Referat etologie

8/16/2019 Referat etologie

1/22

PARTICULARITĂŢI COPMORTAMENTALE LA PĂSĂRI

Originea galinaceelor

Găina domestică (Gallus gallus domesticus) derivă din găina roşie sălbatică (Gallus

gallus), care trăieşte încă în anumite zone din sud-estul Asiei. Aceasta a fost domesticită cu

aproximativ 8000 de ani în urmă, în scopuri ceremoniale, datorită penajului viu colorat şi pentru

luptele de cocoşi !"#. $lterior, a fost crescută mai ales pentru carne şi pentru ouă. %omanii

dispuneau de crescătorii mari în care se creşteau anumite rase selec&ionate pentru produc&ia de

ouă. 'upă declinul (mperiului %oman, această preocupare a stagnat şi a fost reluată, cu amploare

deosebită, la începutul secolului al )()-lea, odată cu dezvoltarea industriei şi a comer&ului. *n

cursul acestui secol au fost selec&ionate mai multe rase, +ibrizi, linii genetice, specializate pentru

produc&ia de ouă, separat pentru produc&ia de carne şi tipuri mixte pentru ouă-carne. Acestea

diferă mai ales prin culoarea şi bogă&ia penajului şi prin dezvoltarea corporală. %asele pentru

produc&ia mixtă, de ouă şi de carne, sunt de culoare brună-roşcată şi derivă,

în principal, din rasa Rhode Island. e l/ngă acestea, există rase +ibrizi cu dezvoltare corporală

rapidă, care servesc pentru ob&inerea de pui broiler şi c/teva rase combatante, care se cresc întrun

număr foarte redus în uropa, ca urmare a interzicerii luptelor de cocoşi.

1u toate că de la domesticirea păsărilor au trecut mii de ani, iar după aceea păsările au fost

supuse la o riguroasă selec&ie după criteriul productivită&ii şi al adaptării la mediul artificializat

de via&ă, comportamentul acestora nu a fost alterat prea mult. Aprecierea unor autori privind

pierderea instinctului de clocire la rasele perfec&ionate şi +ibrizii de mare performan&ă sunt

eronate sau cel pu&in exagerate. 2a găinile Leghorn clocitul se manifestă la o propor&ie de !-!03

din găini, iar la rasele de găini mixte în propor&ie de 40-#03 5"8. 6ici comportamentul decăutare a +ranei prin scormonirea păm/ntului aşternutului, nici băile de nisip sau cele de soare

şi alte manifestări nu au dispărut, acestea fiind cel mult atenuate.

1aracterul înnăscut al comportamentului de scormonire se manifestă c+iar şi la creşterea

păsărilor în baterii, cu toate că pasărea nu dispune de condi&iile naturale, iar +rana este asigurată


2/22

tot timpul.(nstinctul de ciugulire este prezent şi la puii ob&inu&i prin incuba&ie artificială, fără

cloşcă.

*n primele zile de via&ă este neselectiv, dar ulterior puii înva&ă să deosebească fragmentele

de +rană, de cele necomestibile.

7elec&ia îndelungată după criteriul productivită&ii a afectat într-o oarecare măsură

instinctual de apărare.

*n (ndia trăiesc încă în păduri găinile sălbatice din care au derivat găinile domestice

de azi. 6u de pu&ine ori acestea se amestecă cu găinile domestice, mai ales în gospodăriile

&ărăneşti din apropierea pădurii. 1/nd apare un oarecare pericol animale sau păsări de pradă,

găinile domestice se refugiază în adăposturile din gospodărie, iar cele sălbatice în pădure, în

mediul lor natural de via&ă. Afectarea instinctului de reproducere este mai pronun&ată, procentul

de ecloziune al ouălor fiind redus de la 5 3 la #9 3. *n sc+imb, produc&ia de ouă a crescut înmod spectaculos.

: găină sălbatică face 8 - !0 ouă, după care le cloceşte, în timp ce găinile domestice pot

produce peste "00 de ouă pe an, fără întreruperi evidente.

erforman&e deosebite s-au ob&inut în privin&a dezvoltării corporale. uii broiler ating o

greutate de 5,;


3/22

xista multe specii diferite de ra&e 'i g('te, care au contribuit la ob&inerea speciilor

utilizate în ziua de azi. xistă acum multe păsări utilizate pentru produc&ia de carne, deşi există

multe specii de ra&e ouătoare foarte prolifice.

?oate speciile de ra&e, cu excep&ia muscov@-lor, care este o specie sud americană sunt

descenden&ii malarzilor. /ştele domestice, sunt descenden&ii g/ştei gre@lag şi au fost &inute ca

animale de pază precum şi ca sursă de +rană, însă produc&ia g/ştelor nu a atins o propor&ie at/t de

mare ca şi a ra&elor. 1+iar şi practicile tradi&ionale, care au între&inut g/ştele pentru ficatul gras,

acum utilizează ra&ele.

Pre!eli&a )a!one"ă este folosită, îndeosebi pentru produc&ia de ouă, în timp ce prepeli&a

bobB+ite, se creşte pentru produc&ia de carne. Cibilicile sunt răsp/ndite în Africa, at/t pentru ouă

c/t şi pentru carne.

Por%m*eii Columa livia sunt descenden&ii turturelelor, deşi au fost domesticite cu ;00de ani în urmă pentru carne, în prezent sunt &inu&i pentru sportcurse şi porumbei de casă, sau

pentru plăcere linii ornamentale. ăsările mici ca şi peruşii şi canarii, au fost &inu&i în

captivitate pentru mai mul&i ani şi sunt populare ca şi animale de companie peturi uşor de

între&inut. le au fost selectate pentru culorile şi abilită&ile lor de c/ntat.

7e consideră pu&in sc+imbat comportamentul păsărilor după domesticire c+iar dacă am

sc+imbat dramatic aspectul şi produc&iile lor. *n cazul păsărilor ouătoare aceasta a însemnat, că în

loc să depună 8-!0 ouă la o pontă şi apoi să le clocească, cum se înt/mplă în cazul găinii de junglă, găina ouătoare comercială depune al doilea r/nd de ouă şi al treilea fără o pauză între.

%asele moderne depun p/nă la ""0 de ouă pe an. uii broiler c/ntăresc 5.;


4/22

ra&e sunt crescute în efective mari de 5000-50000 de păsări, pe pardosea de beton cu paie sau pe

grătar.

Orientarea

uii de găină au vedere panoramică de aproximativ "00E, şi o posibilitate de vedere

binoculară de 5#E. Dederea este un sim& pronun&at, iar vederea color este importantă. Au o

preferin&ă pentru culori care sunt mai uşor de văzut pe un fundal verde, şi o capacitate de a

deosebi culorile.

uii de o zi preferă să ciugulească obiecte rotunde în detrimentul celor col&uroase

oodBin şi Fess, !#. referă dealtfel să ciugulească formele mici 0," cm şi tari însă se

apropie de cele mari, în special cele care se mişcă sau fac zgomot ritmic.7electarea alimentelor este bazată pe formă şi gust. Aceste lucru trebuie ştiute atunci c/nd

avem concepem ra&ia păsărilor de fermă. 'acă ra&ia de furaj se sc+imbă datorită disponibilită&ii

cerealelor găinile ar putea să nu accepte semin&e de altă formă şi culoare.

