UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTIFACULTATEA DE CONSTRUCTII CIVILE, INDUSTRIALE SI AGRICOLE

Partea II INGINERIE TEHNOLOGIC

Coordonator:Asist.Univ.Drd.Ing. Iulian Strelu

Absolvent:Stng Aurelia Bogdana2012

CUPRINS

1. Stabilirea compoziiei betonului A. Stabilirea datelor iniialeB. Stabilirea calitativ a materialelorC. Stabilirea cantitativ a materialelor2.Calculul i interpretarea gradului de maturizare al betonului3. Alctuirea planului de panotaj pentru planeu4. Descrierea etapelor tehnologice de realizare a structurii construciei4.1. Lucrri de trasare4.2. Lucrri de terasamente: spturi, umpluturi4.3. Lucrri de fundaii4.4. Realizarea subsolului4.5. Realizarea suprastructurii

1.Stabilirea compoziiei betonului

A. Date initiale:

1. Clasa betonului: C25/302. Caracteristicile elementului:a) Tipul elementului: Placa de beton armat.b) Dimensiunea minima a elementului: hp = 130 mm.c) Grosimea stratului de acoperiri cu beton a armaturii: c = 15 mm.d) Distanta minima dintre barele de armatura: D = 70 mm.3. Clasa de expunere si conditiile de mediu: 1a mediu uscat, moderat4. Conditii si tehnologii de executare: conditii de executare normale, utilizand cofraje modulate din lemn.5. Conditii de transport si punere in lucrare a betonului: transport cu autoagitatorul si turnarea betonului cu pompa6. Umiditatea agregatelor: Pentru sorturile de nisip (0 7 mm): uN = 3 % Pentru sorturile de pietris (7 16 mm): uP = 1 %.7. Gradul de omogenitate: II.

B. Stabilirea calitativa a materialelor componente.

1. Consistenta betonului.

In fuctie de tipul elementului be beton (placa), mijlocul de transport (autoagitator), tehnologia de punere in lucrare (pompa) si tipul betonului (armat), rezulta clasa de consistenta T4 (cu o tasare de 120 20 mm).2. Dozajul minim de ciment.

In functie de conditia de mediu (mediu uscat, moderat) si tipul betonului (armat) rezulta un dozaj minim de ciment pentru asigurarea cerintelor de durabilitate de 250 kg/mc.3. Agregatele.

a) Tipul: avand in vedere clasa de beton (C 25/30) se vor folosi agregate de concasare

b) Dimensiunea maxima: se stabileste in functie de tipul elementului de beton ce urmeaza a fi executat (placa), dimensiunea minima a elementului (hp = 130 mm), distanta minima dintre armaturi (D = 70 mm), tehnologia de transport si punere in lucrare a betonului si grosimea stratului de acoperire cu beton a armaturii (c = 15 mm):

Din toate conditiile de mai sus se alege una din valorile standardizate si rezulta: dmax = 16 mm.

c) Granulozitatea: se stabileste zona de granulozitate (I) in functie de dozajul de ciment minim de 250kg/mc. Cunoscand zona de granulozitate I si dimensiunea maxima a agregatelor 16 mm, rezulta urmatoarele limite ale zonelor de granulozitate (inferioare si superioare):

Sortul 0 0.2 mm: 3 11 %: se alege 5 %Sortul 0 1 mm: 35 45 %: se alege 40 %Sortul 0 3 mm: 51 60 %: se alege 55 %Sortul 0 7 mm: 71 80 %: se alege 75 %Sortul 0 16 mm: 95 100 %: se alege 100 %

4. Cimentul.

In functie de conditiile de expunere si mediu (mediu uscat moderat, clasa de expunere 1a), de masivitatea elementului(element cu grosimi mai mici de 1,5 m, executate in afara perioadei de timp friguros), de tipul beotnului (armat) si de clasa lui( C25/30), se recomanda cimentul tip CEM I 32.5.

5. Gradul de impermeabilitateIn functie de clasa de expunere (1a) si de clasa betonului (C25/30) gradul minim de impermeabilitate pentru asigurarea durabilitatii este: P410.

6. Gradul de gelivitateNu este conditionat

7. Raportul A/C maxim.

In functie de tipul betonului (beton armat) si clasa de expunere (1a) rezulta raportul A/C maxim = 0.65

C. Stabilirea cantitativa a compozitiei betonului.

1. Cantitatea de apa.

Cantitatea orientativa de apa de amestecare (A) se determina in functie de clasa betonului (C25/30) si de consistenta (T4). Rezulta A = 230 l/m3 , la care se adauga un spor de 10% datorita folosirii agregatelor de concasaj si un spor de 10% in cazul agregatelor 0-16mm.

2. Raportul A/C.

In functie de clasa betonului (C 25/30) si clasa cimentului (32.5), pentru gradul II de omogenitate, rezulta valoarea raportului A/C = 0.45x1.10.50 (valoare sporita cu 10% pentru ca se folosesc agregate de concasaj).Raportul maxim de apa/ciment se determina ca min{A/C calitativ : A/C cantitativ} = min{0,65 ; 0,50} = 0,50

3. Cantitatea de ciment.

Aceasta cantitate se compara cu dozajul minim de ciment determinat la punctul B.2. (C = 250kg/mc) => Se adopta C = 552 kg/mc.

