RECTORUL ACADEMIEI TEHNICE MILITARE, COLONEL PROF. … · În paralel cu ac]iunea din Vaideeni, începând cu diminea]a zilei de 30 iulie, al]i trei militari [i un mijloc tehnic tip

ARMATA, ÎN SPRIJINULPOPULA}IEI AFECTATEDE INUNDA}II

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXIII NR. 30 (1267) 6 – 12 AUGUST 2014 24 PAGINI 1,20 LEI

EDITOR:MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

www.mapn.ro

NIMICNU LE POATE STA

ÎN CALE!Pagina 10

5 AUGUST – ZIUA EDUCA}IEI FIZICE |N ARMATA ROM@NIEI

Pagina 5

M~ BUCUR C~ STUDEN}II NO{TRI {TIU S~-{IREPREZINTE }ARA CU MAXIM~ SERIOZITATE

INTERVIU

FOTOREPORTAJ

Paginile 12-13

RECTORUL ACADEMIEI TEHNICE MILITARE,COLONEL PROF. UNIV. DR. CRISTIAN BARBU:

O TAB~R~ DE NEUITAT

Paginile 16-17

REPORTAJ

ARMATA, ÎN SPRIJINULPOPULA}IEI AFECTATEDE INUNDA}II

ALMA MATER

Pagina 9

EMO}IILE PRIMEI AVANS~RIÎn`l]area în grad este un eveniment emo]ionant, nu doar pentru cei careprimesc la absolvirea institu]iilor militare de înv`]`m#nt primul grad deofi]er, subofi]er sau maistru militar, ci [i pentru p`rin]ii, prietenii [i dasc`liiacestora.

Pagina 23

Cea de-a opta edi]ie a Taberei de var pentru cerceta[i s-a desf [urat sub devizaFii mai bun! Fii la în l]ime!, în perioada 27 iulie-3 august, la baza de instruire aViperelor Negre de la Batalionul 21 Vân tori de Munte General Leonard Mociulschidin Predeal. Activitatea a fost organizat` de Direc]ia informare [i rela]iipublice a Ministerului Ap`r`rii Na]ionale în colaborare cu Ministerul Tineretului[i Sportului [i Asocia]ia de Caritate din Armata României Camarazii.

ANIVERSARE

ONOR TANCHI{TILORROM@NI!

Vineri, 1 august, tanchi[tii au s`rb`torit 95 de ani de la înfiin]area armei. LaPite[ti, la {coala de Aplica]ie pentru Unit`]i de Lupt` Mihai Viteazul,tanchi[ti din genera]ii mai vechi sau mai noi, în rezerv` sau în activitate, [iveterani [i-au dat întâlnire pentru o s`rb`toare de suflet. A fost un bun prilejpentru a-[i povesti [i împ`rt`[i din întâmpl`rile actuale sau din experien]aanilor când au trìt în comuniune cu acel suflet de o]el numit tanc.

O ZI |N KABUL

Pagina 2

CAPABILIT~}I

Pagina 11

FOTO: MAIOR FLORENTIN DUMAN

2 EVENIMENT Nr. 30 (6 – 12 august 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.ro

La solicitareaComandamentului Na]ionalpentru Situa]ii de Urgen]` [i alautorit`]ilor locale, mar]i, 29 iulie,Ministerul Ap`r`rii Na]ionaleavea preg`tit pentru interven]iaîn zonele afectate de inunda]ii unefectiv format din 1.229 de militari[i 206 mijloace tehnice.

Începând cu dup`-amiaza zileide 29 iulie, la solicitarea prefec-tului jude]ului Vâlcea, un

ARMATA, ÎN SPRIJINUL POPULA}IEI AFECTATE DE INUNDA}IIMAISTRU MILITAR CLASA A II-A FLORIN BODEA

Din nefericire, aproape fiecare an aduceproblema inunda]iilor, iar puhoiul apelor rev`r-

sate provoac distrugeri însemnate unor localit ]i întregi.Oamenii abia apuc s -[i salveze câteva lucruri din caseleînghi]ite de ape, teama, disperarea [i durerea create deneputin]a de-a sta în calea stihiilor naturii ajungând la cotegreu de descris. În astfel de situa]ii, a[a cum s-a întâmplat [izilele trecute, Armata României intervine în sprijinulautorit`]ilor centrale [i locale pentru salvarea de vie]iomene[ti [i limitarea efectelor inunda]iilor.

ac]iunile de interven]ie care s-audesf`[urat în localitatea Vaideeni afost prezent [i un specialist degeniu desemnat de comandantulgarnizoanei, care a coordonat toateactivit`]ile specifice de remodelarea terenului afectat de inunda]ii.

Joi, 31 iulie, ministrul ap`r`riina]ionale, Mircea Du[a, înso]it de[eful SMFT, general-maiorNicolae Ciuc`, [eful SMFA,general-maior Laurian Anastasof,comandantul Brig`zii 18Infanterie Banat, colonel CristianDinulic`, [i de autorit`]i publicejude]ene [i locale, s-au deplasat înlocalitatea G`taia, din jude]ulTimi[, pentru a ajuta popula]iaafectat` de rev`rsarea Fize[ului,un afluent al râului Bârzava caretrece prin G`taia, nivelul apeidep`[ind chiar un metru [ijum`tate. De asemenea, ministrulMircea Du[a s-a deplasat înjude]ul Mehedin]i, unde s-aîntâlnit cu autorit`]ile publicelocale la sediul Institu]ieiPrefectului, pentru a analizaplanul de ac]iune în vedereaajutor`rii popula]iei afectate deape.

Începând cu dup`-amiaza zileide 31 iulie, 40 de militari [i treimijloace tehnice auto din

deta[ament format din 20 demilitari [i un autocamion de laCentrul de instruire pentrugeniu, EOD [i ap`rare CBRNPanait Donici, din RâmnicuVâlcea, a intervenit în localitateaVaideeni, în scopul acord`riisprijinului popula]iei grav afectatede puhoiul apelor. Ac]iunea s-aîncheiat târziu, în noapte,[i a constat în înc`rcarea [itransportul de ajutoare umanitare

pentru popula]ia sinistrat` (200de saltele, dou` tone de hran`, 10pale]i cu recipiente cu ap`).

În cursul zilei de 30 iulie,ac]iunea deta[amentului acontinuat pentru restabilireacursului apei prin decolmatare,degajarea aluviunilor din cur]ileoamenilor (25 gospod`rii),precum [i evacuarea bunurilordin gospod`riile aflate în pericolde pr`bu[ire (cinci locuin]e).

În paralel cu ac]iunea dinVaideeni, începând cu diminea]azilei de 30 iulie, al]i trei militari [iun mijloc tehnic tip Wolla auac]ionat în localitatea Vl`de[ti, dinjude]ul Vâlcea, pentru limitareaefectelor cauzate de alunec`rile deteren [i deblocarea drumurilor deacces din localitate. Logisticaac]iunilor de interven]ie a fostasigurat` prin grija Centrului deinstruire din Râmnicu Vâlcea. La

Batalionul 32 Infanterie Mircea,din Timi[oara, au ac]ionat pentrua ajuta popula]ia afectat` deinunda]iile din localitateaPercosova [i la consolidareadigului râului Moravi]a.

Apreciez efortul militarilorcare au intervenit în sprijinulpopula]iei afectate de inunda]ii [ile mul]umesc pentru spiritul desacrificiu [i pentru modul în cares-au implicat în ajutorareasemenilor no[tri, afla]i la nevoie,spunea ministrul Mircea Du[a,dup` ce a trecut în revistàc]iunile militarilor pentrusprijinirea popula]iei sinistrate.

De asemenea, ScorpioniiRo[ii, dup` ce [i-au încheiat cuonoare misiunile în teatrele deopera]ii din Afganistan [i Irak,sunt preg`ti]i s` intervin` însprijinul popula]iei dinMehedin]i. Preventiv, pentru aavea for]e suplimentare în zon`,o sut` de militari din garnizoanaCraiova au fost disloca]i înDrobeta Turnu-Severin [i suntpreg`ti]i s` intervin` în sprijinulpopula]iei afectate de inunda]ii.

Armata a fost [i va fi mereual`turi de popor. Fie c` lupt` înteatrele de opera]ii, fie cìntervine în sprijinul semenilor

Nici militarii {colii deAplica]ie pentru Unit`]i de Lupt`Mihai Viteazul din Pite[ti nu auuitat de oamenii afla]i la nevoiedin zonele afectate de inunda]ii.Ace[tia au dorit s` aduc` unstrop de bucurie, oferindu-lepachete cu produse alimentare.

sì, militarul român este simbolulcurajului [i al devotamentului. Înaceste zile, militarii no[tri audovedit, înc` o dat`, capacitateade mobilizare [i de interven]ie,confirmând putereajur`mântului care îi leag` de]ar`.

V@LCEA

TIMI{

TIMI{

ARGE{

ULTIMA OR~Peste 50 de militari, cu 11 mijloace tehnice, continu` misiunile de

sprijinire a popula]iei afectate de inunda]ii, la solicitarea autorit`]ilorlocale din jude]ele Arge[, Dolj, Olt [i Vâlcea. În localitatea M`ce[u deJos, jude]ul Dolj, o automacara de 40 de tone ac]ioneaz` pentrudesc`rcarea de locuin]e modulare, iar [ase autotrailere ale MApNtransport` locuin]e modulare din localitatea Dridu, Ialomi]a, la Vaideeni,jude]ul Vâlcea. În jude]ul Arge[, 33 de militari, cu dou` autocamioane,continu` misiunile pentru deblocarea cìlor de comunica]ii pe razalocalit`]ii Bascov. Autocisterne militare transport` carburan]i pentrualimentarea mijloacelor tehnice care ac]ioneaz` în jude]ele Olt [i Dolj.

FO

TO

: P

LU

TO

NIE

R-A

DJU

TA

NT

EU

GE

N M

IHA

I

FO

TO

: S

ER

GE

NT

-MA

JOR

MA

RIU

S B

UD

ES

CU

FO

TO

: S

ER

GE

NT

-MA

JOR

MA

RIU

S B

UD

ES

CU

3Nr. 30 (6 – 12 august 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roEVENIMENT

În cadrul convorbirilor, au fost subliniaterela]iile excelente pe linia schimbului de informa]ii,cei doi oficiali pronun]ându-se pentru dezvoltareacooper`rii bilaterale în acest domeniu.

Ministrul Du[a l-a asigurat pe partenerulamerican cu privire la men]inerea pozi]iei ferme ap`r]ii române în ceea ce prive[te dezvoltarearela]iilor cu SUA în domeniul ap`r`rii, în cadrulParteneriatului Strategic Intensificat pentru secolulXXI. De asemenea, oficialul român a apreciatsprijinul acordat de SUA pentru preg`tireapersonalului [i dezvoltarea capabilit`]ilor, precum[i pentru sus]inerea cu tehnic` [i asisten]` logisticà trupelor române desf`[urate în Afganistan.

Ministrul român al ap`r`rii [i subsecretarulamerican al ap`r`rii pentru informa]ii au mai abordataspecte privind viitoarea misiune a NATO înAfganistan, subliniind necesitatea continu`riicooper`rii în acest teatru de opera]ii [i dup` 2014.

OFICIALAMERICAN,ÎN ROMÂNIA

Ministrul ap`r`rii na]ionale,Mircea Du[a, s-a întâlnit

miercuri, 30 iulie, la sediul MApN, cusubsecretarul american al ap`r`riipentru informa]ii, dr. Michael G.Vickers.

Evenimentul a fost deschis degeneralul de brigad` (r) Grigore Buciu,primul director al trustului, care, printr-un discurs emo]ionant, a evocat diferitemomente din istoria presei militare, trìtepe viu de colegii de breasl` de odinioar`,prezen]i, în mare parte, în sal`.

La rândul sù, [eful Statului MajorGeneral, general-locotenent {tefan D`nil ,le-a transmis jurnali[tilor militari felicit`ripentru profesionalismul cu care î[i facdatoria, subliniind faptul c presa militaràre un rol deosebit în comunicarea dintre

155 DE ANI DEPRES~ MILITAR~

ÎN ROMÂNIA

Anul acesta, la 23 iulie,s-au împlinit 155 de

ani de la apari]ia primuluinum`r al s`pt`mânalului

Observatorul militar,moment care a marcat

înfiin]area presei militareîn România. De asemenea,

la 1 august, Trustul de Presàl Ministerului Ap`r`rii

Na]ionale a s`rb`torit 15 anide la înfiin]are. Cele dou`

evenimente au fost celebratemiercuri, 30 iulie, la Palatul

Cercului Militar Na]ional.

S~RB~TOARE LA CONSTAN}ALa Comandamentul Bazei Logistice

Navale Pontica s-a desf`[urat vineri, 1august, ceremonia de s`rb`torire a 150 deani de la înfiin]area primei structuri logisticedin marina militar`.

Cu acest prilej, [eful Statului Major alFor]elor Navale, contraamiral AlexandruMîr[u, a decorat Drapelul de Lupt` al BazeiLogistice Navale Pontica cu Ordinul VirtuteaMaritim` în grad de ofi]er, cu însemn pentrumilitari, de pace, conferit prin decret

FO

TO

: C

RIS

TIA

N V

L~

SC

EA

NU

preziden]ial de pre[edintele României, TraianB`sescu, la data de 6 iunie.

Al turi de personalul unit ]ii, la activitate auparticipat consilierul în administra]ia preziden]ial ,general de brigad` Constantin Popescu,reprezentan]i ai Ministerului Ap`r`rii Na]ionale,comandan]i de unit ]i [i mari unit ]i din For]eleNavale Române, membrii Clubului Amiralilor,cadre militare în rezerv [i retragere [i fo[ti angaja]i

ai marii unit`]i care auavut o contribu]ie însem-nat la dezvoltarea BazeiLogistice Navale de lamalul m`rii.

În 2012, Baza Lo-gistic` Naval` de laConstan]a a primitdenumirea onorific`Pontica, iar prin decretulpreziden]ial nr. 360 din 19aprilie, i s-a acordatDrapelul de Lupt , simbolal onoarei [i gloriei militarea poporului român.

LOCOTENENT C~T~LIN DULMIN

în]eles cât de important este comunicarea, cât deimportant este cuvântul.

Genera]iilor trecute [i actuale de condeieriîn uniform`, din presa militar` central` [iteritorial`, prezente la adunarea festiv`, li s-aual`turat secretarul de stat pentru rela]ia cuParlamentul, informare public` [i cre[tereacalit`]ii vie]ii personalului, Otilia Sava,comandantul Comandamentului logisticîntrunit, general-locotenent C`t`lin Zisu,loc]iitorul [efului Statului Major al For]elorTerestre, general-maior Ion Ungureanu,comandan]i [i subordona]i. Totodat , [eful SMG a subliniat importan]a

comunic`rii în armat : Faptul c Observatorul militar a ap`rut chiarînainte de realizarea Marelui Stat Major al celor dou armate din Moldova[i }ara Româneasc` arat` c`, de la început, conduc`torii României au

ofi]eri de rela]ii publice din structurile centrale [i cele trei categoriide for]e ale armatei, precum [i cei mai merituo[i colaboratori, dinCapital` [i din teritoriu, ai publica]iei Observatorul militar.

Cei 95 de ani de istorie a armei tancuri aufost marca]i de militarii din Batalionul 631Tancuri Oituz printr-o frumoas` ceremoniemilitar` [i religioas`, \n prima zi a lunii august.

Festivitatea din cazarma tanchi[tilorb`cùani a debutat cu trecerea în revist` atrupelor. Loc]iitorul comandantului Brig`zii15 Mecanizat` Podu Înalt, colonel FlorinHelman, prefectul jude]ului Bacù, DorianPocovnicu, [i comandantul batalionului,colonel Florin Cre]u, au salutat Drapelul de

În semn de apreciere a profesionalismului,curajului, spiritului de sacrificiu, pentrud`ruirea [i ini]iativa dovedite de militarii mariiunit`]i în îndeplinirea misiunilor de lupt`încredin]ate în teatrele de opera]ii, pre[edinteleRomâniei, Traian B`sescu, a conferit, prindecret, Ordinul Virtutea Militar` în grad deCavaler, cu însemn pentru militari, de r`zboi,Drapelului de Lupt` al comandamentuluiBrig`zii de Informa]ii Militare Mare[alAlexandru Averescu.

Distinc]ia a fost înmânat` miercuri, 30 iulie,de [eful Statului Major al For]elor Terestre,general-maior Nicolae Ciuc`, în cadrul uneiceremonii organizate la sediul unit`]ii.

La eveniment au mai fost prezen]i, al`turide militarii brig`zii, [eful Instruc]iei [iDoctrinei din Statul Major al For]elor Teres-

CEREMONIE DE DECORARE

Recent, s-a desf`[urat cere-monia de decorare a Drape-

lului de Lupt al Brig`zii de Infor-ma]ii Militare Mare[al AlexandruAverescu.

Joi, 31 iulie, înora[ul de pe ma-

lul Cibinului, consilieriijude]eni întruni]i în[edin]` ordinar` auvotat, în unanimitate,proiectele de hot`rârecare confer` titluri deCet`]ean de onoare aljude]ului Sibiu unorpersonalit`]i acade-mice, culturale [i mili-tare locale.

Printre cei patrucare se bucur` deacest privilegiu se num`r` [i comandantul(rectorul) Academiei For]elor Terestre(AFT), general de brigad` prof. univ. dr. ing.Ghi]` Bârsan, care a primit distinc]ia pentrucontribu]ia deosebit` la promovarea prestigiuluijude]ului Sibiu.

MERITELE MEDIULUI ACADEMIC MILITAR,RECUNOSCUTE LA SIBIU

În ceea ce m` prive[te, în spatele acesteinominaliz`ri îi v`d pe to]i militarii din Sibiu,cei cu nume, dar f`r` nume, când se afl` înforma]ie, atunci când încerc`m s` aducemtinerilor imagini despre trecut, s`-i înv`]`m ce seîntâmpl` în prezent, dar mai ales s` îi preg`timpentru viitor, a afirmat comandantul AFT.

tre, general de brigad` Vasile Roman,comandan]i de mari unit`]i [i unit`]i dinFor]ele Terestre.

ARMA TANCURI, LA 95 DE ANIMAIOR ADRIAN GÎTMAN

lupt` [i militarii din forma]ie. Au fostprezentate apoi Ordinul [efului StatuluiMajor General privind s`rb`torirea a 95 deani de la înfiin]area armei tancuri [imesajele [efului Statului Major al For]elorTerestre [i al comandantului Diviziei 2Infanterie.

La eveniment, a fost sfin]it` o troi]` ridicat`de militarii b`cùani [i a fost dezvelit un

monument, ca semn al perenit`]iiarmei tancuri.

Pentru profesionalismul [iperforman]a în îndeplinirea atribu]iilorde serviciu, c`pitanului inginer BogdanB`lan i-a fost conferit` Emblema demerit În Slujba P`cii, clasa a 3-a, iarplutonierul-major C`t`lin Cârlan [iplutonierul Gabriel Stanciu au primitEmblema de Merit În ServiciulArmatei României, clasa a 3-a.

Ceremonia militar` s-a încheiat cudefilarea militarilor Batalionului 631Tancuri Oituz.

LOCOTENENT-COLONELGEORGE COSMIN LUMÎN~ROIU

FOTO: PETRIC~ MIHALACHE

PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT

4 AGENDA S~PT~M@NII Nr. 30 (6 – 12 august 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


FOTOGRAFIA S~PT~M@NII

„DIXI !

Delega]ia român`, format` din 47 ofi]eri [i subofi]eri dinunit`]i [i mari unit`]i din For]ele Terestre, a fost condus` dec`pitanul Gabriel Mihalache, din Baza de instruire pentruEOD, din Râmnicu Vâlcea.

Stagiul de preg`tire a avut o durat` de zece zile [i a fostîmp`r]it pe dou` faze. În prima etap`, 14-18 iulie, instruirea a

PREG~TIRE COMUN~

În perioada 14-25 iulie, la Baza de instruirepentru EOD a Centrului de instruire

pentru geniu, EOD [i ap`rare CBRN PanaitDonici s-a desf`[urat, în premier , stagiul depreg tire în domeniul luptei împotriva re]elelorinamice de amplasare a dispozitivelorexplozive improvizate C-IED AtN, Battle Staff,organizat de o echip mobil format din treiinstructori americani, fo[ti militari în armataSUA, din cadrul structurii C-IED a CentruluiMultina]ional Întrunit pentru preg`tireafor]elor (Joint Multinational Readiness Center- JMRC), Hohenfels, Germania.

MAIOR FLORENTIN DUMAN fost realizat` de personalul american, apar]inând JMRC, dinHohenfels, iar în cea de-a doua faz`, 21-25 iulie, preg`tirea a fostrealizat` de instructori ai Bazei de Instruire pentru EOD, subsupravegherea partenerilor americani.

De men]ionat este faptul c` instructorii români, care auasigurat preg`tirea în cea de-a doua faz`, au fost, la rândul lor,cursan]i în prima perioad`.

Participan]ii la curs au fost familiariza]i cu lucrul de stat major,mediul opera]ional [i cultura afgan`, dinamica rela]iilor [i are]elelor inamice de amplasare a dispozitivelor exploziveimprovizate, capabilit`]ile elementelor de sprijin în cadrulmisiunilor [i activit`]ile care se desf`[oar` în cadrul procesuluide targeting, în vederea consilierii comandantului pe problemede angajare a unor ]inte letale sau neletale [i elaborarea diferitelorcursuri de ac]iune.

Lec]iile înv`]ate au ocupat un loc foarte important întransmiterea cuno[tin]elor [i evaluarea modului de îndeplinire asarcinilor cursan]ilor, toate ipotezele [i condi]iile de lucru fiindraportate la experien]a activit`]ilor din teatrele de opera]ii [imisiunile interna]ionale la care au luat parte instructorii saucursan]ii.

La finalul activit`]ii, instructorii români au fost evalua]i,aprecia]i [i confirma]i de partenerii americani ca de]inândcompeten]ele necesare organiz`rii [i conducerii acestui tip depreg`tire.

La ceremonie, coman-dantul batalionului brìlean,locotenent-colonel Constan-

BR~ILENIDE GENIU

Joi, 31 iulie, s-adesf`[urat ce-

remonia dedicat`s`rb`toririi a 19 anide la înfiin]area Bata-lionului Nave TreceriFluviale, la sediul uni-t ]ii, din Br ila.

C~PITAN MIHAI FERARU

tin Andrei, a subliniat importan]a [i unicitatea acesteistructuri, prin faptul c` poate asigura mobilitatea peDun`re, dar [i prin aceea c` este o structur` de geniu încare militari apar]inând For]elor Terestre [i Navaleconlucreaz` în condi]ii excelente.

De asemenea, cu acest prilej a fost recompensat, cu diplomede merit, personalul din batalion care s-a remarcat prin modulde îndeplinire a activit`]ilor curente [i a celor ordonate.Activitatea s-a încheiat cu defilarea militarilor BatalionuluiNave Treceri Fluviale.

Evenimentul s-a desf`[urat în cadrul festivalului deart` contemporan` Icon Arts, în seara dedicat` muzicilormilitare.

DUETUL MUZICILOR MILITARE, LA SIBIUSUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU

FOTO: SEBASTIAN GHEORGHIU

Muzica militar` a AcademieiFor]elor Terestre Nicolae B`lcescu

din Sibiu a sus]inut un concert împreun` cuMuzica reprezentativ` a Armatei Libanului,joi, 28 iulie, la sala Thalia a filarmonicii dinaceea[i localitate.

Concertul a avut loc chiar de ziua Imnului Na]ional alRomâniei, drept pentru care, muzicienii din Liban le-au f`cuto surpriz` spectatorilor, interpretând în deschidere De[teap-t`-te, române!, urmat de Imnul ]`rii din care ace[tia provin.În sal` au fost prezen]i oameni de cultur` din urbea de peCibin, dar [i reprezentan]i ai autorit`]ilor locale.

În prima parte a serii, muzicienii libanezi au sus]inut unrecital, în cadrul c`ruia au interpretat melodii reprezentativepentru armata ]`rii de provenien]`, dar [i piese din repertoriul

interna]ional. A ur-mat rândul militarilorsibieni s` încânteaudien]a cu mar[uriromâne[ti [i melodiiinterna]ionale, abor-dând mai multe ge-nuri, de la muzic`clasic` la jazz.

Finalul a apar-]inut ambelor fan-fare, reunite într-unduet, sub baghetelemagice ale celor doidirijori, interpretând,la unison, câtevapiese din repertoriulcomun.

Atmosfera a fostextraordinar`, pescen` evoluând ar-

ti[ti deosebi]i, iar la finalul reprezenta]iei, publicul s-a ridicatîn picioare [i i-a aplaudat la scen` deschis` pe muzicieniimilitari.

Campanie umanitar`. Peste 20 de militari din Brigada 282Infanterie Mecanizat` Unirea Principatelor s-au al`turat vineri, 1august, campaniei de donare de sânge În sprijinul aproapelui, ac]iunecare a fost reluat` la începutul lunii iulie, la solicitarea directoruluiCentrului de Transfuzie Sanguin` Vrancea, doctor Mioara Han]a.

