Upload
felix-bara
View
277
Download
10
Embed Size (px)
DESCRIPTION
Audit
Citation preview
Standardele internationale de Audit Financiar
Principiile de organizare si desfasurare a auditului financiar
Principii fundamentale si reguli de conduita
1.Notiuni conceptuale
Conceptul de audit financiar a fost popularizat pentru prima data pe continentul
european la inceputul secolului XX, de catre cabinetele anglo saxone de expertiza contabila.
Intelesul primar al cuvantului înseamnă a verifica, a revizui, a controla documente si
evidente contabile. Sub acest inteles a fost adoptat initial, chiar daca pe parcurs conceptul a
suferit modificari in sensul perfectionarilor, astfel daca la inceput se considera ca principal
obiectiv de activitate al auditului verificarea si certificarea conturilor contabile si a situatiilor
financiare (bilantul, contul 121, etc.) pe parcurs au aparut si s-au dezvoltat si alte forme de
auditare, cum ar fi:
- audit al performantei;
- audit de sistem;
- audit de regularitate;
- altele.
2. Organizarea activitatii de audit financiar in Romania-Camera Auditorilor
Financiari din Romania
Aparitia profesiunii contabile si dezvoltarea acesteia a fost urmata, cum era si firesc, de
constituirea organizatiilor care sa-i reuneasca pe cei care o practicau. Vom vedea in continuare
ca acest lucru este valabil pentru cele mai multe dintre tarile lumii.
In prezent, in Romania, doua mari organizatii profesionale regrupeaza profesionistii
contabili, respectiv: Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania si Camera
Auditorilor Financiari din Romania.
Camera Auditorilor Financiari din Romania este persoana juridica autonoma si
functioneaza ca organizatie profesionala de utilitate publica fara scop lucrativ. Ea isi poate
3
înfiinta reprezentante in tara si in strainatate.
Activitatea Camerei se desfasoara sub supravegherea autoritatii de stat, reprezentata de
Ministerul Finantelor Publice, care va urmari permanent ca reglementarile emise de Camera sa
nu contravina legii. In caz contrar, autoritatea de stat va lua masurile legale ce se impun.
Organele centrale de conducere ale Camerei: Conferinta, Consiliul si Biroul permanent al
Consiliul Camerei.
Membrii Consiliului Camerei sunt alesi in cadrul Conferintei ordinare si pot indeplini cel
mult doua mandate. Pentru aceeasi perioada, Consiliul alege Biroul permanent, precum si
persoanele care indeplinesc functiile de conducere prevazute in Regulamentul de organizare si
functionare a Camerei.
In sinteza, Camera, in ansamblul ei, are următoarele atributii:
► elaboreaza urmatoarele documente:
Regulamentul de organizare si functionare a Camerei;
Codul privind conduita etica si profesionala in domeniul auditului financiar;
Standardele de audit;
Programa-analitica a examenului-concurs de aptitudini profesionale;
Normele privind procedurile de control al calitatii auditului financiar;
Regulile privind pregatirea continua a auditorilor financiari;
Normele privind procedurile minimale de audit.
► atribuie calitatea de auditor financiar si emite autorizatii pentru exercitarea acestei
profesii;
► organizeaza si urmareste programul de pregatire continua a auditorilor financiari;
► controleaza activitatea de audit financiar;
► promoveaza actualizarea legislatiei prin institutiile abilitate, precum si a normelor de
audit financiar, in concordanta cu reglementarile institutiilor profesionale europene si
internationale;
► elaboreaza norme interne privind activitatea Camerei;
► organizeaza evidenta membrilor sai prin registrul auditorilor financiari si asigura
publicarea acestora in Monitorul Oficial;
► retrage temporar sau definitiv dreptul de exercitare a profesiei de auditor financiar;
► emite reguli si proceduri specifice profesiei.
4
3. Organizarea activitatii auditului intern
Auditul intern are ca si obiectiv principal sa sprijine managementul entitatilor publice
sau private in indeplinirea obiectivelor lor.
Daca obiectivele sunt diferite in cazul celor 2 entitati, scopul si principiile de organizare
ale auditului intern trebuie sa respecte urmatoarele principii organizatorice prevazute de
standardele internaţionale de audit intern:
- independenta organizatorica;
- obiectivitatea in exercitarea misiunilor;
- profesionalismul în aplicarea standardelor internationale in domeniu;
- respectarea principiului codului de conduita etica al auditoriului.