4. Cantitatea de agregate.

Cantitatea totala de agregate in stare uscata se evalueaza aplicand relatia:

Unde:

5. Impartirea agregatului total pe sorturi.

Cantitatea pentru fiecare sort de agregate se stabileste in functie de limitele zonelor de granulozitate alese, si anume:

Cantitatea finala de agregate pe sorturi va fi:

______________________________ Total: 1404 kg/m3

6. Corectarea cantitatii de apa.

In functie de umiditatea efectiva a agrgatelor, se calculeaza cantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea lor:Cantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea sorturilor de nisip 0...7mm(3%), este:

Cantitatea suplimentara de apa provenita din umiditatea sorturilor de pietris 7...16mm(1%), este:

Cantitatea totala de apa suplimentara:

Cantitatea corectata de apa:

7. Corectarea cantitatilor de agregat pe sorturi.

Cantitatile corectate de agreregat se stabilesc majorand cantitatile calculate anterior cu procentul rezultat din umiditatea relativa a fiecarui sort, astfel:

8. Cantitatea totala corectata de agregat.

= cantitatea corectata de agregat pe sortul i;9. Densitatea aparenta a betonului.

10. Incercri preliminarePentru stabilirea corect a cantitilor componenilor, este absolut necesar s se fac unele verificri experimentale, prezentate mai jos :a) se prepar un amestec de beton de minimum 30 l, cu cantitile pentru ciment i agregat stabilite conform punctelor 2. i 4. La care se introduce ap treptat pan la obinerea consistenei dorite, determinndu-se astfel cantitatea de ap A ( stabilit conform punctului 1 ) b) se determin densitatea aparent b ;c) se recalculeaz cantitatea de ciment :

[ kg/m3 ] ;

d) se recalculeaz cantitatea de agregate :

[ kg/m3 ] ;unde :pb densitatea aparent determinat experimental ;pb densitatea aparent determinat prin calcul ;

Observaie!Att la prepararea amestecului informativ ct i a amestecurilor preliminare se vor utiliza agregate uscate .e) se prepar trei amestecuri de beton de maximum 30 de litri pentru trei compoziii diferite : cea de baz ( realizat dup reeta stabilit mai sus ) ; o compoziie cu dozaj de ciment cu 7 % mai puin fa de reeta iniial, dar nu cu mai puin de 20 kg/m3 fa de compoziia de baz , meninnd cantitatea de ap i de agregat conform compoziiei de baz ; o compoziie experimental ; din cele trei amestecuri se confecioneaz minimum 12 epruvete (confecionarea epruvetelor se face conform prevederilor din STAS 1275-88) ; cte 6 epruvete din fiecare compoziie se vor incerca la varsta de 7 zile (pstrarea i ncercarea epruvetelor se vor efectua conform prevederilor din acelai STAS 1275-88 ), adoptndu-se drept compoziie preliminar cea pentru care rezistenele determinate sunt cel puin egale cu valorile indicate n codul de practic NE 012/99 ; se incearc restul de 6 epruvete la varsta de 28 de zile rezultatele obinute fiind analizate n vederea definitivrii compoziiei. Rezistena medie pe fiecare compoziie fbm se va corecta pentru fiecare compoziie n funcie de rezistena efectiv a cimentului, aplicnd relaia:

se adopt compoziia pentru care valoarea rezistenei corectate este cel puin egal cu rezistena la 28 de zile indicat in tabelul 3.33; pentru gradul 1 respectiv 2 de omogenitate la valorile prezentate n tabelul 3.33 se scad, respectiv se adaug valoarea conform tabelului 3.34; n cazurile urgente se poate adopta preliminar compoziia betonului pe baza obinerii rezistenei la varsta de 7 zile dac aceasta atinge cel puin urmatoarele procente din rezistena la 28 de zile prevazut in tabelul 3.34 sau precizat, dup caz, conform punctului de mai sus :I. 55% pentru cimenturi tip H , IIB , SR ;II. 65% pentru cimenturi tip CEMII si CEMI ;III. 75% pentru cimenturi tip R; Compoziia astfel stabilit se va corecta pe baza rezultatelor ncercrilor la varsta de 28 de zile a betonului .

2. Calculul i Interpretarea gradului de maturizare al betonului

Date initiale Clasa betonului: C25/30; Raportul apa/ciment: 0,50 Tip ciment: CEM I 32,5 Tip element: placa cu grosimea de 130 mm. Gradul de maturizare al betonului

Se aproximeaza ca variatia temperaturii intre cele doua limite (i si i+1) este liniara, drept pentru care temperatura medie pentru intervalul de timp ti rezulta:

Gradul de maturizare al betonului, pentru intervalul de timp ti va fi:

Gradul efectiv de maturizare a betonului este:

este un coefcient de echivalenta a gradului de maturizare al betonului evaluat la temperatura si cel evaluat la temperatura etalon de +20 C.Gradul efectiv de maturizare al betonului, pentru intervalul total de timp tk, este:

n numarul de intervale de timp ti in care se masoara temperatura betonului.Pentru decofrarea elementelor de beton, cofrajele se pot indeparta numai dupa ce betonul a atins o rezistenta minima de 2,5 N/mm2, pentru fetele laterale ale cofrajului si minim 70 % din clasa pentru fetele interioare la placi cu deschidere mai mica de 6,00m.In functie de tipul cimentului (I 32.5) si de raportul apa-ciment (A/C = 0.50), rezulta gradul critic de maturizare al betonului, Mk = 1000 [h C]. 30N/mm2..................... = 100% 2,5N/mm2................... = x % => x = 2,5*100/30 = 8,33 %

10%.........................M = 520 hC 8,33%.......................... M = y => y = 8,33*520/10 = 434 hC

