Referat Razboiul Rece-Istoriografie

8/16/2019 Referat Razboiul Rece-Istoriografie

http://slidepdf.com/reader/full/referat-razboiul-rece-istoriografie 1/15

I. Originile ,,războiului rece”

Originea războiului rece trebuie căutată în ingrijorarea de care au fost cuprinse marile

puteri occidentale (S.U.A., Anglia, Franţa, ermania Occidentală! faţă de cursul politicii din

ţările unde s"au instaurat dictaturi totalitare, ca e#presie a e#tinderii sferei de influenţa so$ietică.Aliaţii de pînă mai ieri, americanii, englezii %i so$ieticii, s"au trezit astfel în faţa unor ad$ersari

de neîmpăcat. Acestea $or lua c&ipul războiului, dar nu cu arma, deoarece aliaţii erau legaţi de

tratatele de pace %i de condiţiile stabilite prin ele, ci folosind căi politice %i diplomatice.

Acest soi de război ciudat a %i fost inaugurat nu printr"o lo$itură de tun, ci printrun discurs

care, fiind desc&izător de drum al unei noi orientări occidentale, ar putea rămîne, dacă nu

celebru, cel puţin foarte cunoscut. 'ste $orba de discursul rostit de inston )&urc&ill în *+- în

localitatea Fulton din S.U.A., prin care atrăgea atenţia asupra pericolului în care se aflaudemocraţiile occidentale, pe punctul de a fi îng&iţite de comunism, %i propunea o strînsă alianţa

anglo"americană pentru a le apăra. antajul cu bomba atomică nu putea ser$i atunci manierei în

care ,,bătranul/ politician englez $edea rezol$ată situaţia. 0ai ales că so$ieticii dispuneau %i ei

de această teribilă armă.

1n mod parado#al, la finalul celui de al doilea război mondial SUA a ie%it nu doar

in$ingătoare din uria%a încle%tare militară, ci %i"au restabilit %i prosperitatea economică de$enind

prima putere politică, tocmai datorită rolului jucat în conflict, cînd au fost un autentic arsenal al

democraţiilor.

Americanii, care erau deţinătorii supremaţiei aeriene %i maritime, descoperiseră %i

utilizaseră o armă de nimicire fără precedent, bomba atomică. 1n mod firesc se bucurau de un

enorm prestigiu ideologic %i politic.

1n fond Statele Unite erau singurul beligerant care ie%ise din război mai bogat decît intrase.

A$eau un buget ec&ilibrat %i deţineau două treimi din rezer$ele de aur ale lumii, ceea ce le

conferea o putere financiară considerabilă. 2olarul american dobîndise o asemenea poziţie încît

era apreciat ,,as good as gold/ %i deja se $orbea de un 3imperialism al dolarului/.

1n $iziunea americană ordinea politică instituită după război trebuia să conducă la

restabilirea liberalismului economic, care să îngăduie cre%terea economică %i e#pansiunea

comerţului, în primul rînd pentru SUA, ie%ită din izolaţionismul în care stătuse cantonată într"o

$reme. Ajutorul american era indispensabil pentru 'uropa ce trebuia să"%i construiască economia

pe temeliile ruinelor lăsate de război, fapt perfect perceput de SUA, dar acest deziderat urma să

se împlinească doar in anumite condiţii.

Obiectivul prioritar postbelic pentru so$ietici era relansarea economiei, pentru aceasta

apelîndu"se la planificarea autoritară decisă de Stalin. 1n egală măsură, însă, Uniunea So$ietică

1



dorea %i e#tinderea sferei sale de influenţă mai ales in 'uropa, instaurarea unei ordini economice

%i politice comuniste.

4ăzboiul 4ece a constituit o pagină din istoria omenirii, care mai mult ca oricare altele a

a$ut ca esenţă a desfă%urării sale moti$e ideologice. 4ăzbiul 4ece este consecinţa a decăderii

'uropei ca o $eritabilă forţă de menţinere a ec&ilibrului de puteri pe continental 'uroasiatic.

II. Viziunile istoriografiei americane fa ă de sorgintea ,,războiului rece”ț

Sintagma război rece este folosită pentru prima dată în *+5 de finan istul %i consilierulț

politic american 6ernard 6aruc& într"un discurs rostit în fa a legislati$ului din )arolina de Sudț

pentru a defini tensiunile apărute între Uniunea So$ietică %i statele din 'uropa de 'st aflate sub

influen a acesteia, pe de o parte, %i Statele Unite ale Americii %i alia ii săi din 'uropaț ț

Occidentală, pe de altă parte. Se presupune că autorul sintagmei este un ziarist %i editor din

epocă, 7erbert 6a8ard S9ope, cel care ar fi redactat te#tul discursului lui 6aruc&. 1n realitate,

e#presia are o istorie îndelungată, dat:nd din secolul al ;<="lea, c:nd prin ul >uan 0anuel,ț

regentul )astiliei %i ?eonului, a aplicat"o luptei dintre cre%tinii spanioli %i mauri. @rin ul $oia săț

spună că, spre deosebire de 3războaiele fierbin i/ sau cele declarate oficial, 3războiul rece/ț

începe fără o declara ie de război %i se înc&eie fără un tratat de pace.ț

Originile %i cauzele 4ăzboiului 4ece sunt interpretate în mod diferit în istoria rela iilor ț

interna ionale, în istoriografie, în general.ț

Andr Fontaine consideră că 4ăzboiul 4ece, ca fenomen istoric, a început în anul *+*5

prin succesul 4e$olu iei bol%e$ice din 4usia %i a ie%it la lumina zilei la sf:r%itul celui de"al doileaț

război mondial, fiind prezentat ca o luptă decisi$ă între capitalism %i comunism, între pluralism

%i totalitarism, între sistemul de stat liberal democrat %i cel socialist.

@&ilippe 0oreau 2efarges $ede %i el în 4ăzboiul 4ece un conflict al secolului ;; între

mar#ism"leninism %i democra iile liberale %i capitaliste, acest conflict fiind asociat de destinulț

Uniunii So$ietice.

