Referat investitii

Ministerul Educaţiei România Universitatea ,,Alexandru Ioan Cuza” Iaşi Facultatea de Economie şi Administrarea AfacerilorSpecialitatea: Economia comerţului, turismului şi serviciilor

Tema: „Rolul investiţiilor în economia naţională”

Bodiu Tatiana Bujag Natalia

Curcovici Pavel Şotropa Mihail

Gradinaru Vadim Catana Gheorghe

Ababii Adriana Malear Mariela

Grupa II Bălţi 2011

2 Rolul investiţiilor ?n economia naţională

Cuprins:

1.Investitiile in economie 31.1 Conceptul de investiţie................................................................................................................3

1.2 Clasificarea investiţiilor..............................................................................................................3

1.3 Investitii de succes sau noul know-how în investitii...................................................................3

1.4. Proiectul de investitii si programul de investitii.........................................................................3

1.5. Dimensiunile unui proiect..........................................................................................................3

1.6. Caracteristici ale investitiei........................................................................................................3

2.Rolul investitiilor în Republica Moldova..........3

2.1 Tendinţe investiţionale la nivel macroeconomic.........................................................................3

2.2 Formarea bruta de capital fix......................................................................................................3

2.3 Investiţii in capital fix................................................................................................................3

2.4 Raportul dintre formarea bruta de capital fix si PIB...................................................................3

2.5 Investitii straine – cataliyator al restructurarii si dezvoltarii economice....................................3

Bibliografe.......................3

1.Investiţiile ?n economie

3

1.1 Conceptul de investiţie

Noţiunea de investiţie are două sfere de cuprindere:sfera lărgită reprezentată prin investiţiile financiare, care constituie ?n esenţă, orice plasament de capital cu scopul de a obţine profit;sfera restr?nsă se referă la achiziţionarea de noi mijloace fixe şi se cheamă investiţii de capital

Este de ?nţeles că prima sferă o cuprinde pe cea de-a doua.Investiţiile sunt o categorie de cheltuieli care vor influenţa ?n cea mai mare parte viitorul, ?n sensul că de ele depind creşterea şi perfecţionarea potenţialului productiv al unei ?ntreprinderi, apariţia de noi capacităţi de producţie ?ntr-o ramură a economiei.?n acelaşi timp se fac importante cheltuieli de investiţii pentru dezvoltarea bazei materiale a activităţilor social-culturale, precum şi construcţia de locuinţe.?n orice economie investiţiile fac legătura dintre prezent şi viitor. Acumularea de capital fix, at?t productiv, c?t şi neproductiv, construirea de clădiri de locuit, şcoli, teatre, etc., asigură premisele ridicării standardului de viaţă al populaţiei.Noţiunea de investiţii ?ntr-o accepţiune mai largă este sinonimă cu: alocare, plasare, dotare, iar ?ntr-un sens mai restr?ns (financiar-contabil) reprezintă o cheltuială făcută pentru obţinerea de bunuri materiale şi servicii cu valoare mare şi durată de folosinţă ?ndelungată.?n condiţiile conducerii economiei prin plan centralizat, pe principii administrative, investiţiile reprezintă numai ceea ce se alocă pentru crearea şi dezvoltarea bazei materiale de producţie şi a celei pentru sectorul social-cultural. Trecerea la economia de piaţă implică o schimbare a opţiunii privind noţiunea de investiţie, determinată de circulaţia capitalului pe piaţă, de lupta concurenţială, profitul aşteptat. ?n aceste condiţii problematica investiţiei este abordată de la sursa ce acoperă cheltuielile respective. Astfel investiţiile sunt ?nţelese ca acea parte din venit destinată formării capitalului. A investi ?nseamnă a aloca resurse pentru sporirea capitalului real existent la un moment dat. Tot o investiţie poate fi utilizarea veniturilor pentru procurarea h?rtiilor de valoare (acţiuni, obligaţiuni) de pe piaţa capitalurilor cu scopul final de a obţine un c?ştig ?n viitor.Aşa cum subliniază unii specialişti, investiţiile reprezintă angajarea resurselor cu speranţa realizării unor beneficii ?n decursul unei lungi perioade de timp ?n viitor sau acţiune prin care se cheltuiesc bani sau alte resurse ?n speranţa că ?n viitor se vor obţine alte beneficii. Aceste formulări pun ?n evidenţă conţinutul concret, material al investiţiilor (resurse materiale, financiare, umane) şi scopul final –


