GUVERNELE ÎN SPANIA ŞI PORTUGALIA

STUDIU COMPARATIV PRIVIND ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA

CONSIDERAŢII GENERALE

Caracterul uşor diferenţiat, parlamentar al statelor comunitare determină o serie de

particularităţi al fiecărui guvern, semnificative fiind particularităţile ce privesc formarea, structura şi

funcţionarea acestora.

Stabilirea guvernamentală cu repercursiuni în programul de guvernare este condiţionată de mai

mulţi factori, printre care se evidenţiază sistemul partidelor politice şi obiceiurile care se practică la

alcătuirea guvernelor.

Instabilitatea guvernamentală nu presupune schimbarea majorităţii sau a tuturor deţinătorilor de

portofolii ministeriale, odată cu schimbarea guvernelor, asta datorită faptului că titularii portofolilor

ministeriale sunt numiţi nu după culoarea politică ci după criterii de competenţă.

În ceea ce priveşte formarea şi funcţionarea guvernelor există trei aspecte care prezintă interes:

gradul de libertate privind modificarea structurii guvernamentale, cu efecte asupra stabilităţi

administraţiei şi capacităţile sale de adaptare;

poziţia şefului guvernului care poate fi primus inter pares sau adevăratul conducător al

politicii guvernamentale;

modul de funcţionare a echipei guvernamentale care condiţionează modalităţile de

coordonare interministerială şi rezultatele acţiunii guvernului.

ROLUL ŞI STRUCTURA

În Spania- Guvernul se compune dintr-un preşedinte, dacă e cazul din vicepreşedinţi, din

miniştrii determinaţi prin lege.

Preşedintele conduce activitatea Guvernului şi coordonează funcţiile celorlalţi membrii al

acestuia, fără a prejudicia competenţa şi responsabilitatea lor directă.

În Portugalia -

1

INVESTITURA

În Spania- Relativ la structura guvernamentală, Constituţia spaniolă prevede doar că, Guvernul

se compune din Preşedintele Guvernului, din vicepreşedinte, din miniştri şi din alţi membri prevăzuţi

de lege.

Spre deosebire de tradiţia celorlalte monarhii parlamentare, în Spania, potrivit Constituţiei din

1978, şeful guvernului, care poartă denumirea de Preşedinte al Guvernului, nu este stabilit de Rege.

Desemnarea candidatului pentru funcţia de Preşedinte al Guvernului se face printr-un acord

între Rege şi Preşedintele Congresului Deputaţilor1. Conform art. 99 din Constituţia Spaniei, după

fiecare reînnoire a Congresului Deputaţilor şi în celelalte cazuri prevăzute în acest scop prin

Constituţie, Regele, după consultarea reprezentanţilor desemnaţi de către grupurile politice cu

reprezentare parlamentară, va propune prin intermediul preşedintelui Congresului, un candidat la

preşedinţia Guvernului.

Candidatul propus în conformitate cu dispoziţiile paragrafului precedent va expune, în faţa

Congresului Deputaţilor, programul politic al Guvernului pe care intenţionează să-l formeze şi va cere

încrederea Camerei.

Regele îl va numi preşedinte dacă, candidatul se bucură de încrederea majorităţii absolute a

membrilor Congresului Deputaţilor. Dar, dacă această majoritate nu este întrunită la 48 de ore după

primul vot, se va face obiectul unui nou vot şi dacă a întrunit majoritatea simplă, se va considera că

încrederea a fost acordată.

Dacă în termen de două luni de la primul vot de investitură nici un candidat nu a obţinut

încrederea Congresului, va dizolva cele două Camere şi va convoca noi alegeri ( art. 99, alin (5) ).

La propunerea preşedintelui Guvernului, Regele îi numeşte pe ceilalţi membrii ai Guvernului şi

tot el pune capăt funcţiilor lor.

Ceilalţi membri ai Guvernului sunt numiţişi demişi de Rege la propunerea Preşedintelui

Guvernului, iar secretarii de stat sunt numiţi de Preşedintele Guvernului. Remanierile guvernamentale

sunt la latitudinea Preşedintelui Guvernului.