Al i autori, între care A.>.@. Ba8lor apreciază că destrămarea 0arii Alian e de război dintreț ț

Uniunea So$ietică, Statele Unite ale Americii %i 0area 6ritanie coincide cu o 3pace rece/ sau o

3pace armată/C iar 4a8mond Aron define%te fenomenul ca fiindD 34ăzboi improbabil, pace

imposibilă/.

ilfried ?ot&, autorul unei e#egeze consacrată rela iilor interna ionale în anii *+*"*+EE,ț ț

rele$ă că documentele diplomatice referitoare la 4ăzboiul 4ece poartă pecetea a două concep iiț

de bază contradictoriiD prima este cea 3tradi ională/, numită uneori %i 3ortodo#ă/ (dominantăț

2



ini ial în literatura occidentală!, consideră e#pansionismul so$ietic drept cauza conflictelor, iar aț

doua, numită 3re$izionistă/, sus ine că americanii sunt $ino$a i de începerea 4ăzboiului 4ece,ț ț

imperialismul economic al Statelor Unite ale Americii fiind perceput ca factor central al politicii

mondiale. Ambele teorii sunt oferite în $ariante multiple, a$:nd mai mult sau mai pu in oț

încărcătură subiecti$ă.Beza tradi ională, numită %i ortodo#ă, enun ată încă din *+- de către diplomatul %iț ț

politologul american eorge F. ennan (0emoiren eines 2iplomaten, 0Gnc&en, *+5*!, a

de$enit, p:nă la sf:r%itul anului *+H, o certitudine pentru opinia publică americană %i $est"

europeană, fiind ilustrată, în special, de cercetările istorice asupra diploma iei întreprinse deț

illiam 7. 0cIeill (America, 6ritain and 4ussia. B&eir )ooperation and )onflict *+*"*+-,

?ondon, *+EJ!, 6oris 0eissner (4ussland, die estmaec&te und 2eutsc&land, 7amburg, *+E!,

7erbert Feis ()&urc&ill, 4oose$elt, Stalin. B&e ar B&e8 aged and t&e @eace B&e8 Soug&t,@rinceton I.>., *+E5C B&e Atomic 6omb and t&e 'nd of orld ar <<, @rinceton I.>., *+--C

From Brust to Berror. B&e Onset of t&e )old ar, arden )it8, *+-*!. O relatare generală

întemeiată pe aceste lucrări se regăse%te la >o&n ?uKacs (A 7istor8 of t&e )old ar, arden )it8,

*+-*! %i Andr Fontaine (7istoire de la guerre froide, @aris, *+-E"*+-5!. 2upă părerea acestor

autori cauzele declan%ării 4ăzboiului 4ece suntD ideologia mar#istă în interpretarea ei so$ietică,

re$endic:nd re$olu ia mondială ca formă a unei lupte de clasă uni$ersaleC e#perien ele istoriceț ț

ale conducerii Uniunii So$ietice datorate ostilită ii statelor capitaliste care au încercat să înlătureț

regimul so$ietic în anii *+*H"*+L*, precum %i efortul liderilor de la remlin de a"%i men ineț

puterea printr"o dictatură cr:ncenă. Această teorie atribuia Uniunii So$ietice o politică principial

ostilă fa ă de ările capitaliste, de%i se folosea într"o măsură precaut"pragmatică de mijloaceleț ț

cooperării pa%nice (doctrina coe#isten ei!. ?a declan%area celui de"al doilea război mondial,ț

conducătorul so$ietic <osif =isariono$ici Stalin a mizat pe distrugerea reciprocă a beligeran ilor ț

capitali%tiC însă, datorită atacului german, s"a $ăzut obligat să treacă de partea puterilor

occidentale, iar apoi a ac ionat prin intermediul Armatei 4o%ii %i al partidelor comuniste pentruț

transformarea statelor 'uropei )entrale %i de 'st în 3democra ii populare/, aferente structuralț

Uniunii So$ietice ca putere &egemonică. 1n continuare, prin stimularea unor mi%cări sociale în

'uropa Occidentală, în spa iul mediteranean %i în Asia, cu ajutorul partidelor comuniste dirijateț

de la 0osco$a, sperau să"%i e#tindă sferele de influen ă pe o perioadă nelimitată.ț

Enciclopedia Războiului Rece a lui B&omas @aris& precizează că 4ăzboiul 4ece s"a

desfă%urat între anii *+E %i *++* %i reprezintă 3termenul general pentru conflictul politic,

ideologic, strategic %i militar dintre aliaţii occidentali condu%i de Statele Unite, pe de o parte, %i

Uniunea So$ietică %i alte state comuniste, pe de altă parte/. Aceea%i lucrare notează că

termenul ,,război rece/ are o istorie mai $ec&e, dat:nd din secolul al ;<="lea, cînd regentul

3



)astiliei, prinţul >uan 0anuel, l"a folosit pentru a diferenţia ,,războiul rece/ de 3războaiele

fierbinţi/. @otri$it sensului din secolul al ;<="lea, războiul fierbinte era un război declarat

oficial, iar războiul rece era un război care începea fără declaraţie de zăzboi %i se înc&eia fără

tratat de pace.

2iferiţi autori definesc 4ăzboiul 4ece în maniere difere, îl e#plică din perspecti$e diferite,îl periodizează diferit. 4ăzboiul 4ece este înţeles fie ca un conflict 3indirect/ între 'st %i =est,

între capitalism %i socialismMcomunism, între SUA %i U4SS, fie ca perioadăMetapă a istoriei

contemporane. @otri$it unor autori, 4ăzboiul 4ece a fost cel mai important e$eniment al

secolului al ;;"lea, după *+E.

III. Pozi ia oficialită ilor i a istoriografiei sovietice privind cauzele ,,războiului rece”ț ț ș

@ărerile istoricilor %i a speciali%tilor în relaţii internaţionale asupra cauzelor războiului rece diferă

în funcţie de orientarea politică %i ideologică.