beneficiul. Mijloacele băneşti alocate pentru investiţii au ca sursă economiile ?ntreprinderilor şi cele ale populaţiei, iar destinaţia lor poate fi activitatea economică propriu-zisă sau plasamentele financiare.Noţiunii de investiţii ?i este alăturată noţiunea timpului – element definitoriu al procesului investiţional. ?n acest sens investiţia este o cheltuială certă pentru un viitor incert, din care reiese că investiţiei ?i este inerent riscul.Se consideră că cu c?t este mai mare nivelul investiţiilor de capital ?ntr-o economie, cu at?t este mai mare ritmul ei de dezvoltare.?n accepţiunea dată de ONU investiţiile brute includ cheltuielile pentru realizarea de noi mijloace fixe, cheltuieli pentru reparaţii capitale, cele pentru creşterea mijloacelor circulante, iar investiţiile nete cuprind cheltuielile pentru creşterea capitalului fix şi a celui circulant.

Sintetiz?nd consideraţiile menţionate, definirea investiţiilor trebuie să releve faptul că:

reprezintă o plasare de fonduri băneşti ?ntr-o acţiune, proiect sau operaţie pentru a crea un spor de avuţie;

scopul urmărit nu constă numai ?n obţinerea de bunuri şi capacităţi de producţie, ci şi a unui c?ştig (profit);

reprezintă un flux al valorilor care au ca punct iniţial de pornire fondurile financiare, o parte a veniturilor şi economiilor realizate;

există un decalaj de timp ?ntre momentul investirii şi de al obţinerii rezultatelor şi veniturilor scontate;

sunt o cheltuială efectuată ?n prezent, certă, ?n scopul obţinerii unor efecte viitoare, adeseori incerte;

pentru a produce acumulări viitoare de capital fix este necesară funcţionarea normală a ?ntregului sistem economic.

1.2 Clasificarea investiţiilor

După natura investiţiilor avem următoarele categorii de investiţii:

5

1. Investiţii corporale. Se ?ncadrează ?n elementele de capital fix.Investiţii propriu-zise: achiziţionarea de mijloace fixe pentru modernizare, dezvoltare, construcţie, ?nlocuire;Investiţii asimilate: lucrări geologice, proiectare, organizare de şantier.

2. Investiţii necorporale:Realizarea de analize, studii şi diagnostic;Formare şi perfecţionare personal;Programe informatice;Cercetare şi dezvoltare pentru atragerea de clienţi potenţiali.

3. Investiţii financiare sau de portofoliu:Cumpărarea de h?rtii de valoare (acţiuni, obligaţiuni, titluri de stat).

4. După scopul realizării investiţiilor:Investitţii de creştere economică;Investiţii strategice: investiţii ofensive, investiţii defensive.

5. După gradul de risc:Investiţii cu risc minim (strategice cu garanţii guvernamentale);Investiţii cu risc redus (?nlocuirea utilajelor uzate existente);Investiţii cu risc mediu (modernizare, dezvoltare);Investiţii cu risc mare (costuri importante, incertitudine privind rezultatele aşteptate).

6. După relaţia dintre investiţia realizată şi proiectul principal:Investiţia de bază;Investiţii colaterale (anexe);Investiţii conexe.

Sursele de finanţare pot fi capitaluri proprii (profitul nerepartizat), creditele sau surse ?mprumutate, sponsorizări, leasing, warantul – emisiunea de titluri de valoare care ?i conferă deţinătorului dreptul de a cumpăra acţiuni ale emitentului ?ntr-o perioadă bine determinată.

