Upload
others
View
7
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
REFORMATORUL
ЗСС. — U N I V E R S U L L I T E R A R
o t í t o r i i M I H A I L R O G A L N I C E A N U
1 S 1 7 - 1 8 9 1
A Cost o. fire .p recoce . La colegiul d in l'uViéVillè în F r a n ţ a e r a p r i n t r e cei d intâ i şcolari , d e ş i v e n e a d i n t r ' o ţ a r ă î n a p o i a t ă pe a tunc i , s u p u s ă r e g i m u r i l o r pol i t ice ru sesc şi tu rcesc , fă ră ins t i tu ţ iun i î na l t e de cu l tu ră . A c a d e m i a Mihă i l eană d in Iaşi s'a deschis ab ia în a n u l p lecăr i i lui în F r a n ţ a .
Astfel şi o fire i n d e p e n d e n t ă . C â t a învăţa t la Berl in , 1835—1838, a avu t dese confl icte cu pas to r i i la c a r i s t ă t e a în gazdă. I n a s e m e n e a conflict, co robora t ş i cu
Pes te tei an i desch ide c u r s u l d e Is tor ia Români lor la Academia Mihă i l eană , cel d in tâ iu cu r s d e ' f e l u l aces t a la noi . „Cuvân tu l i n t r o d u c t i v " a l c u r s u l u i s tă şi a s tăzi dovadă d e so l id i ta tea cunoş t in ţe lor is torice, d a r şi de î n d r ă z n e a l a concep-Iiilor pol i t ice a le t â n ă r u l u i în v â r s t ă ab ia dc 26 dc an i , t â n ă r care , dea l t fe l , la vâ r s ta n u m a i de 20 d e a n i pub l i ca se Ia Berlin în f ran ţuzeş te Is tor ia Munten ie i (Histo i re de la Valachie) şi c a r e avea a p r o a pe ga ta de t ipa r Is tor ia Moldovei . Din
f M. K O G Ä L N I C E A N U , s tuden t l a P a r i s
a l te cauze, au d e t e r m i n a t ch ia r în toa rce rea lu i Ia Iaşi şi î n t r e r u p e r e a s tudi i lor la Univers i ta tea d in Berl in . Deşi la studii fusese t r imis d e Mihai l S türza , domnul Moldovei, d e şi la î n t o a r c e r e ace l a ş domni to r îl făcuse a d j u t a n t al său. M. Kogăln i -c e a n u nu p r i m e ş t e s t a r e a de l u c r u r i d e a-tuuci . I n d e p e n d e n ţ a firii s a l e î l p u n e mereu în. conflict cu s t ă p â n i r e a şi ch i a r cu b ine făcă to ru l său. Abia t r e c u s e de 20 d e ani şi p b . Asachi , c a r e t r o n a în l i t e r a t u r a vremii , îi d ă c o n d u c e r e a revis te i l i t e r a r e „ A l ă u t a Românească" . Kogă ln iceanu nu v r e a , , însă, p a t r o n ă şi scoate e l însuşi „Dac ia L i t e r a r ă " în 1840. T i t l u l c h i a r a r a tă î n d r ă z n e a l a concepţ iun i i . C u p r i n s u l o a r a t ă şi ma i mul t . V r e m o s i n g u r ă l i ter a t u r ă şi o s i n g u r ă l i m b ă l i t e r a r ă p e n t r u to|i Roniâni i . D e a c e e a rev is ta "este opr i t ă d u p ă Un an d e zile. Pa r a l e l cu ea, Kogă ln i ceanu pub l ică revis ta d e d o c u m e n t e is torice şi cronici „Arh iva Românească" .
•
cauza concep ţ iun i lo r lu i n a ţ i o n a l i s t e a t r ebu i t să-şi s u s p e n d e c u r s u l d u p ă câ t eva luni . Scoate apoi a l t ă rev is tă „Propăş i rea" , î m p r e u n ă cu V. A l e x a n d r i şi- cu -M u n t e a n u Ion Ghica . D u p ă 9 lun i e s t e o , p r i t ă şi aceas ta . V r e a să s e d u c ă l a Pa r i s , d a r de là Viena es te în to r s d e pol i ţ i a au s t r iacă . Se iveş te tocmai a t u n c i p rocesu l o raşu lu i Botoşani con t r a schitullui P o -păuţ i p e n t r u câ t eva moşii d e ţ i n u t e d e a-cesta şi î n c h i n a t e p a t r i a r h i e i d i n Ant io -hia. Kogă ln iceanu , ca advoca t , i a p a r t e a o r a ş u l u i şi găseş te p r i l e j ca în ş e d i n ţ a publ ică a D i v a n u l u i idbul Iaş i să facă o şa r j ă î n d r ă z n e a ţ ă contra g rec i smulu i şi, în gene re , con t ra s t re in i smulu i , ca să înţe leagă şi cei d e jos şi cei d e "sus , -ş t i ind însă b ine ce-I aş teap tă . A fost î n t r ' a d e v ă r s u r g h i n u i t Ia Mănăs t i r ea Raşca d i n a c t u a lu l j u d e ţ Fă l t iceni . A rez is ta t la t oa t e a-t acu r i l e şi şi-a oţcl i t suf le tu l şi p iep tu l p e n t r u lov i tu ra din 18-18, pe u r m a că re ia ,
în 18-19, p ro t ec to ru l lui delà început apoi pr igoni toru l lui, Mihail Sturzi,] răs i t t ronu l Moldovei .
î n d r ă z n e a l a concepţ i i lor lui larii şi mai d e p a r t e . Ia tă-1 în Divanul ii al Moldovei fo rmulând Unirea Prii telor , iată-1 în 1859 apărând-o cu el şi re fuzând să candideze el instj t ron , iată-1 au to ru l secularizării an mănăs t i reş t i , a l împroprietăririi jăg şi al celei d in tâ i legi a învăţămii pub l ic , iatiă-1 m in i s t ru de extet« Românie i în v r e m e a războiului > n e a t â r n a r e şi a p ă r ă t o r al drept n o a s t r e a s u p r a Basarab ie i la сіц din Ber l in în 1878 !
î n t â i în l i t e r a t u r ă şi istorie, ap poli t ică, el a fo rmula t doctrina I nească a na ţ iona l i smulu i . Naţia e r a u şi al ţ i scr i i tor i în clipa câni găliiiiceanu a a p ă r u t cu tinerescul a v â n t în z i a re l e şi revis te le dope li dnr aceia vorbin u de latinitatea! şi de s lava s t rămoşi lor , aceia începe tor ia noas t r ă delà întemeierea :
Kogă ln iceanu a ce ru t ca să delimili mur i t ce a fost a l Românilor şi eeţ nos t ru , să d e s p ă r ţ i m istoria ţii noas t re de a le s t rămoşi lor şi dat u r m a unei a s e m e n e a despărţiri, | noas t r ă va a p ă r e a mai săracă, săiţ a o îmbogă ţ i ; i a r t recutu l irosirii: nesc, nu la t inesc , s ă ne silim а-1сч l i t e r a t u r a noas t ră s'o dospăr(in), menea cât mai prec is cu putinţi fraţ i lor noştr i F rancez i , s'o ferim4 duce r i şi de i m i t a ţ i m u şi s'o înanj insp i ra ţ i i din l i t e r a t u r a f\opulari cronici (deaceea a scris cd nuvelaB „Tre i zile din is tor ia Moldovei',) t ind m o a r t e a lui G h . Ghica. apari Bucovinei) , din obiceiur i le noastre ceea a scris el „Iluzii pierdute". s«a c iea ţa t impulu i ) . Rod al acestui ш lism r o m n â e s c a fost nionumenţili bl icaţ ie , p e n t r u an i i 184-5—1852, ai oilor de c ă t r e Kogălniceanu însuşi Poezi i lor P o p u l a r e de V. Alexandri p u t e r n i c e co loane car i nu sprijinii ciul cu l tur i i noas t r e 40 de ani.
Ace laş na ţ iona l i sm temeinic, deşi ta t , cons t i tue ch iagul dïseursurilt Kogă ln iceanu . In Divanu l ad-hocdí îîi A d u n a r e a de acolo după alegea Cuza, în A d u n a r e a din Bucureşti Un i rea def in i t ivă din 1861, şi maii ches t iunea împrop r i e t ă r i r i i ţăranii ches t iunea independen ţe i noasta, c h e s t i u n e a D u n ă r i i p e 1д 1880 ,of Kogă ln iceanu s ta to tdeauna solid ; noaş t e r ea t emein ică a trecutului nesc şi p e a r g u m e n t e l e pe cari b ine doved i t e i Ie inspira . Din acei lxigat r o m â n e s c izvora căldura acee. său şi fraza ora tor ică , eleganta, ri toa re , c a r e a s luj i t cele niai s Finte a le n o a s t r e în secolul trecut.
PETRE V. Iii
U N I V E R S U L L I T E R A R . — 36?
M I H A I L R O G A L N I C E A N U - O M U L P O L I T I C
lui Miliari Kogâl in ieeanu se • r e şi pu t e rn i că , deasu -
tm acestor m i z e r i i p o s t u m e , I a esit maire şi l u m i n o a s a mizeriilor ce a a v u t s ă î n d u r e vieţei.
ïiltaàl Kogàlndeeanu n u es te n u li tapropj'ietărirei ţara inilor,, a
suu, a des rob i re i ţ i g a n i l o r kràrei priivlegnilor boereş t i . ЕЛ •celas timp, o m u l U n i r e i , a i şeii averilor m ă n ă s t i r e ş t i şui atl Cutări şi legi f u n d a m e n t a l e . IKogàhiireanu a m a i l u p t a t în-• viaţă pentit'u d o u ă m a r i ide i : iilor publice şi a naţionalii-' ti au înălţat n e a m u l r o m â n e s c , (a istoric a ţăr i i , de là 1840 şi Ш este legată d e n u m e l e lui . ple mari săvârşnite î n a c e a s t ă de făurire a ţ ă r i i Şi neanuuilim , au fost s ă v â r ş i t e de ei s a u n cu sprijinul lu i . iperea con vem ţi une i de là P a r i « August 1858 şi pr in u n i r e a ţări (5/24 Ianuar ie 1858), Mihail «nu a pus t e m e l i a Indie pen-lomâniei, c o n s a c r a t ă apoi de la 1877. Bacipurea ţ i gan i lo r (1844)k p r i n I privilegiilor bo ie reş t i , prim i m averilor m ă n ă s t i r e ş t i (7 |, măsp.ră c o n d i ţ i o n a t ă de îim-kirea ţăranilor, împroprieitlăiri-
Ш . pe p ă m â n t u r i l e se cutia -
•1 celor şapte l u n i câ t a ţ i n u t li, a dalii t ţ a r a cu a t u l e a re latata legi f u n d a m e n t a l e pe tern sau deevoltiat şi a u p ros -ttwle noastre a ş e z ă m i n t e p u ii o parte din legi le r e d a c t a t e [aplicare de Mihaiill K o g â t a i -t guvernul Lui : ta celor două u n i v e r s i t ă ţ i d in Si din Bucureşti (1864). mtrucţiu'iiiti! pub l ice (5 Dec. (toântul p r i m a r o b l i g a t o r şi Itşea pentru î n f i i n ţ a r e a Cur ţ i i ! (24 Ian. 1804). Legea p e n t r u I unui consi l iu de s t a t (11
;i c o m u n a l ă (31 Mantii* u pentru î n f i i n ţ a r ea consiiuii-le (31 МаНіе 1864). L e g e a or-врга contabilii t a ţ i i generaţie a IAugust 1864). Legea p e n t r u Eternului me t r i c de m ă s u r i 1(30 Sept. 1864). L e g e a d e ex-li pentru cauză de utiliitaite "Oct. 1864). Legea p e n t r u in-
Caee de d e p u n e r i (26 Nov. R pentru c o n s t i t u i r e a c o r p u -araţi (4 Dec. 1864). Lege p e n t r u »puterei a r m a t e а R o m â n i e i Ш). Lege p e n t r u i n t r o d u c e
r e a manopol tu lu i (5 Dec. 1864). L e g e a t e l eg ra fo -po t şa l ă (5 Dec. 1864). Legea p e n t r u r e c r u t a r e a a r m a t e i (5 Dec. 1864). E m a n c i p a r e a hiserieeii r o m â n e ş t i de &ub e p i t r o p i a p a t r i a r h u l u i d i n Conistandino-pol. Codicele ci.viJ, p e n a l , c o m e r c i a l (6 Dec 1864). Legea p e n t r u î n f i i n ţ a r e a Cur ţ e i de casaiţde (19 Aug . 1864). Desfiinţ a r e a pedepse i cu m o a r t e şi a băttaiei. Lege p e n t r u că i le fe ra te de p e s t e Mil-cov (21 Febr . 1864). Decre t p e n t r u luarea cârc t a i n e l o r delà sa te d in mâin i l e p ropr ie t a r i l o r . Lege p e n t r u r ă s c u m p ă r a r e a e m -batircmiilor. Decre t p e n t r u b ib l io tec i le pub l i ce . Aces t dec re t oifligă toa te comune le de а a v e a o b ib l io t ecă pub l i că . Cons e r v a t o r u l de miuzdcä. î n f i i n ţ a r e a ac te lo r de s t a i e c iv i lă , etc., etc. şd a le legi de m a i n u c ă i m p o r t a n ţ a ,
Toa te aces te au fost legi le o rgan ice pe b a z a c ă r o r a s'a desvolt tat ţ a r a noasta ă .-Milite dlin elle a u fosit scliimbaite in c u r s u l vremea d u p ă a r ă t ă r i l e experienţei s a u pe p r e t e x t u l e x p e r i e n ţ e i .
Uinul c a r e le c o n c e p u s e şi oare , de e r a l ă s a t să le ap l ica , d e m o c r a t i z a de m u l t fa ţa ţărtiii, f i indcă el a v e a p a t r i o -t i s n u i , v o i n ţ ă şi ene rg i e şd ştiia ce v rea , o m u l ace s t a c u m i n t e a l a r g ă , ou i n i m a g e n e r o a s ă şi cu privuirea d e p a r t e văză toare , n 'a fosit l ă s a t s ă d e m o c r a t i z e z e a-ceas tă ţară a şa cum în ţe legea el.
Aci s t a a fost o m u l pol i t ic Miha i l Kogâl in ieeanu. N u a r e nic i o s t a t u i e n a ţ i o n a l ă in Capiitaila tălriii. d a r fapte le sa le pol i t ice c o n s t i t u e cel m a l n e p a r i tor monumomt p e n t r u Miha i l Kogâl in ieeanu.
B iogra f i a lui Cuza Vodă şi a lui Mih a i l K o g à l m c e a n u va fi s c r i s ă de fiii şi u r m a ş i i clăcaşillor de là 1864 şi n u de a d v e r s a r i i să i po l i t i c i , căc i o m u l deda 2 Mai 1964 es te î n v i n s u l lu i 11 F e b r u a rie 1866 !
V. e. A R B O R I :
NOTE BIOGRAFICE S'a nă scu t la Iaş i in 6 S e p t e m b r i e st .
v. 1817, m o r t la P a r i s la 20 I u n i e 1891 st. v. şi î n g r o p a t la Iaş i l a 3 Iu l ie 1891 st. v.
T a t ă l său a fost m a r e l e v o r n i c ffliie K o g â l n i e e a n u , i a r m u m a s a a fost Eca-teirina Stăviihl, r o m â n c ă ddn Ce ta tea Albă clin B a s a r a b i a .
La 19 a n i a scr ie d e s p r e e m a n c i p a r e a ţ i gan i lo r .
La aoeeaş v â r s t ă a î n c e p u t să se intereseze ele ches t i a ţăirăneaiseă. L a 1848 c â n d a sc r i s p r o g r a m u l p a r t i d e i na ţ io n a l * m o l d o v e n e ş t i , cea diintâii g r i j ă a lui a fost s ă c e a r ă î m p r o p r i e t ă r i r e a ţ ă rani lor . Delà 1848 şi p â n ă la 1864 a lupta t fără ' îincettare pemitiru a c e s t ideal . Legea r u r a l ă ddn 1864 es te cel m a i m a n e act al vie ţ i i s a l e .
I O N E S C U - D O R U : BAI.CIC
U N I V E R S U L L I T E R A H
IOAN ('. GEORGESCU
S I N G U R Ă T A T E CONST, PÂCLE
D E S P R I M AVARARE Afură-i o v r e m e păgână eu 'nf iorăr i de lut rost i t cu g r e u . Văzduhul c locoteşte 'n fu r tună si vuetu l s t r ă b a t e sufletul meu.
In a p r i n d e r e a mâniei — «ciul înc ins eu lumini , st» sfâşie împle t ind şerpi de j ă r a t i c viu ce c u v â n t ă ieşiri de pustiu.. .
P louă . Plouă mereu.. . . şi viielul s t r ä h n t e sufletul meu. Din câmpul cenuş iu — de sus -o burni |u rece ьс c e rne pes te sa tu ' i ic remeni t în za re , ce nu in.ii a r e nimic de spus .
E umed. . . şi-i frig... şi-ini văl de ceafă din haos plecat. . . se lasă cu-o ' n t r eagă p ă r e r e de ri
[peste sat ] .
Singur.... în noap tea ce-mi p a r e că ba t e pe uliţi . p u n â n d tăr i i le ei, frică : de undeva , în geam. o a m â n a r e de vânt mă cheamă cu lot ce nu mai e s ascul t din p r idvor p r igoana pâ rae lo r ce curg eu 'nf iorăr i de lut rostit cu g reu .
Singur... . lot s i n g u r . , şi d e p ă r t a r e a sună "n mine : ca un p e r e l e ce se n ă r u e , ca o voce de gloată ce nu e.
Din toată învă lmăşea la as ta lârzie. . . am umbla t c 'nn gând In plopii • stinşi în câmpie. . . r e — î m b r ă c a ţ i cu l u m i n ă în d iminea ţ a l impezi tă l ină, ( recu lu l tot şi-l mai cunosc ! ... şi 'n svonur i de c lopote t r a se d e vân t , psa lmodiază (aceri s ăvâ r ş i t e "n p ă m â n t . .
V. FL. LAZARESCU
D E Z A C O R D Miraj în a m i n t i r e : m g ap r in s , Iu d r u m u l unde paşii tăi se -aş teap tă . De gându r i frântă, friinlen'n mâini plecată Înmoaie l iniş tea cu vis încins .
O u m b r ă viu mai stăr.ue >n vid. Desenul [ejii — înscr is , s'a ş te rs de mult. Urme le lotuşi le absorb , le-asciill Iu lung erou mă cant , mă închid.
Se topesc zăpez i le c ă r u n t e , La r 11 II il ie.
Roase do v â n t u r i şi de ploi m ă r u n t e , G e m g r e u de t«pă şi de mâl pâ ra ie l e , P le te de n e g u r i desp le t e sc zăvoaie le ;
Iu sa te sg r ihu l i l e (Iepe dea lu r i Ape le rod t rosn ind din ma lu r i .
I a r c lopotul ce sună iii e i , svâcnit , Înăbuşii,
Pe pânza g rea de p loa ie şi de ccajă, Parcă- i in ima sa lu lu i cc 'ughîaiu Simţind din t r u p cum rup cu dinţ i i uzi
Toren [ii j |
Pe p r i spa unei case în noroi A apă ru t un om cu ochii goi Ce-a sup t în ei iscodi tor Toi Ini dnl i iegih-al zăr i lo r ;
Şi poa te că din za rea i s'o fi deschis Cum se deschide ce ru l copi i lor în vi*, Poa te că „dincolo'" a des luş i t Că p r i m ă v a r a s'a ivii...
O clipă, vântul sforile ploii a aduna t Şi'n g h e m u r i cenuşi i p« marg in i l e cerului le-a Pe cer a scăpa t o rază de soa re . La un geam î n t u n e c a t s'a opr i t luminătoare. Şi sânii unei fete mar i . ce pr in zăbrele s'a n
I-a mângâiat, i-a '
Apoi n 'r . făşnrai un pâ lc de case pr int re cari E ra şi-a omulu i şi-a felei m a r i . A lune i fala fugi dein g e a m îmbu jo ra t ă Ia r geamu l , p ă t i m a ş s V n t u n c c a t deodată Ce ru l s'a c r i spai şi s'a făcut ca 'n t r 'un dWan Şi lacr imi reci au b r u m a t geamul iară.
CONST. ARGEŞ AN.
T Â R Z I U Mab... înch ide ochii să- | i închiz i s u b pleoape visele Şi lasă-ţ i mâ in i l e să-şi l egene mângâer i le , M ă n g â e t o a r e mâin i — s icr ie mici de argint, Iu cari să-mi închizi t ă cu t e d u r e r i l e .
Culege-mi cl ipele aşa cum culegi florile Şi lasă-ti sufletul desch is să-şi cân te chemarea, Să le s ă r u t fără d e s ă r u t a r e , f loare de dragoste, Pe ca r e suf le tul-mi l i i s l îşi va odihni inoptaret
Lasă-mi a m u r g u l din suflet să-şi cearnă linhln Duioasă şi t r i s tă l ângă l ine — cântec de alinări Să nu simt cl ipele târzi i pu r t ând durerile, Domni ţă , d ragos te mică. lumină de soare.
Mal).,.. Ascul tă c u m i n t e să te î nvă ţ cântece le Nimănui n e c â n t a t e sbucium adânc do ape. Că mâine le va chema t ine re ţea — dragostea m Şi aşi v rea să le duci în suflet, pe buze, pe рЦ
U N I V E R S U L L I T E R A R .
