Buda-Pesf a. Domineca, 4/16. Nov. 1873., ffr M - Ï 9 6 . Annulu allu siessele MDCCCLXXIIL

R e d a c t i u n e a

se affla in

Strata tragatoriului

( L ö v é s z-u t e z a ) , Nr. 5.

Scrissorile nefrancate nu se primescu decâtu numai de la correspundintii re­gulari ai „Federatiunii." Scrissori anonime nu se publica. Articlii tra­misi si nepublicati se voru arde si nu­

mai la cerere espressa se retorna.

Diurnalu politicu, literariu, commercialu si economicu.

A p p a r e D o m i n e c ' a .

**" fcwttilţjp Prţnajneratiane : Pre trei lune 3 fl. T . a. Pre siesse lune . . . . 5 „ „ „ Pre annulu intregu . . . 10 „ „ „

Pentru Romani'a : Pre an. intregu 30 Pr. = 30 Lei n. Pre 6 lune 16 „ = 16 „ „ Pre 3 - 8 „ = 8 „ „

Pentru Insertiuni : 10 cr. de linia, si 30 cr. tacs'a timbrale pentru flesce-care publicatiune sepa-ratu. In loculu deschisu 20 cr. de linia.

Unu essemplariu costa 10 cr.'

Pest'a, 3/15. Nov. 1873. Ca reportulu de mai josu, despre de-

Isc'híderea sesăiunii 1873/4. a camerei de­putatiloru Ungari/i, sè nu para seccu cetitoriloru nostri, trebue sè accentuàmu doue momente m ai însemnate ce se ivira deodată, fiindu in ore care legătura unulu cu aîtulu si menite a caractérisa situatiunea. Unulu este resolutiunea luata de D. Colomanu Ghiczy de a de­pune mandatulu, éra cellu-alaltu este (discursulu presiedintelui consiliului mi-

isteriale D. Giorgiu Szlávy. — Pasitiu-laea Dlui Ghiczy in centrulu stangu de-venisse de multu o anomalia, de candu adeca d'insulu dechiar?sse, cà nu vede necessitatea de a se face guvernului oppositiune in cestiuni publico-politice, prin urmare, primindu si recunnoscandu ïsa pactulu d'in 1867. activitatea oppo-titiunii o restrinse numai la cestiuni de reforme constituţionale. Acesta enuncia-Jiuüe pusesse in uimire pre majoritatea tubului care nu intiellegea, sau cà se prefăcea a nu intiellege joculu politicu |dlu Dlui Ghizy, care cu fineti'a ce lu «acterisedia pusesse insu-si întrebarea,

ore in assemeni impregiuràri mai Iote figura d'insulu ca presiedinte allu

au chiaru si ca membru lllu clubului ce totu mai tiene inca la Irogramulu seu? Atunci majoritatea Buhului, ertandu lui Ghiczy -peceatu-lulu de schismaticu (scissionariu), de-pse cà dsa pote sè reman a si mai de

V mgfflbj'II ci -fi-HITU-»- A *

ÎubuîuiY adeca anomali'a (metionata deveni abnormitate. De atun-incoce multe se vorbiră despre fusiu-

fea centrului staugu cu drept'a deakiana, I se ventillà firesce, si pretiulu fusiunii,

doue portufolie ministeriali, d'in cari aulu: erá sè fia allu Dlui Ghiczy, leptu recompensa pentru servitiulu fa-ptu ministeriului, dar cellalaltu nu avea ea stapanu, cà-ce Colom. Tisza cu na-r'a sa disarmonica, erá persona ingrata

ínisteriului si acestu-a nu se potea re-]lve a-lu primi in sinulu seu, crediendu

este de ajunsu a-lu avé subslituitu |in frate-seu. Ambiţiunea lui Colom, jsza nu se multiumiá insa cu ap părin­ţie, ellu aspira la potestate si numai jpossessiunea acestei-a potea sè se la­ie de programulu formuiatu de eliu

pu-si. Spre a ajunge la acestu scopu, au inceputu a vîsla in tote apele,

In organulu seu „Ellenőr" vorbiá pre tonurile unui oraclu misticu si mi-

icatoriu. Mai mulţi d'in oppositiune, membri ubului si a fara de elu bu — ca prea-ligentele si cu adeveratu liberalulu

ciari — observară joculu, si price-idu unde bate, descoperiră displacerea i si totodată necessitatea d'a se purifica titulu si clubulu oppositiunii chiaru si . secessiune,de nu s'ar poté altmintrea. Tisza intiellesse tendinti'a si o pre-dechiarandu prin lunge epistole in

anulu seu, cà neci unu punctu allu grammului nu s'au alteratu si cà ie la ellu. Cu tote aceste o mica liga brmà, carea in conferinti'a clubului ta in ajunulu deschiderii sessiunii,

prin dep. Ciavolschi propunerea ienuta de alti cinci membri, ca clu-i sè dechiare, cà tiene tare la punc-cardinale allu programinului (com-

irea, respectiva schimbarea pactului L d'in 1867.) Col. Tisza inse, cu sa-itatea si astuti'a ce Iu caracterisedia, pediendu celle ce aveá sè urmedie,

preveni si aci pre secessionist, facandu contrapropunere formulata intr'o lunga litania si in terminii cunnoscutului ora­clu „ibis redibis non morieris in bello" prin carea dsa pretinde cà centrulu stangu tiene tare la tote 8 punctele nealterate allé programmului cunnoscutu sub nu­mirea de Biharianu. — La votarea no-nominala propunerea lui Ciavolschi et consortes fu respinsa si se primi a lui Tisza. Este de observatu, cà D. Col. Ghiczy, sentiendu, cà dsa este caus'a in­cidentului dechiara a nu mai poté tiené presidiulu, éra dupa dechiaratiunea sa d'in sess. tr. si dupa votarea présente, nu mai pote occupa locu intre membrii clubului. Precum in camera asiá si in organele de publicitate se dede viua es-pressiune dorerii ce se sente pentru per-. derea veteranului corifeu atâtu de in­telligente si actiyu, se spera inse, cà ale­gatorii, ouorandu-lu de nou cu încre­derea loru i voru da totodată voia libera a professa convicţiunea sa cea mai buna si a se pune pre terrenulu cellu nou. Dar cum ? Ast'a viitoriulu o va arrêta, cà-ci organulu deakistiloru „Pesti Nî" spuse verde, cà de si Col. Ghiczy este capacitate eminente, ori cà va trece sin­guru la deakisti, ori cà va sta isolatu cu convicţiunea sa, in totu casulu se face impossibilu, perdiendu-si totu nimbulu ce l'impresorá pana acum.

Intiellessulu acestei apostrofări ama­re, dar préadeverate, nu pote fi altulu, j decâtu admoniţiune, precâtu defingjjpre1 oi&tu^iîl oategoilca, data JL/lui GïïïczyT^ ca avendu intentiunea d'a trece in ca- j strele deakistiloru, numai adducanducu sine partisani pote fi bineprimitu, éra prevediendu, cà partisani nu pote ad- | duce mai bine sè remana a casa, cà-ci „singuru" n'are ce cautá in camera, adeca intre deakisti. Acum firesce, cà de cum-va Ghiczy este siguru d'à poté capetá aderinti prin secessiune, va rein­T R A in camera si atunci fusiunea se va face si unu ministeriu de coalitiune este imminente, de unde nu, Ghiczy va re­mané a casa renunciandu, pote pentru totu deaun'a la carrier'a politica. Cre­demu, cà acesta alternativa d'in urma, este mai probabila.

Allu doile momentu de insemuetate fu discursulu Dlui Slávy. Cu voce de­primata, abiá intelligibila ammintî mo-destulu programmu ce Iu desfasciorasse candu veni in fruntea acestui ministeriu, observandu, cà nu erá optimistu atunci si nu este pessimistu asta-di, cu tote ck recunnoscii cà situatiunea este forte grea, apoi dîsse „nu noi am creatu-o, ci am moscenitu-o, — nu este neci timpulu, neci loculu aci a cerca cine au causatu acesta trista situatiune, atât'a inse potu dîce, cà toti am peceatuitu ; cu tote aceste nu este de desperatu ; sè punemu umerii, toti câti am pecatiutu, si vomu conjura reulu, punendu-i stavila de o parte prin reducerea erogutiu.iiloru, pe alt 'a dosvol-tandu poterile productive allé tierrei. Sè nu credemu inse, cà nemica nu s'ar fi facutu in acestu scurtu timpu allumini-steriului'Szlaviaau, s'au facutu câtu s'a potutu, asiá d. e. s 'a infiintiatu universi­tatea la Clusiu si academi'a militare in Pest'a (Ludoviceulu) si daca e adeve-rata as^iom'a „cà sciinti'a este potere" atunci acestu progressu nu este a se despretiui. Câtu pentru deplorabil'a stare financiaria, sè nu se treca cu ve­derea, cà, pre candu la 1867. pentru instrucţiune abiá figura in bugetu sum­m'a de unu millionu, asta-di figuredia 4.

asiá erogatiunile pentru justiţia, s'au urcatu de la 3. la 12 milione, pentru miliţie (honvédi) assemene. Éra inve-ititiunile celle multe se potu scusà cu fe-jril'a staruintia d'a se aventá tierr'a nos-ira la starea in care se affla celle lalte sta­turi europene, de aici construirea de atâ­tea càlli ferrate, si alte intreprinderi. Iste preadeveratu cà in asta privintia grab'a au fostu nesocotita, dar sè martu-iţsimu peccatele nostre, cà-ci deputaţii ds ori ce partita cereau mereu câte unu petecu de calle ferrata, strigandu in gur'a mare ,,Cum vomu merge a casa, fára a duce vre unu micu daru alegato-rioru nostri ?" Argumintele erau cà slittulu nu va avé sè platesca garanţia, ptotru cà tote aceste càlli ferrate voru airuneá prisose. — cu tempulu da, ace­sta o credu si eu, disse D. Szlávy, asta-di inse faptulu este cà platimu pre annu garanţia 17 millione!" etc. Precum ve­demu, D. Szlávy spuse cu sinceritatea unui omu onestu, cà tierr'a se affla in situatiune deplorabila si cà vin'a o porta guvernu si camera de o potriva, dar ceea ce şemase detoriu a spune, sunt mediu-locële, prin cari sè scapàmu de acesta situatiune, si acesta impregiurare este de ajunsu, ca sè credemu, cà si acestu ministeriu este totu atâtu de incapabilu de guvernare, precum fusesse celle'ce i-ai lassatu darangiat'a moscenire. — Unie sunt cei chiamati ? Sè vina cu o ora|oaai nainte ca sè scape tierr'a d*e

JlÇ^ t ^ J A U P E R I F I À R I I TOMO-RWAGITRA A » Aa.

aîteXiàtalitàti ce o coplesîra si o amme-nintia cu unu viitoriu mai posamarîtu.