Ameninţarea rusească. Boate conflictele %i crizele au fost iniţiate de U4SS %i de e#pansionismul

rusesc care făcea parte integrată din ideologia mar#ist"leninistăC aceasta premărea $ictoria

mondială a socialismului asupra capitalismului. 'ste genul de teorie în care un stat este blamat

pentru toate problemele care se i$esc în relaţiile internaţionale.

<mperialismul american. Aceasta este imaginea în oglindă a $ariantei anterioare, cuas&ingtonul pri$it ca sursă a răului, e#ponent al capitalismului agresi$ %i e#pansionist. 2in

nou, responsabilitatea este atribuită acţiunilor unui singur stat în timp ce partea opusă încearcă să

e$ite conflictul militar.Beoria superputerilor. 2ez$oltată de c&inezi în anii -N pentru a demonstra îndepărtarea 0osco$ei

de ade$ărata cale mar#ist"leninistă, teoria are în $edere o a%a numită înţelegere tacită %i o

competiţie acerbă între superputeri, a$:nd drept scop dominarea lumii. Aceasta subliniază

ruptura dintre 6eijing %i 0osco$a, fiind în acela%i timp o e#presie a insecurităţii c&ineze.

Beoria cursei înarmărilor. )onstruirea armei nucleare atinsese proporţii care lăsau impresia căfenomenul este scăpat de sub control. 2in această cauză stoparea cursei înarmărilor %i

promo$area dezarmării erau considerate de o importanţă capitală. Această teorie se bucura de

popularitate în special în r:ndul statelor înscrise în mi%carea pentru pace.Beoria nord sud. Susţinătorii acestei teorii consideră că principalul conflict din lume este cel

dintre nord %i sud, dintre naţiunile bogate %i cele sărace, dintre statele dominante %i cele

dominate. )ompetiţia pentru poziţia dominantă în lumea a treia este pri$ită ca sursă a tuturor

conflictelor.Beoria $est $est. @olitica mondială este dominată de conflicte între statele capitaliste

bogate.)onflictul ruso"american este doar o perdea de fum menită să ascundă ade$ăratul conflict

4



care este cel dintre Statele Unite, >aponia %i Uniunea 'uropeană. Originile celui de"al doilea

război rece se află în conflictele, din ce în ce mai acute, dintre statele capitaliste bogate. Acestea,

la r:ndul lor, fa$orizează %i agra$ează conflictele din interiorul lumii a treia.Beoria intrastatală. @olitica internă a statelor determină politica lor e#ternă. Sc&imbările în

politica e#ternă sunt legate de modificări ale raportului forţelor interne, de apariţia unor noi

insuficienţe economice, %i de modificări ale structurii sociale. @oliticienii folosesc anumite

conjuncturi %i e$enimente internaţionale pentru a rezol$a conflictele interne %i pentru a obţine

a$antaje în faţa competitorilor naţionali, în lupta internă pentru putere.Beoria conflictului de clasă. Această teorie este clădită pe analiza mar#istă a conflictului de clasă

ca promotor al sc&imbării. Bensiunea este produsul declinului %i e#presia re$oluţiei sociale.

)onflictul dintre capitalism %i comunism se manifestă prin tensiunile care apar între super puteri.

0i%carea re$oluţionară din lumea a treia implică %i super puterie în conflict.

=iziunea ortodo#ă sau tradiţională. Aceasta corespunde tezei anterioare a ameninţării ruse%ti.4usia a fost permanent ostilă Occidentului %i a cooperat doar atunci c:nd a fost necesar din punc

de $edere tactic. Aceasta a fost, prin definiţie, o putere e#pansionistă.=iziunea re$izionistă. 'ste un tip de analiză similar celui din teoria despre imperialismul

american de mai sus.<nterpretările postre$izioniste. Aceasta caută să e$ite teoriile cauzei unice ca sursă a stării

conflictuale, elimin:nd astfel punctele slabe ale celor două teorii anterioare. <nterpretarea

ortodo#ă acordă prea puţină atenţie ne$oilor legitime de securitate ale 4usiei, în timp ce

re$izioni%tii nu scot în e$idenţă modificările sur$enite în modalităţile ruse%ti de abordare a problemelor, care au condus la sc&imbări în politica americană.

4ăzboiul 4ece poate fi înpărţit în patru perioade principale. @rimul 4ăzboi 4ece a durat

din perioada ultimilor ani a lui Stalin %i p:nă la moartea sa in *+EJ. @olitica e#ternă rusă în

timpul acestor ani a fost de risc scăzut sau contrara riscului. Urmează a doua perioadă, una de

pericol %i confruntare de la moartea lui Stalin p:nă la e$identul inter$al de destindere care începe

brusc în *+-+. Un element esenţial în această perioadă a fost diplomaţia riscantă practicată de7ru%cio$, care era mult prea încrezător în puterea crescîndă a U4SS. Urmează a treia perioadă,

una de destindere %i de manifestare a dorinţelor ambelor superputeri de a"%i normaliza relaţiile %i

a reduce riscul confruntării. Această perioadă se înc&eie cu in$azia so$ietică în Afganistan din

*+5+, indiscutabil cea mai gra$ă gre%eală pe care 0osco$a a făcut"o în politica e#ternă din

timpul întregii perioade so$ietice. 1n perioada a patra a a$ut loc o accelerare a cursei înarmărilor

%i o ridicare a temperaturii politiceC această perioadă e cunoscută ca al doilea război rece. Acest

proces a fost stopat datorită $iziunii inedite a lui orbacio$ care dorea o ree$aluare

fundamentală a politicii e#terne ruse precum %i negocierea unui nou tip de relaţii cu America.

5



Astfel 0osco$a nu $a mai sprijini comunismul %i mi%cările de eliberare naţională din lume. 1n

pofida acestui fapt toare beneficiile rezultate au re$enit Americii iar prăbu%iea U4SS a sur$enit

rapid la sf:r%itul 4ăzboiului 4ece.

