4
Coordonatorul coleclieir biolog dr. Petre PAPACOSTEA Redactor: Elisabeta SIMION Tehnoredactare gi coperta : MarianaMARZEA Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei STEINER, RUDOLF Educa{ia copilului in lumina gtiin(ei spiritului / Rudolf Steiner ; trad.: Sorin R. ligireanu. - Bucureqti : Univers Enciclopedic Gold ; Cluj-Napoca : Triade, 2016 ISBN 978-606-704-239-9 ISBN 978-973-633- I 54-1 I. Jigdreanu, Sorin R. (trad.) )t 141.333 Societatea antroposofici din RomAnia Str. Viqinilor nr. lT,sector 2, Btcureqti Tel.:021323 20 57 www.antroposofie.ro email: r omantr op @yahoo. c o m Rudolf Steiner Educatia copilului 5f ?n lumina gtiingei spiritului Traducere de Sorin R.TIGAREANU {-fiffi"'&TRIAD[

Redactor: Elisabeta Tehnoredactare Educatia 5f copilului copilului in lumina... · Rudolf Steiner Educatia 5f copilului?n lumina gtiingei spiritului Traducere de Sorin R.TIGAREANU

  • Upload
    others

  • View
    14

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

  • Coordonatorul coleclieir biolog dr. Petre PAPACOSTEA

    Redactor: Elisabeta SIMION

    Tehnoredactare gi coperta : MarianaMARZEA

    Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a RominieiSTEINER, RUDOLF

    Educa{ia copilului in lumina gtiin(ei spiritului / Rudolf Steiner ; trad.: SorinR. ligireanu. - Bucureqti : Univers Enciclopedic Gold ; Cluj-Napoca : Triade,2016

    ISBN 978-606-704-239-9ISBN 978-973-633- I 54-1

    I. Jigdreanu, Sorin R. (trad.)

    )t141.333

    Societatea antroposofici din RomAniaStr. Viqinilor nr. lT,sector 2, BtcureqtiTel.:021323 20 57www.antroposofie.roemail: r omantr op @yahoo. c o m

    Rudolf Steiner

    Educatia copilului5f?n lumina gtiingei spiritului

    Traducere de Sorin R.TIGAREANU

    {-fiffi"'&TRIAD[

  • UNIVERS ENCICLOPEDIC BOOKSUNIVERS ENCICLOPEDIC INITIERI

    Str, Luigi Cazzavillan nr. 17, sector 1, Bucuregti,010784Tel.:0371.332.838e - maiL dif u z ar e @uniu er s e n c icl o p e dic, r ow w w, uniu er s enciclop e dic. ro

    Traducerc dupd:Rudolf Steiner,,Er ziehung der Geisteswissenschaft" . G A 34

    @ Rudolf Steiner Verla g, Do rnach, Elv egia, 79 87

    Toate drepturile pentru tradrcereain limba romAnisunt rezervate Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC

    EDUCATIA COPIULUItx lunarNA 5TIINTEI SPIRITULUI

    Viata contemporand pune in discugie multe dinproblemele pe care omul le-a mo$tenit delainaintaSlis5i. De aceea epoca noastr; este marcatd de atlt demulte ,,chestiuni epocale" qi ,,cerinqe ale vremtt". Cefel de ,,probleme" agitd astdzilumea:Problema sociali,problema femer| problemele edtcatriei gi ale qcolii,probleme jwidrce, problemele sdnltdlri etc,, etc. Cucele mai diverse mi'lLoace se incearci rezolvarea acestorprobleme,Numdrulcelor ce apar cuyreo solutrie sau celpugin pentru a contrtbui cu ceva la rezolvarea acestora

    este nemisurat de mate. Cu acest prilej se manifestitoate nuanlele posibile de atitudini sufletegti umane:radicalismul, cu varianta sa revolulionatd, dispoziliatemperatd care, tespectdnd cele existente, vrea sddezvolte ceva nou din acestea, qi conservatorismul care

    tntrdin alefiiimediat ce sunt atinse vechile institulii qi

  • RUDOLF STEINER

    tradigilPeldngd aceste orient5;ri principale apar toatetr eptele inter mediare p osibile.

    Cine poate ar:unca o privire mai profunddinviaEd,acela nu - qi va puteaimpiedica un sen timent anume faEide toate aceste manlfesttrrl Este vorba despre faptulci diversele milloace cu care epoca noastri rispundecerinlelor ce se pun oamenilor sunt neindestulStoare.Multri doresc si reformeze viaga fdri a-i cunoa$te cuad ev dr at t emelllle, Cine v r e a s 5 fa c 5 p r o gno ze rcf .er itorla ceea ce se va petrece in viitor, acela nt are voie si semultrum easci a cunoaq te v iaEa numai la sup rafala ei. Eltrebure sI o cercete ze in profunzimile sale.

    intreaga viafi este ca o plantd ce nlt con(ine numaiceea ce oferi ea privirilor noastre, ci care mai ascundein adAncimile ei qi un stadiu de viitor. Cine priveqte oplantd ce are nrmai frunze, acela stie foarte brne cd.,dupi un timp, pe tulpina ce poartd frunze, vor fi qiflori qi fructe.Ascunse privirilor noastre, planta are depe aulm chiar premisele acestor flori gi fructe. Cumar prtea spune cineva felul in care vor apirea acesteorgane, cdnd nu vrea si cerceteze planta decdt princeea ce of.erA ea acumprivirii. Numai acela care a ajtnssi cunoasci fiintra-esenla planteiar putea s-o spun5.