Pest'a, 3/15. Nov. 1873.

Eri sera primiramu unu telegramu de la Fagarasiu, prin care, intre altele, ni se aduce la cunnoscintia, cà congre-gatiunea municipala este conchiamata pre Luni, 17 Novembre. Nu cunno-scemu cestiunile si obiectele ce congre-gatiunea va avé sè délibère cu acesta oceasiune, inse ni place a crede, cà ori si de ce natura voru fi acelle cestiuni, elle se voru resolve si delibera asiè, pre­cum ceru interessele poporului romanu, precum ceré prestigi tiu nationalu si demnitatea congregatiunii municipali ca­rea ni-a datu déjà destulle probe înve­derate, cà si-intielege missiunea, si-cun-nosce drepturile si detorintiele.

Tocmai erá sè inregistràmu — de si sub tota reserv'a — scirea addussa de „Alb."dupa carea advocatulu Arone D e n s u s i a n u ar fi eliberátu dininchi-sorea preventiva, candu in acellu N I O -mentu ni veni alta scire delà Fagarasiu, priu carea ni se communica, cà inquisi-tiunea ispaniola inceputa de unguri la Tergulu-Muresiului se continua eu tota inversiunarea ; pre dîllele de 17, 18 si 19 Novembre sunt citaţi inaintea tribu­nalului de acolo mai mulţi membri ai consiliului municipalu Fagarasianu, cari inca sunt inculpaţi a fi comissu aceea-si crima, pentru carea a fostu trassu inain­tea justiţiei unguresci aporiane si advo­catulu Aronu Densusianu. Aceşti Domni si Romani adeverati sunt următorii: Arone B o r d a n u , paroou in Coman'a-infer., Georgiu C o m a n i c i u , directore la scolele norm, in Venetî'a infer., Ales­sandru M i c u , vicariu in Fagarasiu, Ilariji\Du v i e a, Ioaïm Grama, advo­caţi, si altii. Assemenea pre 24. Nov. este citatu, totu ca inculpatu, si d. Teo-fîlu F r a n c u, care pentru sentiemintele

salle naţionali fù suspendatu din postulu seu de notariu primariuallu districtului.

Mai departe, magistratulu de Faga­rasiu este recercatu a estrada pentru cei inculpaţi, attestate de moralitate si ave ­re , si a le tramitte la Tergulu-Mure­siului inca inainte de ce inculpaţii s'ar présenta acolo. —• Este inse batatoriu là oeni, si mai multu de câtu atât'a, este chiaru ridiculu pentru cei cu tient'a con­stituţionale magiara in frunte, cà intre T o m a n i oceura ca inculpatu si citatu pre 18. Nov. la Tergulu-Muresiului si unu unguru forte betranu anume H e r s z é-n y i György din Fagarasiu. De unde vine acestu venerabilii betranu ca in-culpatu, nu se scie ; inse ceea ce se scie este cà acestu betranu unguru a fostu cu tota ocasiunea, in comitetu si afara de comitetu, cellu mai aprigu sprigini-toriu allu constitutiunii unguresci.

Intre aceste ni se mai scrie apoi ca positivu, cà tribunalulu de Fagarasiu ar fi recuiratu a citá si asculta si pre Domn 'a E1 e n 'a Densusianu, demn'a s o e ï a a advocatului Arone Densusianu. Este mirare, cà copiii din leaganu re-remanu nemaltratati, c u tore cà de la constitutionalismulu magiaru s'ar ascep­ta, c a sè nu remana crutiatu si neinsul-tatu nimicu ce e inoncentu, nimicu ce e dreptu, justu si santu. In fine ni se mai spune, cà la Fagarasiu indignatiunea ar fi generala ; noi inse ne miramu, cà acesta indignatiune cum de n'a ajunau 1 , 1 ^ • r • • •• ţ porta atâta insulta si maltratare.

Din Eparchi'a romana gr. orientala a Ara­dului, in 1. Novembre 1873.

Done întrebări seriose si con-scientîose :

Cine sè ni fia Episcopu? Cum sè alegemu ? !

Ventillàrile dîaristicei nostre, anume din partea naţionalei „ A l b i n'a," a die-cesanu officialei „Lumin'a" si aarchi-diecesanului „T e l e g r af u l u B,o m a-n u-" — asupr'a acestoru intrebàri pre­câtu de momentose si ponderose, pre atâtu de gingăşie si conscientîose : mar-turisimu sinceru, — cà nu numai n'au fostu seriose si obiective, ci ori cine le-a cetitu cu àttentiuue nepreoccupata, — uesmintitu trebue sè fia vediutu ce abu-redia din elle si câtu de subiective, pa-timose si obscure, răpite de personalitàti sunt communicatiunile loru !

National'a, democratic'a, leial'a si li­beral'» nostra „ A l b i n'a,"—occupandu-se de cestiunea acest'a, n'a datu publici­tăţii nici o direcţiune seriosa de orien­tare, nici nu si-a respicatu francaminte părerile, ci cu indatenatele siovaiture, la momentu candu s'a pronunciatu catego­r ies cumca: „ea n u a r e i n g a g i a -m i n t e n i c i p e n t r u o p e r s o n a , c i l a s s a in l i b e r t a t e a n e p r e o c ­c u p a t a a de p u ta t i 1 o r u s i n o d a i i c a d i n s i i , d u p a p r i c e p e r e a s i f ir m'a c o n v i c ţ i u n e a l o r u s è - s i dee v o t u l u ; totu atunci si la acellu locu ea „A 1 bi n'a," povestesce si sbiciue abusurile si illegalitátile imaginarie pre cari le scie din m u l t e l e d i e c i de r e p o r t u r i ce-i vinu din A r a d u si i m p r e g i u r i ' m e si cari abusuri le com-mitiu cei de la curtea episcopesca din Aradu in favorea candidatului loru.

Official'a nostra foia diecesana „ L u mi n'a," — ca magjai©eaţa,,^rà nu s'a margjnitu la-'"păreri seriose si obiective,

2 7 8

— c! a r r u n c a n d u l a v a si flacăra, s i - a i m -p l u r u c o l o n e l e c u frase o c c u p a n d u - s e n u ^ m a i cu p e r s o n ' a d l u i B a b e g * * si m o ­les a r d u publfC' l u ctf d e aces te b a l a c a i -t u i e poli mice p a r s o n a l i ; — c u d e s c c n t a -t u r e de a n a t i u j i s a r e si e s c o m m u n i c a r e a din b i se r i ca a act l l o r u - a , ca r i i v o r u c u t e -d i á sè im c o i i s e m t a c u i i i g a g i a m i n t e l e s a l l e

A r c h i d i e e e s a n ' a , é r a off ie ia l 'a n o ­s t r a foia „ T e l t- g r a f . E o m . " n e d u m e ­r i ţ i i , s i - c o n t i n u a e s p e c t o r a t i u n i l e i r r i t a t e si p u r c e s s e é r a n u m a i d i n r a n c o r e p e r ­s o n a l a i n c a d e l a a l e g e r e a M e t r o p o l i t u ­lu i , i s b e s e e c u a t a c u r i o b s c u r e , d é j à g r e -t i o se l e c t o r i l o r u .

V a sè d î c a . c o n c l u s i u n e a d e s p r e t o t e t r e l e a c e s t e o r g a n e a i l e p u b l i c i t à t i i , i n r e s u m a t u e s t e : cà s u n t p a r t i a l e si p a t i -m o s e , a n u m e „ A l b i n ' a " p l i n a d e c o-

— „ L u m i n ' a " p l i n a de

c i t a t e b e s e r i c e s c a s u p e r i o r a . e m i n i n t a , d e u n u b a r b a t u c u sc i in t i e e s c e l l i n t e , u n u d i r e g u t o r i u besericcSCu r r t t i î ï M u , p r u -d e n t u si d i b a c i u , c a r e l e d e l à a n . 1 8 4 6 / 4 7

S e d î c e i n s e c a p a r i n t e l e M e t i a n u — e s t e o m u for te a v u t u si f ami l i ' a s i -a ingrçigi t 'o de ja s i a s i á a r ' d i s p a r é t e m e r e a c à / Î i n s u l u sé fia c o n s t r i n s u s e a u d 'a

l o r i i n e g r e , v ă p a i a , = é r a „ T e l e g r . " c u f i r u r o s i u , — cu u n u c u v e n t u , n i c i u n ' a p a n a i n m o m e n t u n ' a s a d s f a c u î u d o r i n t i e l o r u si a s c e p t a r i l o r u c l e r u l u i si p o p o r u l u i d i n a c e s t a D i e c e s a v e d u v i t a , n i c i n ' a c o r r e s p u n s u s u b l i m e i sa l l e m i s -s i u n i p u b l i c i s t i c e .

A c e s t e d a r a m e î n d e m n a a c e r e o s p i ­t a l i t a t e a o n o r a b i l e i R t d a c t i u n i c a sè p o t u d a e ş p r e s s i u n e l i b e r a s i n c e r e l o r u m e l ' e p ă r e r i si firmei c o n v i c ţ i u n i a supr ' a . c e -s t i u n e i m e n ţ i o n a t e si r e s p e c t i v u a s u p r ' a

. c e l l o r u d o u e i n t r e b à r i p u s e m a i s u s u a c u m ' a m a i v e r t o s u , c a n d u s u n ­t e m u in a j u n u l u a l e g e r i i d e E p i s c o p u p e n t r u d i e c e s ' a n o s t r a .