ZiuaOraTemperatura betonuluiKiInterval de timpmed i +10 0 C M

MasurataMedieSimpluCumulat

i [0C]med i [0C][h][0 C][h 0C][h 0C]

169110,912821153,216153,216

1413

120,924822162,624315,84

2211

9,50,892819,5139,152454,992

268

100,9820144598,992

1412

110,912821153,216752,208

2210

90,884819134,368886,576

368

100,9620108994,576

1212

120,924622121,9681116,544

1812

10,50,906620,5111,4381227,982

249

90,884819134,3681362,35

489

110,912821153,2161515,566

1613

11,50,918821,5157,8961673,462

2410

100,98201441817,462

5810

11,50,918821,5157,8961975,358

1613

110,912721134,0642109,422

239

8,50,876718,5113,4422222,864

668

9,50,892619,5104,3642327,228

1211

11,50,918621,5118,4222445,65

1812

110,912621114,9122560,562

2410

100,96201082668,562

7610

110,912821153,2162821,778

1412

110,912821153,2162974,994

2210

9,50,892819,5139,1523114,146

869

11,50,918821,5157,8963272,042

1414

130,936823172,2243444,266

2212

10,50,906820,5148,5843592,85

969

110,912621114,9123707,762

1213

13,50,942623,5132,8223840,584

1814

12,50,93622,5125,553966,134

2411

10,50,906820,5148,5844114,718

10810

120,924822162,6244277,342

1614

130,936823172,2244449,566

2412

10,50,906620,5111,4384561,004

1169

100,96201084669,004

1211

120,924622121,9684790,972

1813

130,936623129,1684920,14

2413

100,96201085028,14

1267

100,98201445172,14

1413

12,50,93822,5167,45339,54

2212

10,50,906820,5148,5845488,124

1369

100,96201085596,124

1211

120,924722142,2965738,42

1913

12,50,93522,5104,6255843,045

2412

100,98201445987,045

1488

110,912821153,2166140,261

1614

12,50,93822,5167,46307,661

2411

Concluzii:

Gradul critic de maturizare Mk = 1000 [h C] a fost depasit in ziua a 3-a la ora 18.00 cand s-a atins pragul de Mef = 116,54 [h C]. Acest lucru indica faptul ca betonul nu mai trebuie protejat de inghet.Fetele laterale ale betonului se pot indeparta atunci cand acesta a atins rezistenta minima de 2,5N/mm2 care corespunde unui nivel de intarire de 8,33%. M (8,33%) = 434 hC a fost depasit in ziua a 2-a la ora 6.00, cand gradul efectiv de maturizare atinge valoarea Mef = 454,99 hC.Fata interioara a cofrajului se poate indeparta atunci cand betonul a atins o rezistenta mai mare sau egala cu 70% din clasa. M (70%) = 5520 hC a fost depasit in ziua a 13-a la ora 12.00, cand gradul efectiv de maturizare atinge valoarea Mef=5596,12 hC.

3.Alctuirea planului de panotaj pentru planeuCofrarea plcii din beton armat monolit se realizeaz cu panouri modulate de lemn tip Tego. Panourile au urmtoarele dimensiuni:Denumire panouLungime (cm)Lime (cm)

P124030

P224040

P324060

P412030

P512040

P612060

P76030

P86040

La alctuirea planului de panotaj s-au urmrit: utilizarea ct mai multor panouri de dimensiuni mari; dispunerea panourilor astfel nct s se utilizeze un numr ct mai mic de grinzi extensibile; realizarea rosturilor de 5-10 cm necesare pentru decofrare spre centrul plcii; dispunerea panourilor mai mici spre centrul plcii, lang rosturi; suprafaa acoperit de panouri s fie ct mai mare; panourile trebuie sa rezeme cel putin pe 2 laturi opuse si nu se admite zon de panou ramas in consol; rosturile de decofrare se vor prevedea continue dintr-un capt pan n cellalt al plcii i nu vor fi amplasate niciodat la margine; dac grinzile extensibile sunt paralele cu un rost de 10 cm , sub acest rost se vor prevedea 2 grinzi; rostul se acoper cu un placaj care va avea grosimea cel putin din acoperirea cu beton a plcii; ntr-un ochi de plac grinzile vor fi dispuse pe o singur directie; n cazul n care rmane o zon neacoperit cu panouri aceasta se declar zon de completare; zona de competare trebuie s fie o suprafa dreptunghiular, nu se admit forme L sau T; zona de completare va avea limea de maxim 50cm iar lungimea nu trebuie s fie continu dintr-un cap in cellalt; zona de completare se va gsi ntodeauna la intersecia rosturilor fara s fie scindat de acestea; fiecare ochi de plac se va panota n 2 variante; se va considera varianta optim de panotare varianta cu numrul minim de grinzi; dac ambele variante au un numr egal de grinzi se va considera variant optim de proiectare varianta cu numrul minim de panouri; dac si numrul de panouri este egal se va considera variant optim varianta la care zona de completare este mai mic;