Auzul este un sim& foarte dezvoltat la puii de găină, iar comunicarea în cadrul grupului se

face, în principal, prin posturii, etalare şi vocalizare >enc+ şi Geeling, 500!.

ozi&ia şi mişcările sunt folosite pentru a semnala amenin&area şi supunerea Gruijt,

!#4.

'iferitele forme de vocalizare se pot încadra înH avertizare şi strigări de avertizare

împotriva prădătorilor, c+emări de contact, sunete teritoriale, sunete de ouat şi de clocit, sunete

pentru curtare, de amenin&are, de supunere, stres, alarmă sau teamă, de mul&umire şi de c+emare

la m/ncare >enc+ şi Geeling, 500!.

?răsăturile morfologice asociate cu capul şi g/tul sunt importante at/t pentru comunicare

c/t şi recunoaşterea socială >enc+ şi Geeling, 500!. >ărimea crestei la masculi şi la femele

este determinată de nivelul +ormonal şi sunt indicatori ai statutului social u+l şi :rtman,

!;".2a păsări se cunoaşte foarte pu&in despre sim&ul mirosului.alinaceele prezintă un sistem complex de comunicare între indivizi, dar care este

insuficient studiat. 1omunicarea se realizează, în principal, prin văz şi sunet.

alinaceele sunt adaptate exclusiv vederii diurne, av/nd în retină numai celule cu conuri.


5/22

'acă se proiectează culorile spectrului solar pe o pardoseală pe care au fost dispersate

grăun&e, la

început găinile vor ciuguli grăun&ele din zona portocalie, apoi din cea roşie, galbenă şi verde, dar

nu pe cele din zona albastră 89. Acuitatea vizuală la galinaceele domestice, pentru distan&e

mici, este remarcabilă. Dăzul este important pentru recunoaşterea indivizilor, care se face după

mărimea, forma şi culoarea crestei şi alte particularită&i din zona capului.

2a fel de importantă este şi comunicarea prin sunet. Aceasta începe c+iar înainte de

ecloziune, încă din incubator şi se manifestă printr-un piuit, care probabil ajută la sincronizarea

ecloziunii. iuitul puilor constituie un semnal pentru modificarea temperaturii din cuib, în sensul

creşterii sau descreşterii acesteia !"#. 1loşca caută puiul rătăcit şi îl recunoaşte după piuitul său

de alarmă, specific. 'acă puiul este legat de &ăruş şi pus sub un clopot de sticlă, în apropierea

cloştii, aceasta, deşi îl vede agit/ndu-se, nu îi sare în ajutor. 'acă însă puiul este plasat după un paravan, astfel ca să nu fie văzut, dar auzit, cloşca va încerca să găsească puiul rătăcit şi să-!

readucă la grup.

e timpul clocirii ouălor şi în primele două săptăm/ni de via&ă a puilor, cloşca

exteriorizează unele elemente ale comportamentului de agresivitate, de apărare un c/r/it

specific, +oripluma&ie etc., la apropierea unor animale şi a persoanelor, încerc/nd să lovească cu

ciocul.

:dată ecloziona&i, puii pot distinge mama lor de alte găini prin sunetele ei. 7unetul deouat al găinilor, c/ntecul cocoşilor şi alarma de prădători, sunt cele mai uşor recunoscute sunete

la 9" păsări.

7unetul de ouat mai este denumit şi sunetul de cotcodăcire, fiind alcătuit dintr-o notă

lungă ce creşte pu&in în acord, urmat de o succesiune de note scurte. Acesta este posibil, pentru a

atrage masculul să escorteze găina la şi de la cuib, deşi se mai crede, că ar fi un indicator al

frustrării.

1ocoşei c/ntă diminea&a devreme şi este asociat cu apărarea teritoriului. Irecven&a

c/ntatului, este asociată cu mărimea crestei, rata c/ntatului la masculii domina&i cu o creastă mai

mare, este mai crescută.

%ata c/ntatului este utilizată de femele şi masculii rivali ca un indicatori

al condi&iei fizice, care este mai mare doar la masculii sănătoşi, ce pot c/nta la o rată înaltă

2eonard şi Forne, !;.


6/22

7unetele de alarmă poate fi împăr&ite, în sunete pentru prădătorii de pe

sol şi sunete pentru prădătorii aerieni.

Asta pentru a spune că, ele con&in suficiente informa&ii celorlalte păsări, pentru a ac&iona

corect. 7unetul de alarmă, pentru prădătorii de pe sol sunt puternice pozi&ie erectă, cu postură

vigilentă, în timp ce sunetul de alarmă pentru prădătorii aerieni, cresc gradual în intensitate şi un

c+iricit puternic sau fug să se ascundă. 7tudiile, investig/nd efectele auditive a sunetelor de

alarmă, au arătat că masculii dau majoritatea alarmelor dacă este o femelă de aceeaşi specie în

apropiere. 1otcodăcitul înainte şi după expulzarea oului este diferit. 'upă ouat, găina emite o

notă prelungită urmată de o succesiune de note scurte.

Com!ortament%l social

1u excep&ia g/ştelor şi unor prepeli&e, care majoritatea sunt monogame, aproape toate

păsările domesticite, sunt promiscuu, masculii împerec+indu-se cu mai multe femele. *n cadrul

unor specii, precum găinile masculul îşi apără +aremul de femele şi de al&i masculi. Acest

amestec de sexe, de păsări cu v/rste diferite amestecate, are un sistem social bine determinat şi

de fapt, acest motiv, a fost în timp ce urmărind un c/rd de găini de curte, conceptul de dominan&ă

ierar+ică a fost pentru prima dată elaborat de cercetătorul 6orvegian 7+jelderupp-bbe. Acesta anumit-o pec! order dar s-a constatat că exista de mult la majoritatea speciilor sociale.

'ominan&ele ierar+ice cunoscute sunt util descrise sub diferite forme ale agresiunii,

observate lapăsări.

Agresiunea la găini, poate lua forma amenin&ărilor subtile, evitări, ciuguliri c+iar şi

bătăişi urmăriri. 'eşi cele mai severe forme de agresiune, sunt rare în grupuri stabile de păsări,

ele sunt mai frecvente, c/nd masculii sau păsări străine se înt/lnesc. *n cursul unei lupte, o pasăre

sare la cealaltă, av/nd pintenii de pe partea din spate a picioarelor în fa&ă. 1iocul este de

asemenea o armă periculoasă, iar lovirea cu ciocul a crestei unei păsări de către o altă pasăre,

poate lăsa răni minore şi cicatricii. 2uptele constau în loviri ciuguliri repetate, dar de obicei

lovirea este unică şi frecvent o singură ciugulire este suficientă pentru stabilirea dominan&ei.


7/22

1iugulirile sunt aproape întotdeauna direc&ionate către capul celeilalte păsări şi se

realizată de omişcare puternică de înfigere. *ntruc/t amenin&ările iau forma unor mişcări de

agresiune ridicată,o pasăre amenin&ă, c/nd îşi ridică capul ca şi cum ar ciupi o altă pasăre.

esturile de supunere sunt acelea, c/nd o pasăre îşi apleacă capul, ori se îndepărtează.