> C e c u g e t a si ce d î c e p o p o r u l u si c l e -r u l u d r e p t e r e d i n t i o s u d e s p r e c e s t i u n e a d e s u b î n t r e b a r e ? D i n g u r ' a l u i n u a u d i a l t ' a d e c â t u „ a m a l e s s u d e p u t a ţ i p e n t r u s i n o d u l u e p a r c h i a l u ; n i - a m p u s u t o t a î n ­c r e d e r e a i n e i , ca i n r e p r , s e n t a n t i i n o ­ş t r i , a d e c ă a l o r u 6 u 0 m i i de r o m a n i d e confessiun">a g r e c o - o r i e n t a l e si p r e t i n -d e m u si a s c e p t a m u de l a d i n s i i c a d e l a b a r b a t i i n t e l l i g i n t i , o n e ş t i si c o n s c i e n -t îos i , c a sè r e s p e c t e d i e s u v e r a n i t a t e a n a -t i u n a l a , s è a l e g a d e A r c h i p a s t o r i u s i c a p u a l l u d iecese i p r e u n u b a r b a t u ca -

St ' a i n n a l t a si n o b i l a c h i a m a r e . ' ' „ R e p r e s e n t a n t i i n o ş t r i d e p u t a ţ i s i ­

n o d a l i , v o r u a v é sè r e s p u n d a c u suff le -t u l u si c o n s c i i n t i ' a l o r u n a i n t e a lu i D o m -n e d i e u si n a i n t e a p o p o r u l u i d e s p r e v o -t u l u ce Iu v o r u d á r e s p e c t i v u l u i A l e s s u ; si p r e c u m v o r u a l e g e a s i á li v a a j u t á . D o m n e d i e u , a s i á l i va f i m u l t i a m i t ' a si e c u n n o s c i n t i ' a n o s t r a . *

As t fe l iu e s t e c u g e t u l u s i d o r i n t i ' a p o ­p o r u l u i si c l e r u l u i d i n d i e c e s ' a v e d u v i t a ; a c u m ' a d a r a s o r t e a , v i i t o r i u l u si s p e r a n ­t i ' a c r e s t i n i l o r u s u n t p u s e i n m a n ' a d e p u - j t a t i l o r u s i n o d u l u i e p a r c h i a l u e l e c t o r a l e ; ei a u sè -s i e s s a m i n e c o n v i c ţ i u n i l e , sè -s i c a u t e p r e ce l l u d e m n u si e h i a m a t u d e D o m n e d i e u l u p a r i n t i l o r u n o ş t r i , s p r e a d e s l e g á ce l le d o u e i n t r e b à r i c à :

Cine sè ni fia Episcopu ? Cum sè alegemu?

N i c i un 'a d ' i n t r e foile n o s t r e n a ţ i o ­n a l i si b i s e r i c e s c i n u s'a r e s p i c a t u i n c a d e s p r e p e r s o n e , — cu t o t e c à n u e se-c r e t u m a i m u l t u i n g a g i a m e n t u l u si a l l u u n e i - a si allu ce l l e ia l a i t e .

Sc iu d e p u t a ţ i i s i n o d a l i fo r t e b i n e ce fei iu s u n t ace l l e i n g a g i a m i n t e , s c iu ei cà „ A i b i n a " i n u r m a r e a p a c t u l u i d e l à S a b i i u , e p e n t r u p a r i n t e l e p r o t o p p u Ioanu Metianu d i n T r a n s i l v a n i ' ; ! ; é r a „ L u m i n ' a " si „ T e l e g r a f u 1 u " ( ? ) l u p t a p a n t r u p a r i n t i le A r c h i m a n d r i t u Mirone Romanulu, a m b i i a s t a - d i c a n d i ­d a ţ i d e c h i a r a t i p e n t r u o c c u p a r e a s c a u ­n u l u i e p i s c o p e s c u v a c a n t e .

E i b i n e , — sè v e d e m u c u m c u g e t a si c u m j u d e c a d e p u t a ţ i i s i n o d a l i a l e g a ­t o r i s i d e s p r e u n u l u si d e s p r e a l t u l u c a n d i d a t u .

A s t a - d i d e j a si u n u l u si a l t u l u s i - a r e f ider int i i , p a r t i s a n i i sei . E c c a s é n t i n t i e l e c a r a c t e r i s a t o r i a a l l é p a r t i d e i o r u i n g a g i a t e u n e i - a si ce l le i l a î t e pe r sone ,

P r e p a r i n t e l e A r c h i m a n d r i t u M i r o n u •=• t o t i d e p u t a ţ i i s inoda l i l u - c u n n o s c u in t o t e privinţele v ie t ie i sa l l e . N i c i u n u l u u u e s t e c a r e ntt--P8Pîf1tpr^tîa^e o c á p á ­

in d e c u r s u d e 2 3 d e a n n i a s e r v i t u E p i - c e r ş i a j u t o r i u d e l a g u v e r n u , seau d e a scopie i A r a d a n e cu o n o r e si d i l i g i n t i a « a s u p r i c l e r u l u s i p o p o r u l u si a a b u s á c u r a r a , a c o l l n c r a t u neobos i ţ i i l a reforma-** î n c r e d e r e a p u s a i n e l lu .

A c u m d a r a r e m a n e , c a f ra ţ i i c o n d e -p u t a t i , c a r i p a n a i n m o m e n t u i n c a n u s ' a u d e c i s u p e n t r u u n u l u s e a u a l ­t u l u d ' i n t r e ceş t i d u o i c a n d i d a ţ i , — s è c u m p e n e s c a b i n e , se j u d e c e se r iosu , si se-s i e s s a m i n e firm'a c o n v i c ţ i u n e , c à u n d e affla m a i m u l t a s i m a i s i g u r a g a ­r a n ţ i a p e n t r u v i i t o r i u l u si p r o s p e r a r e a d iecese i , c a r e d ' i n t r e c e ş t i d u o i n u m i ţ i c a n d i d a ţ i e s t e m a i d e m n u si m e r i t a t u p e n t r u s c a u n u l u ep i scop ie i !

A l e g e ţ i d a r a d o m n i l o r u si f r a t i l o r u ,

. . . . d u p a c e a m a i b u n a c o n v i c ţ i u n e c à - c i s u n t e ţ i r e s p o n s a b i l i n a i n t e a s u f r a g i u l u i n a t i u n e i si n a i n t e a b u n u l u i D o m n e d i e u . D i x i e t s a l v a v i a n i m a m m e a m .

r e a si n o u l u o r g a n i s m u a l l u b e s e r i c e i n o s t r e , a fos tu r e c l a m a t u p u r u r e a l a e l a b o r ă r i m a i ' g r e l l e si e s s e n t î a l i si la d e l i b e r a r e a c e s t i u n i l o r u v i t a l i si p o n d e -rose , c a s iefu si p r e s i e d i n t e l e C o n s i s t o ­r i u l u i de la O r a d e si A r a d u a con-d u s s u si c o n d u c > t r e b e l e officiali c u cea m a i e s s e m p l a r i a t a c t i c a si a u c t o r i t a t e i m p u i i e to r ia .

C u u n u c u v e n t u , •— el lu u n i c u l u c u n o s c e m e d u ' a d i ecese i , si i n v e s c u t u c u a c e s t e cua l i f i ca t i u n i , e s p e r i e n t i e si c u n ' n o s c i n t i e c a n o n i c e si a d m i n i s t r a t i v e be s e r i c e s c i , — d e d u p a i n s a - s i p u s e t i u n e s

b a r b a t u - b i n e m e r i t a t u p r e t e r r e n u k -b e s e r i c e s c u — a r fi *) ce l l u m a i ehia­m a t u a o c c u p a s c a u n u l u e p i s c o p e s c u v a c a n t e .

A s t ' a n i c i i n i m i c i i p e r s o n a l i a i Prea -c u v i o s î e i S a l l e n u i o p o t u d e n e g á , oi t o t i o r e c u n n o s c u .

I n s e c a n d u t o t i l u - s t i m à m u s i cun­n o s c e m u c a p r e a t a r e si i a p r e t î à m i i n s u s î r i l e ce l le b u n e , s u n t e m u m u l t i cari i c u n n o s c e m u si p à r t i l e d e b i l e — pre­c u m le n u m e s c e „Albin'a" s l a b i ti u n i şi a b u s u r i . -

M u l t i d ' i n t r e d e p u t a ţ i i s i n o d a l i n«-p r e o c c u p a t i d î c u : p a r i n t e l e M i r o n u a r fi n o n p l u s u l t r a de E p i s c o p u - d a r

Unu deputatu allu sinodulu eparchialu.

n i e f r ica d e p o r t a r e a s i t i e n u t ' a Im in cel lea p o l i t i c o - n a ţ i o n a l i .

P ă r i n t e l u i M i r o n u i -se i m p u t a cà s ' au i n g a g i a t u si l a s e r v i t i e publ ice e s t r a c o n f e s s i o n a l i , c a I n s p e c t o r - tes. de sco le c o m m u n a l i c a p e t a n d u > tui a-C o n s i l i a r i u r e g i u , e t c . —• i n s e ast;V ; é r a serv-esce b e s e r i c e i s a l l e n a ţ i o n a l i

A p o i s e m a i d î c e : c à P r e a c u v i '-i s a p e n t r u r o ' u d e E p i s c o p u a r e t v e U m t ie si r e c e r i n t i e m a r i p e n t r u a e a n * u a c e o p e r i r e a b i á i - a r a j u n g e m o d e s t a c o n f p e t i n t i a a c o n v e n ţ i e i s i doss le i cf i -

A c e s t e t o t e , d î c u , s u n t molTvert i c ă u ş e l e , ce p r e m u l t i a i n o ş t r i i faca : c a a b s t r a g e n d u d e ia t o t e c e l l e m a i bu e i n s u s î r i a i l e P r e a c u v i o s î e i S a l l e sè uU i dee v o t u l u . A s i á a p o i — d u p a a spec t e l e d e p a n a a c u m ' a d o r e r e — a b i á se pote b u c u r a de v r e o 1 0 — 1 5 v o t u r i e sp res su r e s o l u t e .