Demarat` înc` din toamna anului trecut, aceast` ini]iativ` areu[it s` mobilizeze un num`r ridicat de militari din garnizoanaFoc[ani, care [i-au exprimat dorin]a de a fi al turi la nevoie, pentrubinele [i s`n`tatea comunit`]ii din care fac parte. (LOCOTENENTC~T~LINA CRINTEA) Ceremonie la Timi[oara. Vineri, 1 august, în prezen]a

[efului de stat major al Brig`zii 18 Infanterie Banat, colonel AugustinPegulescu, a primarului municipiului Timi[oara, Nicolae Robu, apre[edintelui Consiliului Jude]ean Timi[, Titu Bojin, [i a numero[iinvita]i din localitate [i din jude] s-a desf`[urat o ceremonie militar ,organizat cu prilejul Zilei municipiului Timi[oara. Evenimentul s-aîncheiat cu defilarea g`rzii de onoare, constituit` din militari aiBatalionului 32 Infanterie Mircea, din Timi[oara, [i ai Batalionului184 Ap`rare Antiaerian Timi[. (MAIOR SORIN HOMEAG)

Aniversare. Mar]i, 5 august, la Centrul militar zonal Timi[a avut loc o ceremonie militar prilejuit de împlinirea a 95 de ani dela înfiin]area Cercului de Recrutare Timi[oara. La aceast activitateau participat reprezentan]i ai conducerii Ministerului Ap`r`riiNa]ionale, cadre militare active, în rezerv [i retragere, veterani der`zboi, reprezentan]i ai autorit`]ilor publice locale, al]i invita]i.(LOCOTENENT-COLONEL IONIC~ MIHAI) Spectacol la malul m`rii. Duminic`, 3 august, Cercul

Militar Constan]a [i Muzica Militar` a For]elor Navale au sus]inutun spectacol artistic pe faleza din dreptul Comandamentului Flotei.Evenimentul s-a desf`[urat în seria de activit`]i premerg`toare ZileiMarinei Române. (MAISTRU MILITAR PRINCIPAL LIVIU T~NASE)Eveniment cultural. Recent, la Casa de cultur din Mangalia,

a avut loc lansarea lucr`rilor ap`rute în acest an despre Nava-[coalMircea, lucr`ri premiate la gala Premiilor Clubului Amiralilor pentruliteratur`. Lansarea de carte a fost moderat` de contraamiralul (r)Corneliu Bocai, participant la dou` dintre mar[urile transatlanticeale navei, din anii 2004 [i 2009, dar [i la mar[ul istoric al navei din2013. {i-au prezentat lucr`rile prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, fostcadru didactic la Academia Naval Mircea cel B`trân, Adina Ren]ea,directorul Muzeului Na]ional Cotroceni [i Mariana P`v`loiu, fostdirector al Muzeului Academiei Navale Mircea cel B`trân. DespreNava-[coal` Mircea a vorbit [i comandorul Gabriel Moise,comandantul navei, care a men]ionat, printre altele, dublul rol pecare acest velier îl are: cel de a antrena cade]i [i de a face diploma]ienaval`, în porturile în care face escal`. Un moment inedit, a[teptatcu interes [i aplaudat la final, a fost interven]ia studentei Dora-ElenaSimion. Cu un discurs bine articulat, a reu[it s capteze publicul [is -l duc imaginar prin cele trei porturi de escal din acest an, dar [iprin aventurile oric`rui cadet de la bordul lui Mircea – de la br`]`rinocturne, la naviga]ie astronomic` [i dormitul în hamac.(LOCOTENENT-COMANDOR MIHAI EGOROV)

BULGARIA. În perioada 16-29 iulie, un pluton condusde locotenentul Mihail Botezatu, din Batalionul 24 Vân`toride munte General Gheorghe Avr`mescu, a participat, al`turide militari americani ai US Marine Corps, bulgari [i azeri,la exerci]iul multina]ional Platinum Lion 14.1, din cadrulBlack Sea Rotational Force 14.2, desf`[urat la Novo SeloRange, Bulgaria. La activitate au fost folosite tacticile,tehnicile [i procedurile NATO specifice opera]iilor demen]inere a p`cii [i instruirea într-un mediu cât mai apropiatteatrelor de opera]ii. (MAIOR ADRIAN VOINEA)

FO

TO

: P

LU

TO

NIE

R L

EO

NT

E S

UC

IU

Apreciez c` în toate institu]iile deeduca]ie cu caracter militar, colegiiliceale, academii, se face cu adev`rat[coal`, v` preg`ti]i cu adev`rat pentruceea ce ve]i face în continuare.

VICTOR PONTAPRIM-MINISTRUL ROMÂNIEI

SURSA: WWW. GOV.RO

5INTERVIUNr. 30 (6 – 12 august 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


RECTORUL ACADEMIEI TEHNICE MILITARE, COLONEL PROF. UNIV. DR. CRISTIAN BARBU:

M~ BUCUR C~ STUDEN}II NO{TRI {TIUS~-{I REPREZINTE }ARA CU MAXIM~ SERIOZITATE

Comandantul [i rectorul Academiei TehniceMilitare, colonel Cristian Barbu, a primit, luna

trecut`, Ordinul Na]ional de Merit, în grad de Cavaler,oferit de pre[edintele Republicii Franceze [i înmânat deambasadorul Fran]ei la Bucure[ti, Excelen]a Sa FrançoisSaint-Paul. Este o recunoa[tere interna]ional` aperforman]elor unui management educa]ional care aplasat Academia Tehnic` Militar` în prim-planulinstitu]iilor militare de înv`]`mânt superior europene.

INTERVIU REALIZAT DE C~PITAN CORNELIA MIH~IL~

Ce semnifica]ie are decora]iafrancez` pe care a]i primit-o?

Ordinul Na]ional de Merit mi-afost înmânat pentru merite

profesionale recunoscute de statulfrancez, fiind luate în considerare mai cuseam` leg`turile pe linie universitar` [ide cercetare [tiin]ific` pe care le-amstabilit [i încurajat la nivelul AcademieiTehnice Militare. Este vorba de programede licen]`, master [i doctorat, înconexiune cu peste 20 de universit`]ifranceze. Este, fire[te, o munc` a uneiîntregi echipe – cadre didactice [i studen]i– întins` pe mai mul]i ani [i iat`, acum, ofrumoas` încununare a acestui efort.

Rela]iile Academiei TehniceMilitare cu [colile militare dinFran]a sunt foarte bune, maiales cu Saint-Cyr, cu care ave]ileg`turi speciale.

{colile militare speciale de la Saint-Cyr Coëtquidan reprezint` un

partener extrem de serios, la care]inem foarte mult, iar schimbul nostrucu acestea este unul de înalt nivel[tiin]ific. Chiar în acest moment, avemstuden]i francezi în academie, nu de laSaint-Cyr, este adev`rat, dar ace[tiaurmeaz` s` vin` în septembrie. Noiparticip`m la Saint-Cyr cu studen]i [icadre militare, într-un modul depreg`tire specific francezilor, pentru c`

FOTO: EUGEN MIHAI

descurci [i, desigur, înve]is` iei cele mai bune decizii.

Ce le oferim laschimb studen]ilorfrancezi? {tiu c` [i-auexprimat admira]ia,în diverseîmprejur`ri, pentruAcademia Tehnic`Militar`.

Le oferim, în schimb,[tiin]a noastr`

tehnic`. Cei de la Saint-Cyrnu preg`tesc ingineri, ciofi]eri cu înalte cuno[tin]e în domeniultehnic [i, atunci, în domeniul [tiin]eloringinere[ti, al calculatoarelor, alcomunica]iilor sau în domenii particulareprecum armamente, muni]ii, explozivi [imateriale energetice noi suntemrecunoscu]i ca fiind un partener serios.De aceea, primim mereu solicit`ri dinpartea celor de la Saint-Cyr.

Care sunt rezultatele cu care seîntorc studen]ii no[tri de la[colile franceze?

Privitor la partea militar`, de celemai multe ori suntem foarte

mul]umi]i de evolu]ia studen]ilor no[tri.Din nefericire, aici, în Bucure[ti, nuavem o baz` de instruc]ie la nivelulfrancezilor, dar nici nu a fost obiectivul

[colii în sine. Cei mai mul]i sunt extremde serio[i [i le mul]umim de fiecare dat`c` duc mai departe acest stindard alînv`]`mântului tehnic militar românesc lacel mai înalt nivel. M` bucur c` sunt astfelde tineri care [tiu s`-[i reprezinte ]ara cumaxim` seriozitate. Ei sunt recom-pensa]i prin aprecierile [i diplomele pecare le primesc, ceea ce îi motiveaz`.

Perioada studen]iei este,inevitabil, limitat`. Experien]eledin ace[ti ani sau emo]iilep`strate în amintiri reînvie lafiecare întâlnire cu colegii [iprofesorii de alt`dat`. A]iurm`rit, de-a lungul vremii,via]a profesional` aabsolven]ilor Academiei TehniceMilitare? R`mân cu to]ii fidelipasiunii pentru inginerie sau sereg`sesc în alte domenii?

Eu cred c` absolventul AcademieiTehnice Militare poate fi întâlnit

oriunde. Spuneam, în cuvântul meu demul]umire, adresat comunit`]iiacademice cu ocazia împlinirii a 65 deani de la înfiin]area institu]iei pe care oconduc, c` pe absolven]ii AThM îiputem g`si în toate domeniile: politic,economic, art`, cultur`, management,afaceri [i, bineîn]eles, armat`. V`vorbe[te, în acest moment, un absolvental Academiei Tehnice Militare. Facparte din promo]ia 1983.

Iat`-ne în 2014! Cum a foststuden]ia în aceast` academieatunci [i cum sunt tinerii de ast`zi?

Am îmbr`cat uniforma militar`pentru prima oar` în 1974. Am

început cu liceul militar. AcademiaTehnic` Militar`, pentru mine, în aceaperioad`, anii ’78-’83, a fost o sarcin`dificil`: foarte mult` carte, nu existasprijinul pe care îl au tinerii acum prinexisten]a calculatoarelor [i a altor sistemerapide de informare, a[adar eram nevoi]i s`

citim [i s` lucr`m foarte mult [i sim]eam c`ziua nu ne ajungea. Acum îns`, studen]iisunt beneficiarii unor mijloace deinformare multiple, cu p`r]ile lor bune [imai pu]in bune. Ei sunt o nou` genera]ie,construit` mai degrab` cu ochii spre sine [imai pu]in spre grup, care pare maiinteresat` de propria evolu]ie decât asistemului în sine. În aceste condi]ii, pentrunoi este o provocare s` p`str`m, pe de-oparte, linia [tiin]ific` serioas`, iar pe de alt`parte, s` oferim absolventului cuno[tin]elenecesare pentru încadrarea lui imediat` înpost, p`strând vie în sufletul tân`rului deast`zi flac`ra dorin]ei de servi Patria, înorice împrejurare. Ei în]eleg c` apar]in uneiculturi, unui popor [i unei ]`ri care au f`cutefortul de a-i forma [i instrui, astfel încât, laun moment dat, ]ara aceasta va a[teptar`spunsul lor pozitiv. Nu vorbim aici delozinci, ci de profunzimea sentimentuluipatriotic pe care noi, cadrele didactice,trebuie s`-l transfer`m, s`-l transmitemacestor tineri, con[tientizându-i [iconvingându-i de menirea lor.

Al`tura]i acestei form`ri astudentului din AcademiaTehnic` Militar` [i încurajareapasiunilor? Îi cunoa[te]i pe ceicare cânt` la chitar`, s` zicem,care picteaz` sau fac fotografii [iparticip` cu ele la expozi]ii?

Sigur c` da! Încuraj`m talentul lor înalte domenii, pentru c` fiecare

dovede[te un anume talent dincolo depasiunea pentru matematic`, fizic` sausisteme tehnice. Ne dorim ca aceastèxprimare s` fie cât mai liber`, sìnterac]ioneze cu societatea civil`, pentruc` se vor reg`si în ea îndat` dup`terminarea programului. Exist` unCenaclu al Academiei Tehnice Militare,din care fac parte nu doar studen]i, ci [icadre militare sau al]i doritori s` ni seal`ture. Chiar [i eu fac parte din acestcenaclu! Avem o publica]ie anual`, careadun` produc]iile lor literare, încurajândun alt mod de exprimare decât cel stricttehnic. Mai sunt cercuri [tiin]ifice, un cercde fotografie – am v`zut pozeextraordinare f`cute de studen]ii no[tri! –,un cerc de pictur`, organiz`m spectacole(realizate exclusiv cu studen]i!) de dans,recit`ri sau scenete. Adùga]i participareala competi]iile sportive, na]ionale [iinterna]ionale, cu rezultate bune, a[a încâtvia]a noastr`, aici, este întocmai ca într-unmic or`[el care are de toate.

Am re]inut c` face]i parte dinCenaclul academiei. Ce pasiuniare colonelul Barbu?

Scriu poezie, la un nivel mediu, credeu, înc` din liceul militar. Am avut

[ansa ca, în Liceul Militar de la Breaza, s`fiu elevul unui dasc`l des`vâr[it, DanJebeleanu. A fost o infuzie de pl`cere,cultur` [i, de ce nu, un sprijin cu privire laceea ce am numi ast`zi open mind sauopen doors. Este ceea ce m` ajut`, uneori,s` ies din situa]iile dificile. În calitate derector [i de comandant, m-am întâlnit cuele [i întotdeauna am fost nevoit s` leg`sesc un r`spuns potrivit.

Atât timp cât un partener, o institu]ie de înv`]`mânt cu un numeeuropean [i interna]ional important, situat între primele 40 deuniversit`]i din lume, accept` s` desf`[oare stagii de licen]`,de master, dar mai ales de doctorat în cotutel`, este un semnalextraordinar, este o recunoa[tere a excelen]ei noastre într-undomeniu în care, evident, ne confrunt`m cu ceilal]i.

’’

acolo este un program de instruire unicîn Europa. Cursurile lor includ:supravie]uire, ascensiune montan` [imulte alte forme de preg`tire despecialitate.

Ce confer` unicitate cursurilorde la Saint-Cyr fa]` de celelalte[coli europene?

Este vorba despre un modulcompact, de scurt` durat`, de dou`

sau trei s`pt`mâni, care cuprinde toateelementele de care vorbeam. Este,practic, o competi]ie; trebuie s` fii preg`titpentru c` altfel nu faci fa]`. Dar cursuleste o provocare, studen]ii se confrunt`cu situa]ii noi. Prime[ti în plic misiunea pecare o vei îndeplini. Trebuie s` te

nostru major pân` acum. Poate în viitor.Principalul nostru obiectiv este de a-iînv`]a pe studen]i aspectele tehnice,inginere[ti, [i nu neap`rat cele care ]inde instruc]ie [i aplica]ii militare. Înschimb, rela]iile noastre cu celelalteuniversit`]i civile din Fran]a sunt deexcep]ie. Atât timp cât un partener, oinstitu]ie de înv`]`mânt cu un numeeuropean [i interna]ional important,situat între primele 40 de universit`]i dinlume, accept` s` desf`[oare stagii delicen]`, de master, dar mai ales dedoctorat în cotutel`, este un semnalextraordinar, este o recunoa[tere aexcelen]ei noastre într-un domeniu încare, evident, ne confrunt`m cu ceilal]i.Este [i meritul studen]ilor care mergacolo, nu numai al profesorilor sau al

6 Observatorul militar INSTRUC}IE www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.roNr. 30 (6 – 12 august 2014)

PERFORMAN}~ TRANSILVAN~C~PITAN PETRU POP

FOTO: PLUTONIER-ADJUTANT RADU NARCIS

Recent, Tab`ra de Instruc]ie [i Poligonul de TrageriSol-Aer General de brigad` Ion Bungescu (TIPTSA),

din Capu Midia, au fost gazde primitoare pentru militarii dinBatalionul 55 Ap`rare Antiaerian Some[, din Dej.

Ca de fiecare dat`, artileri[tii [i racheti[tii antiaerieni de pe meleagurilesome[ene au venit în poligon cu determinare [i cu dorin]a de a fi maiperforman]i ca la precedentele trageri. Acest lucru s-a dovedit un obiectivambi]ios, având în vedere c`, la ultimele trageri, cele din 2012, batalionul aob]inut cea mai mare medie acordat` unit`]ilor de ap`rare antiaerian` dinFor]ele Terestre - 9,82.

Dup` sosirea în poligon [i amenajarea pozi]iilor de tragere, echipele de luptàu trecut la executarea reglajelor [i verific`rilor la tunuri, precum [i laaprofundarea regulilor [i m`surilor de siguran]` specifice din poligon, în vedereaadmiterii personalului [i tehnicii pentru executarea tragerilor de lupt`.

Dup` instructajul [efului poligonului de trageri cu comandan]ii de tunuri [iofi]erii cu siguran]a tragerilor, a venit momentul ca echipele de lupt` s` verificetehnica prin trageri de ini]iere. Toate tunurile bateriei au trimis proiectilele dreptspre ]int`, fapt reie[it din aprecierea arbitrilor din poligon. A urmat tragerea cutunul asupra bombei de iluminare în coborâre, problem` la care echipelepieselor au avut de executat lovituri extrem de precise, dat fiind faptul c` ]intaeste de dimensiuni mici. Cu toate acestea, militarii dejeni nu au în[elata[tept`rile, toate loviturile lor încadrând ]inta.

Concomitent, servan]ii racheti[ti au continuat preg`tirea în vedereaexecut`rii tragerilor de apreciere la simulatorul MTS II (Moving TargetSimulator), care asigur` condi]ii foarte apropiate de câmpul de lupt` modern.Sublocotenentul Iuliana Negur`, aflat` pentru prima dat` în poligonul CapuMidia în calitate de comandant sec]ie lansare, a declarat: De[i batalionul dispunede instala]ia de antrenament de câmp IAC-94, dup` numai dou` zile deantrenament, am realizat c` facilit`]ile oferite de poligon sunt superioare [i arnecesita prezen]a anual` a lansatorilor în poligon.

Militarii dejeni, gata pentru o nou` zi de tragere.

Antrenamentul s-a terminat, urmeaz` tragerile!

Obiectivele aeriene sunt fragmentate instantaneu de proiectilele trase, cu preciziemilimetric`, de tunurile artileri[tilor din Dej.

}int` prins`!

Antrenament al racheti[tilor antiaerieni la instala]ia IAC-94.

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR 7Observatorul militarwww.presamil.roINSTRUC}IENr. 30 (6 – 12 august 2014)

LA CAPU MIDIAA venit rândul sec]iilor de tragere de a-[i demonstra coeziunea la tragerea

asupra ]intei aeriene în picaj. {i de aceast` dat`, tunarii de pe Some[ au ar`tat c`nu mai exist` secrete pentru ei în executarea unor trageri precise, reu[ind sàtrag` admira]ia atât a personalului poligonului, cât [i a celorlalte deta[amentesosite la trageri.

Ritmul alert a fost continuat de tragerile cu tunul, cu ajutorul corectorului,asupra ]intelor terestre mobile. Tonul celor [ase note de zece ob]inute a fost datde primele dou` tunuri ale bateriei, care au lovit machetele ]int` tanc cu 11lovituri, respectiv 12 lovituri, dintr-un maxim de 12. Nici echipele celorlalte patrutunuri care au urmat la tragere nu s-au l`sat mai prejos, ]intele fiind lovite cu focprecis de militarii dejeni. Acest fapt denot` c`, de[i misiunea de baz` este luptacu inamicul aerian, artileri[tii antiaerieni sunt în m`sur` s` execute foc eficace [iasupra blindatelor, în caz de nevoie.

Încununarea eforturilor depuse în poligon a fost tragerea cu bateria, o prob`complex`, care a necesitat concentrare, foc precis [i sincronizarea salvelorexecutate de echipele tunurilor. Comandantul Regimentului 50 RacheteAntiaeriene Andrei Mure[ianu, colonel Ioan T`rù, a urm`rit atent evolu]iatunarilor batalionului, afla]i de pu]in timp în structura regimentului.Având la baz` o vast` experien]` acumulat` de-a lungul anilor înTIPTSA Capu Midia atât cu tunurile, cât [i cu rachetele antiaeriene,colonelului T`rù nu i-a r`mas decât s`-i felicite pe subordona]ii sìpentru rezultatele de excep]ie ob]inute [i s` se declare pl`cutimpresionat de performan]ele lor.

Tragerile antiaeriene reprezint`, pentru racheti[tii [i artileri[tiiantiaerieni, forma cea mai complex` de instruire, care ne ofer`posibilitatea unei evalu`ri realiste a nivelului de preg`tire în ducerealuptei în cea de a treia dimensiune, spa]iul aerian, cu un inamic careutilizeaz` mijloace de atac aerian dintre cele mai diverse, cu posibilit`]ide lupt` ridicate, oferite de tehnologiile moderne, a declaratcomandantul batalionului, colonel Ioan Munteanu. Sim]ul datoriei dea ne îndeplini misiunea în cele mai bune condi]ii [i, totodat`, dorin]a deautodep`[ire au avut drept rezultat ob]inerea celei mai mari medii latragerile executate de toate batalioanele de ap`rare antiaerian` dinFor]ele Terestre, respectiv 9,92.

O clip` de r`gaz între antrenamente.

Evaluatorii sunt foarte aten]i la cei care se antreneaz` la simulator.

Asupra ]intei tanc,stânga reper 3, 800 metri, foc!

Preg`tirea muni]iei, o activitateimportant` care trebuie s` sedesf`[oare în siguran]` deplin`.

Antrenamentul rachetistului antiaerian la MTS.

Ultimele sfaturi înainte de tragere.

8 INSTRUC}IE Nr. 30 (6 – 12 august 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


SUBLOCOTENENT MARIUS MOCANU

CEI CARE SFIDEAZ~ MOARTEA

Unitatea bistri]ean` are ocapacitate opera]ional` foarteridicat`, fapt care îi justific` rolulde a asigura neutralizareapericolului generat de muni]iileneexplodate conven]ionale [ineconven]ionale. Dincompunerea sa fac parte echipeEOD (neutralizarea [idistrugerea muni]iilor/dispozitivelor explozive) [i echipeEO-DD (detec]ia muni]iilor/dispozitivelor explozive cuajutorul câinilor special dresa]i).Grupul asigur` sprijinul unit`]ilor[i marilor unit`]i din zona deresponsabilitate, pentrueliminarea sau reducereapericolului generat de muni]ii saudispozitive explozive, careamenin]` personalul, opera]iile,obiectivele [i materialele.

Începând cu 2006, unitateanoastr` execut` Serviciul de LuptÌnterven]ie EOD în zona deresponsabilitate ordonat`, pentruobiectivele militare situate înunsprezece jude]e [i a participat,pân` în momentul de fa]`, launsprezece incidente reale, neinformeaz` comandantul grupului3 EOD, maior Cornel Dascaliuc.

Militarii acestei subunit`]isunt foarte bine preg`ti]i, având ovast` experien]` în teatrele deopera]ii [i participând, deasemenea, la diferite cursuri despecializare atât în ]ar`, cât [i înstrìn`tate. Experien]a pe linie despecialitate a personalului sedatoreaz`, în mare m`sur`,particip`rii la misiuni specifice înteatrul de opera]ii din Afganistan,în perioada 2008-2013.Principalele misiuni executate aufost de securizare a bazelor

Subordonat Diviziei 4 Infanterie Gemina [i dislocatîn garnizoana Bistri]a, Grupul 3 EOD s-a înfiin]at

la 1 aprilie 2005, ca subunitate a Brig`zii 81 InfanterieMecanizat Grigore B`lan [i a executat, pân` în prezent,misiuni specifice atât pe teritoriul na]ional, cât [i înteatrele de opera]ii. Nervii de o]el, sângele rece, calmitatea[i capacitatea decizional` ridicat` sunt câteva dintrecalit`]ile ce îi caracterizeaz` pe militarii bistri]eni, caresfideaz` moartea, jonglând, zi de zi, cu riscul generat dediferite dispozitive explozive.

militare, instruire a popula]ieilocale pe linie de specialitate,distrugere a muni]iilor [i asanarea poligoanelor. Echipa EO-DD aexecutat misiuni de verificare aterenurilor, pistelor de aterizare,cl`dirilor, drumurilor [i pode]elor,în vederea detect`rii muni]iilorsau a substan]elor explozive.

Este notabil faptul c` grupulîn formul` complet` este certificatconform STANAG 2389Minimum Standards ofProficiency for Trained ExplosiveOrdnance Disposal Personnel,

atestare dobândit` în urmaabsolvirii de întregul personal acursului de baz` EOD.

Evaluarea [i certificareaoperatorilor [i a [efilor de echip`se face în fiecare an, iarconduc`torii câinilor de serviciuurmeaz`, pe lâng` cursul de baz`,[i Cursul de specializare aconductorilor câinilor de serviciupentru detectarea materialelor.

EOD înseamn` un risc asumatîn permanen]` atât în teatrele deopera]ii, cât [i zi de zi, în cadrul

activit`]ilor de instruire. Suntempiloni de sus]inere unii pentruceilal]i, mereu afla]i într-ocompeti]ie constructiv`. Nestr`duim s` evolu`m permanent,ca ziua de azi s` ne g`seasc` maibuni decât cea de ieri, a spuslocotenentul Daniel Trefa[,comandantul unei echipe EOD.

Datorit` seriozit`]ii [iprofesionalismului de care au datdovad` de-a lungul timpului,EOD-i[tii din garnizoana Bistri]ase bucur` de aprecierea colegilor,dar [i a comandan]ilor. Coeziunea[i buna preg`tire a grupului au

avut reverbera]ii în rezultateleexcelente ob]inute în diferitetabere, exerci]ii de rezolvare asitua]iilor tactice [i exerci]ii deantrenament în teren, la nivelechip`, pluton [i grup.

O contribu]ie însemnat` lagradul ridicat de preg`tire alsubunit`]ii este adus` de bazamaterial` de care ace[tia dispun,anul 2011 marcând dotarea cu oautospecial` de interven]ie EOD,fapt care a dus la sporireacapabilit`]ilor de interven]ie.

Totodat`, activit`]ile comunecu structuri similare ale altor statemembre NATO, din teatrul deopera]ii Afganistan, au reprezentato carte de vizit` [i o imaginepozitiv`, nu doar pentru militariibistri]eni, dar [i pentru to]iimilitarii din Armata României.

Având ca deviz` Curaj,tenacitate, profesionalism, militariigrupului 3 EOD s-au eviden]iat casubunitate de excep]ie, înpermanent` evolu]ie, ridicândstandardele [i dovedind, înc` odat`, c` elita nu înseamnèxcep]ie, ci cotidian, atunci cândvine vorba de militarii români.

