referat enica

8/16/2019 referat enica

1/5

Pavel Florina-ElizaFacultatea de LitereSpecializarea Română – Engleză, grupa 2Anul I

!emă"ariantele lim#ii române

Pro$% dr% univ% &ătălin Enică


2/5

„— Cât ceri pe car, bade? zise O lobanu, căruia nu-i era a cumpăra lemne cumș

nu mi-e mie acum a mă face popă.

— Trei husă i, dascăle.ș

— Ce spui, bădi orule, pentru un bra de lemne? Da că le duc !n spate pe toateș ț

odată pân-acasă.

— Dacă le-i duce, dascăle, i le dau de"eaba.ț

— #ău, nu u"uie ti, bade?ș ș

— $ici o a"ă, dascăle% să &edem cum le-i duce, i halal să- i fie'ș ș ț

O lobanu ia atunci lemnele din carul omului câte unul-unul i le reazemă !nș ș

picioare lân"ă bra u-i, după aceea descin"e brâul de pe lân"ă sine i leț ș

!mpre(ură, le"ându-le frumu el, să nu se hrentuiască% apoi, săltându-le iș ș

aburcându-le cam ane&oie, le umflă-n spate i la "azdă cu dânsele. )n băietanș

nebunatic de-alăturea, &ăzând asta, zise cu "las mare*

— Dascăle-Trascăle, be-he-he% dracul să te ie'

+ar ăranul, făcându- i cruce, a rămas cu "ura căscată, fără să ble tească unț ș ș

cu&ânt. cum nu &ă mai spun cât era de !ncărcat carul cu lemne, care, la a aș

loc, inea pe &remea aceea apte lei i (umătate, i cât era de mare i de tareț ș ș ș ș

$ică O lobanu, i al i &ro aizeci ca dânsul, !ntre care mul i, lăsându- iș ș ț ș ț ș

ne&estele câte cu doi-trei copii acasă, !n creierii mun ilor, &enise la olticeni săț

se pricopsească de !n&ă ătură... -apoi carte se !n&ă a acolo, nu "lumă' )niiț Ș ț

cântau la psaltichie, colea, cu ifos*

+son, oli"on, petasti,

Două chendime, homili, până ce ră"u au ca mă"arii% al ii, dintr-o răsuflare, spuneau cu ochii !nchi iș ț ș

cele apte taine din catihisul cel mare.ș

„mintiri din copilărie, +on Crean"ă


3/5

Amintiri din copilărie

Ion Creangă

"În Creangă trăiesc credinţele, eresurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului... - scria Ibrăileanu. Creangă este unreprezentant perfect al sufletului românesc între popoare; al sufletuluimoldoenesc între români; al sufletului ţărănesc între moldoeni, al sufletuluiomului de la munte între ţăranii moldoeni.! rta naraţiunii se conturează cutotul aparte în proza lui Ion Creangă prin ritmul rapid al poestirii, fără

digresiuni sau descrieri suplimentare, prin dialogul dramatizat, prin umoruldebordant realizat cu #oialitate, prin oralitatea stilului, dată mai ales de erudiţiasa paremiologică.

Oralitatea este calitatea stilului unor opere literare de a părea orbit, prinfolosirea unor elemente de limbă orbită, care dau e$punerii un caracter spontani iu atât în dialogurile dintre persona#e, cât i în nara iunea propriu-zisă.ș ș ț

%ralitatea este caracterizată prin prezen a e$presiilor i a zicerilor populare,ț școlociale sau prin mărci ale dialogului,prin impresia unui dialog intre

poestitor si cititor. În dialogul dramatic, oralitatea este sugerată pe baza unei

selec ii din trăsăturile specifice limbii orbite.ț

%ralitatea stilului lui Ion Creangă este dată de impresia de spunere aîntâmplărilor în faţa unui public care ascultă &i nu cititorilor.