4.Descrierea etapelor tehnologice de realizare a structurii de rezisten a construciei4.1. Lucrri de trasare Se traseaz sistemul de axe i dimensiunile n plan ale construciei i ale spturii; Materializarea punctelor cu rui; Se stabilete cota reper 0.00 i cota fundaiei.4.2. Lucrri de terasamente: spturi, umpluturi Sparea mecanizat cu buldozerul; decopertarea stratului vegetal; transportul pmntului; Sparea mecanizat n pmnt pn la cota prevzut n proiect cu excavatorul pe enile cu descrcarea pmntului n depozit; Transportul unei cantiti din pmntul excavat cu autocamionul sau autobasculanta; Sprijinirea malurilor, n cazul n care este necesar; Nivelarea manual a terenului, cu denivelri de 10-20 cm; mprtierea cu lopata a pmntului afnat n straturi uniforme de 10-30 cm grosime, printr-o aruncare pn la 3 m din grmezi, inclusiv sfrmarea bulgrilor; Compactarea cu maiul de mn a umpluturilor executate n straturi orizontale sau nclinate, inclusiv udarea fiecrui strat de pmnt n parte, avnd 20 cm grosime; mprtierea pmntului afnat, executat cu buldozer cu enile; Compactarea cu cilindru compactor sau cu maiul mecanic de 150-200 kg a umpluturilor n straturi succesive de 20-30 cm grosime, inclusiv udarea fiecrui strat n parte; Transportul rutier al pmntului sau molozului cu autocamionul sau autobasculanta.

4.3. Lucrri de fundaii Trasarea fundaiei; Fasonarea armturilor, la ateliere centralizate; Transportul rutier al armturii fasonate la antier; Se toarn o ap din beton simplu de 5-10 cm; Montarea armturilor din oel-beton, cu distanieri din maseplastice; barele se prind cu srm la poziiile prevzute n proiect, iar distanierii asigur grosimea stratului de acoperire cu beton; Baterea ruilor n poziiile prevzute n proiect; Se aseaz panourile de cofraj (cu placaj sau din cherestea), asigurndu-se verticalitatea lor; Se strng tiranii pentru a asigura rezemarea panourilor de cofraj pe distanieri; Se monteaz praiurile care se prind cu scoabe de rui i montani; nainte de nceperea operaiilor de montare a armturilor se cura cofrajele i betonul de egalizare prin splare cu furtunul, mturare sau cu un jet de aer comprimat i se ud cofrajele cu 2...3 ore nainte de turnarea betonului; Se va acorda o atenie deosebit la poziionarea mustilor i a distanierilor, respectndu-se acoperirea care este mai mare dect la celelalte elemente. Betonul necesar pentru realizarea radierului este preparat la o staie de betoane din apropierea antierului; Betonul este transportat cu autoagitatoare la antier, unde este turnat n straturi; se va compacta prin vibrare sau prin ndesare cu vergele metalice sau ipci de lemn i prin baterea cofrajului. Betonarea se va face fr ntrerupere, asigurnd ca nlimea de cdere liber a betonului pn la faa superioar a cofrajului s nu depaeasc 1m. Turnarea unui strat nou trebuie s se realizeze nainte de nceperea prizei betonului turnat n stratul anterior. Dup turnare, faa superioar a betonului se netezete cu un dreptar. Intruct din fundaii ies mustile nlobate pentru ancorarea armturii elementelor verticale ( perei), acestea trebuie protejate n timpul betonrii pentru a nu fi deplasate sau ndoite.

4.4.Realizarea subsolului Armarea pereilor const n urmtoarele operaii: Executarea cofrajului unei fee a peretelui; Trasarea cu creta pe cofraj a poziiei barelor orizontale i verticale; Se monteaz carcasele de la capetele peretelui; Se monteaz cteva bare orizontale care se leag de barele verticale ale carcaselor; Se monteaz barele verticale care se leag de barele orizontale existente; Se monteaz restul de bare orizontale i se leag de cele verticale; Se monteaz distanierii (minim 3 buc./mp); Se execut cofrajul pe faa rmas liber a peretelui; Se verific poziia armturilor.Cofrarea pereilor cu panouri modulate din lemn: Cofrajul propriu-zis este realizat din panouri modulate cu placaj, montate vertical i aezate pe talpa de rezemare i aliniere; Sprijinirea acestor panouri se face pe moaze care sunt fixate pe tirani prin intermediul plcuelor de rezemare; Pentru asigurarea realizrii grosimii pereilor i pentru protejarea tiranilor mpotriva aderrii betonului la acetia se prevd distanieri; Se traseaz axele pereilor i conturul lor; Se aeaz tlpile de rezemare i aliniere; Se monteaz panourile de cofraj pe o fa a peretelui ncepnd cu panoul de col, fiecare panou asamblndu-se de cel montat anterior cu cleme din oel; Se monteaz armtura; Se fixeaz cutiile i ramele pentru goluri; Se monteaz panourile de cofraj pe a doua fa a peretelui; odat cu montarea panoului se monteaz i distanierii prin care se introduc i se fixeaz provizoriu tiranii; Se monteaz perechile de moaze i se fixeaz definitiv tiranii; Se verific verticalitatea cofrajului i se fac eventualele corecii.