Militarii grupului preg`tesc pentru distrugere muni]iadescoperit` într-una din misiunile executate în Afganistan.

Costumul EOD reprezint` principala m`sur` de protec]ieîn caz de explozie.

Speciali[tii bistri]eni prezint` tehnica de ultim` genera]ie aflat` în dotarea grupului.

Dispozitiv pentru detonarea de la distan]` a înc`rc`turilorexplozive periculoase.


La Academia Naval` Mirceacel B`trân, din Constan]a, a avutloc miercuri, 30 iulie, ceremoniade absolvire a promo]ieiConstantin Brâncoveanu – 300format` din ingineri militari [icivili, dar [i din mai[tri militari demarin`. Aceast` ceremoniemarcheaz`, pentru cei 181absolven]i civili, 33 de absolven]i aiFacult`]ii de Marin` Militar` [i 31de absolven]i ai {colii Militare deMai[tri Militari a For]elor NavaleAmiral Ion Murgescu, încheiereapreg`tirii profesionale de baz`.

În l]area în grad este uneveniment emo]ionant, nu

doar pentru cei care primesc laabsolvirea institu]iilor militare deînv`]`mânt primul grad de ofi]er,subofi]er sau maistru militar, ci [ipentru p`rin]ii, prietenii [i dasc`liiacestora. În s`pt`mâna care atrecut a venit rândul absolven]ilorAcademiei For]elor Aeriene HenriCoand din Bra[ov, AcademieiNavale Mircea cel B`trân [i ai{colii Militare de Mai[tri Militari aFor]elor Navale Amiral IonMurgescu, ambele din Constan]a,dar [i ai {colii Militare de Mai[triMilitari [i Subofi]eri a For]elorTerestre Basarab I, din Pite[ti, s`primeasc pe um`r primele tresedin carier`.

Al`turi de cele mai tinerecadre militare ale For]elor Navaleau fost în acele clipe înc`rcate deemo]ie [i secretarul de statpentru politica de ap`rare [iplanificare, Valeriu Nicu], [efulStatului Major al For]elor Navale,contraamiral Alexandru Mîr[u [i,bineîn]eles, familiile [i prieteniiabsolven]ilor.

{ef` a promo]iei de ofi]eriingineri a fost declarat` aspirant{tefana Farca[, care ne-am`rturisit, la finalul ceremoniei,c` distinc]ia primit` m` onoreaz`

EMO}IILEPRIMEI

AVANS~RI

9ALMA MATERNr. 30 (6 – 12 august 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


[i doresc s` mul]umesc tuturormembrilor corpului didacticpentru r`bdarea, str`dania [isârguin]a lor, precum [i familieipentru sus]inerea de pe parcursulcelor patru ani. Sper c` fiecareabsolvent al promo]iei s` î[i vad`visele îndeplinite [i s` ne revedempeste ani, mândri de ceea ce amajuns.

O ceremonie similar` a avutloc, o zi mai târziu, la AcademiaFor]elor Aeriene Henri Coand`din Bra[ov, unde cei 83 deabsolven]i ai prestigioaseiinstitu]ii de înv`]`mânt militar aufost avansa]i la gradul desublocotenent.

La eveniment au participatsecretarul de stat pentru politicade ap`rare [i planificare, ValeriuNicu], loc]iitorul [efului StatuluiMajor al For]elor Aeriene,general de brigad` DanCavaleru, invita]i [i rude aleabsolven]ilor.

Preg`ti]i pentru a ocupafunc]ii în Ministerul Ap`r`riiNa]ionale [i Ministerul AfacerilorInterne, tinerii sublocotenen]i auurmat programe de studii în

managementul avia]iei,managementul traficului aerian [imanagementul organiza]iei, înspecialit`]ile avia]ie (navigan]i [inenavigan]i), artilerie [i racheteantiaeriene [i radioloca]ie.

Dac` la celelalte institu]iimilitare de înv`]`mânt [efiipromo]iei 2014 au fost femei, niciAcademia For]elor Aeriene nuputea face not` discordant`,aceast` titulatur` revenindu-i

sublocotenentei AlexandraVîrlan.

În acela[i timp, la Pite[ti,absolven]ii {colii Militare deMai[tri Militari [i Subofi]eri aFor]elor Terestre Basarab I auf`cut trecerea de la statutul deelev la cel de maistru militarsau subofi]er, în prezen]asecretarului general alMinisterului Ap`r`riiNa]ionale, Codrin-DumitruMunteanu.

Pentru promo]ia ConstantinBrâncoveanu – 300 urmeaz` obinemeritat` perioad` deconcediu, în care î[i vor refacefor]ele pentru a începe cu dreptulo carier` plin` de satisfac]ii [iperforman]e.

Academia Naval Mircea cel B trân

{coala Militar` de Mai[tri Militari a For]elor NavaleAmiral Ion Murgescu

Academia For]elor Aeriene Henri Coand`

{coala Militar` de Mai[tri Militari [i Subofi]eri a For]elorTerestre Basarab I

FO

TO

: C

RIS

TIA

N V

L~

SC

EA

NU

FO

TO

: P

ET

RIC

~ M

IHA

LA

CH

E

PITE{TI

CONSTAN}A

CONSTAN}A

BRA{OV

FO

TO

: C

RIS

TIA

N V

L~

SC

EA

NU

10 CAPABILIT~}I Nr. 30 (6 – 12 august 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


Transformarea în MK

Aerodromul de la MihailKog`lniceanu este cunoscut înlumea avia]iei actuale subacronimul MK, pentru c` a[a îispun militarii de pe aici [i cei carelucreaz` cu ei. Acesta este gazd`primitoare pentru orice fel deorganiza]ie sau entitate, gruparesau deta[ament din sistemulna]ional de ap`rare, pe care

erodromul MihailKog`lniceanu joac` un

rol cheie în misiunile dereprezentare

interna]ional` a armatei.Despre cum a evoluat în

timp fluxul activit`]ilor deaici [i despre provoc`ri,am discutat cu actualul

comandant alaerodromului, comandor

Adrian Vasile.

PLUTONIER-ADJUTANT LUCIAN [email protected]

Activit`]ile [i misiunile pe care le îndeplinim la MKsunt unice, cel pu]in ca parametri de execu]ie, dac`

nu în ansamblul lor. Asta ne face s` g`sim recompensa înunicitatea noastr` [i în satisfac]ia de a duce c`tre solu]ie,nu c`tre impas, orice ac]iune pe care o ini]iem, a declaratcomandorul Adrian Vasile.

toat` multitudinea de activit`]idesf`[urate, s-a reu[itparticiparea [i la misiuni dinteatrele de opera]ii, fapt care le-aadus celor de pe MK un plus deexperien]`. Militari din unitate

au reu[it, datorit` specificului, s`fructifice experien]a acumulatìmediat. Este adev`rat, MK nuare dimensiunea celor douàeroporturi, dar principiile defunc]ionare r`mân acelea[i.

natura misiunilor le aduce aici.Practic, unitatea de avia]ie are unaeroport cu specific militar, cuoperatori aerieni diver[i. Suntprezente \n acest loc elicoptere,avioane de vân`toare [i, din cândîn când, avioane de transportcare apar]in For]elor AerieneRomâne, precum [i elemente deinfanterie marin`, for]e aeriene [iterestre ale armatei SUA.

De asemenea, au tranzitatMK aeronave din diferite stateeuropene aliate, care efectuauzboruri dinspre sau c`tre Irak sauAfganistan, ori care desf`[urauexerci]ii de naviga]ie organizatede diferite for]e aliate în spa]iulaerian european.

Avem o activitate atât de variat`,încât fiecare zi aduce o noutate, a spuscomandantul aerodromului MihailKog`lniceanu, comandor AdrianVasile. Contextul multina]ional estecel care stabile[te standardeleac]iunilor fiec`ruia dintre noi.Trebuie s` îndeplinim sarcina de a figazd` [i, în consecin]`, gesturilenoastre cap`t` o alt dimensiune. Potspune c` am fost norocos s` fiu numitla comanda unui colectiv de oamenideschi[i la nou.

Fiecare dintre militarii de peaerodrom sunt o bun` expresie adefini]iei no]iunii de gazd`. Cu

au lucrat pe aeroporturilemilitare din Kabul [i Kandahar.Acest lucru a determinattranspunerea în practic` aelementelor bune, constructive,pe care le-au v`zut [i aplicatacolo. Spre deosebire de alteunit`]i din armata român`, aici

Dup cum se [tie, la 28 februarie,anul acesta, Comandamentul 21SUA pentru Sprijin în Teatru ainaugurat un Centru de Tranzit laMihail Kog lniceanu, careînlocuie[te activit`]ile [i opera]iunilede tranzit ce aveau loc înainte laManas, în Kîrghîstan.

Toate zilele sunt pline la MK.Se încearc` s` se men]in` odelimitare foarte bine definit` acelor opt ore de program. Cu toateacestea, pu]ini dintre militariiunit`]ii î[i permit acest lux. O zi delucru aici începe la ora 00:00:00 [ise termin` la 23:59:59. Sunt multe

lucruri care genereaz` activit`]ifoarte diferite de cele din unit`]ileobi[nuite de avia]ie [i care, vrând-nevrând, se suprapun [i umplufoarte u[or un ecart de timp de 24de ore.

Etapeleunei transform`ri

În 1990, când am absolvit [coalamilitar`, am avut [ansa s` fiurepartizat în Regimentul 57Vân`toare, dislocat pe acest

aerodrom, î[i aminte[tecomandorul Vasile. Nu se poatecompara specificul activit`]ilor deast`zi cu tumultul unei zileobi[nuite de zbor din perioada 1990-1997. Via]a de atunci eraînfrumuse]at` nespus de prezen]aavioanelor MiG-23 [i MiG-29. Nu

putem compara cele dou` vremuripe aerodrom, pentru c` activitateanoastr` de acum este mult maivariat`.

Via]a actual` la MK este osuccesiune de evenimente [iac]iuni ale c`ror vitez` sedesf`[oar` de la normal la foartealert. Din când în când, aparprovoc`ri. Via]a în aceast` unitateeste un ciclu continuu de ac]iunicare conduc la satisfac]ia misiuniiîndeplinite. Dictonul carereprezint` modul de ac]iune alcelor de pe MK este Nihil obstat!(Nimic nu ne poate sta în cale!). Peacest aerodrom, misiunea actual`sun` altfel decât cea precedent`.

Ce po]i s` mai spui despremilitarii care au avut ocazia s`participe la g`zduirea un avionAWACS sau unul dintre cele maiinteresante avioane din lume, AirForce One? Vizita celui din urm` aadus militarilor dobrogeni o tripl`satisfac]ie. Prezen]a acestuia peaerodromul Mihail Kog`lniceanua avut implica]ii mult maicomplexe. În primul rând, aînsemnat g`zduirea pentru zecezile [i a elicopterului preziden]ialamerican, Marine One. S-a reu[itcooperarea, înc` din primele ore,cu elemente ale Secret Service,care se ocup` de asta înpermanen]` atât pentru elicopter,cât [i pentru avion. Nu aiîntotdeauna ocazia de a fi pus înfa]a unei sarcini care apas`surprinz`tor pe umerii uneisingure unit`]i militare dinRomânia!

NIMIC NU LE POATE STA ÎN CALE!

Air Force One, pe aerodromul Mihail Kog`lniceanu.

Zborul, eterna dorin]` a aviatorilor.

Aeronava C 17 Globmaster, \n tranzit pe aerodromul Mihail Kog`lniceanu.

A

11ANIVERSARENr. 30 (6 – 12 august 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


MAIOR VIOREL AMZ~RESCU

sù: Decorarea drapelelor de lup` aleunit`]ilor de tancuri din Armata Românieinu poate decât s` confirme rezultatele ob]inute[i modul exemplar în care v` îndeplini]imisiunile. Vorbind despre viitor, amconvingerea c` peste ani, mul]i dintredumneavoastr` ve]i fi comandan]i de unit`]i,de mari unit`]i, cu func]ii de r`spundere încadrul ministerului, iar unii generali.

Dup` depunerea de coroane laMonumentul Tanchi[tilor Români dereprezentan]ii MApN [i ai structurilorlocale ale MAI, Jandarmeriei, SRI, ANVR,

În prezen]a unui public surprinz`tor denumeros, a loc]iitorului [efului StatuluiMajor al For]elor Terestre, general-maiorIon Ungureanu, a comandantului Diviziei 1Infanterie Dacica, general de brigad`C`t`lin Tomescu, tanchi[ti la rândul lor, areprezentan]ilor din MApN [i aiautorit`]ilor publice [i locale, în fa]a

preg`tire special` a tancurilor pentrutrecerea pe sub ap`, la care se monteaz`lotul de etan[are ce asigur` func]ionareamotorului [i activitatea normal` aechipajului. A urmat conducereatransportorului amfibiu blindat TAB C-79,destinat pentru misiuni de cercetare pestecursurile de ap`. La fel de interesant caalinierea g`rzilor drapelelor de lupt`pentru decorare a fost prezentareatancurilor care au fost [i sunt în dotareaFor]elor Terestre, într-un exerci]iu deconducerea a tehnicii blindate.

Onoare a Statului Major al For]elor TerestreBatalionului 912 Tancuri Scythia Minor [iBatalionului 114 Tancuri Petru Cercel;Emblema de Onoare a Statului Major alFor]elor Terestre [i Emblema de Merit înServiciul Armatei României, clasa a III-a,unor ofi]eri [i subofi]eri din unit`]ile deblindate.

Am fost peste 30 de ani tanchist [i m`simt onorat c` apar]in acestei arme,amintea generalul (r) Mircea Mure[an,fostul rector al Universit`]ii Na]ionale deAp`rare Carol I. V` doresc s` trì]i mult,mai bine, s` ajunge]i unde v-a]i propus înierarhie [i s` nu uita]i ziua aceasta cudecorarea drapelelor de lupt` ale unit`]ilor detancuri. În continuare, loc]iitorul [efuluiStatului Major al For]elor Terestre, general-maior Ion Ungureanu, spunea în discursul

ANCE, administra]iei publice locale, s-atrecut la defilarea efectivelor [i, ulterior, laparticiparea la Ziua Por]ilor Deschise. Totcu prilejul acestui eveniment au fost editateun num`r de 200 de exemplare ale lucr`riiTancurile, 95 de ani de existen]` în ArmataRomâniei, la ini]iativa colonelului (tc) (ret)George Gheorghiu, [i 100 de exemplare alelucr`rii Noble]ea armurii, editat` de SMFT.

Exerci]iul demonstrativ a stârnit multecuriozit`]i, aducându-i pe participan]i înjurul bazinului de antrenament, unde s-avizionat trecerea tancului prin vad adâncde 2,1 metri. La o adâncime a cursului deap` cuprins` între 2,1 m [i 5 m se execut` o

Drapelele de lupt` ale unit`]ilor de tancuri [i al {colii de Aplica]ie pentruUnit`]i de Lupt`, în onor dup` ce au fost decorate.

Dup` decorare, garda Drapelului de lupt` [i comandantul {colii deAplica]ie pentru Unit`]i de Lupt`, colonel Marin Tudoric`, dau onoruloficialit`]ilor prezente \n fa]a Monumentului Tanchi[tilor Români.

Tancul TR-85 trece cu u[urin]` printr-un vad adânc de 2,1 m.

Generalul-maior Ion Ungureanu, loc]iitorul [efului SMFT,decorând drapelul unuia dintre batalioanele de tancuri.

ONOR TANCHI{TILOR ROM@NI!

Vineri, 1 august, tanchi[tii au s`rb`torit 95 de ani de laînfiin]area armei. La Pite[ti, la {coala de Aplica]ie pentru

Unit`]i de Lupt` Mihai Viteazul, tanchi[ti din genera]ii mai vechisau mai noi, în rezerv` sau în activitate, [i veterani [i-au datîntâlnire pentru o s`rb`toare de suflet. A fost un bun prilej pentrua-[i povesti [i împ`rt`[i din întâmpl`rile actuale sau din experien]aanilor când au trìt în comuniune cu acel suflet de o]el numit tanc.

Înfiin]area la 1 august 1919 a primului batalion de care de lupt` la MihaiBravu promova România între primele ]`ri din Europa dotate cu mijloace

de lupt` blindate. Într-un arc peste vremuri, am putea vorbi de înfiin]areaunui corp (de armat`) de tancuri în 1949, evident cu tehnic` ruseasc`, darpentru o scurt` perioad`. Tot în timp reg`sim Divizia 6 Tancuri de la TârguMure[, cu trei regimente dotate cu T-55, a c`rei existen]` merge pân` în ‘94.Mai putem aminti de un corp de armat` în care g`sim nu mai pu]in de treibrig`zi de tancuri (una la Târgu Mure[, celelalte la Turda). {i, nu în ultimulrând, vorbim de ultima mare unitate de profil desfiin]at`, Brigada 6 Tancuride la Turda. Reorganiz`ri cu înfiin]`ri sau desfiin]`ri pe care nu le-am amintitau fost multe; cert este c` ast`zi mai avem o mân` de batalioane de tancuri,purt`toare ale tradi]iilor unit`]ilor sau marilor unit`]i de blindate.

Monumentului Tanchi[tilor Români s-aualiniat drapelele unit`]ilor de blindate dinteritoriu. V` mul]umesc pentru participareala s`rb`toarea de suflet a tanchi[tilor [i binea]i venit în {coala de Aplica]ie pentruUnit`]i de Lupt` Mihai Viteazul, simbol almunicipiului Pite[ti, considerat leag`nultanchi[tilor din Armata României, spunea,în deschidere, comandantul institu]iei,colonel Marin Tudoric`.

În semn de apreciere aprofesionalismului personalului militar [icivil în îndeplinirea cu responsabilitate amisiunilor încredin]ate, precum [i pentruob]inerea de rezultate meritorii în procesulde preg`tire [i instruc]ie, la propunereaministrului ap`r`rii na]ionale, MirceaDu[a, prin decret preziden]ial s-a conferitOrdinul Virtutea Militar`, în grad de

Deschiderea a fost realizat` de tanculromânesc P-125, dotat cu un tun cal. 125mm, ultimul din seria de cercetare aindustriei de ap`rare pân` lamodernizarea tancului TR-85. Apoi adefilat T-72 M Ural, de fabrica]iesovietic`, tanc ce a fost în dotareaArmatei României. Au urmat tancurileTR-85 M1 Bizonul [i TR-85, ambele deproduc]ie româneasc`, echipate cutunuri cal. 100 mm. Ultimele care auîncheiat seria, dou` tancuri T-55, dotatecu tunuri cal. 100 mm, de provenien]`sovietic`, fiind, probabil, cele mair`spândite pe tot globul.

Cavaler, cu însemne de pace, Drapelului delupt` al {colii de Aplica]ie pentru Unit`]i deLupt` Mihai Viteazul. În acela[i context, cuocazia Zilei Tanchi[tilor, s-au conferit:Emblema de Onoare a Statului MajorGeneral Batalionului 814 Tancuri MihaiVod`, Batalionului 284 Tancuri Cuza Vod`[i Batalionului 631 Tancuri; Emblema de

12 Observatorul militar FOTOREPOwww.presamil.ro

42 de elevi din întreaga ]ar` au participat,s`pt`mâna trecut`, la Tab`ra de var` pentrucerceta[i, într-o loca]ie cum nu se putea maipotrivit`, la poalele Mun]ilor Bucegi. Selec]iaparticipan]ilor s-a realizat printr-un concursna]ional, desf`[urat on-line, în dou` etape, peweb site-ul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale. Încadrul acestuia, pentru a le testa cuno[tin]eledespre Armata României, NATO [i UE, echipeconstituite din câte doi elevi au fost nevoite s`r`spund` la un chestionar de 40 de întreb`ri.

Proiectul face parte dintr-o serie deactivit`]i educative, adresate elevilor dinînv`]`mântul gimnazial [i preuniversitar, cuscopul de a le oferi posibilitatea cunoa[teriiunei meserii atractive.

Organizatorii [i partenerii [i-au propus, caprincipale obiective, dezvoltarea cuno[tin]elordespre Armata României, promovarea profesieimilitare, prezentarea For]elor TerestreRomâne, precum [i valorificarea calit`]ilorfizice, a spiritului de competi]ie [i a celui deechip`, în rândul participan]ilor.

Edi]ia din acest an a taberei a debutat înfor]`, elevii fiind trezi]i dis-de-diminea]` pentru aparticipa la prima înviorare în stil militar dinvia]a lor. Au urmat primele lec]ii de instruc]ie defront [i de alpinism, unde au f`cut cuno[tin]` cuechipamentul specific [i au înv`]at câtevatehnici [i procedee de baz`. Eleva M`d`linaIva[cu, din Darabani, ne-a împ`rt`[it o primìmpresie, afirmând c` activit`]ile sunt foartesolicitante din punct de vedere fizic. Este o treceregrea de la statul în fa]a calculatorului la înviorare,instruc]ie sau c`]`rare.

Pentru a mai încetini pu]in ritmul alert încare a debutat tab`ra, instructorii le-auprezentat tinerilor cerceta[i câteva elementede acordare a primului ajutor [i trai în condi]iide izolare. Au înv`]at s`-[i procure [i s`-[iprepare hrana, s` construiasc` ad`posturiimprovizate, diferite tipuri de foc [i modalit`]ide filtrare a apei.

Cea de-a opta edi]ie a Taberei de var` pentru cerceta[i s-adesf`[urat sub deviza Fii mai bun! Fii la în`l]ime!, în perioada

27 iulie-3 august, la baza de instruire a Viperelor Negre de la Batalionul21 Vân`tori de Munte General Leonard Mociulschi din Predeal. Încele [apte zile de tab`r`, s-au organizat ateliere în cadrul c`rora le-aufost prezentate tinerilor cerceta[i diferite procedee de orientare înteren, tehnici de supravie]uire [i acordare a primului ajutor, elementede instruc]ie de front [i cercetare terestr`. Activitatea a fostorganizat` de Direc]ia informare [i rela]ii publice a MinisteruluiAp`r`rii Na]ionale în colaborare cu Ministerul Tineretului [i Sportului[i Asocia]ia de Caritate din Armata României Camarazii.


O TAB~R~ DE NEUITAT

În fiecare sear` din cadrul proiectului s-aorganizat un jurnal de tab`r`, undeparticipan]ii au desf`[urat activit`]i sportive [icultural artistice.

Beneficiind de sprijinul unui specialist alfirmei Nikon, copiii au fost ini]ia]i [i în taineleartei fotografice, folosind aparatur` de ultim`genera]ie, pus` la dispozi]ie de aceea[i firm`.

Acest proiect organizat de Direc]iainformare [i rela]ii publice s-a desf`[urat în celemai bune condi]ii, mai ales datoritìnstructorilor care au dat dovad` de oimplicare maxim`. Este o experien]` frumoas` [im` bucur c` am avut ocazia s` lucrez cu copiii,a m`rturisit sergentul-major Elena Muscalu,instructor la Batalionul 21 Vân`tori de MunteGeneral Leonard Mociulschi.

Topografia militar` i-a ajutat pe elevi s` seorienteze în teren cu ajutorul h`r]ii [i a busolei,iar tehnicile de alpinism, s` escaladeze [i s`coboare versan]ii din Cheile Râ[noavei. Esteceva complet diferit fa]` de ce am trìt pânàcum. Tab`ra ne ofer` posibilitatea de a afla dac`ne dorim o carier` militar` sau nu, a declaratAntonia Cristina Bota, din Eforie Sud.

Totodat`, au vizitat [i obiective turisticedin jude]ele Prahova [i Bra[ov, precumCetatea Râ[nov, pe[tera Valea Cet`]ii,castelele Pele[ [i Peli[or sau Biserica Neagr`.

În cea de-a patra zi au fost oaspe]iicomandamentului Brig`zii 2 Vân`tori deMunte Sarmizegetusa [i au asistat laceremonia de în`l]are în grad a promo]ieiConstantin Brâncoveanu - 300, a AcademieiFor]elor Aeriene Henri Coand`, din Bra[ov.

Sâmb`t` au fost în vizit` la ColegiulMilitar Liceal Dimitrie Cantemir din Breaza,care, dup` cum ne-au m`rturisit cei maimul]i dintre elevi, reprezint` locul unde vors` î[i înceap` cariera militar`.

Coordonatoarea activit`]ilor, locotenent-colonel Mihaela Iliescu de la Direc]iainformare [i rela]ii publice, a ]inut s`

precizeze c` acest proiect nu ar fi fost posibilf`r` sprijinul Statului Major al For]elorTerestre, dar [i al sponsorilor SC MedimpactSA, SC Adina SRL, SC Edas Exim SRL, SCCiserom SA, Funda]ia Sfântul Mare MucenicGheorghe, Purt`torul de Biruin]`, ConfeximpMOD ELO V SRL, Asocia]ia Aeronautic`Român` [i Nikon.

Elevul Rare[ }intea, din Bra[ov, adeclarat, la finalul s`pt`mânii, c` dup` o astfelde experien]` minunat`, dincolo de amintiri [ilucruri foarte folositoare, prieteniile r`mânm`rturia unei tabere de neuitat.

În mar[ spre Valea Leucii. Elevii a

Orientarea cu ajutorul busolei esteesen]ial` în condi]ii de izolare.

Tinerii cerceta[i au înv`]at s` monteze corturi. Foc de tab

Proba funicularului a ridicat nivelul de

13ORTAJ Nr. 30 (6 – 12 august 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

au înv`]at diferite procedee de aprindere a focului [i filtrare a apei. Coborâre în rapel.

C`]`rare pe peretele artificialdin poligonul de alpinism.

Vân`torii de munte le prezint` cerceta[ilorarmamentul din înzestrare.

b`r`, cântec [i voie bun` la cabana Diham.Primul pas în alpinism este realizareacorect` a nodurilor.

e adrenalin` la cote maxime.