V I S C O L U L ALEX. PUSKIN
Jârţitul anulu i 1811, t r ă i a la Imaradovii, bunul Ga vrii Galul se făcuse rcnuniiit în tot prin ospitalitatea ,şt »incol'ita-
temiii mergeau foar te des lia ei te, sii bea. să joace ..boston
tla lui Prascovia Pc t rovna , l.i pi partida, ia r al ţ i i ca sii vadă ilar, Maria Gavrii lovna. o lată ІКzece ani, b ine laeută şi pal i socotită ca o logodnică bouilli se gândeau pent ru ei sau Í lor.
)lovna işi făcuse educa ţ ia unele Irunţuzoşti. si ca u r i n a r e Katii. Subiect ui. ulei. de ea, era tdjuliir de sublocotenent de in-tatesc găsea in concediu în sa-ilHljelegc dola sine cir t ână ru l I pasiune egală, şi că pă r in ţ i i | observând innlinurca lor reci-islnviseru fetei să. se ni.ii gân-iel, iar pe cl îl p r imiră foarte
lipi noştri işi scr iau şi se veit patru ochi. iu fiecare. /j in
brad sau in b i se rh uja voll isi jurau unul a l tu ia i u b i r e
plângeau de soarta lor şi Berite planuri. x iiiiiilu-şi şi HJh acest fel, ei a j u n s e r ă (ceia te natural) la u r m ă t o a r e a .iudeii noi nu putem t r ă i unul Liră •iota cruzilor pă r in ţ i p u n e pielei noastţe. a tunci nu s'ar pu-toin|a lor '. Se în ţe lege ca ,i-• fericită i-a venit întâi tâ-jfa a rplăcut in în t r eg ime iu-romantice a Mareei ( iuvr i lo , na. Ba ţi întrerupse în tâ ln i r i l e lor. itrja urina ( u a tâ t mai \ ie. Nicolaev ic.i o ruga în . f iecare » i se den Iui. să se c u n u n e [äse ascundă c ă t i n a v reme , sraiuner la p ic ioare le păr iu ţ i -lesifur. în sfârşit vor Iii at inşi Mutantă si nenorocire ' a anin-Іvor zice desigur : ..copii ! ve-
brăjişăin". Ciwiliivna ezită multă л reme : i planurilor de fuga fură lii-parlc deocamdată. In sfârşit in ziua indicată ea t rebu ia să Ilde seara, să se r e t r agă iu fi sub motiv că o doare caipul. fu ştia şi ea vorba, nniân-biii să iaşii în grăd ina pe diu ţ frătlhiu să găsească sania í asozr şi sii meargă la cinci Nenaradova. in satul Jadr ina ,
feerici, unde л Indiniir trebuie; Bte |i în /ina hota r11ii. Maria Gali dormise toată n o a p t e a : itn-•iDiituri şi rochii, scrise o sér i es n ne i domnişoare s imţ i toa re , (ialla parinplor ei. Ea îşi luă
dela ei prin cele mai a t in-etprosiiini. sou/a pui ta rea sa Rade neînl.itu rat a pusiiinei I tu aceia, că cea moi feriţi diu viaţa ci o socoteşte pe li ii va fi permis să se a r u n c e [le prea iubiţilor pă r in | i . Pe-iindouă scrisorile (ii o pe-iJa.peciire erau grava ţ i doini Mile. (li o inscr ip ţ io decen tă , lin aşternut înaintea /o r i lo r , fol; dar şi aici g â n d u r i l e s l raş -
It cărţi.
I Iko o deş tep tau in f iecare minu ta . Aici i se pă rea , că în m o m e n t u l , când s'a a-şe.zat în san ie , ca să m e a r g ă să s e cun u n e ta tă l ei o opri , cu o iu ţ ea l ă chinu i toa re o ţ â r a pe z ă p a d ă şi o a r u n c a în subpăinâi i t l i l î n tunecos şi fără fund... şi ea căzând zbura ru in ima î n g r e u i a t ă : acum îl vedea pe Vlad imi r zăcând pe iarbă , palid, î n sânge ra t . El mur ind , o ruga cu o voce p ă t r u n z ă t o a r e să se grăbească sii se c u n u n e cu el... a l te vedenii u r â t e şi fără nici un rost ii t r ecură pe d i n a i n t e una după a l ta . 1 n sifârşit se sculă , mai p a l i d ă ca de obiceiu şi cu n e p r e f ă c u t ă d u r e r e d(jţ na,p. Tatăl şi mania o b s e r v a r ă nel in iş tea ci : del icata lor g r i j ă şi î n t r e b ă r i l e fără s fârş i t : oe-ft ru t ine . Masa ? Nu eşti bo lnavă .Masa ? ii sfâşia u in ima. Eu se silea să-i l iniştească, să pa ră veselă, şi nu putea . Veni seara. . . . Gândul 1 , că p e n t r u ul t ima oară pe t r ece ziua in mij locul familiei sale. ü s t r â n g e a in ima : in t a ină îşi luă r ămas hun dela t oa t e çpersoanele. di-.іці toa te o-bioctele car i o î n c o n j u r a u . Se servi ( i u n : inima ii bă tu cu (putere. Cit ,gla.s t r e m u ră tor spuse că nu a r e poftă ele mânca re , şi începu a-şi lua seara bună de la pă rinji . Fi o ' sărutară şi b i n e c u v â n t a r ă ca de obiceiu : Ea e r a ga ta su p lângă . Venind în camera ei se a r u n c a in fotoliu şi începu să p lângă . Fa ta din casă îi spunea să se l iniş tească şi să se încurajeze.. Totul e ra gata . Pes te o j u m ă t a t e de ceas Masa t r ebu ia să lase p e n t r u totd e a u n a caisa p ă r i n t e a s c ă . camera ei. v ia ta l inişt i tă de fată... Afară viscolea : vântul bă t ea , ob loane le t ro sneau şi scârţâiai) : totul i se p ă r e a ca o p rez ice re t r i s t ă şi î ng roz i toa re . Tn cu rând s'a liniştit toată casa, toi i au adormi t . Masri î m b r ă c ă u n caipot căldiuros, se îmbrobodi (ii şalul , luă in m â n ă cutia şi eşi pe terasa din dos. Se rv i toa rea d u c e a 'după dânsa clonii legătura'. Au ieşit in g răd ină . Viscolul nu se liniştise, vântul bă tea din firi ,i.. p a r Vă se silea să oprească t ână ra c r imina lă . Cu greu au a j u n s în capă tu l g rad ine i . In d r u m Ie a ş t ep ta sania. Caii , î nghe ţa ţ i , nu s tau pe loc : vizit iul lui Vlad imi r se pl imba pe dinaiiintea hulubelor , ţ i nând caii n e a s t â m p ă r a ţ i . E t a-jută Domnişoa re i şi fetei să se a şe / c in sanie , a ş e z a l egă tu r i l e şi cutia, luă hâţii-nile şi caii z b u r a r ă . Lăsând pe domni şoara iu gri ja soa r te i şi a vizitiii lui Tcroşca . să ne în toacem la t â n ă r u l nos t ru a m o r e z a t .
Vladimir a umbla t toată ziua. Do d i m i n e a ţ ă a fost l a p r e o t u l din j a d r i n a . cu greu s'a p u t u t în ţ e l ege c i ol ; pe u r m a a p leca t să-ş i cau io mar to r i i pr int r e p r o p r i e t a i i i vecini . Cel d in tâ i , căruia i s'a ad t - j snt . un sub loco tenent d e re ze rvă . Cam d e pa t ruzec i de ani , D in vin. se învoi b u c u r o s Aceas tă a v e n t u r ă , îl î nc red in ţa el . îi aducea amin te de vrem u r i l e d i n n a i n t c şi d e nebun i i l e husa -i ilor. EI îl i n v i t ă pe V l a d i m i r să ia masa la ol şi îl conv inse că p e n t r u ceilalţ i doi ma r to r i , n ' a i e să fie nicti o piedică, în t ru cât se vor găsi uşor . Iuti ' adevăr , imediat d u p ă m a s ă s'au şi ivit : inginerul Şinit mustăc ios şi impîn tona t şi fiul căpilaniiliii-ispravniilc. un băia t de şai-sn rezece an i . caro d e c u r â n d in t r a se la uliini. Ei nu n u m a i (ă p r imi ră p r o p u n e rea Iui Vnldi in i r . da r se şi j u r a r ă că sunt gala să se jer t fească pen t ru ol. Vladimir îi î m b r ă | i ş ă (cu admi ra ţ i e ) şi plecă a c a s ă să sc pegă tească .
A m u r g i s e d e mult . T r imise p e Teroşca . omul lui de năde jde , cu t roica la Nenaradova , d â n d u - i toate, des luş i r i l e : ia r iront ru cl dădu ord in să- i p r egă t ea scă o sanie mică cu u n cal : şi plecă s ingur s p r e j a d r i n a , u n d e pes te două c e a s u r i t r ebu ia s ă v ie şi Mar i a Gav.rilovnu. Dru mul îi e ra cunoscut , d c m e r s n 'avea decât douăzeci de minu te .
Abia Vladimir eşi la c â m p şi se porni un viscol de nu se vedea nimic. Î n t r ' un minut d r u m u l a fost i n t roen i t : î m p r e j u r i mele- , drifspăruse în t r 'o c e a ţ ă turbure , gă lbue . p r iu ca r e z b u r a u fulgi albi de zăpadă . ceru l se unise cu (pământul : \ Iacii mir se văzu în c â m p şi î n c e r c ă in zada r să r egăsea scă d r u m u l . C a l u l m e r gea la î n t â m p l a r e şi când s e su ia p e un t ro ian , când cădea în t r ' o g r o a p ă sania se r ă s t u r n a la f iecare pa s . Vlad imi r sc silia să nu p i a r d ă a d e v ă r a t a d i r ec ţ i e . I se pă ru insa că а t recu t ma i mul t d e ii ma ta tó de ceas şi încă n ' a a j u n s în lunca d in j a d r i n a . T r e c u r ă încă vre -o zece m i n u t e şi l unca tot nu so vedea . Vladimir m e r g e a p e c â m p t ă i n d văi le adânc i . Viscolul nu se l iniş tea, cerul e ra intii:ie< -;і. Ca lu l c a r e ma i l a f iecare pas ora p â n ă la p iep t in z ă p a d ă începu а obosi şi s u d o a r e a c u r g e a în p i c ă t u r i mani d e pe el.
In sfârşi t băgă de seamă că nu merge în pa r t ea aceia, Vlad imi r s e opr i . Începu să-şi amin tească , să soco tească şi se convinse, eă t r e b u e să o ia la d r e a p t a . Ca lul abia mai mergea . F ă c u s e nud mul t >ie «in ceas de d r u m . J a d r i n a t r e b u i a să lie a p r o a p e Insă el mergea , m e r g e a , şl câmpul nu î.iai avea s ' â r ş t t . Гітпіі.'! t r e cea : V lad imi r î ncepu să se ne l in iş tească .
Tu sfârşi t în t r ' o p a r t e începu să se zărească ceva înnegr ind . Vlad imi r î n toa r se îu i i ' aeo lo . A p r o p i i n d u - s e văzu că e o luncă Slavă D o m n u l u i gândi el. acum a-i a p r o a p e . Merse pe lângă luncă , spe rând să găsească imedia t un d rum cunoscut «au să ocolească lunca : J a rd ina so găsea după luncă . In c u r â n d găs i darumul şi po rn i p r i n desişul copaci lor . Aici vântul nu mai sufla, d r u m u l e r a ne t ed ; căl i i se înv ioră şi V lad imi r se l iniş t i .
D a r ol m e r s e , m e r s e şi J a d r i n a nu se zărea ; l unca e r a f ă ră sfârşi t . V lad imi r observă îngroz i t c ă i n t r a s e în t r ' o p ă d u r e necunoscută . D i s p e r a r e a il cupr inse . Bătu calul ; s ă rmanu l animal, p o r n i la t r a p dur în c u r â n d încet in i mer su l , şi
sfert de ceas m e r g e a la pas , î n d e m n u r i l e nenoroc i tu lu i Via
pes te un cu toa te diinir .
înce tu l se
cu încetul copacii î ncepură a l ă r i . şi Vlad imi r eşi d i n p ă d u r e : j a
d r ina nu se ză rea . T r e b u e să fi fost miezul nopţi i Lacrămi le îi u m p l u r ă ochii ;. mergea In î n t âmp la r e . V r e m e a se liniştise, noii i i : se î m p r ă ş t i a s o r ă ; îna intea Ini se în t indea câmpia , a ş t e r n u t ă cu un covor a lb ondu la t . Noap tea era de stul d e senina- Văzu nu d e p a r t e un sătu le ţ compus d in p a t r u sau cinci cose. Vladimir se î n d r e p t ă că t r e el . La cea d in tâ i colibă, săr i drin sanie , alergă la fer e a s t r ă şi începu a b a t e Pes t e minute oblonul se r idică şi un îşi a r ă t ă b n i h i c ă run t ă .
— Ce vrei ? —• D e p a i t e - i J a d r i n a ?
dopa rte ? — Nu-i d e p a r t e : or f,i zece vâ r s t e . Auzind aces tea Vladimir sc apucă d e
câteva bă t r ân
ad ri na-i
370. — U N I V E R S U L L I T E R A R
Măriei Gavr i lovha , că ce ti-e urs i t nici c ă l a r e n u poţ i ocoli, că s ă r ă c i a nu- i de fect, că se t r ă e ş t e cu o m u l n u cu bogăţia, şi a l te le . Z ică tor i l c m o r a l e s u n t uimitor d e folosi toare , în împre ju ră r i l e . , in c a r e (nu s e găsesc decât foar te puţ ine a r g u m e n t e .
I n t r e aces tea domni şoa ra începu să se î n sănă to şea scă . Vlad imi r nu mai fusese de m u l t pe Ia Gavr i l Gavr i lov ic i . Fu sese spe r ia t d e p r i m i r e a ce i se făcuse, l i o t ă r î r ă să t r i m i t ă să-i a n u n ţ e neaş t ep ta ta fer ic i re : cons imţământul la căsător ie . D a r ca r e fu m i r a r e a p r o p r i e t a r i lor din N e n a r a d o v a . când în inv i ta ţ ia lor p r i m i r ă ca r ă s p u n s o s c r i s o a r e pe j u m ă t a t e nebună . El îi a n u n ţ a , că nici oda tă nu-i va călca p ioiorul în casa lor, şi îi r u g a să u i te pe nenoroc i tu l , pen t ru ca r e n u m a i m o a r t e a este s ingura spe-l a u t ă . Pes te câ teva zile a f l a ră că Vladimir a p l eca t p e front. Aceasta era în anu l 1812.
Mul tă v r e m e n'aii î nd răzn i t să-d vorbească de sp re a s t a Mase i , c a r e e ra în covalescenţă . Ea n ic ioda tă nu amin tea de Vladimir . C â t e v a lun i ma i tâ rz iu găsind n u m e l e lui în r â n d u l celor d i s tinşi şi greu răn i ţ i in l u p t e l e (lela Bo-rodino, dânsa leş ină, se t emeau să nu aibă din nou t e m p e r a t u r ă . De d a t a asia, s lavă D o m n u l u i , l eş inu l nu a avu t nici o consecin ţă .
Altă d u r e r e o lovi : G a v r i l Gavr i lo vici m u r i , l ă sând-o moş t en i toa rea în t re -gei aver i . D a r moşteni rea nu o consola : ea î m p ă r t ă ş i d u r e r e a cu Proscovia P e t r o v n a , j u r ă .să nu se despar tă de ca niciodată : Amândouă p ă r ă s i r ă N e n a r a dova, locul amin t i r i lo r d u r e r o a s e , şi se ins t a l a ră în t r 'o p r o p r i e t a t e din...
l o g o d n i c i i şi aici î n c o n j u r a r ă d r ă g u ţ a şi boga ta logodnică ; ca î n să nu dădea nici unu ia , nici cea mai mică spe ran ţă . Mama sa câ teoda tă o sfătuia să-şi a leagă un logodnic : Mar ia Gavr i l ovna clătina clin c a p şi! c ă d e a pe gândur i . Vlad imir nu mai exi\sta . m u r i s e la Moscova, în a j u n u l ocupa ţ ie i f rancezi lor . Л-min t i r ea lui se p ă r e a s fân tă p e n t r u Maşa. Cel pu ţ in d â n s a păs t ra tot. ce-i putea amin t i de sp re el. că r ţ i p e ca re le ci t ise el. d e s e n u r i l e lui . no te şi ve r sur i , cop ia te de el pen t ru ea. Vecinii af lând toa te as tea s e mi rau d e cons t an tă şi curioşi a ş t ep tau eroul , c a r e t r ebu ia să învriingă c red in ţa d u r e r o a s ă a acestei a-d e v ă r a t e Ar t emisa ,
In t impul aces ta războiu l s'a sfârş i t cu glor ie . Reg imen te l e noas t r e sc în to r ceau de pes te g r a n i ţ ă . Popo ru l Ie î n t â m pina. Muzicele c â n t a u bucă ţ i cucer i toa re : „Vive H e n r i Q u a t r e 1 ' , va l su r i tiroleze şi ar i i d i n Gioconna . Ofi ţer i i p lecaţ i în c a m p a n i e a p r o a p e copii , se înto rceau c r e scu ţ i in a tmos fe ra războiului, cu p i ep tu r i l e p l ine de decorativi. Soldaţii vo rb i au voioşi î n t r e ei, ames te când în convorb i r e l e lor cuv in te nemţeşti şi f ran ţuzeş t i . T i m p u r i d e neu i ta t . T i m p u r i d e glor ie şi a d m i r a ţ i e . Câ t de pu t e rn i c b ă t e a u in imele u r seş t i la numele . pa t r i e i . Cât de du lc i e r au lac ră -uiile r eveder i i ! Cu câtă un i r e sufletească ames tecam mândr i a poporu lu i eu iub i rea c ă t r e s u v e r a n ! D a r pen t ru el — ce m o m e n t e !
Feme i l e , femeile ruse au fost a tunci f ă r ă a s e m ă n a r e . Răcea la lor obişnui tă d i spăru . Admi ra ţ i a lor era la m i x i m u m , când î n t â m p i n â n d pe înv ingă to r i , s tr i gau : U r a !
C a r e din ofi ţer i i de a tunc i nu recunoaşte , că femeii ruse ' - a d a t o r a t cea ma i f rumoasă şi scumpă r ecompensă !...
In acest t imp s t ră luc i to r Mar i a G a v r i
lovna t r ă i a cu m a m a ci in gulx şi n u vedea cum în ambele s e s ă r b ă t o r e a în toarcerea armii j u d e j e şi s a t e admira ţ i a gena poate , ma i pu te rn i că . Ivirea и fiţer în aces te locur i era o à r a r ă . şi c u r t e z a n u l u i in frac îi ve in vec ină ta tea lui .
Am mai spus, că , cu toată ti Maria Gavr i l ovna e r a ca şi mii î ncon ju r a t ă de pretendenţ i Toi au t r e b u i t să se d e a la o partei ivit în cas te lu l ei , colonelul ii Burmin, cu Sf. Glicorghe pc piq o p a l o a r e in te resan tă , cum i d o a m n e l e de p e a tunci . Aveam zeci şi şase d e an i . Venise in la moşia lui ca re se găsea în и natului Măr ie i Gavrilovna. Mari llovna îl deoseb ia d e ceilalţi. Fi, ob i şnu i ta ei melancoliile dispară pu tea s p u n e că ea coclieteaá insă poe tu l , văzând purtarea s p u s :
,.Si a m o r non e, clic (hindit! Burmin e ra , într'adevăr, no
foar te d r ă g u j . El avea acea ii ce p l ace femei lor : inteUgeij eioasă şi cu a ten ţ ie , fin ironic, nici o p r e t e n ţ i e . Purtarea luit Gavr i lovna . e ra l iberă .şi obişni în tot ce făcea şi spunea ea st or iv i rca Inii o u rmăreau . Han l inişt i tă şi modes tă se spunea fusese cândva m a r e ştrengar i lucru nu sch imba impresia Mat vr i lovna, c a r e (ca toate damele eu p l ăce re e r t a u ştrengăra'ile, l vedeau î n d r ă z n e a l a J.şi agelrinia tu lu i .
Mai iu uit ea toate însă. (mau de l ica te ţa lui, mai mult decât0 rea lui p l ăcu t ă , mai multe iW rea i n t e r e san t ă , ma i mult (Ы b a n d a j a t ă ) , t ăce rea tânăruluiI (â | a mai mul t curiozitatea sji r ea ei. La nu putea să nu olw i-a p l ăcu t ; d e s igur şi el cu M şi e x p e r i e n ţ a lui , a putut sădi ea îl deosebea d e ceilalţi : câni d a t o r e ş t e că n u 1-a văzut lip ei si n 'a auz i t încă declaraţi împied ica ?
T imid i t a t ea vre-o iubire sincer separabdilă. mândr i a sau Ц c u r t e z a n u l u i v ic lean ? Asta era ea ghic i toare . Gândi iidii-se U tă r î . că s ingura cauză era timil se ho tă r î 'să-1 încurajeze prin ţiu ne deosebi tă , 'şi, după împ ch ia r p r in gingăşie . Ea propti ga rea cea ma i neaşteptată şi( d a r e a ş t e p t a minutele чІеЛш niantioe. Secre tu l ori dc ce nat el. in ima f emeiască îl suportă{ j iunea ei ho t ă r î t oa r e a avat dor i t ; cel pu ţ in . Burmin căzni eolie. îşi ochii lui negri se ni a t â t a foc a s u p r a Măriei Gavril l â t ei i se p ă r e a foarte apropiat tul ho tă r î t . Vecini i vorbeau 4i să tor ie . ca despre , un fapt Ц buna Proscovia Petrovna sc In în sfârşit fata ei şi a găsii V r e d i r e
În t r 'o zi b ă t r â n a şedea în • Burmin in t ră şi imediat seinii Maria Gavr i lovna .