4.5. Realizarea suprastructuriiCofrarea planeelor cu panouri cu placaj: Cofrarea planeelor presupune att montarea cofrajului propriu-zis, ct i a unui eafodaj pentru susinerea acestuia; Cofrajul propriu-zis este realizat din panouri modulate din lemn rezemate pe grinzi extensibile, care sunt susinute de eafodaj; Eafodajul este realizat din popi extensibili, contravntuii transversal i longitudinal. Se traseaz poziiile popilor i se aeaz popii la poziie. Popii se aeaz pe un dulap de aliniere i rezemare, iar la partea superioar, partea inferioar i intermediar (dac este cazul) se fixeaz pe longrine; La partea superioar a popilor se aeaz grinzile extensibile pe care vor rezema panourile cu placaj; Cele 2 panouri laterale se sprijin pe juguri metalice prinse la partea superioar i inferioar cu tirani. ntruct tirantul superior traverseaz grinda, el este protejat cu un distanier. Cofrajul grinzii, reazem tot pe esafodajul plcii, fie prin intermediul unor grinzi extensibile rezemate pe traverse metalice fixate pe popii de col, fie direct pe traverse fixate pe perechi de popi (aezati de o parte i de alta a grinzii) distribuii n lungul grinzii la distanele stabilite; Se verific i se corecteaz orizontalitatea i planeitatea feei cofrante; Se nchid rosturile pentru decofrare i se verific etaneitatea cofrajului.Armarea plcilor const n urmtoarele operaii: Se traseaz pe cofraj cu creta poziia barelor; Se monteaz barele pe una din direcii (barele pot fi de acelai diametru sau de dou diametre aezate alternant); Se nseamn cu creta punctele superioare i inferioare ale barelor ce urmeaz a fi ndoite; Se ndoaie barele cu cheia sau cu dispozitive speciale reglabile; Se monteaz armtura de pe cealalt direcie; Se leag armturile ntre ele; Se monteaz repartiia de la partea superioar i se leag barele de rezisten; Se monteaz distanierii (caprele) sub barele ridicate (minimum 1 buc/mp i respectiv 4 buc/mp n cazul plcilor n consol); Se monteaz clreii i se leag de barele de repartiie; Se monteaz distanierii de la partea inferioar (minim 3 buc/mp).Turnarea betonului n plci trebuie s se fac cu respectarea urmtoarelor reguli: Plcile se betoneaz odat pe toat suprafaa lor, de preferat fr ntreruperi; Se admite crearea unui rost de lucru, betonarea oprindu-se la 90o (suprafaa rostului perpendicular pe cofraj); Turnarea betonului n plci va ncepe dupa 1...2 ore de la terminarea stlpilor sau pereilor pe care reazem pentru a se asigura ncheierea procesului de tasare a betonului proaspt introdus; Plcile se compacteaz cu vibratoare de suprafa (rigl vibratoare, plac vibratoare), iar la turnarea lor se vor folosi reperi dispui la distane de maximum 2m pentru asigurarea grosimii prevzute n proiect; ntruct dup compactare betonul continu s se taseze, este necesar ca nivelul stratului de beton nivelat s fie cu 2...3 mm deasupra grosimii prevzute n proiect; Dup terminarea compactrii i inainte de nceperea prizei, suprafaa betonului turnat se niveleaz. Odat cu nivelarea feei betonului se vor corecta i eventualele neregularitai n ceea ce privete orizontalitatea i dimensiunile prilor vizibile ale plcii; Cnd nivelarea se execut manual, ea se realizeaz prin tragere cu dreptare metalice sau de lemn, ghidate pe piese cu nlimea i grosimea dorit a plcii (clui, stlpiori de beton, dispozitive cu urub); Cnd nivelarea se execut mecanizat, ea se realizeaz cu finisoare mecanice rotative cu diametrul de 70150 cm; n vederea nedeformrii i meninerii armturilor la poziie este obligatoriu ca circulaia muncitorilor i mijloacelor de transport s se fac numai pe podine; Este interzis circulaia direct pe cofraj i armaturi. n cazul unor deformri accidentale ale armturii, acestea se vor remedia nainte de turnarea betonului.