4ăzboiul rece a fost urmarea dorinţei celor două mari puteri de a"%i impune supremaţiamondială. '#istau, de asemenea, importante deosebiri ideologiceD so$ieticii doreau e#tinderea

comunismului, în $reme ce Statele Unite erau ata%ate $alorilor democratice. Se adaugă

neîncrederea %i insatisfacţia pri$ind colaborarea celor două state la sfar%itul razboiului. Astfel,

so$ieticii repro%au americanilor secretul menţinut asupra bombei atomice, în $reme ce Statele

Unite nu uitau atitudinea U.4.S.S. faţă de >aponia %i ezitările de a"i declara război.

Au e#istat %i cauze concrete, care au determinat inăsprirea progresi$ă a relaţiilor dintre cele

două blocuri, cum ar fiDo <nterpretarea unilaterală %i abuzi$ă de către so$ietici a acordurilor de la <alta. So$ietizarea

'uropei de 'st, inclusi$ a @oloniei %i )e&oslo$aciei. 1ncercarea de a"%i e#tinde zona de

acţiune în ermania.o Sabotarea de către so$ietici a )onferinţei de la San Francisco pentru înfiinţarea O.I.U.

2e%i puteau beneficia de ajutor economic, pe baza acordurilor de la 6retton oods,

so$ieticii nu l"au cerut.o @retenţiile Uniunii So$ietice de a institui tutela asupra fostelor colonii italiene %i asupra

coloniei )ongo, situate in inima Africii.o 4efuzul Uniunii So$ietice de a"%i retrage trupele din <ran, contrar acordului pe care îl

semnase în acest sens, în *+J. 0enţinerea trupelor în <ran demonstra intenţiile de a"%i

asigura ie%irea la Oceanul <ndian %i aducea atingere intereselor engleze %i celor ale

companiilor petroliere. Statele Unite au cerut Uniunii So$ietice să"%i rec&eme

trupele,ceea ce a creat o mare tensiune diplomatică. Superioritatea nucleară a S.U.A. la

determinat însă pe Stalin să cedeze.

o @resiunile e#ercitate asupra Burciei pentru a institui controlul so$ietic asupra

2ardanelelor. <n replică, Statele Unite au trimis o flotă de război in 0editerana estică.o @ropaganda ideologică comunistă %i instigarea la re$olte %i re$oluţii socialiste în diferite

zone ale lumii ()oreea, <ndoc&ina etc.!

IV. Constituirea Alian ei Atlanticului de Nord NA!O"# istorie i actualitateț ș

)onstituirea Organiza iei Bratatului Atlanticului de IordMIort& Atlantic Breat8ț

OrganizationMIABO este una din cele mai importante acte de politică e#ternă ale administra ieiț

6



Bruman. <deea unei alian e între SUA %i ările $est"europene a apărut cu prilejul înc&eieriiț ț

Bratatului de la 6ru#elles, la *5 martie *+H de către 0area 6ritanie, Fran a, Olanda, 6elgia %iț

?u#emburg. @rin acest tratat cele cinci state semnatare se angajau să se apere reciproc în cazul

oricărui atac armat, pe o durată de EN de ani. 1nc&eiat la mai pu in de trei ani de la terminareaț

celui de"al doilea război mondial, tratatul oferea o garan ie de securitate în plus în e$entualitateaț

creării unui stat independent german. Scopul implicit al Bratatului de la 6ru#elles era să

demonstreze că statele din 'uropa Occidentală doreau să contribuie la propria apărare militară %i

să"l ajute pe pre%edintele Bruman să con$ingă )ongresul american pentru a accepta ca Statele

Unite ale Americii să participe la o alian ă militară europeană.ț

?a *5 martie %i la *5 aprilie *+H mini%trii de '#terne francez eorges 6idault %i britanic

'rnest 6e$in i"au cerut secretarului de Stat american eorge 0ars&all să înceapă con$orbiri

pri$ind perfectarea unui acord între SUA %i puterile occidentale. Statele Unite ale Americii au pus drept condi ie organizarea prealabilă în 'uropa a unui sistem defensi$ împotri$a oricăreiț

agresiuni, indiferent de pro$enien a ei. Senatul SUA a aprobat, la ** iunie, cu - $oturi pentru %iț

contra, o rezolu ie (4ezolu ia =andenberg! care autorizează gu$ernul să înc&eie pe timp deț ț

pace aliane în afara continentului american. 1n cursul $erii a început să se discute despre un

e$entual @act Atlantic care să grupeze Uniunea de la 6ru#elles, SUA %i )anada. ?a L-

octombrie, mini%trii de '#terne ai celor cinci state europene au finalizat un studiu preliminar

asupra securită ii Atlanticului de Iord %i s"au declarat întru totul fa$orabili ideii unui pactț

defensi$ al Atlanticului. )anada %i"a dat %i ea acordul. 1n realitate s"a a%teptat rezultatul alegerilor

preziden iale americane. Acestea s"au soldat cu realegerea lui 7arr8 Bruman, în noiembrie *+H,ț

pentru un nou mandat la )asa Albă, ceea ce a fa$orizat continuitatea politicii e#terne a SUA.

Astfel, încă de la sf:r%itul lunii noiembrie, )onsiliul )onsultati$ al Uniunii de la 6ru#elles a

adresat gu$ernului de la as&ington un anteproiect de @act Atlantic, care $a fi supus analizei

unui comitet de e#per i, condus de un reprezentant al 2epartamentului de Stat %i supusț

gu$ernelor interesate. Suedia n"a acceptat in$ita ia, spre deosebire de Ior$egia, care %i"a arătatț

disponibilitatea de aderare la @actul Atlantic.

@roiectul preliminar pri$ind constituirea alian ei atlantice a generat contro$erse în Senatulț

american %i la Organiza ia Ia iunilor Unite, unde secretarul general Br8g$e ?ie se arăta reticent.ț ț

32acă popoarele acceptă ca alian ele regionale să ină loc de securitate colecti$ă, sperana uneiț ț

păci trainice $a fi gra$ prejudiciată/, aprecia el, dar inea totu%i să adauge că 3acordurileț

regionale pot fi un instrument foarte util pentru făurirea unui sistem de securitate colecti$ă, dacă

se recunoa%te suprema ia )artei OIU/. Oricum, este cert că proiectatul tratat atlantic nu era înț

contradic ie cu pre$ederile )artei OIU care recuno%teau posibilitatea e#isten ei unor acorduriț ț

sau a unor organisme regionale.

7



1n zilele de * %i *E martie *++, )onsiliul )onsultati$ al Uniunii Bratatului de la

6ru#elles, reunit la ?ondra, a adoptat te#tul complet al @actului Atlantic, apoi, împreună cu

Statele Unite ale Americii %i )anada au in$itat să adere la @act Ior$egia, 2anemarca, <slanda,

@ortugalia %i <talia. @actul a fost publicat la *H martie *++ înainte de a fi semnat, pun:nd astfel

în cuno%tin ă de cauză opinia publică din ările respecti$e. @reambulul insista asupra dorin eiț ț ț

ărilor contractante, dar %i asupra deciziilor de a proteja prin for ă regimul democratic de tipț ț

occidental %i statul de drept. )ea mai importantă parte a pactului constă din clauze militare. Se

făcea o distinc ie între amenin are %i agresiune. 1n caz de amenin are păr ile se $or consulta.ț ț ț ț

@entru a defini amenin area este suficient ca una dintre păr i să declare că e#istă o astfel deț ț

situa ie.ț

1n caz de agresiune în 'uropa, în America de Iord, în Algeria, contra $reunei insule din

Atlantic, la Iord de Bropicul )ancerului, contra $reunui $as sau a $reunei aerona$e apar in:ndțunuia dintre contractan i, asisten a militară nu este întru totul automată. 2acă se produce unț ț

astfel de caz, fiecare în parte, în situa ie de legitimă apărare, indi$iduală sau colecti$ă,ț

recunoscută prin articolul E* al )artei Ia iunilor Unite, 3$a asista partea sau păr ile astfel atacateț ț

lu:nd imediat, indi$idual %i în acord cu celelalte păr i, acea măsură (ac iune! pe care o $aț ț

considera necesară, inclusi$ folosirea for ei armate, pentru a restabili %i a asigura securitatea înț

regiunea Atlanticului de Iord/. Astfel, fiecare parte are libertatea de a &otărî dacă asisten a ei $aț

fi militară, adică dacă $a intra în război. Se rele$a că nu e#ista incompatibilitate între @actul

Atlantic %i )arta Ia iunilor Unite, pe de o parte, %i orice angajament anterior al unuia dintreț

aliai, pe de altă parte. Se $or crea un consiliu care să se poate reuni rapid, precum %i organisme

subsidiare, între care %i un 3comitet de apărare/. Admiterea altor state se $a putea face numai cu

acordul unanim al contractan ilor.ț

Uniunea So$ietică a protestat cu $e&emen ă împotri$a proiectului @actului Atlantic,ț

remi :nd occidentalilor, la J* martie, un memorandum care conc&idea în cinci puncte că @actulț

AtlanticD a! este absolut agresi$ %i îndreptat împotri$a Uniunii So$ieticeC b! se află în contradic ieț

flagrantă cu )arta OIUC c! este în contradic ie cu Bratatul de ajutorare %i prietenie din *+Lț

dintre 0area 6ritanie %i Uniunea So$ieticăC d! este în contradic ie, de asemenea, cu Bratatulț

franco"so$ietic de ajutorare %i prietenie din *+C e! este în contradic ie cu toate acordurile %iț

tratatele semnate între U4SS, SUA %i 0area 6ritanie la Palta, @otsdam etc.

?a L aprilie *+E, mini%trii de '#terne ai ărilor care acceptaseră să semneze @actulț

Atlantic au dat o replică notei diplomatice so$ietice de la sf:r%itul lunii martie, declar:nd căD în

ciuda publicării te#tului, so$ieticii continuau să interpreteze @actul în mod eronat. @rin urmare,

opiniile gu$ernului de la 0osco$a nu erau rezultatul unui studiu amănun it asupra te#tului, ciț

consecin a altor considerente. 3Be#tul demonstrează clar caracterul absolut defensi$ al acestuiț

8



@act, conformitatea lui at:t cu litera c:t %i cu spiritul )artei OIU, dar %i faptul că @actul nu este

îndreptat împotri$a $reunei na iuni sau a $reunui grup de na iuni, ci doar împotri$a $reuneiț ț

agresiuni armate./

)eremonia semnării Bratatului Iord"Atlantic a a$ut loc la as&ington, la aprilie *++.

)ele *L state fondatoare erauD 6elgia, )anada, 2anemarca, Fran a, <slanda, <talia, ?u#emburg,ț

0area 6ritanie, Ior$egia, Olanda, @ortugalia %i Statele Unite ale Americii. A doua zi după

semnarea Bratatului Iord"Atlantic, cele cinci state ale @actului de la 6ru#elles au cerut Statelor

Unite ale Americii să le acorde un ajutor militar rapid. ?a - aprilie gu$ernul SUA a răspuns

fa$orabil %i a anun at că $a cere )ongresului să $oteze un asemenea ajutor. Sus inut at:t deț ț

democra i c:t %i de republicani, programul de ajutor militar supus )ongresului pe LE iulie $a fiț

$otat în forma finală la * octombrie, la pu ine zile de la anun ul senza ional făcut pe LJț ț ț

septembrie *++ de către pre%edintele Bruman, potri$it căruia ser$iciile speciale americanedecelaseră o e#plozie atomică în Uniunea So$ietică. Ajutorul, pre$ăzut pentru un an, era de

*,J* miliarde dolari, acordat în special semnatarilor europeni ai tratatului (care urmau să

beneficieze de * miliard de dolari!.