14 Observatorul militar Nr. 30 (6 – 12 august 2014)AZIMUT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

Prima structur` EOD a fost înfiin]at` la1 august 1997, ca anex` a {colii deAplica]ie pentru Geniu, Construc]ii [i CìFerate Panait Donici, [i dislocat` încazarma de pe {oseaua Olteni]ei,Bucure[ti, sub forma Centrului dePreg`tire a Speciali[tilor în ControlulMecanismelor Explozive, din necesitateaasigur`rii interoperabilit`]ii cu structurilesimilare din Alian]a Nord-Atlantic`.Ulterior, aceast` structur` a trecut printransform`ri [i resubordon`ri, astfel càst`zi o reg`sim ca fiind Baza de instruire

COLONEL MARICEL-GHEORGHE STAVARACHE

EOD – LA CEASANIVERSAR

Începând cu acest an, la 1 august s-a s`rb`torit ziuaspecialit`]ii militare EOD. În urma cre[terii impresionante a

amenin]`rilor specifice din teatrele de opera]ii a fost necesar`înfiin]area acestor structuri [i, implicit, includerea unei noispecialit`]i militare în arma geniu: EOD - Explosive OrdnanceDisposal. Rolul sù const` în contracararea incidentelor cu muni]iiexplozive neexplodate [i elementele acestora, de orice provenien]`,pentru a proteja personalul militar [i popula]ia civil` [i a reducesau elimina pericolul pe care îl reprezint` pentru via]`, proprietate[i opera]iile militare.

pentru EOD, în subordinea Centrului deinstruire pentru geniu, EOD [i Ap`rareCBRN, cu sediul în Râmnicu Vâlcea.

Prin prisma misiunilor specifice pe carele execut` structurile EOD, la nivelulstatelor majore ale categoriilor de for]e alearmatei ac]ioneaz` Grupurile EOD, curolul de a asigura comanda [i controlulechipelor/grupelor subordonate pentruinterven]ia, în scopul limit`rii sauînl`tur`rii, dup` caz, a consecin]elor uneiamenin]`ri cu muni]ii/dispozitive explozivecare amenin]` activit`]ile [i obiectivele

militare sau de importan]` militar` dinteritoriul na]ional. Misiunile de baz` alestructurilor EOD în opera]iile militareconstau în: preg`tirea condi]iilor deintroducere în teatru a trupelor, eliminareapericolului generat de muni]iile exploziveneexplodate, neutralizarea/distrugereaIED care amenin]` personalul militar saucivil sau obiectivele militare din zona deopera]ii, restabilirea operativit`]iiaerodromurilor/pistelor de decolare-aterizare, câmpurilor de zbor, porturilormaritime sau fluviale, zonelor de opera]iimilitare dup` atacul executat de adversar,cùtarea, descoperirea [i distrugereaminelor [i muni]iilor explozive neexplodate,aflate în acvatorii, pe structuri submerse, pedrumuri recomandate sau în raioane desta]ionare pe timpul ac]iunilor de lupt`.

Coordonarea structurilor EOD seexecut` prin personalul de specialitate dinstructurile existente la nivelul fiec`reicategorii de for]e ale armatei. La nivelulStatului Major General, întreaga activitateasociat` domeniului EOD este coordonat`de Direc]ia opera]ii, prin personalul despecialitate din Biroul EOD [i C-IED.

Structurile EOD au cunoscut în ultimiiani o dezvoltare considerabil`, ca urmare acre[terii amenin]`rilor din teatrele deopera]ii c`rora speciali[tii EOD trebuie s` lefac` fa]`. Personalul din structurile EOD aparticipat la misiunile din teatrele deopera]ii din Bosnia [i Her]egovina, Irak [iAfganistan, iar rezultatele activit`]ii lor aufost apreciate de înal]i responsabili militari

[i politici ai Alian]ei. Principalele misiuniexecutate au fost de securizare a bazelormilitare, instruire a popula]iei locale pe liniede specialitate, distrugere a muni]iilor [iasanare a poligoanelor. În Afganistan, oadev`rat` provocare a fost executareamisiunilor specifice de echipele EO-DD(detectare muni]ii explozive cu câini).Acestea au primit misiuni de verificare aterenurilor, pistelor de aterizare, cl`dirilor,drumurilor [i pode]elor, privind prezen]amuni]iilor, IED sau a substan]elorexplozive. Activit`]ile desf`[urate în comuncu structurile EOD ale altor state membreNATO din teatrul de opera]ii dinAfganistan au avut un rol benefic înrealizarea interoperabilit`]ii acestorstructuri [i în promovarea unei imaginipozitive a Armatei României în Alian]`.

România este membru fondator alCentrului de excelen]` NATO pentru EODdin Slovacia, din 2010, încadreaz` o func]iede vizibilitate în cadrul centrului, iarDirec]ia opera]ii asigur` expertul EOD, camembru în Comitetul director al acesteiinstitu]ii.

La ceas aniversar, putem afirma c`personalul din structurile EOD ale armateiromâne este preg`tit conform standardelorde performan]` [i este în m`sur` sèxecute atât misiunile pentru Serviciul delupt` interven]ie EOD, cât [i cele specifice,de interven]ie pentru neutralizarea/distrugerea muni]iilor/dispozitivelorexplozive, potrivit zonei de responsabilitateale fiec`rei structuri.

Incinta Centrului 105 Comunica]iiRMNC a fost neînc`p`toare pentruparticipan]ii la s`rb`torirea celor 45 de anide existen]` a unit`]ii. La activitateadesf`[urat` recent, în urbea TârguC`rbune[ti, au participat al`turi depersonalul unit`]ii, comandan]i de lae[aloanele superioare, reprezentan]i aiadministra]iei publice locale [i cadremilitare active [i în retragere, fo[ti angaja]iai acestei structuri.

A fost momentul în care s-au dep`natamintiri dintr-un trecut tumultuos, în care,cu d`ruire [i mult` pasiune, personalulunit`]ii a construit o unitate emblematic`pentru sistemul de transmisiuni dinArmata României.

Înfiin]at` la 20 iulie 1969, într-unmoment dictat de evenimentele dinCehoslovacia anului 1968, de-a lungultimpului, trecând prin toate etapeletransform`rii [i înzestr`rii armei, unitateas-a aflat permanent sub directasubordonare a Comandamentului Trupelorde Transmisiuni [i, ulterior, a

DUP~ 45 DE ANIComandamentului Comunica]iilor [iInformaticii.

Dotarea unit`]ii cu tehnic` detransmisiuni de vârf, la nivelul fiec`reietape a existen]ei sale, a fost un bun prilejpentru des`vâr[irea profesional` a multorgenera]ii de militari. Evolu]ia misiunilorarmatei în noul context geostrategicdeterminat de aderarea României lastructurile de securitate euroatlantice aavut implica]ii majore asupra obiectivelorunit`]ii pentru realizareainteroperabilit`]ii cu sistemele decomunica]ii [i informatic` existente înstatele membre NATO.

La ceas aniversar s-a trecut în revist`participarea personalului la peste 30 detabere de instruc]ie, aplica]ii [i exerci]ii, \ndiferite zone ale ]`rii. Comandantulunit`]ii, colonel ing. Mircea Suciu, i-aelogiat pe cei care, în ultimii ani, aureprezentat, cu onoare, arma transmisiuniîn afara ]`rii, prin participarea la cursuri înItalia [i Canada, exerci]ii specifice armei înGermania [i misiuni în teatrele de opera]iidin Angola, Congo [i Afganistan. Pentrurealiz`rile de excep]ie ob]inute de

personalul militar [i civil din Centrul 105Comunica]ii RMNC din Târgu C`rbune[ti,dup` 45 de ani de existen]`, ministrulap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a conferitunit`]ii Emblema de Onoare a Ministerului

Ap`r`rii Na]ionale, a c`rei e[arf` a fostaplicat` la Drapelul de Lupt` de colonelulRadu Marius Pop, comandantulComandamentului Comunica]iilor [iInformaticii.

PLUTONIER-ADJUTANT MARIUS VL~DU}U

FO

TO

: P

LU

TO

NIE

R-A

DJU

TA

NT

MA

RIU

S V

L~

DU

}U

15V~ INTERESEAZ~!Nr. 30 (6 – 12 august 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


PRECIZ~RI DMRU

PUNTE MORAL~ÎNTRE DOU~ GENERA}II DE MILITARI

Promo]ia Constantin Brâncoveanu-300 a {colii Militare de Mai[tri [i

Subofi]eri a For]elor Terestre Basarab I af`cut un gest care constituie o veritabil`punte moral` între dou` genera]ii de militari– cadre militare aflate la început de carier`[i venerabili veterani care au luptat pe front.

Astfel, peste 300 de absolven]i au donatsânge [i, în semn de recuno[tin]` fa]` debravii veterani de r`zboi, au decis cabonurile valorice ob]inute în urmacampaniei respective s` ajung` la cei maib`trâni osta[i ai ]`rii. Primele tichete vor fidistribuite, prin grija Direc]iei calitateavie]ii personalului, celor 27 de veteranicare, în luna august, aniverseaz` 100 deani sau mai mult.

Ca structur` care are printreresponsabilit`]i [i asisten]a veteranilor,invalizilor [i v`duvelor de r`zboi, Direc]iacalitatea vie]ii personalului transmitetinerilor absolven]i mul]umiri [i le dore[teo var` frumoas`, pe m`sura sufletului lorgeneros, iar distin[ilor veterani, le ureaz`mult` s`n`tate [i via]` lung`!

Potrivit art.19 lit.b2) [i b3) din Legea nr.500/2002 privind finan]ele publice, cu

modific`rile [i complet`rile ulterioare,participarea la concursul pentru ocupareapostului de conduc`tor al compartimentuluifinanciar-contabil este condi]ionat` [i dede]inerea certificatului de atestare a cuno[-tin]elor dobândite în domeniul SistemuluiEuropean de Conturi (SEC).

Am`nunte referitoare la prevederilemen]ionate am primit de la locotenent-colo-nelul Adela V\lcu, [ef sec]ie \n Direc]iamanagement resurse umane.

Prin Ordinul ministrului finan]elor publice nr. 496 din31.03.2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privinddobândirea [i retragerea certificatului de atestare acuno[tin]elor dobândite în domeniul Sistemului europeande conturi publicat în Monitorul Oficial al Românieinr. 236/2.04.2014 a fost reglementat modul de dobândire/men]inere sau retragere a certificatului de atestare acuno[tin]elor dobândite în domeniul SEC.

Astfel, la art.1 alin.(6) din Norme se prevede faptul c`pentru conduc`torii compartimentelor financiar-contabileafla]i în func]ie, cursurile [i atestarea se fac gratuit, prinintermediul {colii de Finan]e Publice [i Vam` din cadrulMinisterului Finan]elor Publice. Potrivit art. 29 alin. (1),certificatul de atestare este valabil pentru o perioad` decinci ani de la data eliber`rii.

Subliniem faptul c` în vederea dobândirii certificatuluide atestare de c`tre conduc`torii compartimentuluifinanciar-contabil din institu]iile publice afla]i în func]ie,precum [i de persoanele care solicit` de]inereacertificatului de atestare, Agen]ia Na]ional` deAdministrare Fiscal` organizeaz` [i desf`[oar` examenede atestare, în func]ie de solicit`ri, cel pu]in o dat` petrimestru, potrivit art. 33 alin. (2) din Norme.

Maistrul militar clasa a V-a Oana-Daniela Buzatu înmâneaz`loc]iitorului [efului Direc]iei calitatea vie]ii personalului,colonel Stelian Moise, bonurile valorice ob]inute în urmacampaniei de donare de sânge.

CONDI}ION~RI SUPLIMENTARE PRIVINDOCUPAREA POSTURILOR DE CONDUC~TOR

AL COMPARTIMENTULUI FINANCIAR-CONTABILPentru informa]ii suplimentare privind organizarea

cursurilor [i a examenelor de atestare, persoaneleinteresate pot consulta site-urile mfinante.ro [imbuget.ro, la sec]iunea special creat` [i denumit`Certificat atestare SEC.

De asemenea, conform art. III din Legea nr. 270/2013pentru modificarea [i completarea Legii nr. 500/2002,conduc`torii compartimentului financiar-contabil dininstitu]iile publice afla]i în func]ie trebuie s` ob]in`certificatul de atestare în termen de doi ani de la dataintr`rii în vigoare a legii sus men]ionate.

Potrivit art. 30 din Norme, certificatul de atestare poatefi utilizat pentru a face dovada c` îndepline[te condi]iaspecific` pentru participarea la examen pentru ocupareapostului de conduc`tor al compartimentului financiar-contabil, în condi]iile Legii nr. 500/2002, respectiv, pentrumen]inerea pe post.

În concluzie, dobândirea certificatului de atestarereprezint` condi]ia specific` obligatorie pentru ocupareapostului de conduc`tor al compartimentului financiar-contabil, ordonatorii de credite având obliga]ia de amodifica corespunz`tor fi[ele de post respective [i totodat`,chiar dac` Legea nr. 500/2002 nu prevede sanc]iunipentru [efii compartimentelor financiar-contabile care nude]in certificatul de atestare SEC, apreciem c` [efiiinstitu]iilor, dup` îndeplinirea termenului prev`zut la art.III din Legea nr.270/2013, respectiv 19.10.2015, vor trebuis` dispun` m`suri fie de punere a acestora la dispozi]ie învederea încadr`rii unor func]ii care nu necesit` de]inereacertificatului SEC, fie de trecere a acestora în rezerv` prinaplicarea art. 85 lit. i) din Legea nr. 80/1995 privindstatutul cadrelor militare, cu modific`rile [i complet`rileulterioare.

Articolul men]ionat prevede situa]iile în care ofi]erii,mai[trii militari [i subofi]erii în activitate pot fi trecu]i înrezerv` sau direct în retragere. La lit. i) se stipuleaz` c`se ia o astfel de m`sur` când cei în cauz` manifest`dezinteres în îndeplinirea atribu]iilor [i sarcinilor deserviciu sau în perfec]ionarea preg`tirii lor militare [i despecialitate.

PAGIN~ REALIZAT~ DE IRINA-MIHAELA [email protected]

AUDIEN}E

Dobândirea unor cuno[tin]e diferite de cele acumulateîn perioada studiilor militare a reprezentat [i reprezint` opreocupare pentru multe cadre militare. Este, la urmaurmei, o ini]iativ` de lùdat, benefic` nu numai celor careopteaz` pentru o asemenea alternativ`, dar [i sistemuluimilitar. Dar, când cei în cauz` vor s` fructifice nouaspecializare, apar [i problemele. Statutul cadrelor militarele d` acest drept, dar stipuleaz` totodat` c` trecereaofi]erilor, mai[trilor militari [i subofi]erilor dintr-o arm`,serviciu sau specialitate militar` în alta se poate efectua, înraport cu nevoile armatei, dup` ob]inerea unei preg`tiricorespunz`toare. De exemplu, când ai absolvit o facultatede [tiin]e juridice [i exist` în unitatea în care î]i desf`[oriactivitatea o func]ie vacant` de jurist te consideri un omnorocos. Pentru un ofi]er aflat într-o asemenea situa]ie,bucuria nu a durat prea mult. A f`cut raport, dar între timp

Prin mai multe semnale sosite laredac]ie am fost solicita]i s` d`m

r`spuns la urm`toarea întrebare: Esteadev`rat c`, anul viitor, vor fidisponibiliza]i salaria]ii civili peste 45 deani, iar cei afla]i sub aceast` vârst` vor fitrecu]i în rândul grada]ilor voluntari sausubofi]erilor?

Mar]i, 5 august a.c., secretarulgeneral al MApN, Codrin-Dumitru

Munteanu, l-a reprezentat pe ministrulap`r`rii na]ionale la audien]ele din aceast`lun`. Din cele 14 persoane înscrise pe list`,12 s-au prezentat la sediul ministerului [i auexpus problemele la care a[teapt` un r`s-puns din partea conducerii ministerului.

s-au schimbat cerin]ele pentru ocuparea func]iei. Nu s-al`sat b`tut la primul ghinion, a urmat un masterat pentru aîndeplini condi]iile cerute de noile reglement`ri. Culmeaîns`, cu o lun` înainte de a-[i lua diploma, func]ia a fostocupat` de un ofi]er format pe filiera indirect`, care, defapt, acum vrea s` plece în alt` garnizoan`. Probabil c`petentul va avea parte de alt ghinion [i dac` func]ia va fivacantat` din nou. S-ar putea s` i se spun` c` nu îndepline[tealt` condi]ie, [i anume aceea de a fi confirmat în arm`. A[ac`, poate, va renun]a. Mai ales c` nici el nu vrea s` plecedin ora[ul în care s-a stabilit. În zilele noastre, o asemeneadorin]` este fireasc` dac` avem în vedere c` mul]i [i-aucontractat credite pentru a asigura familiei condi]ii maibune de via]`, au copii, iar plecarea în alte garnizoane nu i-ar ajuta deloc din punct de vedere financiar, ci din contr`.

Cele mai multe solicit`ri de la audien]ele din aceast`lun` au avut la baz` probleme generate de gestionarearesurselor umane. Calificativele din aprecierile de serviciuau reprezentat o alt` situa]ie expus` secretarului general,de un cadru militar care consider` c`, în ultimii cinci ani,calificativele ce i-au fost acordate de [efii nemijloci]i [ideciden]i nu corespund preg`tirii sale [i nici modului cum[i-a îndeplinit atribu]iile. O astfel de situa]ie este greu decuantificat, mai ales c` num`rul cursurilor absolvite înscopul perfec]ion`rii preg`tirii este important, dar nudefinitoriu în acordarea calificativului. Un alt petent s-areferit la modul, necorespunz`tor din punctul sù de vedere,în care unele structuri redacteaz` r`spunsurile c`tresolicitan]i, dar [i la ordinul care prevede c` hot`râreacomisiei de selec]ie nu poate fi contestat`. Dup` p`rereasa, astfel, sunt avantaja]i aceia care avanseaz` „în salturi”în carier`, iar la concursuri pentru ocuparea unui postcâ[tig` datorit` notei foarte mari la proba interviu. Suntaspecte ce ar trebui reanalizate de Direc]ia managementresurse umane, pentru a nu mai crea suspiciuni. C` nu vorputea fi eliminate este evident, de obicei, oricine pierde unconcurs se consider` nedrept`]it [i mai bun decât cel clasatpe primul loc.

Alte solicit`ri ale persoanelor venite în audien]` au avutca obiect aprobarea chem`rii/rechem`rii în activitate,determinarea calit`]ii de militar veteran, clarificareadrepturilor de pensie sau aprobarea efectu`rii uneiinterven]ii chirurgicale în strìn`tate. Acest ultim aspect afost prezentat de un militar r`nit în teatrul de opera]ii, în2011. Dup` trei opera]ii în Germania, a fost repatriat, curecomandarea de a reveni acolo în 2012, pentru o ultimìnterven]ie. Comisia de evaluare a st`rii de s`n`tate a decisc` nu este nevoie, c` poate fi operat în ]ar`. A[a s-a [iîntâmplat. A fost operat de dou` ori, dar f`r` rezultate bune.{i-a rec`p`tat vederea în propor]ie de 40%, de[i în Germaniai s-a spus c` la sfâr[itul interven]iilor recuperarea va fi de90%. În asemenea situa]ii, poate c` aceia care decid soartaunui om ar trebui s` se gândeasc` mai bine înainte de a luao hot`râre. Interesul fa]` de cei afla]i în situa]ii dificile des`n`tate ar trebui s` primeze, iar tensiunile dintre repre-zentan]ii anumitor institu]ii ar trebui s` fie dep`[ite.

Ne-am interesat la Direc]ia management resurseumane [i la Direc]ia personal [i mobilizare dinSMG. Am primit asigur`ri c` o astfel de m`sur` nuse va lua, c` nici m`car nu s-a discutat despre a[aceva. Mai mult, ni s-a precizat c` aceia care au emiso astfel de p`rere au f`cut, probabil, o confuzie,interpretând eronat anumite dispozi]ii prev`zute înproiectele de modificare a unor acte normative.

16 Observatorul militar REPORTAJ www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.roNr. 30 (6 – 12 august 2014)

11 iulie 2014Ora 8.00. HQ ISAF

Prima gur` de aer trasàdânc în piept [i ai impresia cìnspiri smoal` clocotit`. Cum va fi,oare, la miezul zilei? Toat`noaptea au zburat elicopterele.Am avut impresia c` baracanoastr` va zbura ca-n Vr`jitoruldin Oz. Este interesant`îngrijorarea care te cuprindeseara, înainte de culcare. Nuteam`, nu fric`, ci mai degrab` unsoi de nelini[te. Ai vrea, în caz c` seîntâmpl` ceva, s` [tii, s` fiicon[tient, s` trìe[ti pe deplinmomentul. Ai dormi, dar ai ]inem`car un ochi deschis. Când tedeplasezi prin mai multe bazemilitare, în timp scurt, primul lucrupe care-l vizezi este bunc`rul. Î]i ieicâteva repere, abia apoi urmeaz`celelalte aspecte.

Pl`mânii aproape c` s-auobi[nuit cu aerul fierbinte, iarmemoria face apel la timpurile încare tr`geam la Capu Midia, cutunul de 57 de mm, la c`ldurilede acolo, la zgomotul f`cut detun, la praful care urma. Estebine, deocamdat`, îmi spun, darantrenamentul de alt`dat`,obi[nuin]a la condi]ii grele, î[ispun acum cuvântul.

La câteva sute de metri seprofileaz` silueta c`pitanuluiCosmin Ivanciu, care pare c`trage la propriu dup` el dou`Toyota Land Cruiser blindate. Înanumite baze militare, protocolulcere ca pân` la ie[ire, în fa]aconvoiului s` se deplaseze unmilitar pe jos, pentru a se preveniaccidentele. Acesta era Cosmin,c`ruia îi voi spune, în virtuteacelor mai bine de zece ani deprietenie care ne leag`, a[a cum îispun to]i colegii: Gigi.

Bine echipat, cu tot felul deaccesorii cump`rate din magazinemilitare [i prinse pe vest`, care-iservesc acum la ajustarea maibun` a echipamentului, Gigi paremai degrab` de la for]ele specialedecât ofi]er de escort`, func]ie pecare o încadreaz` în aceast`misiune în comandamentul ISAF,unde planific` activit`]ile VIP-urilor care vin în comandament.{i a avut Gigi pân` acum în baz`pre[edin]i, mini[tri ai ap`r`rii, [efiai celor mai mari armate ale lumii.De to]i s-a ocupat impecabil.Acum ne escorteaz` pe noi,echipa Trustului de Pres` alMApN. Îl [tiu bine înc` din[coal`. Când este ceva serios def`cut, te bazezi pe el. Atunci nuprea glume[te, ca în restultimpului, când e tot numai unzâmbet. {i acum nu glumea. Dedata aceasta, misiunea convoiuluiorganizat de colonelul ViorelMatei, [eful consilierilor peprobleme de poli]ie, este de aescorta un civil la aeroport [i de ane deplasa în câteva puncteimportante din Kabul, precumbaza militar` KAIA, Ministerul deInterne afgan, MinisterulAfacerilor Externe. Pericolul,

JURNAL DE FRONT

O ZI ÎN KABULC~PITAN CONSTANTIN MIREANU

pentru un astfel de mar[, este dat, înspecial, de minele magnetice, spuneMatei, la un scurt briefing înainteaplec`rii. {i colonelul Matei este, dedata aceasta, mult mai sobru.Cu o sear` înainte, povesteadegajat despre familie, despre dor,despre misiunea de aici, dinAfganistan, unde au trecut maibine de doi ani de când activeaz`.Este mult mai con[tient decât noide pericolele pe care le ascundstr`zile Kabulului, de forfota deacum, din perioada alegerilor, dece sunt în stare insurgen]ii. Estesimplu de plasat o astfel de min`.Un biciclist, un trec`tor, chiar unpasager dintr-o alt` ma[in`, întraficul infernal din Kabul, nuconsum` mai mult de zece secundes` o ata[eze de ma[in`. {i încep,desigur, exemplele. Cu mor]i, cuatentate, ma[ini-capcan`,sinuciga[i.