Auditul intern este perceput si acceptat ca atare, inclusiv de catre standardele
internationale ca avand o independentă relativa, ea se datoreaza faptului ca auditoriului este
subordonat conducatorului unitatii.
Pentru a creste independenta s-a luat in legislatia romaneasca urmatoarea masura: s-a
creat in Ministerul Finantelor unitatea centrala pentru armonizarea auditoriului public intern,
condusa de catre structuri care au ca si atributii să dea aviz la incadrarea auditoriului intern, sa
verifice calitatea activitatii auditoriului intern.
In acest fel se realizeaza o dubla subordonare si independenta auditului intern este mai
mare.
5
4. Desfasurarea auditului public intern
Auditorii interni isi exercita activitatea pe baza unui plan aprobat de catre conducatorii
unitatii.
Misiunile de audit cuprinse in plan sunt obligatorii atat pentru sistemul de management,
cat si pentru auditorii.
Auditorii exercita urmatoarele tipuri de misiuni de audit:
- audit de sistem;
- audit al performanţei;
- audit de regularitate.
Auditul de regularitate presupune verificarea legilor, normelor, regulilor specifice
sistemului auditat. In aceasta situatie auditorul propune masurile necesare pentru intrarea in
legalitate atat in timpul misiunii, cat si dupa aceasta.
De regula, auditul de regularitate se exercita in legatura cu realitatea si legalitatea
informatiilor provenind din situatiile financiare.
Auditul de sistem are in vedere identificarea punctelor tari si a punctelor slabe in ce
priveste functionalitatea sistemelor unitatii.
Pe baza constatarilor, auditorii formuleaza concluzii si stabilesc cauzele punctelor slabe
si pe baza acestora formuleaza recomandari in vederea eliminarii cauzelor.
Auditul performantei presupune abordarea activitătii auditate din punct de vedere al
modului in care ea se încadreaza in criteriile de eficienta, eficacitate si economicitate si in acest
caz, auditorul isi incheie misiunea prin formularea de concluzii si recomandari in directia
cresterii performantei activitatii auditate.
Misiunile de audit cuprinse in planul aprobat se refera la intreaga activitate economico
financiara, precum si la toate sistemele care functioneaza in unitate.
Planul trebuie sa cuprinda misiuni de audit organizate in functie de importanta
activitatilor pentru unitate, de abaterile existente la misiunile anterioare si, de asemenea, el
trebuie sa cuprinda actiuni de audit solicitate de catre sistemul de management in mod special.
Pe tot parcursul misiunilor de audit auditorii trebuie sa urmareasca aplicarea principiilor
de exercitare prevazute de standardele internationale.
6
La finalul misiunilor de audit, constatarile, concluziile si recomandarile formulate se
inscriu intr-un raport de audit care devine definitiv dupa ce acestea au fost conciliate cu
reprezentantii sistemului de management.
Sistemul de management urmeaza sa aplice recomandarile formulate prin rapoarte, iar
raspunderea pentru efectele aplicarii sau neaplicarii acestora revine reprezentativ sistemului
managerial.
Potrivit standardelor internationale, auditorii interni nu au competente manageriale.
Ei pot raspunde civil sau penal daca se dovedeste implicarea lor in asemenea fapte.
De asemenea, ei raspund pe linie profesionala in sensul ca formularea de recomandari
gresite conduce la discreditarea profesionala.
In activitatea de audit intern exista cateva situatii in care auditorii nu au dreptul sa
exercite misiuni de audit.
Acestea se numesc situatii de incompatibilitate si consta in principal in:
- sunt sot sau rude pana in gradul al 3 – lea cu reprezentantii activitatii auditata;
- au fost sau sunt implicati in activitati ce urmeaza a fi auditate;
- au alte interese de natura materiala in activitatea pe care o desfasoara;
- au participat in alte calitati decat acelea de angajat al unitatii (cum ar fi: expert contabil,
evaluator) la consilierea sistemului de management in cauza.
7
5. Organizarea si exercitarea auditului financiar de catre inspectori de audit a
Ministerului de Finante
Incepand cu anul 2000 Ministerul de Finante a organizat audit asupra modului cum se
respecta legalitatea in ce priveste formularea si utilizarea resurselor muncii.