)onducerea supremă a Organiza iei Bratatului Atlanticului de Iord era încredin atăț ț

)onsiliului 0ini%trilor celor *L state semnatare. 1ntrunit la ?ondra în mai *+EN, acest )onsiliu a

stabilit crearea unui )onsiliu permanent constituit din *L suplean i, ca organ e#ecuti$ alț

Bratatului, asistat de e#per i, cu sediul la ?ondra. Sub controlul )onsiliului celor *L mini%tri aiț

Afacerilor '#terne, urmau să se întrunească periodicD un )omitet de apărare economic %i

financiar, compus din mini%trii de Finan eC un )omitet de apărare, compus din mini%trii deț

Apărare, asistat de un )omitet militar, compus din cei *L %efi de stat"major. 1n plus, mai e#ista

un 6irou al marinei comerciale %i un )omitet de produc ie %i armament. @e plan militar, un grupț

strategic permanent (Standing roup!, compus din reprezentan ii SUA, 0arii 6ritanii %i Fran ei,ț ț

cu sediul la as&ington, a$:nd în subordine cinci grupuri regionale de opera iuniD )anada"ț

America, Iord"Atlantic, Iord"european, =est"european, Sudeuropean Q 0editerana occidentală.

Un moment important în constituirea organismelor Alian ei IordAtlantice l"a constituitț

)onsiliul de 0ini%tri ai celor *L state membre, întrunit la 6ru#elles pe *L decembrie *+EN. )u

acel prilej, generalul 29ig&t 2. 'isen&o9er a fost desemnat comandant suprem al for elor ț

Alian ei. ?a 4ocRuencourt, aproape de =ersailles, s"a stabilit sediul )artierul eneral al @uterilor ț

Aliate în 'uropaMSuperior 7eadRuarters of Allied @o9ers in 'urope (S7A@'!, care depindea

direct de Standing roup. @ersonalitatea generalului 'isen&o9er, 3eliberatorul 'uropei

occidentale/, a a$ut imediat o influen ă însemnată asupra ărilor membre %i, cu toate că a acti$atț ț

în principal pe plan militar, a jucat %i un rol politic important, contribuind la reducerea

diferendelor, a susceptibilită ilor na ionale, a conflictelor de competen ă, a ri$alită ilor personale,ț ț ț ț

9



reorient:nd )omunitatea Atlantică spre o mai mare solidaritate %i eficien ă. 1n general, s"au făcutț

eforturi semnificati$e în $ederea coordonării %i armonizării func ionării @actului Atlantic. 1nț

februarie *+EL, s"a decis ca toate organele politice ale @actului să fie instalate la @aris.

@:nă în *+EL au fost constituite comandamentele regionale, corespunzătoare zonelor de

ac iune al IABO. Aceste comandamente, care, cu mici e#cep ii, au rămas $alabile aproape oț ț

jumătate de secol, au fostD )omandamentul Armatelor Aliate din 'uropa de Iord, cu sediul la

OsloC )omandamentul Armatelor Aliate din 'uropa )entrală, cu sediul la Fontainbleu, l:ngă

@arisC )omandamentul Armatelor Aliate din 'uropa de Sus, cu sediul la IeapoleC

)omandamentul Armatelor Aliate din ona 0editeraneeană, cu sediul la ?a =alettaC

)omandamentul Armatelor Aliate din ona Atlantică, cu sediul la IorfolKC )omandamentul %i

)omitetul )analului 0:necii, cu sediul la @orsmout&C rupa regională de @lanificare SUA Q

)anada, cu sediul la as&ington. Un rol important în constituirea acestor structuri militare l"aa$ut primul secretar general al IABO, lordul 7astings ?. <sma8, numit la *L martie *+EL.

1n *+--, pre%edintele Fran ei, generalul de )&arles de aulle, a scos ara sa din )omitetulț ț

militar reunit al IABO. Astfel, în caz de atac, trupele franceze nu intrau automat sub comanda

IABO. ?a 5 martie *+--, generalul de aulle i"a adresat pre%edintelui american ?8ndon 6.

>o&nson un mesaj prin care anun a că ara sa, de%i răm:nea fidelă Alian ei Iord"Atlantice, &otăraț ț ț

să"%i retragă trupele din for ele militare integrate ale Alian ei. 3Fran a î%i propune săț ț ț

redob:ndească pe teritoriul ei e#erci iul deplin al su$eranită ii sale prejudiciate actualmente deț ț

prezen a permanentă a unor elemente militare aliate sau de utilizarea spa iule ei aerian, să nu maiț ț

participe la comandamentul integrat %i să nu mai pună la dispozi ia Organiza iei Atlantice niciunț ț

fel de for ă armată./ Fran a răm:nea, a%adar, aliata Statelor Unite ale Amercii %i a celorlal iț ț ț

membri ai IABO, dar refuza integrarea în plină pace, care se înfăptuise la sf:r%itul anului *+EN

pentru armatele statelor continentale ale Alian ei, precum %i pentru for ele britanice %i americaneț ț

sta ionate în ermania. @e *N martie *+--, un memorandum francez, care enun a acela%iț ț

principiu, a fost remis celorlal i membri ai IABO. Fran a $a răm:ne în instan a cea mai înaltă aț ț ț

Alian ei Q )onsiliul Atlanticului de Iord.ț

Organiza ia Bratatului Atlanticului de Iord a fost primul bloc politico"militar înc&eiat înț

timp de pace prin care SUA se implica în 'uropa. @entru prima dată în istoria lor, după Bratatul

cu Fran a din *55H, americanii înc&eiau un tratat de alian ă cu state care nu se aflau peț ț

continentul lor. Brupele americane se $or instala durabil în 'uropa Occidentală. Organiza iaț

Bratatului Iord"Atlantic s"a lărgit prin primirea în cadrul ei, a reciei %i Burciei, în *+EL, a

4epublicii Federale ermania, în *+EE %i a Spaniei, în *+H*. IABO a func ionat cu ace%ti *-ț

membri pe întreaga durată a 4ăzboiului 4ece.

10



@rincipala pro$ocare căruia Organizaţia Iaţiunilor Unite trebuie săi facă faţă in

contemporaneitate este adaptarea la noile realităţi specifice unei lumi care tinde către globalizare.

Aceasta face necesar reformarea organizaţiei care să ser$ească mai bine eforturilor de găsire a

unei soluţii mai eficiente la sfidările comune, $ec&i %i noi. 1ntro lume dominată de fenomenul de

cre%tere a interacţiunii la ni$elul comunităţilor %i al indi$izilor, organizaţia mondială nu poate sărămană pasi$ă faţă de situaţia cetăţenilor planetei.