1.3 Investitii de succes sau noul know-how in investitii


Sistemul investitional din etapa actuala nu are prea multe lucruri comune cu investitia simpla a generatiei imediat anterioare.Investitiile prezentului sunt comparabile cu a crea o întreprindere definita ca un proiect si reprezinta un act riscant care reuseste, daca este real, cu participarea tuturoractorilor vizati (cei implicati.Adesea apar lamentari cu privire la investitii insuficiente, dupa o oarecare reducere a lichiditatilor întreprinderii. Aceasta situatie este normala pentru ca în esenta investitia este indubitabil mijlocul de progres competitiv, lipsa de investitie este moartea lenta a unei întreprinderi. În acelasi timp investitia gresita este moarte rapida, mai ales azi, cu bani ,,scumpi" si concurenta implacabila.Observând diferenta extraordinara între investitiile reusite si cele ratate, se poate constata ca resursele cheie a unei bune investitii nu înseamna mai multi bani, ci a sti sa investesti, know-how investitional.Se constata ca succesul rezulta nu numai din promovarea progresului tehnologic ci mai mult datorita rolului sporit al investitiilor necorporale (în software, în formarea personalului, în cercetare si dezvoltare, în restructurare, în retete comerciale, comunicatii) a caror eficacitate proprie se masoara mai dificil, dar conditioneaza eficacitatea investitiei materiale.Rezulta astfel diferite modalitati de a gândi în ce trebuie investit. Ceea ce trebuie edificat si condus la nivelul formelor în etapa actuala este un sistem coerent, închegat, de investitii atât corporale cât si necorporale, sistem caruia îi sunt putin aplicabile principiile si regulile traditionale care de fapt tratau actiunea de investitie si proiectele individuale, separat, nu corelate într-un singur sistem.

1.4. Proiectul de investitii si programul de investitii Pentru a evidentia corect toate distinctiile într-un studiu de fezabilitate al unei investitii într-o întreprindere facem apel la definitia proiectului.Un proiect, poate fi definit ca o operatiune formata dintr-un ansamblu coerent de cheltuieli care contribuie la realizarea unui obiectiv dat. Fiecare proiect vine sa se insereze într-un program existent sau în unul nou. El poate duce la cresterea capitalului sau modificarea structurii de ansamblu si nivelului sau de rentabilitate.Studiul asupra proiectului se face nu numai pentru proiecte diferite dar si pentru variantele acestora. Proiectul difera în functie de perioada de timp si pot existenta proiecte de investitii pe termen mediu sau lung.Alegerea unei abordari financiare poate deschide perspective favorabile de crestere, fie continuând cu activitatea actuala, fie lansând noi activitati. Un esec sau o eroare pot afecta competitivitatea viitoare, chiar viitorul întreprinderii.

7

Într-un program de investitii se stabilesc obiective, performante, actiuni si mijloace necesare atingerii obiectivului, precum si modul de combinare si folosire a acestor mijloace. Din acest motiv proiectele nu sunt exclusive (concurente). Urmaresc aceleasi obiective sau obiective diferite, nu presupun acelasi spatiu de desfasurare, nu presupun finantare din aceeasi sursa, ci sunt luate împreuna pentru a se reduce riscul proiectului individual.Programele de investitii, în general, au o arie de cuprins mai larga decât proiectele de investitii, iar pentru implementarea lor este necesar a fi detaliate în unul sau mai multe proiecte de investitii.

1.5. Dimensiunile unui proiect Un proiect de dezvoltare se poate defini prin patru dimensiuni:

Dimensiunea organizationala Dimensiunea manageriala Dimensiunea strategica Dimensiunea operationala

Dimensiunea manageriala asigura garantarea si validarea ansamblului de procese de dezvoltare a unui proiect de la idee pâna la faza de realizare financiara. În proiecte, aceasta dimensiune se materializeaza în avize, acorduri, în genere în decizii, aprobari care triaza solutii angajeaza fondurile, stabileste sarcini.

Dimensiunea organizationala: marile proiecte presupun crearea de noi structuri, reorganizarea de structuri existente, de regula parteneriate pe baza unui proiect cunoscut. Aceasta dimensiune presupune si partajarea si echilibrarea corecta a riscurilor acceptate sau consimtite. Organizational înseamna ca un proiect de mare anvergura presupune crearea de organizatii întregi, de firma noua, crearea de organisme destinate proiectului, angajarea unor subunitati din unitati existente cu realizarea anumitor parti din cadrul proiectului.

Dimensiunea operationala presupune punerea în aplicare a componentilor meniti sa conduca la o buna executie a diferitelor faze de dezvoltare a proiectului. Daca dimensiunea organizational presupune definirea asa-numitilor efectori (organe, compartimente, firme care sa participe la proiect) sau presupune o autonomie a


proiectului, dimensiunea operationala presupune functionarea, fiziologia, logistica proiectului.

Dimensiunea strategica presupune detectarea semnalelor emise de mediu cu scopul de a integra proiectul într-o viziune pe termen lung si de a asigura adaptarea lui continua. De fapt, dimensiunea strategica este o componenta a dimensiunii manageriale, dar care vizualizeaza numai asa-numitul management de vârf.

1.6. Caracteristici ale investitiei Investitia reprezinta actiuni sau succesiuni de actiuni prin care anumite resurse disponibile, disponibilizabile sau atrase sunt transformate în bunuri concrete în scopul obtinerii de efecte viitoare sub forma de avantaje, dar, în principal, profit.De aici se desprind câteva caracteristici esentiale:

a). Derularea temporara a investitiei se realizeaza pe intervale lungi de timp fiind însotite de o separare a proiectului de angajare a efortului si de obtinere a efectului.Astfel, dezvoltarea actiunii investitionale induce categoria speciala de risc, atât la nivelul cheltuielii cât si al încasarii. În acelasi timp, decalarea interna a cheltuielilor si efectul obliga la folosirea tehnicii actualizarii pentru a putea compara valori (cheltuieli, încasari si beneficii).În actiunile investitionale pot fi precizate trei perioade distincte, identificate în raport cu eforturile implicate:- cercetarea ideilor si evaluarea;- punerea în opera;- obtinerea efectelor.

b) Complementaritatea investitiei este evidentiata în raport cu caracterul limitat al resurselor de care investitorul dispune sau pe care le poate atrage pentru realizarea actiunilor sale. Alocarea unor resurse pentru un proiect diminueaza proportional sansele alocarii de resurse pentru alte proiecte ale investitorului.

c)Caracterul conexiunii este dat de interconditionalitatea dintre proiecte. Orice investitie induce nevoia de alte investitii atât în aval cât si în amont.

9

d) Ireversibilitatea investitiei se raporteaza la imposibilitatea recuperarii ca atare a resurselor implicate pentru realizarea lor.

e) Unicitatea proiectului. Chiar daca proiectele au acelasi profil, volum, calitate, ele nu sunt identic reproductibile si de aceea, determinarile si analizele sunt specifice pentru fiecare proiect.

2.Rolul investiţiilor în Republica Moldova

2.1 Tendinţe investiţionale la nivel macroeconomic

Pentru a prefigura unele din coordonatele vectorului investiţional ?n Republica Moldova, este indispensabilă abordarea analitică a unui set de indicatori macroeconomici de profil, cu o semnificaţie care este ?n măsură să argumenteze direcţiile şi tendinţele marcante ale climatului investiţional autohton: formarea brută de capital, investiţiile ?n capital fix, formarea brută de capital fix raportată la PIB, rata de investire, etc

2.2 Formarea bruta de capital fixIndicatorul de bază ce reflectă volumul total al investiţiilor la nivel naţional este formarea brută de capital fix, ce constituie partea componentă a Produsului Intern Brut (PIB). Numit şi investiţii brute, acest indicator reprezintă valoarea bunurilor durabile de producţie achiziţionate ?n perioada de calcul de unităţile producătoare rezidente ?n scopul de a fi utilizate pe o durată mai mare de un an ?n procesele lor de producţie, precum şi valoarea serviciilor ?ncorporate ?n bunurile de capital fix. ?n formarea brută a capitalului fix se includ: bunurile durabile noi cumpărate de pe piaţă pentru a fi utilizate ?n procesele de producţie pe o perioada mai mare de 1 an, bunurile şi serviciile incorporate ?n mijloacele fixe existente pentru a le mări durata de viaţă, capacitatea de producţie, performanţele tehnice, valoarea bunurilor şi serviciilor incorporate ?n terenuri. Nu se cuprind ?n formarea brută a capitalului fix elemente cum ar fi: valoarea echipamentelor de protecţie, a pieselor de schimb, a uneltelor de mica valoare, valoarea reparaţiilor curente şi de ?ntreţinere a mijloacelor fixe existente, valoarea bunurilor durabile dob?ndite de gospodării pentru satisfacerea nevoilor casnice. Acestea nu sunt luate ?n considerare ?n formarea brută a capitalului, ?ntruc?t sunt incluse ?n costul producţie