— E în g răd ină , răspunse 1 cbiccţi-vă la ca. eu vă aşteptau
B u r m i n p lecă , bătrâna se intl gând i : poa te că azi se termină1
Burmin găsi p e Maria Gavril« gă lac, cu o ca r t e în mână, séi î m b r ă c a t ă în a lb . o adevărată a roman . D u p ă pr imele întrebi
cap şi r a m a s e inie ura ii, ca un om cond a m n a t Ja m o a r t e .
- - D a de u n d e eşt i ? con t inuă bă t r â n u l
Vlad imi r nu e ra ii: s t a r e să r ă s p u n d ă la î n t r e b ă r i .
— Vei p u t e a tu, b ă t r â n u l e , s p u s e Vladimir , să-nu găseşt i cad p â n ă la Jadr ina .
— - Cai , la n o i ? r ă spunse ţ ă r a n u l . — D a r m ă c a r u n că lăuz nu po t sá
iau ? li p l ă t e sc cât va voi. — - Stai, s p u s e b ă t r â n u l l ăsând oblonul
îji t r imi t pe fiul meu, el te va călăuzi . V lad imi r a ş tep tă - Nu t r ecu o j u m ă
t a t e de minuta, şi el î ncepu să ba t ă d in nou. O b l o n u l se r id ică i a r şi se a r ă t ă ba rba .
— Ce v r e i ? — Ce-i cu fiul tău ? — A c u m e s c , se incul tă . Ce ai în
ghe ţ a t ? I n t r ă şi t e încălzeş te . — Mul ţumesc ; {rimate mai r e p e d e bă
ia tul . Uşa s câ r t â i ; f lăcăul eşi cu un ciomag
în m â n ă şi p o r n i îna in te , când a r ă t ând , când c ă u t â n d d r u m u l in t rocn i t .
—• C â t să fie ceasul ? î n t r e b ă Y'Ia-dimi r.
— D e g r a b ă o să se facă ziuă, r ă spunse t â n ă r u l ţ ă r a n .
Vlad imi r nu m a i vorbi nici un cuvânt .
C â n t a u cocoşii şi se l u m i n a s e când au a j u n s l a j a d r i n u . Biserica e r a închisă. V lad imi r p l ă t i că lăuze i şi p l ecă că t r e preot . In cu r t e t roica lud nu era . Ce veste îl a ş t ep t a .
D a r s ă ne în toa rcem la buni i noştr i p r o p r i e t a r i d in N e n a r a d o v a . şi să vedem ce se ma i p e t r e c e la ei.
Nimic. Bă t rân i i s'au scu la t şi au eşit in su
f rager ie . O a v r i l Gavr i lov ic i î n t r ' o ha ină de pichet şi cu bone ta de noap te , P i o s -
covia P e t r o v n a î n t r ' u n ha la t vă tu i t . Adus e r ă s a m o v a r u l şi Gavr i l Gavr i lovic i Uimise fa ta să a l i c cum îi mai ésle s ănă t a t ea şi cum a d o r m i t Mar ia Gavni lovna. F a t a se î n t o a r s e şi spuse că domnişoa ra a dormi t r ău , d a r că acum ii es te mai uşor , şi că imedia t vine în sufrager ie . In a d e v ă r uşa se deschise şi Maria Gavnilovna veni să dea bună d iminea ţ a u ă t i -cutui şi măin icăr i .
— C u m îti mai es te Maşa ? î n t r e b ă fia vrii Gavrilovici ' .
— Mai b ine tă t icu le , r ă s p u n s e Maşa. — Desigur, a s ea r ă ai avu t că ldură ,
zise Proscovia P e t r o v n a . — Poa te , mămică , r ă s p u n s e Masa. Ziua t r ecu cu bine , noap tea însă Maşa
,soi îmbolnăv i . T uimiseră in o raş după doctor . El veni s p r e iscară şi găsi bolnava a i u r â n d . T e m p e r a t u r a se r idică s t raşn ic şi bo lnava , d o u ă s ăp t ămân i , a fost p e m a r g i n e a m o r m â n t u l u i .
Nimeni d in casă nu ştia d e s p r e fugă. Scr isor i le sc r i se de ea fuseseră a r se : s e rv i toa re nu suflasc milei un cuvân t te-n iându-se de m â n i a s tăpân i lo r . P r eo tu l , sub loco tenen tu l de r eze rvă , ingineo.ut mustăc ios şi micul u lan au fost discreţ i . Vizitiul Te reoşca nu vorb ia nici odată d e pr isos , nici c h i a r la be ţ ie . Astfel sec r e t u l e r a p ă s t r a t de ma i b ine de o jum ă t a t e de d u z i n ă d e p ă r t a ş i . Mar ia Ga-vr i lovna însă în a i u r e a l a oi cont inuă işi spuse t a ina . î n t r ' o v r e m e vorbe le îi e rau uşa de f ă r ă sir , încâ t m a m a sa, ca re şedea la c a p u l ei, nu p u t u p r i c e p e de cât , că ifiica ei e s t r a şn i c a n i u r e z a t ă de Vlad imi r Nicolaovici . |şi c ă . p robab i l , d ragos tea e ra cauza bolii . Dânsa se sfătui cu b ă r b a t u l ei, şi cu oa reca r i din vecini , şi în sfârş i t au ho t ă r î t în una n imi ta te , că se vede că aşa a fost soa r t a
U N I V E R S U L L I T E R A R . — 371
12)
фь4Щш, аал s, іътиии cttdjw r Vladdmirescu î n f r i coşează u n
•ffiu de boeri, cu a j u t o r u l i n g i n e r u -Í Uheorghe Lazăr , t e c h n i c i e n , c a r e
lează o gură de turn a t â t d e con-Hgitoare încât d u p ă î n t â i a b u b u i t u -thitită în curtea s fa tu lu i r e a c ţ ; o -boerii predau oraşu l fă ră o p u n e r e ,
ui intrarea lui I p s i l a n t e în B u c u -steaua lui T u d o r incei>e s ă se in şi puţină vreme m a i t â r z i u se î n
teţi, după ce îşi i m p r i m a s e o i m a -I de înaltă f rumuse ţe e ro i că în is-я patriei. fa stins. Ia 2fi Maiu, t r e c u t p r i n ia-l№ nenumărate, cu suf le tu l s f â ş i a t i dinainte de-o j o s n i c ă t r ă d a r e a ipriilnr lui t rupe — şi cu d â n s u l Iri una din făptuir i le m a r i a le Va la -
sfànt şi soldat d e o p o t r i v ă .
iacei sfârşit de Maiu e r a zăduf şi »arte in aer, ca în c i m i t i r e . A n t o n Iu a primit a tunci u n a d in ace l e în-»setoare lecţii cari s c h i m b ă cu to tu l
pe oamen i — se înch idea ziua în casă, cu h â r t i i în g e a m , şi s t â m p ă r a t d i n toa te poftele lu i t ine reş t i , a s c u l t a n e a n t u l ce se d e s c h i d e a l a b a z a l t u l urnei eim-g u r e a l b i n e coprinisă î n t r e g e a m u r i . S u b s e a r ă eşea pe s t r ă z i l e B u c u r e ş t i l o r şi căruţa eu or ice c h i p u n d e v a l i n i ş t e . î n t â l n e a c u n o s c u ţ i c a r i i s a l u t a u , a l ţ i i c a r i i o-p r e a u să-i s p u n ă î n a s c u n s ceva . Л-j u n s e s e u n fel de nevoe s u f l e t ea scă pent r u toţi locu i to r i i o r a ş u l u i s ă se p r i v e a scă la î n t â l n i r e f ă ră să-şd s p u n ă u n ou> v â n t şi s ă se d e s p a r t ă cu u n c u v â n t c a r e a r ă t a c u m p l i t ă m u s t r a r e în inline le lo r :
— Să-l i e r te D u m n e z e u pe d o m n u l Tudor . . .
S p a i m a a c e a s t a pe ca r e o p r e s i m ţ e a u şi p a s ă r i l e ce ru lu i , p r o v e n e a d i n r e p e z ic iunea cu ca re se d e s f ă ş u r a s e r ă lucruri le.
I a t ă n u s u n t zece zile de când , î n t r ' u n cor t l â n g ă m ă n ă s t i r e a Cotrocend, T u d o r c h e m a s e pe A n t o n să-i v o r b e a s c ă :
- - A m p r i m i t , d a s c ă l e , c u v â n t de là cinst i t p ă r i n t e l e P e t r e Efesiul . Mi se
s p u n e că s 'au p l â n s c red inc ioş i i de a s p r i m e a m e a . S u n t a s p r u d a s c ă l e ? s p u n e .
— Aspru . . . — A t u n c i n ' a m d e c â t a l ă s a pe cei
ce se p l â n g de m i n e . s ă se d u c ă , î n d e a m n ă o a m e n i i s ă mi -o s p u n ă cura t . . .
ŞJ A n t o n a r e i n t r a t î n l a g ă r şi a înt r e b a t :
— Este c a r e v a d i n t r e vo i n e m u l ţ u mi*. ? E l iber s ă fugă în n o a p t e a a s t a d e a i c i . S'a da t ' p o r u n c ă g ă r z i l o r s ă fie l ă s a t l ibe r .
T u d o r t o a t ă n o a p t e a n ' a d o r m i t . P i tit î n t r ' un ascunziş el a văzu t un zaver -giu pocă i t c a r e fusese cu o zi î n a i n t e c r u n t b ă t u t p e n t r u n e s u p u n e r e , o p r i n d ne cei câţiva, fricoşi h o t ă r î ţ i s ă coboare î n o r a ş .
î n a p o i , o a m e n i b u n i . Nu-1 p ă r ă siţi că-i t r i m i s de M a i c a Domnulu i . . .
Şi-şi t â r a p i c io ru l lui deşeUad, In b ă t a e , de l à o m la om, î m p ă c â n d u - i şi t r im i ţ ându - i la cu lca re .
In n o a p t e a aceea T u d o r a vegh ia t ia i c â n d s'a i v i t z iua a eş i t d i n cor t cu
Emiloma, înadins nu mai sus ţ inu irorbirca, provocând astfel o incur i i reciprocă, din ca r e nu p u t e a sa li decât printr'o dec l a r a ţ i e nea ş t ep t a -Í i hoţărita. Aşa s'a şi î n t â m p l a t : Imin simţind greu ta tea s i tua ţ ie i Iui , K ca de -mult a cău ta t ocaz iunea r| deschidă inima, şi t e r u câ t eva mi -k de atenţie. Maria G a v r i l o v n a in-irecartea îşi plecă 1 ochi i în semn , că •rte. '-Te iubesc, spuse Burmiiin, l e iubesc pasiune Maria G a v r i l o v n a inroş i ţjecă capul în jos. Am fost n e p r e v ă -kr. m'am lăsat plăcutei obişnuinţa d e kvedea,şi auzi în f iecare zi (Mar ia ішкѵпа isi aminti p r i m a scr i soare a St Preux). Acum e p r e a t â rz iu să
luai împotrivesc soar te i m e l e ; aminti dumitale chipul du mi ta le g ingaş inecomparut va fi de acum îna in t e •Jsn bucuria viejei m e l c ; îmi mai lánc însă să îndepl inesc o d a t o r i e
psă-ţi descopăr o t a i n ă î ng roz i toa re , • pune intre noi o p r ă p a s t i e f ă ră
I-Prăpastia a existat î n to tdeauna , în-ppse iu viociimc Mar ia Gavr i lovna , moatâ n'aş fi putut li soţ ia dumi t a l e . kŞrin, răspunse el liniştit , ştiu că ai • cândva; dar moar tea şi t re i an i de II. bună Maria G a v r i l o v n a : nu ţ e Isa-mi ai singura n i ângâe re : gându l hifi consimţit să mă faci fericit , dacă... VIaci, pentru Dumnezeu , taci. Mă
h Da, ştiu. simt că aii fiii fost a mea, h s)>re nefericire... sunt î n s u r a t ! jbtia Gavrilovna p r iv i la e l cu mi-
5— Suni însurat, cont inuă el, sunt în
su ra t de p a t r u ani, şi nu ştiu cine-i ne vasta mea , u n d e e s t e ea, şi d a c ă m ă voi mai în t â ln i cu ea v r eoda t ă !
— Ge vorbeş t i ? e x c l a m ă Mar i a Gavr i lovna. C e s t r a n i u ! C o n t i n u ă : pe u r mă î ţ i voi povesti . . . dar , fii bun , cont inuă.
— P e Ia inoefpuluţ a n u l u i ţ 1812, spuse Burmin, m ă g r ă b e a m sp re Vilna, u n d e se găsea r e g i m e n t u l m e u . O d a t ă ven ind Ia o s t a ţ i e d e poş tă , s e a r a t â rz iu , a m da t oi din să-mi î n h a m e eaili în g rabă , c â n d d e o d a t ă a începu t un viscol s t r a şn ic , şi îngr i j i torul poş te i şi vizit iul m ă s fă tu iau s ă aş tep t . Ii asculitai, insă o ne l in i ş te m ă cupr inse , mi s e p ă r e a că 'ciilncva m ă înd e a m n ă . Viscolul nu se po to lea : ne m a i pu tând r ă b d a , porunc i i d in nou să înh a m e cai i şi p leca i pe fu r tuă . Vizi t iu lui ii, veni în gând s ă a p u c e p e un râu , pe unde scu r t a d r u m u l cu t re i v â r s t e . Malur i le e r a u î n t r o e n i l e , vizi t iul t r e c u fă ră să b a g e de s e a m ă , locul, u n d e t re buia să ieşim la d r u m , <şi astfel n e - a m pomeni t î n t r ' u n loc necunoscut . F u r t u n a nu se po to l ea ; zăr i i o lumimilţă şi porunci i să m e a r g ă în t r ' aco lo . A j u n s e r ă m în t r 'un sa t ; l umina e r a în b i se r i ca sa tului Biser ica e r a deschisă ; l â n g ă g a r d e r a u câ t eva s ăn i i ; p e u ş ă u m b l a u oameni . Aici ! Aici ! s t r i g a r ă câ t eva g lasuri . Po runc i i v iz i t iu lu i să t r a g ă l a scară. U n d e a i î n t â r z i a t m ă î n t r e a b ă c ine va : m i r e a s a a l e ş ina t ; p r e o t u l nu ştie ce să facă ; noi e r a m gata să p lecăm. Scoboară m a i r e p e d e . T r e c â n d să r i i d in san i e şi i n t r a i î n b iser ică , s l ab l u m i na tă d e d o u ă sau t re i l u m â n ă r i . Fa t a şedea p e o b a n c ă î n t r ' u n col ţ î n t u n e c a t al| b iser lcei , a l t a îi friicţiona t â m p l e l e . Slavă D o m n u l u i , spuse aceas t a : în sfâr-
jit a ţ i veni t . N u m a i c â t n'aţii omorât p e domnişoa ra . P r e o t u l b ă t r â n s e a p r o p i e de m i n e cu î n t r e b a r e a : Po runc i ţ i s ă î n - ' cepom ? — începe ţ i , î ncepe ţ i p ă r i n t e , răspunse i eu d i s t ra t . R id ica ră fata. Mi s'a p ă r u t drăguţă . . . Uşu r in ţ ă d e n e î n ţ e les d e neier tat . . . a m s ta t l â n g ă ea î n faţa a l t a ru lu i : p r e o t u l s'a g r ă b i t ; t r e i b ă r ba ţ i şi s e r v i t o a r e a s u s ţ i n e a u m i r e a s a şi e r au ocupa ţ i n u m a i d e ea. N e - a m cununa t . Să ru t a ţ i -vă , n e spuse ră . Nevas tă -inea îşi î n t o a r s e c ă t r e mine faţa pal idă . Am v r u t isă o sărut . . . D â n s a s t r i gă : „Vai nu-i el ! nu-i el !" çi căzu fă ră cunoştinţă. Mar to r i i î n d r e p t a r ă c ă t r e mine pr iv i r i l e spe r i a t e . Ma înforsei , ieşii din b i se r i că fără nilai o p ied ică , să r i i in sanie şi s t r iga i : „ m â n ă !''
— D o a m n e ! s t r igă Mar ia G a v r i l o v n a ; şi d u m n i a t a nu ştii ce s'a î n t â m p l a t cir s ă rmana d u m i t a l e nevas t ă ?
— Nu ijtalu r ă s p u n s e Burmin , nu ş t iu n u m e l e s a tu lu i , u n d e m ' a m cumnat, am ui ta t de là ce s t a ţ i e de p o ş t ă a m p leca t . Pe v r e m e a ace ia a t â t de p u ţ i n ă impor t a n ţ ă d ă d e a m nebun ie i mele , că, p l e când <lela b iser ică . am adormi t ;şi m'am deş t ep t a t d i m i n e a ţ " la a t re ia staţie de poştă . Se rv i to ru l c a r e e r a a tunc i cu mine , a m u r i t în c a m p a n i e , aşa că nu mai a in nic i o s p e r a n ţ ă să o regăseşte pe aceia , Ani c a r e am g lumi t a t â t d e crud. şi c a r e acum es te a ş a de crud răzb u n a t ă .
— D o a m n e , D o a m n e ! spuse Mar ia Gavr i lovna , a p u c â n d u - I de m â n ă : d u m n i a ta ai fost ! şi n u m ă recunoş t i ?
Burmin deven i palid... şi se a r u n c ă Ia p ic ioa re le ei...
In r o m â n e ş t e de CONST. C. NICOLAL"
372. — U N I V E R S U L L I T E R A R
och i i Î n s â n g e r a ţ i s i r ă i şi cu g l a s u l lu i a s p r u a s p u s o a m e n i l o r :
—. Toţ i cari ' n u s ' a u î n c r e z u t î n m i n e a u fost l ă s a ţ i l iber i să. fugă a s t ă n o a p t e . Voi m i - a ţ i r ă m a s c red inc ioş i şi v ă m u l ţ u m e s c . D a r v ă s p u n c ă de a,zi î n a i n t e o r i c i n e v a î n c e r c a s ă fugă îşi v a l ă s a suf le tu l pe aces t deal
Şi A n t o n r e v e d e a m o m e n t u l de g roa za d e l à Goleşrti. când c ă p i t a n u l Io rda -chc a eşit în p r idvo r si a î n t r e b a t gloata de e m u l ţ u m i t ă d e T u d o r . Atunc i g l o a t a p ă c ă t o a s ă a m u r m u r a t , i a r c ă p i t a n u l c u p r i n s de armară ciume s 'a da t p r i n s .
Două lun i Bucureş t i i au tân j i t în înt r i s ta rea acestei aven tu r i a tâ t de jalnic, ji omeneş t e sfârş i tă .
Anton P a n n nu mai pă r ă sea chilia lui .lela biser ica Ola r i — şi din hâr t i i l e munc i t e nop t ' în t regi , se ivi din t i p a r n i ţa lui P e t r e Efcsiul o ca r t e cu pu ţ ine foi: „ C â n t ă r i de s tea" si alta ..La Sf. Htur srhie a mare lu i Vasil ie". în g receş te şi româneş te .
p ă r i n t e l e G h e n n i ' e P ro topsa l tu l , p r in t r e cei d in tâ i , observă cu pr iv i rea- i a-î c r ă sch imbarea i W recii tăi în aces t Anton Pann şi când Efesiul îi ceru l ămur i r i X orbi a tâ t nu mai :
- ..Nu ştiu. f ra te Pe t re , a n u m e ce s'a c l int i t sau ce s'a p i e rdu t în sufletul lui— d a r s'a d e p ă r t a t mult d e cel ce-a fost în-na in te .
Efesiuil s t ă r u i : — In ce îi cunoşt i p re facerea , pă r in t e G h e n a r i e Pno topsa l tu l , pă rea a a l ege
din câ teva r ă s p u n s u r i unul , apoi se opr i Iu a tâ t :
— E mai pu ţ in vesel ca îna in te Anton Pann . i a t ă tot, frate P e t r e .
XXIV
Amărăc iunea aceas t a cu o p r ic ină a tâ t (le n e p r e v ă z u t ă , se î n t r e r u p s e p r i n t r ' o î n t â m p l a r e norocoasă : naş t e rea lui l.a-zăr .
Nici un nou născu t nu aduce , din întâia s ă p t ă m â n ă t r ă s ă t u r i p r e a a s e m ă n ă t o a r e d i păr in ţ i i , ş t iut fiind că toţi au aceeaş f rumuse ţe sper ia tă de p r i ch inde i de g u m ă roşie. Nici baza r , nu înfăţişa a l t ă a s e m ă n a r e cu Anton P a n n . decâ t une le s t r igă t e ascuţ i te , foar te sus ridica te , ce d o v e d e a u un glas p redes t ina t , dacă nu şi o u r e c h e p r i cepu tă .
Zamfira regăsea în ob razu l încă nep r o n u n ţ a t al p runcu lu i ei. câte ceva din f iecare a m a n t din cei c inci-şase sch imbaţ i în a n u l ul t im. L a z ă r a p ă r e a , p c n t l u dânsa , ca un rod ob ţ inu t d in t r ' o s i l inţă colectivă şi d e aceea bănu ia o î n t r e c e r e d e însuş i r i b u n e in copi lul eii
Anton se îndoia ? Nu încă. (Peste v reo douăzec i (le ani a p u c ă t u r i
le desn iă ţ a t e a le bă i a tu lu i , şi l ipsa lui d e d r a g o s t e p e n t r u t a tă l recunoscut , îi dă d u r ă une l e îndoel i . D e a c e e a şi îu tes ta m e n t u l d intâ i îl scoate d i n t r e moştenitor i , i a r la a l doi lea , î ndup leca t d e supun e r e a lui Lazăr , îl îmbogă ţeş te eu ceva d in să răc ia lui de c ă r t u r a r şi t ipograf) . O în ţ e l epc iune g ravă p e n t r u un b ă r b a t t â n ă r ca Anton, îl î n d e m n a să cugete astfel •
— „Ch ia r de n ' a r fi cu totul al meu. p r u n c u l ce hodineş te nev inova t în scutece, încă a m d a t o r i a să-1 p ă t r e z şi să-1 c resc p e n t r u c ă D u m n e z e u 1-a scris în condica lui p e sama mea. Anton Pann —şi nu a a l tu i a . N ' a i e d e unde şti D u m nezeu câ te se pot î n t â m p l a cu Zamfira,
când cu u mb l u noap tea pe la Deşl iu şi a iu rea . D o a r mie o să-ini c ea r ă socoteală d e el şi nu celor ce s ă r eau g a r d u r i l e mele . la l ă t r a t u l cânelui , s p r e d iminea ţă" .