A d e r i n t i i P ă r i n t e l u i M i r o n u inse n a a u t e m e r e d e t i e n u t ' a l u i , d ' i n mot ive , c à d i n s u l u l a t o t e i n g a g i a m e n t e l o sal le d e p a n a a c u m a — a f o s t u i n d e m n a t u si n e c e s s i t a t u , — p u r u r e a c u cons<n t i e -m e n t u l n si c o n t i e l l e g e r e a m a i m a r i loru sei , a n u m e a f e r i c i t u l u i s i n e m o r i t o r i u -lu i S i a g u n ' a si a m e t r o p o l i t u l u i suc-c e s o r e d e a s t a - d i I v a s c o v i c i u , ca p r e a t u n c i fos tu e p i s c o p u .

C â t u d e s p r e a d u d o i l e c a n d i d a t u , pa­r i n t e l e M e t i a n u , d i n s u l u d u p a a s p e c ­t e l e d e p a n a a c u m ' a i n p o t e r e a „'pactu­l u i " d e l a S a b i i u , p o i e c o n t a l a vr 'o 2 0 — 2 5 v o t u r i a i l e a d e r i n t i l o r u d e p u t a ţ i l e g a ţ i p r i n p a c t u l u c u n n o s c u t u ; — carii l a l o c u r i c o m p e t i n t i s ' a u in fo rmaţ i i : c u m c a a c e s t u p ă r i n t e p r o t o p o p u inea v o s s e d e f r u m o s e c u a l i f i e a t i u n i , e s t e bar-b a t u d e s c i i n t i e si e s p e r i n t i e , r u l i n a t u in t e f a i l e a d m i n i s t r a t i v e e c c l e s i a s t i c e .

D i n s u l u c a p r o t o p r e s v i t e r u t r a c t u a l u a i m b u n e t a t î t u ù o t a t i u î i e a p r e i ; t i I o r u sei, a s t ă r u i tu la j n f i i n t i a r e a d e scole . e ora-t o r u b u n u . a r e u n u e s t e r i o r u si o ma­n i e r a p i a c u t a si a t i a ^ u t o r i a é r a i m p r e -g i u r a r e a c à ;iu c o l i n d a t u d e c â t e - v a ori p r i n P e s t ' a l a D. L ó n y a i , c a g r a i t o r i a i ' l l u s c t î v i s t i i o r u n u - i d e t r a g e n e m i c a d'in r e p u i-a t i u n ca d e b u n u n a t i o n a l i s t u .

D i n t r e 6 0 . d e d e p u t a ţ i a v e m u d a r a , ca l a vre o 2 5 . ins i , i n c a n e r e s o l u t i , si d i n t r e a c e s t i - a s u n t u n i i c a r i d î c u , c à nu c u n n o s c u p r e p ă r i n t e l e M e t i a n u , a l fii é r a l u - s u s p i t i u i í é d i a p e n t r u c à a r e fami­l ia si se t e m u , — a d d u c a n d u - s i a - m i n i e d e E p i s c o p u l u G r e r a s i m u R a l i u,, ai c a r u i - a fii i - au f a c u t u m u l t e n e p l ă c e r i !

*) Dî, Die, cà „este'4 Eed.

In unulu din numerii sei mal recenţi „Gazeta Tr.a adressaurmatoria Epistola deschisa càtra „ftronstádter Ztg.ê' carea, fiindu de unu cuprinşii forte interes-

santu, o reproducemu aci in tota esten-siunea sa :

Noi suntemu vecini, ne vedemu pe fia-care dî, peutruca ne nascemu in aceea-si officina. Cu tote acestea, redactiunile nostre, s t redactiuni, communica asiá de pucinu

u'a cu alta, ca cum „Kr. Ztg." ar' e.ssî in '•erolinu, éra „Gazet'a" la Turinu Nu avemu

face nici in clinu nici in mâneca unii unii u altii. Adeveratu simbol» allu aeparatkmú-ű sassescu si romanescu din asiá numitulu

j'imdus regjiis. Numai uno-pri, forte raru, recundu unii pre langa altii, ne cotimu, ne

•inboldimu, fora ca sè ni mai dîcemu Pardon ..Messieurs ! Unii ca si altii, ne-amu dedatu ou assemenea ghiolduri.

Este unu punctu, pre care ori-candu lu "j.ttengemu, semeua ca si cum ai lovi pre -ine-va cu plag'a din scol'a vechia preste nuriculu degeteloru : te dore amaru, c^-ce, un-ghiele au reintratu in carne. Acellu punctu aste : o n o r e a n a t i o n a l e ,

„Kronst. Zeitung" cam are passiunea de mai multi anni incoce, ce eè reproducă din alte dîarie sciri si- faime despre vieti'a sociale si politica a romaniloru, fàra ca se aiba vro-unu criteriu despre adeverulu loru, fàra ca sè reflectedie, cà despre acestu po­poru se respandescu i n a d e n s u si forte dessu, mulţime de faime tendentiose, cari adecă si-au scopulu loru precugetatu, tienti-toriu departe, séu cum ati dîce Dv., „von grosser Tragwűite." Unu articlu de natur'a aceetoru-a repmdusserati dvostra si in nr. 170 din 31 Octobre pe pagin'a 2 semico-lon'a 3. Se vede cà Dv. ati fostu seduşi de auctoritatea unoru diarie ca „Eli," et „Kelet" si a unoru omeni ca dr. C. Cseh, cá Fran-ciscu Koos, Adamu Váradi si des. , . dr : Iosifu Oroszhegyi *), cari toti au scrissu câte verdi si uscate despre si in contr'a ele-mentutului romanescu. Anume in annulu ace­sta-a, d. Cseh descriendu impressiunile cal-letoriei salle din Romani'a, a facutu una de­scoperire mai importanta de câtu a lui Chri-stoforu Columbu, cà adeca partit'a „Albi-loru" nu ar' fi liberale, ci cà liberalismulu este, numai eminentele -meritu allu Rosîloru. Du aci „Kelet" si-iea oceasiune de a defăi­ma nu numai pe ambele partite, pre A 1 b'a si pre R o sî 'a, ci pe toti romanii fora de­stin ctiune, sustienendu cà acestu poporu este forje intolerante, écca pentru ce :

Romanii nu sufferu infiontiarea unei nuiniuni maghiare in Bucuresei, eu titlu „iHuunia."

Romanii in a. 1869 n'au sufferitu isî-Tf-a unei Gazete maghiare in Bucuresei, pen-i ruca Ioanu Ghic'a a cerutu cauţiune 500 galbini, care s'a si depusu ; inse pucinu dupa aceea „Bukuresti Magyar Közlöny" totu a mori tu.

*) Acestu-a, dupace fusesse destuitu din functiurea statului romanescu pentru mi-aieliele salle, a intratu in servitiu turcescu, de unde .assemenea fu destituiţii, si asia

-s'a xeintorsu acasă ca vai de ellu.

Co3t. Rosetti a ehiamatu la sine pe fo-stulu parochu caîvinescu Franc. Koos, care (o dîce „Kelet") erá presiedente la unele reuniuni unguresci, si i-a dîssu: Dta dom­nule esti prea bunu patriota ungurescu; nóue inse nu ni convine patriotismulu D-talle.

Mich. Cogalniceanu pre candu erá mini­stru, a gonitu pre acellu Koos din Romani'a.

Romanii numescu pre ungurii ceangài din Moldov'a, „romani de religiunea romano-çatholica," éra pre ungurii reformaţi i nu­mescu calvini.

Romanii din tote părţile sunt t i r a n i pe întrecute.

Roşii aduna impregiuru de sine pre tri­bunii din Ardealu; Albii nu agitédia pre facia in contr'a integritàtii Ungariei, încolo inse sèi dai pe t o t i . . . .

„Kronst. Ztg." se revolta in contr'a colossaleloru minciuni si calumnie accumu­late de exbaronulu Orbán (dupa tata secuiu, dupa mama turcu) in cartea sa scrissa de­spre Tièrr'a Bàrsei. Asiá este, mangiturile lui Orbán eoprindu pre langa unele adeve­ruri, multîme nenumerata de minciuni, Apoi cum de „K. Ztg." nu observa, cà „Kelet" in artic. reprodussu rivalisedia, se intrece in minciuni cu turculetiulu Orbán. Aici ni aducemu amente de una sententia a ferici­tului O' Connel, care tienea, cà in tierr'a loru minciun'a turcesca trece de superlati-vulu toturoru minciun loru, séu adeca ceea ce in Bucuresei se denota cu u n u terminu forte espressivu grecoromanegeu : M o f t u. Ce mai mofturi lelitio lei !

Romanii n'au sufferitu Hunnia? S'a in­fiintiatu; dara cine se o sustiena? Sè-i dèe guvernulu subventiune ? Da , pre câta dau si ungurii la Reuniunile celle romanesci.