Evoluţia formării brute de capital fix ?n perioada anilor 2000-2007 (vezi diagrama 1) descrie un trend ascendent, acesta fiind susţinut de creşterea veniturilor şi respectiv consumurilor populaţiei precum şi de majorarea investiţiilor autohtone şi celor străine. PIB-ul a crescut pe parcursul ?ntregii perioade analizate şi a ?nregistrat o triplare a mărimii sale ?n 2007 comparativ cu anul 2000. Creşterea PIB a fost susţinută şi de creşterea formării brute de capital fix, ultima ?nregistr?nd o majorare de peste 7 ori, de la 2.5 mld. MDL ?n 2000 p?nă la 17.8 mld. MDL ?n 2007. ?n trimestrul I (T1) 2008 formarea brută de capital fix a crescut cu 39,1% comparativ cu perioada similară a anului precedent. 2.3 Investiţii in capital fix

Un rol important ?n desfăşurarea procesului investiţional ?l are activitatea de investire ?n capitalul fix al companiilor,resursele afectate ?n acest scop fiind cunoscute sub numele de investiţii ?n capital fix. Investiţiile ?n capital fix reprezintă totalitatea cheltuielilor efectuate pentru crearea, reproducerea şi procurarea mijloacelor fixe (construcţia nouă, extinderea, reconstrucţia şi reutilarea tehnică a obiectelor, procurarea maşinilor, utilajului, uneltelor şi inventarului, procurarea mijloacelor de transport, cheltuielile pentru crearea cirezii de bază şi a celor pentru sădirea şi creşterea plantaţiilor multianuale). ?n conformitate cu structura tehnologică şi specificul mijloacelor fixe investiţiile ?n capital pot fi definite ca cheltuieli pentru lucrările de construcţii de toate tipurile; cheltuielile pentru montarea utilajelor, pentru procurarea utilajului care necesită şi care nu necesită montaj; cheltuielile pentru procurarea uneltelor de producţie şi a inventarului gospodăresc; cheltuieli pentru procurarea maşinilor şi utilajelor care nu intră ?n devizele pentru construcţii, precum şi cheltuielile pentru alte lucrări capitale. Analiz?nd datele statistice (vezi diagrama 1) viz?nd investiţiile ?n capital fix utilizate ?n economia naţională, poate fi sugerată tendinţa de intensificare a activităţii investiţionale, influenţată fiind de procesul descentralizării finanţării costrucţiilor şi majorării rolului mijloacelor proprii ale agenţilor economici ?n realizarea proiectelor investiţionale, dar şi investiţiilor străine atrase. investiţiile ?n capital fix au crescut ?n perioada analizată de aproape 8,5 ori, ating?nd ?n anul 2007 valoarea de 14.9 mld. MDL. ?n T1 2008 nivelul investiţiilor ?n capital fix a atins 1,9 mld. MDL ?n creştere cu 30% faţă de T1 2007. Această abordare deschide o nouă perspectivă asupra analizei evoluţiei PIB-ului naţional din punct de vedere a structurii sale: ponderea investiţiilor ?n capital fix ?n structura PIB s-a majorat de la 11.0% ?n anul 2000 la 28% ?n anul 2007. Altfel spus, creşterea PIB a fost ?nsoţită şi susţinută ?ntr-o măsură mai mare inclusiv de creşterea investiţiilor ?n capitalul fix –

11

fenomen important ?n cadrul procesului de producere, la soluţionarea problemelor de restructurizare şi creştere mai sustenabilă a economiei.

2.4 Raportul dintre formarea bruta de capital fix si PIBRelevanţa unui asemena fenomen poate fi susţinută de semnificaţia unui alt indicator care stabileşte o relaţie de proporţionalitate ?ntre formarea brută de capital fix şi PIB: ?n raportul dintre formarea brută de capital fix şi PIB, indicator sintetic relevant pentru analiza comparativă a atractivităţii investiţionale a ţării ?n context regional. Cu c?t acest raport este mai mare, cu at?t mai atractivă este o ţară pentru investiţii. Un nivel de investiţii mai ridicat duce, pe termen mediu şi lung, la o creştere a economiei naţionale şi, implicit, a nivelului de trai.Creşterea acestui indicator de peste 2 ori pe parcursul perioadei analizate, de la 15.4% ?n 2000 p?nă la 33.3% ?n anul 2007 (vezi diagrama 2) indică o majorare a volumului investiţiilor realizate de către unităţile producătoare ?n procurarea bunurilor utilizate ?n procesul de producţie pe termen lung, care implicit generează o creştere a sectorului real al economiei - baza unei dezvoltări durabile şi eficiente. ?n T1 2008 ponderea formării brute de capital fix a atins 25.2% din PIB, cu 6.9% mai mult dec?t ?n T1 2007.GRAFICReiterăm, că creşterea ponderii formării brute de capital fix ?n PIB a contribuit la ?mbunătăţirea structurii PIB-ului prin majorarea componenţei investiţionale, fapt care ?i acordă o configuraţie mai echilibrată, fiind o premiză importantă şi indispensabilă unei creşteri economice sustenabile.