Se p e t r e c e a u l u c r u r i l e foar te b ine , câ tă v r e m e L a z ă r ţ ipa în l eagăn şi Zamfira nu-şi venise în fire diii î nce rca rea lui D u m n e z e u , cu naş te rea . P r u n c u l se t ângu i a ca la v reo t re i s fe r tur i de ceas fără î n t r e r u p e r e şi pe u r m ă s 'auzea m â n g â i e t o r glasul Zamfirei :
- Mânca t e - a r maica ! I a r te-ai chişat pe t ine. s t â r p i t u r a m a m e i !
. . .Dar sănă ta t ea f rumoasă a Zamfirei reven i iu te , f i indcă numa i ovreic i le se s lu ţesc născând . Astfel v ia ţa d e d ina in te re începu ma i n ă p r a z n i c ă . U r m a r ă câ teva bă tă i , câteva împăcă r i şi Anton hotăr î să rupă f rânghia b l e s t ema tă oe-1 ţ inea legat cu a t â t a ocară de-o femee a cărei î n d r e p t a r e nici nu se ză rea .
Z a d a r n i c î nce rca ră unii şi al ţ i i să-1 o-prească . R ă s p u n d e a la fel :
— Nu se m a i p o a t e ; şi nici poa r t a mea cu p ă c u r ă nu mai v reau s'o văd m â n j i t ă — iară pe ul i ţă , de -auz i t , nu ma i v r e a u să aud în u r m ă : „u i te omul bun al dăscă l i ţe i rea d e ci..", numai vreau. . .
Ceeace a r părea azi de m i r a r e , d a r pe-a tunc i t r ecea d rep t ceva foar te obicinui t în s incer i ta tea! ioaineniiloi: ş i -a vremi i — e chipul cum Anton însuş avea să î n semne Ia 1849, r o m a n u l căsniciei lui. t rag ic in des fă şu ra rca - i haz l i e :
Eu cu în tâ ia nevas tă Şap t e an i t r ă i n d cu foc N'a in p u t u t în lumea as ta Să leg două la un loc. C h i a r în ziua cunun ie i A fugit şi in'a l ăsa t Şi dea lu l mi t ropol ie i Necon ten i t Pa m n reiat A r ă t â n d la j u d e c a t ă Că ea pe a l t a - a voit Şi cu mine c u n u n a t ă Cu minciuni s'a pomeni t . J u d e c a t a po rn i silă Cu biciu-a o *nfricoşa G â n d i n d că va p r i n d e milă A s u p r a mea , ia a şa ! D a r geaba ! Mijloc nu fuse S'o faclă a mă iubi Ca ea î n d a t ă se duse Şi i a răş se osebi . J u d e c a t a i a r mi -a da t -o Ea a semen i iar fugi: Mii de ori a "nfrieoşaf-o D a r nu mă putu ' n d r ă g i Dacă vede 'n cea din u r m ă Că v r e a a se omor î Judeca t a mi se c u r m ă Şi s'o l as îmi ho tă r î Astfel eu făcândii-i voia P r in însc r i s cu m ă r t u r i i D â n d u - i zes t rea am rup t foaia Şi de ea mă despărţ i i . . .
Zamfira îşi duse mai d e p a r t e t ra iu l ou un v ă r a r d in Tabac i , eu a c e e a ş nes tâ in-liârată t rezie a s i m ţ u r i l o r — iar Anton P a n n nu se mai a r ă t ă p r in Bucureşt i .
XXV
P â n ă la Í827, cu toa tă do r in ţ a de-a iscodi în căr ţ i şi de-a munci a l t e l e , Airton nu făcuse p r e a m a r e lucru . P o r n i r e a d e a se r is ipi îu d r a g o s t e a femei lor şil în ame ţea l a u şoa ră a vinului , nu-i d ă d u s e
încă răgaz pen t ru a îndeplini cerii pă visul său. Visul a ce t s a era o рн g i re p ioasă a v i su lu i mamei, şi Щ nu oda tă , se h o t ă r a să înceapă.
Toate însă r ă m â n e a u la începutul 1 sau se încheiaţ i grăbi t . Deaccea ;J in aces t an . s i l in ţa lui nu dăduse laiJ lă decâ t v r e o t re i b roşur i , şi aceleaI tul ele s t ângace .
Se vedea însă d e pe atunci n stării si o n e m u l ţ u m i r e d e el însuşi, ceai să-i fie m a i tâ rz iu însuşiri de întâii sen ină ta te în viaţă . Aşa „CântărileI gice", a p ă r u t e la 1822. reapar lai pen t ru a doua oa ră îndreptate, iai anu l morţ i i lui . (854, pentru a t reia o a p r o a p e desăvârş i t e . în orice caz, jelept scrise şi îngr i j i t gândite.
Nu încape îndoia lă că pleiaiea Bucureş t i pen t ru a se aşeza ca i» domnesc la Romniciil-Vâlcei. se dat despă r ţ i r e i d e Zamfira, neuitată, nj a p r o a p e încă de in ima lui. E dreţt mai târziu , eu puţ in mai târziu, avea uite, «şa cum le-a u i ta t pe toate, i-au t recui prin viaţă , fără să lase | m a r e p u i t i u în u r m ă .
N/ ui do4 i . ă J sosi la seini naiul Ro'. i ir 'e seaca .Fără zăbavă, cliiafj d o u a zi. începu să cerce glasurile] mir iş t i lor , s p r e o-l împărţi ciupii lor. mai subj i re , mai puţin subţinj gros . din ce în ce mai gros, sau mij lociu.
Seminar i ş t i i nu a r ă t au prea mare pect p e n t r u dască lu l din Bucureştii ch i a r se s t r â m b a u la el. poate penii Anton nu avea nici înfăf'şare, nil ves tmin te , nimic monaha l , ci mai g rabă p ă r e a un d e m n i t a r trezit I nesaiii p r i n t r e popimea măruntul mi l ia ru lu i .
Elevii mai m a r i a ră tau ciliar» d e d ispre ţ î n t rucâ t ' ziceau, „psal e mai de seamă ca preotul" şi altei ces tea . Unul din ei. monarhul Nik ves t i t econom al episcopiei, nici j nuşi îngădu ia să schimbe cu dasc Anton P a n n , şi găsea răspunsuri I m u r a t e când noul venit cerea oJ r i re .
( м v remea t ână ru l Ni fon s'a scliii mult a j u n g â n d cu mi la ' I )oiniiulni, n tul boer i lor şi cu a ju toru l doaniM L a h o v a r y , mi t ropol i t primai al cel mai a p r o a p e de Dumnezeu ii mur i t o r i i v remi i , prin locurile ae
Acum. semij iarele din care ies in ca re au n e n u m ă r a ţ i preoţi ce I să se roage p e n t r u toată turma vii tă î nc red in ţ a t ă lo r . sunt nişte şuii spus de f rumoase , unde elumnej toa tă e scr isă în căr ţ i şi unde <b<i sunt r ec i t a t e de domni i profesori
înger i i nu mai t r ec prin doina ca să vază cu ochiul lor îngeresc toa te se p e t r e c după cuviinţă, ci li pedagogi i şi moni tor i i cu „servicii! t e r i o r " în cap, şi cu lampa electfl mână .
P e v r e m e a a c e e a însă, seminarul un refugiu p e n t r u copiii prea slabi o poa tă fi ostaşi , sau p r e a săraci c a • tâ fi funcţ ionar i . La aşa şcoală, n nu l nu e ra ea a c u m o pedeapsă dd tă, ci o a d e v ă r a t ă nenorocire, c e j tea veni decâ t de l à un dumnezeu al tăii c o r p o r a l e , nici decum delà Dai suf le te lor şi-ai înţelegeri i prin iert şi pocă in ţă .
(cont inuă în u-iul viitorj
U N I V E R S U L L I T E R A R . — 373
D I S P U T E V E C H I A S U P R A L U I S P E N C E R
K soarta FILOSOFILOR, a le c ă r o r teori i íjtng PIIU ИАШ'*Ч l o r „ad u s u m popu l i " . Vrem să facem o d is t i inc ţkme î n t r e filosofii cari, RĂUIAM, i a u n cerc r e s t r â n s de bţeJegăitori şi a l ţ i i , c a r i s u n t r ă s p â n TII, eu luvfuuz'ime, în m a s s e l e adânici ale intelectualităţii. B u n ă o a r ă Spencer , Marx. Freud .şi J a m e s , — recen ţ i — vă-Ibdu-şi teoriile p o p u l a r i z a t e , a f i ş a t e , hdcajiins de cunoscu te , a u a v u t , d u p ă URMA acAsituii fapt. n u nuimai s e n t i m e n tul rar ini gloriei c o n s a c r a t e cât m a i a-ІВ şi seuiitimentul frecvent a! m â h n i r i i
:)i OTĂRII.
Vom arăta azi ce s'a i m p u t a t lui Spencer, cu pa t imă , cu r ea c r e d i n ţ ă sau EU sinceritate. Ce fu r tun i de p r o t e s t ă r i ţi insulte a supor ta t Marx , ce t u n e t e
.cad astăzi pe crupul lui F r e u d , ce blesteme sau aruncat a s u p r a iui J a m e s , a-
I cest conirupăiar de ene ig i i p r in desen-i tuşare şi desfrânai*". • Nu e nevoe să le r e a m i n t i m ; elte' se Ifonoec ç i explicaţia s t ă în insu f i c i en ţa
de cultură a celor car i p r e a m u l t i -au trairbiţat, adorat sau a t a c a t ,
I Va închipuiţi insfe. a ce i a ş spec tacol Ile mahala pi sin bnteleoatual , cu teor i i l e
lai Kant. cu doct r ina lui Desca r t e s , cu şwilaţffle lui Ra i t tb Sp inoza . F ă r ă în-
I loială, că nu. I Filosoful şi s a v a n t u l Herber t Speti-teer, a cărei teorie filosofică a s u p r a e-Inluţiei. şi a cărui şcoa lă evo lu ţ i on i s t ă , I a făcut cândva epoca, d â n d la rg i d i r ee -p s e> îndrumare i n t e l e c t u a l ă uuiui ş i r l i e generaţii, a c u n o s c u t o b s e r v a ţ i u n i , •Bele .drepte şi s ince re , a l teJe p ă t i m a ş e Ijimexacte. iincă dim t i m p u l v ie ţ i i . S t r a ş n i c u l polemist care a fosit, Spence r . -• s e r i a a ut «colicilor din v o l u m u l t r a d u s _Ptitlul „Faifs et c o m m e n t a i r e s " ne s t ă •tavontă dovadă! — a r fi p u t u t r ă s -Brode cum se cuvine , t ă ios şi d r ep t . R e l u i universitar i t a l i an , c a r e d e b o r d a • cultură .-Stilizată", An ton io Labnia la . I Sub inspiraţia m a e s t r u l u i So ral. în •lecţia reviiistei aces tu ia , in s c r i s o r i de •tţioîitate filosofică. Laibtriola n e votr-ШШ? (le Kantianismul i nconş t i en t a l lu i •fencer, afirmând u r m ă t o a r e l e : „ A n n -I i i ' ] *: - 'M ne. in I ta l ia , nu pol fáice •feuncţiunoft între s a v a n t u l şi filosoful •TRACER, nu pot să-ş i d e a s e a m a de ce •jcuvino savantului şi ce s e c u v i n e fi-•bfultti. care, făcând s c r i m ă cu oa te -•иШе ea ..omogen" si ..eteropram''. ,.im-BtiKt" şi ..diferenţial' ' , „ c u n o s c u t " şi •fcctmosciiif', ne a p a r e el însu>şi ca o •rpravieţuire. (vrea oa re să spu ie Latm-Wfk, un str igoi? NR.). adică când un •Man inconştient,, c â n d .,o c a r i c a t u r ă Ш Hegel". • Domnul A l i l i i a i o I .abrioln un e s t e d e Шnepoliticos ! In a l t ă p a r t e •univerei-•nil apropie pe Spence r de Aristtot şi • consideră |>e a m â n d o i filosofi p o p u -Ш de verbaliisim fără fund. ,.De fap t — •mie Uhrialn - Aristot n ' a fost d e c â t • Spencer nil t impului său ca re , p r i n -it'o eimplă eroare de t i m p , a sc r i s în •iţeşte si chiar î n t rucâ tva în t r ' o g reacă •Mtă!"
Ah 1 deş tep t c filosoful u n i v e r s i t a r ! C u m ŞTIE e l p r ec i s c u m se v o r b e a pe V R E M E A lui Ar is t olt. c u m în ţe l ege el TOATE sub t i l i t ă ţ i l e l imbi i g rece vechi , c u m d i s t i n g e el] toa te nu&miţele. c u m r e -щііііч-ă al toaite e n o r m e l e greşel i de g r a m a t i c ă ALLE p r a v u l u i i g n o r a n t Ar i s to t
In a l t ă pante tot L a b r i o l a o b s e r v ă că, . . frazeológia l u i S p e n c e r es te u n fel de HIPORÎILCKOIFIE. CARE s e a m ă n ă , cu o re l i gie a,1 CĂREI cul t e î n c h i n a i n e c u n o s c u TULUI, d e sp re ca re se a f i r m ă d e o p o t r i v ă ŞI că e c u n o s c u t şi că e n e c u n o s c u t , î n ori ŞI ce caz. obiect de v e n e r a ţ i e ! "
G lume , i n s i n u ă r i , cuviinţe rele... . l a a t â t a d o a r se r e d u c e „ c r i t i c a " univers i t a r u l u i i t a l i a n . . Sorel — m a e s t r u ] l u i L a b r i o l a — u-
u â n d el î n suş i pe u n i v e r s i t a r i , i s b e ş t e in Spence r , p o a t e , d i n p o r n i r e a omului ' , catre-ŞI c u n o a ş t e ega lu l — ca m e t o d ă d o a r ! a m â n d o i n u s u n t u n i v e r s i t a r i ! — u z â n d î n s ă D E a ce las p r o c e d e u u ş u r a t e c al lu i Labr io l a : In „I l lusion du prog r è s " s p u n e : ..hipotezoile cosmologice ALE Iui S p e n c e r s a u I l a ecke l i i n iuză a s tăzi p e r s o a n e l e î n v ă ţ a t e , d u p ă c u m poveşt i le 1 mi to log ice nu a m u z a t a r i s t o -(.i AŢI IMEA" .
In . .Utilité du pragmatisme'' , tot Sorel ne vorbeş te , cu e v i d e n t ă compăt imi i re , d e s p r e S p e n c e r c a r e „ a a d o p t a t în to t d e a u n a , eu e n t u z i a s m , t o c m a i i p o t e zele, pe car i n u le p r i cepea de loc" .
Aceste o b s e r v a t inn i . î n să , n u p o t a v e a 0 v a l o a r e de d o c u m e n t a ţ i e , fi ind af irM A T E , c redem. . . . în şagă !...
Să hrecerm la ob iec ţ iun i se r ioase . Ia cap i to lu l IX, v o l u m u l I I I d i n l u
CRAREA t r a d u s ă ele c ă t r e B u r d e a u s u b TITLUL * E s s a i s de m o r a l e , de sc ience et 'd'esUhétique":, caipito] i n t i t u l a t . .ObjecTIONS trucliiant l e s p r e m i e r s p r i n c i p e s et r é p o n s e s " . S p e n c e r ce rce tează o s e r i e î n t r e a g ă de obiec t i u n i , ca r i e ' a u a d u s s i s t e m u l u i s ă u filosofic, e x p u s în l u c r a rea de bază „Les premiers principes" şi dă r ă s p u n s u r i - de ed i f i ca re . P e n t r u o m a i d e p l i n ă î n ţ e l ege re á ' f t o e s t a r obiecŢIUNI p r e c u m si а r ă s p u n s u r i l o r daib". soco t im n e c e s a r s ă r e z u m ă m . în c h i p f r a g m e n t a r , cu t o t u l succ in t , teor i i le exP U S E în l u c r a r e a a m i n t i t ă .
Ідьогатеа • . .P r imele p r i n c i p i i " , un g ros v o l u m de p e s t e ciraci suite de p a g i n i , c o n ţ i n e două p ă r ţ i : u n a t r a t â n d d e s p r e incognosc ib i l şi alfa t r a t â n d de sp re cognoscibi l , î n cap i to lu l I a l p r i m e i p ă r ţ i . S p e n c e r îşi p u n e p r o b l e m a raiporfului d i n t ne re l ig ie şi ş t i i n ţ ă . P e n t r u el e o necesi ta ţ i? s p i r i t u a l ă să a v e m în pe r -• m i a r . e n ţ ă d o u ă l u m i de g â n d i r i a n t i t e tice : re l ig ia şi ştiinifn. Fxis tă . a d e v ă r SI ÎN re l ig ie si în sfiimţă. Ceeace n u m a i ponto expl ica ş t i in ţ a i n t e r v i n e şi exp l i că rol igia . In m o d u l aces t a , s u b a-pa r e n t a u n u i a n t a g o n i s m a v e m u n n-eord comple t î n t r e ulti imile idei a le r e ligiei si. u l t i m e l e conolnaiumî a le ş t i in ţei . Ori ŞI c ine -.- deda siliibatoc p â n ă 1 i c iv i l iza t — şi-a p u s şi îşi p u n e 'proB L E M A orifyarei si n a t u r e l t ini v e r s u l u i . In p r i v i n ţ a o r ig ine l u n i v e r s u l u i , Spen
cer c rede c ă p u t e m face t re i supoz i ţ i i , şi a n u m e p u t e m s p u n e că : 1) s a u ex i s t ă p r i n ol î n s u ş i ; 2) s a u s 'a creáat el îns u ş i ; 3) s a u că a fost c r e e a t de c ă t r e o •putere e x t e r i o a r ă . Ipoteza ateistă a e-x i s l en ţ i i p r i n s i n e î n s e a m n ă o ex is tenţ ă c u r i o a s ă , f ă r ă î n c e p u t ; a f i r m a ţ i a e-x is teh ţe i prim s ine n u 'este d e c â t o n e -g« ţ ie iuid'iirectă a cieaiţ.iunei ş i nu o exp l i c a r e a origirnei u n i v e r s u l u i .
Ipoteza panteis ta a c r e n ţ i u n e i p r i n si'iie, n u e suisceptilbidă d e a fi conce-p u t ă ; a c e a s t a iimjrliica M e e a u n o r s c h i m bă r i f ă r ă c a u z ă , l u c r u r i de sp re car i n u n e p u t e m face n ic i o idee .
A t r e i a ipo teză g e n e r a l a d m i s ă ateism u l u i es te : e r e a ţ i u n e a d e c ă t r e o p u t e r e e x t e r i o a r ă .
Dar , c rede S p e n c e r , n i c i religiuniitle, ca r i exp l i că facerea l u m i i n u po t s ă n e facă deloc s ă p r i c e p e m a d e v ă r a t u l m i s ter, a d i c ă o r i g i n a m a t e r i a l e l o r , d i n c a r i u n i v e r s u l a fost c rea t .