$neori aceste gesturi, sunt at/t de subtile înc/t este dificil unui observator, să vadă că acolo, a

avut loc o amenin&are sau a fost dat un semnal de supunere.

>asculii şi femelele, de obicei au ierar+i separate, iar păsările tinere sunt aproape întotdeauna

supuse adul&ilor. rupurile naturale de păsări de junglă, sunt alcătuite din ;-"0 de indivizi, un

mascul dominant, femelele şi puii lor.

>asculii tineri, sunt subordona&i masculului dominant şi pot fi c+iar expulza&i din grup, după

atingerea maturită&ii sexuale. ste dificil, ca o pasăre de junglă, să fie observată în +abitatul lor

natural, c/nd ele sunt at/t de timide, dar s-au făcut studii asupra unor grupuri de păsări de junglăîn grădinile zoologice 'aB


8/22

influen&ată formarea dominan&ei ierar+ice. 2a început s-a spus, că vor exista probleme legate de

agresiune, în cadrul creşterii pe aşternut permanent şi ferme avicole deoarece o pasăre nu ar avea

posibilitatea de ai recunoaşte pe to&i ceilal&i indivizi. *nsă agresiunea din cadrul unui grup mare,

nu este deosebit de mare şi s-a propus că nu există o ierar+ie în grupurile mari de păsări,

deoarece stabilirea şi men&inerea beneficiilor depăşesc prioritatea şi accesul resurselor. *n sc+imb

s-a constatat că păsările utilizează evaluarea directă a statutului, bazată pe forma crestei şi

mărimea corpului c/nd se împerec+ează.

*n mod obişnuit, în sistemul de creştere de tip gospodăresc, găinile trăiesc în grupuri

constituite din indivizi de ambele sexe şi de v/rste diferite. 'upă constituirea grupului se produc

o serie de confruntări av/nd ca finalitate instituirea unei ierar+ii sociale. 1onfruntările pentru

stabilirea ierar+iei încep de la o v/rstă fragedă, de aproximativ două săptăm/ni. rimii care îşi

măsoară for&ele sunt cocoşeii. e măsură ce păsările înaintează spre maturitatea sexuală, lupteledevin mai dure, mai ales la rasele de carne şi la cele combatante. 7tabilirea pozi&iei ierar+ice

depinde de gradul de dezvoltare corporală, de v/rstă, de aspectul şi starea penajului, a crestei etc.

'ar totuşi, în ultimă instan&ă, numai confruntarea directă stabileşte gradul ierar+ic al

fiecăruiindivid. Aceasta se poate face peH baza de sprijin lărgităJ distan&area aripilorJ capul

înăl&atJlovituri cu care pasăre va trebui să-şi adjudece ciocul în zona capului o anumită pozi&ie

ierar+ică,prin confruntare directă. asărea care învinge urcă pe scara ierar+ică, iar cea care pierde

regresează. (erar+ia stabilită reflectăordinea loviturilor de cioc

pec< - order. >en&inerea păsărilor în semiobscuritate înt/rzie stabilirea ierar+iei sociale.

*n efectivele mixte, de regulă, în v/rful piramidei se află un cocoş. Acesta are rol de lider

recunoscut şi acceptat în toate împrejurările. ( are înt/ietate la împerec+ere, conduce grupul de

păsări la +rană şi la odi+nă, apără găinile de eventualii duşmani sau alertează grupul etc. ste

interesant că în ce priveşte +rănirea, deşi se prezintă adeseori primul la jg+eabul de furajare, de

cele mai multe ori manifestă un gen de polite"e, lăs/nd găinile să ciugulească primele.

:dată confruntarea terminată, fiecare individ îşi acceptă soarta, cel pu&in p/nă la o nouă

restructurare. *nvingătorul nu manifestă în continuare agresivitate, at/ta timp c/t nu îi este

primejduită pozi&ia socială. *ncercarea altui cocoş de a prelua rolul de lider, se poate solda cu

bătăi s/ngeroase, mai ales la rasele combatante.

2a rasele specializate pentru produc&ia de ouă şi la rasele mixte de ouă şi carne

confruntarea pentru ierar+ie este formală. Foripluma&ia în regiunea capului şi a g/tului,


9/22

distan&area aripilor, orientarea anterioară a g+earelor sunt atitudini caracteristice şi frecvente.

$neori, urmează lovirea uşoară cu ciocul şi alungarea adversarului. 'e regulă, o pasăre

nu este atacată în acelaşi timp de către două sau mai multe păsări, cu excep&ia tulburărilor de

comportament 508. 'upă două-trei zile de confruntări, în serie, se stabileşte o anumită ordine

acceptată şi care poate fi de durată, p/nă ce sunt introduse alte păsări în efectiv sau apar

modificări importante în ce priveşte dezvoltarea corporală.

1ocoşii men&inu&i separat de găini îşi organizează o ordine socială, ca şi la găini.

(nterac&iunile sunt mai intense, iar raporturile de dominan&ă mai pu&in stabile, dec/t între găini.

1onfruntările dintre cocoşi pot să apară şi ca urmare a intensificării pulsiunilor sexuale şi a

încercărilor de împerec+ere unisexuală cu cocoşi de rang inferior. 2a rasele combatante

comportamentul agresiv poate fi exersat şi exploatat prin lupte de cocoşi cu pariuri, care sunt

interzise în majoritatea &ărilor civilizate.(erar+ia socială la păsări poate fi organizată diferit, dependent de mărimea grupului de

păsări, uniformitatea de dezvoltare corporală şi al&i factori. *n cazul grupurilor mici, se stabileşte,

de regulă, o ierar+ie de ti! liniar, a K b K g, exist/nd un lider şi o succesiune de ranguri

inferioare, care se înc+eie cu o pasăre dominată de toate celelalte. *n cazul grupurilor mai mari,

ierar+ia poate fi triung+iulară sau de alt fel.

Găinile s%nt n măs%ră să distingă 'i să memore"e -. !(nă la /. de !arteneri de

gr%!0'in acest motiv, orice încercare de a face loturi de găini av/nd mai multe păsări, se poatesoldacu un nesf/rşit proces de confruntări între păsări, ca urmare a necunoaşterii rangului pe care

îl posedă fiecare în ordinea stabilită. %ecunoaşterea păsărilor se face mai ales prin observarea şi

memorarea detaliilor din zona capului. 'upă toate probabilită&ile, creasta are cea mai mare

importan&ă. xperimental s-a dovedit că prin devierea şi fixarea crestei, la găini şi cocoşi, în

partea opusă fa&ă de pozi&ia ini&ială, se produce destabilizarea ordinii sociale !9!. (mportantă

este şi pozi&ia capului. ăsările dominante &in capul sus, iar cele subordonate &in capul plecat.

'acă o pasăre dominată ridică prea mult capul, riscă să fie ciupită de către una de rang superior.

