Academia de Studii Economice , BucurestiFacultatea de Management – Administratie Publica

REFERATDISCIPLINA ORGANIZAREA, AMENAJAREA ȘI DEZVOLTAREA

SPAȚIULUI ROMÂNIEI

Diagnosticare ecologica a Municipiului Bucuresti

STUDENT:ZAMFIR MIHAI FLORIN

GRUPA 214, SERIA CCOORDONATOR:CONF.UNIV.DR. IOAN ILDIKO

Zamfir Mihai FlorinGrupa 214 Bucuresti 2010

1

Academia de Studii Economice , BucurestiFacultatea de Management – Administratie Publica

Cuprins

Oraşe înfrăţite............................................................................................5

Suprafata....................................................................................................6

Relieful......................................................................................................6

Clima.........................................................................................................7

Apele, flora şi fauna..................................................................................8

Populatie..................................................................................................10

Diagnosticare ecologica..........................................................................11

Indici de calitateia aerului....................................................................12

Calitatea aerului in Bucuresti............................................................13

Dioxid de sulf....................................................................................14

PM10.................................................................................................15

O3......................................................................................................16

CO.....................................................................................................17

Zamfir Mihai FlorinGrupa 214 Bucuresti 2010

2

Academia de Studii Economice , BucurestiFacultatea de Management – Administratie Publica

Zamfir Mihai FlorinGrupa 214 Bucuresti 2010

3

Academia de Studii Economice , BucurestiFacultatea de Management – Administratie Publica

Drapel

Stemă

Zamfir Mihai FlorinGrupa 214 Bucuresti 2010

4

Academia de Studii Economice , BucurestiFacultatea de Management – Administratie Publica

Bucureşti

Coordonate: 44°26′7″N 26°6′10″E / 44.43528 , 26.10278

Ţară  România

Prima atestare 1459

Subdiviziuni 6 sectoare

Guvernare

 - Primar Sorin Oprescu (Independent, ales 2008)

Suprafaţă

 - Municipiu 228  km²

 - Urbană 285[1] km²

Altitudine maximă 90 m.d.m.

Altitudine minimă 60 m.d.m.

Populaţie (2002)[2]

 - Municipiu 1.926.334 locuitori

 - Densitate 8.510 loc./km²

 - Urbană[1] 2.000.000

 - Metro[3] 2.151.880

Fus orar EET (UTC+2)

 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)

Cod poştal 0xxxxx

Prefix telefonic +40 (0)21

Plăcuţe de înmatriculare B

Zamfir Mihai FlorinGrupa 214 Bucuresti 2010

5

Academia de Studii Economice , BucurestiFacultatea de Management – Administratie Publica

Oraşe înfrăţite

Damasc, Siria Amman, Iordania din 1999 Ankara, Turcia Istanbul, Turcia Londra, Anglia Moscova, Rusia Atena, Grecia Atlanta, Statele Unite din 1994 Beijing, China din 21 iunie 2005 Budapesta, Ungaria din 1997 Chişinău, Republica Moldova Hanovra, Germania Montréal, Canada Sofia, Bulgaria Nicosia, Cipru din 2004 Lagos, Nigeria

Suprafata

Municipiul Bucureşti are o suprafaţă de 228 km pătraţi (0.8 % din suprafaţa României), din care suprafaţa construită este de 70 % .

  Oraşul este aşezat la 44°24'49" latitudine nordică (ca şi Belgradul, Geneva, Bordeaux, Minneapolis) şi 26°05'48" longitudine estică (ca şi Helsinki sau Johannesburg), în sudul României la o distanţa de 64 km nord de fluviul Dunăre, la 100 km sud de Carpaţii Orientali, şi 250 km vest de Marea Neagră.

Zamfir Mihai FlorinGrupa 214 Bucuresti 2010

6

Academia de Studii Economice , BucurestiFacultatea de Management – Administratie Publica

Relieful  

Bucureştiul este situat în Câmpia Română, având o altitudine maximă de 96.3 m şi este străbătut de două râuri, Dâmboviţa şi Colentina. Cele două văi formate în jurul râurilor, împart oraşul în cateva zone, sub formă de platouri cu meandre şi terase. Prezenţa a două terase locale (2 - 4 m şi 8 -12 m) de-a lungul celor două văi oferă varietate peisajului din centrul oraşului.

   Lunca Dâmboviţei a fost modificată prin lucrări de canalizare.Caracteristicile geomorfologice ce definesc regiunea sunt rezultatul acţunii de eroziune, transport şi depunere a cursului inferior al râului Dâmboviţa care străbate zona mediană a Bucureştiului pe direcţia aproximativă NV-SE, precum şi a râului Colentina.Solul din centrul Bucureştiului s-a format şi dezvoltat sub influenţa factorilor naturali şi umani.

