Referat 1 Eco

5/26/2018 Referat 1 Eco

1/11

Iordache Daniel Cosmin

641 CB

Referat nr.1 la Ecotehnologie : Colectarea selectiva a deseurilor

Deseurile- notiuni introductive

Deseurile sunt substante rezultate in urma unor procese biologice sau tehnologice,care nu mai pot fi folosite ca atare, pe care detinatorul le inlatura, are intentia sau obligatiade a le inlatura, dintre care unele sunt refolosibile. De regula, deseurile reprezinta ultimaetapa din ciclul de viata al unui produs.

Ciclul de viata al produsului reprezinta perioada cuprinsa intre data de fabricatie aprodusului si data la care acesta devine deseu.

Una dintre cele mai acute probleme legate de protectia mediului este reprezentatade generarea deseurilor in cantitati mari si gestiunea necorespunzatoare a acestora.Dezvoltarea economica din ultimii ani, cresterea productiei si a consumului, dar siexistenta tehnologiilor si a instalatiilor dea invechite din industrie, care consuma energiesi materiale in exces, au condus, anual, la generarea de cantitati mari de deseuri.

!estionarea necorespunzatoare a deseurilor conduce la numeroase cazuri decontaminare a solului si a apelor subterane si de suprafata, amenintand totodata sisanatatea populatiei. Conform legislatiei in vigoare si a experientei europene in domeniu, deseurile pot fireutilizate de catre agentul economic generator, pot fi tratate si reciclate sau transferatecatre o statie de tratare "pentru reducerea gradului lor de periculozitate# sau catre unincinerator "pentru reducerea volumului#. Deseurile nerecuperabile sunt, de obicei,depozitate, dar numai ca ultima optiune de eliminare.

$iecare etapa din gestiunea deseurilor poate prezenta un potential risc pentrumediu, deoarece diferitele metode de gestionare implica eliberarea poluantilor in mediu.%gricultura, mineritul, industria si activitatile gospodaresti sunt surse importante de

generare a deseurilor, atat din punct de vedere cantitativ, cat si din punct de vedere alimpactului asupra mediului. Conform politicilor actuale de dezvoltare durabila se impune necesitatea stabiliriiunor indicatori de mediu, care sa reflecte tendintele starii mediului si sa monitorizezeprogresele facute in domeniul respectiv. %ceasta activitate are la baza atat &egea'ediului, cat si reglementarilor specifice din domeniul deseurilor: ( )rdonanta de Urgenta *+- privind regimul deseurilor/ ( &egea 0--1 pentru aprobarea )rdonantei de Urgenta *+- privind regimuldeseurilor/ ( 2otararea de !uvern +3-- privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarealiste cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

'inisterul 'ediului si !ospodaririi %pelor organizeaza, impreuna cu agentiileudetene de protectie a mediului, anchete anuale pe baza de chestionare, la care raspundatat generatorii de deseuri industriale, cat si gestionarii de deseuri urbane si industriale.%nual se elaboreaza rapoarte privind gestionarea deseurilor la nivel udetean, regional saunational, atat pentru necesitatile interne de raportare, cat si in vederea elaborariiraportarilor pentru EUR)45%5, responsabilul european cu statistica deseurilor. 6n perioada -78-0 'inisterul 'ediului si !ospodaririi %pelor, prin Directia de!estiune a Deseurilor si 4ubstante Chimice 9ericuloase, in colaborare cu 6C6', a elaborat4trategia ationala si 9lanul ational pentru !estionarea Deseurilor. 6n cursul anului -7 s(au generat peste 7; milioane tone de deseuri, din careaproximativ -< reprezinta deseuri municipale, iar ;+< sunt deseuri generate in minerit,industrie, agricultura, constructii etc. )dat= cu intrarea pe 9ia>a Unic=, gestionarea de?eurilor @ntr(o manier= modern=european= este o cerin>= obligatorie. An plus, aceast= activitate poate constitui o surs=


2/11


641 CB

nou= de venituri, anterior ignorat=, @ntrucBt are beneficii economice dac= este valorificat=eficient.

Una din cele mai importante categorii de de?euri industriale sunt cele ce provin dinactivitatea de produc>ie a confec>iilor. De?eurile textile pot fi valorificate economic, @ntBiprin colectare ?i apoi prin ob>inere de produse materiale. Este esen>ial ca aceast=problem= s= fie con?tientizat= la nivel de management, deoarece progresul tehnologic nupoate fi analizat numai prin prisma unor criterii strict economice.

Exist= o necesitate la nivel de industrie pentru apari>ia ?i utilizarea frecvent= a unornoi tipuri de tehnologii:

Tehnologie raional( consumuri din ce @n ce mai reduse de materiale ?i energie Tehnologie curat( ecologizarea tehnologiilor dea existente Ecotehnologie8 prezint= tehnologii noi, ce sunt adaptate cerin>elor ecologice

actuale An acest context, de?eurile reprezint= o problem= maor= @n fiecare >ar= european=,iar cantit=>ile de de?euri sunt @n general @n cre?tere. !enerarea de?eurilor implic= opierdere de materiale ?i energie ?i impune costuri economice ?i de mediu ridicate pentru

societate pentru colectarea, tratarea, ?i prelucrarea lor.$iecare cetatean din Romania produce zilnic aproape 1 ilogram de deseuri.Deseurile sunt formate din resturi de la prepararea hranei, recipiente de plastic,ambalae, ziare, materiale textile, deseuri de gradina, componente metalice, iar, mainou, chiar aparatura electrocasnica scoasa din uz, autoturisme si multe altele. %cesteresturi carora li se spune in mod curent deseuri urbane sau deseuri municipaletrebuiesc colectate selectiv, transportate, depozitate, neutralizate de maniera in care saperturbe cat mai putin mediul inconurator pentru generatia noastra si pentru celeviitoare. 'anagementul deseurilor devine din ce in ce mai acut o preocupare a cetatenilor sia autoritatilor locale din toate zonele tarii cu cat, aruncarea la intamplare a deseurilor

in spatii neamenaate special, pe parcursul multor ani, a condus la un impact periculosasupra mediului inconurator. 6n tarile occidentale preocuparile pentru aceasta componenta socio(economica isiafla originile cu cateva decenii in urma. &a ora actuala, sistemele occidentale dereglementari in domeniu si, mai ales, structurile diversificate de implementare areglementarilor, structuri ce includ toate componentele societatii civile si pun baza peactiunea si constiinta cetatenilor, au condus la educarea acestora in spiritul proteariiresurselor naturale si a mediului.

Deseurile in Europa

Un ilogram de deseuri de persoana pe zi poate nu pare cine stie ce dar, la nivelulEuropei, pe parcursul unui intreg an aceasta conduce la peste - de milioane de tonede deseuri municipale care trebuiesc prelucrate si depozitate intr(un fel sau altul. 'ai multdecat atat, deseurile municipale nu reprezinta decat o mica parte din muntele de desuriproduse annual in interiorul tarilor comunitatii.4ituatia actuala nu mai poate continua. Deseurile nu sunt numai un pericol la adresamediului inconurator. Ele au devenit o amenintare la adresa sanatatii umane in general sia modului nostru de viata. !ropile de desuri devin pe zi ce trece mai pline. 'etale grele sisubstante toxice se scurg zi de zi in sol si in apa freatica. Depozitele genereaza gazetoxice si explozive. 4i mai periculoase se dovedesc a fi gropile de deseuri neamenaate

sau slab amenaate al caror risc este incomparabil mai mare decat al depozitelorconstruite in conformitate cu cerintele si tehnologiile moderne. Considerata multa vreme ca o solutie alternativa la depozitarea deseurilor,incinerarea acestora produce cantitati mari de substante toxice si metale grele.


3/11


641 CB

9entru prevenirea imprastierii acestora trebuiesc montate siteme de filtare complicate sicostisitoare. $iltrele uzate cu grad foarte mare de contaminare impreuna cenusilecantarind cca. o patrime din greutatea deseurilor incinerate trebuiesc si ele in finaldepozitate intr(o groapa de deseuri. 6n sfarsit, o parte importanta a deseurilor industriale si casnice sunt clasificate cafiind periculoase, ceea ce reclama tehnologii speciale de tratare.5ransportarea deseurilor intr(o alta tara dipusa, eventual, sa le accepte, nu este, in modevident, o solutie pe termen lung. Cu toate acestea, depozitarea deseurilor este numai unadintre laturile problemei. Cantitatea de deseuri pe care o producem este o consecinta astilului nostru de viata. 'odelul nostru de productie ( consum trebuie sa se adapteze la cerinta deminimizare a presiunii asupra mediului in care traim si consumam resursele limitate ale5errei. 9e scurt, productia de deseuri este unul dintre cei mai relevanti indicatori aiprogresului pe calea dezvoltarii durabile.

Colectarea selectiva a deseurilor

Colectarea selectiva a deseurilor presupune selectarea deseurilor pe tipuri dematerial sisau sortimente direct la sursa.

Colectarea si eliminarea deseurilor este perceputa de cea mai mare parte alocuitorilor oraselor drept una din elementele de baza care conditioneaza calitatea vietiiurbane, aceasta activitate fiind cotata ca importanta imediat dupa alimentarea cu apa si cuenergie electrica. ) componenta deosebit de semnificativa ecologic, economic, dar sisocial, a procesului de sortare si valorificare a deseurior de ambalae o reprezinta etapacolectarii acestor deseuri.

Colectarea selectiv= a de?eurilor de ambalae se poate efectua:1# Din u?= @n u?a

-# 9rin aport voluntar.

Colectarea din u?= @n u?=

6n func>ie de tipul de de?euri de ambalae se poate ob>ine o eficien>= a colect=rii de la3 < la + < dac= campania de comunicare cu popula>ia este eficient=, iar aceasta seimplic=. De?eurile reciclabile pot fi colectate:

fie separat pe tip de de?eu 8 sticl=, hBrtie, carton, plastic, etc

Colectarea unui singur tip de de?eu @n pubela traditional= este bine adaptat= zonelorunde frecven>a de colectare este ridicat=.

fie toate tipurile de de?euri @n ansamblu

Colectarea @n amestec are totu?i dezavantae @n sensul c= trebuie prevazut= sortarea@n aval "dup= colectare# pe tip de de?eu. %ceast= modalitate de colectare nu permitecolectarea sticlei @n amestec deoarece sticla sparta poate contamina celelalte de?euri.

Colectarea din u?= @n u?=se realizeaza prin:

1. ridicarea de?eurilor menaere voluminoase se poate face, @n general, o dat= pelun=, simultan cu colectarea traditional=/-. sau pot fi ridicate la comand=, operatorii de salubritate putBnd efectua acest

serviciu chiar la domiciliu.


4/11


641 CB

Colectarea prin aport voluntar

Eficien>a colect=rii selective este cuprins= @ntre 1 ?i < din cantitatea total= dede?euri de ambalae @n func>ie de:

atura de?eului "eficien>a este mai slab= @n cazul metalelor# Densitatea echipamentelor de colectare voluntar= %mplasarea containerelor "zone cu acces liber, la periferia c=ilor de comunicatie,

etc.# Comunicarea cu popula>ia este obligatorie, ace?tia trebuind s= cunoasc= centrele

de colectare voluntar= care exist= ?i tipurile de de?euri care sunt acceptate. 9utem aunge la o eficien>= a colect=rii dac= densitatea containerelor de colectare

este de 1 container3 locuitori @n zonele urbane ?i 1 container- locuitori @nzonele cu habitat dispersat.

9rin colectarea selectiv= a de?eurilor de ambalae putem recupera urmatoarele sorturi

de de?euri:

4ticl= Fiare, reviste %mbalae menaere

Colectarea prin aport voluntar se realizeaz=:

@n cadrul centrelor de colectare voluntar=. %cestea pot fi utilate cu locuri de stocarespeciale pentru de?eurile voluminoase/

@n containere speciale amplasate periodic @n zone cu acces liber.

9opulatia are obligatia, mai mult morala in tara noastra, sa depuna selectivdeseurile in containere diferite, inscriptionate corespunzator, amplasate special deadministratia locala.

9entru aplicarea unitara, la nivel national al colectarii selective, containere sirecipientele folosite in cadrul serviciilor publice de salubritate, se inscriptioneaza cudenumirea materialuluimaterialelor pentru care sunt destinate si au urmatoarele culori pecategorii de materiale:

Deseuri nerecuperabilenereciclabile 8 negrugri/ Deseuri compostabilebiodegradabile 8 maro/ 2artiecarton 8 albastru/ 4ticla albacolorata 8 albverde/ 'etal si plastic 8 galben/ Deseuri periculoase 8 rosu.


5/11


641 CB

9entru colectarea deseurilor de sticla o alternativa la sistemul existent ar putea fiinfiintarea de puncte stradale dotate cu recipienti tip clopot, de mare capacitate,inscriptionati corespunzator si amplasati fie pe trotuar la marginea acestuia fie chiar pecarosabil, acolo unde acesta poate fi decupat in acest scop.

6nscrip>ionarea ?i aplicarea marcaului colorat trebuie s= fie durabile ?i vizibile, astfel@ncBt s= se asigure identificarea destina>iei containerelor ?i recipientelor de colectareselectiv=. 6n prezent sunt in derulare in 1- de localitati un numar de -; proiecte pilot privind

colectarea selectiva a deseurilor de ambalae. 6ndiferent de planurile oficiale si reglementarile legale existente, colectarea

selectiva, presupune o anumita atitudine din partea fiecarui individ si a colectivitatiiin care traieste.

$iecare dintre noi, constient sau nu, putem contribui la dezvoltarea durabila. Defapt, putem spune ca avem o gandire durabila atunci cand aruncam deseurile din plasticsau hartie in locurile special amenaate.

Recuperarea deseurilor menaere va deveni, probabil, aproape un reflex si in randulromanilor, dar este un proces de durata. 4a nu uitam ca dezvoltarea durabila este, deasemenea, un concept foarte tanar. Deocamdata, de reciclarea deseurilor casnice par sase ocupe, in prezent, doar carutasii care merg printre blocuri in cautare de fier vechi saualte metale. 6n urma cu cativa ani, printre blocuri erau amplasate containere pentrucolectarea selectiva a deseurilor 8 sticla, plastic, hartie, o initiativa laudabila care nu stricasa fie reluata.

&a nivel industrial, lucrurile s(au miscat mult mai repede. %stfel, multe fabricifolosesc deseuri drept combustibil, iar in anumite localitati se @ncearca implementarea unorsisteme de incalzire casnica pe baza arderii deseurilor. Companiile sunt primele care auconstientizat importanta economica "dar si ecologica# a recuperarii si refolosirii deseurilor.

&ester GroHn atrage atentia, in lucrarea 9lanul G -. asupra conflictului dintrecivilizatia industriala si mediul ambiant si mentioneaza doua aspecte:( tendinta de epuizare a resurselor naturale de energie, de materii prime si de hrana, sauconsumarea celor regenerabile intr(un ritm superior capacitatii lor de regenerare/( deteriorarea fizica si poluarea factorilor de mediu: apa, aer, sol.