In mod concret, aceasta activitate poarta denumirea de inspectii de audit intern.
Ele functioneaza in cadrul Ministerului de Finante la nivel central si local, avand
competentele de a audita la toti ordonatorii de credite indiferent de gradul acestora.
Principalele obiective ale auditului exercitat de Ministerul de Finante sunt:
- sa exercite inspectii ori de cate ori sunt indicii ca nu respecta legalitatea in utilizarea resurselor
publice;
- sa verifice daca s-au produs pagube atunci cand au fost sesizati despre existenta dispozitiei
conducatorului unitatii de a se efectua operatiuni refuzate la viza de control financiar preventiv.
6. Principii fundamentale si reguli de conduita
In desfasurarea activitatii, auditorii interni au obligatia sa respecte urmatoarele principii
fundamentale si reguli de conduita :
1.Integritatea- auditorul sa fie corect, onest, si incoruptibil, integritatea fiind suportul
increderii si credibilitatii acordate rationamentului auditorului.
Reguli de conduita:
-exercitarea profesiei cu onestitate,buna credinta si responsabilitate;
-respectarea legii si actionarea in conformitate cu cerintele profesiei;
-respectarea si contributia la obiectivele etice legitime ale entitatii;
-se interzice auditorilor interni sa ia parte cu buna stiinta la activitati ilegale si
angajamente care discrediteaza profesia de auditor intern sau entitatea publica din care face
parte.
8
2.Independenta si obiectivitatea-auditorii interni au obligatia:
- sa depuna toate eforturile pentru a fi independenti in tratarea problemelor
aflate in analiza;
- sa fie independenti si impartiali in teorie si in practica;
- sa nu se implice in acele activitati in care au un interes legitim/intemeiat;
- sa manifeste obiectivitate si impartialitate in redactarea precisa si obiectiva a
rapoartelor;
- sa formuleze in rapoarte concluzii si opinii bazate exclusiv pe documentele
obtinute si analizate conform standardelor de audit;
- sa foloseasca toate informatiile utile primite de la entitatea auditata si din alte
surse
-sa analizeze punctele de vedere exprimate de entitatea auditata si, in functie de
pertinenta acestora, sa formuleze opiniile si recomandarile proprii
-sa faca o evaluare echitabila a tuturor circumstantelor relevante si sa nu fie influentati
de propriile interese sau de interesele altora in formarea propriilor opinii.
Reguli de conduita:
Se interzice auditorilor interni:
-sa se implice in activitati sau in relatii care ar putea sa fie in conflict cu interesele
entitatii publice si care ar putea afecta si evaluarea obiectiva;
-sa asigure unei entitati auditate alte servicii decit cele de audit si consultanta;
-sa primeasca in timpul misiunii lor, din partea celui auditat, avantaje de natura
materiala sau personala care ar putea sa afecteze obiectivitatea lor;
-auditorii interni sunt obligati sa prezinte in rapoartele lor orice documente sau fapte
cunoscute de ei, care in caz contrar ar afecta activitatea structurii auditate
3. Confidentialitatea
9
Auditorii interni sunt obligati sa pastreze confidentialitatea in legatura cu faptele,
informatiile sau documentele despre care iau cunostinta in executarea atributiilor lor. Este
interzis ca auditorii interni sa utilizeze in interes personal sau in beneficiul unui tert informatiile
dobindite in exercitarea atributiilor de serviciu; in cazuri exceptionale auditorii interni pot
furniza aceste informatii numai in conditiile expres prevazute de normele legale in vigoare.
Reguli de conduita:
-Se interzice folosirea de catre auditorii interni a informatiilor obtinute in cursul
activitatii lor in scop personal sau intr-o maniera care poate fi contrara legii ori in detrimentul
obiectivelor legitime si etice ale entitatii auditate.
4.Competenta profesionala
Auditorii interni sunt obligati sa isi indeplineasca atributile de serviciu cu profesionalism,
competenta, impartialitate si la standardele internationale, aplicind cunostintele,aptitudinile si
experienta dobindite.
Reguli de conduita
Auditorii interni au obligatia:
-sa se comporte intr-o maniera profesionala, in toate activitatile pe care le desfasoara, sa
aplice standarde si norme profesionale si sa manifeste impartialitate in indeplinirea atributiilor
de serviciu
-sa se angajeze numai in acele misiuni in care au cunostintele, aptitudinile si experienta
necesare;
-sa utilizeze metode si practici de cea mai buna calitate in activitatile pe care le realizeaza.
