le-a azvdrlit el. Femeia blondd nu-qi dd

scalna de asta? Ce dacd el, BiliboacS, e copil? E de

badocura lumii? Mai ridicd o hdrtiuld cu scdrb6. $i inca

una. Apoi se cabreazb. Nu mai wea. E bine? $i fuge

bombdnind furios.A qi drdcuit? Nu-gi aminteqte. Aga zice Chiric6, vecinul

qi colegul lui mai mare de la scara a treia: