REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA · GÂNDEȘTE-TE LA MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, ÎNAINTE DE A TIPĂRI! REVISTA PRESEI 03 FEBRUARIE 2017 Page 6 Pădurea Șarlota este una dintre

- REVISTA PRESEI – Întocmit: Cristina Măgureanu/B.C.R.E./A.C.D.G.

Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA Str. Petricani, nr. 9A, sector 1, cod 023841, Bucureşti, România,

Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28

GÂNDEȘTE-TE LA MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, ÎNAINTE DE A TIPĂRI!

REVISTA PRESEI 03 FEBRUARIE 2017

Pa

ge1

=================================================

REVISTA PRESEI

03 februarie 2017

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA

Șoseaua Petricani nr.9A, sector 2, Bucureşti, cod poştal 023841

telefon: 004/ 021/ 317.10.05; fax: 004/ 021/ 316.84.28

E-mail: [email protected] Pagina web: www.rosilva.ro



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

CUPRINS

PRESA CENTRALA ..................................................... 3

Tema: Arii protejate ...................................................................................................................................... 3

Arii naţionale protejate din România (Sursa: Radio Romania International) ............................................... 3

PRESA LOCALA ....................................................................................................................... 5

Tema: Romsilva ............................................................................................................................................. 5

Parcul de Vânătoare Șarlota, 112 ani de istorie (Sursa: Transilvania Business) ........................................... 5

Caras - Precizari Romsilva la Raportul Curtii de Conturi pe 2015 (Sursa: Caras Online)............................. 10

Covasna – Comunicat Romsilva (Sursa: Observatorul de Covasna) ............................................................ 12

Prahova - ROMSILVA: Precizari referitoare la Raportul Curtii de Conturi pe anul 2015 (Sursa: Ph Online)

.................................................................................................................................................................... 13

Vrancea - Silvicultorii contesta concluziile raportului de la Curtea de Conturi (Sursa: Monitorul de Vrancea)

.................................................................................................................................................................... 14

Tema: Garda Forestiera .............................................................................................................................. 14

Gardienii forestieri suceveni – cresterea vitezei de reactie la doborarile abuzive (Sursa: Crai Nou) ......... 14

Aproape 24.000 de metri cubi de lemn a fost taiat ilegal din padurile din Neamt, Iasi, Bacau, Botosani si

Suceava (Sursa: Botosaneanul) ................................................................................................................... 15

Tema: Paduri ............................................................................................................................................... 17

Cine beneficiaza de paza gratuita a padurilor (Sursa: Graiul Salajului) ...................................................... 17

Impozitarea veniturilor din silvicultura. Obligatii ale platitorului de venit si ale persoanei fizice (Sursa:

Contabilul) ................................................................................................................................................... 18

Tema: DS Arges ........................................................................................................................................... 19

Ne laudam cu bani din vanatoare (Sursa: Atgesul) ..................................................................................... 19

DELICTE SILVICE ...................................................... 19

Masini confirscate(Sursa: Arges) ................................................................................................................. 20

Transport ilegal de material lemnos (Sursa: Gazeta de Nord-Vest) ........................................................... 20

Anchetat pentru furt de lemne din fondul forestier national (Sursa:Impact in Gorj) ................................ 20

Padure din Ramnicelu pradata de hoti (Sursa: Obiectiv Vocea Brailei) ...................................................... 21



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge3

PRESA CENTRALA

Tema: Arii protejate

Arii naţionale protejate din România (Sursa: Radio Romania International)

România adăposteşte unele dintre cele mai valoroase ecosisteme din Europa, pe nu mai puţin de 1,6 milioane de hectare: rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale, parcuri naţionale, parcuri naturale, monumente ale naturii.