P r o d u c e r e a m a t e r i e i eşiită d i n n i m i c , i a t ă a d e v ă r a t ui m i s t e r . O t eor ie a con-concept iuinei . ca s ă fie c o m p l e t ă , a r t r e b u i s ă n e exp l ice n u n u m a i c u m s'a făcut m a t e r i a , d a r şi c u m s'a f ăcu t s p a ţ i u l . Ori n u se poa t e concepe î n n ic i um fel n o u ex i s t en ţa s p a ţ i u l u i . Aces te t re i i-po teze , a n a l i z a t e c r i t i c , dev in .cu t o t u l ncaocep t ab i l e .Nu n u m a i î n p r i v i n ţ a o-r ig ine i , d a r şi a n a t u r e i u n i v e r s u l u i , a c e l e a ş i difi icultăţi g ă s i m . S p e n c e r s u b l i n i a z ă fap tu l ev iden t , c ă n u p u t e m •căuta c a u z a i m p r e s i i l o r p r o d u s e în, no i şi de căibre no i , f ă r ă s4 nu n e r i d i c ă m la ipoteza une i cauze p r i m a r e . ,,Câind n e g â n d i m la c a u z a p r i m i r ă . _ a f i r m ă filosoful englez — t r e b u e s ă a d m i t e m că ea este : 1) inf ini tă; 2) independentă ; 3) cauza p r i m a r ă t r e b u i e s ă fie In toa te s e n s u r i l e perfectă, completă , totală, î n c h i z â n d în ea ori şi ce p u t e r e .şi ridlicâmdu-se d e a s u p r a ori ş i cărei legi, cu o v o r b ă absolută". E x i s t ă o u -n a n i m i t a t e c o m p l e t ă Ia toa t e t eor i i l e re l ig ioase , a n u m e c ă l u m e a este un m i s -t e r , c a r o t r e b u e e x p l i c a i . Şi S p e n c e r conch ide îti: s ensu l c ă : „misderuil. p e c a r e t oa t e re l ig i i le îl o u n o s c , d e v i n e şi m a i t r a n s c e n d e n t a l ; n u e u n m i s t e r reJarliv. •ci u n m i s t e r abso lu t . Astfel r e l i g i a - ş i ş t i i n ţ a se po t r e conc i l i a în aces t p u n c t , •anume : că puterea a cărei mani fe s tare este universul pentru noi es te cu totul de nepătruns". Iun cap i to lu l . .Ideile u l t i m e alo ş t i i n ţ e i " . S p e n c e r a r a t ă că însăş i ş t i i n ţ a r ă m â n e m u t ă . f a t ă de a-n u m i t e c h e s t i u n i , ipe car i n u le ]x*aife expl ica .Doc t r ina lu i K a n t n e p r e z i n t ă s p a ţ i u l şi t i m p u l , ca n i ş t e f o r m e i a -p r io -r ice a,le c u n o ş t i n ţ e i . D a r — ob iec tează S p e n c e r — eunosMmiţa af i innă d i r e c t c ă t i m p u l şi spa ţ iu l n u sunt , î n ă u n t r u l s p i r i t u l u i , ci în a f a r ă de el şi pe u r m ă •cum pot fi ele şi forme aile c u n o ş t i n ţ e i şi materie , obiect de c u n o a ş t e r e ? Atei o c o n t r a z i c e r e a . Astfel r e z u l t ă c ă spaţ iul si t i m p u l sunt. cu to tu l i n c o m p r e hens ib i l e . Nu se ponto r ă s p u n d e p rec i s r i o î la î n t r e b a r e a , dacă mate rüa este di-visibiilă lia inf ini t s a u n u . M a t e r i a , s p u n e
c r i t i c e i I i I r r c i r ci ,
374. — U N I V E R S U L L I T E R A R
S p e n c e r , e s te tot a t â t de n e î n ţ e l e a s ă î n n a t u r a s a int ima, ca şi s p a ţ i u l şi e a şi t i m p u l . Apoi idei le ce le a v e m a s u p r a m i ş c ă r i i , niu s u n t p r e c i s e ; ceeace se p a r e că se m i ş c ă es te în r e a l i t a t e s t a ţ i o n a r şi ceeace se p a r e s t a ţ i o n a r se m i ş c ă . . .Mişcare î n s e a m n ă s c h i m b a r e de Ioc, d a r în/tr 'un s p a ţ i u f ă r ă l i m i t ă s c h i m b a r e a de Ioc este d e n e c o n c e p u t , p e n t r u c ă şi locul es te die1 necoraceput . In p r i v i n ţ a m i s c ă r e i ne a f l ă m m e r e u în fa ţa ve-chei e n i g m e a m i ş c ă r e i şi a r e p a u z u l u i ' ' .
To t a ş a m a i d e p a r t e S p e n c e r a r a t ă că n u p u t e m a t i n g e Obiectiv n ic i u n a însăş i ; în ce c o n s t ă c o n e x i u n e a d i n t r e fo r ţă şi m a t e r i e ; n u p u t e m ş t i apo i —• în m o d d i r e c t — d a c ă c o n ş t i i n ţ a este fhîiiţă în ce p r i v e ş t e d tu ' a t a , pent i rueă nu p u t e m a t i n g e efectiv nici u n a d in . l imitele s a l e . P r o c e s u l g â n d i r i i n e ces i t ă u n subiect , c a r e p e r c e p e şi u n o-biect, c a r e este p e r c e p u t . C u n o a ş t e r e a p e r s o n a l i t ă ţ i i n u este i n t e r z i s ă de că-tire c h i a r n a t u r a g â n d i r i i , căci c u m p u t e m a d m i t e că no i n e p u t e m pe rcepe p r o p r i u l n o s t r u eu suf le tesc , c â n d con-şliiiniţa n o a s t r ă a.r t r e b u i s ă joace ro lu l a n t a g o n i c ş i impos ib i l de s u b i e c t şi o-b iec t î n ace l a ş t i m p . Şi i a t ă c u m , n e s p u n e Spencer , ş t i i n ţ a n u poa t e rezo lva p r o b l e m e l e oeie m a i p r i n c i p a l e , ca r i i se p u n .
Mai d e p a r t e S p e n c e r îşi d e s v o l t ă t e m a l u i c u n o s c u t ă a s u p r a r e l a t i v i t ă ţ e i o r i şi că re i c u n o ş t i n ţ e . El c o n s t a t ă c ă pe m ă s u r ă ce c i v i l i z a ţ i a a făcut progres;, a c rescu t şi c o n v i n g e r e a că i n t e l i g e n ţ a o-m e n e a s o ă n u este c a p a b i l ă de o cunoş t in ţ ă a b s o l u t ă . In f in i tu l ş i a b s o l u t u l , p r o p r i u zise, s u n t de n e c o n c e p u t p e n t r u i n t e l i g e n ţ a n o a s t r ă . I n t r ' a d e v ă r c u m re m a r c ă filosoful H a m i l t o n „a g â n d i în s e a m n ă a cond i ţ i ona , a distinge», a l i m i t a " . Or irnifinitul şi a b s o l u t u l n u pot fi c o n c e p u t e de c ă t r e i n t e l i g e n ţ a noas t r ă .
S p e n c e r conch ide , în ce p r iveş t e s t u d i u l p e care-d face a s u p r a incognosc ib i lu lu i , c o n s t a t â n d pos ib i l i t a t e a şi neces i t a t ea reconc i l i e r i i ş t i in ţe i c u r e l ig ia , a m b e l e a d m i ţ â n d o r e a l i t a t e a căre i n a t u r ă es te cu to tu l i n s o n d a b i l ă . . .Progres u l i n t e l igen ţ i i — socoa te S p e n c e r — î n t o t d e a u n a a fast d u b l u . D o u ă s t ă r i nmlrtetiioe r ă s p u n d la î n f ă ţ i ş ă r i deosebi te a l e ex i s ten ţe i , c a r e face ob iec tu l g â n d i r e ! n o a s t r e . D a c ă concep ţ i a n o a s t r ă a s u p r a n a t u r i i , d i n t r ' u n p u n c t de vederte, c o n s t i t u e ş t i i n ţ a ; c o n c e p ţ i a n o a s t r ă d e s p r e m a t u r ă , d i n a l t p u n c t de vedere , c o n s t i t u e Re l ig ia ; în m o d u l a-oasta r e l ig i a şi ş t i i n ţ a s u n t î n m o d ne -cesair co re la t ive ; r e p r e z i n t ă s t ă r i a n t i te t ice a l e conş t i in ţ e i , c a r i n u po t ex i s t a s e p a r a t " .
P a r t e a I I a . c u m a m s p u s . se o c u p ă cu p r o b l e m e l e cognosc ib i lu lu i .
In p r i m u l r â n d S p e n c e r c a u t ă s ă def inească filosofia, şi face a f i r m a ţ i u n e a rămasă , ce l eb ră : . .Cunoş t in ţ a c e a m a i s i m p l ă este a şt i meuni f ica t ; ş t i i n ţ ă , a şti p a r ţ i a l u n i f i c a t ; fi losofia, a ş t i complet un i f i ca t " . In a c e a s t ă p a r t e S p e n cer ce rce tează c h e s t i u n i d e filosofic gen e r a l ă , de sp re s p a ţ i u , d e s p r e t i m p , m a ter ie , m i ş c ă r i şi for ţă .
Mai d e p a r t e s t a b i l e ş t e în m a i m u l t e cap i to le ce l eb ra s a lege a e v o l u ţ i u n i i , a j u n g â n d la a c e a s t ă f o r m u l a r e f ina lă : „ E v o l u ţ i a es te o i n t e g r a ţ i e de m a t e r i e î n s o ţ i t ă de o r i s i p i r e de mişcairej, î n c a r e t i m p m a t e r i a t rece d e l à o o m o g e n i t a t e inde f in i t ă , i n e o h e r e n t ă , la o h e -terogerai tate de f in i t ă , c o h e r e n t ă , şi în ca r e t i m p m i ş c a r e a d e a s e m e n e a su fe ră o t r a n s f o r m a r e a n a l o a g ă " .
I n a l t ă p a r t e , filosoful englez d ă o
def in i ţ ie m a i c l a r ă e v o l u ţ i u n i i : „Evo lu ţ i a se poa t e defini : o s c h i m b a r e a u n e i o m o g e n i t ă ţ i i n c o h é r e n t e î n t r ' o h e t e r o -genitaite coherentăv î n u r m a une i r i s i p i r i a m i ş c ă r i i şi i n t eg ra ţ i i a m a t e r i e i " . Drep t conc luz i e f i na l ă a l u c r ă r e i s a l e . S p e n c e r a f i rmă , că s i s t e m u l s ă u filosofic n u este n ic i m a t e r i a l i s t , n i c i sp i r i t u a l i s t şi că s p i r i t u l şi m a t e r i a — în def in i t iv — n u s u n t d e c â t s e m n e a le Rea l i t ă ţ i i n e c u n o s c u t e .
O b i e c ţ i u n e a f i losofului C a i r d se r e feră la m a r g i n i l e c u n o ş t i n ţ a ; ei socoa te c ă e c o n t r a z i c e r e î n t r e a a f i r m a m a r g in i l e c u n o ş t i n ţ i i şi a a f i r m a u n ş i r d e c u n o ş t i n ţ e . „Când d e c l a r a ţ i s p i r i t u l u -m a n — s p u n e a Ca i rd — n e p u t i n c i o s să î n f r â n g ă l im i t e l e l u m i i f ini te , n u t r e b u e oa re s ă p r e s u p u n e m că d u m n e a v o a s t r ă , a u t o r u l aces te i d e c l a r a ţ i u n i ; aţ i şi t r e c u t pe s t e a c e s t e l i m i t e ? C r i t i c a s p i r i t u l u i n u p o a t e fi făcu tă d e c â t tot de c ă t r e s p i r i t şi a ces t i n s t r u m e n t este, c u m îl p r e t i n d e m , l i m i t a t şi defec tuos , ca a t a r e şi r e z u l t a t u l c e r c e t ă r i l o r sa.le v a sufer i de ace l ea ş i v i ţ i i " . L a a c e s t e ob iec ţ iun i s e r ioase , S p e n c e r r e c u n o a ş t e că i n t e l i g e n ţ a nu - ş i p o a t e d o v e d i p ro p r i a sa c o m p e t i n ţ ă , p e n t r u c ă în to t l un gul d i scu ţ i e i a r t r e b u i să-şi pos tu l eze a c e a s t ă c o m p e t i n ţ ă . T o t u ş i el c r e d e că ea îşi poa t e dovedi în u n e l e m a t e r i i in-c o m p e t i n ţ a . Şi a c e a s t a în d o u ă feluri : 1) f ă c â n d s ă se v a d ă c ă a f i r m a ţ i i l e d e m o n s t r a ţ i e i s u n t în con t r az i ce r e , s a u 2) a r ă t â n d n e p u t i n ţ a r a ţ i u n i i de a a-j u n g e la o conc luz ie în u n e l e ches t i i . Şi pe cale e x p e r i m a n t a l - d e d u c t i v ă şi pe ca le ra ţ io rua l - induc t ivă se poa t e a j u n g e la concluzia, c ă sfera r a ţ i u n e i s m ă r g in i tă . F i i n ţ a în s i n e şi în a f a r ă d e or i şi ce r e l a ţ i u n e s c a p ă gândirea), p e n t r u c ă n u poa te fi s u p u s ă p rocesu lu i g â n d i r e i , , .Cât p r i v e ş t e — s p u n e S p e n c e r — cu d e s t u l ă a b i l i t a t e — a p u n e l a î n d o i a l ă d r e p t u l ce-d a r e r a ţ i u n e a , d e а p r o n u n ţa u n astfel de ve rd i c t c o n t r a s a însăş i , în ce p r iveş t e aces te p r o b l e m e t r a n s cenden te , î n s e a m n ă a-i p u n e l a î n d o i a l ă p u t e r e a de a t r a g e d i n p r e m i z e d a t e o conc luz ie va l ab i l ă , c u a l t e c u v i n t e îns e a m n ă a-i a t r i b u i o i n c o m p e t e n ţ ă un i ve r sa l ă , de u n d e r e z u l t ă i nev i t ab i l , o i n c o m p e t e n ţ ă p a r t i c u l a r ă a s u p r a ches-t i une i " . ( „Essa i s de m o r a l e , etc., pag . 320).
Mausefl. i m p u t ă lui Spence r că in cea ce p r iveş t e c o n c e p ţ i a s a a s u p r a religio a a b a n d o n a t mamiilie pililieilpii ale Iui Harri i lit on — d i s t i n c ţ i u n e a î n t r e cunoştia|l şi c r e d i n ţ ă . L a a c e a s t a Spencer • p u n d e şi ol că înţelege* p r in credinţi c u v â n t u l ce se î n t r e b u i n ţ e a z ă de oMcti p e n t r u a f i r m ă r i l e conş t i in ţe i , ueepri c a r e nu, p u t e m a d u c e iniei o probă: line le f i ind n e d e m o n s t r a b i l e , fiindcă suffi b a z a o r i că re i d e m o n s t r a ţ i i ; altele, pent r u c ă ne l ipsesc a r g u m e n t e l e necesari, U r m e a z ă o se r i e de a l t e obiecţiuni i-s u p r a c ă r o r a n u v o m ins i s t a din lipsi de s p a ţ i u , d a r le v o m e n u m e r a pentrui ie e v i d e n ţ i a i m p o r t a n ţ a : obiectiune .ui Max Müller a s u p r a originii ideii o b i e c ţ i u n e a lui Hódoson asupra rratur. t i m p u l u i şi a s p a ţ i u l u i ; obiecţiiuneale Martineau a s u p r a d e t e r m i n ă r i i idaiiá so lu tudui , e tc . şi c u r i o a s a dar ini* s â n t a o b i e c t i u n e a lu i Quarterly Reii evo p r i n ca re a u t ó i u l este acuzat o f avor i zează s c e p t i c i s m u l şi că răstoarti baze le uncii m o r a l e s ănă toase , prin » g a r e a u n u i a d e v ă r a t o o l u t şi prin reia t i v i t a t e a ori şi că re i cunoşt in ţe . Lac«
S p e n c e r r ă s p u n d e , o a r e c u m dând ii n a p o i , că el n u e p a r t i z a n u l unui rek tivisem, a b s o l u t a l c u n o ş t i n ţ e i şi că dir a s t ab i l i t o m a r g i n e a cunoştinţei t o c m a i p e n t r u a d e t e r m i n a adevăraţii p u t e r i d e c u n o a ş t e r e a le inteligM;. De a l t m i n t e r i în l u c r ă r i l e conservai! r u l u i S p e n c e r se găsesc mul te elene de o a r e c a r e a n a r h i s m m o r a l şi soci: L e - a m a r ă t a t , cu c i t a t e suficiente ii a r t i c o l u l n o s t r u : „Anahronistmul li Spence r " , p u b l i c a t în revista Jd« europeană" d in 1 I u n i e 1926).
Di spu te le aces tea , c a r i s 'au dat îojt pul t eor i i lo r lui Sipencail, n ' au alfwali n i m i c f a i m a f i losofului englez. P« p e n t r u v r e m e a sa. ele l-au evidea|i£ l-au p r e z e n t a t , l - au r e m a r c a t chiar.
P o p u l a r i t a t e a l u i Spence r vine pcaa şi d i n l a r g a sa t o l e r a n ţ ă intelectual Nu s p u n e a el oa fe că „în ori şi «r r o a r e r e z i d ă u n s â m b u r e de adevăr* D a r ni se p a r e c ă i n t r e relativism intelectuali al Iui Spencer şi rejarm m u l (p ragmat ic a l lud Wil l iam JameJü şl p o z i t i v i s m u l echivoc al lui Attjtj Comte, ex i s t ă n u m e r o a s e puncte deI g ă t u r ă . Ne p r o p u n e m cândva să le 1 l i n i em.
ST. DU.MITRESCU-TOROIANTDE : P L A J E
U N I V E R S U L L I T E R A R . - 375
p I M s I I c a SALONUL ATENEULUI. PICTURA »
Expun aci pes te o şutii cincizeci tle nume .şi n u m ă r u l l u c r ă r i l o r —• p ic tu r i şi sclupturi .— în t r ece cifra d e p a t r u m t e . Dintre toate aces tea n u m a i o p a r t e poate face în mod ser ios obiec tu l unei d is cuţii critice. Mul te d in ce le la l te a r fi putut lipsi fără pre jud ic iu pen t ru p res tigiul unui ansamblu , p r inc ip ia l , a t â t d e bine intenţionat şi p r ezen ţ a lor nu p o a t e fi scuzată decâ t de g r a b a în ca r e j u r i u l a fost silit să o p e r e z e se lec ţ iunea î n t r ' u n spirit mai mult de so l ida r i t a te profesională şi sub obses iunea p r e o c u p ă r i i d 'a evita bănuiala exc lus iv i smulu i de t agmă •floritor în gene ra l în ce le la l te mani fes tări colective p a t r o n a t e de sol ic i tudini nficiale sau oficioase
Ca toate î ncepu tu r i l e Salonul A teneu lui trebuia să a ibă s lăb ic iuni le lui .
Nădăjduim însă. p e n t r u cel mai a p r o piat viitor, că auspic i i le eompe t in t e lo r ràlihi/ito de b u n a c red in ţă şi sp i r i tu l bunei coiifratemirtăţi vor î n l ă t u r a scăderile acestui începu t .
Pe cât va p e r m i t e spa ţ iu l , voi î nce rca să menţionez n u m e şi l u c r ă r i d i n t r e ce le mai (lemne de a t r a s l u a r e a a m i n t e a pu -lilicului asupra lor.
Binada Severo. P rez in tă cinci pânze , inii mult por t re te . D e r e m a r c a t „Mar ioa-m „Ionel'' ş i„Amicul meu" , în car i desenul corect e a j u t a t de un colori t luminos, căruia d o m i n a n t a c ă u t a t ă a u n u i tai ori afinitatea tona l i tă ţ i lo r , în g e n e r a l oferă prin guma totală , un c a r a c t e r un i tar şi o notă d e vioaie sob r i e t a t e la c a r e «itrilmie şi aspectu l mat al pas te i evitând dulcegările cu a s p r i m e a şi consistaşi nucii facturi persona le . tardas G. Un real t a l e n t ca re mer i tă
» deosebită ateu (ie. F o a r t e emo t iv p r i n plasticitatea l uc ră r i l o r sale . d i n t r e ca r i .Biserica Sf. Nicolae" şi . . Iarna ' ' . sun t remarcabile începu tu r i a le unei s incer i tăţi cercetătoare ce nu se lasă i sp i t i t ă d e eledele ieftine. Desen solid, compozi ţ ie wligeiiiă, u n i t a t e de viz iune, colori t «pătat şi v iguros .
Kiiliirgi Georges , Min ia tu r i s t u imi tor . J'alatnl a rab" , eu profuz iunea lui de luercseopice de ta l iu r i pe minuscu lă p â n ză, nu e numai o pildă de r ă b d a r e , da r laade înţelegere a mi j loace lor decora t i -чре o construcţie r e nu neg l i j ează nimic din ceriu jele p las t ice .
Olulescu Honor iu . Cu m u l t e şi va-tiate subiecte. T a l e n t real în c ă u t a r e a propriii sale persona l i t ă ţ i , color i t mai salt îndemânatec decâ t u n i t a r pe u n de
sen conşt i incios. C u o a r e c a r i s for ţăr i d 'a ce rce ta s u r s e emot ive ma i asounse — şi deci mai [>ersonale — ne -a r oferi poa te 1 uc rur i r emarcab i l e .
Be l iza i i e D . C u n o s c u t u l p ic tor b izan-tinist c a r e a împodobi t cu a r t a Iui n u m e roase biserici m o n u m e n t a l e — unu l din puţ in i i cunoscă to r i ai frescei — e x p u n e pe lângă nu s tud iu de a r t ă b i zan t ină cu c ize la tu r i d e a u r , şi câ t eva l u c r ă r i d e şeva le t d in car i r e m a r c în deosebi „Mănăst i rea An inoasu" cu coljul ta in ic d e u m b r ă i sp i t i toa re in p r e a j m a b ă t r â n e l o r z idur i s că lda t e 'n s o a r e .
Arde iean i i Coman . „ P o r t r e t u l Iosef ine i" avan t ag io s deoseb i t în întreagja lui concepţ ie şi f ac tu ră de res tul l u c r ă r i l o r d lui Coman. Desen u rmăr i t , ve le i tă ţ i de const ruc ţ i e şi s impl i f icare în colorit s impa t i c .
ВІІ11СІ1Г Octav . Color i t v iguros , d a r descusu t , l abo r ioa să p p r e o c u p a r e d e desen, p e r s e v e r e n t în l up t a cu m a t e r î a r e be lă şi t r e c â n d adesea pes t e p u n c t u l d e op r i r e , d. Băncilă e o p i ldă d e s t ă r u i o a r e s ince r i t a t e .
C o n s t a n t i n e s c u St. C u d o u ă p â n z e în car i p e r s o n a l i t a t e a se î n v e d e r e a z ă nesi l i t p r in co lor i tu l legat , p l a s a r e a a r m o n i c ă a mase lo r b ine def in i te î n t r ' u n efect u t r ' t a r .
Can i s ius R i c h a r d cu m u l t e d e s e n u r i co lo ra te şi a q u a r e l e . C e l e d in tâ i în deosebi au ca l i tă ţ i d e compozi ţ ie , b ine p u s e în pag ină , cu văd i t e i n t en ţ i i d e c a r a c t e r P r e a p u ţ i n a cons i s ten ţă şi i m p r e c z i e în va lo ra ţ i a p l a n u r i l o r î n r u d e s c l u c r ă r i l e sale cu i lus t ra ţ i a .