Păsările *olna$e !ierd imediat rang%l a$%t n ierar+ia socială# ceea ce !oate genera

noi con1r%ntări ntre !ăsările rămase0

entru prevenirea acestor confruntări, tre*%ie e$itată com!letarea e1ecti$%l%i !rin

introd%cerea de !ăsări din alte gr%!%ri0 1+iar şi o singură pasăre, introdusă într-un efectiv

stabilizat sub aspect ierar+ic, poate provoca noi confruntări cu efect stresant şi păgubitor. 'e


10/22

regulă, păsările pătrunse din înt/mplare într-un alt grup nu se angajează în luptă directă. le

caută să evite lupta şi să revină la grupul din care fac parte.

*n fermele de păsări cu loturi mari, omogene sub raportul greută&ii corporale, v/rstei,

rasei

etc. memorarea diferen&elor dintre indivizi privind înăl&imea, greutatea corporală, diferen&a de

dezvoltare a crestei, pintenilor etc. este mai dificilă ceea ce poate conduce la erori de

comportament şi la destabilizarea frecventă a ierar+iei.

: altă diferen&ă majoră, fa&ă de +abitatul natural, o reprezintă faptul că în creşterea

intensivă a galinaceelor cu excep&ia unor ferme de reproduc&ie şi selec&ie cocoşii sunt men&inu&i

separat, ori prezen&a acestora in+ibă agresivitatea la găini şi puicu&e. ste posibil ca aceste

diferen&e să constituie factori favorizan&i pentru destabilizarea ierar+iei.

*n +alele cu un număr mare de păsări fiecare grup constituit îşi men&ine teritoriul. ărăsireateritoriului şi amestecarea grupurilor poate fi determinată în +alele lipsite de compartimentări

de neasigurarea concomitentă a +ranei şi a apei pe întreaga suprafa&ă a +alei. *n astfel de situa&ii,

se men&ine o stare de stres cronic, ca urmare a conflictelor nesf/rşite, ceea ce se va reflecta prin

morbiditate şi mortalitate ridicate.

Asig%rarea 1ront%l%i de adă!are 'i de 1%ra)are contri*%ie la men&inerea ierar+iei

sociale# a lini'tii 'i la dimin%area agresi$ită&ii0

Ritmurile iologice0 ăinile părăsesc locul de înnoptare diminea&a devreme, se îndreaptă

spre locul de furajare, fiind acompaniate de către cocoşul dominant.

'acă vremea este însorită, mai ales după o perioadă cu vreme rea, găinile se culcă, întind

picioarele, desfac şi întind aripile, descoperind c/t mai mult corpul, pentru a fi expus la soare.

Acest comportament, numit aie de soare, ne reaminteşte c/t de importante sunt radia&iile solare

pentru sănătatea, vitalitatea şi bunăstarea păsărilor.

$neori, mai ales după furajarea de pr/nz, dacă condi&iile permit, găinile fac c/te o aie de

nisip. Acest comportament este analog băii de apă la alte specii şi joacă un rol important în

men&inerea func&iei penelor, contribuind la îndepărtarea grăsimii vec+i. Caia de nisip durează

aproximativ 50 de minute şi se repetă, în medie, la două zile evident dacă sunt întrunite toate

condi&iile necesare. rimăvara, toamna şi iarna, găinile fac baia de nisip în locurile însorite, iar

vara în locurile umbrite, mai răcoroase inclusiv în adăpost. Caia de nisip începe prin

scormonirea nisipului, după care pasărea în decubit lateral îşi împrăştie nisipul praful pe corp


11/22

cu ajutorul remigelor. 7e ridică îşi scutură penele de praf şi apoi le aranjează cu ciocul.

*nainte de înserare, găinile se retrag în adăpost, pentru înnoptare şi ocupă în mod obişnuit

locurile mai înalte, pe sting+ii, iar dacă sunt în libertate se culcă în pomii nu prea înal&i din curtea

gospodăriei.

ăinile, ca şi toate păsările, sunt deosebit de sensibile la alternan&a perioadelor de lumină

şi de întuneric. *n avicultura intensivă se practică dirijarea iluminării interioare, fie printr-o

completare a iluminării naturale cu o iluminare artificială după înserare, fie prin creşterea în +ale

oare, care sunt iluminate numai artificial.

fectul iluminării asupra organismului depinde mai ales de durata de iluminare şi de

succesiunea perioadelor de lumină şi întuneric fotoperioade şi mai pu&in de intensitate.

(luminarea +alelor se asigură obişnuit prin becuri, dispuse pe r/nduri paralele, aproximativ

din trei în trei metri. *n cazul +alelor cu creşterea în baterii, r/ndurile de becuri se dispundeasupra culoarului dintre baterii. *năl&imea de instalare a becurilor trebuie astfel potrivită ca

lumina să fie distribuită uniform la toate nivelurile de cuşti, în special la nivelul jg+eaburilor de

+rănire. entru a se evita o luminozitate excesivă la nivelul superior al bateriei, becurile pot ii

vopsite în por&iunea prin care se strecoară lumina la acest nivel. $niformizarea iluminării

bateriilor se mai poate realiza prin aşezarea becurilor la două înăl&imi diferite.

>odificarea intensită&ii luminoase se poate face, în anumite limite, cu ajutorul unor

dispozitive de comandă cu reostat. *n primele zile după popularea adăpostului, este necesar să serealizeze o luminozitate mai mare, astfel ca puii să observe picătura de apă suspendată la nivelul

adăpătorii şi +rana. entru aceasta se utilizează becurile de #0 L. $lterior, în faza a doua de

creştere, luminozitatea poate fi redusă cu ajutorul reostatului, prelungindu-se perioada de

func&ionare a becurilor. 2a nevoie, becurile de #0L pot fi înlocuite, toate sau numai o parte din

acestea, cu altele de putere mai mică.

entru aprinderea şi stingerea luminii după programul de iluminare, în majoritatea

unită&ilor moderne s-au introdus instala&ii automatizate, care variază intensitatea luminii în trepte

sau continuu, imit/nd amurgul şi zorile. Aceste instala&ii sunt puse în func&iune de către diferite

tipuri de ceasuri de programare, care pot fi armate manual sau printr-un micromotor electric.

2a intensită&i luminoase reduse păsările se orientează bine în adăpost, consumă furajele şi

se adapă, ca şi în cazul luminii intense. (ndicele de conversiune a +ranei şi rata de creştere

evoluează invers propor&ional cu intensitatea luminii. *n cazul puilor de carne se apreciază că


12/22

sporul în greutatea corporală scade cu g la fiecare dublare a intensită&ii luminoase.

2a o creşterea intensită&ii luminii de la 5 la !# lucşi se va produce o pierdere în greutatea

corporală de 59g respectiv g ) " dublări ale intensită&ii.

(ntensitatea optimă de iluminat la puii broiler, care permite realizarea unor sporuri

maxime în greutate cu un consum specific de furaje minim, este sub ! lux. Această intensitate

estecomparabilă cu cea a cerului înstelat.

'eoarece la mai pu&in de ; lucşi personalul de deservire din +ale se orientează greu, mai

ales c/nd intră şi iese din +ală, se recomandă 8-!0 lucşi în prima lună şi în jur de ; lucşi în restul

perioadei de creştere a puilor de carne.

entru puii de reproduc&ie şi găinile ouătoare intensitatea optimă a luminii este, de

asemenea, foarte asemănătoare cu cea pentru puii de carne. *n prezent, în majoritatea fermelor

pentru găinile ouătoare intensitatea luminii este cuprinsă între ; şi 50 lucşi.:bscuritatea prelungită determină scăderea produc&iei de ouă, dar nu încetarea

ouatului. 1reşterea intensită&ii luminii peste 50 lucşi are efecte nefavorabile asupra sănătă&ii şi

produc&iei găinilorH sporeşte inciden&a picajului şi a procentului de ouă fisurate sau sparte.