6n acest context, el puncteaza importanta reciclarii deseurilor. &ester GroHn a creatin 1;*0 IJorldHatch 6nstituteI si este promotorul unor serii de studii, materializate inrapoartele anuale privind progresele pe calea structurarii unei societati durabile: I4tarealumiiI sau I4emne vitaleI. I) societate durabila, spune el, este cea care isi modeleazasistemul economic si social astfel incat resursele naturale si sistemele de suport ale vietiisa fie mentinuteI.


6/11


641 CB

Ce se propune pentru viitor: - -0(-( 9roiecte pilot si constientizarea populatiei

( -*(-1*( Extinderea colectarii selective la nivel national( -1*(---( 6mplementarea sistemului in zone mai dificile "mediul rural, zone

montane, etc.#6ndeplinirea obiectivelor na>ionale ?i europene @n domeniul gestion=rii de?eurilor

necesita implicarea, practic, a @ntregii societ=>i, reprezentat= prin: autorit=>i publice centrale ?i locale/ generatori de de?euri/ asocia>ii profesionale ?i institute de cercetare/ societatea civil=.

)p>iunile de gestionare a de?eurilor urm=resc:( prevenirea 8 prin aplicarea tehnologiilor curate @n activit=>ile care genereaz= de?euri/( reutilizarea sau reciclarea de?eurilor 8 prin aplicarea celor mai bune practici @n domeniu/

( valorificarea 8 prin refolosire, reciclare material= ?i recuperarea energiei/( eliminarea ?i depozitarea 8 care se face de agen>i economici specializa>i ?i autoriza>i.Responsabilitatea pentru activit=>ile de gestionare a de?eurilor revine generatorilor

acestora, @n conformitate cu principiul 8 poluatorul pl=te?te, sau, dup= caz, produc=torilor@n conformitate cu principiul 8 responsabilitatea produc=torului. )rganizarea activit=>ilor decolectare, transport ?i eliminare a de?eurilor dintr(o anumit= zon= este obliga>iaadministra>iilor publice locale. )rganizarea activit=>ii de gestionare a de?eurilor deproduc>ie este responsabilitatea celui care le produce sau agen>ilor economici din zon=. Ancontextul ader=rii la U.E., RomBnia a preluat p@n= @n prezent aproximativ ;+ < dinlegisla>ia european= aferent= domeniului de?eurilor. Directiva Consiliului nr. ;;71C.E,privind depozitarea de?eurilor, ale c=rei prevederi se reg=sesc @n 2! 70; din -3, are ca

obiective clare stabilirea m=surilor, procedurilor ?i recomand=rilor privind gestionareade?eurilor. An acest context, consiliile locale au atribu>ii importante privind @ndeplinireaprevederilor din planurile de gestionare a de?eurilor. $iecare dintre administra>iile locale ?iagen>ii economici trebuie s= @n>eleag= importan>a acestor reglement=ri @n domeniulgestion=rii de?eurilor.Consiliile locale ?i agen>ii economici sunt obliga>i s= ia o serie de m=suri cum ar fi:

asigurarea sistemului de colectare a de?eurilor, inclusiv asigurarea etapizat= acolect=rii selective, transport, neutralizare, valorificare, incinerare ?i depozitarefinal=/

dotarea c=ilor de comunica>ie ?i a locurilor publice de colectare a de?eurilor cu unnum=r suficient de recipiente pentru colectarea selectiv= a acestora/

colectarea selectiv= ?i transportul la timp al @ntregii cantit=>i de de?euri produse peteritoriul localit=>ilor/

amenaarea unor depozite finale pentru de?eurile colectate selectiv, dimensionatecorespunz=tor ?i dotate pentru a asigura protec>ia sanitar= a popula>iei ?i amediului/

interzicerea depozit=rii de?eurilor @n alte locuri dec@t cele destinate depozitelorstabilite prin documenta>iile urbanistice/

elaborarea de instruc>iuni pentru agen>ii economici, institu>ii ?i popula>ie, privindmodul de gestionare a de?eurilor @n cadrul localit=>ilor ?i aducerea la cuno?tin>aacestora prin miloace adecvate/

orice alte m=suri ?i miloace legale pe care le consider= necesare/asocierea cu alte autorit=>i ale administra>iei locale, precum ?i colaborarea contractual=cu agen>i economici, @n scopul realiz=rii unor lucr=ri de interes public privindgestionarea de?eurilor/


7/11


641 CB

organizarea de ac>iuni privind refacerea mediului.