Contraste,aparen]e [i griji

Un gând fugar îmi trece prinminte. Mai degrab` o întrebarecare nu prime[te r`spuns. De cem` atrag toate lucrurile acestea,de ce îmi plac atât de mult [i lecaut când nu m` oblig` nimeni,nimic? Nu am îns` timp defilosofie. Toyota în care aveam s`ne urc`m are o gaur` de glon] detoat` frumuse]ea în spate.Colonelul Matei spune c` a[a amo[tenit-o. Instalez o camer`mic` pe capota ma[inii, pe care ocomand de pe telefonul mobil. Nuo pornesc. A[tept ie[irea din baz`,pe care ne este interzis s` ofilm`m. Leg bine camera de oanten` uria[` [i-i d`m drumul.Cum se balanseaz` antena, a[a semi[c` [i camera noastr`, lucru cenu ajut`. Cele dou` SUV-uri sedeplaseaz` c`tre ie[ire. Bariere,ar`t`m legitima]iile de acces,iar`[i bariere, iar`[i legitima]ii. {i,pe m`sur` ce treci de fiecare,sim]i cum securitatea devine totmai fragil`. Prin fa]a ochilor sederuleaz` parc` un film. Unulreal. Pe m`sur` ce ie[im,popula]ia este tot mai mult` [i totmai pestri]`. La un moment dat,dup` ultimul punct de control,

colonelul opre[te ma[ina. Trebuies` ajustez camera [i vreau s` m`concentrez doar la acest lucru,nicidecum la faptul c` m` expun.Casca, vesta, mi se par acumu[oare, prietenoase, binevenite. Odezleg de anten`, o asigur doarcu un [nur s` nu cad` [i încerc s`fac toate aceste lucruri cât mairepede. Am impresia c` stau înploaie ori c` sunt o ]int` dintr-unpoligon uria[, pe care tr`g`torii,de data aceasta, n-o vor lovi.Intr`m în trafic. Unul haotic, încare nu to]i [oferii au permis deconducere. Fotografiez continuu.M` fur` peisajul, m` gândescdoar la partea vizual` [i uitcomplet de securitate. De altfel,cei care au glon] pe ]eav` sunt ceitrei jandarmi [i Gigi. Armelenoastre principale sunt aparatulfoto [i camera video. Ion Chi]a,operatorul video, este în cea de-adoua ma[in`, împreun` cumaiorul Radu Blaga [i c`pitanulClaudiu Chiorean, ambii ofi]eri aiJandarmeriei Române. În primama[in`, situa]ia se schimb`.Adic` doi militari (Gigi cu mine)[i un singur jandarm, colonelulViorel Matei. Nu-mi dau seama

când ajungem la aeroport. A[vrea s` fotografiez totul. {ipeisajul este, cu adev`rat, unamalgam. Oameni c`lare printrema[ini, unele f`r` geamuri, altelede lux, pietoni care traverseaz`haotic, cer[etori, femei acoperitede burka, ori în blugi, reclamepestri]e, în contrast cu mizeria.Înaint`m greu, de[i Matei a alescea mai bun` or` pentru depla-sare. La aeroport intr`m în plinmiting. Accesul este blocat, a[ac` persoana escortat` pân` aicicoboar` [i o ia pe jos, pe str`du]e.A mai f`cut asta, cunoa[telocurile, iube[te, probabil,aventura. Suntem nevoi]i, dincauza acestui blocaj, s` ocolim.Intr`m pe o str`du]` îngust`,neasfaltat`. Peisajul este apo-caliptic. Ni[te oi ciudate, de parcàr fi mutan]i, pasc în gunoaie.Copii ferici]i, zâmbitori, alearg`,se ]in de mân`. Începe s` miroas`din ce în ce mai puternic a fecale,a gunoi, a s`r`cie. {i totu[i, ceimai mul]i oameni râd, ne fac cumâna, ne arat` c` totul este OK.Gândul de a coborî din ma[in`pentru a fotografia este alungatimediat de istorisirea uneiîntâmpl`ri. În rol de povestitor,colonelul Matei. Un francez led`dea bomboane acestor copii,care se adun` cu zecile în jurulpersoanei ce prezint` interes învreun fel. Sunt curio[i, b`g`cio[i,dornici de inedit [i, mai ales, debomboane. Francezul le împ`r]eadulciuri, iar un copil de opt ani ascos cu]itul [i i-a tìat gâtul. Amurit pe loc. Chiar dac` suntemîntr-o ma[in` civil`, dup` antenòrice localnic [i-ar da seama deunde provine. Sunt zone s`race,unde traficul cu diverse lucrurieste la el acas`. Prezen]a unorma[ini cu militari ar putea inducesentimentul c` vor urma [i altema[ini, poate de poli]ie, c` vor ficontroale, arest`ri. Unii ne

privesc suspect. Ori ca pe ni[tesuspec]i. Un b`rbat vorbe[te latelefon, este agitat, se încrunt`c`tre noi. Trecem de el, dar cuvitez` mic`. Un biciclist seopre[te fix în dreptul nostru,atunci când ma[ina în care neafl`m, de peste trei tone,

încetine[te aproape pân` laoprire în dreptul unor hopuri.Drumul este de ]ar`, anevoios.Aici, chiar în aceste locuri, aufost aruncate în aer convoaie dec`tre simpli bicicli[ti, care s-audetonat. Se poate întâmpla ca oînc`rc`tur` mic` s` explodeze,s` atrag` toat` aten]ia, militariis` p`r`seasc` ma[inile blindate,dup` care s` explodeze, de fapt,bomba-surpriz`, cea careîmpr`[tie mâini, picioare, organe,în toate p`r]ile. De curând, a fostun atentat chiar în interiorul

Echipa.

|n pia]`, castrave]ii par ni[te [erpi venino[i.

Ne apropiem de un locincredibil. Oile pasc în gunoaie,drumul se \nfund` [i suntemurm`ri]i de o Toyota alb`.

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR 17Observatorul militarwww.presamil.roREPORTAJNr. 30 (6 – 12 august 2014)

Ministerului de Interne. Unsinuciga[ a reu[it s` treac` decâteva sisteme de securitate.Voia s` ajung` într-un birou.Când a fost oprit [i controlat maiserios de filtrul cel mai complex,s-a detonat, pur [i simplu. S-aîmpr`[tiat prin toat` curtea.

Colonelul accelereaz`. Î[ip`streaz` calmul, ca [i cum nimicnu s-ar întâmpla. {i nici nu seîntâmpl`, cel pu]in pentru mine,care continui s` transfer pe cardchipuri, s`r`cie, animale îngunoaie, pie]e ambulante în carese vând de toate [i nimic,foamete, sete, disperare. Matei[tie c`, în astfel de cazuri, dacèste s` se întâmple ceva, ie[ireadin situa]ie nu este deloc simpl`.Un posibil scenariu ar fi s` sepun` o barier` de cuie, care s` telase pe jant`. Ma[ina în care neafl`m nu se poate deplasa într-oastfel de situa]ie, fiind mult preagrea. S-ar cere, desigur, ajutoare.Dac` r`mâi în ma[in`, au ei grij`s` te scoat`. Cu fum, cu foc, cuambele. Nu-mi plac acestescenarii, cel pu]in nu povestite înmijlocul Kabulului.

Reu[im s` ajungem, cu vitez`ceva mai mare decât la dus, la unbulevard principal. EsteRamadanul. Luna postului, apocìn]ei [i a sacrificiului, careaminte[te de perioada în careprofetul Mahomed a primitrevela]ia coranic`. În care seposte[te de la r`s`rit pân` laapusul soarelui. De regul`, acum,în aceast` perioad`, cei boga]idau de mâncare celor s`raci. Înfa]a unei cl`diri, în aparen]`modern`, multe femei, la un loc,a[teapt` ceva. Din p`cate, cele 40de grade de afar` încep s` se fac`sim]ite în ma[in`. Instala]ia deaer condi]ionat nu maifunc]ioneaz`, geamurile nu sedeschid la ma[inile blindate, a[ac` suntem gata pentru o saun`.Nu aveam voie s` bem ap`,pentru c` acum suntem deja în

reclam` la fitness, în care unculturist î[i arat` mu[chii binelucra]i. Cum po]i a[eza o astfel dereclam` printre ace[ti oameni,unde, dac` vezi unul mai binef`cut, mai mult ca sigur are ocentur` de dinamit` în juru-i?Mergem [i în zone reziden]iale,dar parc` nu mai e palpitant.Cum pot trì la un loc oameniatât de diferi]i material? Oamenicare omoar`, care sunt omorâ]izilnic? La Ministerul AfacerilorExterne, d`m peste un afgancare studiase la Craiova. {tieromâne[te [i ne arunc`, dinprima, un perfect simplu: Fu binela Craiova, studiai [tiin]elepolitice [i terminai cu zece. Micde statur`, iste], mândru deexperien]a româneasc`. Îi lu`minterviu, dar ne d`m seamarepede c` omul are cam acelea[ireplici, se repet`. Ascult`m dinnou, din polite]e Fu bine laCraiova, studiai în România [iterminai cu rezultate bune. Maiauzim de dou` ori fraza, neurc`m iar`[i în cuptorul pe ro]i [iplec`m la interne, unde avemparte de o binemeritat` pauz`. Înbiroul [efului de stat major alMinisterului de Interne, general-maior Mazook Bahram, ester`coare, miroase a Orient, aparfumuri exotice. Totul potrivitcu bun gust, fotolii adânci dincare nu te-ai mai ridica. Suntemaici din întâmplare. Un hazardbenefic pentru noi, prilej deinterviu despre implicarea în cei12 ani de misiune în Afganistan atrupelor române[ti. Auzim doarcuvinte de laud`. ColonelulViorel Matei prime[te Emblemade onoare a Statului Major, caurmare a modului exemplar încare [i-a f`cut datoria în timpulmisiunii. Dar, dup` cum aveamFu bine la Craiova!

Înaint`m încet. Biciclistultrece de noi, dar ne prive[teciudat. La fel cum îl privea [icolonelul Matei pe b`rbatul care,cu dou` sute de metri în urm`,vorbea la telefon [i se zgâia la noicu ur`. În fa]` r`sare, ap`rut` depe o uli]`, o Toyota Corolla. Nelas` s` trecem, se ia dup` noi.Cele dou` ma[ini blindatecomunic` prin sta]ie. Este timpuls` întoarcem, pentru c` drumulpare s` se înfunde, s` nu duc`nicìeri. Poate doar într-oadâncire [i mai mare a mizerieiumane. Întoarcem, Toyota neurmeaz`. Ne a[tept`m ca înfiecare moment s` apar` alta [i s`ne taie calea, s` ne blocheze.

plin centrul Kabulului [i trebuies` respect`m postul, altfel amputea s`-i înfuriem. Temperaturacre[te în ma[in` cu fiecare minut.De pe frunte ni se scurg [iroaielede ap`. Între corp [i vest` aiimpresia c` un râu s-a n`scut [icurge încontinuu. Peisajul estefascinant. În fiecare intersec]ie,cer[etori. Dar, de la cine s`cear`? Oi spânzurate, s` sescurg` sângele din ele, la strad`,în praf, a[teapt` pe cineva care aravea bani s` le cumpere. Darmu[teriii nu prea se adun`. Doarpraful. În rest, magherni]e,dughene. Pare c` fiecare vindeceva. Butelii, ventilatoare, pepeni,bostani, ro[ii, castrave]i lungi [iverzi ca ni[te [erpi venino[i. Unamestec nemaiv`zut. Iar pe sus, o

s`-l descoperim în pu]inele zilepetrecute împreun` în traficulKabulului sau în comandamentulISAF, credem c` o merit` cuprisosin]` [i pot spune c` m`bucur c` i-am cunoscut mai binepe jandarmi [i în altfel de situa]ii.Sunt aprecia]i cel pu]in la fel demult ca militarii no[tri [i vàsigur c` exist` rela]ii excelentede cooperare între cele dou`structuri.

colonelul Matei. Gigi nu maispune nimic. La to]i ne [iroie[teapa de sub c`[ti, ne intr` în ochiiînro[i]i de soare [i usca]i dec`ldur`. Vis`m Polul Nord, aer,ghea]`. Avem, în schimb,canicul`, ar[i]`, praf. Dar înc`pu]in pân` în baz`. Sau a[acredem, pentru c`, odat` ajun[i,la primul filtru ni se spune s`folosim alt` cale de acces,deoarece nu func]ioneaz`barierele. Suntem condamna]i lacel pu]in înc` o or` în trafic.Întoarcem, ocolim. Nu mai amchef nici de poze, nu m` maiimpresioneaz` nici probabilitateaminelor magnetice în portierelenoastre. Un copil ne love[tecamera instalat` pe capot` [i facegesturi obscene. Nu reac]ion`mnici m`car discutând între noi.Traficul este acum atât deaglomerat, c` abia se strecoar`mastodontul printre alte ma[inimai mici, mai mari, dar care toatese deplaseaz` haotic. Trecem atâtde aproape, încât am impresia c`se va atinge oglinda de celelaltema[ini în fiecare moment. Matei,îns`, ai impresia c` a f`cut [coalade [oferi în Bucure[ti [i a condustoat` via]a în Istanbul. Se

strecoar` agil, accelereaz`,schimb` benzile. Aproape c` s-aîntunecat. Ne gândim doar labinefacerile unui du[, la ap`,mult` ap`, la somn. {i le avem.Ajungem în baz`, ne reîntâlnimdup` o or`. Rememor`m, to]i[ase, în fa]a unor sticle de ap`,scoase de la frigider, cu micipic`turi de rou` pe exterior, ziuacare tocmai s-a încheiat. Abiaacum îmi dau seama prin ce-amtrecut. Jandarmii din a douama[in`, unde s-a aflat Ion Chi]a,operatorul nostru, au fost multmai tensiona]i, având o ma[in`care ne-a urm`rit o mare partedin traseu în proximitate. Nerelax`m. M` uit la fotografii. Suntmul]umit. Încerc s` scriu, sìgnor elicopterele, camera în carelocuiesc [i care st` s` decoleze,probabilitatea mare a unei alarmede rachet`. Dorm dus, de dataaceasta câteva secunde, minute,ore... Nu [tiu. Îmi amintesc îns`foarte clar o voce familiar`, pecare o tot auzisem în ultimas`pt`mân`: Dane, Dane,treze[te-te! Hai s` mergem labunc`r. Hai mai repede, avemalarm` de rachet`! Afar` se audsirenele ca la sfâr[itul lumii:Incoming, Incomig! Stay cover,stay cover! Totul devine din ceîn ce mai clar...

Stay cover,stay cover!

Când ne urc`m din nou înma[in`, de data aceasta s` neîntoarcem acas`, nimic nu ne maieste favorabil. C`ldura ne-adeshidratat [i încep s` se vad`deja primele semne. Se instaleazò sete care nu poate fi potolit` cuun litru de ap`. Suntem ame]i]i.Tensiona]i. Într-o intersec]ieapropiat` se aud focuri de arm`.Este vremea asfin]itului. Sebucur`, probabil, c` au terminatpostul pe ziua de ast`zi, glume[te

Privirile sunt dure, la fel ca via]a de aici. Niciodat`îns` nu po]i [ti inten]iile, de cele mai multe ori bune...

O familie întreag` a[teapt` \n zadar un b`nu].

Traficul din Kabul, când afar` sunt 50 de grade Celsius,iar în ma[in` o adev`rat` saun`, nu se compar` cu nimictrìt pân` atunci.

Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea.Limba românq este patria mea. NICHITA ST~NESCU

AURELIA [email protected]

18 Observatorul militar Nr. 30 (6 – 12 august 2014)CULTUR~ www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

C~PITAN CONSTANTIN PI{[email protected]

UN FELDE POIAN~A LUI IOCAN

MARY KARR,Clubul mincino[ilor,

Editura Publica, 2014

AVERTIZARE

CERCULMILITAR

NA}IONAL

Galeria Artelor. Expozi]ia de pictur` [iacuarel` a artistelor plastice Otilia Michail-Otetele[anu (1885-1974) [i Maria Otetele[anu,deschis` în perioada 21 iulie-7 august. Sala Foaier. Expozi]ie de pictur` a

artistei plastice Aida Maria Popa Dimulescu,deschis` în perioada 4-17 august. Sala Rond`. Expozi]ie de pictur` [i

grafic` a artistei plastice Doina GabrielaGeorgescu, deschis` în perioada 4-17 august.

Expozi]iile pot fi vizitate zilnic, între orele11.00-19.00. Intrarea este liber`.

Verbul „a avertiza” se refer` la fapta de „a atrage cuivaaten]ia”, de „a preveni pe cineva (asupra consecin]elor uneiac]iuni)” (Academia Român`, Institutul de Lingvistic`,„Dic]ionarul explicativ al limbii române” edi]ia a II-a rev`zut`[i adùgit`, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2009 / DEX2009). El înseamn` „a în[tiin]a”, „a preveni” „a atrage aten]ia”(Laz`r {ìneanu, „Dic]ionar universal al limbei române”,edi]ia a VI-a, Editura „Scrisul românesc” S.A., 1929; AugustScriban, „Dic]ionarul limbii române[ti”, Institutul de ArteGrafice „Presa Bun`, 1939). A[adar, „avertizarea” este un actde comunicare: o persoan` îi transmite alteia un mesaj, [ianume un „avertisment”. Propozi]iile cu verbele „a comunica”,„a spune” sau „a transmite” au ca subiect persoana care„comunic`”, „spune”, „transmite”, complementul indirect estepersoana c`reia i se „comunic`”, „spune”, „transmite” [icomplementul direct este obiectul, adic` mesajul „comunicat”,„spus”, „transmis”. Spre deosebire de acestea, în cele undeapare verbul „ a avertiza”, complementul direct, ca obiect al„avertiz`rii”, este persoana „avertizat`”. Dar, pentru ca

propozi]ia s` se refere [i la con]inutul „avertiz`rii”, este necesarò prepozi]ie sau o locu]iune prepozi]ional` („despre”, „în (ceea)ce prive[te”, „cât prive[te”, „cu privire la”, „apropo de”, „înleg`tur` cu”) care s` lege de verbul „a avertiza” uncomplement de rela]ie: „l-a avertizat despre riscuri”

(desteptarea.ro); „nimeni nu l-a avertizat despre pericolul careîl pândea acolo” (stirileprotv.ro); „m`car unul din prietenii sìîl va avertiza în privin]a inconsisten]ei textului” (forumul-academic-roman.org); „ar fi fost montate indicatoare care sàvertizeze în leg`tur` cu schimbarea sensului de deplasare”(gds.ro); „ne aminte[te de cuvintele cuviosului Paisie

Aghioritul, atunci când ne avertiza apropo de dorin]a multorade modernizare” (voci.ro); „Este inutil s` avertiz`m asupraefectului revenirii infla]iei” (romanialibera.ro).

Recent, am observat cu stupoare c` [i-au f`cut apari]ia [itexte ai c`ror autori construiesc propozi]ii cu verbul „a avertiza”,dar îi atribuie obiectului la care se refer` „avertizarea” locul decomplement direct, care i-ar reveni în mod corect persoaneiavertizate. Apar astfel construc]ii absurde referitoare latransmiterea unui mesaj având ca receptor chiar con]inutulmesajului: „poetul a avertizat pericolul formelor f`r` fond”(ziaristionline.ro); „am avertizat pericolul pe care-l reprezint` […][i c` […] va mu[ca vârtos din electorat” (copaculdinpadure.wordpress.com); „el doar avertizase pericolul”(d[…]9.wordpress.com); „elementele con[tiente care avertizeaz`catastrofa planetar` înc` nu sunt luate în seam`” (Tanea Cutov,„Unde sunte]i oameni”, Arionda, p.138, apud scribd.com);„termometru […] care m`soar` temperatura […] frontal` [iavertizeaz` starea febril`” (pjbaby.ro).

Din cele cinci c`r]i care au ap`rut pân` acum în Colec]ia Narator aEditurii Publica, cel mai mult mi-a pl`cut „Dulcele bar”, oda pe care

J.R. Moehringer i-a dedicat-o locului care i-a marcat copil`ria, barul Publicansdintr-un or`[el de lâng` New York. „Dulcele bar” a prins foarte bine [i a lansatcolec]ia amintit` cu avânt, oferind un oarecare capital de simpatie [i volumelorurm`toare, care, trebuie s-o spun, nu s-au ridicat la în`l]imea primului. Abiaacesta, „Clubul mincino[ilor”, care presupune tot ni[te memorii, reu[e[te camacela[i timbru [i aceea[i emo]ie cu „Dulcele bar”, drept pentru care, într-oierarhie subiectiv` de cititor, îl plasez pe locul doi din cinci. {i e numai locul doidoar pentru c` s-a întâmplat ca „Dulcele bar” s` fie tradus înainte de „Clubulmincino[ilor”. De altfel, Janet Maslin a scris în The New York Times, despreMoehringer, deci despre autorul „Dulcelui bar”, astfel: „Pu[tiul e cel mai bunscriitor de memorii de acest fel de la Clubul mincino[ilor al lui Mary Karr încoace”.Din afirma]ia asta în]eleg c` Mary Karr a fost prima în privin]a cronologiei public`riimemoriilor, dar [i c` diferen]a dintre cele dou` c`r]i este foarte dificil de f`cut.

Seam`n` foarte mult. E cam acela[i stil. Direct, nonconformist, amuzant [iemo]ionant, sincer [i plin de empatie. {i-n plus, pornesc de la aproximativ acela[ilucru, din moment ce „Clubul mincino[ilor” este denumirea unei forme de asocierea b`rba]ilor, la care se ata[eaz` inclusiv tat`l povestitoarei. Clubul implic` un felde Poian` a lui Iocan, f`r` un loc clar stabilit pentru reuniune, îns` cu membricare se recunosc cu u[urin]` [i se accept` cu toate calit`]ile [i defectele lor. Titluleste bun pentru campania de marketing a c`r]ii, îns` nu mi s-a p`rut reprezentativ[i cuprinz`tor pentru con]inut, pentru c` volumul prezint` mai degrab` istorii defamilii [i nu pove[ti de club. Poate trei sferturi din memoriile lui Mary Karr suntdespre Tat`l [i Mama ei – a[a le-a notat ea, cu majuscule. Mama a fost c`s`torit`de vreo [apte ori [i, cumva atipic pentru profilul literar de mam`, este un personajdoldora de defecte. Cel mai [ocant episod în ce-o prive[te pe Mam` este atuncicând ea, de[i la volan, se arunc` din ma[in`: „Dintr-un motiv sau altul, Mama eramereu cu pata pus`, ceea ce o f`cea s` vrea s` se r`neasc`. Odat`, de pild`, cândma[ina noastr` se întorcea spre cas` dup` o cin` cumplit` în ora[, Mama pur [isimplu a deschis u[a ma[inii [i s-a aruncat pe [osea. Deodat`, noaptea neagr` aintrat pe locul unde st`tuse Mama înv`luit` într-o t`cere de be]iv ursuz. Luminade avertizare a Chevroletului Impala s-a aprins. U[a grea s-a izbit [i s-a zgâriat demormanul de z`pad` de pe marginea drumului cu un zgomot ca de polistiren.”

Mama a supravie]uit, iar volumul e plin de astfel de evenimente, pe care,probabil, [i unui autor de fic]iune i-ar fi aproape imposibil s` [i le imagineze. Unamestec de momente vesele [i dramatice rar, care te face s`-]i pese. Îns`[i autoareamemoriilor a m`rturisit cât de impresiona]i sunt cititorii de cartea sa: „Poate c`sun` a fanfaronad` [i lùd`ro[enie, dar este un fenomen suficient de obi[nuitîncât s` merite o men]iune. Atâ]ia cititori au început s` plâng` când s-au întâlnitcu mine încât obi[nuiam s` aduc o cutie cu [erve]ele la sesiunile de autografe.(...) {i când cineva mi-a spus c` psihiatrul i-a dat cartea, i-am recomandat s`-l deaîn judecat` pentru malpraxis, c`ci cartea nu vorbe[te tocmai despre campioni ais`n`t`]ii mintale.” Ei bine, eu n-am avut nevoie de [erve]ele, dar am a[ezat carteaasta într-un col] preferat al bibliotecii.

To]i comandan]ii, de la mic la mare, care înacest r`zboi [Primul R`zboi Mondial, n.n.] autrecut prin împrejur`ri grele, care au fost r`ni]i[i au sc`pat cu via]`, m`rturisesc c` în fa]apericolului mor]ii, la început, simt frigurile [i fioriifricii, doar c` prin voin]` înving imediat ace[tiprimi fiori, recap`t` imediat curajul trebuinciospentru a-[i îndeplini misiunea [i a duce la glorietrupa ce comand`. În general, frica material`,frica de moarte se învinge cu greu, dar seînvinge.

Este foarte greu îns` de învins frica moral`,frica de r`spundere [i de a câ[tiga „curajulr`spunderii”. Acest curaj al r`spunderii este atâtde trebuincios, în special comandan]ilor deunit`]i mai mari, pe care-i omoar` frica der`spundere. „Dar dac` nu va reu[i?” Va fi blamat,judecat rù, i se va lua comanda etc. {i toate

FRICA{I CURAJUL

acestea au consecin]e triste, omoar` ini]iativa, sepierd momentele favorabile, se ajunge la inac]iune,cea mai grozav` crim` pentru un comandant.

{i în cazul acesta educa]iunea are ultimul cuvânt.Cine a exercitat voin]a de a lua cât de des hot`râriîndr`zne]e se va hot`rî a lua [i pe cea mai grea întimp de r`zboi. {i au reu[it acei comandan]i care auzis: „Vom muri cu to]ii, de la cel mai mic pân` lamine, dar vom învinge”. Judecând [i hot`rând astfel,frica de r`spundere este învins`, c`ci se punedispre]ul mor]ii înainte.

General C.DRAGU

Educa]iuneamoral` [i na]ional`în armat`. No]iuni

de pedagogieEdi]ia a III-a

rev`zut` [i adùgit`Sibiu, Tipografia

{coalei Militare deInfanterie nr. 2,

1928, p. 55

DOINA GABRIELA GEORGESCU

OTILIA MICHAIL-OTETELE{ANU

AIDA MARIA POPA DIMULESCU

EXPOZI}II

19Nr. 30 (6 – 12 august 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

Observatorul militarwww.presamil.roARMA CONDEIULUI

GENERAL- MAIOR (R)MARICEL D. POPA

„

„

PE LOC, REPAUS!