'odalităţi de realizare a oralităţii stilului (

)a niel le$ical regăsim timbrul inconfundabil al marelui poestitor care se bizuie pe forma oralităţii populare. Ceea ce impresionează este bogăţia decuinte &i de sensuri pe care o conţine orbirea autentic populară * agă!,ș

*reazemă!, *să nu se +rentuiască!, *să te ie!, redată de scriitor în toatăstrălucirea ei.

ă reţinem de asemenea dialogul între persona#ele poestirii, care lasăimpresia unor scene trăite, sc+iţând totodată profilul eroilor în liniiinconfundabile. pelatiele în ocati asociate cu erbele la imperatiaccentuează caracterul de autenticitate ale unor episoade rupte din iaţă ( *Cât ceri pe car, bade zise % lobanu, căruia nu-i era a cumpăra lemne cum nuș

mi-e mie acum a mă face popă. /rei +usă i, dascăle.ș


4/5

Ce spui, bădi orule, pentru un bra de lemne 0a1 că le duc în spate pe toateș țodată pân-acasă.

0acă le-i duce, dascăle, i le dau degeaba.ț

2ău, nu uguie ti, badeș ș

3ici o agă, dascăle; să edem cum le-i duce, i +alal să- i fie4!ș ș ț

5n alt procedeu stilistic specific limbii orbite este utilizarea diminutielor*bădi orule! , *frumu el!. Contrastul dintre formă &i conţinut conferă poestiriiș șun umor sauros.

Inter#ecţiile, foarte asemănătoare cu construcţiile e$clamatie, pot reda uncontinut deosebit de bogat, plin de rezonanţe multiple, iar mulţimea inter#ecţiilor

onomatopeice &i a erbelor imitatie dau sonoritate &i sporesc dinamismulacţiunii ( * 0ascăle-/rascăle, be-+e-+e; dracul să te ie4!. crisul lui Creangăeste lipsit de metafore, el fiind a&a cum afirma 6arabet Ibrăileanu, *unicul

prozator român care are particularitatea asta!.

rta lui Creangă nu se opre&te insă aici, limba#ul său făcându-l inconfundabil prin termenii specifici folosiţi, prin modul e$primării &i prin oralitatea stilului.Cuintele cele mai numeroase din operă sunt de origine populară, unele aândaspect fonetic moldoenesc, te$tul fiind presărat de regionalisme ( *+usă i!,ș

* uguie ti!, *să ble tească!, *colea!.ș ș ș

Comicul este dat de plăcerea de a spune, de #oialitate &i umor, dee$primarea mucalită. 7entru a stârni râsul, autorul folose&te ironia, zeflemeaua,scene comice, citate, e$presii, orbe de du+, ersuri populare, fraze ritmate,tratarea comică a unor situaţii dramatice precum *Ison, oligon, petasti, 0ouăc+endime, +omili!, *nu-i era a cumpăra lemne cum nu mi-e mie acum a mă face

popă!.

rta lui Creangă îl cucere&te pe cititor prin toate elementele de sugestieale graiului iu. 2oe 0umitrescu-8u&uleanga reţinea că specific naraţiuniimarelui poestitor tocmai oralitatea stilului( *Creangă a mers toată copilăria &iadolescenţa la &coala poestitorului popular, de la care a adoptat formuleleconsacrate ale naraţiunii. 0e la el a înăţat că poestea se spune însoţita degesturi, mimică &i comentarii; de obicei ea e adresată grupului lui, colectiităţiiîn care el prospera &i cuprinde, spre +azul &i plăcerea mereu reînnoită a tuturor,aluziile binecunoscute de toţi, orbele de du+ cele mai &ugubeţe!. 0ar, în ciuda

aparenţelor, ne aflăm în prezenţa unui limba# artistic, a unui stil foarte original.


5/5

Creangă nu copiază limba ţărănească, ci o recreează &i o toarnă în tiparele uneirostiri indiiduale, de unde proine &i originalitatea.

Bibliografie :

o *mintiri din copilărie!- Ion Creangă

o 999.inffo.ro

o 999.ro.9i:ipedia.org
http://www.inffo.ro/http://www.ro.wikipedia.org/http://www.inffo.ro/http://www.ro.wikipedia.org/

Documents

referat enica