'eoarece efectele nefavorabile men&ionate nu se manifestă în ultimele !0 zile de via&ă şi

pentru că în primele zile nevoia de lumină este mai mare, pentru ca puii să-şi poată găsi

singuri +rana, se recomandă ca iluminatul +alelor în aceste perioade să ie de ;0-#0 lucşi.

1uloarea luminii are o ac&iune secundară asupra sănătă&ii păsărilor şi a produc&iei deouă şi carne. %ezultatele cele mai bune se ob&in cu lumina albă, ob&inută de la becurile cu

incandescen&ă sau lămpile cu descărcări în gaze sau vapori metalici.

'urata zilei-lumină prezintă o importan&ă cu totul deosebită pentru creşterea intensivă

a păsărilor.

*n cazul puilor de carne, programul de 5" de ore lumină din 54, se aplică pe toată

perioada de creştere în majoritatea fermelor din lume, fiind considerat ca un factor de

stimulare a consumului şi a ritmului de creştere a puilor. *ntunericul de o oră sau de o

jumătate de oră se asigură mai ales pentru a obişnui puii cu lipsa luminii, care poate

interveni în cursul unor defec&iuni în sistemul de alimentare cu energie electrică.

:dată cu sporirea preocupărilor pentru economisirea energiei electrice, a fost

experimentat şi iluminatul intermitent, în diferite variante. Alternarea a două ore de lumină

cu două ore de întuneric, încep/nd cu a doua săptăm/nă de via&ă a puilor, nu influen&ează


13/22

negativ asupra performan&elor de produc&ie, dar cele mai bune rezultate se ob&in printr-o

perioadă relativ lungă de lumină continuă !"-!4 orezi şi o altă perioadă de !0-!! orezi

de lumină intermitentă. rin acest program de iluminare se asigură o perioadă lungă de

+rănire şi suficient timp de odi+nă, ceea ce corespunde cerin&elor fiziologice ale puilor

crescu&i pentru carne.

'acă aprinderea şi stingerea luminii se realizează brusc se produce şi un stres psi+ic la

păsări. 'e aceea, se recomandă utilizarea dispozitivelor pentru varia&ia în trepte a intensită&ii

luminii orgă.

%egimul de iluminat pentru puii de reproduc&ie ,si găinile ouătoare se bazează pe

influen&a luminii asupra func&iei de reproduc&ie. 7-a constatat că dacă în perioada de creştere

puicu&ele beneficiază de o perioadă prea lungă de lumină, se produc modificări ireversibile

în organismul acestora, care se resimt şi în timpul exploatării găinilor adulte.(luminarea prelungită a +alelor, asociată cu o alimenta&ie abundentă, determină o

maturitate sexuală precoce, care se exprimă prin începerea prematură a ouatului. ăsările vor

produce c/teva săptăm/ni ouă prea mici, greu valorificabile, consumul specific va fi mai

mare dec/t la cele care intră normal în ouat şi se produce o epuizare prematură a

organismului. 'e aceea, toate programele de iluminat iau în considerare două reguli de bază,

de la care nu este bine să se facă concesii. şi anumeH pe toată perioada de creştere, dar mai

ales în perioada dintre !0 şi 50 săptăm/ni, durata iluminării +alei nu trebuie să creascăJ în perioada de exploatare a găinilor, durata iluminării +alei nu trebuie să scadă.

'urata de lumină constantă sau în scădere în perioada de creştere a puicu&elor va

in+iba activitatea sexuală p/nă la atingerea maturită&ii corporale. ăinile vor produce de la

început ouă mai mari şi de calitate superioară. >ărirea zilei-lumină după ce pasărea a atins

dezvoltarea corporală caracteristică rasei, va stimula activitatea sexuală, func&ia aparatului

genital şi ouatul.

>ajoritatea programelor de iluminat asigură în primele două săptăm/ni în jur de !8

ore de lumină, pentru a favoriza o bună +rănire şi adăpare a puilor mici. *ntre 5 şi 50-5!

săptăm/ni se poate reduce treptat fotoperioada p/nă la 8 ore sau se poate reduce brusc p/nă

la 8 ore, men&in/ndu-se la acest nivel. entru puicu&ele de peste 50 de săptăm/ni şi pentru

găinile adulte fotoperioada poate să crească treptat de la 8 la 50-55 de ore sau poate să

crească brusc p/nă la !#-!8 ore, men&in/ndu-se în continuare la această durată.


14/22

relungirea treptată a fotoperioadei după v/rsta de 50 săptăm/ni pare să fie mai

avantajoasă fa&ă de celelalte programe, mărindu-se produc&ia de ouă cu cel pu&in #-93.

*n ultimii ani s-a mai încercat cu rezultate satisfăcătoare frac&ionarea fotoperioadei

corelat cu fiziologia nutri&iei găinilor. Avantajele acestor programe constau în reducerea

consumului de furaje şi de energie electrică.

ste foarte important ca programul de iluminare a +alelor pentru tineret să fie perfect

corelat cu cel aplicat găinilor adulte, în cazul c/nd se practică transferul puicu&elor în alte

+ale la !8-50 săptăm/ni. Altfel, dereglările care se produc pot compromite. poten&ialul

productiv al unui lot care ini&ial a fost crescut în condi&ii foarte bune. 2a alegerea intensită&ii

şi duratei luminii trebuie să se &ină seama şi de rasă, deoarece comportamentul acestora

poate să difere într-o oarecare măsură.

Com!ortament%l de +rănire

*n condi&ii naturale de via&ă, găinile sunt omnivore, consum/nd semin&e, iarbă, dar şi

animale nevertebrate insecte, viermi etc.. le ob&in +rana scormonind şi ciugulind păm/ntul,

aşternutul etc. 1omportamentul de căutare a +ranei le ocupă p/nă la 80 3 din timpul zilei.

Iurajarea cu lucernă verde, trifoi sau iarbă, buruieni şi în general creşterea propor&iei de celuloză

în +rana păsărilor, men&ine guşa păsărilor plină, iar păsările devin mai liniştite. 'acă o găinăgăseşte o r/mă mai mare sau o altă +rană, care depăşeşte posibilitatea de pre+ensiune deodată,

aceasta se va retrage cu prada, fiind urmărită de alte păsări, care tind să ciugulească din pradă.

1+iar şi în sistemul intensiv de creştere, cu acces liber la +rană, păsările îşi petrec o mare

parte din timp scormonind şi ciugulind, dacă condi&iile le permit acest comportament. Aceasta

dovedeşte că scormonirea şi ciugulirea sunt importante nu numai pentru găsirea +ranei, dar şi

pentru îl explorarea şi monitorizarea mediului de via&ă.