C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA

[email protected]

„DESEN REALIZAT DE

LOCOTENENT-COLONEL (R) CRISTI VECERDEA - CRIV

În mod indubitabil, pacea este asociat` civiliza]iei. De aceea, orice atentat laadresa p`cii este un atentat la adresa civiliza]iei. • Este foarte bine ca atunci

când vorbe[ti s fii auzit. Dar [i mai bine este ca s fii ascultat. • Via]a unui omse deruleaz între nimic [i eternitate. Dar, indiferent cât de lung ar fi via]a sa,omul nu în]elege u[or acest lucru. {i nu-[i recunoa[te implicarea, l sând totulpe seama hazardului. • Con[tiin]a este o piatr pe care o purt`m cu noi toat`via]a. Cu cât ea este mai curat`, cu atât e o povar` mai u[oar`. • Omul estesingurul reprezentant al zoologiei, care opereaz cu no]iunile de adev`r [i deminciun . {i el face dovada c chiar [tie cum s se foloseasc de ele. • Oricinepoate cânta la aceast vioar , care este via]a. De aceea, ce rezult depinde defiecare, în parte, pentru c nu-i totuna s auzi o ciupitur de coard sau un triladev`rat. • Când te gr`be[ti, uneori, ca s -i faci cuiva ceva, opre[te-te o clip [igânde[te-te la faptul c , mai târziu, via]a te va pl ti cu aceea[i moned . • Celemai multe, mai importante [i mai grandioase victorii ale viitorului, inclusiv dinpunct de vedere militar, se vor preg`ti [i vor fi ob]inute în institu]iile deînv`]`mânt, ale educa]iei, [tiin]ifice, de cultur , religioase... La nivelul lor vor fidelimitate câmpurile de b`t lie ale viitorului. • Nu exist niciun nivel ierarhicla care, ajungând cineva, s nu i se par , dup aceea, c este prea jos pentru el.• Oameni buni, nu încerca]i s tr i]i visele altora, tr i]i-le pe ale voastre!... • Încondi]ii de normalitate consacrat`, societ`]ile specializate fac astfel încâtmijloacele de transport s` nu ajung` la timp, conform planific`rilor, pentru anu-i înv`]a pe c`l`tori cu deprinderi rele, care vor determina [i preten]ii pem`sur . • Un lider dictatorial nu este interesat de ceea ce [i cum gânde[ti; darel este interesat ca s faci ca el. • Num`rul problemelor pe care le genereaz`hârtiile, în mi[carea lor, este de n ori mai mare decât num`rul hârtiilor respective.Valoarea lui n este variabil`, ea variind în func]ie de vitalitatea [i capacitateafiec`rui sistem de a-[i promova propriile interese. • O inteligen] poate fi g`sit`pe o anumit` pia]` specializat`. Dar un caracter, niciodat`. • Calitatea este oînsu[ire care prevaleaz în fa]a cantit`]ii. Omenirea a descoperit acest lucru deun milion de ori pân` acum, dar, în judec`]ile sale de valoare, continu` s`gre[easc în evalu`rile pe aceast linie. • Orice deprindere poate fi dezv`]at .Dar acest lucru este cu atât mai greu, cu cât mai u[or deprinderea respectivà fost l`sat` ca s` devin` obicei. • Drumul vie]ii omului este asem`n`tor cudrumul vinului, cu toate etapele sale consecutive: mugure, floare, strugure,must, tulburel, vin, o]et... • Un manager bun este [i cel care [tie dac trebuies afle sau nu ceea ce înc nu [tie despre sistemul condus. • Omule, s deaDumnezeu ca s nu fii nevoit s alegi, vreodat , între libertate [i fericire! Îns terog s nu ui]i, totu[i, un lucru esen]ial: libertatea f`r fericire poate exista, darfericire f`r libertate, niciodat . • Paharul plin [i paharul gol, sticla plin [i sticlagoal`, butoiul plin [i butoiul gol... În mod paradoxal, poate, ele sunt [i ni[terepere filosofice, esen]iale. • Via]a unui om nu poate fi op]iunea lui. Dar modulîn care o tr ie[te, da, este o alegere proprie. • Sunt foarte pu]ini anonimi careau r`mas în istorie. {i ei se recunosc u[or [i prin faptul c -[i doresc mult casemn`turile lor s fie celebre. • Patria se exprim printr-un cuvânt, dar ea nupoate s` încap` într-un singur cuvânt. • Via]a c`r]ilor! Iat` un fenomeninteresant [i destul de ciudat, care trebuie s` fie bine studiat [i cunoscut.Pentru c , de exemplu, ea adun zile de la autori, de la editori, de la tipografi, dela critici, de la cititori, de la librari, bibliotecari, anticari... • Nu este posibil caunui om de caracter s` nu i se asocieze punctualitatea. Altfel, discut`m depersoane diferite. • În orice moment al existen]ei sale, nicio entitate nu esteatât de bine organizat` încât s` nu poat` fi reorganizat`. Dac` este nevoie,poate fi ajutat în acest scop. • În pres , num`rul celor care public este maimare decât num`rul jurnali[tilor. • Îngropând securea r`zboiului, pot r`s`riunele [anse fragile de pace. Alteori, pot r`s`ri alte securi, mai viguroase...• Gre[elile pot fi repetate, dar ele nu pot fi epuizate. • Onoarea este ceva cumult mai mult decât toate defini]iile sau explica]iile care se g`sesc despre ea îndic]ionare. • A fi sau a nu fi ?! Ea nu este doar o întrebare faimoas , ci este [i unr`spuns dureros. • Una dintre cele mai simple modalit`]i de a schimba oregul este aceea de a-i multiplica excep]iile.

Con[tiin]a este o piatr` pe careCon[tiin]a este o piatr` pe careCon[tiin]a este o piatr` pe careCon[tiin]a este o piatr` pe careCon[tiin]a este o piatr` pe careo purt`m cu noi toat` via]a. Cuo purt`m cu noi toat` via]a. Cuo purt`m cu noi toat` via]a. Cuo purt`m cu noi toat` via]a. Cuo purt`m cu noi toat` via]a. Cucât ea este mai curat`, cu atâtcât ea este mai curat`, cu atâtcât ea este mai curat`, cu atâtcât ea este mai curat`, cu atâtcât ea este mai curat`, cu atâte o povar` mai u[oar`.e o povar` mai u[oar`.e o povar` mai u[oar`.e o povar` mai u[oar`.e o povar` mai u[oar`.

LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {[email protected]

MAI SUS, MAI REPEDE

Cât de solid` poate fi imagineasubofi]erilor sau a ofi]erilor înochii unor solda]i profesioni[ticare declar`, dup` numai doi-trei ani, c` s-ar descurca foartebine în locul comandan]ilornemijloci]i?

Pare bine înfipt` în fibra soldatului profesionistideea c` el nu trebuie s` stagneze, ci s` aspire la

încadrarea în corpul cazon superior, cel al mai[trilormilitari [i al subofi]erilor. Exist` acolo, la baza piramideiprofesionale, despre care se vorbea des în urm` cu câ]ivaani, un soi de tensiune mascat`, de orgoliu filtrat astfelîncât, dac` te înhami la o chestionare serioas`, descoperic` mai to]i vor s` fie cel pu]in subofi]eri, dac` nu chiarofi]eri. Lucru de admirat, de altfel. Ce frumos este s`-ivezi pe to]i cum declar`, la doi-trei ani dup` ce au intratîn armat`, c` vor „s` evolueze”, s` nu se „plafoneze”!

Am cunoscut un singur caz de soldat profesionist,fost profesor, care a recunoscut c` îi era bine „ca caporal”.Omul era mul]umit. Cu alte cuvinte, nu voia nici m`rirede salariu, nici epolet mai altfel, nici func]ie de conducere.Îi era bine a[a cum nimerise, îi convenea rutina ordinelor[i a misiunilor, precum [i seriozitatea cu care i se livrasalariul. Nu-[i dorea mai mult. Nu-[i putea dori mai mult.A[a era el. Mul]umit „ca caporal”.

Aceasta a fost [i a r`mas o excep]ie, cel pu]in pentrudocument`rile mele de ziarist. Mai to]i tind spre mai mult[i spre mai bine, fapt care determin` analizarea cu aten]iea situa]iei. În locul celor care conduc structurileresponsabile cu managementul carierei militare, m-a[întreba ce îi determin` pe ace[ti solda]i profesioni[ti sàspire cu atâta încredere la nivelul urm`tor? 1. Odat`înv`]a]i cu ritmul [i specificul mediului, cred c` pot face

mai multe fa]` de cele specificate în fi[a postului? 2. Oare,dac` ei cred în timp scurt c` pot mai mult, nu a fost ogre[eal` de selec]ie, cea care i-a îndrumat în prima faz`c`tre corpul solda]ilor profesioni[ti? 3. Dac` li se pareatât de repede c` pot face fa]` obliga]iilor aferentemai[trilor militari [i subofi]erilor (ba chiar [i celor specificeofi]erilor), oare nu este acesta un semnal negativ asupracategoriilor respective? Cât de solid` poate fi imagineasubofi]erilor sau a ofi]erilor în ochii unor solda]i profe-

sioni[ti care declar`, dup` numai doi-trei ani, c` s-ardescurca foarte bine în locul comandan]ilor nemijloci]i?4. Sunt cazuri de „colegi” activa]i ofi]eri din corpulpersonalului civil contractual, pove[ti transmise nu f`rìnvidie de la un soldat la altul. De aceea, o alt` problem`de analizat ar fi cât anume din doza aceasta de entuziasmdeclarativ este determinat` de exemplele pe care militariile extrag chiar din rândurile lor?

Multe întreb`ri, r`spunsuri pu]ine, la fel de pu]ineca [i solda]ii [i grada]ii profesioni[ti care-[i asum`statutul [i spun cinstit c` mai au multe de înv`]at pân`s` poat` aspira la drepturile [i obliga]iile comandan]ilornemijloci]i. Da, dorin]a de a avea un grad superior estenormal`, îns` când este exprimat` cu prea mult`non[alan]` trebuie s` dea de gândit.

În memoriile sale, NicolaeIorga relateaz` c`, la un

moment dat, prin anii ’30,Alexandru Averescu, liderulPartidului Poporului, a sim]itnevoia s` se adreseze tuturor[efilor partidelor politice dinRomânia – [i, deci, implicit, [imarelui istoric –, expediindu-le oscrisoare dactilografiat` în careerau expuse motivele care îldeterminaser` la acest gest.

Iritarea lui Nicolae Iorga laprimirea epistolei a fost pe m`suragestului mare[alului. Cum î[ipermitea Averescu, socoteapre[edintele Partidului Na]ionalist-Democrat, s`-i trimit` o scrisoare...dactilografiat`? Regulile, la unasemenea nivel, dar mai alesimportan]a politic` a demersuluimare[alului impuneau, credeaIorga, o scrisoare personal`, scris`de mân`.

Dac` marele istoric ar mai trìast`zi, probabil c` un textdactilografiat i s-ar p`rea cevafiresc, dac` nu cumva chiarvetust. În era „ma[in`riilor”electronice, care ne sorb ideileplasându-le în combina]ii de bi]ipe ecrane LCD, iritarea lui Iorgaeste cu totul de neîn]eles.

{i totu[i, cândva, oamenii î[iscriau scrisori. Fie ele [i pierdute[i, poate, tocmai de aceea, unele,

SCRISORI{I SEMN~TURI

compromi]`toare, g`site,expediate sau cu „adrisant”necunoscut, cuprinzând gândurifugare, idei pentru alt`dat` saunota]ii eliptice, reflectând o starede spirit, nobile sentimente saubanale informa]ii despre... vremeala bì [i, de ce nu, chiar nivelul deinstruc]ie al semnatarului. C`ci,s-a spus mereu, pe bun` dreptatede altminteri, c` scrisul esteoglinda sufletului [i a min]ii

omului. Ca istoric, v` potm`rturisi emo]ia care m-acuprins atunci când am pututvedea [i pipì eu însumi hrisoaveale domnitorilor români, acteoficiale sau jurnale ale regilorno[tri, scrisori [i rezolu]ii alemare[alilor [i generalilor care auf`cut istorie. Valoarea unuidocument cu semn`tura olografà unei personalit`]i esteinestimabil`.

Am primit, la un moment dat,cu prilejul zilei mele de na[tere, oscrisoare de felicitare de la unpersonaj important, f`r` s` [tiuatunci, naiv, c` e doar un [ablonîn care, ocazional, se schimba

numai numele destinatarului. Amdescoperit de îndat` c` sem-n`tura celui care alesese acestmod de a m` onora cu ur`rile saleera... electronic`! Altfel spus, amprimit un text impersonal careavea îns` tot [taiful unui actpersonal. M` preg`team s` punscrisoarea într-un loc anume,unde p`strez toate acteleimportante [i scrisorile de suflet,dar am renun]at tot atât de

repede pe cât de gr`bit fusesems` o al`tur celorlalte.

Nu am fost cuprins de iritarealui Iorga la primirea epistoleidactilografiate a mare[aluluiAverescu, dar am în]eles multmai bine ce trebuie s` fi sim]itistoricul, al c`rui profund respectpentru acte [i documenteoriginale este bine cunoscut, înfa]a unui text-[ablon, care îlîndep`rta iremediabil peexpeditor de destinatar.

A[adar, m`car pe scrisori nuuita]i s` v` semna]i manu propriacel pu]in atât timp cât mai folosimimprimante... Destinatarul v`mul]ume[te anticipat!

{i totu[i, cândva, oamenii î[i scriau scrisori.Fie ele [i pierdute [i, poate, tocmai de aceea,unele, compromi]`toare, g`site, expediatesau cu „adrisant” necunoscut, cuprinzândgânduri fugare, idei pentru alt`dat` saunota]ii eliptice, reflectând o stare de spirit,nobile sentimente sau banale informa]iidespre... vremea la bì [i, de ce nu, chiarnivelul de instruc]ie al semnatarului.

20 Observatorul militar Nr. 30 (6 – 12 august 2014)IMPACT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro

PROMO}II

DECESE

eveniment, care va avea loc la AcademiaFor]elor Terestre Nicolae B lcescuSibiu. Pentru informa]ii suplimentare\l pute]i contacta pe colegul dumnea-voastr Gigi Fulga, tel. 0727 378 355. Promo]ia 1989 de subofi]eri deauto a {colii Militare de Ofi]eri, Mai[triMilitari [i Subofi]eri Mihai Viteazuls`rb tore[te împlinirea a 25 de anide la absolvire. Comitetul de ini]iativ`constituit transmite invita]ia de a nerevedea la vechea loca]ie, cu denu-mirea actual` {coala Militar` deMai[tri Militari [i Subofi]eri a For-]elor Terestre Basarab I, în zilele de27 [i 28 septembrie2014. Progra-mul anivers rii [i detalii referitoare laaceast activitate pot fi ob]inute de laplutonierul-adjutant principal FlorinLùtaru, la tel. 0737 225 635 sauRMNC 5045/170. Alte persoane decontact: plutonierul-adjutant principalGheorghe Br d ]eanu, tel. 0740 054186 sau RMNC 2444/107, [i pluto-nierul-adjutant Gheorghe Nicula: tel.0720 046 097 sau RMNC 5048/132. Promo]ia 1989 a Liceului Militar{tefan cel Mare din Câmpulung-Mol-dovenesc organizeaz , pe 20 septem-brie 2014, revederea de 25 ani de laterminarea liceului. Sunt a[tepta]i to]iabsolven]ii împreun cu familiile lor,al turi de profesori [i fo[ti comandan]i.To]i doritorii sunt invita]i s ob]in maimulte detalii despre organizarea eveni-mentului de la Constantin Tonegari(tel. 0722 453 354 , e-mail: [email protected]). Promo]ia 1989 a {colii Militare deOfi]eri Activi de Infanterie NicolaeB lcescu din Sibiu, plutonul comandatde locotenent-major Petre Flori[teanu,organizeaz revederea ocazionat deîmplinirea a 25 de ani de la absolvire,în zilele de 6 [i 7 septembrie. Strigareacatalogului clasei se va face în ziua de6 septembrie, ora 11.00, la sediulAcademiei For]elor Terestre NicolaeB lcescu din Sibiu. Colegii de clas`care doresc s participe la întâlnire vordepune anticipat suma de 100 de lei,pentru confirmarea particip rii, în contulRO62BTRLRONCRT0045 114502,deschis la Banca Transilvania, filialaSfântu Gheorghe, pe numele Negoi]Adrian. Diferen]a cheltuielilor se vaachita de fiecare participant în parte lasfâr[itul evenimentului. Persoane decontact pentru detalii suplimentare:

Promo]ia 1959 a Liceului (Cole-giului) Militar {tefan cel Mare Câm-pulung-Moldovenesc organizeaz , înperioada 22-25 august, întâlnireaprilejuit de împlinirea a 55 de ani dela absolvire. Toate activit ]ile ce voravea loc cu acest prilej vor fi organizatela Colegiul Militar Liceal {tefan celMare din Câmpulung-Moldovenesc.Persoane de contact: Mihai Buhol],tel: 0727 704 088, 0720 574 760;Gheorghe Gogoa[ , tel: 0722 309876, 0264 582 460; Aurel Popescu(Balaci), tel: 021 317 93 25 [i 0766397 900; Vasile {tef nu], tel: 0265571 093, 0265 264 074, 0727 090598; Gh. Constantin Ni]u, tel: 0214255 634, 0724.714.110; MihaiCeau[, tel: 031 100 67 15,0723.048.950; Teodor Ghi]escu, tel:0248 26 52 54, 0724 680 853;Gheorghe Cre]u, tel: 021 746 47 45[i 0745 051 440. Promo]ia 1974 a Liceului Militar{tefan cel Mare Câmpulung Moldo-venesc s rb tore[te, la sediul insti-tu]iei, în perioada 29-31 august, 40de ani de la absolvire. Cei care dorescs participe vor depune suma de 300de lei de persoan în Cont aniversaredeschis la Raiffeisen Bank, filialaCâmpulung Moldovenesc, num rulR014RZBR 00000 60016629045, penumele Bo]an Dumitru. Prezentareala liceu va fi pe 29 august, pân la ora18.00. Detalii se pot ob]ine de la Cârnu

F`nic , tel. 0735 806 210, ConstantinTucan, tel. 0745 121 821, Ioan Grecu,tel. 0722 380 092, Costel T taru, tel.0722 669 362, Constantin Sighinaz,tel. 0745 120 643, Nicolae T rban, tel.0724 323 252, Constantin Ab l iesei,tel. 0721 284 267 [i Dumitru Bo]an,tel. 0744 555 535. Promo]ia 1979 a {colii Militare deOfi]eri Activi de Artilerie Ioan Vod`Sibiu organizeaz , în perioada 22-24august 2014, întâlnirea de 35 de anide la absolvire. Festivit ]ile prilejuitede eveniment vor avea loc sâmb t ,23 august, începând cu ora 9.30, lasediul {colii de Aplica]ie pentru Unit ]iSprijin de Lupt` General EremiaGrigorescu (fosta [coal militar deofi]eri activi de artilerie). Detalii pot fiob]inute de la membrii comitetuluide organizare: Alexandru Hampu0741 212 815, Gheorghe Opri[ 0740615 744, Gheorghe Rus 0723195218[i Sorin Vinerean 0743 020 119.Cheltuielile de participare, \n cuantumde 225 lei/persoan (450 lei/so]/so]ie)[i 160 lei/copil (dac e cazul) vor fiachitate în contul RO77BRDE330SV77305803300, deschis la BRD GroupeSociete Generale, Sucursala Sibiu,titular de cont Rus Gheorghe.

Promo]ia 1984 de ofi]eri de artilerie,rachete antiaeriene [i de radioloca]ieorganizeaz , în perioada 26-28 sep-tembrie 2014, întâlnirea de 30 de anide la absolvire. Festivit ]ile prilejuitede eveniment vor avea loc sâmb t , 27septembrie, cu începere de la ora10.00, la sediul Academiei For]elorAeriene din Bra[ov. Detalii pot fiob]inute de la membrii comitetului deorganizare: colonel Dumitru Dinu, tel.0721 747 028, colonel Viorel Stoica,tel. 0745 510 206, general de brigad`R`du] Bîlbîie, tel. 0722 223 767. Chel-tuielile de participare, în cuantum de200 de lei de persoan , vor fi achitatepân` la 20 septembrie, în contulRO32RNCB0318008558370001deschis la BCR.

Promo]ia 1984 a {colii Militare deOfi]eri Activi Nicolae B lcescu Sibiu(arma infanterie) organizeaz`, pe12.09.2014, întâlnirea cu ocaziaîmplinirii a 30 de ani de la absolvirea[colii [i dobândirea gradului delocotenent. Absolven]ii sunt invita]i sparticipe împreun cu cei dragi la acest

ANIVERS~RI

Cu profund regret, colec-tivul Direc]iei pentru rela]ia cuParlamentul [i asisten]` juridic`din Ministerul Ap`r`rii Na]ionaleî[i exprim` întreaga compasiune[i este al`turi de doamna Ghe-rasim în momentele de greaîncercare [i suferin]`, pricinuitede trecerea în nefiin]` a colone-lului just. mil. (r) GHERASIMNECULAI. Transmitem sincerecondolean]e familiei îndoliate.Dumnezeu s`-l odihneasc` înpace!

Cu adânc` triste]e, am aflatde plecarea spre cele ve[nice acolegului nostru, colonelul just.mil. (r) GHERASIM NECULAI.Fie ca bunul Dumnezeu s`-i a[ezesufletul în lumea celor drep]i! Ungând de compasiune, solidaritate[i sincere condolean]e familiei!

GENERAL-MAIOR JUST. MIL. (R)FLOAREA {ERBAN

Cu profund regret [i cuinimile îndoliate, colegii din Sec]iamedical I a Spitalului Universitarde Urgen]` Militar Central Dr.Carol Davila î[i exprim întreagacompasiune [i este al`turi defamilie, în aceste clipe de maretriste]e, pricinuite de trecerea înnefiin] a doamnei asistente medi-cale DEMIAN MARIA. Suntemal turi de familia greu încercat [ine exprim`m sincere condolean]e.Dumnezeu s o odihneasc în pace! Anun]`m, cu regret, dece-

sul domnului CIOB~NESCUFLORIN, dup` o îndelungat`[i grea suferin]`. To]i cei caream plecat în misiuni cu dum-nealui am mers de fiecare dat`în siguran]` apreciind, în ace-la[i timp, enormul sù bun-sim],elegan]a sa [i umorul fin cucare [tia s` ne scurteze distan-]ele. Dumnezeu s`-l odihnea-sc` [i transmitem întreaga

noastr` compasiune familieiîndoliate!

REDAC}IAREVISTEI FOR}ELOR TERESTRE

Membrii Filialei ANCMRRSector 6, colegii, prietenii [icamarazii apropia]i ne exprim`mprofundul regret pentru plecareadintre noi, prea devreme, pedrumul f`r` întoarcere a colo-nelului (r) (trs.) CIORTEANICOLAE [i a colonelului (r)(auto) HOROMNEA ZAHARIA,ofi]eri cu o înalt` preg`tireprofesional`, calit`]i etice [imorale deosebite [i excep]ionalifamili[ti. În structurile militareunde [i-au desf`[urat activitatea [idup` ie[irea la pensie, ca membriiactivi ai filialei, au fost aprecia]i [istima]i de to]i cei care i-au cunoscut[i le-au fost aproape. Dumnezeus`-i odihneasc` în pace! Sincerecondolean]e familiei îndoliate! Personalul Bazei de

Instruire pentru Ap`rare CBRNMuscel este al`turi cu gândul [icu sufletul de doamna profesoarÀlexandrina Popa, în acestemomente de grea încercare,provocate de dureroasa dispari]iea so]ului [i colegului nostru,colonel ing. (r) POPA MARIAN,trecut la cele ve[nice. Sincerecondolean]e familiei îndoliate!Dumnezeu s`-l odihneasc` înpace! Fo[tii colegi din Direc]ia

Juridic` deplâng moartea, în plin`putere de munc`, dup` o lupt`nedreapt` cu boala, a celui care afost colonel (r) GHERASIMNECULAI, fost consilier juridic cusediul de activitate în garnizoanaBra[ov, exemplu de con[tiin-ciozitate [i abnega]ie profesional`.Dumnezeu s`-l odihneasc` înpace! Cu profund regret, colegii

din Statul Major General, StatulMajor al For]ele Navale, StatulMajor al For]elor Terestre, StatulMajor al For]elor Aeriene,Comandamentul Comunica]iilor[i Informaticii, ComandamentulLogistic Întrunit î[i exprim`întreaga compasiune [i este al`turide familia îndurerat` a spe-

cialistului, a[a cum l-am cunoscutnoi, în domeniile Control intern/managerial, Lec]ii înv`]ate [iStandardizare militar`, c`pitan-comandorul (marin`) DUMITRUEDUARD-MIHAI, n`scut la datade 5.06.1974. Colegul nostru atrecut în nefiin]` în data de4.08.2014. Sincere condolean]eîn aceste momente de greaîncercare! Dumnezeu s`-lodineasc` în pace!

La 26 decembrie 2014,generalul (ret) ION TUTO-VEANU, veteran de r`zboi, fostal Statului Major General înperioada 1954-1965, ar fi împlinitvârsta de 100 de ani, dar dinnefericire, în luna iulie a trecut lacele ve[nice. Camarad de oaleas` noble]e sufleteasc`,generalul va r`mâne în memoriacelor care l-au cunoscut ca unexemplu de d`ruire [i profesi-onalism, care [i-a închinat în-treaga via]` slujirii, cu credin]`[i devotament a ]`rii [iarmatei. Seniorii diploma]ieiap`r`rii sunt al`turi de familiaîndoliat` [i î[i exprim`regretul [i compasiunea fa]`de greaua pierdere. Dum-nezeu s`-l odihneasc` în pace!

Cu profund regret,comandantul Diviziei 4 InfanterieGemina, general de brigadÀdrian Tonea, î[i exprim întreagacompasiune [i este al`turi defamilia colonelului Lucian Ivanov,comandantul Brig`zii deInforma]ii Militare Mare[alAlexandru Averescu, în acesteclipe de mare triste]e pricinuitede trecerea la cele ve[nice asocrului sù. Sincere condolean]efamiliei îndurerate!

La ceas de grea încercare[i durere, camarazii din Baza 95Aerian` sunt al`turi de colegullor, c`pitan-comandor C`t`linAlexandru, în momentele grelepricinuite de trecerea în nefiin]à so]iei sale, PETRU}A. Sincerecondolean]e!

locotenent-colonel Adrian Negoi] , tel.0745 569 120, 0720 047 755, STAR2003/147; c pitan (r) Sorin Frangeti,tel. 0730 254 499, 0756 868 901. Và[tept m cu drag!