România adăposteşte unele dintre cele mai valoroase ecosisteme din Europa, pe nu mai puţin de 1,6 milioane de hectare: rezervaţii ştiinţifice, rezervaţii naturale, parcuri naţionale, parcuri naturale, monumente ale naturii, la care se adaugă Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Este, poate, cea mai bogată ţară europeană din punct de vedere al biodiversităţii. Ne oprim mai întâi în Parcul Natural Bucegi. Acesta se întinde pe un masiv întreg şi a fost constituit tocmai datorită valorii deosebite de patrimoniu. Conform datelor administraţiei, această arie naturală protejată este una dintre cele mai vizitate, după Delta Dunării. Vorbim despre mai mult de 32.000 de hectare, de la zona dealurilor înalte până în zona Vârfului Omu, la 2.500 de metri altitudine. În paralel cu patrimoniul natural, turiştii beneficiază de infrastructura turistică pusă la dispoziţie de autorităţile locale, dar şi de domeniul schiabil, care în ultima perioadă de timp a cunoscut o modernizare considerabilă. Horia Iuncu, directorul administraţiei Parcului Natural Bucegi, unitate în subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA: "Parcul Natural Bucegi este prima arie protejată din România, cu plan de management legal, aprobat prin hotărâre de guvern. Are un capitol bine definit privind turismul, regulile de vizitare şi, în egală măsură, găsirea sau adoptarea unor forme de turism alternativ care să ducă la diminuarea impactului negativ asupra mediului. Promovăm ecoturismul. Nu se practică vânătoarea în adevăratul sens al cuvântului. Turiştii fac doar fotografii animalelor, se bucură de prezenţa lor. Avem trasee tematice pentru a prezenta elementele de faună, de geologie, astfel încât impactul negativ să fie minim." Şi ajungem acum la aria naturală protejată din România pe locul doi ca număr de vizitatori: Delta Dunării. O reţea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge4

păduri, de păşuni şi de dune de nisip. Este o arie care adăposteşte peste trei sute de specii de păsări şi nenumărate specii de peşti, în timp ce varietatea de 1.150 de specii de plante cuprinde de la liane împletite pe trunchiurile copacilor în padurile de stejar până la nuferi. Nu e, deci, de mirare că UNESCO a desemnat Delta Dunării Rezervaţie a Biosferei. Plimbările cu hotelurile plutitoare, tururile cu şalupe de agrement, pescuitul sau excursiile de fotografie cu ghid sunt printre cele mai solicitate programe turistice din Delta Dunării. Dragoş Gociman, vicepreşedinte al Asociatia Patronala a Turismului din Delta Dunarii: "Delta Dunării este o destinaţie unicat, nu numai pentru România, ci pentru întreaga lume. Turistul care ajunge la noi ar trebui să ştie că Delta nu este numai pentru pescari şi vânători. Delta Dunării va fi un loc în care vă veţi simţi liber, veţi simţi că trăiţi în comuniune cu natura. Delta va fi locul în care veţi descoperi gustul borşului pescăresc. E diferită de la anotimp la anotimp. În anotimpuri diferite, veţi descoperi o altă deltă. De asemenea, e diferită de la o zonă la alta. Mi-e foarte greu să indic un loc anume, care mi-e foarte drag. Mă gândesc la pădurea de arini, la un apus de soare, la vărsarea Dunării în Marea Neagră, la Sulina, la pădurea Letea, la o plimbare pe lacuri, la toate zonele sălbatice, la salba de lacuri de la Mila 23. Sunt foarte multe locuri de văzut în Deltă. Turiştii străini care ne vizitează exclamă şi spun că descoperă o altfel de Românie. Nu le vine să creadă câte are de oferit natura în Delta Dunării, dar se miră şi de calitatea serviciilor turistice oferite în zonă." Ne întoarcem la munte. Vorbim în continuare despre unul dintre cele mai spectaculoase masive muntoase: Piatra Craiului. Aici veţi vedea singura creastă calcaroasă din România care depăşeşte 2000 de metri şi un peisaj unic, cu abrupturi mari. Aproape o treime din totalul speciilor de floră din România se află aici. Parcul Naţional Piatra Craiului se întinde pe aproape 15 mii de hectare, iar oferta turistică include vizitarea unor păduri virgine, excursii dedicate observării ursului brun din observatoare închise, alpinism şi escaladă, vizitarea stânelor româneşti şi turism ecvestru. Iar turiştii îşi încep călătoria din Centrul de Vizitare a Parcului. Mircea Vergheleţ, directorul administraţiei. "Este practic un muzeu al masivului unde turiştii pot găsi informaţii despre Piatra Craiului, despre speciile de floră şi faună din parc, despre tradiţiile locale, despre modul în care se face brânza de burduf în coajă de brad, un produs tradiţional aici. Avem un documentar de peste zece minute cu tot procedeul de realizare a acestui produs. De asemenea, Centrul de Vizitare are foarte multe elemente interactive. Există şi diorame. Practic, cu palma poţi da drumul la un film, la diapozitive, poţi face un puzzle. Există şi o machetă tridimensională a masivului, care prinde viaţă cu ajutorul unui proiector amplasat în tavan. Pe această machetă se pot vedea hărţile traseelor turistice, cu refugiile din Parcul Naţional, distribuţia solurilor, a habitatelor. Absolut toate informaţiile sunt prezentate şi în limba engleză. Atât informaţia digitală de pe monitoare cât şi panourile din Centrul de Vizitare sunt bilingve: română-engleză. A fost o regulă pe care am adoptat-o şi pe care o respectăm. De asemenea, traseul de vizitare este marcat şi avem şi panouri în Braillepentru nevăzători."