Consiliile locale sunt obligate, ?i trebuie s= ia m=suri urgente, pentru colectareaselectiv=. 5rebuie s= implementeze colectarea selectiv= la surs= a de?eurilor"ambalae, de?euri organice ?i restul de?eurilor menaere#. 5rebuie s= ia @n calcul un

num=r suficient de containere, pe tipuri, @n func>ie de zon= ?i num=rul de locuitori.9rimarii ?i consiliile locale trebuie s= creeze condi>ii pentru ca @ntreaga cantitate dede?euri menaere s= poat= fi colectat= ?i s= nu se practice moduri de eliminare ilegale.

6mplementarea 4istemului de 'anagement al De?eurilor reprezint= o solu>ie direct=a problemelor @nregistrate de RomBnia privind protec>ia mediului @nconur=tor ?ireduce din diferen>ele considerabile existente @ntre standardele europene ?i romBne?ti dindomeniu, strategia de mediu pentru 649% identificBnd 9iatra eam> ca un proiect prioritar@n sectorul managementului de?eurilor.

'=sura 649% reprezint= cea de(a doua faz= din programul de management alde?eurilor solide din 9iatra eam> ce include stocarea, colectarea ?i transportul separat al

de?eurilor menaere, reabilitarea vechiului depozit de de?euri ?i deschiderea unuia nou. %existat un proiect pilot, ce s(a desf=?urat @n perioada octombrie 1;;* ( aprilie 1;;+ @ntr(unadintre zonele ora?ului, fiind cofinan>at de %gen>ia Danez= de 9rotec>ia 'ediului "DE9%# ?i9rim=ria 'unicipiului 9iatra eam>.

Dup= realizarea unei evalu=ri @n 1;;;, s(a decis extinderea proiectului pilot, iarexperien>a cB?tigat= @n cadrul implement=rii sale formeaz= baza recomand=rilor pentruproiectarea componentei de colectare a de?eurilor.

'=sura cuprinde urm=toarele componente: Colectarea selectiv a deeurilor, ce include

colectarea de?eurilor avBnd ca surs= locuin>ele,

firmele mici ?i milocii ?i institu>ii publice.Colectarea selectiv= va fi ob>inut= prin construireaa aproximativ ;3 de puncte de colectare pentrude?eurile menaere, furnizarea de containerepentru de?eurile organice, sticl= ?i plastic, hBrtie?i carton ?i de?eurile reziduale, ca ?i prinachizi>ionarea de vehicule pentru colectareaacestora. 9roiectul include un centru de servicetehnic pentru @ntre>inerea camioanelor.

Reciclarea deeurilorva fi facilitat= princonstruirea unei sta>ii de sortare a sticlelor ?i adou= centre de reciclare ce vor colecta de?eurilepericuloase, de?eurile rezultate @n urma lucr=rilorde construc>ie ?i de?eurile voluminoase. 4ta>ia desortare va avea o capacitate de - de milioane desticle pe an ?i va fi amplasat= @n apropiereadepozitului de de?euri. Unul dintre cele dou=centre de reciclare va fi construit @n zona Gistri>a.An cadrulproiectului, se prevede reciclarea a , tone

de hBrtie pe an. Compostare i concasare.'=sura 649% include

construirea unei sta>ii de compostare, ce va


8/11


641 CB

reduce substan>ial cantitatea de de?euri transportat= c=tre depozit. De?eurile ce vorfi compostate sunt cele organice menaere, iarba ?i crengile t=iate ?i rumegu?ul.Compostul va fi utilizat, @n primii ani, pentru acoperirea vechiului depozit de de?euri.5otodat=, va fi achizi>ionat un concasor pentru de?eurile rezultate @n urmademol=rilor ?i lucr=rile de construc>ie, cu o capacitate de (* tor=. %ceast=component= a sistemului va asigura compostarea a aproximativ 73, tone dede?euri organice ?i concasarea a 1, tone de de?euri de construc>ii ?i demol=ripe an.