*ntruc/t păsările nu dispun de un aparat de mastica&ie, triturarea semin&elor de cereale se

face în stomacul muscular, cu ajutorul unor pietricele pe care păsările crescute în libertate şi le

iau singure. 'in acest motiv, dacă în alimenta&ie se folosesc grăun&e, trebuie să li se asigure şi

pentru îl explorarea şi monitorizarea mediului de via&ă.

*ntruc/t păsările nu dispun de un aparat de mastica&ie, triturarea semin&elor de cereale se

face în stomacul muscular, cu ajutorul unor pietricele pe care păsările crescute în libertate şi le


15/22

iau singure. 'in acest motiv, dacă în alimenta&ie se folosesc grăun&e, trebuie să li se asigure şi

materialul de triturare, numit balast insolubil. ietricelele trebuie să fie de bună calitate, să nu se

dizolve în sucul gastric. ietrişul trebuie administrat încă din prima săptăm/nă de via&ă, c/te 900

g pentru !000 de pui, iar după v/rsta de trei săptăm/ni c/te un gram de fiecare pui, o singură

dată. 2a găinile adulte se administrează aproximativ l0g pentru fiecare găină, o dată pe lună. 2a

păsările +rănite cu nutre& combinat sub formă de făină, asigurarea pietrişului nu este obligatorie

5"8.

*n general, în creşterea intensivă a găinilor se practică +rănirea la discre&ie. Iac excep&ie

fermele de reproduc&ie rase grele, de la care se ob&in ouăle pentru puii de carne, la care se

practică +rănirea restric&ionată, pentru evitarea tendin&ei de îngrăşare, care favorizează

peritonitele viteline. Frănirea restric&ionată constă în distribuirea la fiecare grupă de păsări numai

a cantită&ii de furaje necesare pentru între&inere şi pentru produc&ie. 2a aceste păsări, prin faptulcă senza&ia de foame nu este pe deplin satisfăcută, păsările consumă ra&ia c/t mai repede posibil.

'acă frontul de furajare este insuficient, o parte din păsările dominate vor beneficia de o

cantitate de furaj prea mică, ceea ce duce la +eterogenitate în dezvoltare şi la anumite tulburări

de comportament. 'e aceea, este foarte importantă asigurarea frontului de furajare suficient,

care să permită accesul concomitent al tuturor păsărilor la +rănitori. *n cazul distribuirii manuale

a furajelor, în +alele cu furajare restrictivă, la intrarea îngrijitorilor, se produce aglomerarea

păsărilor către uşă, care poate genera moartea prin asfixie a unor indivizi.'acă au posibilitatea, păsările manifestă tendin&a de a alege particulele de furaje cele mai

gustoase. *n creşterea intensivă, dacă +rana este distribuită de-a lungul jg+eabului prin

intermediul transportoarelor cu lan&, cu deplasare prea lentă, se produce, pe de o parte,

segregarea sortimentelor din componen&a furajului, iar pe de altă parte, păsările de la capătul de

alimentare a jg+eabului linear, consumă preferen&ial anumite componente, ceea conduce la

furajarea şi la dezvoltarea diferen&iată a păsărilor de-a lungul jg+eabului.

7-a dovedit experimental că păsările adulte au un sim& al gustului suficient de dezvoltat,

care le permite să-şi aleagă componentele necesare pentru dezvoltarea corporală optimă, inclusiv

în ce priveşte nevoia de sodiu şi de calciu !"#. 2a pui în primele zile ciugulitul este neselectiv,

dar ei înva&ă repede să deosebească particulele comestibile de cele necomestibile. *nvă&area se

produce prin #ncercare $i eroare şi este mult scurtată de prezen&a cloştii, care c+eamă puii, prin

sunete specifice, c/nd identifică +rana preferată. 1u toate că, imediat după ecloziune, puii dispun


16/22

de o rezervă energetică pentru două-trei zile, pentru ei este foarte important să înve&e repede să

identifice +rana şi apa.

uii au tendin&a instinctivă de a ciuguli obiectele strălucitoare, ceea ce îi ajută să găsească

picăturile de apă de pe vegeta&ie, de pe sol sau de pe niplu de adăpare. 'acă adăparea se face din

cupă, păsările introduc ciocul în apă şi apoi ridică capul pentru degluti&ie.

Com!ortament%l de c%rtare 'i m!erec+erea

2a rasele de găini crescute în fermele avicole dimorfismul sexual este slab exprimat, în

compara&ie cu rasele comune. 1ocoşii au, în general, dimensiuni mai mari, penajul mai dezvoltat

şi mai compact, penele mai frumoase, uneori colorate.

1omportamentul de curtare cuprinde constituirea grupului de femele, protec&ia acestora

fa&ă de al&i masculi şi curtarea propriu-zisă. Irecven&a împerec+erii la cocoşi diferă în raport cu

rasa. 2a rasele uşoare cocoşul poate efectua "0 de împerec+eri pe zi, iar la rasele grele cel mult

!0zi.

2a cocoş comportamentul de +rănire este în parte ritualizat şi încorporat încomportamentul de

curtare. 1ocoşul scurmă păm/ntul de c/teva ori ,cu mişcări sacadate,ostentative, d/ndu-se înapoi

şi ciugulind cu mişcări accentuate solul, produc/nd o c+emare, c+iardacă nu există +rană la locul

respectiv. *n acest ultim caz, prin ciugulire alege şi depune micipietricele. ăinile sunt atrase deacest comportament, vin să caute +rana şi cu această ocaziecocoşul îşi alege găina pentru

împerec+ere, execută o serie de mişcări, ca şi cum ar valsa, se roteşte în jurul găinii, băt/nd cu

aripile de păm/nt, apoi plonjează pe spatele găinii şi produce contactul cloacal, fără înt/rziere.

%eac&ia găinii poate fi de acceptare, c/nd se lasă călcată sau de refuz, c/nd fuge. %efuzul poate fi

determinat de anumite preferin&e ale găinilor. *n mod obişnuit, găinile aleg cocoşii care au o

formă fizică mai bună, penaj abundent şi simetric, precum şi o serie

de caracteristici secundare, cum ar fi culoarea penajului, mărimea pintenilor etc. $neori

comportamentul de curtare este simplificat şi c+iar eliminat, mai ales c/nd găina solicită

apropierea. *n acest caz, la apropierea cocoşului, găina se lasă la păm/nt, ridic/nd penajul cozii.


17/22

Ouatul, clocirea şi îngrijirea puilor

1omportamentul premergător ouatului nu s-a sc+imbat prea mult la găinile domestice, în

compara&ie cu cele sălbatice. 2a găinile aflate în libertate, pregătirea pentru ouat începe cu

alegerea locului pentru cuib. ăinile preferă locurile delimitate prin pere&i, măcar din două păr&i

sau o vegeta&ie foarte stufoasă, care să le confere siguran&ă fa&ă de prădători. *n timpul construirii

cuibului, pasărea se roteşte. şi astfel delimitează cu carena sternală o ad/ncitură. >aterialul din

mijlocul cuibului va & ridicat pe margini, realiz/ndu-se astfel o bordură de jur împrejurul

cuibului, pentru prevenirea rostogolirii ouălor din cuib.