   În zona oraşului şi a împrejurimilor, defrişarea excesivă din ultimele două secole a Codrului Vlăsiei, a permis extinderea agriculturii pe bogatele soluri brune. În condiţiile bioclimatice actuale ale zonei dintre cele două râuri, solul a devenit argilos. Cea de-a doua categorie de sol este cel aluvionar, format prin erodarea humusului datorită acţiunii apei de suprafaţă.

   Din punct de vedere litologic, zona Bucureştiului face parte din tipul de câmpie joasă cu terase, caracterizată prin prezenţa numeroaselor terase desfăşurate de-a lungul râurilor ce o drenează, zonă alcătuită din depozite exclusiv cuaternare reprezentate prin loess şi depozite loessoide.

Clima

   Deşi este aşezat într-o zonă de climă temperată, Bucureştiul este afectat de masele de aer continental, provenite din zonele învecinate. Curenţii de aer estici dau variaţii excesive de temperatură, de până la 70°C, între verile călduroase şi iernile geroase.

Zamfir Mihai FlorinGrupa 214 Bucuresti 2010

7

Academia de Studii Economice , BucurestiFacultatea de Management – Administratie Publica

  Estul şi sudul oraşului au toamne lungi şi călduroase, ierni blânde şi primăveri timpurii.  Media anuală a temperaturii în Bucureşti este in jur de 10 - 11°C .

   Cea mai înaltă temperatură medie anuală s-a înregistrat în anul 1963, de 13.1° C şi cea mai mică,în anul 1875, de 8.3° C.    Din observaţiile şi analizele efectuate, rezultă că Bucureştiul are ani alternativi cu temperaturi joase (1973, 1977, 1979) şi ridicate (1976, 1978, 1980).

   Cea mai friguroasă lună este ianuarie , cu o medie de - 2.9° C iar cea mai călduroasă este iulie cu o medie de 22.8° C. În general, variaţiile de temperatură dintre noapte şi zi sunt de 34 - 35 ° C, iarna şi de 20 - 30° C, vara.   Cea mai înaltă temperatură, de 41.1° C a fost înregistrată în data de 20 august 1945 şi cea mai joasă temperatură de -30°C, în ianuarie 1888.

   Zona centrală având cea mai mare concentrare de cladiri, străzi înguste, largi bulevarde şi câteva zone verzi, are o temperatură medie anuală de 11° C, vânt sub 2 m/s , umiditatea de 3-6 %, mai mică decât în alte zone şi cea mai lungă perioadă de vegetaţie, de 220 zile fără ger, pe an.

   Zona mediană care cuprinde vechea zona industrială cu mici făbricuţe, gări (Gara de Nord este cel mai mare nod feroviar), este definită printr-un grad mare de poluare, zile cu ceaţă, ploi abundente, câteva zile însorite, având o temperatură medie anuală sub 11° C şi un volum de precipitaţii de 600 mm pe an.

   Noua zonă residenţială (Băneasa, Floreasca, Tei, Pantelimon, Balta Albă, Berceni, Drumul Taberei), are o temperatură medie anuală de 10.5° C, cu vânturi puternice uneori , cu un grad scăzut de poluare comparativ cu centrul, un grad de umiditate în jurul valorii de 77%, cu frecvente apariţii ale ceţii şi un volum de precipitaţii sub 550 - 600 mm pe an.

   Zona periferică este influenţată de construcţiile joase (1 - 2 nivele) cu suprafeţe verzi şi mari zone industriale; această zonă urbană este în mare măsură expusă vântului, valurilor de căldură şi de frig, dar cu contraste mici, o umiditate ridicată şi aer curat. Volumul precipitaţiilor este sub 500 mm pe an.

Apele, flora şi fauna

Bucureştiul se află situat pe malurile râului Dâmboviţa, ce se varsă în Argeş, afluent al Dunării. Mai multe lacuri se întind de-a lungul râului Colentina, în perimetrul oraşului, precum Zamfir Mihai FlorinGrupa 214 Bucuresti 2010

8

Academia de Studii Economice , BucurestiFacultatea de Management – Administratie Publica

Lacul Herăstrău, Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina. Şi în centrul oraşului există un lac, în Parcul Cişmigiu. Acest lac, fostă baltă în vechiul oraş medieval, este înconjurat de Grădina Cişmigiu, inaugurată în 1847 după planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer.

Pe lângă Cişmigiu în Bucureşti mai există şi alte parcuri mari: Parcul Herăstrău (cu Muzeul Satului) şi Grădina Botanică (cea mai mare din România şi care cuprinde peste 10.000 de specii de plante inclusiv exotice), Parcul Tineretului, Parcul Alexandru Ioan Cuza (cunoscut şi ca Parcul Titan sau Parcul IOR), precum şi multe parcuri mai mici şi spaţii verzi amenajate de primăriile de sector. De remarcat este prezenţa nenumăraţilor maidanezi în parcurile şi pe străzile capitalei.