Armarea grinzilor necesit urmtoarele operaii: Se traseaz cu creta pe partea lateral a cofrajului poziia etrierilor; Se introduc etrierii n cofraj, etrierii fiind fasonai cu latura de sus deschis; Se introduc barele drepte de la partea inferioar i se leag de etrieri, la poziia din proiect; Se introduc barele ridicate, se aeaz la poziia din proiect i se leag de etrieri; Se monteaz distantierii de la partea inferioar (minimum 1 buc/ml); Se introduc barele de la partea superioar; Se inchid etrierii i se leag de barele de la partea superioar (calarei sau bare de montaj) aezate la poziie conform proiectului; Se monteaz distanierii laterali (minimum 1 buc/ml); Armarea grinzilor se ncepe dup terminarea armrii stlpului (inclusiv cu etrierii din nod). Turnarea betonului n grinzi trebuie s se fac cu respectarea urmtoarelor reguli: Grinzile se betoneaz odat pe toat suprafaa lor, de preferat fr ntreruperi; Se admite crearea unui rost de lucru, betonarea oprindu-se la 90o (suprafaa rostului perpendicular pe cofraj); Grinzile se toarn n straturi orizontale cu grosimea de 30...50cm i se compacteaz cu pervibratorul; Turnarea betonului n plci va incepe dup 1...2 ore de la terminarea stlpilor sau pereilor pe care reazem pentru a se asigura ncheierea procesului de tasare a betonului proaspt introdus n acetia; ntruct dup compactare betonul continu s se taseze, este necesar ca nivelul stratului de beton nivelat s fie cu 2...3 mm deasupra grosimii prevzute n proiect; Dupa terminarea compactrii i nainte de nceperea prizei, suprafaa betonului turnat (suprafaa ultimului strat dac elementul se realizeaz din mai multe straturi suprapuse) se niveleaz. Odat cu nivelarea feei betonului se vor corecta i eventualele neregulariti n ceea ce privete orizontalitatea i dimensiunile prilor vizibile ale plcii. Nivelarea se realizeaz prin tragere cu dreptare de lemn sau metal care reazem fie pe colurile panourilor de cofraj atunci cnd cofrajul este de nlimea elementului, fie pe ipci de ghidare prinse la interior pe pereii laterali dac panourile sunt mai nalte. n vederea nedeformrii i meninerii armturilor la poziie este obligatoriu ca circulaia muncitorilor i mijloacelor de transport s se fac numai pe podine; Este interzis circulaia direct pe cofraj i armtur. n cazul unor deformri accidentale ale armturii, acestea se vor remedia nainte de turnarea betonului.Realizarea zidariei:Zidaria este materialul complex de constructie, alcatuit din pietre naturale sau artificiale, de orice forma sau provenienta, asezate dupa anumite reguli, legate intre ele prin mortar, legaturi metalice sau prin insusi sistemul de asezare.Elementele componente ale zidariei sunt: blocurile, care pot fi din piatra naturala, piatra artificiala arsa ( ceramica ) piatra artificiala nearsa (beton, lut), si materialul de legatura, care poate fi mortar de diverse tipuri, agrafe metalice, adezivi sintetici. Materialul de legatura se aseaza in spatiile dintre blocuri, denumite rosturi.La realizarea zidariei se folosesc caramizi pline presate, tesute si legate cu mortar asezat in rosturile orizontale si verticale. Mortarul utilizat este un mortar de var-ciment M10 avand urmatoarele dozaje in parti de volum ciment:var hidratat:nisip 1:1,05:13,1.Zidaria cu rosturile verticale in prelungire nu este rezistenta, deoarece nu poate lucra ca un singur element, ci pe portiuni separate care au tendinta de a se desface sub actiunea incarcarilor. Zidaria cu rosturile verticale dintr-un rand acoperite de caramizile din randurile alaturate este corespunzatoare in ceea ce priveste rezistenta, iar sub actiunea incarcarilor, aceasta lucreaza ca un singur element. In acest caz, suprafata zidariei asupra careia se transmit incarcarile creste cu fiecare rand inferior.Acoperirea rosturilor verticale din randurile unei zidarii de catre caramizile din randurile aflate dedesubt si deasupra poarta denumirea de legatura sau teserea rosturilor.Rosturile verticale se tes astfel ca suprapunerea caramizilor din doua randuri succesive pe inaltime, atat in camp cat si la intersectii, ramificatii si colturi sa se faca pe minimum din caramida in lungul zidului si din caramida pe grosimea acestuia.In scopul asigurarii unei calitati corespunzatoare zidariilor, grosimea rosturilor orizontale trebuie sa fie de 12 mm, iar a celor verticale, de 10 mm.

Legaturile intre ziduri a colturi , intersectii si ramificatii se executa alternativ, in fuctie de caramizi, si anume: Primul rand de caramizi este continuu la unul din ziduri si se intrerupe la cel de-al doilea in dreptul intersectiei. Randul al doilea de la cel de-al doilea zid se realizeaza continuu, intrerupand pe cel din primul zid s.a.m.d.Zidaria se executa in randuri orizontale pe toata suprafata constructiei si se incepe de la colturi sau de la goluri.Intreruperile in timpul zidariei se lasa in forma de trepte a caror inaltime se recomanda sa nu depaseasca 1 m. Pe lungimea unui perete se pot prevedea intreruperi la cel putin 1 m distanta de la locul intersectiei peretilor si se pot termina la cel putin 0,25 m de la acest loc.

Intreruperile in dreptul capetelor buiandrugilor sau deasupra acestora sunt interzise. La intreruperea lucrului nu se permite sa se astearna mortar peste ultimul rand de caramida zidita, deoarece la reluarea lucrului, prin uscarea acestui mortar, nu se asigura o legatura buna cu mortarul care se asterne din nou.Consistenta mortarului determinata cu conul-etalon, pentru zidaria din caramizi pline trebuie sa fie de 8...13 cm.

Operatiile si fazele ce compun procesul de lucru sunt prezentate in continuare.

Trasarea zidurilor. Inainte de a se incepe zidaria peretilor, acestia se traseaza pe fundatii, pe planseu sau pe ziduri inferioare. Este necesar ca trasarea sa fie completa, cuprinzand toate elementele din plan (iesinduri sau intranduri, colturi, goluri de usi si ferestre etc.), pentru a se evita modificarile sau daramarile ulterioare.Trasarea se executa dupa planurile de executie, folosind sfori, dreptare, coltare sau sabloane. Sfoara serveste la trasarea tuturor randurilor de caramizi; de obicei ea se fixeaza la un capat cu ajutorul unei scoabe putand fi mutata la fiecare rand, sau la mai multe randuri de caramizi.Pentru trasarea golurilor de usi si ferestre si pentru realizarea corecta a spaletilor verticali ai zidariei se folosesc sabloane de metal asezate cu exactitate in golul respectiv si sustinute cu spraituri in timpul lucrului.Intinderea si nivelarea mortarului se pot executa cu canciocul sau cu lopata-cancioc.Cu ajutorul canciocului, mortarul este luat din targa si intins pe zid, dupa care este nivelat cu mistria.Intinderea mortarului cu lopata-cancioc permite muncitorului sa se aplece mai putin cand ia mortarul. Cu aceasta unealta, mortarul poate fi intins si nivelat in lungul si in latul zidariei, atat pe intreaga latime a zidariei, pentru zidirea caramizilor in curmezis, cat si in suvite, pentru zidirea caramizilor in lung, si totodata mortarul se poate amesteca in targa.