    La fel, intreaga vrald a omului confine in sinepremisele viitorului. Dar pentru a putea spune cevadespre acest viitor, trebute si pitrundem in naturaascunsi a omului. Epoca noastri insi nu prea areinclinalia cuvenitd s-o facl. Ea se preocupi de ceeao

    EDUCATTA coplLuLur im LunatNA $TIINTEI SPIRITULUI

    ce apate la supraf.aEi qi se crede in nesigwangd cdnde vorba si pitrundila ceea ce se sustrage observalieiexterio arc,La plantd, chestiunea est e de altfel mult maisimpl5. Omul qtie cI plante asemlndtoarc au dat flori;i fructe Ia un anumtt interval de timp. Viatra omuluise desfSgoari numai o datd;iar florile pe carele va aveain viitor n-au mai existat inainte niciodatd. Cu toateacestea, ele sunt prezente in om, la fel ca florile uneiplante cepoartd acum numarfrunza

    Existi o posibilitate de a spune ceva despre acestviitor daci p}rtrunzi dincolo de suprafala naturttumane, pdnd la esen].:a acesteia. Diversele idei refor-matoare ale prezentului pot deveni cu adevdratfructuoase qi practice abia atunci cAnd provin dintr-oasemeflea cercetare profundi a vietrii omeneqti.

    Misiunea de a da o concepEie practicd despre lume,

    care sd cupdndi esenta vietrii omeneqti, trebuie si oaibd, confo rm intregri sale alcdtutri, qtiinla spirituali.Dacd ceea ce numim astdzi,adeseori, qtiinli spiritual5este indreptdEit sau nu si ridice o asemenea ptetentie,ac esta e un f ap t fdr Z rmp o r tanq 5. E st e vo rb a mai mult d e

    esenfa qtiinlei spirituale, de ceea ce poate fi ea, conform

    acestei esente. Ea ns trebuie si fie o teotre aridd, caresi satisfaci doar curiozttatea de a cunoaqte, qi nicimijlocul prin care unii oameni, din egoism, ar vrea strajungi, nurnai ei, pe o treaptd superioari de evoluEie.

    $tiinla spiritualS poate contrrbuila indeplinirea celor7

  • RUDOLF STEINER

    mai insemnate sarcini ale omenrrir de azi,la evolugra eispre prospeitate,l

    Dar tocmai asumdndu-qi o asemenea mtsiune, eava trebui si se aqtepte la mrtlte atacun qi suspiciuni.Radicalii qi moderatrii, precum qi conservatorii dintoate domeniile vietrii o vor intAmpina,inevitabil, cu oasemenea neinct eder e, deoar ece, d e la incepu t, ea nu v aputea ml;JEumi nici un partid, premisele sale afldndu-se foarte departe de orice agitaEie partizand.

    Aceste premise igi au rdddcina nLtmat qi numai inadevdrata cunoa$tere a vielli. Cine cunoaqte viata iqiva putea asuma sarcini extrdgdndu-le chiar din vraEainsdqi. El nu-qi va asuma ptogtarne arbrtrare, deoarecegtie ci in viitor n11 vor domni alte legi fundamentaleale vieEti decAt cele ce domnesc ast5izi. Astfel, qtiin(aspirituali va ajunge in mod necesar la respectul faEi decele existente. OricAt de multe ar gdsi de imbundtdErtla ceea ce exist5, ea nr va neglija sd vadd in acesteagermenii viitorului. Dar ea mai gtie qi cI in oricedevenire, existi creqtere qi dezvoltare.De aceea,in celeexistente ac1tm, va desluqi germenii transformirii gicreqterii, Ea nu inuenteazd progtamq ci le citegte dinceea ce existS. Dar ceea ce citegte in acest fel devine,intr-un anumit sens, chiar program,intrucdt poartdinsine tocmai natura evoluliei.

    De aceea, aprofundarca spiritual-gtiinlific5 afiintrei omului oferi cele mai rodnice qi mai practice

    a

    EDUCATTA coplLuLut itt lunaINA $TiINTEI SPIRITULUI

    rnijloace de a rczolva problemele vitale, esentiale alecontemporaneitdgii.

    Acest fapt il vorn prezenta aici referitor la unaclintre aceste probleme, anume rcferitor la problemairtudldmdntului, Nu vor fi enuntate cerinle, niciprograme, ci va fi descrisi pur qi simplu naturacopilului. Din fiintra omului in devente vor rezulta, cade la sine, punctele de vedere pentru educaEte.

    Dacd vrem si cunoaqtem aceastl fiintri a omuluiin deuenire va trebui si pornim mai cl seami de laexamtnarca naturli ascunse a omului.

    Ceea ce observalia senzoriall cunoa;te din om,gi ceea ce conceptia materralisti asupra viegir vreasi o recunoasci drept untcd, este pentru cercetareaspirituali numai o parte, o componente a naturtiumane, qi anume, trupul sdu fizic. Acest trup fizic sesupune aceloraqi legi ale lumn frzrce, este alcdtrit dinaceleaqi substanle qi fortre ca tot restul lumii aqa-zisneinsuflelit e,De aceea,qtiinla spiritualS afirmlcl omulare comun acest trup fizrc cuintregregnul mineral. $idesemneazd drept trup fiztc al omului numai ceea ceface ca aceleagi substanfe carc ac\toneazi qi in lumeamtnerald si fie puse in amestec, inlegdturi,in formareqi in dezvoltate, dupi aceleaqilegi.

    Deplqind acest trup fiztc,qtrintra spirituali cunoa;teinci o entttate a omului: trupul vietrii sau trupul eteric.Fizicrenri si nu se impiedice de aceastl denumire ,,uupeteric", ,,Eteric" desemneazd aici altceva decdt eterul