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge5

Iar dacă vă opriţi în capitala României şi nu aveţi timp să vă deplasaţi până la munte sau în Deltă, puteţi vizita Parcul Natural Comana. La numai 39 de km Bucureşti, oferta este bogată: trasee turistice printr-o pădure bogată în care se pot vedea arbori seculari, monumente ale naturii, trasee turistice, amenajări lacustre şi o mănăstire care aduce aminte de numele legendarului domnitor român Vlad Ţepeş. În apropiere, se află şi un parc de aventură pentru toată familia. Valentin Grigore, directorul administraţiei. "În parc sunt aproximativ 8.000 de hectare de pădure, 2.000 de hectare de zone umede, mlaştini şi ape. Avem aici o a doua deltă a României. Este vorba de Balta Comana, un unicat la nivelul ţării noastre. Are 1.200 de hectare şi ea însăşi reprezintă o mică deltă a râului Neajlov. Este concentrată o foarte mare biodiversitate în zonă. Avem 212 specii de păsări de apă, flora este iarăşi foarte bogată, sunt 1250 de specii de plante." Fiecare arie naturală protejată are o pagină de internet actualizată cu cele mai noi informaţii. De asemenea, de la Centrele de Informare turistică zonale puteţi obţine hărţi, propuneri de trasee şi recomandări pentru cazare. /http://www.rri.ro/ro_ro/arii_nationale_protejate_din_romania-2559351

PRESA LOCALA

Tema: Romsilva

Parcul de Vânătoare Șarlota, 112 ani de istorie (Sursa: Transilvania

Business) de Petre GĂRGĂREA



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge6

Pădurea Șarlota este una dintre cele mai renumite și frumoase păduri de foioase din zona de vest a României, apreciere formată după o muncă de circa un sfert de veac în activitatea de silvicultură și vânătoare. Zona geografică în care este amplasat Parcul de vânătoare Șarlota, la marginea Podișului Lipovei, lângă localitatea Charlottenburg – de unde își trage și numele, este o zonă colinară, cu climă blândă, ierni uşoare şi multe precipitaţii. Oferta naturală de hrană este generoasă și consistentă, dată de vegetația forestieră din pădurea Șarlota, unde arboretele de stejar, cer, gârniță și speciile de amestec, arbuști și subarbuști au asigurat vânatului o gamă foarte variată de hrană. Aceasta a trebuit completată cu apă, întrucât pe suprafața parcului nu existau surse naturale cu apă permanentă. Văzând mutațiile deosebite și uneori neașteptate, intervenite în gestionarea și administrarea pădurilor și fondurilor cinegetice în ultimii 25 de ani, acum mai mult ca niciodată, mă preocupă în mod deosebit păstrarea și dezvoltarea activității cinegetice pe terenurile pe care administrația silvică de stat le-a avut și le-a păstrat de-a lungul timpului, mai ales în zonele cu tradiție în acest domeniu de activitate, zona Banatului fiind la loc de cinste printre ele. Predecesorii au intuit bine