In desfasurarea auditului si in elaborarea rapoartelor auditorii interni au datoria de a adera la
postulatele de baza si la standardele de audit general acceptate;
-sa isi imbunatateasca in mod continuu cunostintele, eficienta si calitatea activitatii lor;
-sa aiba un nivel corespunzator de studii de specialitate, pregatire si experienta
profesionala elocvente;
10
-sa cunoasca legislatia de specialitate si sa se preocupe in mod continuu de cresterea
nivelului de pregatire, conform standardelor internationale.
5.Neutralitatea politica
Auditorii interni trebuie sa fie neutri din punct de vedere politic, in scopul indeplinirii in
mod impartial a activitatilor.In acest sens, ei trebuie sa isi mentina independenta fata de orice
influente politice. Auditorii interni au obligatia ca in exercitarea atributiilor cele revin sa se
abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice.
Auditorii interni au obligatia perfectionarii cunostintelor profesionale.In acest sens,seful
compartimentului de audit public intern, respectiv conducerea entitatii publice va asigura
conditiile necesare pregatirii profesionale, perioada destinata in acest scop fiind de minimum
15 zile pe an.
Exemplu:
Pentru anul 2005, seful biroului audit public intern din cadrul DGFP Bistrita-Nasaud a
alocat un numar de 22 zile pregatirii profesionale pentru fiecare auditor intern, structurate
dupa cum urmeaza:
-12 zile pentru sustinerea de tot atitea teme de cite un auditor intern si participarea
tuturor auditorilor la dezbateri pe marginea acestora;
-10 zile pregatire profesionala individuala.
Programul elaborat pentru anul 2005 a cautat sa contribuie la eliminarea slabiciunilor
incepind cu contextul metodologic, sa asigure cunoasterea si intelegerea acestuia,continuind cu
realizarea programelor individuale de pregatire profesionala a auditorilor, in ideea cresterii de
ansamblu a calitatii activitatii desfasurate in cadrul biroului.
Programul a fost astfel conceput incit prin obiectivele continute sa ofere posibilitatea auditorilor
interni de a-si consolida cunostintele teoretice si practice in domeniile in care s-a constatat ca
exista carente.
Evaluarea cunostintelor profesionale ale auditorilor in urma parcurgerii programelor de
pregatire se va concretiza in efectuarea la sfirsitul anului a testarii cunostintelor ,precum si in
evaluarea finala prin intocmirea raportului de evaluare pentru fecarei auditor intern.
11
Persoanele care sunt soti, rude sau afini pina la gradul al patrulea inclusiv ai
conducatorului entitatii publice nu pot fi auditori interni in cadrul aceleiasi entitaiti publice.
Auditorii interni nu pot fi desemnati sa efectueze misiuni de audit public intern la o structura
sau entitate publica daca sunt soti, rude sau afini pina la gradul al patrulea inclusiv ai
conducatorului acesteia sau ai membrilor organului de conducere colectiva.
Auditorii interni nu trebuie implicati in vreun fel in indeplinirea activitatilor pe care in
mod potential le pot audita si nici in elaborarea si implementarea sistemelor de control intern
ale entitatilor publice.
Auditorii interni care au responsabilitati in derularea programelor si proiectelor
finantate integral sau partial de Uniunea Europeana nu trebuie implicati in auditarea acestor
programe.
Auditorilor interni nu trebuie sa li se incredinteze misiuni de audit public intern in
sectoarele de activitate in care acestia au detinut functii sau au fost implicati in alt mod, decit
dupa trecerea unei perioade de trei ani.Auditorii interni care se gasesc in una din situatiile
prevazute anterior au obligatia de a-i informa de indata, in scris, pe conducatorul entitatii
publice si seful structurii de audit public intern.
12
7. Bibliografie
Auditul financiar, Editura GrafNet, 2006
Auditul financiar contabil 2000, Standarde, Norme privind conduita etica si profesionala,
Editura Economica, 2000;
Hotărârea Guvernului nr. 983/25 iunie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare a Camerei Auditorilor Financiari din România, Monitorul Oficial
al României, partea I, nr. 634/13 iulie 2004;
Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 598 /22 august 2003.
13