Luni, 28 iulie, caporalulDaniel Porumb, r`nit

\n 2007 \n Irak, a împlinitfrumoasa vârst` de 34 de ani.Dar aniversarea, în ciuda fap-tului ca este imobilizat într-unscaun cu rotile, nu a fost unaobi[nuit`. A s`rb`torit al`turide fo[tii camarazi în cazarmaBatalionului 495 Infanterie,unde s-a instruit, s-a preg`tit, acunoscut tainele para[utis-mului militar [i de care îl leag`cele mai frumoase amintiri dinvia]a cazon`. Al`turi i-austat fo[tii colegi, actualii prie-teni, comanda unit`]ii, dar[i [eful Statului Major alFor]elor Terestre, general-maior Nicolae Ciuc`, loc]iitorulacestuia, general-maior Ion La cei 100 de ani, bravul

veteran de r`zboi, NicolaeFeraru, din localitatea Spr#n-cenata, jude]ul Olt, poveste[tecu emo]ie despre faptele sale dearme, despre dragostea [isacrificiul fa] de ]ar . A luptatca pu[ca[ sub drapelul Regi-mentului 19 Infanterie ajun-gând pân la Cotul Donului. Pe10 noiembrie 1941, a fost r`nitla cap [i în [old.

Plutonierul-adjutant (ret)Nicolae Feraru a împlinit, recent,frumoasa vârst de 100 de ani [ia fost s`rb`torit de autorit`]ilelocale [i reprezenta]ii Ministe-rului Ap`r`rii Na]ionale, carei-au transmis în numele con-

NIMENI NU-I L~SAT ÎN URM~

Ungureanu [i loc]iitorul co-mandantului Diviziei 1 Infan-terie Dacica, general de bri-gad` Dorinel Duican. Întâl-nirea cu fo[tii camarazi de armea fost una emo]ionant`, cu oînc`rc`tur` deosebit`, primindde la ace[tia, cu ocazia ani-vers`rii, prin intermediulcomandantului unit`]ii, colo-nel Dorin Toma, [i [efului destat major al batalionului,locotenent-colonel Sorin Mo-raru, o beret` de para[utistmilitar [i mai multe cadouride suflet. Vizibil emo]ionat,Daniel Porumb a mul]umittuturor celor care au par-

ticipat la eveniment [i a promisc`, de fiecare dat` când vaputea, va r`spunde prezentinvita]iei de a participa laactivit`]ile importante dinvia]a batalionului.

Aceast` activitate nu a fostunicat în via]a Batalionului 495Infanterie. De fiecare dat`, cuocazia marilor s`rb`tori cre[-tine, la s`rb`torirea zilei bata-lionului sau de Ziua Eroilor,reprezentan]i ai militarilorunit`]ii sunt al`turi de DanielPorumb, dar [i de al]i militarir`ni]i în misiunile executate deBatalionul 495 Infanterie, cu uncadou, cu o vorb` bun` [i cumult` afec]iune [i recuno[-tin]`.

O VIA}~ DE POVESTE...

ANUN}URI UMANITARE Andreea Nicola Dr`gulin, fiica în vârst` de 3 ani a caporalului Cristinel Dr`gulin din UM 01454

Buzù, diagnosticat` cu tumor` renal` stânga, are urgent nevoie de terapie, urmat` de o interven]iechirurgical`, iar ulterior de un tratament de lung` durat` (pe o perioad` de trei ani). Tratamentul [iinterven]ia chirurgical` se pot face la o clinic` specializat` din Italia, iar costurile estimative ale terapiei[i interven]iei (f`r` tratamentul ulterior) sunt de peste 20.000 de euro, cost ce dep`[e[te cu multposibilit`]ile financiare ale familiei. În 2013 a fost efectuat`, la Spitalul Clinic de Urgen]` pentru CopiiGrigore Alexandrescu din Bucure[ti, o interven]ie chirurgical` de extirpare a tumorii [i a rinichiului stângafectat. Orice sum` donat` poate hot`rî, în acest moment, via]a micu]ei Andreea Nicola Dr`gulin, aflat`în suferin]`. Dona]iile se pot face în conturile deschise la Banca Raiffeisen, sucursala Buzù, pe numeleDr`gulin Cristinel, astfel: RO74RZBR0000060016862123 - cont în lei, RO09RZBR0000060016862129- cont în euro. Colectivul Batalionului 147 R`zboi Electronic a ini]iat o campanie de colectare de fonduri pentru

a o sprijini pe colega lor, maistru militar clasa a V-a Maria-Magdalena Florea, pentru repatrierea trupuluimamei sale decedat` în Spania, în urma unei boli grave. Ea a r`mas singura sus]in`toare a celorlal]i [asefra]i, dup` ce tat`l lor a murit acum doi ani. Cei care doresc [i pot sprijini acest demers pot face dona]iiîn contul deschis la banca Bancpost, sucursala Ghencea, din Bucure[ti, în contul cu num`rul RO62BPOS 708 104 10942 RON 01.

LOCOTENENT VIRGIL TIUC~

FO

TO

: P

LU

TO

NIE

R-A

DJU

TA

NT

NIC

OL

AE

MIU

ducerii [i a militarilor ArmateiRomâniei ur`ri de s`n`tate,bucurii [i via] lung , pe m`surafaptelor sale de arme.

Respect pentru tot ceeace a f`cut pentru România!La mul]i ani cu mult`s`n`tate!

Consiliul de conducere alADMRR Al I. Cuza ureaz urm to-rilor membri ai asocia]iei, care în lunaaugust î[i serbeaz ziua de na[tere,mult s`n tate via] lung , bucurii [iîmpliniri. Generali/contraamirali (r)Angelescu, Virgil Banu, NicolaeB lteanu, Ion Ciobanu, Toma VictorConstanda, Virgil Dobrin, MarinGhibu, Ioan Marian, Doru Vasilescu;colonei/comandori (r) ValeriuAngelescu, Mihai Axante, ZahariaBabei, Mihai Burbulea, ConstantinCiolan, Dan Culea, Ion Gheorghe,Ion L`rgeanu, Nicolae GiorgianGrigora[, Titu Mihai, ConstantinNicolae, Alexandru Rusu, DanSfetcu, Marcel Stoicea [i Nicoli]`{iclovan. La mul]i ani!

RA

ÎN LUMINAASTRELOR

21CALEIDOSCOPNr. 30 (6 – 12 august 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


PLUTONIER ELENA-IRINA [email protected]

COLONEL (R) TEODOR AMZOICRIPTOGRAFIE

SALVARE (1-2,6,6,8,7)

FO

TO

: P

ET

RIC

~ M

IHA

LA

CH

E

{TIA}I C~...

Dezlegare la criptografia|NFR@NGERE (1-2,6,2,7,3,7)

din Observatorul militar nr. 29/2014:

CU ATEN}IE

Dezlegare la careul DE FA}~ din Observatorul militar nr. 29/2014 ’’

COGITO

ILARION BARBU

COLONEL (R) TEODOR AMZOI

Numai dup` ce ne atin-gem ]inta descoperim [icelelalte cì pe unde amfi putut ajunge mai u[or.

LUCIAN BLAGA

FATARNIC, P, APARA, AERA, RA, ASORTAT,FRUCTE, ERA, UTA, ERORI, RE, ULSTERE, I, AN,TE, ED, IBRICELE, I, APROZI, RL, TRAI, ITEMI.

S-AU PREDAT LA PATRULA DIN TERENUL INAMIC.

Berbec (21 martie-20 aprilie): Deborda]i de energie [i îipune]i în mi[care [i pe cei care intr în contact cu dumneavoastr .

Ave]i unele discu]ii în contradictoriu cu persoana iubit , legate de unproiect al acesteia.

Taur (21 aprilie-20 mai): Sunte]i patronat de o ambi]ieie[it din comun cu care v speria]i adversarii. V impune]i s`

merge]i pân` la cap`t, dac` a]i început ceva. Este bine s` nu intrenimeni în conflict cu dumneavoastr în urm`toarele s`pt`mâni, pentruc r`bufni]i cu u[urin] .

Gemeni (21 mai-21 iunie): Via]a dumneavoastr se a[az`pe un f`ga[ normal. Reu[i]i s relua]i anumite rela]ii, mai ales c`

pân acum a]i fost constrâns de anumite rigori sau de rude. La serviciu,ave]i parte de nout`]i benefice.

Rac (22 iunie-22 iulie): Starea dumneavoastr actual estecea specific zodiei: merge]i când înainte, când înapoi. V sim]i]i

precum me[terul Manole care construie[te ziua, iar peste noapte i sesurp` tot, f`r` nici un r`spuns. Oamenii care v` iubesc v` r`mânal turi [i v sus]in necondi]ionat.

Leu (23 iulie-22 august): Vorbi]i mult, dar spune]i pu]ine.Ave]i darul de a-i obosi pe cei cu care rela]iona]i. V` sim]i]i

nemul]umit de starea actual profesional [i cùta]i s umple]i acestgol, prin diferite activit`]i creative.

Fecioar` (23 august-22 septembrie): Sunte]i rigid înprivin]a unor idei venite din partea persoanelor cu care

colabora]i, iar asta deranjeaz . Zilele urm`toare aduc cu ele lec]ii devia] , care v pot schimba viitorul apropiat. În plan sentimental, sunte]ifor]at de împrejur`ri s clarifica]i unele probleme mai vechi.

Voi p`trunde pu]in în numerologie [i v` voi explicace impact poate avea num`rul locuin]ei, spre

exemplu, asupra st`rii noastre de spirit [i chiarasupra vie]ii. Fiecare dintre noi este patronat denumere, începând cu data în care ne na[tem,pân` la num`rul str`zii, apartamentului, etajului,al ma[inii etc.

Num`rul locuin]ei 1: Este un num`r cu rezonan]`puternic`, ce atrage dup` el responsabilit`]i

majore [i dorin]a de a conduce acel c`min. Esteo cas` potrivit` pentru persoane dinamice, care

cred în for]ele proprii [i ac]ioneaz` mai bineindividual decât în echip`. Dac` acolo locuiescdou` persoane de sex feminin, certurile vor fi o

obi[nuin]`. Într-o cas` cu num`r 1 este nevoie deun b`rbat puternic, care s` [tie s` fac` fa]`

experien]elor, altfel nu va exista un echilibru [itotul se va desf`[ura obositor [i haotic.

Balan]` (23 septembrie-22 octombrie):Concretizarea muncii de pân` acum este cheia urm`toarelor

trei s`pt`mâni. }ine]i-v` nervii în frâu, pentru c` vor fi mul]i carevor încerca s` v` abat` de la obiectivul propus.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie):Bun`starea este cuvântul de baz` cu care jongla]i. Vi

se reveleaz`, cu u[urin]`, o serie de idei care au leg`tur`cu achizi]ia unui lucru de valoare. Ave]i gânduri înalte [iplanuri m`re]e.

S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie):Bucuriile se ]in lan] pentru dumneavoastr`, iar acestea

vin, în special, din partea apropia]ilor sau primi]i o serie deoferte profesionale. Ave]i timp s` le face]i pe toate, trebuiedoar s` v` organiza]i.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): V` bucura]ide zilele calde, indiferent unde v` afla]i. Chiar dac` ave]i de

f`cut lucruri greoaie, [ti]i s` le da]i o not` de vioiciune, astfel încâtorice sarcin` s` se transforme în ceva pl`cut.

V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Ave]i operioad` dificil` în care munci]i din greu. Întâlni]i în

drumul dumneavoastr` unele obstacole care v` pun nervii laîncercare, dar trecând cu r`bdare peste ele reu[i]i s` îndeplini]itot ce v` impune]i.

Pe[ti (19 februarie-20 martie): S`pt`mânileurm`toare sunt benefice pentru mici excursii neprev`zute,

în care rezolva]i relaxat o serie de sarcini de serviciu. Opiniilerigide pe care le expune]i vor deranja persoana iubit`.

D

ORIZONTAL:1) Dac`-]i picùna mare... aiparte de cevabun – E hainacu cozi. 2)Uneori sunt cuplusuri, alteoricu minusuri.3) Nu-i totuluniform (pl.) –A fost odat`. 4)Te face maiîn]eleg`tor –E la începutoare? 5) A che-ma la judecat`– Gaz. 6) Cut`la poala fustei!

– Îl dai înapoi cu ]#râita. 7) Din loc în loc. 8) La coadalacului! – O asem`nare – A pierde apa. 9) Un fel de afi. 10) A da rùl la o parte – Are multe ramifica]ii la cap(pl.).

VERTICAL: 1) Cu multe încreng`turi – Moartear`zboiului. 2) Poft` nebun` – Punctul de comand`.3) Are multe re]ete – Careu! 4) A se l`sa pe tânjal`– D` o alt` linie. 5) Cea din ceart`! – Un bra] înp`dure. 6) Frac]ionare. 7) F`r` grosol`nii – Ap`s`n`toas`. 8) D` c`ldura la animale – O suflarepl`cut`. 9) Un ion cu tr`s`turi negative (pl.). 10) Sezice c`... – Locuitorii Traciei.

DESEN DE VALENTIN T~NASE

PPPPS

PPPPS

A A

• Nu va ajunge un mare lider cel care vrea s` fac` totul de unulsingur, sau î[i arog` toate meritele pentru ce face.

ANDREW CARNEGIE

• Liderii adev`ra]i se disting tocmai prin abilitatea de a capacita al]ioameni în realizarea unor mari proiecte.

ANDREW CARNEGIE

• Aici odihne[te un om care a [tiut cum s` apeleze la serviciile unoroameni mai buni decât el însu[i.

INSCRIP}IE PE PIATRA DE MORMÂNT A LUI ANDREW CARNEGIE

• Unul din testele liderului este abilitatea de a recunoa[te o problem`înainte ca aceasta s` devin` o urgen]`.

ARNOLD GLASOW

• Liderul este o persoan` cu un magnet în inim` [i cu o busol` în cap.ROBERT TOWNSEND

SELEC}IE REALIZAT~ DE GENERAL DE BRIGAD~ (R) MIHAI FLOCA

ARTA CONDUCERII

...Prima traversare a Canalului Mânecii cu avionul a fost realizat` de LouisBlerlot, aviator, inginer [i inventator francez, pionier al acroba]iei aeriene?

...Prima femeie din lume care a ajunsîn cosmos a fost Svetlana Savitskaia,comandant sovietic?

...Riga, capitala Letoniei, este în acest an, capitala cultural` european`?

...Inginerul Walter Hunt a inventat acul de siguran]`, ce ne salveaz`din multe situa]ii delicate?

PAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

22 FINANCIAR Nr. 30 (6 – 12 august 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


Radar economic

De[i, ini]ial, conformproiectului de rectificarebugetar`, Ministerul Mediului [iSchimb`rilor Climatice urma s`piard` 25 milioane de lei, a primit50 de milioane de lei, credite deangajament pentru lucr`ri ]intitepe zona de amenaj`ri [i de combatere ainunda]iilor, a declarat prim-ministrul VictorPonta. De asemenea, premierul a men]ionatc`, luna trecut`, încas`rile bugetare au fostde 18 miliarde de lei, mai mari cu aproape unmiliard [i jum`tate de lei fa]` de iulie 2013(16,6 miliarde lei), planul asumat de încas`rifiind realizat în propor]ie de 104%.

Potrivit prim-ministrului României, larectificare, Ministerul S`n`t`]ii a primit 500de milioane de lei, Casa Na]ional` deAsigur`ri de S`n`tate – 165 milioane delei, Ministerul Educa]iei Na]ionale – 150 demilioane de lei pentru plata titlurilorexecutorii [i 20 de milioane de lei pentrugr`dini]e [i dou` universit`]i, MinisterulTransporturilor – 350 de milioane de lei, înspecial pentru restan]ele [i subven]iileCFR, Ministerul Economiei – 300 demilioane lei pentru ajutoare de minimis [i

Astfel, fondurile de pensii private aucump`rat pachete importante de ac]iunila toate societ`]ile care au f`cut obiectulofertelor publice primare derulate destatul român (Nuclearelectrica, Romgaz,Electrica), intrând în topul ac]ionariloracestora. Investi]iile directe în economierealizate prin intermediul list`rilordep`[esc valoarea de 675 milioane de lei[i au reprezentat 19,47% din cerereaintern` de emisiuni de ac]iuni [iobliga]iuni ale companiilor de stat careau dorit s` atrag` capital pentrudezvoltare.

Achizi]iile fondurilor de pensii includparticipa]ii de: 22,8% din ac]iunile Romgazlistate la BVB, în valoare de 252,7 milioanede lei; 20,59% din titlurile oferite deNuclearelectrica, în valoare de 58,5milioane de lei; 18,64% din ac]iunileElectrica listate la BVB, în valoare de 291milioane de lei; 8,24% din totalul ac]iunilorcare au f`cut obiectul ofertei publicesecundare a Transgaz, în valoare de 26 demilioane de lei; 23,7% din num`rul deobliga]iuni emise de Transelectrica, învaloare de 47 milioane de lei.

FONDURILE DE PENSIIPRIVATE AU INVESTI}II

MAJORE ÎN AC}IUNI

Potrivit datelor centralizate de Auto-ritatea de Supraveghere Financiar`

(ASF), fondurile de pensii private au investi]iide 2,73 miliarde de lei în companii listate laBursa de Valori Bucure[ti (BVB).

retehnologizare, Ministerul Justi]iei – 43milioane lei pentru cheltuieli de personal,administrare [i finalizarea unor sedii deinstan]e [i parchete, iar Ministerul Culturii10 milioane de lei. Alte 600 de milioane delei au fost suplimentate pentru arierateleautorit`]ilor locale, în timp ce MinisteruluiAfacerilor Interne i se vor aloca 200 demilioane de lei pentru AutoritateaElectoral` Permanent` – banii pentruorganizarea alegerilor, [i credite deangajament de 136 milioane lei pentruretehnologizarea autoutilitarelor [ima[inilor de interven]ie. Totodat`,Ministerul Ap`r`rii Na]ionale va primi banipentru creditele de angajament, a[a cumne-am asumat, a afirmat premierulVictor Ponta.

A doua rectificare va fi efectuat` spresfâr[itul lunii septembrie.

Guvernul a aprobat joi, 31 iulie, primarectificare bugetar din acest an,

una pozitiv`, nu tìem banide la nimeni, dup` cuma precizat premierulRomâniei, Victor Ponta.

PRIMA RECTIFICAREBUGETAR~ DIN 2014

miliarde de lei (excluzând companiilefinanciar-bancare). De asemenea,fondurile de pensii private au ponderi depeste 5% în ac]ionariatul Electrica,Transgaz, Compa Sibiu, Alumil,Antibiotice [i de]ineri de 12,02% dintitlurile BVB, 13,56% din cele ale societ`]iiRopharma Bra[ov [i 15,32% la VrancartAdjud. La 31 martie 2014, fondurileprivate de pensii administrau active de15,7 miliarde de lei (2,36% din PIB).Fondurile de pensii din Pilonul IIadministrau active de 14,84 miliarde de lei,iar cele din Pilonul III de 845,2 milioane delei. În ambele cazuri, mai mult de 90% dinportofolii erau constituite din titluri de stat(67,51% Pilonul II, 65,6% Pilonul III), ac]iuni(15,65%, respectiv 18,4%) [i depozitebancare (7,07%, respectiv 7,73%).

ASF inten]ioneaz` s` revizuiasc`politica de investi]ii a fondurilor de pensii,pentru a le crea cadrul direc]ion`rii unorprocente mai importante din portofoliispre investi]ii directe în economie (însensul cre[terii ponderii de]inerilor deinstrumente financiare, precum ac]iunilistate [i obliga]iuni corporative).

ASF precizeaz` c`, lasfâr[itul lunii iunie, fondurilede pensii private de]ineauinvesti]ii de 957 milioane delei în companii deimportan]` na]ional`(Romgaz, Electrica,Transgaz, Transelectrica,Nuclearelectrica, AntibioticeIa[i, Oil TerminalConstan]a), iarparticipa]iile în companiilistate la BVB totalizau 1,37

Rata [omajului, în sc`dere. Îniunie, rata [omajului în form` ajustat`sezonier a fost estimat` la 7,1%, în sc`dere cu0,2% fa]` de luna anterioar` [i cu 0,3%comparativ cu nivelul înregistrat în urm` cuun an, potrivit Institutului Na]ional deStatistic` (INS). Num`rul [omerilor (învârst` de 15-74 ani) estimat a fost de 700.000de persoane, mai mic cu 18.000 decât în lunamai [i cu 39.000 fa]` de iunie 2013. Rezerva în valut` la dispozi]ia

statului: 6,8 miliarde de euro. PotrivitRaportului privind situa]ia economic` [ibugetar` pe primul semestru, emis deMinisterul Finan]elor Publice (MFP), rezervaîn valut` la dispozi]ia statului este, în prezent,de 6,8 miliarde de euro, asigurând acoperireaa 5,8 luni din necesarul brut de finan]areaferent acestui an. Potrivit MFP, riscul derefinan]are, identificat ca principal riscasociat portofoliului de datorie public`guvernamental`, a sc`zut semnificativ,maturitatea medie r`mas` a titlurilor de statemise pe pia]a intern` crescând de la 2,4 ani(la sfâr[itul anului 2013), la 2,8 ani (lasfâr[itul lunii iunie 2014). La 31 mai a.c.,gradul de îndatorare public` brut a fost de40,8% din Produsul Intern Brut (PIB), dincare 38,6% a reprezentat datoria public`guvernamental` [i 2,2% datoria public`local`. Podurile de cale ferat` Borcea [i

Cernavod` vor fi reabilitate. CFR SA asemnat un contract de 122,6 milioane de lei(circa 28 milioane de euro) pentru

reabilitarea podurilorBorcea [i Cernavod` depeste Dun`re, durata deexecu]ie a lucr`rilorfiind stabilit` la 23 deluni. Contractul a fostatribuit asocierii formatedin firmele Arcada Company-Metabet [i Compania de Construc]ii Feroviare.Finan]area va fi asigurat` din fondurieuropene nerambursabile (85%) [i bani de labugetul de stat (15%). Veste bun` pentru pia]a

construc]iilor. INS a anun]at, s`pt`mânatrecut`, c` în iunie s-au eliberat 3.824autoriza]ii de construire pentru cl`dirireziden]iale, în urcare cu 6,6% fa]` de lunaprecedent` [i cu 7,3% raportat la aceea[iperioad` de anul trecut. Astfel, la jum`tateaanului, num`rul autoriza]iilor de construirepentru cl`diri reziden]iale s-a ridicat la17.749, în cre[tere cu 2,0% comparativ cuprimul semestru din 2013. OTP cump`r` Millennium Bank.

OTP Bank România, membr` a grupuluimaghiar OTP, a anun]at c` a achizi]ionat, înprocent de 100%, ac]iunile subsidiarei din ]aranoastr` a b`ncii portugheze Millennium,valoarea tranzac]iei ridicându-se la 39milioane de euro. Ca urmare a acesteitranzac]ii, OTP î[i va cre[te cota de pia]` pân`la 2.1% [i va urca pe pozi]ia 11 din clasamentulinstitu]iilor bancare din ]ara noastr`. Economia SUA – cre[tere peste

a[tept`ri. În trimestrul al doilea al acestui an,PIB-ul SUA a înregistrat un avans anual de4%, fa]` de 3% anun]at ini]ial, dup` un declin

de 2,1% în precedentele trei luni,arat` datele publicate recent deDepartamentul american alComer]ului, transmite Reuters.Astfel, cre[terea economiei SUA afost de 0,9% în primul semestru,iar pe întregul an 2014 ar puteatrece de 2%. Majorareacheltuielilor de consum [i astocurilor, cre[terea num`ruluide angaja]i [i a comenzilor dinindustrie au fost principaliifactori ai redres`rii economicedin perioada aprilie-iunie.

MONEDA NA}IONAL~, ÎN SC~DERE

Cursurileafi[ate în primazi a luniiaugust deBancaNa]ional` aRomâniei(BNR) arat` osc`deres`pt`mânal` amonedeina]ionale atâtîn raport cueuro [i dolarulamerican, cât[i cu franculelve]ian [i lirasterlin`, celedin urm`valute fiindcotate la3,6204 lei [i,respectiv,5,5705 lei. {igramul de aurs-a scumpit, cu73,10 bani(0,54%) înultimas`pt`mân`,pân` lavaloarea de136,7028 lei. Pepie]ele valutareinterna]ionale,paritatea euro/dolar setranzac]iona,vineri, 1august, în jurulnivelului de1,34.

Leul s-a depreciat în fa]a principalelor valute, în perioada 25iulie-1 august, în timp ce pre]ul gramului de aur a înregistrat

o cre[tere u[oar`.

23REPERENr. 30 (6 – 12 august 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR


5 AUGUST 2014 – ZIUA EDUCA}IEI FIZICE ÎN ARMATA ROMÂN~

Pentru prima oar` în armata român` modern`, la5 august a.c. s-a s`rb`torit Ziua armei Educa]ie

fizic`. De[i în evolu]ia educa]iei fizice au fost [i alteevenimente semnificative, pentru s`rb`torirea acesteiarme [i specialit`]i militare a fost aleas` data de 5august, întrucât în 1929 a fost promulgat` Legeaeduca]iei fizice, care prevedea, printre altele,obligativitatea educa]iei fizice în institu]iile de stat [iparticulare, transformarea Institutului Na]ional deEduca]ie Fizic` (INEF) în Institut Superior de Educa]ieFizic` [i a sec]iei militare a acestuia, în Institut Militarde Educa]ie Fizic` (IMEF). A fost un eveniment ineditîn istoria armatei române, întrucât atunci s-a înfiin]at,pentru prima oar`, o institu]ie militar` de înv`]`mântsuperior de educa]ie fizic`, iar cel care a pus bazeleînfiin]`rii INEF [i IMEF a fost un militar, generalulprofesor (educa]ie fizic`) Virgil I. B`dulescu.