Parcul Tineretului

Zamfir Mihai FlorinGrupa 214 Bucuresti 2010

9

Academia de Studii Economice , BucurestiFacultatea de Management – Administratie Publica

Parcul Herastrau

Parcul Cismigiu

Populatie

Zamfir Mihai FlorinGrupa 214 Bucuresti 2010

10

Academia de Studii Economice , BucurestiFacultatea de Management – Administratie Publica

Conform recensământului din 2008, Bucureştiul avea un număr de 1943981 locuitori, (puţin mai mult de 9% din populaţia ţării) din care 51% reprezintă populaţia activă.  Din aceasta,18.5% lucrează în ramură industrială,18.6% în comerţ, 12.3% în construcţii, 3.4% sunt funcţionari publici,5.5% lucrează în domeniul educaţiei şi învăţământului, 5.3% în domeniul sănătăţii, 3,9% în activităţi financiare, bancare şi de asigurări, 14.2% lucrează în tranzacţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate întreprinderilor şi 18.3% în alte domenii.

Din datele oferite de Comisia Naţională de Statistică rezultă că, la 1 ianuarie 2008 Bucureştiul avea o populaţie de 1943981 locuitori .

Diagnosticare ecologica

Zamfir Mihai FlorinGrupa 214 Bucuresti 2010

11

Academia de Studii Economice , BucurestiFacultatea de Management – Administratie Publica

Sanatatea bucurestenilor s-a inrautatit alarmant in ultima perioada, iar factorii de mediu din Capitala s-au deteriorat grav. Asa reiese dintr-un studiu realizat de Asociatia ECO-EUROPA, care a identificat principalii factori responsabili pentru situatia grava existenta la nivelul orasului. Printre acestia se numara: praful, poluarea industriala si fonica, poluarea cauzata de traficul auto, emisiile de dioxina, calitatea aerului si a apei potabile, precum si reducerea drastica a spatiilor verzi.

Locuitorii Capitalei inspira zilnic resturile gazoase si cancerigene emise de cele aproximativ 1,5 milioane de automobile din oras, traficul auto fiind responsabil de 70% din poluarea orasului. Conform ultimelor statistici, bucurestenii inhaleaza lunar 273 de tone de praf pe kilometru patrat. Asociatia Eco-Europa arata ca Bucurestiul este unul dintre orasele in care nu-ti doresti sa locuiesti, Capitala avind 9,009 locuitori pe kilometru patrat. O comparatie cu marile metropole europene arata ca Berlinul are 3.905 de locuitori pe kmp, Viena 3.850, Budapesta - 3.674, iar Bratislava - 3.674 de locuitori pe kilometru patrat.

Spatiile verzi, pe cale de disparitie. Studiul realizat de specialistii de la Eco-EUROPA, cu ocazia Zilei Internationale a Mediului, care se sarbatoreste pe 5 iunie, arata ca in zona centrala a Bucurestiului au loc depasiri frecvente ale normelor maxime admise de zgomot si vibratii, din cauza traficului rutier si a parcului auto invechit. De asemenea, lipsa perdelelor de arbori face ca "zgomotele de tot felul sa se plimbe nestingherite printre zidurile betonate ale orasului". In ultimii 15 ani, se mai arata in studiu, din Bucuresti au disparut peste 17 milioane de metri patrati de spatii verzi. Asociatia arata ca unui bucurestean sufocat de praf, de poluarea industriala si a automobilelor ii revin, in medie, 2,5 mp de spatiu verde, fata de 12 mp - norma acceptata la nivel international.

Singurul oras fara statie de epurare a apei potabile, motiv pentru care calitatea apei de la robinet este departe de normele cerute de Uniunea Europeana. La capitolul alimentatie bucurestenii stau la fel de prost, in ultimii ani constatindu-se cresterea gradului de poluare chimica si microbiologica a alimentelor.

Indici de calitateia aerului

Indice specific de calitatea aerului, pe scurt "indice specific", reprezinta un sistem de codificare a concentratiilor inregistrate pentru fiecare dintre urmatorii poluanti monitorizati:

1. dioxid de sulf (SO2)2. dioxid de azot (NO2)3. ozon (O3)4. monoxid de carbon (CO)5. pulberi in suspensie (PM10)

Zamfir Mihai FlorinGrupa 214 Bucuresti 2010

12

Academia de Studii Economice , BucurestiFacultatea de Management – Administratie Publica

Indicele general se stabileste pentru fiecare dintre statiile automate din cadrul Retelei Nationale de Monitorizare a Calitatii Aerului, ca fiind cel mai mare dintre indicii specifici corespunzatori poluantilor monitorizati.