Reabilitarea vechiului depozit de deeuri.Depozitul este situat @n apropierea rBului, iarde?eurile s(au infiltrat dea @n sol, poluBnd apelerBului ?i pBnza de ap= freatic= ( un poten>ial riscmaor pentru s=n=tatea popula>iei. 4uprafa>adepozitului va fi acoperit= cu material cu uncoeficient redus de permeabilitate ?i vegeta>ie.

Anchiderea vechiului depozit va elimina, deasemenea, poluarea aerului provocat= de praf,mirosuri nepl=cute ?i fum.

Noul depozit ecologicde de?euri ?i(a @nceputfaza de operare @n mai -, fiind construit ?ifinan>at cu spriinul %gen>iei Daneze de 9rotec>ia'ediului ?i 9rim=ria 'unicipiului 9iatra eam>.Depozitul @?i va atinge capacitatea maxim= de13. m7 @n 3 ( * ani. 5otodat=, @n cadrulproiectului se prevede construirea unui nou

depozit ecologic de de?euri de aproximativ-, m7, cu un sistem de monitorizare ?icontrol al scurgerilor de levigat. %cest depozit va@ndeplini standardele tehnice de baz= a Directivei ;;71EC ?i prevederii Directiveide prevenire ?i control integrat al polu=rii ;1EC.

) @ndep=rtarea ecologic= a de?eurilor poate fi ob>inut= numai respect=nd toatecomponentele sistemului unitar:

Dup= colectarea ordonat= ?i regulat=, @n spiritul protec>iei s=n=t=>ii @n localitate, artrebui s= aib= loc o valorificare maxim= a componentelor reziduurilor, avBnd @n vederebeneficiile economice ?i ecologice. 6n acest caz se poate vorbi despre tratarea biologic= ?i

valorificarea corelat= a de?eurilor organice "deseuri din buc=t=rie ?i din gradini#, colectateseparat.An final, de?eurile r=mase trebuie @ndep=rtate ecologic. An starea de depozitare

final=, de?eul trebuie s= aib= o structur= cBt se poate de inert= "neutr= fa>= de mediu#,

colecta

re

valorificar

e

tratare

depozitare


9/11


641 CB

adic= s= fie stabil din punct de vedere fizico(chimic ?i s=rac @n emisii, pe termen lung.9entru indeplinirea acestor cerin>e este necesar= tratarea termic= sau mecano(biologic= ade?eurilor ?i izolarea zonei de depozitare final=, prin m=suri de protec>ie adecvate @nconformitate cu tipul si compozitia evolutiva a de?eurilor, prognozat= pe termen lung.

Colectare selectiv a dieritelor tipuri de deseuri

9rintr(o colectare selectiv= a frac>iunilor de?eurilor se optimizeaz= cota devalorificare a acestora. Cheltuielile ?i profitul trebuie s= fie @ntr(un raport ra>ional, @ntrucBteste necesar= o examinare specific= a valorii ?i a cheltuielilor de selec>ie ale tipuluirespectivdereziduuri.

Compozitia gunoiului"iune, are un efect dezavantaos dinpunct de vedere tehnic ( @n cazul depozit=rii sau al inciner=rii, din cauza con>inutului ridicatde substan>e biodegradabile ?i de ap=. Evacuarea acestor substan>e, @n general a tuturorfrac>iunilor de de?euri, nu mai este posibil= dup= colectarea neselectiv=.