Romanii n'au sufferitu in a. 1869 esîrea unei gazete unguresci in capital'a loru? Dara ungurii ce au facutu ? Preste una suta si mai bine de anni, ei n'au sufferitu sè in­tre incoce nici macaru unu b r e v i a r in (Breviárium) si ori-ce carte de rogatiune, tipărita aiurea, decâtu numai in Bud'a si ca de esceptiune, si cu mari greutàti, câte ce-va in Sabiiu si in Blasiu. Abiá in a 1862 ministeriulu Schmerling a redicatu acellu blastemu de pre literatur'a romanesca si acea infamia a despotismului de pre naţiune, D»*» n a ? In acollii-a-si jLixna. 1869 ministe­riulu UDgurescu a poruncitu sè se confisce tote portretele principelui Carolu I. indata la vama, la intrare. S'au si confiscaţii, chi­aru si aici in Brasiovu diece essemplarie. Dara cine erau acei-a, cari publicau in a . 1869 Gazeta unguresca in Bucuresei? Ers s u d i t i s t r ă i n i , Koos et Oroszhegyi, ina mici turbaţi ai elementului romanesca si totu-odata nisce ingraţi miserabili. Oroszhegyi manca pane romanesca ca fisicu platitu statu in districtulu Focsiani, si in acea ca­litate publica ceincetatu minciunile celle mai infame in „Kolozsv. Közlöny" despre ro­mani si guvernulu loru. Koos a vediutu bine, cu ce generositate Elen'a Domn'a soci'a lui Alessandru Ioanu I a pusu fundamentu la beseric'a cea noua calvinesca, si a daruitu dens'a si alţii sute de galbini acellei secte, si totu nu încet:! a-si bate jocu de romani in acallu-a-si „K. Közlöny," allu carui re-dactoru erá unu archi-inamicu, anume Dozsa, In fino guvernulu romanescu afflà despre acelle impertinentie aile susu-numitiloru re­dactori. Asia ce mirare, daca cutare mini stru romanescu li-a vorbitu ce-vasi mai s e ­riosu ? Cu tote acestea, Gazet'a unguresc» a essîtu in Buccure^i, si ea nu a morita de persecutiuni, ci a moritu numai de hec tica, pentru cà sărăcimea secuiesca, car trece dincolo, n'are pofta sé citesca çaze^ mai alessu, cà nici scie citi. Vedeţi DV., c chiaru aici in marele principatu alin Tran silvaniei, tote gazatele secuiesci, do si seri ori-ce li place, éra nu ca celea robite manesci, moru tote de hectica, pentrucà se-cuii n'au nici a diecea parte de intelligentis superiore, din câta aveţi d- e. dv. sassii, care sè scia ce nste lectur'a, ce este diari-stic'a. En, sè incerce nisce romani din Bucuresei a deschide unu dîariu romanescu in Pestea ori in Clusiu ; la momentu ar' fi dati preste fruntarie. Ministrulu I. Ghic'i nu a potutu sè li céra cauţiune, pentruc prin constitutiunea din a. 1866 e desfie tiata ori-ce cauţiune ; se pote inse, cà de nisce inamici declaraţi li va fi c e r u i u v r e - i j garanţia personale; noi inse n u credemţj

r •nici acest'a. DV. vedeţi bine, cà in Roma­

ni'a essu, afora de vre-o 4 0 foi politice si nepolitice romanesei, vreo 3 francesci, 3 nemtiescl, un'a italiana, un'a bulgaresca, 1 grecesca, si cine li cere vre-o cauţiune? Cauţiunea de acolo este Juriulu de pressa si c o d j c e l e p e n a l e N a p o l e o n u .

Ei au opritu estempu intrarea „Roma­nului" preste fruntrarie; si ce sunt espec-toratiunile acellui diariu in contr'a loru, pe langa scàrnavele, mojicescile si veninosele invective de tote dîllele, câte se vedu mai in tote diariele maghiare, in contra elemen­tului romanescu preste totu?

Rosetti a dîssu lui Koos : „Nóue nu ni convine patriotismulu DTalle.". Forte bene a dîssu dn. Rosetti. Patriotismulu ungurescu convineîmoldavo-romaniloru tocmai pe atâtu, pre câtu convine unguriloru cellu romanescu: apa si focu, séu daca vi mai place, focu si apa la unu locu. Dara sciţi DV., candu a dîssu Rosetti aceste cuvente lui Koos ? Le a dîssu in a. 1 8 6 7 , pre candu d. Rosetti se saturasse de cosmopolitismu ; pra candu cunoscusse deplinu portarea emigratiunei un­gureşti ; pre candu in Pestea se taiá cu sa-bi'a in patru parti aile lumei si se ducea in triurofu noue tierri si doue mari; pe candu Candianu-Popescu ajunsesse in tem- o

niti'a ung'reşca de la Zlatn'a si Aiudu; pre candu corniţele Péchy se prepara sè ne arunce pre toti in temnitia : in fine pre candu Rosetti allasse din documente auten­tice, cà pop'a Koos beusso multu sânge ro­manescu in an. 1 8 4 9 alessu pre Campi'a Transilvaniei.

Cogalniceanu n'a gonitu pe Koos din tierra, ci l'au gonitu poporenii lui, in ur­marea unoru processe forte scandalose, si au cerutu assistentia politlenesca in contr'a lui, pentru ca sè-i pota luá chiaile besericej si sè-lu scoţia din casele parochiali. Dupa repetitele rogàri aile representantiloru bese­ricei calvinesci, in fine prefectulu politiei capitalei a datu assistentia.

Asiá dara „Kelet" minte, candu încurca pe Cogaln ceanu in acelle scârnăvie aile lui Koos, éra DV. vi stà forte reu, cà ati uitatu asiá currendu actele respective, publicate in acea causa mai alessu in dîariele maghiare si in unele romanesei si nemtiesci. Reu v'a paciliţu „Kelet."

Romanii numescu pe ungurii ceangài din Moldov'a romani de religiunea cutare si cutare. Asiá-i numescu dieu acei-a ; dara sciţi de, candu ? Numai si numai de la 1 8 6 7 de candu ungurii numescu pe aprope trei millione de romani Oláh ajku magyar (ma-ghiaru de limba romanesca) si az oláh e hazának galja, adeca valachii sunt ramure uscate allé acestei patrie, adeca buni de arsu in foou. Totu mai bene „ceangau ro­manu," decâtu spurcatiunile celle barbare si selbatice din A p r o b a t e s i C o m p i ­l a t e , la cari vedemu, cà éra-si se reintorcu unii asta-di. Hei, hei, cà au sciutu ei de ce nu s'au invoitu odată cu vieti'a, ca acelea legi sè se sterga si annuledie prin alt'a noua, ci au lassatu ca „Oláh naţio" se fia numai ,,miglen patiáltatik ;" ca pe popi sè-i pota arrunca in temnitia, ofi-candu li va placé (Edictum XLII ) ; ca sè-si bata jocu do re­ligiunea si de serbatorile loru, cum au si inceputu in Ardealu (Part. I. tit. 9. crt. I.) ; ea se pota închide pe episcopi (oláh Vlă­dica. P . I tit. I. art. 9 de 1655), cum au ammenintiatu pe repaus, metropolitu Al. Siulutiu.

„Romanii sunt tirani pe întrecute." Din eaus'a tiraniei romanesei emigra pre fia-care annu cu miile, nu numai romani, ci si se-secui mulţime nenumerata, si chiaru sassi cu sutele, si nemţi, franci, italiani, si si-asternu culcusiu in Romani'a. Si câţi r o m a n i emi­gra din Romani'a in Ungari'a si in Tran­silvania ? N i c e diece pre annu', ca-ci, candu ajungu la otaru numai ca trecutori spre alte tierre, i apuca florile de libertatea nostra cea de aici. In capital'a României numerulu protestanţiioru erá pana pre la 1 8 5 0 vre-o 5 0 0 ; asta-di sunt preste 5 mii, éra catholi-eii s'au immultîtu preste 1 5 mii, totu din caus'a tiraniei romanesei. Dara inca jidovii cei tiraniti, împilaţi, beliţi de viui, din cinci-dieci de mii se facura aprope la 2 0 0 de mii. Mei, mei, ce tirania mei ! Si „Kelet" mai re fruntea sè ammenitie cu jurisdictiunea

Iconsularia, éra „Kr. Ztg." iea acea amme-aintiare de moneta sunatoria. — Pre celle

279

siepte poteri garante, séu pre cTne>5 Nu se mai faca de risu.

Roşii aduna impregiuru de sine pe t r i ­bunii din Ardealu, éra Albii nu. Nu-i aduna nici unii si nici alţii, ci numai câtu dau ospitalitatea, pe care vi-o dau si voue, la sutele de teneri trecuţi prin scole, carii in vechi'a loru patria n'au unde sè-si plece ca­pulu, si sunt siliţi a emigra pre fia-care annu in numeru considerabile, intre sîroie de lacrime aile mameloru, si intre blasteme infricosiate, pe cari candu le audi, ti se scola perulu măciuca. Numai de candu scimu noi, ca de 3 5 de anni, au emigratu, anume din Transilvani'a, cellu mai pucinu dice mii de studenţi romani din diverse scole si classe) éra d'intre poporu aprope de, diece ori pe atâti-a *). Nu est' tienutu, nu este oppidu si urbe mai mare; nu e cleru si monastire nu e mai nici o ramura de commerciu si in­dustria, cum si de funcţiuni publice, unde sè nu afli ardeleni si p'intre ei câte unu banatienu; éra dacai intrebi, candu si cum au trecutu dincolo, unii ti-respundu suspinan-du, alţii injurandu. si blastemandu. Dara ce e dreptu, amu audîtu blastemandu si pre unii secui, cari crediendu, ca suntemu sinoi din ai loru, ni dîcea, „Akár mily rozszul legyen idegen földön,* de mégis legroszszabb nál-lunk oda haza. Az Isten verte volna meg a mi " Mergeţi de vorbiţi cu ei in Bucuresci, Ploiesci, Buzeu, Brail'a, Gralati etc., pentru ca sè-i auditi cu urachiele vo-stre. Veti afflá BÍ de acei ingraţi ca Orosz­hegyi si Koos, secui si sassi, cari înjura barbatesce pe romani, dara totu asiá de barbatesce aduna la galbini, lire si napole­oni, si cumpăra case. Bine se vi însemnaţi t : Multîme mare de secui si secuence. trecu prin vama cucului, adeca fora nici unu passaportu. Sciu chiaru si duoi popi sassesci,cari au trecutu dincolo si au intratu in s e r v i t i u l u sta­tului romanescu, dupace au acatiatu popi'a de cuiu.