Taierea (cioplirea) caramizilor. Fractiunile de caramida (3/4 , ) se obtin prin taierea (cioplirea) caramizilor cu ajutorul ciocanului de zidar.Caramida este taiata transversal asa cum se arata in figura de mai jos.

Zidaria caramizilor si formarea rosturilor. Caramizile pot fi zidite folosind mistria, sau fara ajutorul acesteia. In amandoua cazurile, caramida se zideste in moduri diferite, dupa cum sirurile de caramizi sunt marginale (exterioare si interioare) sau de umplutura si dupa modul de formare a rostului vertical.Cand zidirea rosturilor se executa cu mistria, zidarul incepe fiecare rand nou prin intinderea mortarului cu mistria pe randul de caramizi anterior, dupa care aduna o cantitate din mortarul intins catre muchia verticala a caramizii zidite mai inainte, pentru a forma rostul vertical. Apoi aseaza caramida pe mortar, impingand-o catre cea zidita anterior si lovind-o usor cu manerul mistriei. In final, indeparteaza mortarul iesit din rosturi si-l ridica cu mistria pe cel care, eventual, s-a scurs pe fata zidariei.Zidarul tine tot timpul mistria intr-o mana, iar cu cealalta mana aseaza caramida pe mortar.La zidaria caramizilor fara mistrie, zidarul tine caramida in pozitie inclinata pe stratul de mortar intins dinainte, iar cu partea ei de jos aduna o parte din mortarcatre caramida zidita anterior. Dupa aceea, asezand caramida in pozitie orizontala, o preseaza catre cea alaturata pana cand obtine rostul vertical de grosimea dorita. Mortarul folosit in acest caz trebuie sa fie suficient de plastic, pentru a putea fi impins cu caramida.Lucrand astfel, zidarul are posibilitatea sa zideasca fiecare caramida cu o mana, sau cu ambele maini, sau sa aseze cate doua caramizi in acelasi timp, lucrand deodata cu ambele maini. Sub sirurile in lung, mortarul trebuie aplicat in fasii de 7-8 cm latime, avand la mijloc 2,5-3 cm grosime. Sub sirurile in curmezis, mortarul trebuie aplicat in fasii de 20-22 cm latime. Impingerea mortarului incepe de la 5-6 cm distanta de la caramida zidita anterior.Rosturile obtinute astfel nu sunt pline cu mortar, ci sunt umplute numai pana la 1 cm de la fata zidariei.Aceasta metoda cere multa indemanare, de aceea se foloseste atat la executarea sirurilor de la margine, cat si a celor de umplutura obtinandu-se o productivitate a muncii cu 20-25% mai mare decat in cazul utilizarii primei metode.

Zidirea caramizilor. Dupa ce se zidesc primele caramizi la unul din capetele zidului, inaltand cateva randuri, se trece la celalalt capat, zidind la fel cateva caramizi si obtinandu-se astfel reperele de colt. Pentru zidirea portiunii de zid dintre repere, se intinde o sfoara la fiecare rand de caramizi, iar acestea se aseaza cu muchia lor superioara dupa sfoara. Cand distanta dintre reperele de colt este mare, este necesar sa se execute si repere intermediare. Sfoara se fixeaza in mod obisnuit la fiecare capat cu cate un cui infipt in mortarul din rost, fiind mentinuta in pozitie exacta cu cate o caramida asezata pe muchie. Sfoara trebuie sa fie alaturata de muchia caramizilor. Se executa apoi completarea randului, dupa care zidarul ia mortar cu canciocul si il intinde peste caramizile asezate; el indeasa mortarul cu mistria in rosturile dintre caramizi, umplandu-le bine.Apoi, zidarul verifica orizontalitatea si verticalitatea zidariei. Astfel, cu dreptarul si cu nivela el controleaza daca randul este orizontal, adica daca a fost zidit exact dupa sfoara, aceasta verificare repetandu-se la fiecare rand. Pentru obtinerea nivelului orizontal, caramizile care sunt mai ridicate se indeasa cu lovituri usoare aplicate cu ciocanul pe un dreptar. Cu firul de plumb, lasat sa cada liber pe inaltimea zidariei, se verifica verticalitatea acesteia. Verticalitatea se mai poate verifica si cu ajutorul nivelei asezata cu lungimea pe inaltimea zidului. Pentru ca zidaria sa se execute usor si in randuri egale, se folosesc abstecuri pe care sunt insemnate randurile de caramida si rosturile dintre ele. Abstecurile se fixeaza la fiecare colt al zidariei, iar la ziduri lungi se fixeaza si abstecurile intermediare, din loc in loc. In acest caz, zidarul poate verifica zidaria numai la cateva randuri, intinzand sfoara chiar in dreptul semnelor de pe abstecuri si marcand astfel nivelul fiecarui rand in caramida; in felul acesta zidaria se executa mai repede si mai exact.Dupa zidirea catorva randuri de caramizi, zidarul curata cu mistria mortarul iesit din rosturi si scurs pe fetele zidului. Rosturile pline au mortar pana la suprafata zidului, iar cele goale se lasa fara mortar pe o adancime de 1....2 cm de la fata zidului. Rosturile goale se recomanda in cazul zidariilor care urmeaza sa se tencuiasca , pentru ca tencuiala sa adere mai bine la zidarie, si in cazul zidariilor aparente, pentru ca rosturile sa se poarta realiza fara a mai fi necesara curatirea prealabila a mortarului din rosturi cu scoabe. La executarea zidariilor din caramizi sau blocuri cu goluri trebuie sa se tina seama in mod obligatoriu de pozitia golrilor in zidarie. Din acest punct de vedere este interzisa asezarea caramizilor sau a blocurilor cu golurile la fetele zidariei, precum si umplerea acestora cu mortar, pentru a se evita posibilitatile de a se inrautati caracteristicile termoizolante ale zidariei. Zidaria blocurilor ceramice se realizeaza in mod asemanator cu cea a caramizilor, cu deosebirea ca blocurile fiind elemente de dimensiuni mari comparativ cu caramizile, pentru realizarea grosimii zidurilor nu sunt necesare mai multe siruri de blocuri. Ca urmare, in acest caz, formatiile de lucru se alcatuiesc din trei muncitori, din care unul este zidar si celilalti ajutori. O astfel de echipa lucreaza in felul urmator : primul ajutor intinde mortarul, al doilea ajutor ia blocurile din stive si le aseaza la indemana zidarului, iar zidarul zideste blocurile pe mortar si efectueaza verificarile necesare. Zidaria se executa, ca si cea de caramida, dupa sfoara intinsa pe abstecurile de colt si intindere. Cand se zidesc blocurile in lung primul ajutor merge la 0,80.......1,00 m inaintea zidarului si insiruie blocurile in picioare pe zid, pastrand intre acestea distanta de bloc; al doilea ajutor intinde patul de mortar si aplica mortarul pe capul locurilor asezate in picioare. Zidarul prinde fiecare bloc cu amandoua mainile de fetele laterale, il intoarce din pozitia verticala in cea orizontala, il aseaza pe mortarul intins si il impinge cu capatul pe care este aplicat mortar spre blocul zidit mai inainte. Apoi il impinge spre acest bloc si in acelasi timp il indeasa pe patul de mortar. Dupa potrivirea blocului zidit, se completeaza rosturile cu mortar si se curata mortarul in exces. Dupa zidirea fiecarui rand de blocuri se verifica orizontalitatea si verticalitatea zidariei executate si se muta sfoara pentru executarea in continuare a zidariei . Tehnologia de executie a zidariei armate. Zidariile armate sunt acele zidarii in masa carora este ingobata o armatura de otel care trebuie sa reziste impreuna cu zidaria la actiunea diferitelor solicitari; zidaria si armatura trebuie astfel legate intre ele, incat sa se asigure conlucrarea lor la preluarea eforturilor. Armatura sub forma de bare sau plase sudate se dispune in rosturile orizontale, la maximum cinci randuri de caramida. Grosimea rosturilor in care se prevad armaturile transversale, in forma de gratar, va fi egala cu diametrele a doua bare care se incruciseaza plus 4 mm. Zidaria armata se executa ca si zidaria de caramida, cu deosebirea ca in rosturile zidariei, pe masura executarii acesteia, se monteaza armatura din otel-beton, fie sub forma de bare independente , fie sub forma de plase sudate, conform prevederilor proiectului si tinand seama de prevederile de la paragraful precedent.