Menţionăm că numai primul Preşedinte al Guvernului, de după 1978, Adolfo Suarez, a fost

stabilit şi numit în fapt de către Rege, având în vedere perioada de tranziţie către democraţie. Ceilalţi

au fost numiţi ca urmare a negocierilor politice.

.

1 Liviu Coman – Kund, Sisteme administrative europene - Organizarea şi funcţionarea guvernelor din uniunea europeană , Ed. Universităţii “Dunărea de jos”, Galaţi, 2009, Pag 54, 55

2

Guvernul se compune dintr-un preşedinte, dacă e cazul din vicepreşedinte, miniştrii şi alţi

membrii determinaţi prin lege.

Activitatea Guvernului este condusă de Preşedinte, care coordonează funcţiile celorlalţi

membrii, fără a prejudicia responsabilitatea şi competenţa lor directă.

În Portugalia - În ceea ce priveste Guvernul (art.185-204), prevederile Constituţiei portugheze

sunt, în general, similare dispoziţiilor cuprinse în celelalte constituţii care consacră regimul

semiprezidenţial. Observăm, astfel, că Presedintele Republicii Portugheze desemnează pe primul ministru,

iar nu şi componenţa Guvernului în întregul său.

Programul Guvernului este supus Adunării Republicii.

Ceilalţi membri ai Guvernului sunt numiţi de Presedintele Republicii, la propunerea primului

ministru.

INCOMPATIBILITATI

În Spania- Membrii Guvernului nu vor putea exercita alte funcţii reprezentative decât cele care

sunt proprii mandatului parlamentar, nici o altă activitate profesională, comercială sau, o altă funcţie

publică.

În Portugalia - calitatea de membru al guvernului este incompatibilă cu cea de parlamentar;

RǍSPUNDEREA PENALǍ

În Spania- Responsabilitatea penală a preşedintelui şi a celorlalţi membrii ai Guvernului va

putea fi angajată, dacă este cazul, în faţa camerei criminale a Tribunalului Suprem.

Dacă acuzaţia priveşte un caz de trădare sau orice alt delict contra siguranţei statului, comis în

exercitarea funcţiunii, ea nu va putea fi admisă decât la iniţiativa unui sfert din membrii Congresului şi

cu aprobarea majorităţii absolute a acestuia.

În Portugalia -

ÎNCETAREA MANDATULUI

În Spania- Conform art. 101 alin (1) din Constituţia Spaniei, funcţiile membrilor Guvernului

iau sfârşit în urma alegerilor generale, în cazul pierderii încrederii parlamentare, sau în urma demisiei

sau decesul preşedintelui Guvernului.

Guvernul demisionar va continua să-şi exercite funcţiile până la instalarea noului Guvern.

3

Responsabilitatea penală a preşedintelui şi a celorlalţi membrii ai Guvernului va putea fi

angajată, dacă este cazul, în faţa camerei criminale a Tribunalului Suprem.

Dacă acuzaţia priveşte un caz de trădare sau orice alt delict contra siguranţei statului, comis în

exercitarea funcţiunii, ea nu va putea fi admisă decât la iniţiativa unui sfert din membrii Congresului şi

cu aprobarea majorităţii absolute a acestuia

Stabilitatea guvernamentală spaniolă este datorată mai mult existenţei unui partid de

guvernământ majoritar, decât mecanismelor de raţionalizare a parlamentarismului.

În Portugalia -

MODUL DE FUNCŢIONARE

În Spania - Guvernul funcţionează ca organ colegial, sub conducerea Preşedintelui său, care îl

şi reprezintă în faţaşefului statului, a Parlamentului şi a opiniei publice. Vicepreşedintele Guvernului

asigură suplinirea şi interimatul Preşedintelui, în caz de deces. Fiecare ministru conduce, în principiu,

un minister, numărul acestora fiind stabilit de lege. Fac excepţie Preşedintele şi Vicepreşedintele

Guvernului, care nu conduc ministere. Se utilizează şi funcţia de secretar de stat, care este inclusă în

structura ministerelor, în subordinea ministrului. Secretarii de stat nu fac parte din Guvern şi nu

participă la Consiliul de Miniştri.