Acestea tote sunt fapte si impregiuràri cari se potu comprobá ori si candu prin documente authentice scrisse, si prin mii de martori. Noi suntemu aici la fruntari'a tierrei, avemu ocasiuni nenumerate de a le cunnosce din propri'a esperientia. „Kr. Ztg." inse este acilea; are consângeni si amici"de ai sei mai in tote oppidele României, co­mercianţi, apothecari, medici, inca sT func­ţionari de statu, câti-va tipografi etc. Cu atâtu bate mai multu la ochi, daca „Kr. Ztg." reproduce «in colonele salle minciuni si absurditàti culessé de prin dîarie jido-vesci si din acellea, despre care scie forte bine, cà sunt inamice născute si crescute, inamice pana la cutîtu, allé naţiunea roma­nesei preste totu si in specie allé statului romanescu. Nu càdora noi amu tiené in pre connationalii noştri din Romani'a de intiel-leptii pamentului si cà i-amu classa vre­una rangu de santi, nici-decum; atâta inse sustienemu in deplina cunoscintia de causa, cà ei n'au trebuintia se invetie de la pu­bliculu dîarieloru dîn Clusiu si Pestea nici sciintia, nici arte de a guverna, nici hu-manitate, nici moralitate. Voru invetiá de la ori-care altu poporu europénu, numai nu de la allu Ungariei si allu Transilvaniei.

„Kelet" affla, cà nici un'a din partitele romanesei nu iubescu pe maghiari. Noi din parte-ni l'amu poté assecurá pre onorea no­stra, cà romanii iubescu pe maghiari in-tocma, essactu pe atât'a, pre câtu iubescu maghiarii pre romani, si pre câtu i a u iu-bitu ei, de candu s'au pomenitu unii langa alti. Acest'a li-o pote communica si „Kr. Ztg." ; cà-ce adeveru li va spune.

„Gazetta,"

Camer'a representantiloru Ingariei. Precum annunciaramu si in numerulu

precedentu, nou'a sessiune a camerei s'a de-schisu Sambeta in 8. Novembre. De atunci si pana asta-di se tienura mai multe sie­dintie, inse fàra ca sè sa fia luatu in des-batere vre unu obiectu mai momentosu. Cu tote acesto inse, ca sè nu perdemu firulu cronologicu, vomu înregistra din fia-caro siedintia momentele principali.

S i e d i n t i ' a d e l a 8. N o v e m b r e a. c. — Presiedintele B i t t ó deschide sie-

*) In capitala una suburbe intréga e locuita numai de ardeleni, romani si secui si ce-va nemţi.

dinti'a la 1 2 ore din dî si communica ca­merei, cà in decursulu ferieloru au incursu" la presidiu v r e o 150 de petitiuni, dintre^ cari unele c^rwt--eàseCBtare*">programmei lui Deák, referitoria la regularea referintieloru intre beserica si statu, éra altele contr'a a r r o n d à r i i proiectate a m u n i c i p i e -l u r u , etc. Tote aceste petitiuni se trans-mittu comissiunii petitiunarie. — Presiedin­tele annuncia mai departe, cà parte prin mor­te, parte prin abdicare mai multe locuri de de putati au devenitu vacante, pentru a caroru no­na implere se voru publici alegeri noue. Intre «ei ce de buna veia, seau constrinsi de im­pregiuràri si-au depusu mandatulu, avemu iè insemnàmu si pre Colomanu G h i c z y mulu d'intre corifeii centrului staugu. La propunerea lui Fr . D e á k camer'a si esprime dorerea facia cu acesta perdere si insarcine-cia pre presiedinte, a aduce acestu votu allu camerei la cunoscinti'a dlui Ghiczy. — ign. H e l f y desaproba procederea observata de guvernu la închiderea camerei. Usulu con-stitutionalu — dîce oratorele — cere, ca bgislativ'a insa-si sè decidă cu privire la prorogarea sa. Oratorele spera, cà in veni-toriu nu se va mai intemplá acestu incon-\enientu. — Dupa acest'a d. primu-ministru S z 1 á v y iea cuventulu si tiene unu dis­cursu lungu, despre care vorbimu mai pre krgu in revist'a din fruntea foiei.

S i e d i n t i ' a d e l a 1 0 . N o v . — Din siedinti'a de asta-di avemu pucinu de re-rortatu. Ministrulu de iustitîa P a u 1 e r pré­senta in scrissu urmatori'a propunere : Bine-voiesca camer'a a esmitte una comissiune de larbati de specialitate, carea sè essamínedie si desbata proiectele de legi referitorie la reform'a justitîei, atâtu celle presentate in sessiunea trecuta, câtu si celle ce se voru présenta In viitoriu, si despre tote sè faca unu reportu detaiatu si sè-lu substerna ca­rcerei. — Acesta propunere se va tipări si pùne la ordenea dîllei. — Ministrulu de financîe présenta, intre altele, si reportulu cnrtii de comptabilitate despre socotele fi­nali aile an. 1 8 7 2 si totu-odata si-reserva dreptulu a présenta camerei mai tardîu si observatiuniie guvernului, referitorie la re­portulu curţii de comptabilitate.

S i e d i n t i ' a d e l a 1 2 N o v . Érésié­i t tele B i 11 o, tUchidiondu siodinti 'a la— 1 0

'.1 . ore din dí, aduoe la cunoscinti'a camerei tristulu casu despre mortea lui I o a n n u V'i d a t s, Camer'a si-esprime protooolar-mante profund'a sa condolintia. — Alles-sandru N i c o 1 i c i u face propunerea, ca la at .e l le obiecte, insîrate sub punctele b ) si e) § . 4 0 art. de lege 2 1 din 1 8 6 8 , cari nu se potu luá pre callea essecutiunii pentru ac-coperirea unei restantie de dare, sè se mai adaugă si grauntiele destinate de sementia pre annulu viitoriu. — Acesta propunere se v a pertractá in sied, de la 1 5 Nov. : totu atunci-a se va pertractá si reportulu commissiunii centrale, relativu la proiectulu de lege despre revHunea impacatiunii cu Croatî'a,

I l ' va -mare , in 1 . Nov. 1 8 7 3 . Die Red ! Audîatur et altera pars. In

Nr. 6 8 . allu pretiuitului diurnalu „Federa-tiunea" din annulu cur. a apparatu unu ar­ticlu ctatatu de pre vallea Rodnei in Octbr. 1 8 7 3 . — Autorulu articlului D. „Eu" se vaera, cà in scolele populare in Communele P., L. si Ilv'a-mare nu e progressu, si bate alarmu asupr'a invetiatoriloru si asupra commissiu niloru scol., cari dupa D-sa sunt caus'a reu lui, si ca sè se arrête mai obiec-tivu, nu rosiesce a dîce: „Unu casu scan-dalosu s'a intemplatu dîllele trecute in Ilv'a-mare." C a On. publicu sè nu fia se-dussu, si sè se convingă, cà Commîssiunea scol. din Ilv'a-mare a processu regulatu la înlocuirea fostului docente cu altulu mai proeopsitu, voiu demustrá. t

Terminulu concursului fiendu pusu pre 1 0 . Sept. a. c. s. n. nime nu a recursu, si CommÍ8siunea scol. neavendu pre cine alege, tota caus'a acest'a a datu-o spre decidere commissiunii scol. distr. din Naseudu. — In intlelleaulu Concursului, documentele dorito-riloru de a occupa acestu postu debuiau sè fia de facia pre terminulu defiptu, inse corn • missiuuea scol. nice unu recursu nu a pri-mitu. Urmedia, ca assertiuneu Dlui „Eu" „pre bas'a carui-a (Concursu) s'a si infaci-

siatu unu cucurinte", e mintiuna reutatiosa. — Dupa terminulu concursului s'a infaci-siatu unu invetiatoriu din S. G. f o r a d o -

"c* u m e ö .tjgj e r e o e r u t e ; Commîssiunea scol. tienendu-le-iJe««Qadiîruţieir Concursului, fora documentele necessarie nu a potutu sè-lu alega. — Unde affli Dta D. „Eu" aci seandalu? Aci commîssiunea, nevoindu a calea conditiunile concursului á processu conscientiosu. Abstragandu de aci, preste acellu On. invetiatoriu s'a facutu arratare si la Dlu Vicariu G. M. si Domni'a sa eu 8crissorea diik 2 9 / 9 a. c. necunnoscundu m a i de aprope. pre acellu D. invetiatoriu ni la recommendatu provisorie pre unu annu de proba, dara nu a dîsu, cà cu tota securita­tea va fi abilu a corespunde acestui greu officiu ; éra senatulu districtuale decisiunea sa in ast'a privintia pana acum'a nu ni a tramissu o. Mai incolo, infacisiatulu Dtalle D. „Eu" dupa terminulu concursului venindu la noi, fii rogatu din partea membriloru commissiunei scol. loc. sè-si producă docu­mentele rece rute, si daca asià si-vá poté documenta abilitatea, va fi alessu, spre acest'a si eu l'am avisatu cu alta occasiune prin amiculu seu D. M., si domni'a sa ro-garea nostra nu a implinitu-o nice mai tar­dîu, si fiendu cà 'scopulu seu principalu i - a fostu a dobândi staţiunea invetiatoresca din Comun'a Maieru, ce chiaru docenţele infa-cisiatu allu Dlui „Eu" ni-a spusu apriatu, si numai la casu nefavorabilu sè-si probeze noroculu in Ilv'a-mare, membrii commissiu­nii scol. loc. in astfeliu de impregiuràri, ca se nu remana postulu de totu vacantu in 5 . Oct. a. c . cu maioritate absoluta de vo-tori au alessu éra pre fostulu invetiatoriu I. D. Omu cu conscientia curata a c i nu pote afflá seandalu.

Domnule „Eu" peceatuesci greu, candu se desinerdi cu publicarea totalei inabilitàti a fostului nostru docente I. D. cà de nu ar fi baremu de midilocu, nu ac avé attestate bune de la profasorii sei. Despre altele re-flectediu.

Caus'a principale a cssamenului reu cu privire là cei mai mulţi prunci nu e inve­tiatoriulu nice commîssiunea scol., ci absen-tàrile celle multe aile prunciloru, cà pre langa tota nisuinti'a commissiunii scol. si a offi&Uitui ooromun» le oi ooroualo nu o'o po— tutu midiloci, ca pruncii se cerce scol'a re-î egulatu, din caus'a principale, cà omenii in Ilv'a-mare sunt asBÎediati cu locuinti'a sta­tornica pre campu, imprasciati forte ta re ; pruncii au se faca unu trapedu de 2 — 3 si mai multe ore, cei mai mulţi miseri, fora inbracaminte si viptu de ajunsu din caus'a scumpete!, ce domnesce neintreruptu de 4 anni incoce.