@entru a răspunde pro$ocărilor generate de tranziţia către o lume globală, de$ine din ce im

ce mai pregnantă necesitatea de implicare %i a altor factori importanţi din societate. Aici o

contribuţie esenţială %i $aloroasă ar putea să re$ină societăţii civile, parlamentelor, sectorului

privat, societăţilor academice, autorităţilor locale.

@roblema dez$oltării %i eradicării sărăciei este abordată în conte#tul mai larg al gestionării

dimensiunilor multiple ale conceptului de securitate umană, fiind considerată ca necesarăre$italizare rolului Adunării Generale %i al Consiliului Economic şi Social . Acti$itatea acestor

organisme este concentrată cum sa mai spus, asupra atenuării efectelor umane negati$e din

lumea contemporană.

2in această perspecti$ă este acordată o importanţă centrală eradicării sărăciei, protejării

mediului înconjurător, anularea datoriei e#terne a statelor care au datorii mari, asigurarea

accesului liber pe pieţe a produselor din ţările sărace %i în general, cre%terea asistenţei

internaţionale pentru aceste state.

'#plozia fenomenului foametei %i sărăciei găse%te pe plan social o lume în general

nepregătită. 2e aceea sunt necesare măsuri grabnice pentru a reduce %i a pune capăt stării de

ignoranţă, de sărăcie, care afectează milioane de copii %i bătrîni. Accentul trebuie pus pe găsirea

unor modalităţi de rezol$are a problemei datoriei e#terne a statelor în curs de dez$oltare, fără de

care re$italizarea economiei mondiale nu este posibilă. 1n paralel, se impune o politică nouă, de

liberalizare a sc&imburilor economice dintre state. @romo$area unor relaţii economice largi sunt

necesare pentru dez$oltarea tuturor în a$antajul tuturor.

4ezol$area problemei foametei este importantă pentru societatea contemporană, deoarece

numărul $ictimelor acestui flagel îl depă%e%te cu mult pe cel al războaielor %i conflictelor care au

a$ut loc dea lungul timpului pe pămînt.

2in păcate în ultimul timp e#ercitarea puterii militare a unor state I.A.B.O. ser$e%te mai

puţin la rezol$area marilor probleme mondiale, rămînînd mai degrabă un mijloc de demonstrare

a propriei capacităţi militare.

V. $octrina ,,re inerii” comunismului % aspect teoretice i aplicare practicăț ș

11



@olitica de ,,re inere/ a comunismului a fost o politică a SUA, care presupunea utilizareaț

numeroaselor strategii pentru a pre$eni e#tinderea comunismului în lume. Această politică a fost

o componentă a 4ăzboiului 4ece ca răspuns la o serie de ac iuni a U4SS de a lărgi influen aț ț

comunismului în 'uropa de 'st, )&ina, )oreea i =ietnam. Această politică reprezintă o pozi ieș ț

de mijloc între destindere i politica 4ollbacK.ș

6aza doctrinei a fost e#primată de diplomatul american eorge F. ennan în anul *+- în

Belegrama ?ungă. )a o descriere a politicii e#terne a SUA , cu$întul pro$ine dintr"un raport

prezentat de ennan Secretarului american al Apărării, >ames Forrestal în *+5, un raport care a

fost folosit mai tîrziu într"un articol de re$istă. )u$întul ,,)ontainment/ este o traducere din

limba franceză a e#presiei cordon sanitar , folosit pentru a descrie politica occidentală fa ă deț

Uniunea So$ietică în anii *+LN. )u$întul este asociat cel mai mult de politicile pre edinteluișamerican 7arr8 Bruman (*+E"*+EJ!, inclusi$ înfiin area Organiza iei Bratatului Atlanticului deț ț

Iord (IABO!, care a fost un pact de apărare reciprocă înc&eiată între statele capitaliste

occidentale. 2e i pre edintele 29ig&t 'isen&o9er (*+EJ"*+-*! a coc&etat cu doctrina ri$ală,ș ș

aceea de rollbacK, el a refuzat să inter$ină în 4e$olu ia ungară din *+E-. @re edintele ?8ndonț ș

>o&nson (*+-J"*+-+!, citata politica de izolare ca o justificare pentru politicile sale în =ietnam.

@re edintele 4ic&ard Ii#on (*+-+"*+5!, lucrînd cu consilierul său principal 7enr8 issinger, aș

respins politica de izolarea în fa$oarea unor rela ii mai prietenoase cu Uniunea So$ietică iț ș

)&ina, această destindere, sau de rela#are a tensiunilor, comerciale implica e#tinderea comer uluiț

i ale contactelor culturale.ș

@olitica de reţinere a comunismului de pe poziţii de forţă, promo$ată de S.U.A. %i aliatele

lor, a întîmpinat o rezistenţă în$er%unată din partea Uniunii So$ietice. Sistemul administrati$ de

comandă n"a fost în stare să e$ite confruntarea militară, cursa înarmărilor. )&eltuielile enorme

pentru înarmare, risipirea materiei prime, a bunurilor materiale a influenţat negati$ asupra

bunăstării populaţiei, ni$elului ei de trai.

1n condiţiile ,,războiului rece/ permanent e#ista pericolul aplicării forţei militare, s"a

intensificat cursa înarmărilor, se organizau blocade economice, o bună parte din realizările

%tiinţei %i te&nicii erau folosite în scopuri militare, se constituiau noi blocuri politico"militare.

2estinderea situaţiei internaţionale a a$ut loc la începutul anilor T+N o dată cu dispariţia

dictaturilor comuniste.