Guvernul conduce politica internă şi externă, administraţia civilă şi militară şi apărarea statului.

El exercită funcţia executivă şi puterea regulamentară, în conformitate cu Constituţia şi cu legile.

Consiliul de Miniştri, care este forma de lucru ce reuneşte toţi membrii Guvernului, se

întruneşte săptămânal, sub conducerea Preşedintelui.

Deciziile se iau prin consens sau prin vot.

În Portugalia - Potrivit art.201, Guvernul este competent să emită decrete-legi în materiile care nu

sunt rezervate Adunării Republicii, iar în materiile care sunt rezervate Adunării Republicii - numai pe baza

autorizării acesteia. Mai trebuie menţionat faptul că Guvernul poate să emită si decrete-legi de dezvoltare a

principiilor sau a poziţiilor generale ale regimurilor juridice cuprinse în legile la care se referă (art.201,

pct.1 lit."c").

În ceea ce priveste puterea locală, Constituţia portugheză consacră o largă autonomie, unităţile

locale ale administraţiei fiind comunele, municipiile şi regiunile administrative. Trebuie menţionat

faptul că deşi în Portugalia puterea locală se bucură de autonomie, art.243 din Constituţie stabileşte şi

existenţa unor elemente de tutelă administrativă, prin verificarea respectării legii de către organele

locale.

4

Concluzii

Utilizând metoda comparării în ceea ce priveşte statele studiate mai sus (Spania şi Portugalia),

constatăm următoarele:

În ce priveşte modul de numire al şefului guvernului ( facem abstracţie de denumirile folosite

în statele analizate), constatăm că situaţia se prezintă astfel:

În Spania, există proceduri particulare de investitură. Candidatul la funcţia de Prim-ministru

desemnat prin acordul dintre Rege şi Preşedintele Congresului Deputaţilor, devine Prim-ministru după

obţinerea votului de încredere al Congresului Deputaţilor. Ceilalţi membrii ai guvernului sunt numiţi

de rege la propunerea Primului-ministru.

În ce priveşte responsabilitatea guvernului, în ţările studiate, acesta răspunde în faţa

Parlamentului, care îl poate înlătura printr-o moţiune de cenzură.

În ceea ce priveşte compatibilitatea funcţiei guvernamentale cu cea parlamentară, în Spania,

calitatea de membru al Guvernului nu este incompatibilă cu cea de parlamentar.

În ce priveşte structura Guvernului, constatăm că situaţia se prezintă astfel:

În Spania, Constituţia reglementează în mod general structura Guvernului, lăsând pe seama

altor acte normative stabilirea precisă a membrilor acestuia.

În Portugalia,

În ce priveşte componenţa Guvernului, peste tot există Prim-ministru şi miniştrii, iar, în ceea ce

priveşte miniştrii fără portofolii, aceştia se regăsesc în multe Guverne europene, astfel încât un Guvern

dintr-un stat studiat nu constituie o excepţie.

Rolul şi puterea Primului-ministru variază în toate ţările de la caz la caz. Unii Prim-miniştrii

răspund în faţa Parlamentelor, alţii au o răspundere şi faţă de şeful statului, ceea ce le limitează

puterea.

Modificarea relativ frecventă a numărului de ministere şi a titulaturii acestora se întâlneşte şi la

aceste două ţări comunitare, ceea ce reflectă adaptarea la dinamica realităţii sau o încercare de ridicare

a eficienţei serviciilor publice, ori sunt rezultatul unor erori sau a unor presiuni partizane.

În ceea ce priveşte modul de funcţionare al Guvernului, Guvernele acestor state au şedinţe

săptămânale, iar hotărârile sunt adoptate prin consens sau de Primul-ministru.

5