Assertiunea Dtalle, cà „s'au vediutu caşuri" etc. éra este vetematoria, cà debe sè scii cà, nulla regula sine exceptione. — Intrebu si eu acum'a, ore câţi şcolari au essîtu adi din scolele superiore din S. G.-sciu toti ceti si scrie ? Multi nemic'a sèu forte pucinu ; sè dîcemu dara cu Dta, cà acestu lucru résulta din inabilitatea invetiatoriloru de acolo ? feresca Ddieu. Scie On. publicu, cà la tote scolele si gimnasiali sunt nivetia-cei secundaşi, ore profesorii sunt inabili de ai invetiá? dupa intielleptiunea Dtale „da" dupa convingerea publicului „ba."

Domnule „Eu", in Ilv'a-mare sub I. D. s'au educatu prunci cari sciu ceti si scrie, dorire, inse cà părinţii loru nu sunt in stare a-i traimite la S. G. cà te ai convinge ce neadeveruri ai publicatu.

Pre scurtu. Scopulu commissiunei scol. loc. a fostu a capetá unu invetiatoriu câtu de proeopsitu, ca sè pota fi alessu definitivu; atare invetiatoriu inae nu a alessu, cà nu a avutu de unde, infacisiatulu D-lui Eu nu si-a probatu abilitatea prin documentele re-cerute, nu a implinitu conditiunele concur­sului ; invetiacei avemu si buni si slabi, ca la tote scolele, ergo Dta ai vorbi tu lucruri vane, ai facutu Dta unu seandalu mare.

Scopulu Dtalle ti-a fostu, a te fali, cà scii scrie articlu in foi publice.

Commissiunea scol. loc. iubesce pro-gressulu pote mai multu decâtu Dta, a lu-cratu si lucra incâtu pote ; educatiunea tine-rimei ni jace la anima, fora a fi invetiati de Dta, remani Dta la allé Dtalle si noi la allé nostre, cà : ultra non posse nemo obli-gatur, si éra ti-aducu a-min te : Sutor ne ultra c r e p j W a p y ^ * ^ ^

f280

Pentru maioritatea Cutnmissiunei scol. loc. —

Iosifu Bah preotul» ö*ei-mari.

Beiusiu, 5. Nov. 1873. Junimea rom. stúdiósa la gimnasiulu

de Beiusiu, cunnoscundu ceea ce este si ce trebue sè fia, voindu a se intarl in virtutea stramosiesca si a-si câştiga sci-entie si morala, s'a readunatu in giu-rulu museloru romane ca sè invetie in so­cietate cum trebue sè-si essercite poterile fragede spre a le face potinte in lupt'a na­ţionala, Impregiuràrile au formatu din ace­sta întrunire o serbatoria indoita.

. In 26 oct. dupa st. liturgia tenerimea erá adunata in palatiulu Minervei si pre candu deputatiunea esmissa spre a invita in sinulu eeu pre D. Canonicu Teodoru

K ő v a r y , presiedintele soc. de lect., •— ad-dusse scirea, cà Pres. prin affa,ceri urginti impedecatu a veni, cerù sè se amâne sie­dinti'a pana pre dominec'a venitoria, pre atunci intre strigate neîntrerupte „se traiesca" se infacisià in mediloculu societàtii D. Ste­fanu G u 1 e s i u, Conducatoriulu seu. Si dupa ce Ionu Lemacu stud, de a VIII. el. saluta pre conducatoriulu societàtii arretandu membriloru scopulu si destinatium a loru in societate, precum si modulu cum potu sè-lu ajungă. D. conducătorul prin o vorbire scurta dar' cu atâtu mai meduosa apprinse animele membriloru, cari prorupsera, in fine, in aplause si strigate entusiastice.

Societatea alesse pre officiantii sei, si anume : A. Todea notariu sied. I. Lemacu not. corresp. ambii stud. cl. VIII. Pacalabi-bliotecariu si V. Neamtiu cassariu. ambii stud, de a VII. cl. I . Dum'a, stud, de a V. cl. collectoru de foi. D conducător iu face apoi cunnoscutu societàtii, cà lipsindu de la ace­sta siedintia D. presiedinte, siedinti'a prima se va tiené in 2. Nov. sub presiedinti'a Dsalle.

Si ecca tempulu doritu, de a vidé in fruntea societàtii pre demnulu ei presiedinte

ti fundatorul, sosesee. D presiedinte in-socitu de D. cond. intre applause frenetice, intra in mediloculu societàtii, si dupace A. Centea stud, de Cl. VIII saluta pre dem­nulu" barbatu, arretandu membriloru meri­tele salle facia de societate, d. presied. re-spundiendu a vorbitu ca unu părinte si unu romanu adeveratu. Totu cuventulu seu a semnificatu o nota sincera a animei salle bune si totu cuventulu seu a fostu unu aginte, potenicu pentru animele ascultatoriloru, Ellu a aretatu callea precare are sè pro ceda societatea, si i-a arretatu d'in ce punctu de vedere trebue sè lucreze cà sè fia r omana, curatu romana, A trecutu tempulu dîcea Ellu, in care romanului i-a fostu ru­sîne de numele seu, si asta-di e gloria pen­tru unu omu cu semtiemente, cà se pote fall cu maretiulu nume de Romanu.

Vorbirea lui a fostu întrerupta a dese ori de uràri si applause, cà-ci ellu a vor­bitu din anima, a vorbutu entusiasmatu de ide'a culturei naţionali, pentru care a obositu in decursu de trei decennie, ca unu lucé-feru stralucitu.

In fine implorandu ajutoriulu atotu-po-tintelui asupr'a fragedei nostre întreprinderi, ne îndemna la activitate sub conducerea Dlui Cond. St. Gulesiu, cà ci occupatiunile-i numerose l'impedeca de-a ne poté conduce in continuu; — apoi, se îndepărta din si­nulu societàtii, urmaţu de simpaticele no­stre uràri.

Societatea implenindu-si unele agende aile salle, membrii ei se îndepărtară eu schintei sacre de antusiasmu in animele loru pentru naţiune si romanismu.

Ionu Lemacu, not. cor.

Republic'a fraucesa. Situatiunea in Franci'a este atâtu de schimbatiosa, incâtu despre o dî pre alt'a nu se pote sci cà ce are sè se intemple. Dupa desebi derea adunarii naţionali se dîcea, cà ma­ioritatea este a monarchistiloru, ceea ce paru a se fi si dovedltu cu oceasiunea

votării asupr'a propunerii lui Cbangar-nier, relativa la prolungirea presiedintiei

/ lui Mae-Mahonpre diece anni Nu multu dupa acest'a inse, în un'a 'din siedin­tiele urmatorie, candu erá sè se alega commissiunea, carea sè reportedie a su­pr'a propunerii lui Changarnier, schimba foi'a, maioritatea a fostu acum a republicaniloru si alegerea acestei commissiuni essî in in favorulu loru. Acesta commissiune (de 15 membri) si-incepù activitatea si la propunerea lui Perièr primi cu optu contr'a siepte vo­turi, ca votarea a supra prolungirii po-test'Hü presiedintelui sè se faca d'odata cu votarea a supra legiloru constituţi­onali, si adeca cellu multu pana in par­tea prima a lunei lui Jannuariu. Dupa una convorbire a presiedintelui commis-slunii, Remusat, cu presiedintele repu­blica, Mac-Mabon maioritatea commis-siunii se dechiarà pentru prolongirea potestàtiloru presiedintelui pre 5 ani, incependu de la întrunirea legislativei prossime. Monarchistii nu voiescu 5, ci 10 ani.

t Alessandru C. Golescu

a trecutu la 29 currentu in vieti'a eterna, eterna inanim'a celloru cari l'au iubitu, eterna in a toturoru câţi l'au cunnoscutu, eterna in nu­mele santeloru virtuţi, a caroru cea mai pura si mai nobile espressiune a fostu. „Rom."

VARIETĂŢI. " f \ ( N e c r o l o g u ) P a v e l u D e m i a n u

teologu an. II . allu diecesei ghierlano, teneru de mare sperantia ca unulu ce se distinseste prin ingeniu si diligentia, — dupa unu morbu indelungatu si-dede suffletulu in mana Ore -torelui, la 2. Novembre a. c. in Negrescx-Tiér'a-Orasiùlui, la caminulu parintescu, ias-sandu in doliu pre Jubitii sei părinţi inai -tati in etate, fratisorori, rudenie si pre cle-rulu teneru diecesanu. Fia-i tierrin'a usiora si ammentirea-i neuitata !