An consecin>=, condi>iile politice 8 cadru @n Europa demonstreaz= tendin>a clar=c=tre colectarea selectiv= ?i valorificarea de?eurilor organice. )bliga>ia legislativ= direct=de a colecta ?i composta de?eurile organice exist= @n &uxemburg, in )landa ?i @n cBtevadintre landurile din %ustria ?i !ermania. An mai multe >=ri @ncuraarea compost=riideseurilor organice este de asemenea, parte component= a politicii de mediu.

E!emplu" Reciclarea deseului mena#erColectarea ?i valorificarea unor p=r>i componente ale deseurilor menaere

"reciclarea deseurilor menaere# a f=cut, @n Europa ultimilor ani, mari progrese.&uxemburgul, !ermania ?i $inlanda au atins @n anul 1;;+ o cot= de valorificare de

cca. 73ii publice specialamenaate.


10/11


641 CB

An !ermania, colectarea deseurilor nu >ine numai de via>a cotidian=, ci s(a dezvoltat@ntr(o adev=rat= mi?care na>ional=. 'ai mult de ;0< din ambalaele din hBrtie ?i carton serecicleaz=, @n cazul sticlei, cota de reciclare a auns la +3i de plastic, sticl= sau metal, de?euri electrice ?i

chiar baterii# ?i le arunc= amestecat @n pubele sau @n containerele de gunoi, acest lucru seva reflecta foarte curBnd nu doar @n gradul de poluare ridicat, ci ?i @n pre>ul pe care trebuies=(l pl=teasc= pentru serviciul de salubritate.

6nevitabil, @n urm=toarea perioad= de timp aceste servicii se vor scumpi, cauzeleprincipale fiind:

obliga>iile pe care RomBnia ?i le(a asumat de a @nchide vechile ?i poluantele rampede gunoi "la nivelul ude>ului Clu toate rampele existente ( care au auns dea lacapacitatea maxim= ( vor trebui @nchise pBn= @n anul -1-#/

impunerile Directivelor UE referitoare la de?euri, prin care eliminarea de?eurilorprin depozitare final= pe o ramp= ecologic= va fi ultima solu>ie, primordial= fiindaplicarea tuturor metodelor posibile de recuperare ?i valorificare a materialelor

reciclabile.9opula>ia, mare generatoare de de?euri trebuie s= ?tie c=, cu cBt colectarea selectiv= la

surs= este mai bun=, cu atBt efortul de valorificare al lor 8 ?i implicit costurile de operare 8


11/11


641 CB

se reduc. An plus, dup= cum se ?tie, serviciile de salubritate se pl=tesc la metru cub dede?eu colectat, iar, spre exemplu, * < din volumul total al de?eurilor menaere @lconstituie 9E5(urile. ) alt= problem= generat= de de?eurile menaere din RomBnia este con>inutulfoarte mare de materiale biodegradabile. )dat= aunse pe rampa de gunoi acestea sedescompun odat= cu eliberarea unor substan>e, poluante atBt pentru sol ?i ape desuprafa>=, cBt ?i pentru atmosfer= "emisiile de gaz metan care se formeaz= conduc laaccentuarea efectului de ser=#. 'aterialele biodegradabile pot fi reduse foarte u?or mai ales la nivelul gospod=riilorindividuale "casele de locuit din zonele urbane, dar mai ales din cele rurale# unde pot fivalorificate ca ?i compost, care este un material fertilizant pentru agricultur=, foarte eficace?i mai ales natural. An @ncheiere, iat= cBteva din >intele pe care RomBnia trebuie s= le ating= @n ceeeace prive?te valorificarea ?i reciclarea unor de?euri:

( pBn= la sfBr?itul anului -+ trebuiesc reciclate < din ambalaele de sticl=, < din cele de hBrtie ?i carton, 3 < din metale, --,3 < din plastic ?i 13

Documents

Referat 1 Eco