Chi rovic i G h . L u c r ă r i cu subiec te specific româneş t i , s impat ice p r i n s incer i ta te i şi s impl i t a t ea lor. „Va t r a d in Argeş ' în a t m o s f e r a p r i e ln i că sub iec tu lu i . Tonal i tă ţ i le p a t i n a t e d i n ce le la l te înc l ină sp re deco ra t iv
A i t a c h i n o Cons t . Mul te l u c r ă r i cu var ia te sub iec te d o m i n a t e d e nota exo t i că a D o b r a g e i noui . D e s e n u r m ă r i t sub colori t uşor şi în g e n e r a l rece . C a p u l „Tână rulu i t u r c ' ' nu e lipsit d e ca rac te r .
Kne Nicu . R e m a r c p o r t r e t u l „Fec ioa ra" p e n t r u d e s e n u l conşt i incios, cu vizibi le p r e o c u p ă r i d e cons t ruc ţ i e şi so l id i ta te . Color i tu l ne s igu r p r o m i t e to tuş p e vii tor ca l i tă ţ i de sob r i e t a t e .
G r a n t E. Nicolae . I n t e r i o a r e l e d-sule s u n t , ,minia tur i în mare'. ' . N a t u r a u r m ă ri tă fără a l e g e r e şi fără î n c e r c a r e a d'a-i s u r p r i n d e l a tu r i l e ca r i fac f rumosu l spe
cific f iecărui lucru . Met iculoz i ta te de rut ină şi d e x t e r i i a t e .
Pan fcanid. Nu e x p u n e „hore"' ,şi b ine face. Ce le d o u ă pe i sag i i în n e g r u (ulei), îl r ep rez in t ă ma i avan t ag ios .
Loghi Kimon. T re i mici bucăţ i mai cons i s ten te şi ma i pu ţ in dulcegi în colorit ca de obiceiu.
Manea G r i g o r e . F o a r t e îngr i j i t . Micul . .Nud" e r e m a r c a b i l p r i n ca l i tă ţ i le de corn pozi ţ i i , desen solid, colori t v iguros p e cât d e sobru şi legat . „ C u r ă ţ i n d car tof i" mai puţ in emot iv , fără să fie l ipsit de calităfi p las t ice .
Murnn Ary . î n d r ă g o s t i t de imens i t a tea mun ţ i lo r cu c reş te tu l p i e r d u t în nor i . Sub iec te le în gene ra l pa s to ra l e l ips i te d e c ă u t a r e a mi j loace lor i sb i toa re sunt simpa t i ce pr in s ince r i t a t ea s impa t i e i cu car i a r t i s tu l le p r iveş te .
Pe t rescu Cost in . D i n t r e cele şap te subiec te v a r i a t e — imed ia t r e m a r c a b i l p r i n no ta nouă ce a d u c e î n t r e ce le la l te pânze a le d-sale e t ab lou l d e d imens iun i r e spec tab i l e cu s e r e n a d e d in a l t e v remi : „Pe s u b fe reas t r a m â n d r e i " evoca toa r e pr in c o n v e r g e n t a n e a ş t e p t a t ă a mij loacelor c ă t r e r ezu l t a tu l cău ta t . Compoz i ţ i a în gene ra l , b ine ech i l ib ra t ă . Tona l i t ă ţ i l e verzu i d e l umină n o c t u r n ă pe consis tenţa z idur i lor , cele t re i p u n c t e d e l umină roş i r t i că abil d ispuse , g r u p u l de l ău t a r i r,ub balcon — sun t reuş i t l ega te . N u m a i g r u p a i din s t ânga p r i m u l u i p lan a m e n i n ţă să r u p ă u n i t a t e a .
Pave lescu D i m o , scu lp toru l e x p u n e aci şi câ te -va d e s e n e per fec t r e p r e z e n t a t i v e p r in sc rupu loz i t a t ea lor, a l e scu lp tur i i d-sale
P e t r e s ó i D r a g o e . T r e i p â n z e d i n t r e car i „ p o r t r e t u l d-nei P . " îl r e p r e z i n t ă cu mai m u l t ă a u t o r i t a t e . D e s e n s tudia t , color i t sobru şi un i t a r , fără efec te ieft ine p e n t r u sufragi i le snobismulu i .
P e t r e s c a Mogoş. I n t e r e s a n t cu min i a tu ri c ă r o r a nu le l ipseş te pe l ângă coloritu l a g r e a b i l nici o f ac tu ră cons t ruc t ivă , i m p r e s i o n a n t ă p e sup ra fe ţ e a ş a d e r e duse .
S â r b u G e o r g e . Subiec te cu pesca r i , impresi i spon tane , d e a p r o a p c s imţ i te , cu mul t c a r a c t e r l o i a l şi colori t a d é q u a t la specif icul sub iec tu lu i .
S t r â m b u Ipoli t . P o r t r e t e . Conşt i inc ios c ă u t ă t o r al d e s e n u l u i , co lor i t m ă s u r a t fără ieşir i i sb i toare , p ă s t r ă t o r n e î n d u p l e ca t a l t r ad i ţ i i lo r d o m i n a t e d e sp i r i tu l a-cademic .
C . VLAD.
370. — UNIVERSUL LITERAR
TEATRUL NAŢIONAL
ÎNCHIDEREA STAGIUNEI
Teatrul Naţ ional a intrat în vacanţă . E necesară o recapitulate . In it ursul stiugîiiuiiniii acesteia, diirecito-
rul Toattru'lui, d. Corneli u Mofdiovnnu şi-a continuait programul, dând atenţie deosebită pieselor româneşti . In tira.de-văr>, din 18 piese noui . 10 au fost româneşt i . Îşi î-nicleriliin.e.şte aisttfal Teatrul Naţional , rdlUl său de îndrumător al diramaturgiei româneşt i .
S a u jucat „Răsvam şi Vieira'", „Omul c u mârţoag'a" — 60 reprezentaţii , cel ma.i mare 1 nurmăir de reprozenitaţiii ale unei piese româneştii. - ..C'.oppelia''. „•Ili-cnwrteu", ..Omul rle zăpadă", .Luminiţa", „Meşterul Mandle", „Pu-vil ionul cu umbre", . .Doehia" şi „Cleopatra''.
S'au făcut excepţional de frumoase montări piesetlou- „Răsvan şi Vidra", „Coppelila", „Dochia" şi „Qcopatrra''.
Şd nu-i Lipsit le interes Să spunem, eă au a v u i un real succes piesele , Omul eu mârţoaga", „Omul de zăpadă'' „Pavi l ionul cu amibie" şi „Răstvan şi Vidra".
S'au reluat piesele româneşti : ..Pă-iiajenul", „Paftima -roşie'* şi „АІпифа".
S'au jucat piesele străine : ..Comedia fericirii", . .Cyrano de Bergerac'*, ..Păpuşile", . înv ierea" , „Iul iu Cesair*', .,Lo-remaccio" , „Raţa săSiba'tecă" şi ..Hava africanul''.
S'au reluait piesele străine : „Saplio". . Phedra", „lusárt.utorii", „Fetneea iudă rătnică", . .Doamna cu camelii".
S'au făcut montani marii impozante. — ceeace trebue să dieteranine excetletute cuvinte de laudă, şi direcţiei de scenă — în piesete ..Comedia fericirii", „Lo-rcnizaccio". ,,Iul:iu Cesar", „Învierea" şi „Cyrano".
Credem, că s u n t e m în nota justă, spunând că au avut. succes ..Comedia i'eri-uiirii", „Părpuşălle", ,. Loirenzaccio", „Raţa sălbatecă" şi oarecum ..Cyrano".
Si în această s tagiune a fost excelentul c iclu de piese, în ca ic a jucat Martosra Ventura .Despre jocul acestei mari artiste, despre tui umil ir i le ci succesive a m scris la vreme.
Stagiunea, care s'a închis , s'a remarcai pr in stăii'uinţa directorului COT-neiliiu Moldovatm de a s t i m u l a afitr-niuo'cn talentelor româneşt i ctoamatöce (autori), prin îndemnuri le (le joc sajpe-rior, la care a eoaiitiiibuit şi Măritoare Ventura; prin afiiitmarea umor tineri artişti si des igur priinitr'o mare antă de montări fastuoase.
Poate că în privinţa, aceasta. Teatrul Naţ ional a făcut oale mai înseninate progrese.
Moral deci bilanţul este mai muM de rât satisfăcător.
Material . — după lămuriirl'.e d-lui ConwHu Moldovanu bilanţul e s t e e-с п і Я Ф г а і .
Criza financlaaiă, firesc a avut repercus iuni şi la teialtiru.
iCert e, că în comparaţ ie eu a.lite tea-tire, bi lanţul firnemciair al Naţ ionalului , e într'o vădită superioritate.
B, C.
Esie aceea a d-lui maior Al. Cili. Orleanu. Focşani, 37 Cuza-Vodă, purtând sugestivul t i t lu : „Perle şi Comori", poezii noi. de toate genurile, cuprinzând " părfi. Partea l-ia. l i r i ce de lot felul. Parte« J-a : Soc ia le : Fabule, Satire şi altele. Partea Via. I s t r u c t i v e : .Ştiinţă şi Fi losofic
I lehne să mărturisim că acest volum, formal din ~-> părţi cari sunt. reunite intr'una singură — deşi fiecare începe dela pagina I : aşa prima parte cuprinde îJ paţţi i. a doua tot "ij pagini iar partea III 40 pagini. — încheierea si caoitolul despre Ortografia întrebuinţată, constituie o altă parte a volumului, pe care ne mirăm că autorul n'a numerotat-o (această ultimă parte arc numai XII pagini) constituie un eveniment în publicistica ' oastră postbelică, atât prin fondul poeziilor, cât. mai ales. prin forma lor de-o autentică noutate. Pentru ca să înlesnim cititorilor să-.şi dea seama de temeiul alirmaţiunii " oa-stro ,ne vom permite să desprindem câ-tc-va crâmpeie din încheierea autorului, pus la sfârşitul volumului. în loc <le prefaţă.
„Acesta este primul volum din totalitatea poc/i i lor scrise de mine, în lunga mea viaţă... Vârsta înnirtatâ. pe de o parte, iar pe de altă parte desguslul ce 'mi produce, ledul cum se scriu, poeziile de astăzi, Lipsite de orice artă şi ideal... ca un vers kilometric, iar altul lilil'-meiric, rupt adeseori clin precedentul şi nu arareori, terminat sau formai chiar, întreg versul prin câte-o conjucţiune, adverb sau propoziţiune... In acest prim volum, (căci vor urma şi altele N. R.) am tipărit (>"i bucăţi, de toate genurile împărţite iu trei părţi, fiecare având niimerotaţia sa spwinlă , începând cu pagina I..."
Suntem cu totul de părerea autorului ia ceeace priveşte poezia modernă, care este pur şi simplu caraghioasă — vorbe goale sforăitoare. înşirate- fără nici un rost. fără rimă. nici măsură.
In scjiinil) poezii le d-lui maicii Al. 5 C .ii. Orleal u. Focşani. 37, Cuza-Vodă, au un ideal şi un scop bine determinai, -ii lit uşor de înţeles, iar citirea lor este foarte curgătoare, fără înghiţiri de noduri, în timpul... cititului, şi nici nevoie de luirigi opriri, spre a pricepe ceeace a vrut să înţeleagă autorul.
I5ine lace autorul că atrage luarea a-minte a cititorilor ca. în cazul când cunoştinţele ce le au nu le-ar permite să înţeleagă poeziile filosofice şi ştiinţifice din partea а 3-а şi chiar şi a m ora din partea a 2-a. să nu le înfunde prin dulapuri, ci să le treacă altora — profesori, studenţi, sau alţi inteleotuali •— cari spera autorul (şi pe bună dreptate (N. li.) nu vor regreta că le vor li citit.
Autorul termină i cheie ica cu următorii] regret.
„Rog încă pe toţi scriitorii şi critici'*, să ia în discuţie, aceste. prime poezii tipărite, făcânclii-le cea mai severă critică, dar fără patimă însă şi semnând totdeauna, spre a putea şii şi eu. cui
t laloicsc onoarea acelei critici, meritata sau • u. căci anonimii pot fi şi nişte simpli râu voitori şi deci suspectaţi".
Ne declarăm de perfect acord cu au-torul I i i critic trebue să fie fără patimă şi să semneze totdeauna ce scrie, să a'bă curajul opiniei. Altfel e demn de a 11 suspectat.
In cadrul riguros restrâns al acestor pagini, vom căuta să ne conformăm aidoma rec orna uda ţi II ilor cl-liii maior Al. Gh. Orleanu, inutile de altfel, deoarece suntem permanent călăuziţi de principiile pe cari ilustrul poet milccivcun le preconizează cu o atât de subtilă scrii-pnlozilate.
Spuneam că volumul d-lui maior Al, (.li. Orleanu, Focşani 37, Cuza-Vodâ, constituie un adevărat eveniment în poezia noastră ele după războiU. In primul rând. d-sa uşurează (ori eventual suprimă) sarcina istoriografilor şi criticilor ele mai târziu, indicând cu pred-ziiine unde a locuit. împrejurările, locul şi momentul in care a scris fiecare poezie, până in a indica ziua (stil vechia n o u l . luna anul. apoi ora şi seciinclii).
Prima poezie din volumul I. partea I-a Sub umbre de gene. e scrisă la Băile Rălţăţeşti, la Iulie 1892, ora 3.45, P-M pe când Plânsul codrului e scrisa Joii M a i r e 192), ora 4 p. ni. şi începută pc síi-. I. C. Brătianu (autorul nu nc-a precizai localitatea !).
Inspiraţia la poezia Doamnei E. F. i-a venit autorului datorită faptului că o doamnă Natália D-tor Maior Pala scrisese eâte-va prea drăguţe versuri, i'.li'un z'ar din Botoşani. încântătoarei sale amice. l)-na Eliza Căpitan Frunza,
D-l maior ЛІ. Ch. Orleanu a înţelet serviciul iiiie-ns pe care-l poate face posterităţii, menţionând la sfârşitul fiecărei poezii amănuntele acestea e\ccp|iimal <le preţioase pentru critica impresionistă, oare |ine seamă de toate clementele si condiţiuiiilc în care- s'a produs opera ele artă respectivă.
Tatonările şi nesigi i ian ţe- le caii Mini
ineă la baza cercetărilor ele istorie literara ar căpăta o importanţă deosebită şi u u rost de fecnndantă investig;i|iune ştiinţifică în clipa îi--' care toţi artiştii or la i c la Ici ca d-l maior Al. Gh. Orie a nu. • ;
Nu ne- înşelăm desigur când reci lioaştem in bravul poet-oştean de care' ne ocupăm pe cel dintâiu scriitor care încearcă şi in acelaş timp izbuteşte | siicoe-s să î' foşnească criticii, viitori* posibilitatea unor cercetări precise ji pline de- orizont.
Maiorul Al. Gh. Orleanu e. după (IUP arata titlul volumului si subtitlurile fiecărei părţi, poet liric, social şi instrui-tiv. Mărturisim c-ă ne este greu su Щ rostim categoric asupra genului în care | coarda sensibilităţii d-sale poetice arfei rezonanţă mai amplă şi mai personali, o vor arăta aceasta alţii cu mai mulli autoritate şi iu lumina unei alte perspective.
Nil putem însă trece- cu vederea prospeţimea inspiraţiunii in poeziile lirice,
€ q z e î a r i q c r o n i c a d r a m o k a O C A R T E R E V O L U Ţ I O N A R A
U N I V E R S U L L I T E R A R .
liTerurci o s e a i t t a d e
J e a n L o u i s Y a n d o v o r s e g ă s i il b o l n a v inlr'iin m i c o r a ş d i u P r o v e n c e ş i t r e b u i й r e c u r g ă Iu a j u t o r u l l u n i i m e d i c [ o c t a l . Boala u u e r a t o c m a i g r a v ă , t o t u ş i V a n d o -ttr începiLse s ă - ş i p i a r d ă r ă b d a r e a . D o c torul silii î l î n c u r a j a c u g e n e r o z i t a t e .
— N ' a \ e | i n i c i o F r i c ă . Ş i e u a m s u f e r i t K a c e i a ş i b o a l ă ş i a m s c ă p a t .
— D a , d a r d - v o a s t r ă a | i « n u l a l l m e d i c , r ă t p u n s e s c r i i t o r u l .
S p u r g e o n . c e l e b r u l p r e d i c a t o r e n g l e z , p r i n d , u r m ă t o r u l a v i z a f o s t p u s p e u ş a feericei u n d e p r e d i c a d e o b i c e i :
. . S p u r g e o n a p l e c a t s p r e c e r . î n a c e a s t ă d i m i n e a ţ ă , l a o r a z e c e " .
Apo i o m â n ă n e r e s p e c t u o a s ă s c r i s e <!<•-• M i h i :
„Ora t r e i d u p ă a m i a z ă . N u a s o s i t î n c ă . î n c e p e m s ă ' f i m n e l i n i ş t i ţ i . P e t r u " . •
C h a r l e s B a u d e l a i r e , m a r e l e p o e t , e r a formal is t î n t o a t ă p u t e r e a c u v â n t u l u i .
Intr'o z i . c r o i t o r u l s ă u i n t r ă î n c a m e r a portului ş i - i c e r u p l a t a u n e i d a t o r i i .
— . D o m n u l m e u , z i s e s u p ă r a t B a u d e l a i re, nu a \ e | i o a r e n i c i o- i d e e ; i u n t r e b i i e s i s e p o a r t e c i n e v a i n b u n a s o c i e t a t e ? Cum p u t e ( i s ă - m i p r e z e n t a ) i n o t a e l e p i u . Iii canei m ă a f l u l a d e j u n ? D a c ă a v e ţ i •faceri c u i n i i l e , t r e b u i 1 s ă v ă n m i n i ţ a | l inai i n t â i .
C r o i t o r u l e ş i ş i făcu c u m i s e s p u s e s e . . B a u d e l a i r e p r i v i c u a t e n f i e , p r i n m o
noclul s ă u , c a l i c a d e \ i / i l â a c r o i t o r u l u i ;i-i z i s e d e g a j a t :
— S p u n e d o m n u l u i , c ă n u s u n t a c a s ă .
C i n e v a s p u s e l u i S a r a h B e r n h a r d t . — A v e ţ i u n p ă r a l b ă , d o a m n ă ! Sarah s e a p r o p i e d e o g l i n d ă . , e x a m i n a
cil a t e n ţ i e t i r u l d e p a r a l b , of tă a p o i u ş u -I rată ş i z i s e :
— S l a v a D o m n u l u i c ă s e a f l ă î n c o a d a mea Tiilşă !
p las t i c i ta tea f o r m e i ş i i r o n i a d e o f i -ii<|ă ce a m i n t e ş t e d e M u s s e t ş i N o i r e :
„ — S t a i !.. O p r e ş t e f e ţ i ş o a r ă ! . . A c i f e s t e v a m a tarei !...
..- T e s t r e c o r i , c u c o n t r a b a n d a , a c u m [ l a c ă d e r e a s e r e i ? . . .
..I'ă-te î n c o a c e , l a b a d i a n !... c a s ă - ţ i [vămuiască sânii . . .
„ b u r a . o c h i i ş i c i l i a r p ă r u l . . . T e - a u f l ă s a t s ă t r e c i c i a p c â n i i ?
I( „ C o n ( r a b a u d a d r a g o s t e i " ) .
b Nici v a l o a r e a î n a l t c u l t u r a l ă n p o e
ziilor i n s t r u d ü v e u ; u o p u t e m d c - n s e -nieni l ă s ă n e i n e n ţ i o n a t ă .
S a b i e c t e l e s u n t l u a t e d i n d o m e n i u l jliin|el(ir n a t u r a l e , f i z i e o - c h i m i c e , a l astronomie i , d i n s o c i o l o g i c ; e t c . . e t c .
D e s c o m p u n e r e a a p e i ( d e p i l d ă ) . Jar apa d e s c o m p u s ă , a t u n c i î n e l e m e n t e .
„ H i d r o g e n u l ş i o c s i g e n u l c u m ş i a l t e i n -pnliri ltr . . . s a u m i ş c a r e a s o l a r ă :
b c i z c i MUSSOLINI ŞI VOIAJURILE
M u s s o l i n i a i m a g i n a t u n m i j l o c , f o a r t e s i m p l u ş i î n a c e l a ş i t i m p i n g e n i o s d e a p e r m i t e t i n e r i l o r f ă r ă a v e r e s ă v a d ă d i f e r i t e ţ ă r i . I n o r d i n r e c e n t a l . . d u c e l u i " a o b l i g a t p e t o ţ i c ă p i t a n i i v a s e l o r d e c o m e r ţ s ă p u n ă l a d i s p o z i ţ i e d o u ă l o c u r i p e b o r d t i n e r i l o r i t a l i e n i î n d r ă g o s t i ţ i d e o r i z o n t u r i n o i . l i p o t s ă - ş i a l e a g ă l o c u l d e p l e c a r e ş i d e s o s i r e s a u s ă d e b a r c e î n t i m p u l d r u m u l u i . I n c e e a c e p r i v e ş t e c e l e l a l t e , ' IS s a u J ( l d e l i r e p e z i l e s u n i - u f i c i e l l t e .
A c e a s t ă i n o v a ţ i e p e r m i t e t i n e r i l o r c a r i a p a r ţ i n b u r g h e z i e i ş i s e d e s t i n e a z ă p r o -f e s i i n i l o r l i b e r e s a u a f a c e r i l o r , d e a s e b u c u r a d e a g r e m e n t e l e u n e i e d u c a ţ i i p r i v i l e g i a t e . M u s s o l i n i r e p e t ă a d e s e a t i n e r i l o r p a r t i z a n i , a c e a s t ă d e v i z ă : . . C a r t e a ş i p u ş c a f a c p e p e r f e c t u l f a s c i s t " . A c u m a r p u t e a a d a o g ă a c e s t o r d o u ă m i j l o a c e d e p e r l e r ţ i o n a r e . u u a l t r e i l e a : v o i a j u l .