Educa]ia fizic`, înc` de la apari]ia ei, a reprezentat ocomponent` a culturii [i civiliza]iei popoarelor. Aflat`într-o permanent` simbioz` cu toate armatele lumii,educa]ia fizic` s-a constituit într-un fundament de bazàl acestora, cu implica]ii asupra celorlalte categorii deinstruire. În condi]iile istorice specifice evolu]ieipoporului român, trebuie eviden]iat faptul c` educa]iafizic` a existat din cele mai vechi timpuri [i, chiar dac`se afla într-o faz` incipient`, empiric`, nu a putut exista

separat, ci a fost perfect integrat` în procesul deformare de lupt`tori cu reale calit`]i fizice, puternici[i bine antrena]i care s` ]in` piept o[tirilorcotropitoare, pentru men]inerea libert`]ii,independen]ei, credin]ei [i existen]ei pe acestteritoriu. De[i sunt numeroase m`rturii r`mase dinvremuri apuse, începând cu Decebal [i Burebista,care reliefeaz` calit`]ile fizice ale osta[ilor de peaceste meleaguri [i succesul ob]inut de ace[tia îndiferite lupte [i întreceri, putem vorbi de o executareunitar` a exerci]iilor fizice abia dup` înfiin]area, în1830, în baza prevederilor Regulamentelor Organice,a primelor unit`]i ale armatei p`mântene,considerate moderne. Pentru ridicarea nivelului decuno[tin]e de specialitate ale cadrelor militare, pelâng` activit`]ile de perfec]ionare teoretice [ipractice cunoscute, s-a insistat acum [i pe alte formenoi, una dintre acestea constând în introducereaexerci]iilor fizice în programele de preg`tire, careaveau rolul de a forma la ofi]eri deprinderilenecesare în mânuirea armelor albe, care constituiauarmamentul de baz` în ducerea r`zboiului din aceletimpuri.

La ceas aniversar, adresez tuturor colegilor dinaceast` arm` un c`lduros La mul]i ani! al`turi decalde [i sincere ur`ri de s`n`tate [i împliniri în planprofesional [i personal, [i îmi aplec fruntea, în semn depios omagiu, pentru cei care nu mai sunt printre noi.

În 1838, pentruperfec]ionarea militarilor înscrim` s-au înfiin]at, la Bucure[ti[i la Ia[i, s`li de arme [i s-auangajat mae[tri de scrim` români[i strìni. În 1847, educa]ia fizic`

militar` a fost introdus` cadisciplin` distinct` în planul deînv`]`mânt al {colii Ost`[e[ti dela Bucure[ti. În 1853, domnitorul

Barbu {tirbei, con[tient denecesitatea înv`]`rii scrimei demarea majoritate a militarilor, adecis înfiin]area, la Bucure[ti, aunei [coli de gimnastic` [iscrim`. La 20 februarie 1860, la

propunerea ministrului de r`zboi,general Ion Emil Florescu,domnitorul Alexandru Ioan Cuzaa aprobat raportul nr. 5.151pentru înfiin]area unei [colimilitare de scrim`. Pe lâng`înfiin]area acesteia, domnitorul amai aprobat [i construirea a treis`li de gimnastic` în Bucure[ti,una la {coala militar` de ofi]eri [icelelalte dou` în caz`rmile DealulSpirii [i Sfântu Gheorghe. La 13 septembrie 1863,

acela[i domnitor reformator aaprobat raportul nr. 6120, înaintatde Ministerul de R`zboi, prin carese solicita introducereagimnasticii în armat`, cu scopulîmbun`t`]irii niveluluiperforman]elor fizice alemilitarilor. Concretizareaordinului de introducere agimnasticii în armat` s-a efectuatprin elaborarea [i aprobareaOrdonan]ei asupra instruc]ieigimnastice prin corpuri [istabilimente militare, constituit`ca un prim regulament aleduca]iei fizice militare. În 1864, s-a înfiin]at, la Ia[i,

prin Înaltul ordin de zi nr. 90 din21 ianuarie, {coala normal`militar` de scrim`, gimnastic` [itragere la semn, pentru nevoilede cadre care s` implementezeOrdonan]a în unit`]i. În 1907, a avut loc

deschiderea cursurilor {colii

COLONEL IOAN ARMANU

Speciale de lupte [i exerci]iicorporale. În 1910, locotenentul Virgil

B`dulescu înainteaz` un memoriuministrului de r`zboi, în care asubliniat necesitatea introducerii,cu caracter obligatoriu, agimnasticii în armat`. Ministerulde R`zboi, prin Ordinul de zi nr.229 din 23 februarie 1911, aintrodus gimnastica suedez` înarmat`. Aceasta se executa timp de30 minute, o dat` pe zi, înainteaînceperii programului de instruc]ie. În 1914 c`pitanii profesori

B`dulescu [i Marinescu, dorind s`participe la mi[carea de gândiremilitar` care lua amploare înarmata român` a vremii [i s`fructifice, prin scris, experien]a [icuno[tin]ele acumulate în Suedia,în scopul uniformiz`rii activit`]ii deeduca]ie fizic` [i sport în armat`, auelaborat Manualul de gimnastic`suedez` [i sportul pentru armat`. În 1916, ca urmare a

tension`rii situa]iei interna]ionaleîn Europa, când ]`rile se preg`teaude r`zboi, Marele Cartier Generalromân a emis Ordinul nr. 294 din 3noiembrie, de constituire aCorpului Vân`torilor de Munte,prin transformarea {colii Militarede Schiori, care func]iona înBucure[ti. Pentru experien]adobândit` în carier`, dar mai ales asucceselor ob]inute pe liniaeduca]iei fizice la Liceul militarMân`stirea Dealu, sarcina deconstituire a acestui Corp alvân`torilor de munte i-a revenitc`pitanului Virgil I. B`dulescu.Rezultatele ob]inute de acestbatalion de vân`tori de munte înluptele de la Cire[oaia, Oituz, Co[na[i Târgu Ocna din 1917, aureprezentat cel mai str`lucitexemplu din istoricul educa]iei fiziceîn armata noastr`, în urma c`ruiac`pitanul B`dulescu I. Virgil (foto) afost înaintat, înainte de rând, lagradele de maior [i locotenent-colonel [i a fost decorat cu OrdinulMihai Viteazul, clasa a III-a. La 8 iulie 1918 s-a înfiin]at, la

Ia[i, {coala militar` de educa]iefizic`.

În 1922, mai multe proiectelegate de viitorul educa]iei fizice [isportului în armat` au prins via]`din ini]iativa [i la propunereacolonelului B`dulescu. Astfel aufost înfiin]ate, la Bucure[ti, celedou` institu]ii: Oficiul Na]ional alEduca]iei Fizice (ONEF), menit sàsigure organizarea, îndrumarea [iconducerea activit`]ii de educa]iefizic` în întreaga ]ar` [i InstitutulNa]ional de Educa]ie Fizic` [i(INEF), prima institu]ieuniversitar` destinat` form`riicadrelor didactice din domeniu, cuo durat` de [colarizare de patruani. În toamna aceluia[i an, {coala

Sub conducerea generaluluiVirgil I. B`dulescu, ONEF, caorgan central de conducere aactivit`]ii de educa]ie fizic`, a trimisla studii în strìn`tate mai mul]iofi]eri, iar educa]ia fizic` a fostnominalizat` între specialit`]ilemilitare ale armatei, denumitìni]ial Înv`]`mântul din LiceeleMilitare [i Educa]iunea Militar` [iulterior Înv`]`mântul din LiceeleMilitare [i IMEF. Toate acestea auavut un rol major în recunoa[tereaspecializ`rii ofi]erilor în educa]iefizic` [i cre[terea stabilit`]iiacesteia în armat`. Ofi]eriiinstructori de educa]ie fizic` aveau

înfiin]`rii la Bucure[ti a Facult`]iiMilitare de Educa]ie Fizic`(FMEF). Acest fapt s-amaterializat prin Hot`râreaGuvernului României nr. 317 din27 aprilie 1991. Dup` aproape 50de ani, odat` cu înfiin]area acesteiinstitu]ii militare de înv`]`mântsuperior de educa]ie fizic` ce [i-adeschis por]ile în toamna anului1991, a fost reparat` gre[ealacomis` în anul 1942, când a avutloc desfiin]area IMEF. Anulurm`tor, în semn de omagiu [irecuno[tin]` adus celui care a pusbazele sistemului modern deeduca]ie fizic` [i sport din ]aranoastr`, la 6 octombrie, prin ordinal ministrului ap`r`rii na]ionale,FMEF a primit denumireaGeneral Virgil I. B`dulescu. În1994, odat` cu înaintarea îngradul de sublocotenent astuden]ilor de anul III, proveni]idin colegiile militare liceale, [i cuabsolvirea primei promo]ii deabsolven]i ai FMEF în 1995, dearma [i cu specialitatea educa]iefizic` militar`, au fost stabilite, prinnorme militare, semnul [i culoareauniformei (armei). Ca [i în trecut,discobolul a fost ales oficial casemn de arm`/specialitatemilitar`, iar culoarea ro[ie,culoarea armei.

Din 1993, dup` mutarea dincadrul Statului Major al Trupelorde Uscat, Sec]ia Preg`tire Fizic`func]ioneaz` în cadrul StatuluiMajor General din MinisterulAp`r`rii Na]ionale, schimbându-[idenumirea în Sec]ia educa]iefizic`.

În prezent, ca [i în întreagaistorie a armei, ofi]erii, subofi]erii,profesorii de educa]ie fizic` [iantrenorii din armata român` î[iaduc o contribu]ie însemnat` lainstruirea prin mijloace specificea cadrelor militare, militarilorprofesioni[ti, studen]ilor [ielevilor militari, în vedereaîndeplinirii cu rezultatelescontate a sarcinilor de serviciu,[i mai ales a misiunilor cepresupun eforturi fizice intense [ide anduran]`.

Militar` de Educa]ie Fizic` a fostinclus` în O.N.E.F. sub denumireade Sec]ie Militar`. În 1929, aceast` sec]ie

militar` a INEF s-a transformat înInstitutul Militar de Educa]ie Fizic`(IMEF). Institutul militar adesf`[urat activitatea proprie înparalel cu institutul civil, având atâtprofesori care predau la ambeleinstitu]ii, cât [i o baz` didactico-sportiv` comun`. Legea educa]ieifizice, instituit` în 1929, prevedeaca în cadrul IMEF s` se studiezemai multe discipline de înv`]`mântteoretice [i practico-metodice,majoritatea reg`sindu-se înprograma INEF, dar [i unele cuaplicativitate militar`. Ca m`rturiea acelor timpuri de glorie a IMEFstau cifrele de absolvire (188 ofi]eri[i 193 subofi]eri în perioada 1922-1929 [i 325 ofi]eri în perioada 1929-1942).

ca semn de arm` un scut cu dou`spade încruci[ate sub el. Dup` r`zboi, în 1957, Sec]ia

Preg`tire Fizic` [i Sport din MareleStat Major al Armatei s-a mutat laComandamentul Infanteriei [iTancurilor, schimbându-i-setotodat` [i denumirea în Sec]iaPreg`tire Fizic`. Începând cu luna ianuarie

1990, România a intrat într-o etap`nou` a dezvolt`rii sale, astfel încâtau avut loc multiple [i profundereforme structurale [i func]ionale lanivelul statului [i societ`]iiromâne[ti. Intuind c` în nouaconstruc]ie a armatei române eranecesar` [i o institu]ie militar` deînv`]`mânt superior de educa]iefizic` pentru formarea cadrelorarmatei, care s` pun` la bazainstruc]iei educa]ia fizic`, înperioada anilor 1990-1991 s-auefectuat demersurile necesare

General profesor (educa]ie fizic`) Virgil I. B`dulescu.

24 Observatorul militar Nr. 30 (6 – 12 august 2014)www.facebook.com/OBSERVATORULMILITARwww.presamil.ro INTERVIU

PAVEL BARTO{, ACTOR:

© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale„Reproducerea de scurte extra-se este permis` \n condi]iileprev`zute de art. 33 din Legeanr. 8/1996 privind dreptul deautor [i drepturile conexe.”

|nchidereaedi]iei – luni,

ora 12.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT:locotenent-colonel Gheorghe Vi[an, tel. 021/322.82.87, int. 120. REDACTOR-{EF ADJUNCT PERIODICE:locotenent-colonel George Cosmin Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.8,7 int. 108. SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu, tel. 021/322.82.87 int. 124. REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu, locotenent Andreea Cristian, plutonier-adjutant Lucian Irimia, Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David.

ISSN1223-3641.145

C.988/2014Taxele po[tale – achitate conform

aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

[email protected] de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale

TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal.CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac .FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache.DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,Costel B`lan, Anelia Pricop, tel. 021/322.82.87 int. 160.

ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX

ADRESA REDAC}IEI:Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382. Tel./fax 021/322.83.88

www.presamil.ro www.facebook.com/[email protected]: COLONEL ION CIONTEA

REDACTOR-{EFLocotenent-colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34, e-mail: [email protected]

Responsabil de num`r: Irina-Mihaela Nedelcu

DE CÂND AM COPII, ÎMI DORESC ENORM S~ FIE PACE!Nu este deloc u[or s` îi r`pe[ti lui Pavel Barto[ o jum`tate de

or` din programul zilnic! Chiar dac` actorul de teatru este \nvacan]`, pentru c` s-a încheiat stagiunea la Teatrul Odeon, pentruprezentatorul TV încep film`rile, iar ziua se încheie ve[nic în chipulminunat al tat`lui abia a[teptat acas` de trei copile [i de o so]ie [imam` extrem de devotat`. Îmi pare c` acest nume, Pavel Barto[,este o explozie de persoane care se afl`, toate, în fiece clip`, acolounde le cer rolurile vie]ii [i se str`duiesc a le interpreta cât mai bine.Ve[nic agitat, cu un telefon mobil neobi[nuit s` nu i se acorde aten]ieatâta vreme (altfel de ce ar fi sunat permanent?!), a stat (impropriuspus!), practic nu s-a ridicat de pe un scaun al Cercului MilitarNa]ional, suficient cât s` purt`m discu]ia pe care v` las s` o savura]i.

INTERVIU REALIZAT DEC~PITAN CORNELIA MIH~IL~

S-a n`scut la 20 ianuarie 1975, laMiercurea Ciuc. Este actor de teatru, film [i televiziune,comediant, personalitate TV. A câ[tigat Marele Premiu la GalaTân`rului Actor, Costine[ti (1998, 1999).

Te numeri printre cei care nu au maiprins stagiul militar obligatoriu. Sau,poate, ]i-ai fi dorit s` faci armata?

Nu pot spune c` eram înnebunit dupàceast` idee. Îns`, dac` ar fi trebuit, a[ fi

f`cut armata, mai ales c` stagiul militar nudura mult, cam patru luni, deoarece eramabsolvent de facultate. Bunicul meu aveaaceast` vorb`: Armata te face b`rbat! A[a c`, a[fi f`cut armata dac` trebuia. Am, îns`, amintirifrumoase despre armat`, din timpul copil`riei.În Miercurea Ciuc, unde locuiam, aveam unprieten al c`rui tat` era în fanfara militar` [i tottimpul [tiam când sunt manifest`ri, concerte.Ne cam târa, cumva, dup` el. Vai, era atât defrumos! Îmi pl`cea genul acesta de festivismriguros al armatei [i chiar îmi d`dea unsentiment patriotic. Îmi place enorm de multtot ceea ce înseamn` cor militar sau fanfar`.Îmi place foarte mult atunci când se adun`„o ga[c`” de bìe]i, care au [i ni[te studiimuzicale [i care cânt` atât de bine. Mereumi-a pl`cut ideea de manifestare [i, mai apoi, înorice ]ar` strìn` în care am fost [i în careexist` regalitate, am încercat mereu s` participla diverse evenimente militare, cum ar fischimbarea g`rzii sau marcarea unei zileimportante. Mi-a pl`cut mereu acest tip derigurozitate al militarilor. Nu [tiu dac` eu mil-a[ fi putut asuma. Dar, poate c`, nevoit fiind,mi l-a[ fi asumat, pentru c` sunt un om care seadapteaz` oric`rei situa]ii.

Roluri de militar?

Culmea, am avut. Dac` nu am fost nicim`car o zi soldat al armatei, în schimb, în

film [i în teatru, am fost soldat de nu [tiu câteori. Pe scena de teatru, în spectacolul Cartofipr`ji]i cu orice, eram unul dintre solda]ii dinarmata britanic` [i trebuia s` m` schimb,cred c` de vreo [apte ori, în alte ]inute. Eragroaznic, pentru c` trebuia s` ne schimb`ma[a cum se spunea: Domnule, eu aprindchibritul [i, când este aprins trebuie s` fi]ischimba]i! {i chiar a[a ne [i schimbam dehaine. Nu-]i pot spune ce rapiditate exista!Doamne, când venea spectacolul acelatrebuia s` fii preg`tit [i fizic [i psihic. Practic,cu acel spectacol, în 2001, eu am f`cutarmata. Apoi, în filmul lui Costa-Gavras,Amen, am mai jucat un ofi]er din armatagerman`, dar, atunci, am îmbr`cat ]inutadoar pentru o zi de filmare. La TeatrulNa]ional Cluj-Napoca, am mai jucat, tot a[a,într-o pies` a lui Shakespeare, Coriolan, pus`în scen` într-o variant` modern`, pies` încare ne îmbr`cam [i ne dezbr`cam, iar neîmbr`cam [i ne dezbr`cam de nu [tiu câteori. Vezi, acesta este avantajul unui actor, areprilejul s` vad` cum ar fi fost, dac`...

Anul acesta te-am v`zut în TitanicVals [i în Natur` moart` cu nepotobez, pe scena Teatrului Odeon.

Am foarte multe spectacole la TeatrulOdeon [i m` bucur` acest lucru. Mai joc

în Gai]ele, unul dintre cele mai longevivespectacole din ]ar`, care se joac` deja de 13ani, în Aventurile lui Habarnam, în C.F.R. –Cometa, Copilul [i C`]elul, în Lini[te! S`rut.Ac]iune!... Sunt multe spectacole foarteimportante, adic` mergem în festivaluri cu ele.Este minunat ce mi se întâmpl` în teatru. Deaceea [i ]in cu din]ii de teatru. În tot acestcontext cu televiziunea, pentru mine, teatrul afost, tot timpul, constanta. Este firul meu ro[uîn via]`. Este [i prima mea iubire, iar primaiubire nu se uit` niciodat`.

Cum ]i-ai întâlnit aceast` mareiubire?

Am f`cut Facultatea de Teatru din Cluj.Nu pot s` spun c` de mic copil îmi

doream s` fiu actor. Ba, pe la vreo zece ani, pe

când umblam dup` fanfara militar` la carecânta tat`l prietenului meu, îmi doream s` fiumuzician militar. Adev`rul este c` îmi pl`ceaumult uniformele lor, d`deau prestan]`. Îi v`dpe cei din armat` c` au un anumit tip deprestan]` [i mie îmi plac oamenii ace[tia.Atunci când ap`reau, toat` lumea era a[a:Oau! Am bifat un rol important [i am sim]it,cumva, ce înseamn` s` fii ofi]er când am jucatîntr-un serial de epoc`, Aniela. Timp de un an,cât au durat film`rile, am purtat uniforma demilitar a Regimentului 4 Ro[iori. Vai, aveama[a o team` ca nu cumva s` o murd`resc. Î]id`dea a[a o prestan]`! Atunci am studiat [iepoca [i am în]eles cum erau v`zu]i militarii înacea vreme, ce însemna s` fii ofi]er! Revenind,în copil`rie îmi doream s` fiu de la doctor pân`la vânz`tor. Pentru c` erau multe lipsuri,speram s` lucrez, de pild`, într-o cofet`rie.Gândeam: Dac` o s` lucrez într-o cofet`rie,sigur o s` m`nânc oricâte dulciuri vreau! O sàm cât lapte vreau, n-o s` mai stau la coad`! Pela 15-16 ani, fiecare dintre noi realizeaz` c`termin` liceul: Hopa! Ce voi face eu maideparte? Aveam deja microbul teatrului însânge, pentru c` f`ceam brigad` artistic` din

[coala general` [i mi-a pl`cut mult. M-am dusla examen cu gândul c` este m`car oexperien]` [i, anul viitor, am [anse mai mari.Auzisem c` erau [i persoane care f`cuser`preg`tire doi, trei ani, ca s` ia examenul.Norocul meu a fost c` se cùtau talente brute,crude, [i am corespuns. Am intrat la facultatepe muchie de cu]it, dar a fost [ansa vie]ii mele.

Nu mai este la fel de u[or, caodinioar`, pentru un tân`r actor s`devin` cunoscut.

Culmea, ai putea spune c` sunt [ansemai multe, pentru c` sunt mai multe

televiziuni, teatre etc. Dar nu e a[a. Chiardiscutam odat` cu Sebastian Papaiani [i îmispunea: Pe vremea noastr` aveam „B.D."-urile,aveam „Albumul duminical" , aveam filmeromâne[ti la care lumea venea în num`r foartemare, care erau cùtate. Acum, chiar dac`filmul românesc este ultrapremiat, publicul îlprefer` pe cel american. De aceea, actorii careap`reau pe sticl` sau pe marele ecrandeveneau repede cunoscu]i. Acum, suntemdin ce în ce mai mul]i absolven]i de teatru,pentru c` [i sunt mai multe facult`]i. Sigur,dac` e[ti bun, te vei afirma. Mai ales dac` [ilup]i pentru asta. Cred c` tot ce este al tù

este pus deoparte, dar trebuie s`-l mai [i cau]i.{i mai cred foarte mult în [coala provinciei. Euam jucat vreo [ase ani în provincie, la Cluj, laSatu Mare, la Timi[oara.

Acum urci pe scen` al`turi de actorivechi, al`turi de nume sonore aleteatrului românesc.

O, da! De aceea am [i plecat dinTimi[oara, pentru c îmi doream s lucrez

cu actori mari. Am avut [i am marea bucurie s`lucrez cu: Rodica Mandache, Dorina Laz`r,Sebastian Papaiani, Adriana Trandafir, CarmenT`nase, Elvira Deatcu, Ionel Mih ilescu. PeGeo Costiniu, din p`cate, l-am cunoscut preapu]in, un alt mare actor, pe care îl regretenorm, este {erban Ionescu. La TeatrulRadiofonic, iar`[i, am avut [ansa de a lucra cuVictor Rebenciug, Mariana Mihu], DanCondurache... Acolo este, iar`[i, o altàtmosfer incredibil , cuno[ti to]i actorii din alteteatre. Tocmai asta mi-am dorit, s stau lângèi. M-au înv`]at [i foarte multe lucruri de via]`,dar trebuie s` fii preg`tit pentru aceasta.

Pavel Barto[ este un nume cunoscutromânilor în special datorit`televiziunii, nu-i a[a?

Sunt foarte con[tient c` televiziunea m-af`cut popular atât de repede. Serialele în

care am jucat, formatele de televiziune, [i m`bucur c` am avut parte de seriale [i deformate bune, toate au contat. M-am bucuratc` am putut transfera popularitatea dinteleviziune în teatru. Nu e pu]in lucru s` vezi,în turnee, c` se umple o sal` pentru c` estenumele tù pe afi[. Eu cu asta voi r`mânetoat` via]a, cu meseria de actor de teatru.

E[ti un tip jovial, a[a cum te vedemla televizor [i pe scen` e[ti [i în via]ade zi cu zi. {i teribil de ocupat. Îig`se[ti loc [i timpului liber?

Trebuie, pentru c`, altfel, ratezimomente importante din via]a copiilor

tì, atunci când sunt mici [i nu vreau acestlucru. Poate se întâmpl` s` nu fiu prezent cânda f`cut primul pas, dar, când a f`cut al doileapas, sunt sigur acolo. Vin dintr-o familie cupatru copii [i mi-am dorit s` am [i eu familiamea. Tot timpul meu liber, atât cât este, îldedic familiei. Acas`, sunt diferit. Ascult mult,m` joc cu feti]ele mele. Ele au foarte multelucruri s`-mi spun` [i este foarte important caun p`rinte s`-[i asculte copilul [i s` comunice,pentru c`, din câte v`d în jurul meu, spunem:Da, da, da! Dar nu mai ascult`m ce spun copiii[i ei simt acest lucru. {i chiar dac` are doarpatru ani, copilul are nevoie s` fie tratat ca unadult. Acas`, vorbesc mult cu fetele mele, leascult mult. So]ia mea vorbe[te [i mai mult. Eaare un rol major în educa]ia copiilor no[tri [iaici este marele meu noroc. Iar`[i, înv`] foartemulte de la copiii mei. Noi, oamenii mari, maiuit`m s` fim copii, s` fim inocen]i, nu ne maid`m voie s` gre[im. Copiii ne reînva]` firescul,ne arat` natura uman` a[a cum este ea, dac`îi ascult`m cu pu]in` aten]ie.

Le duci la teatru pe copilele tale?

Foarte des, pentru c` eu cred foartemult în educa]ia de acest tip. Mergând

la un spectacol, vezi c` trebuie s` te por]ifrumos într-o sal` de teatru, c` este bine s`te îmbraci frumos. }in foarte mult s`-mi ducfeti]ele la concerte sau la piese de teatru,sigur, la cele pentru nivelul lor. Nu le aducla spectacolele mele, decât la cele care pot fiv`zute la vârsta lor.

Ce le transmi]i militarilor români?

În general, armata îmi d` un sentimentde siguran]`. De când am copii, poate

sun` ca un cli[eu, dar îmi doresc enorm s` fiepace! V`d, la televizor, ce înseamn` un r`zboipentru familiile din acea regiune, cât` triste]e,cât` suferin]` aduce. {i atunci, îmi doresc, înprimul rând, ca militarii s` fie s`n`to[i, s` vinàcas` cu bine, de unde se duc ei, [i, [tiind c`sunt acolo sau aici, eu [i familia mea ne sim]immai în siguran]`. Îmi doresc enorm s` fie pace[i toate problemele s` fie rezolvate, nu pe calearmat`, ci pe cea diplomatic`.

Documents

RECTORUL ACADEMIEI TEHNICE MILITARE, COLONEL PROF. … · În paralel cu ac]iunea din Vaideeni, începând cu diminea]a zilei de 30 iulie, al]i trei militari [i un mijloc tehnic tip