Concluzii#

12



Sfîr%itul războiului rece %i prăbu%irea sistemului so$ietic au a$ut, bineînţeles, cele mai

traumatizante %i mai durabile efecte în 'uropa comunistă. 2ezintegrarea U.4.S.S."ului %i

dispariţia comunismului au distrus cetăţenia ideologică comună care protejase statele

multinaţionale din 'uropa )entrală %i de 'st impotri$a demonilor intoleranţei rasiale %i ai

fragmentării etnice sau naţional"religioase. Unele state $ec&i %i"au regăsit independenţa, altele sau dizol$at în mod pa%nic, altele s"au precipitat în &aosul războiului ci$il. 2in această

deflagraţie, nu mai puţin gra$ă decat aceea care a urmat primului război mondial, au apărut noi

subiecte politice, dotate cu o su$eranitate ficti$ă, incapabile să acţioneze pentru propia lor

dez$oltare %i securitateD principate %i ducate în căutarea unui nou imparat bine$oitor %i benefic,

căruia să"i incredinţeze propria lor soartă. 'gocentric %i pro$incial, Occidental a pri$it emo ionatț

la tele$izor războaiele ce a$eau loc la u%a casei sale %i care aruncau $aluri de refugiaţi pe plajele

lui, dar nu a acordat foarte multă atenţie la ceea ce s"a întamplat în ace%ti ani la graniţa dintre0oldo$a %i Ucraina, în eorgia, în Iagorno"araba& sau în )ecenia.

Francois 0itterand %i 0argaret B&atc&er nu doreau reunificarea germană, dar nu au a$ut

puterea să o împiedice. Iu rămînea decît o singură caleD ca ermania să fie strîns legată de

celelalte ţări ale )omunităţii %i să nu poată profita de recucerirea independenţei sale pentru

crearea unui mare )ommon9ealt& german de la 4in la Iipru, de la 0area 6altică la Adriatică.

Uniunea monetară s"a născut din aceste angoase i de atunci a de$enit obiecti$ul strategic alș

'uropei Occidentale. 2e aceea Uniunea trebuie să" i concentreze toate eforturile asupra monedeiș

comune, euro, %i să lase pe planul al doilea celelalte obiecti$e care, la sfîr itul războiului rece,ș

apăreau drept posibileD e#tinderea către ţările din 'uropa )entrală %i de 'st, un raport politico"

militar mai ec&ilibrat cu Statele Unite. )onsiliul 'uropei %i )omisia 'uropeana declară că depun

toate eforturile in $ederea aprofundării %i e#tinderii. 2ar tocmai această aprofundare de$ine, la

începutul anilor +N, preocuparea dominantă a 'uropei comunitare. S"a născut astfel, în cursul

deceniului, o 'uropă %c&ioapă %i neputincioasă. Are o piaţă unica, o monedă unică %i, după

semnarea tratatului Sc&engen, o frontieră unică. 2ar nu are un ministru de '#terne, un ministru

de Finanţe, un ministru de <nterne %i nici un ministru de >ustiţie. Are un ministru al Apărării, dar

el se află la 0ons, sediul al )omandamentului integrat al organizaţiei militare a @actului atlantic,

%i poartă uniforma militară a armatei Statelor Unite.

Solicitată de propria opinie publică %i de dorinţa de a e$ita contralo$iturile crizei balcanice,

această 'uropă, pe drept sau pe nedrept, se simte datoare să inter$ină în treburile $ecinilor săi,

dincolo de 0area Adriatică. 2ar nu dispune de suficiente mijloace.

<ndustriile sale de aparare sunt strict naţionale, deci incapabile să înfrunte împreună

pro$ocările noilor te&nologii. )&eltuielile sale militare, măsurate în funcţie de produsul intern

13



brut, ec&i$alează cu circa două treimi din c&eltuielile americane. ?ogistica sa %i ser$iciile de

informaţii depind aproape e#clusi$ de bazele, de a$ioanele %i de sateliţii americani.

2upă inc&eierea războiului rece, fiecare ţară europeană a blocului socialist a fost

confruntată cu problemele dificile %i dureroase ale tranziţiei. 1ntr"o ţară obi%nuită tranziţia a

însemnat trecerea de la totalitarism la democraţie %i de la economia centralizată la cea de piaţă.1n cazul 4usiei, tranziţia a însemnat %i trecerea de la statul imperial la cel post imperial.

&I&'IO()A*I+#

*. Alesandru 2u u,ț Evolu ii diplomatice i teritoriale în Europa în secolele XIX-XX ț ș , 'ditura

Funda iei 4om:niei de 0îine, 6ucure ti, LNNHț ș

L. )onstantin 6u e, orin amfir, Ale# =ianu, &eorg&e 6ădescu,ș Rela iile interna ionaleț ț

în acte i docmente,ș =ol. <<< (*+E"*+HL!, 'ditura 2idactică i @edagogică, 6ucure ti,ș ș

*+HJJ. Fontain A., Istoria războiului rece. De la Revolu ia din Octombrie la războiul dinț

Coreea, *+*5"*+EN, =ol. <<, 6ucure ti, *+HLș

. <onel Fănel )alea, Oraniza ia !a iunilor "nite #ntre trecut i present ț ț ș , LN*NE. >ean"6aptiste 2uroselle, Andre aspi, Istoria rela iilor interna ionale $%&' ( pînă înț ț

zilele noastre, =ol. <<, 'ditura tiin elor Sociale i @olitice, 6ucure ti, LNN-Ș ț ș ș

-. 0c)aule8, 0artin, Rusia, )merica *i Războiul Rece $%&%-$%%$, 'ditura @olirom, <a%i,

*+++5. 4etegan, 0i&ai, 2umitru @reda. @rincipiul dominouluiD @rabusirea regimurilor comuniste

europene, Fundatia )ulturala 4omana, 6ucure%ti, LNNNH. VWXWYZ[ \.]., ,, +/01 23/04 56785980:5;<6=5< 56=>6655?, *++*

CP)IN-I. Originile ,,războiului rece”............................................................*"LII. Viziunile istoriografice americane fa ă de sorgintea ,,războiuluiț

rece”...............................................................................................L"III. Pozi ia oficialită ilor i a istoriografiei sovietice privind cauzeleț ț ș

,,războiului rece”^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^."-IV. Constituirea Alian ei Atlanticului de Norrd NA!O"# istorie iț ș

actualitate^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^..-"*L

14



V. $octrina ,,re inerii” comunismului % aspect teoretice i aplicareț ș

practică^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^.*L"*JConcluzii^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^*J"*&ibliografie^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^^....*

15

Documents

Referat Razboiul Rece-Istoriografie