SEMNALMENTE INFAILIBILE
P o l i ţ i a c a n a d i a n ă a p u s d e c u r â n d î n v i g o a r e t r a n s m i s i a t e l e g r a f i c ă a a m p r e n t e l o r d i g i t a l e , m u l ţ u m i t ă u n e i m e t o d e i m a g i n a t ă d e ş e f u l B i u r o u l d e I d e n t i f i c a t i e c r i m i n a l ă d i n O t t a w a .
P e n t r u a c e s t b i u r o i i . c a r e c e n t r a l i z e a z ă l o a t e a m p r e t e l e . n u m e l e individului n u î n s e a m n ă n i m i c , c ă c i r ă u - f ă i â t o r i i şi-1 s c h i m b ă c u u ş u r i n ţ ă . D e s e m n e m u l t m a i s i g u r e s e f o l o s e s c p o l i ţ i ş t i i . Ş i c â n d d i n -t r ' u n p u n c t o a r e c a r e a l C a n a d e i , s e c e r e c o m u n i c a r e a u n e i a m p r e n t e . O t t a w a f e -l e g r a l i a z ă o d e s c r i p ţ i e , d i n c a r e p r o f a n u l n u î n ţ e l e g e o b o a b ă , d a r c a r e p e n t r u i n i -ţ i a ţ i s e l u m i n e a z ă d a t o r i t ă u n u i c o d s t a b i l i t .
B i u r o u l d i n O t t a w a p o s e d ă a c t u a l m e n t e 1 7 1 . 4 5 0 d e a m p r e n t e d e c r i m i n a l i ş i d e c i t o t a ţ â ţ i i n d i v i z i d e s u p r a v e g h i a t . I n t i m p u l p r i m e l o r n o u ă l u n i a l e a c e s t u i a u . a u p u t u t s ă f i e o p e r a t e g r a ţ i e a c e s t u i s i s t e m o s u t ă c i n z e c i ş i ş a s e d e i d e n t i f i c ă r i .
..Soaiele se mişcă" ( D u m i n i c ă , ">() O c t o m b r i e , o r a 6 ş i 35 m i n u t e ) , s a u r e v o l t a p l a n e t e l o r b o l ş e v i c e c o n t r a s o a r e l u i c a p i t a l i s t :
M u n c i t o a r e l e p l a n e t e : N e p t u n . U r a n u s ş i S a t u r n .
J u p i t e r , M a r t e . P ă m â n t u l . V e n u s ş i M e r c u r c e l s p â n .
( A u t o r u l a t r a g e a t e n ţ i a c ă a a d m i s r i m a a c e a s t a s l a b a S a t u r n ş i S p â n — n u m a i p e n t r u a n u s c h i m b a o r d i n e a î n c u r e s u n t î n ş i r a t e p l a n e t e l e , c ă c i , d e b u n ă s c a m ă c ă N e p t u n s ' a r f i p o t r i v i t m a i b i n e c e v a , c u S a t u r n s a u ş i c u s p â n , d a c ă ţ n u a r f i f o s t . s u s z i s a c o n s i d e r a ţ i e ) .
I n c a z u l c â n d u m i l e l e n o a s t r e o b s e r v a -i i i i i i i v o r i z b u t i s ă s u s c i t e u n i n t e r e s ( c e s e c e r e l a r g ş i n e c o n d i ţ i o n a t ) ş i s ă s u g e r e z e o c â t d e p a l i d ă i m a g i n e , r â n d u r i l e a c e s t e a i ş i v o r a v e a m o t i v a t t o n u l l o r e n t u z i a s t ş i r o s t u l d e a f i p r e z e n t a t o a u t e n t i c ă p e r s o n a l i t a t e p o e t i c ă
MIRON GRINDEA
c a r i c a t u r a zifel ( i M I N U N I I :
\ i c u l e . I u a i f o s t c u m i n t e ? C e i s p r ă v i a i f ă c u t s ă p t ă m â n a a s t a ?
A m d a t c a n a r i i l a p i s i c ă . (Le Rire)
REGRE
V i c t o r i a , s c u m p ă V i c t o r i i ) ! p r i v e ş t e , a n i p e s c u i t , o . . . a l b i ş o a r ă .
V a i ! c e r â u î m i p a r e c ă i i ' a m ş t i u t . N u a ş i m a i l i c u m p ă r a t 2 k g r d e c r a p .
— P e n t r u c e m i - a i s o c o t i t p r e ţ u l c a m e r e i , m a i s c u m p d e c â t a n u l t r e c u t ?
— D a ! c l a r v ' a ţ i m a i î n g r ă ş a t p u ţ i n . D e c i f r ë b u e s ă p l ă t i ţ i î n p l u s : s u p l i m e n t .
(Dimanche ilusstrée)
m. - U N I V E R S U L L I T E R A R
ccirli redate itt ejclrtise V I A T A F U R T U N O A S A
A L U I M I R A B E A U Henry de ] ou venei
O viaţă dezordonată, o viaţă de martir genial, persecutat de propriul lui părinte, cruntul Marchiz de Mirabeau, — care prin trecerea-i la Curtea Regelui Franţei, şi-a purtat fiul din puşcărie în puşcărie. Mirabeau, marele scriitor şi filosof şi unul dintre cei mai mari oratori ai Franţei şi ai lumei chiar, prin elocinţa sa convingătoare, acest glas al revoluţiei, a condus Franţa apărând pe regi, când se clătinau, sau arătându-i opiniei publice, când erau abuzivi.
El a fost pregătitorul marei revoluţiuni, din care a eşit epoca înfloritoare a renaşterii franceze, cu ideile noui de egalitate şi fraternitate, cari au schimbat temeliile lumei întregi.
Mirabeau s'a născu t la 9 Mar t i e 1749 în castelul d in I ' iqnon, d u p ă t re izeci d e o re de ch inur i s fâş ie toare a le m a m e i sale. S'a născu t cu doi dinţ i , cu doi d in ţ i ca şi Ludovic XIV.
La vâ r s t a de cinci ani , ta tă l său, m a r chizul d e M i r a b e a u îl s u r p r i n s e în bucăt ă r i e î n c o n j u r a t d e s lu j i tor i i cas te lu lu i , is torisind cu însuf le ţ i re bă tă l i a de là Cas -eano a bun icu lu i său. Copi lu l evoca gloria Mirabei lor .
March izu l nu-şi i u b e a copi lul : e r a o mică s t â r p i t u r ă cu faţa c iupi tă d e vărsa t . I i i i n t e rna t î n t r ' u n pens iona t . Mai de g r a b ă i-ar fi conveni t o casă de corecţ ie .
March izu l de Mi rabeau pub l i case Amicul oamen i lo r c a r e s t â r n i admi ra ţ i a futur . >r sa loane lor şi se t r a d u s e în toa te l imbile .Aceas tă l u c r a r e făcu ca ag r i cu l tu ra să dev ie la m»odă.
Mirabeau , p e c â n d îşi făcea servic iu l său mil i tar , fi ind s u r p r i n s d e colonelul său făcând c u r t e soţiei sale, fu i n t e rna t în î nch i soa rea d in insu la Ré. Ta tă l său o rdonase un t r a t a m e n t din cele ma i severe. D a r Mi rabeau câşt iga r e p e d e s impatia c o m a n d a n t u l u i înch i soare i şi p u t e a pă răs i adesea înch i soarea sa.
Mai t â r z iu i n t r ă ca sub loco tenen t în /cgiiiiiea Lo renă şi a v u ocazia să-şi a r a t e v i r tu ţ i le şi cunoş t in ţe le sale mi l i t a re .
March izu l de Mi rabeau t r ă i a s e p a r a t d e soţ ia sa, . .Madame Xan t rpe" e r a foar te c ică l i toare . Scenele ei, d e z o r d i n e a din camera sa. u şu r in ţ a de a se a r ă t a cu p i e p tul desfăcut , faţa e i c iup i t ă d e vărsa t , e x a s p e r a u pe march iz .
Aceas tă femee n u se linişti cu vârs ta . A j u n s e s ă se ofere soldaţ i lor în t r e c e r e şi ch ia r vizi t iului ei .
Din aceas t ă cauză, march izu l , se des pă r ţ i de ea şi o închise în t r ' o m ă n ă s t i r e . Şi m a m a soţiei s a l e fu d e a s e m e n e a închisă î n t r ' un castel , fiica sa mai m a r e d e c l a r a t ă n e b u n ă şi condamnată în t r ' o mănăs t i r e p e r p e t u ă , fiica sa a doua la c h e r e m u l său., fiul cel m a r e ex i lat şi p r i v a t d e n u m e l e său . a t r e i a fică e x p e d i a t ă d u p ă u n b ă r b a t a p r o a p e de m e n t Amicul oameni lo r n u e r a şi amicu l alor săi.
Mi r abeau îşi a m i n t e a cu d u r e r e de viaţa sa î nce rcă r i l e d e a se a p r o p i a d e m a r chiz e r a u zada rn ice . March izu l refuza să p r imească pe „ n e b u n " .
D a r s i tuaţ ia familiei sale începu să-1 nel iniş tească. P u t e a s ă se p r o d u c ă mai mul t e procese . T r e b u i a p u ţ i n ă d ip lomaţ ie . March izu l se gândi la fiul său al doiiea, pe a t u n c i de 16 ani . G a b r i e l ghici repede în cuvin te le t a t ă lu i său , secre tu l reveni re i sa le în g ra ţ i i l e pă r in teş t i . îş i luă ro lu l de a r b i t r u în famil ie .
Şi reuşi s ă se în ţ e l eagă cu toţii , cu ta tăl, m a m a .fraţi şi su ro r i . To ţ i îl copleşeau cu elogii.
Sul) insp i ra ţ i a t a t ă lu i său î n t r e p r i n s e o î m p ă c a r e şi mai u imi toa re , acea d e a res tabi l i a r m o n i e î n t r e l ibe ra l i sm şi feu
da l i t a t e . T â n ă r u l conte d e Mi rabeau , res tabi l i t
în n u m e l e său, t i t lu r i l e şi pr iv i legi i le sale, plecă la Versa i l les p e n t r u a-şi face i n t r a r ea sa la C u r t e .
Mi rabeau a j u n s e la Versai l les , decis să cucerească C u r t e a , fără să u i te p e M-mc du B a r r v , să u imească pe rege p r in concepţ i i le sale m i l i t a r e şi d e a ob ţ ine cel puţ in un reg imont cu ca re să câş t ige victori i .
A ş t e a p t ă să fie p r e z e n e t a t . A ş t e p t a r e a fu lungă. La C u r t e toa tă l umea vo rbea in şoapte . Mi r abeau zise vec inu lu i său :
— Suntem Ia l i tu rgh ie . Mareşa lu l d e Ri clielieu ii zise : — Să n e b u c u r ă m , domnule , că astăzi se vorbeş t e încet la cu r t e . Pe t impul r ăposa tu lu i r ege n u se vorbea d e fel.
— Ar t r e b u i să aş tep t domnia v i i toare , *puse Mi rabeau . Şi cuv in te l e lui f u r i r e pe ta te mai d e p a r t e .Lumea p r ivea pe insolent cu c. cur ioz i ta te deosebi tă .
D a r se a n u n ţ a d -na du B a r r y . Mi rabeau o sa lu tă , la r ă s p u n s favori ta zise : — Ma-je s t a t ea Sa es te a t â t d e b u n ă de a pr imi şi p e ţ ă r a n i D u c e l e de Nive rna i s îi spuse d rep t consolare : — Contesa n u vă cunoaşte... - - Oh ! zise t â n ă r u l om, aceas t a nu mă împiedică de a-i consac ra l u c r a r e a ce o p regă te sc ca o u r m a r e a ace le ia a ta tă lu i meu — Şi cum se va în t i tu la , înt r e b ă amab i l duce le , — Amica oamenilor.
Regele a p ă r u d a r se r e t r a s e f ă ră a spune un cuvân t .
Mirbeau se gândea la pens ionul lu i . N'avca de cât s ă câş t ige cur tezan i i , ca od in ioa ră camaraz i i săi.
Şi iată-1 a m e s t e e â n d u - s e î n conversa ţ i i , f ăcând g lume. .Se s p u n e a d e s p r e e l că e mai sp i r i tua l decâ t î n t r e a g a cu r t e .
Tarai său se temea , de oarece era un per ico l d e a avea p r e a mul t spirit. Dar Mirabeau con t i nuă în mod glorios de a p e t r e c e '.rei zile pe s ă p t ă m â n ă la Versail-Ies, a s i s t a la ba lu r i , spectacole , la jocuri , î n v ă ţ ă că a r t a d e a t r ă i se confund ă cu a r t a de a î m p r u m u t a Restul săptă-mane i şi -1 pe t r ecea p r in bibliotecile Parisu lui, i a r noap tea a l e r g n â d d u p ă fete.
In P r o v e n ţ a cunoaş t e pe d-şoara de Ma-r icmane T r e c e a d r e p t foar te bogată. Pen t ru Mi rabeau cusă tor ia îi oferea liberta tea şi un mij loc de a se îmbogăţi.
M i r a b e a u acce le ră l uc ră r i l e şi căsăto-•ia fu c e l e b r a t ă cu mare. pompă la Aix, î 'oţi c ă p ă t a s e r ă cadour i . D a r Mi rabéi tiu a v e a decâ t da tor i i . T rebu ia să se î m p r u m u t e .
Marchizul furios r ecu r se la leit-motvinl său : „ l e t t r e de cachet 1 ' .
Un o rd in al rege lu i condamna pe Mira. b e a u să nu mai iasă d in castelul său sj mai tâ rz iu es te p u s sub interdicţie.
M i r a b e a u pe când se afla la o petrecere a t a c ă cu p u t e r n i c e lovi tur i pe un calomnia to r al s e r e i sale .
O n o u ă p l â n g e r e , i ncu lpa t de asasinai şi d o v e d e a îu ace laş t imp nesupunerea sa la o rd inu l d e exi l . P e n t r u a-1 sustrage jus t i ţ i e i t r e b u i a s ă se recurgă la „lett r e d e cache t" .
C â n d Mirabeau fu a r e s t a t termina I Essai asupra despotismului.
SOPHIE DE MONNIER
C a p t i v u l nos t ru se gândea să scape clin fo r t ă r ea ţ ă . D a r e r a foar te greu. Л-supra sa mai ex i s t a şi un decret de arest a re , apoi c red i to r i i săi pu teau iarăşi să
cea ră î nch ide rea sa. Tată l său şi soţia sa aveau tot inte
resul ca înch i soa rea sa să se prelungească ; e r a o păsu i a l ă în pr iv in ţa datoriilor.
In fo r tă rea ţa sa, în acel ..cuib ele bufn i ţ e " Mi rabeau se pl ic t isea. Comandantul însă îl p r i v e a ca un oaspe te . Era liber pe j u m ă t a t e Pu tea să t r eacă în Klvei|a, să-şi c u m p e r e că r ţ i , să vâneze. Scrise un Tratais de Mitologie, un Memoriu asupri salinelor Franche-Comté; totuş are tinip să facă vizi te şi să m e a r g ă la l>aluni. Co m a n d a n t u l său n u e s t e invitat fără el, Cuno-e i i astfel pe Sophie de Monnier, Soţul ci foar te b ă t r â n . Ea avea 20 de ani
U N I V E R S U L L I T E R A R . — 379
;; tea mai mare dor in tü d e а iubi . C â n d inaim Mirabeau să vorbească , ea nu mai jlia dacă este urât . Şi M i r a b e a u vedea la ea pasiunea cu care îl a scu l t a .
Mirabeau se gândeşte m e r e u la l ibe r i a -Ita sa. Scrie mereu t a t ă lu i său. D a r ami ral oamenilor se t emea ca el să nu vie in ajutorul mamei sale p e n t r u a-şi r ecâş tiga libertatea şi ave rea . D e a s e m e n e a ю;іа sa gusta deliciile unei văduvi i fără r>.liu.
In disperarea sa Mi rabeau îşi petrtece Beneu lângă Sophie de Monnier . Şi ea i cade iu braje. In acelaş timp un ord in delà P a r i s
tauti pe autorul Essai-nlui a s u p r a des potismului. Şi pent ru că G a b r i e l n u ma i nea \oe a părăsi fortul ; d i spă ru . Un roman ex t raord inar d e a v e n t u r i . Mirabeau se refugia în a p a r t a m e n t u l
ІКІ de Monnier. La cel m a i mic zgo-»ot se ascundea î n t r ' u n cab ine t p r i n tre rodirile ei. Oficiul d e s an t ine l ă î l fă-
icea complicea t rad i ţ ională a a d u l t e r u l u i : tainensta. Dar a t re ia zi fu nevoi t să hiji Şi revenea noaptea . î n t r ' o noap te il suprinseseră servi tor i i . Se scuză faţă ie (1. Monnier, atât d e b i n e încâ t fu c r e mt hi un succes ora tor ie . A doua zi ie Moniiier avu bănuefi , şi o r d o n ă o
A mânj i i sun t a res ta j i şi puşi sub escortă. Soph ie fiind î n s ă r c i n a t ă e s t e i n t e r na t ă î n t r ' o casă de corec ţ ie şi la o r d i n u l pol i t ic i . M i r a b e a u închis în for tul d in Vincenncs .
Pa t ruzec i şi d o u ă d e lun i d e închisoare. Viafa celor doi a m a n ţ i e r a j a ln ică . In scr isor i le lor p l ine d e t a n d r e ţ e şi desper a r e îşi p l â n g e a u toa tă v ia ţa lor. Mir-beau p e n t r u a Б С А Р А de d e m e n ţ ă işi ocup a sp i r i tu l fără î nce t a r e . Ci teş te , scr ie , î nva ţă greaca , engleza , i t a b a n a . In scr isor i le sale d e d r a g o s t e d i ze r t ează a s u p r a filozofiei, mora le i , ig ienei , r e c o m a n d a -ţ iuni d e tot felul p r i v i t o a r e la fiica sa, So-
ph ie -Gabr i e l i e . Redac t ează la memor i i , t r a d u c e din Ta
cite, бсгіе t ragedi i , i s to r ioare , o i s tor ie a lui i ' i l ip II, s c r i e r i m e d i c a l e a s u p r a inocu-l ă re i , t r a t a t e mi l i t a r e , compoziţ i i cr i t ice , o l u c r a r e Scr i sor i le şi închisor i le S ta tu lui şi m e r e u scr i sor i d e d ragos t e .
El voia însă să t r ă iască . Se î năbuşea . Şi se ma i t e m e a să nu-ş i p i a r d ă v e d e r e a .
March izu l de M i r a b e a u s imţi u r g e n ţ a d e al l i be ra , se t e m e a d e a n u fi l i be ra t fără pei misia sa. Şi M i r a b e a u fu l iber .
DIN P R O C E S IN P R O C E S
U N POLEMIST S Ă R A C
In t o a m n a a n u l u i 1783 Mi r abeau se găseş te la Pa r i s în r ăzbo iu cu secolu l său. March izu l n e m a : a v â n d p u t e r e a d e a-1 ma i înch ide , se d e m i t e so lemn din a u t o r i t a t ea sa p ă r i n i e s c ă în mâin i l e rege lu i .
M i r a b e a u î ncea rcă să r id ice in te rd ic ţ i a . El n'a veni t p e l u m e p e n t r u a face v ia ţă du lce compa t r io ţ i lo r să i . Scrie memor i i , p a m t e t e , îi l ipseau ban i i . C e a r t a cu ta-
t ău l său, îl a p r o p i e de m a m a sa. Iscăleş te p e n t r u ea o pol i ţă p e n t r u 50.000 franci şi î ncasează 19.000 d e f ranci . îş i c u m p ă r ă cai, a r e se rv i to r i , m e t r e s e şi a d o p t ă u n copil.
Bărba ţ i i se p l â n g că soţi i le lor sun t seduse .
A m a n t e l e sale r ecu rg la p rocedee ingenioase pen t ru a scăpa d e gelozia b ă r -b a ţ d o r lor . U n a e r a m e r e u înso ţ i t ă d e o t â n ă r ă d -şoara N e h r a p e n t r u a scuza vizi te le lui Mi r abeau . D e l à p r i m a d a t ă când văzu aces t m o n s t r u se r e t r a s e de spa imă . D a r în c u r â n d se a m o r e z ă de mons t ru . Se duse să t r ă i a scă la el şi făcu o r d i n e în v ia ţa lui dezo rdona t ă .
In Augus t 1784, Mi r abeau cu d-şoara N e h r a şi Coco (copilul adopt iv) d e b a r c a r ă în Angl ia . N a ţ i u n e a b r i t an i că se găsea în p r a d a u n o r g r a v e f r ă m â n t ă r i . In p a r l a m e n t l eade r i i d i scu tau l iber impii-nândi i -se popo ru lu i şi regelui . Ce e x e m plu p e n t r u p a i r i a sa.
Broşura sa a s u p r a l i b e r t a t e ! Escan tu-lui o s ' i l ă Aus t r ie i , făcu m u l t r ău regi nei . P ii acuza t ca p leca t p e n t r u a sc r ie con t ra F r a n ţ e i . D-şoara N e h r a ven i d r e p t la Vera i l l les la m a r e l e m a e s t r u d e „let-
t r e s d e cachet ' " . G r a ţ i a sa mişcă pe min is t ru şi m i n i s t r u l î n d u p l e c ă p e suve» ran . M i r a b e a u p u t e a veni în F r a n ţ a .
D a r Mi rabeau t r e b u i a î n d e p ă r t a t din Fran ja I se de tc mis iune pei l ângă C u r t e a Prus ie i . P lecă la Ber l in .
In F r a n ţ a în t impu l aces ta se p r e g ă t e a a d u n a - e a Na ţ iona lă . Plecă în ţ a r ă . Luptă p e n t r u a b o l i i e a pr iv i legi i lor . D a r t en t a t iva sa e c o n d a m n a t ă .