2a găinile din gospodăria &ărănească, ouatul este precedat de o stare de nelinişte şi de

căutare a unui loc mai dosnic pentru cuib, în spatele unei şire de paie, în podul grajdului, în şură,

în tufiş sau în cuibare amenajate. $neori găina este înso&ită de cocoş în ac&iunea de căutare a

locului potrivit. 'upă ce găina se aşează în cuibar, depune spontan oul. Aceasta se petrece, în

mod obişnuit, după aproximativ o oră de la momentul începerii căutării locului de cuib.

'epunerea oului se face din pozi&ia #n picioare, adopt/nd aşa-numita pozi&ie de pinguin,

membrele put/nd fi drepte ""-";3 sau uşor flexate (%&'%). >ai rar ouatul are loc din pozi&ia

culcat* !#-!3, cu pieptul pe pardoseală 5"8. 'upă ouat, găina împinge oul cu ciocul sub

propriul corp, îl acoperă pentru c/teva minute, apoi părăseşte cuibarul şi începe să cotcodăcească

la o oarecare distan&ă de locul depunerii oului. 1ocoşul dominant se prezintă imediat şi conducegăina spre grupul de care apar&in.

ăinile sălbatice preferă să depună ouăle în acelaşi cuib. 2a găinile domestice unele

preferă zilnic acelaşi cuibar, iar altele nu manifestă preferin&ă pentru locul de ouat. +lici'etru" şi

colab.5"9 au constatat că, la una din ferme, găinile au preferat să aştepte r/ndul la ouat în

cuibarele din r/ndul de jos, în timp ce cuibarele din r/ndul de sus erau libere. 'acă cuibarele nu

sunt amenajate conform cerin&elor, ouatul poate avea loc şi pe pardoseală, din pozi&ia #n picioare,

ceea ce favorizează spargerea şi murdărirea ouălor. 2a creşterea găinilor pe aşternut permanent,

uneori depunerea ouălor pe jos poate atinge ;0 3. 1auzele sunt insuficient cunoscute, dar este

totuşi sigur că o parte din găinile, ce provin pui care nu au cunoscut sting+iile, nu urcă la

cuibarele amplasate la nivelurile superioare .

1uibarele din fermele avicole pot fi individuale sau colective, cu unul, două sau trei

niveluri. 1uibarele individuale pot fi prevăzute cu uşi&ă capcană, care după ce intră păsările se


18/22

înc+id singure, desc+iderea lor făc/ndu-se de către îngrijitori. *ngrijitorii citesc matricola păsării

şi o eliberează not/nd pe ou numărul matricol respectiv. Apoi fixează uşa în pozi&ie desc+isă.

1uibarele capcană se folosesc numai în centrele de selec&ie.

1uibarele pot fi confec&ionate din material lemnos, metal sau plastic. 1uibarele din lemn

prezintă dezavantajul că se dezinfectează mai greu şi favorizează încuibărirea ploşni&elor şi

acarienilor. e planşeul cuibarelor se pune un strat de aşternut din talaş, paie, coji de floarea

soarelui etc. pentru prevenirea murdăririi şi spargerii ouălor. 6umărul de cuibare se calculează

astfel ca acestea să poată fi folosite prin rota&ie de c/te #-9 găini.

xistă şi cuibare prevăzute cu posibilitatea de recoltare mecanică a ouălor. Acestea

prezintă planşeul cuibului din grătar din plastic sau metal înclinat "-43, pentru ca ouăle să se

rostogolească pe banda transportoare figura 5.4"..

1uibarele colective sunt ca nişte cutii ad/nci de ;;-90 cm, înalte de "7 cm şi cu lungimeasocotită de ! m pentru ;0 de găini. 'esc+iderile pentru intrarea păsărilor 50-"0 cm se acoperă

cu perdele de p/nză, pe care găinile le dau la o parte. erdelele asigură semi-întunericul, care

este favorabil ouatului. 'ispunerea cuibarelor în +ale se face astfel ca recoltarea ouălor să se

poată face fără a deranja păsările. 2a +alele mari !8 m lă&ime cuibarele se plasează de-lungul

culoarului central, cu fa&a spre pere&ii laterali şi cu spatele spre culoar, pe unde se recoltează

ouăle.

2a găinile între&inute în baterii faza comportamentului apetitiv nu se manifestă, dec/t subforma unei nelinişti şi c/teva mişcări în gol, care ar putea corespunde cu amenajarea cuibului,

deşi în cuştile metalice lipsesc materialele necesare. ăinile depun oul pe pardoseală şi foarte rar

mai cotcodăcesc după ouat.

Clocirea are loc, în mod obişnuit, numai la găinile din rasele comune , mai primitive şi

mai rar la rasele performante, specializate pentru produc&ia de ouă. 1locirea survine spre sf/rşitul

perioadei de ouat. ăinile emit un cotcodăcit specific, ritmic, înt/rzie pe cuibar, prezintă

+oripluma&ie şi sunt foarte liniştite. 'acă sunt deranjate, încearcă să se apere şi nu părăsesc

cuibul, dec/t în caz de pericol iminent sau pentru furajare, adăpare şi defecare. >ăn/ncă mai rar,

ceea ce se poate explica prin reducerea metabolismului. 1onsumul de furaj se reduce la 503 din

cantitatea obişnuit consumată, ceea ce face ca în perioada de clocire să piardă din greutatea

corporală în propor&ie de ;-503.

*n prezent, aproape to&i puii sunt ob&inu&i prin incuba&ie artificială, în aparate speciale, .


19/22

numite incuatoare. *n acestea se asigură un microclimat foarte asemănător cu cel din clocitul

natural incuba&ia naturală. (ncubatoarele moderne sunt de mare capacitate, care variază de la

5;00 la 84 000 de ouă. (ncubatoarele mai mici sunt de tip dulap cu o capacitate de 5;00!0000

ouă, iar cele mai mari de tip camer* 58000-84000 de ouă. 2a incubatoarele de tip camer*

eclozionarea se face în eclo-ionatoare separate. >ajoritatea proceselor de muncă la

incubatoarele mari sunt automatizate, ceea ce permite creşterea productivită&ii muncii şi dirijarea

microclimatului, în raport de cerin&e.

'ezvoltarea embrionilor depinde de o serie de factori, dintre care un rol important revine

temperaturii, umidită&ii relative a aerului, compozi&iei c+imice a aerului, densită&ii

microorganismelor şi gradului de ionizare a aerului. ?emperatura optimă de incuba&ie este

cuprinsă între "9,; şi "8M1. 'acă temperatura scade sub 5! M1 dezvoltarea embrionului

încetează, iar la temperatura de !-;M1 ;03 din embrioni mor, după o expunere de !-5 ore.?emperatura internă maximă letală pentru embrioni este de 4!-44M1, în prima săptăm/nă

de incubare. $miditatea relativă a aerului din incubator influen&ează dezvoltarea embrionilor prin

modificarea con&inutului în apă al ouălor. %ezultatele cele mai bune se ob&in la o umiditate

relativă medie de #! 3, cu o varia&ie între ;# şi ##3. *n cazul unei incuba&ii normale, procentul

de ecloziune trebuie să fie de cel pu&in 953, iar capacitatea de ecloziune procentul de ecloziune

din ouă fecundate de minimum 803. 2ivrarea puilor de o zi se face în cutii din carton de unică

folosin&ă sau în navete din material sintetic dezinfectate. ?ransportul puilor trebuie efectuatobligatoriu cu ve+icule speciale, climatizate şi dezinfectate.