In afara de regulile generale de tesere, la executia zidariei se mai respecta urmatoarele reguli tehnologice: Zidirea se incepe de la colturi sau de la goluri; Intreruperile in timpul zidirii se lasa in forma de trepte a caror inaltime se recomanda sa nu depaseasca 1 m ; Pe lungimea unui perete se pot prevedea intreruperi la cel putin 1 m distanta de la locul intersectiei peretilor ; Intreruperile in dreptul capetelor buiandrugilor sau deasupra acestora sunt interzise; La intreruperea lucrului nu se asterne mortar peste ultimul rand de caramida zidita, deoarece la reluarea lucrului, prin uscarea acestui mortar, nu se asigura legatura buna cu mortarul nou; in cazul unei durate mari a intreruperii, peste ultimul rand de caramida se aseaza un strat de carton bitumat pentru protectie; Peretii de rigidizare se executa concomitent cu eretii portanti, asigurandu-se legatura dintre pereti prin tesere sau prin stalpisori de beton armat inglobati in zidarie; Primul si ultimul rand se executa din caramizi asezate in curmezis; Santurile, sliturile si golurile necesare dispunerii instalatiilor interioare se pot executa numai daca nu afecteaza rezistenta zidurilor; Dimensiunile, marca si calitatea caramizilor, precum si marca mortarului de zidarie vor fi obligatoriu cele prevazute in proiect: Inainte de punerea lor in lucrare, caramizile se uda bine cu apa.

La realizarea zidariei se parcurg urmatoarele faze de lucru:

Trasarea elementelor de zidarie pe fundatii , plansee sau pe zidurile inferioare, conform planurilor de executie, folosind sfori, dreptare, coltare, sabloane; Intinderea si nivelarea mortarului cu canciocul sau cu lopata-cancioc; Asezarea caramizlor pe zid de catre un muncitor auxiliar, pentru ca zidarul sa nu fie nevoit sa execute opratii de deservire; Taierea caramizilor in fractiuni de si 1/2 , cu ajutorul ciocanului de zidar sau cu o unelta electrica portabila, cu disc abraziv; Zidirea caramizilor, care se incepe executand cateva randuri la cele doua capete ale zidului si obtinand astfel reperele de colt; Verificarea orizontalitatii si verticalitatii zidariei, care se efectueaza la fiecare rand, cu dreptarul si cu nivela, pentru a controla daca randul este orizontal, si cu firul cu plumb lasat liber pe inaltimea zidariei, pentru a verifica verticalitatea acesteia ; Curatirea fetelor zidului de mortarul iesit din rosturi si scurs, dupa zidirea catorva randuri de caramizi.