( S i n u c c i d e r e.) Luni in 10 Noven-bre, la 8 ore demaneti'a, I o a n e V i d a t s, deputatu in camer'a magiara, se arruncà cl'n allu patrulea etagiu allu casei Rotten oilier din strat'a sierpelui in Pest'a, si cadiendu josu pre pardosel'a din curte si-sfariiiià ca­pulu si remasse indata mortu. Dup?, ce se constata mortea din partea unui medicu, corpulu sinuccisului fii dussu indata in os-pitalulu Rochus. De si partea stânga a ca­pului i se sfarimà de totu, pellea capului remasse totu-si nesparta, pentru cà a cadi­utu cu pelari'a pre capu. Trassurele feciei inca remassera neschimonosite. — Ioanu V i d a t s s'avnascutu in Banatu-Komlós, po­rnit. Torontalului in an. 1826 ; absolvi cur­sulu studieloru filosofice si juridice la uni­versitatea din Pest'a, éra 1848 intra ca gre-gariu in armat'a magiara in şirurile carei-a se luptà pana dupa catastrofa de la Sîri'a (Világos) candu apoi, in calitate de căpitanii depuse si ellu armele. Spre a scăpa de ma­nile lui Haynau, Vidats fugi in Croatî'a si de aici in Itali'a, unde ca dîllcriu si-ca stigá panea de tote dîllele. De aici trecu ir Elvetîa, unde fu prinsu, adussu la Pest'a si condamnatu la morta prin streangu, inse acesta sentintia s'a redussu in fine la mai multi anni de inchisore grea in citadel'a din Io sefstadt. Eliberatu in fine si de aici, Vidats se devota carierei industriarie, luà fabric'a do pluguri de la tata seu si o con-dusse asiè de bine, incâtu i cascigà cellu mai frumosu renume nu numai in tota Un­gari'a, ci si in tierrele esterne vecine (In Romani'a inca este cunnoscutu : tatalu seu se affla actualminte la Turnu-Magurelle, unde au unu despositu allu Fabricei.) Nu­mele lui Vidats si-castigasse mare popula­ritate la unguri, si cu osebire la poporulu seracu; ellu nu lipsesce de pre nici una lista de contribuire, fia pentru scopuri na-

lionali s j i u umanitarie, filantropice. Amu poté dice cu dreptu cuventu, cà chiaru bu-netatea animei lui. de carea multi au abu-satu, a fostu caus'a sinucciderii, caus'a mor­ţii salle. Ca presiedinte consiliului admini-strativu allu unei casse de păstrare, carea a cadiutu sub concursu, a datu mana de ajutoriu toturoru celloru lipsiţi si persecu­taţi de sorte. Bunetatea lui Iu fece a-si uitá de sine insu-si ; acum lu plangu siesse co­pii minoreni (cellu mai mare e de 15 anni) cari, dupa ce perdura mai asta prímavera pre mam'a loru, remassera acum si fàra de tata. înainte d'à se sinucc :de 'si-luà re-mesu bunu da la copii, spunendu-li cà are una dorire grea de anima si trubue sè mora.

(P a o 1 i é r a- s i a m b 1 a a c o l i n -d a t u . ) Dîariulu clericalu „Magy. Állam" annuncia cu bucuria, cà vestitulu episcopu rom.-cath de Bucuresci si Nicopolea, Ignatiu P a o 1 i, se affla de mai multe dîlle in c'apita-lea Ungariei. In tomn'a annului trecutu avus-semu oceasiunea d'a vorbi mai pre largu despre acestu domnu episcopu precum si despre planurile si scopurile ce dinsulu vré sè le realisedie in Romani'a. Si cumca San­tî'a sa nice acum nu face voiagiu de plă­cere prin Ungari'a, ci amble numai sè adune pucine parale de pre la prelaţii unguresci pentru promoverea scopu riloru salle, acest'a ni o spune chiaru si limpede numitulu dî-ariu, care intre altele recomenda pre D. Paoli astfelu : „Santî'a sa a redicat u in Romani'a optu scole pentru pruncii unguriloru im-prasciati prin acesta tiera, si pre tote aceste optu scole le-a provediutu cu invetiatori ma­giari tare abili si culţi. Santi'a sa ni-a im-partesîtu multe date despre impregiuràrile

. in cari traiescu ungurii de acolo (adeca din Romani'a) ; cestiunea, care trebue sè interes-sedie pre fiacare patriotu magiaru: „ca ore cum ar avé p a t r i'a-m a m a sè se ingrige-sca mai b'ne pentru educatiunea r e l i g i -o s a si n a t i u n a l a a unguriloru cari lo-<uescu in Romani'a," — s'ar poté aduce ; rin acestu archi-pastoriu la o resolvere favorabila." — Adeca mai pre romanesce, D. Paoli, daca ar avé ce i trebue si ar poté procum nu pote, ar face mari seivitie in Romani'a nti numai catholicismului, ci si bietului magiarismu. Dreptulu publicu ma­giaru si asta-di sustiene, cà Ungari'a se estinde pana la marea negra, si pre cum se veda nu numai d. Andrássy, ci si d. Paoli tinde intru realisarea faptica a acestei allu-cinatiuni unguresci. — Passerea malaiu v i -sedia, inse malaiulu e sub padia.

(D e p u t a t i u n e/) Clerulu din diecesea Oradoi-Mari, luandu actu despre numirea Pr 3. Salle Ioannu O l t e a nu de episcopu la Oradea-Mare, tienù dillele trecute una conferenţia in Orade, la carea a par-tecipatu unu numeru forte frumosu de preuti, si intre altele decisse a tramitte la Pr. SSa una deputatiune, carea sè-lu salute in numele Clerului BÍ totu-odata sè-i descopere, si dorltiele si sentiemintele acestui-a. Membrii acestei deputatiuni sunt-Nicolau Palladi, protopopulu Crisiului, Petru M i h u t i u, par. in Nogioridu Georgiu P o p u par. in comit. Satmariului si Ioannu P o p u par. in Girisiu.

( I m e n e u ) D. A v r a m u B r e b a n u , teol. abs. din dieces'a „Gherlei" in 6. a. c. au incredintiatu de fiitoria socia pre ama-bil'a si frumos'a D-ra R o s a D e m e t e r u, fiic'a repausatului parochu din Camerdian'a, La Solemnitatea splendida, au participatu o intelligintia pucinu numerósa — dar alessa. Ceriulu sè li surridia cu fericire ! (j. f.)

( A d v o c a t u n o u ) Dlu I o a n n u L e n g e ru , fostu proîessoru la gimnasiulu romanu de Brasieu, a depusu dîllele trecute in Tergulu-Mauresiului censur'a de advocatu cu successu favorabilii' Dupa siesse anni de activitate ca professoru abilu zslosu si ener-gicu in servitiulu gimnasiului romanescu mentinnatu, d. Lengeru paraşi acesta cari­era, de carea numai nisce motive grave lu-potura îndupleca a se despartî, si imbracisià apoi carier'a juridica. In cursu de trei anni percurse studiele juridice, fece essa­menele prescrisse, si-castigà si prassea ne-cessaria si — acum ni offere oceasiunea plăcuta d'a-lu saluta ca membru allu cor­pului advocatiloru romani. Gratulandu-i, i

dorimu totu-odata cellu mai splendidu suc­cessu pre nou'a cariera.

( C i n e a i n v i n s u ? ) Mercuri in 12 Nov. s'à inceputu alegerea de deputatu in Beseric'a-Alba, (in Confiniele militari pro-vincialisate) si a doua dî Joi s'a inchiatu. Lupt'a intro partite a fostu vehementa, inse pre langa tote opintirile din partea partitei guvernamentali, allu cărei candidatu erà cont. Bissingen, partit'a naţionala serbesca-romanesca totu-si a invinsu : D. Vincentiu B a b e s i u este alessu deputatu cu maiori­tate de 11 voturi. Salutàmu acesta alegere, nu nnmai péntru cà prin ea numerulu de-pu tatiloru romani se immultiesce si in sj cialu part't'a naţionala se intaresce, ci o salutàmu si ca pre unu triumfu allu soli-daritàtii intre Şerbi si Romani.

f rp t ' i i i î t i a r e . Tomulu II. allu cnventàriloru melle be­

sericesci, annunciatu inca la inceputulu an­nului currinte a essîtu de sub tipariu, ceea ce facu connoscutu On. Publicu si deschili-nitu Ven. Cleru romanu, cà DDloru Prenu-meranti, cari au tramissu pretiulu întregu allu opului, numai decâtu se voru espedá essemplariele prenumerate, éra acelloru DDi cari au tramissu pretiulu diumetate, seu cari s'au insinuata ca prenumeranti, fora a fi antecipatu ceva d'in pretiu, precum in une si acelloru-a, cari de acum inante aru dori sè aiba opulu si s'aru adressa in ast'a privintia la mine, li-se va espedá opulu pre langa postprimire (Nachnahme) postale, ori ca povora simpla, daca aru avé bunetate a tramitte antecipatu banii incoce.

Acestu Tomu II., ce cuprinde in sine „Predice pre Dominielle annulni pana la Dom. XXI. dupa Rosalie, si pre serbatorile SS. apost. Petru si Pavelu, si S. Archiereu Nicolau," are 22. cole, asiá dara cu 2. cole mai multu de câtu cum se annunciasse. Pre­tiulu inse remane totu acellu-a, adeca 2 fl. v. a. — Insinuàri noue a se face deadrep-tulu la subscrissulu in Logosiu, ceea ce mai usioru se pote intemplá pr'in c a r t e de c o r r e B p u n d i n t i a, ori la tramiterea ba-niloru antecipati pr'in a s s i g n a t i u n i po­ş t a l i .

Logosiu in 6. Novembre 1973. — Michailu Nagy

Canonicu sectoru.

A v i s u : La intrebàrile făcute din partea mai

multoru DD. protopopi si invetiatori gra-bescu a respunde:

Cà Tabellele de pariete cu tipuri colo-rite 20 la numeru si Indreptariu pentru invetiatoriu langa densele, precum si Geo-grafi'a regatului Ungari'a, se potu prenu-merá la subscrissulu din L a p u s i u l u u n g . (M. L á p o s ) eu urmatoriele pretiuri.

Tabellele de pariete cu Indreptariu 4 fl. Geografi'a regatului Ung. 30 cr.

Demetriu Varna.

Nr. 199—1873.

E d i c t u. G l i g o r a s i u S o p o r a n u , gr. cath.

d'in Frat 'a provoca pre R o s a l i'a (Rozi) L o v á s z , consortea sa, catholica da ritulu latinu, născuta in Sibeni, in ducatulu Buco­vinei, — carea ca infidela, de 5 anni, au parasitu pre barbatu-sèu, — ca in terminu de unu annu si un'a dî de la publicarea acestui edictu sè se presentedie inaintea fo­rului protopopescu subsemnaţii, pentru per­tractarea causei divortiale. — Neprosen-tandu-se, caus'a se va delibera si in absen-ti'a ei.

Datu in Palatc'a, 29. Octobre. 1873.

2 - 3 Andreiu Albonu,

protopopu rom. gr. cath.

A L E S S A N D R U ROUI A N U Propriet., edit, si red. respundiet.

.--"'•V S'a tipărita in Pest'a 1873. prin Alessandru Kocai, Strad'a lui Alessandru nr. 13