Mi r abeau v r e a să l u p t e p e n t r u r ege con t ra noble ţe i . Nimeni nu în ţe l ege ma i b i n e ca el consec in ţe l e revol te i p r iv i legia ţ i lor c a r e va isca revolu ţ ia . Un sing u r rol r ă m â n e posibi l lu i M i r a b e a u acela de „a ins t ru i na ţ iunea ' ' . Şi acuză pe min iş t r i i ca r i compromi t creditul s t a tu lu i în m a n e v r e de bu r să , con t r ibu ind la „ b a n c r u t a inev i tab i lă" . S t r igă tu l său d e a l a r m ă ne l in i ş t e ş t e a d u n a r e a şi p e rege Şt un nou „ l e t t r e de c a c h e t " fu emis con t ra sa. M i r a b e a u fuge în Angl ia . Aci pub l i că m a r e l e său t r a t a t Monarch i a p r u s i a n a .
Es t e c h ô m â t d i n exHil şi p o p o r u l îl p r imeş t e t r iumfa l .
Major i ta tea p a r l a m e n t u l u i se imobi l i zează p e n t r u aşi a p ă r a pr iv i leg i i l e a m e n i n ţ a t e M i r a b e a u a r e p l a n u l său , să c o a . lizeze a u t o r i t a t e a rega lă cu poporu l cont r a pr iv i leg ia ţ i lo r . Şi idea sa f ixă : Sta
te le g e n e r a l e . Se s imţea în p l i na for ţă . F u r i a a r i s t roca ţ i e i con t r a sa es te d e s
pe ra t ă . Mi r abeau pub l ică C o r e s p o n d e n ţ a s ec re t ă din Berlin. S t â r n e ş t e u n scanda l d ip lomat i c şi un f rumos succes d e l ibrăr ie şi astfel ob ţ i ne fondur i în v e d e r e a a leger i i oi a p r o p i a t e .
U n nou „ l e t t r e de cache t " con t r a sa, d a r c a r e n u se poa t e e x e c u t a d in c a u z a spi r i te lor a g i t a t e . Pa r t i zan i i săi p l e a c ă la A i x p e n t r u a a n u n ţ a sos i rea amicu lu i poporu lu i . Popula{ia îl a c l a m ă . E n t u ziasm gene ra l . La Mars i l ia î l a c l a m ă
PAZĂ severă. Dar sofia sa numai e r a t imida d e odi-
lioară, se prezentă p l ină de î n d r ă z n e a l ă nndalizată de bănuia lă şi ceru , p e n t r u a li in mai bună s iguran ţă , să se d u c ă ia Dijon la părinţii săi. Sopliie e r a su-(•avcgldată. Şi noaptea d o r m e a cu o sora a sa, o că lugăr i tă c a r e o ţ i nea l e -Blide picior cu o pangl ică şi as t fe l t r e ma la cea mai mică mişca re suspec tă . Dat Sopliie trăgea m e r e u d e pag l i că n e -isind-ii să (havină de fel, încâ t so ra sa imun|ú la mijlocul aces ta , iopkic sări din pat sp re a m e r g e la un
У să se întâlnească cu a jnan tu l ei, fără ii pese de pioasa familie c o n s t e r n a t ă . Mirabeau care era u rmăr i t , fu descope
riţii din nou închis. Dat Mirabeau evadează şi t r e c e f ront ie-
• ji Sophie după mai m u l t e t en t a t i ve d e fai fără succes, reuşeş te , t r aves t i t ă în •ioc bărbăteşti să t r e a c ă c ă l a r e fron-
l Amanţii nu mai î nd ră snesc să iasă a-ti din casă. Marchizul es te furios. Infatua un inspector de pol i ţ ie cu p r i n tea fugarului.;.. D a r „ sce le ra tu l se m u t ă •tare 7І, posedă secre tu l d e a-şi p ie r -ii'tma şi va. pustii l umea cu t a l en t e l e
tdetestabile". Şi a m a n ţ i i fug în i i .
Trebue găsit insă mij locul de a t ră i . El « Induceri, ca dă lecţi i d e i t a l i ană . Шo lună' Mirabeau p a r v i n e să câşt ige a ludovic pe zi. Este m â n d r u . •Jiware a sa : Avis Hessan i lo r şi a l -kt popoare ale Germanie i v â n d u t e de pripii lor Angliei, p rovoacă o mişcaţi io opinii şi polemici, iar.dgrnful de l lessa-Cassel , v â n d u în-l'nlevar 600Ö hesani Angl ie i p e n t r u a •te in America să l u p t e c o n t r a i n su r -nflor. Mirabeau invi tă popu la ţ i a la roii Mai scrie Memoriu în c a r e ce r e a b îma servitutii, l ibe r ta tea p rese i , to le-«e religioasa, şi un Aviz Hessan i lo r (teste un plan de revolu ţ ie . pi|ia îi descopere. P r o c e s u l c o n t r a a se sfârşi printr'o c o n d a m n a r e în con-pade la decapitare, ia r Sophie închisă |irestul \icţri şi rasă în cap .
Mi r abeau reuşeş te să p ă t r u n d ă în mănăs t i r ea u n d e se afla Sophia . Ce i doi a-inanţ i s e vedeau d u p ă p a t r u an i . Ea e r a s ch imba tă şi el, p r i n t r ' u n fenomen e x t r a o rd ina r , c r e s c u t e în înch isoare . A b
senţa , d u r e r e a , mizer ia , ani i d e m ă n ă s t i r e şi înch i soarea , făcură din ei, doi s t r ă in i .
P a t r u nopţ i , închişi se c ă u t a u în zada r să se r egăsească . Sunt descoper i ţ i . Sophie î l roagă să fugă. Şi a i a r ă el r e sp i ră . A v e a se te d e l i be r t a t e .
Ia d r a m a iwbitică ce se des făşoară , Mir a b e a u a r d e d e d o r i n ţ a de a . j u c a un rol. Nu poa te ui ta că es te c o n d a m n a t la m o a r t e .
Marchizul consimţi să-1 p r imească . Era şi obosit d e acvas tă l u p t ă con t r a a lor săi, care-1 o c u p ă toa t ă v ia ţa . 11 p r i m i ch ia r cu u n e n t u z i a s m pă r in t e sc .
Se î n c e r c ă r ev i zu i r ea p rocesu lu i , d a r M i r a b e a u voia ca şi Soph ie să fie scoasă d i n cauză . Se p r e z e n t ă în o ra şu l u n d e fu condamna t . Mare v â l v ă în oraş .
Magis t ra ţ i i fac bloc c o n t r a sa. Mirab e a u s e i r i t ă şi l an sează m e m o r i i pu bl icului pe s t e capu l t r i b u n a l u l u i . O r d i
nu l d e î n t e m n i ţ a r e e s t e ' reînoiit. D a r e l C o n t i n u ă să se a p e r e . A j u n g e t e r o a r e a o ra şu lu i şi a m a g i s t r a t u r e i . Se r edac t a o t r anzac ţ i e p r in c a r e sen t in ţa con t ra lui M i r a b e a u şi a Sophiei este d e c l a r a t ă „ne aven i t ă " , eoţii Monn ie r s epa ra ţ i d e co rp şi b u n u r i .
M i r a b e a u îşi face i n t r a r e a în cas t e lu l p ă r i n t e s c . Focu r i d e a rmă , în o n o a r e a sa.
Fu o i n t r a r e so lemnă . So(ia sa se consola j u c â n d comedii .
T r e c â n d de cea mai b u n ă ac t r i ţ ă d in p r o vincie . La ves tea că M i r a b e a u a sosit t oa t ă l u m e a se t e m e să nu fie l ips i tă d e
d i s t r ac ţ i i l e lor şi j u r a r ă s'o a p e r e . Se mobi l izează 25 de avoca ţ i şi î n t r e g o raşu l con t r a sa. La p roces , M i r a b e a u emoţ ionează , toa tă l u m e a p l â n g e şi e conv insă că un complot s'a format p e n t r u a despă r ţ i p e soţi . T r i b u n a l u l dă câş t ig d e cauză lui Mi rabeau . I a r c amp an i a nu încetează . Se face apel . A c u m M i r a b e a u c e r e o m î n ă s t i r e p e n t r u soţia sa. Şi t r i b u n a l u l h o t ă r ă ş t e s e p a r a ţ i a soţ i lor .
S8Ö. - U N I V E R S U L LITERAR
2 0 . 0 0 0 tic oamen i . F e r e s t r e l e sun t s c u m p înch i r i a te . I se a r u n c ă po lmier i , l au r i si
rumur i <lc măsl ini . O a m e n i i s ă r u t ă roţ i le ( r ă su re i sale . D u p ă Câteva zi le Mars i l ia e s i e revo l ta tă . Mi rabeau es íe î n să rc ina t a ca lma sp i r i t e le . P u t e r e a r ega l ă abd ică în faţa p u t e r e i e loe in ţe i gale.
.Şi M i r a b e a u p r i n a u t o r i t a t e a sa creazu mil i ţ ia bu rgheză , Se l ipesc afişe cu Avizul lui Mirabeau poporului din Marsilia. Marsi l ia se c a lmează şi se s u p u n e . A ix se revol tă . Sunt mor ţ i şi răni ţ i . Mi r abeau fuge la A ix şi p red ică pacea. O r d i n e a se res tab i l eş te şi aci.
Vin a l ege r i l e şi es te ales. Scoale z iaru l său, Jurnalul satelor generale în c a r e a-ra iă greşe l i le 'miniş t r i lor şi cur ţe i de natu ră a compromi t e S ta te le gene ra l e . A-cest z ia r a n u n ţ a l i be r t a t ea prese i , căci a p ă r u fără a ce re au to r i za ţ i e .
l a 5 Mai 1789 Mirabeau a p a r e cu alţi d e p u t a ţ i în sala r e z e r v a t ă S ta te lor gene rale
REVOLUŢIA
Cu toa ie aces tea depu ta ţ i i d in Tie rs -Eta t , a doua zi nu găs i ră în m a r e a s a l ă nici nobi l imea , nici c leru l .
Ce le două c lase p r ive l ig i a t e nevoind să luc reze în comun se r e t r ă s e s e r ă i n t r ' o sa lă vec ină şi d e l i b e r a u cu uşile închise .
— Să n e cons t i tu im în A d u n a r e naţ iona lă , e x c l a m ă Mi rabeau . D a r m a j o r i t a t e a se t e m e d e r u p t u r ă . M i r a b e a u ţ ine ma i m u l t e d i s c u r s u r i în f l ăcă ra te . Insă, d i n nenoroc i r e . regele şi r eg ina îl d i sp re -ţuesc . Ar i s toc ra ţ i a îl cons ideră r enega t şi H e r s îl suspec lă d e a fi un a r i s toc ra t . Mi rabeau se va i m p u n e t u t u r o r a . El cons i d e r a nob le ţă , a d e v ă r a t u l d u ş m a n a l r e gelui şi p o p o r u l u i .
Aduna i ea . r ecunoaş te in el, couducă-to ru l .
Din cauza o b s t r u c ţ i u n e i c laselor p r ive -legiaie , A o u n a r o a na ţ i ona l a lâncezeş te . F r a n ţ a începe să se agi te .
M i r a b e a u se decise la o u l t imă somaţ ie a nobleţe} ş i . c l e r u l u i , de a participa la şedin ţe . Zadarn ic .
Atunc i depu t a ţ i i T ie r su lu i j u r a r ă de a n u se s e p a r a şi a se a d u n a o r i u n d e împ r e j u r ă r i l e o vor ce re p â n ă ce Cons t i tu ţia se v a . s t a b i l i pe baze solide. A d u n a rea e r a const i tu i tă .
Isbucne.şte revolu ţ ia . C u r t e a se gândea să î n ă b u ş e răscoa la . A c u m u l a s e t r u p e în j u r u l Par i su lu i .
Mi r abeau a p a r e la t r i b u n ă p e n i r u a den u n ţ a aces te p r e p a r a t i v e a l e r ăzbo iu lu i civil. Es te a c l a m a t şi î n s ă r c i n a t a c e r e p r i n t r ' o a d r e s ă r e t r a g e r e a t rupe lo r .
Tot r e g a t u l es te cup r in s d e t e a m ă C u r t e a , a d u n a r e a şi p o p o r u l a r e t e a m ă Sa i e l e a r d cas te le le , g r âu l d i s p a r e , o raşe le a sed i a t e de p a n i c ă şi foame.
In mi j locu l a c e s l u i v â r i e j un ive r sa l , s i ngu r Mi r abeau es íe calm. Revo lu ţ i a pent r u el es te const i tu ţ ia . Rega tu l însă nu a r e nici cons t i tu ţ i e , nici cod. Ii t r e b u c legi. T r e b u e să r e g e n e r e z e p u t e r e a r ega lă şi s'o conci l ieze cu a u t o r i t a t e a na ţ iona lă .
Aces ta es te scopul lui Mi rabeau . S i tua ţ i a d e v i n e d i spe ra t a . B a n c r u t a a-
m e n i n ţ ă Sta tu l . Înce rcă r i l e de î m p r u m u t au eşuat .
T e z a u r u l es te gol. D a r A d u n a r e a te r g iversează . D e ( ie i or i m a r e l e o r a t o r se sue la t r i bună , c e r e u r g e n ţ a une i „dictatur i p rov izor i i " p e n t r u min i s t ru l de fi n a n ţ e .
A d u n a r e a aco rdă dec re tu l . Deşi Mira beau cucereş te g u v e r n u l A d u u ă r e i îşi d ă s e a m a d e per icolul iminent .
Mi rabeau deşi îşi d ă s e a m a de pericol , lup tă fără o d i h n ă a salva s i tua ţ ia . D a r C u r t e a nici oda tă nu 1-a ur i i şi ca lomnia i ca acum N u a r e t imp să se «pe re . G r i j a s a es te a g u v e r n a revo lu ţ i a şi-n loc de o ca tas t rofă să i asă o nouă o r d i n e .
Mi rabeau ia in i ţ ia t iva unu i şef de guv e r n ă m â n t .
Pi o p u n e şi face să se voteze o l ege p e n t r u a r e p r i m a răscoala .
Mi r abeau e obosit . L u p t a aceas ta n e înce ta t ă p e n t r u s a l v a r e a pa t r i e i , indi fer e n ţ a Cur ţ e i şi nobi l imei , zădă rn ic i a e-for tnr i lor s a l e şi s ă tu l d e ap l auze l e Adunare! , î l . fac să s imtă oboseala .
Revolu ţ i a e r a în toi. Reg ina a b i a a c u m se g â n d e ş t e la Mi rabeau . Şi c u m a l up t a t p o n t r u impune idei le sale Adirnăre i , el va lup ta a c u m p e n t r u a le i m p u n e regi nei sale .
I a î napo i e r ea lui M i r a b e a u , r eg ina t r e m u r ă .de g roază se c r ede p r a d a acestui mons t ru . D a r când M i r a b e a u vorbeş te î 'geina nu-1 mai r ecunoaş te . F a r m e c u l vocei sa le o c u c e r e ş t e In ima t r i b u n u l u i t r e s a r e S imte d o r i n ţ a să m o a r ă p e n t r u a-ceas tâ fenice.
—• Doamnă , s t r igă ol, m o n a r c h i a es te sa lvată . Şi Mi r abeau spe ră în c u r â n d să guve rneze F r a n ţ a cu co l abo ra r ea Marie i -A n toane ta .
Acum scopul lui Mi r abeau e r a să r ă s t o a r n e pe Necker . M i r a b e a u îl a t a c ă şl Neck e r dirnis ioncază. Cr i za es te deschisă Mi rabeau t r imi te no te pe s t e note Reginei . La F a y e t t e se i n t e r p u n e . Şi în t imp ce Mi rabeau se î n d e p ă r t e a z ă d e cur te , a-cesta se r e î n t o a r c e la nobi l ime.
Şi excese le r e încep . De da t a aceas ta Mi rabeau se agi tă .
D i scu r su l său ne l in iş teş te pe regină . Mi rabeau dev ine o m u l zilei. Es te a c l a m a t p r e t u t i n d e n i . Şi Iacobini i îl a l eg p re se - ' il intek- lor Din n o u c u r t e a se t eme, d i n nou t r i b u n u l es te convins şi a s igu ră pe Ma. ' i a -Antoaneta de mi j loace le sale d e „a concil ia l i be r t a t ea pub l i că cu au to r i t a tea regu lă" .
Nu e s t e M i r a b e a u c a r e s s e sch imbă, ci s i tuaţ ia D a r de .când a p i e r d u i s p e r a n ţ a de a g u v e r n a F r a n ţ a , es te cup r in s do o ag i t a ţ i e febr i lă .
Sufer in ţe le fizice î l s f â ş i e . Şi M i r a b e a u a tunc i se p rec ip i t ă cu f renezie în p lăcer i .
C â n d Mi rabeau se d u c e la A d u n a r e , este a c l a m a t frenet ic şi vechi i s ă i inami ci îi fac a m e n d ă o n o r a b i l ă . El d e v i n e în ochii t u t u r o r a , cum s p u n è Goethe , „un Ercu le ăl Revolu ţ ie i " .
Omagi i l e p o p u l a r e , succesele sa le polit ice fac să fie a les p r e şed in t e l e A d u u ă rei na ţ iona le . -, .
Îşi r ecâş t igă l in iş tea şi forja deodin ioa-ră. Elocinţa sa e s u p e r b ă , i n t im idează şi u imeşte . Toată l u m e a r e c u n o a ş t e î n el pe şef.
El es te s u v e r a n u l a les de poporu l f rancez .' : w ---
ULTIMA FURTUNA
Accesele d e d u r e r e şi f eb ră r e î n c e p . Medicul este chemat . I se p r e s c r i e o bac . Un m o m e n t ca lman t , se c rede v i n d e c a t şi p leacă l a (ea( ru ._Aci d u r e r i l e , rev in . Cu mul tă g r e u t a t e se t â r ă ş t e pân'ac 'asă. Mc-dicujl îl găseşte ab ia r e sp i r ând c u faţa umfla tă şi făcând m a r i s for ţă r i d e a-şi s t ăpân i d u r e r e a . C a l m a n t e l e îl mai l in iştesc. R u m o a r e a pub l i cu lu i . m u l ţ u m i t d e bu le t inu l medica l se a u z e a . .
Convi i l s iuni le r e v e n i r ă în , t i m p u l ' nop-ţoi.
Par isul era d i spera t . Noaptea f» аігм 1 se lăsă sânge . Toa te încercările efi
inut i le . Masca morţei se întipăreai faţa sa. Pulsul era imperceptibi l . Mâînik sa le înghe ţase . Se înăbuşea . Nu inaii d e a . Spasmele îl s c u t u r a u .
Se a u z i un bubu i t d e tun . Tresări, i - Sunt . funcra r i i l e lui Acliile ? stiij
el şi î n c e p u să vorbească . Şi vorbi toi noap tea în del i r , şi suf lând greu. Şi4 zise : — D u c cu m i n e doliul Monarchie D iminea ţa c h e m ă pe sec re ta ru l său când aces ta auz i bă t ă i în uşe crezând i vine să i se a n u n ţ e m o a r t e a .tribuna; se s t r ă p u n s e cu cinci lovi tur i ele cuţit fir-a un semn al du re rea universale. Mi ţ i m e i p l ângea .
Un om t â n ă r îşi oferi sângele său.Pi risul e r a plin d e d e v o t a m e n t şi dragost Regele cerea , de d o u ă or i pe zi A, doua zi d i m i n e a ţ a Mirabeau spusei» eticului : — Amicu l meu , voi muri ai C h e m ă va le tu l şi ce ru s ă fie bărbieriţi p a t u l dus l ângă fe reas t ră .
Amicii săi i n t r a r ă în cameră. Le dall ul t imele sale r ecomanda tu lu i .
Agonia ca lmă p â n ă a tunci , devine îl pă i inân tă toa re . Mi r abeau făcu senul v rea să scr ie ceva şi pe o hârtie seri» Să d o r m . C e r u opium.
în t in se p u m n u l s t r i g â n d : — Oh ! • di t ii.
Ochi i i se m ă r i r ă . O coiivulsititicst p r e m ă îl r idică în sus şi recăzu.
Nu mai r e sp i ra . P a r i s u l deven i o noap te de răsaj
Oameni i s t r igau , p l ângeau , апіаші t r ă g e a u focuri d e a r m ă la întâmpla»
Mul ţ imea b ă n u i a un a tenta t <<i dan r ă z b u n a r e . T rebu i să se facă аііЩ ca re nu convinse pe nimeni.
Tre i su te de "mii de oameni un corpul d u s ele doisprezece sergenţi.', ga rd i na ţ iona lă . -, C o r p u l lu i Mirabeau fu depus, «lupă cum decise Aduna rea Xafim în P a n t e o n .
- Şi când se descoper i pr in t re hârtiilţl geiui note le lui Mirabeau.-Gonven|la;) idonă d e a fi r e t r a s din Panteonul Ik coz şi a p u n e în locul său pe Marat.;
Şi în t r ' o n o a p t e corpul lui Mirabeau î ng ropa t îu Cimi t i r fără senin iu ine şi n 'a inai fost găsit пісіоіЩ
L i b r a i r e Plon-Faw
(fémçyîiM OGLINDM O v s .
V ă v a s v u M t l
ÜL A CREME SIMÖ n i c i u s c a t a , n i c i ш ц
nu lardează, dar fiind uaaureMJ ! pătrunde tntradevăr in porii piéi
. înviorează epiderma, o mlädiazi. 1 ei avantajează luciul natural *
al tenului Dv. Ea menţine Pudra Dv.
PUDRA SIMON
T I P . Z I A R U L U I „ U N I V E R S U L " , STR. H l t E Z O l A N U Nr. 11