2a pui nu există un instinct de recunoaştere a mamei adevărate. i vor învă&a să

recunoască drept mamă, prin #ntip*rire imprinting, cloşca sau omul care le-a acordat primele

îngrijiri.

uii pot manifesta ataşament filial c+iar şi fa&ă de anumite obiecte, mai ales dacă acestea sunt

apte demişcare. (ntroducerea unei mingi colorate, dintr-un cauciuc spongios, av/nd un diametru

de aproximativ !0 cm în centrul boxei, at/rnată de tavan, a dus la #ntip*rirea acesteia şi

recunoaşterea ei drept cloşcă. 7emnifica&ia filială s-a manifestat prin men&inerea puilor în

apropierea ei şi prin ciuguliri repetate pe parcursul primelor două săptăm/ni !!9.

1+iar dacă puii pot supravie&ui fără să fi venit în contact cu o cloşcă, absen&a acesteia are

unele consecin&e. uii ob&inu&i prin incuba&ie artificială înva&ă mai greu modul de identificare şi

de diferen&iere a +ranei, adăpostirea peste noapte, identificarea sursei de apă etc. uii crescu&i


20/22

fără sting+ii în primele 4 săptăm/ni, vor prezenta unele dificultă&i ulterior, mai ales în ce priveşte

găsirea şi folosirea cuibarelor de la etajele superioare, recunoaşterea nisipului potrivit pentru baia

de nisip etc.

1iugulirea pare să fie instinctivă şi se manifestă din prima zi. *ntinderea şi mişcarea

aripilor în baia de nisip se observă la pui încep/nd cu a patra zi de via&ă. rimele confruntări între

pui pot fi observate încă din prima săptăm/nă, fără ca acestea să exprime agresivitate. 2oviturile

cu ciocul apar după v/rsta de trei săptăm/ni şi mai ales la v/rsta de #-8 săptăm/ni ceva mai

repede la masculi. (erar+ia bazată pe dominan&ă se edifică abia la v/rsta de -!0 săptăm/ni.

(ndivizii cu maturitate sexuală precoce şi cei cu creasta mai dezvoltată vor dob/ndi un rang

social superior. >aturitatea sexuală deplină se instalează la !#-!8 săptăm/ni, iar puicu&ele încep

ouatul la !8-50 de săptăm/ni.

COMPORTAMNETUL 2E ELIMINARE

'efecatul şi urinatul sunt efectuate simultan, prin golirea cloacei. ozi&ia corpului este

astfel luată înc/t penele să nu se murdărească foarte tare cu excremente. *n mod normal, procesul

de eliminare are loc !-5 ori pe oră, iar cantitatea totală pe zi ajunge la !80 g. *n situa&iile de

stres, defecatul are loc mai des. 'acă aportul de apă este mai mare, fie din condi&ii climatice sau

de cele ce &in de tipul +ranei, consisten&ă excrementelor se sc+imbă, devenind mai lic+idă.

Com!ortament%l de odi+nă

G*inile de ou* sunt active ziuă, şi depind de sc+imbul lumină-întuneric. entru somn,

acestea caută suprafe&e mai înalte sau bare suspendate. er animal, suprafa&a minimă necesară

este de !; cm. ozi&ia de somn este cu capul pus sub o aripă, ceea ce reduce pierderea de căldură,

semnal/ndu-se şi faze de somn profund. 1+iar şi ziua, găinile se urcă pe barele suspendate,

relax/ndu-se în grupuri mici.

*n cadrul &inerii în adăposturi, se recomandă semnalarea fazei de întuneric, printr-o fază

de apus, care să producă pregătirea găinilor de somn. Ni fără această fază însă, datorită ceasului

interior, găinile ştiu c/nd să îşi caute locul de somn. >işcarea este realizată prin mers. >işcarea

membrelor în timpul mersului este în legătură cu mişcarea capului. 2a fiecare pas, capul face o


21/22

mişcare de pendulare înainte-înapoi. Alte forme de deplasare sunt zborul şi alergatul, acestea

fiind folosite în situa&ii de evadare. entru mărirea mişcării de deplasare, găinile îşi desc+id

aripile.

*n libertate, găinile nu se îndepărtează de adăpost mai mult de ;0 de m. 'acă există pomi,

tufe, găinile au o activitate mai intensă.

uii de carne au o activitate mult mai redusă comparativ cu găinile de ouă. >aximul

stabilit la pui a fost de !03 din activitatea zilei. 1u avansarea în v/rstă, această valoare scade. 2a

sf/rşitul perioadei de îngrăşare, activitatea e de5- 43. >ersul este pendulant, 8-!0m pe oră, 500-

5;0 m pe zi. Iazele de mers sunt scurte, de "0-;0 de secunde. entru mărirea suprafe&ei de

mişcare, distan&a între recipientele de +rană şi cele de apă se măreşte sau se stabileşte o perioadă

de lumină mai mare 5" de ore lumina, ! oră întuneric. 'atorită faptului că mişcarea devine

dăunătoare pentru membre, din motive de protec&ie a animalelor, se impun 8 ore de întuneric.Croilerii preferă barele suspendate, însă se pot accidenta uşor, aşa că se folosesc suprafe&e mai

înalte.

Com!ortament%l de con1ort

G*inile ou*toare îşi petrec cea mai mare parte din zi cură&/ndu-şi penele. Acest

comportament este realizat în fazele de odi+nă, mai ales la amiază. 1ură&atul penelor şi îngrijirea

lor duce la o pierdere minimă de căldură, termoizolare. rocedeul este realizat cu ajutorulciocului, prin mişcări de ciupit, de pe picioare şi p/nă la baza aripilor. enele lungi sunt luate în

cioc, trase prin cioc pe întreaga lor lungime. 'upă îngrijirea penelor de pe corp, urmează igiena

capului şi a g/tului. 1apul şi g/tul sunt scuturate şi unse cu uleiul depus pe penele de pe regiunile

învecinate. 'acă pe cioc sunt impurită&i, sunt înlăturate cu ajutorul g+earelor. 7e mai observă

scuturarea întregului corp.

'upă perioadele de odi+nă, urmează etapele de întinderi ale picioarelor, aripilor, g/tului.

Ni bătutul din aripi este considerat comportament de confort. Această mişcare mai intră şi în

categoria comportamentului de amenin&are. *ntre fazele de activitate, au loc băile în nisip, prin

pudrarea penelor cu nisip şi ulterior tăvălitul în nisip pe o parte şi pe alta. rocesul este înc+eiat

c/nd găina se ridică şi se scutură.1iugulitul penelor poate să apară ca şi comportament

stereotipic, mai ales în situa&iile de

stres. uii de carne prezintă acelaşi comportament ca şi cele de ouă, îngrijitul cumul/nd 8-!03


22/22

din activitatea unei zile. #03 din activitate are loc în pozi&ie culcată. *mbăiatul în nisip durează

mai pu&in, 0,"3 din timpul activită&ilor. 1alitatea f/nului din adăpost este foarte importantă

pentru comportamentul de confort.

Documents

Referat etologie