Pentru a se putea calcula indicele general trebuie sa fie disponibili cel putin 3 indici specifici corespunzatori poluantilor monitorizati. Indicele general si indicii specifici sunt reprezentati prin numere intregi cuprinse intre 1 si 6, fiecare numar corespunzand unei culori (pe figura vor fi reprezentate atat culorile cat si numerele asociate acestora).

Calitatea aerului in Bucuresti

Zamfir Mihai FlorinGrupa 214 Bucuresti 2010

13

Academia de Studii Economice , BucurestiFacultatea de Management – Administratie Publica

Dioxid de sulf

Caracteristici generaleGaz incolor, cu miros intepator, amarui, produs ca urmare a arderii materialelor care contin sulf.Surse naturale: eruptiile vulcanice, fitoplanctonul marin, fermentatia bacteriana in zonele mlastinoase, oxidarea gazului cu continut de sulf rezultat din descompunerea biomasei.Surse antropice: sistemele de incalzire a populatiei care nu utilizeaza gaz metan, centralele termoelectrice si procesele industriale (siderurgie, rafinarie, producerea acidului sulfuric) si in masura mai mica emisiile provenite de la motoarele diesel.Efecte asupra sanatatii Provoaca iritatia ochilor si a primei parti a traiectului respirator.Efecte asupra mediuluiIn atmosfera, contribuie la acidifierea precipitatiilor cu efecte toxice asupra vegetatiei si acidifierea corpilor aposi.

Zamfir Mihai FlorinGrupa 214 Bucuresti 2010

14

Academia de Studii Economice , BucurestiFacultatea de Management – Administratie Publica

PM10

Pulberi in suspensie PM10 si PM2.5Caracteristici generaleSunt particule lichide si solide cu diametrul mai mic de 10 um (PM 10) respectiv 2,5 um (PM 2.5). Surse naturale: eruptii vulcanice, eroziunea rocilor si dispersia polenului. Surse antropice: activitatea industriala, sistemul de incalzire a populatiei, centralele termoelectrice.Traficul rutier contribuie prin pulberile produse de pneurile masinilor la oprirea acestora si datorita arderilor incomplete.Efecte asupra sanatatii Toxicitatea pulberilor se datoreaza nu numai caracteristicilor fizico-chimice, dar si dimensiunilor acestora. Cele cu diametru de la 5-10 (PM10) la 2,5-5 (PM2,5) prezinta un risc mai mare de a patrunde in alveolele pulmonare provocand inflamatii si intoxicari.Pe de alta parte, vehiculele emit si alte gaze iritante, elemente toxice (Cd, Pb, As, etc.) si substante cancerigene (hidrocarburi aromatice policiclice, aldehide, nitrocompusi, etc.).

Zamfir Mihai FlorinGrupa 214 Bucuresti 2010

15

Academia de Studii Economice , BucurestiFacultatea de Management – Administratie Publica

O3

Ozon O3

Caracteristici generaleGaz foarte oxidant, foarte reactiv, cu miros inecacios. Se concentreaza in stratosfera si asigura protectia impotriva radiatiei UV daunatoare vietii. Ozonul prezent la nivelul solului se comporta ca o componenta a"smogului fotochimic". Se formeaza prin intermediul unei reactii care implica in particular oxizi de azot si compusi organici volatili.Efecte asupra sanatatii Concentratia de ozon la nivelul solului provoaca iritarea traiectului respirator si iritarea ochilor. Concentratii mari de ozon pot provoca reducerea functiei respiratorii. Efecte asupra mediuluiEste responsabil de daune produse vegetatiei prin atrofierea unor specii de arbori din zonele urbane.

Zamfir Mihai FlorinGrupa 214 Bucuresti 2010

16

Academia de Studii Economice , BucurestiFacultatea de Management – Administratie Publica

CO

Monoxid de carbon CO

Caracteristici generaleLa temperatura mediului ambiental este un gaz incolor si inodor, de origine atat naturala cat si antropica. Apare ca produs in toate procesele de combustie incompleta a combustibililor fosili.Surse naturale: arderea padurilor, emisiile vulcanice si descarcarile electrice.Surse antropice: producerea otelului si a fontei, rafinarea petrolului, sistemul termoelectric si mediul urban, in principal autovehiculele cu benzina in timpul funcaionarii la turatie mica.Efecte asupra sanatatii Gaz toxic, in concentratii mari este letal (aproximativ 100 mg/m3). Reduce capacitatea de transport a oxigenului in sange cu consecinte asupra sistemului respirator si a sistemului cardio circulator. Poate induce reducerea acuitatii vizuale si a capacitatii fizice.

Zamfir Mihai FlorinGrupa 214 Bucuresti 2010

17