2.5 Investitii straine – catalizator al restructurarii si dezvoltarii economice

Capitalul străin este perceput ca un element important şi esenţial pentru dezvoltarea economică din RepublicaMoldova. Influenţa acestuia asupra e conomiei naţionale este dublă. Pe de o parte este vorba de fluxuri de credite, ?mprumuturi şi investiţii prin care capitalul străin poate completa resursele financiare naţionale ?n aplicarea programului de macro-stabilizare, iar pe e altă parte, capitalul străin joacă un rol fundamental ?n restructurarea economiei şi realizarea procesului de dezvoltare. Capitalul străin reprezintă mai mult dec?t un simplu flux de resurse externe, el este,de fapt, un suport ?n efectuarea unor inevitabile ajustări structurale ?n economia naţională. Un rol cu totul deosebit ?n acest context este jucat de investiţiile străine directe, ce au reprezentat pentru toate ţările din Europa Centrală şi de Est, dar şi pentru ţări din alte regiuni, un catalizator al trecerii la


economia de piaţă şi dezvoltării economice.Investiţiile asigură creşterea capitalului fix şi circulant, ca o mişcare a capitalurilor a căror zonă de deplasare nu se mai opreşte la graniţele naţionale, devenind o activitate internaţională. Procesul de ad?ncire a interdependenţelor economice şi tehnologice dintre economiile naţionale transformă investiţiile ?ntr-o activitate comună internaţională.O investiţie străină presupune existenţa a cel puţin doi agenţi economici: agentul economic emitent şi agentul economic receptor, situaţi ?n spaţii naţionale diferite, ceea ce conferă acestor tipuri de investiţii elementul de extraneitate specific. Astfel, putem vorbi despre o investiţie străină ori de c?te ori:- se cumpără acţiuni sau obligaţiuni de pe o piaţă străină sau emise de o firmă din altă ţară;- se construieşte pe loc gol o societate nouă sau se deschide o filială ?ntr-o altă ţară;- se participă cu capital investiţional la constituirea unei societăţi mixte;- se preia (achiziţionează) o firmă străină sau fuzionează cu o firmă străină.Investiţiile străine se pot realiza sub formă de investiţii străine directe (?n continuare ISD) şi sub formă de investiţii de portofoliu.• Investiţiile directe sunt fluxurile sub formă de mijloace financiare şi/sau materiale efectuate de către unnerezident/rezident ?ntr-o ?ntreprindere rezidentă/nerezidentă, (care constituie 10% sau mai mult din capitalul subscris) şi ?i acordă drepturi patrimoniale şi de conducere asupra acestei ?ntreprinderi. • Investiţiile de portofoliu s?nt mijloacele financiare destinate achiziţionării h?rtiilor de valoare sub formă de acţiuni (care constituie mai puţin de 10% din capitalul subscris), obligaţiuni şi titluri de valoare ?n scopul obţinerii pe viitor a dividendelor sau dob?nzilor.?n context local, Biroul Naţional de Statistică (BNS) nu tratează datele referitor la investiţiile străine separat pe cele două categorii – directe şi de portofoliu, ci luate ?mpreună. ?n continuare, ?n baza datelor furnizate de BNS (?n lei moldoveneşti), vom analiza investiţiile străine realizate ?n Republica Moldova din două perspective diferite - soldul investiţiior străine (valoarea acumulată pentru toată perioada de evidenţă statistică a acestora) şi fluxul net de investiţii străine ?n perioada 2006 - T1 2008

Bibliografe

Documents

Referat investitii