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge7

faptul că, în această zonă, lopătarul își va găsi o a doua casă și nu s-au înșelat, dovada fiind evoluția ascendentă o populației sale, de la cîteva exemplare acum peste 110 ani, la circa 850 exemplare în zilele noastre, exemplare bine conformate și cu trofee valoroase. Experiența câștigată la Șarlota demonstrează clar că, lopătarul se pretează foarte bine la acest gen de activitate cinegetică – creșterea în captivitate și exploatarea populației sale prin diverse activități vânătorești. Condițiile staționale, climatice și edafice foarte favorabile, oferite de Parcul de vânătoare Șarlota, au creat posibilitatea ca, pe lângă cerbul lopătar, să crească alături și să prospere și alte specii, precum cerbul comun, mistrețul și muflonul. Liniștea parcului a fost rareori tulburată de pătrunderea vreunui răpitor (lup sau șacal). De numele cui se leagă…? În anul 1838, pământurile din zona satului Charlottenburg au fost cumpărate de baronul Georg Simon Baron Sina de Hodosch et Kizdia. Fiica sa, Anastasia baroness Sina, s-a căsătorit în anul 1886 cu contele Siegfried von Wimpffen care a gospodărit pământurile zonei începând cu anul 1891. În paralel, Contele era și un vânător pasionat, înclinație care l-a determinat să construiască în anul 1890 o casă de vânătoare, devenită sediul Ocolului silvic de mai târziu. Pădurea Șarlota face parte dintr-un masiv forestier întins pe câteva mii de hectare, situat în nordul județului Timiș între localitățile: Bogda, Charlottenburg, Remetea Mică, Bencecu de Jos, Sălciua Nouă, Nadăș și Buzad. Aici se poate ajunge pe șoseaua Timișoara – Lipova, parcul fiind aproximativ la circa 40 km de Timișoara și tot atât de Lipova şi la 10 km Est de localitatea Nadăș. Primele măsuri de organizare a pădurii Şarlota (aflată în imediata apropriere a satului Charlottenburg) ca parc de vânătoare s-au luat în anul 1902, când proprietarul pădurii – contele Zigfried von Wimphen din Viena (Austria), vânător pasionat, a dispus împrejmuirea și amenajarea pădurii sub forma unui parc de vânătoare, animat de două motive importante: organizarea de partide de vânătoare bogate pentru el și invitații săi și protejarea culturilor agricole de pe moșiile sale din jurul pădurii Șarlota, față de pagubele produse de animalele sălbatice din zonă. La început, suprafaţa împrejmuită a fost de numai 18 ha şi a fost populată cu 12 exemplare de cerb comun aduse din Boemia. Ulterior au mai fost aduşi cerbi din Germania şi Austria, efectivul lor ajungând la 92 de exemplare precum și lopătari. Până în anul 1904, suprafața împrejmuită a fost extinsă la 1.194,8 ha, efectivului inițial de cerb comun adăugându-i-se şi exemplare de cerb lopătar aduse din Serbia. La momentul creării sale, Contele von Wimphen a stabilit sediul administrației parcului în localitatea Blumental (astăzi localitatea Mașloc). După Primul Război Mondial, pădurile ce constituiau proprietatea contelui austriac au trecut în proprietatea statului român, iar parcul a devenit Rezervaţie de vânătoare a Casei Regale a României. Din acel moment (anul 1920), pădurea a început a fi



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge8

administrată de stat prin Ocolul Silvic Şarlota – ocol special înfiinţat pentru acest scop, dar păstrând destinația dată anterior pădurii de fostul proprietar. Organizarea administrativă actuală… Parcul de Vânătoare Şarlota se suprapune pe suprafaţa Unităţii de Producţie IV Şarlota, gestionată și administrată prin Ocolul Silvic Timişoara. Suprafața acesteia este împărțită în trei cantoane silvice, astfel: cantonul silvic Lunchița, cantonul silvic Hamoș și cantonul silvic Cerii Mari. Cele trei cantoane silvice sunt gestionate de 3 pădurari de fond forestier la care se adaugă 1 maistru de vânătoare și 1 pădurar de vânătoare pentru atribuțiile tehnice strict legate de activitatea de vânătoare. În prezent, Parcul de vânătoare funcționează sub numele oficial de ,,Complexul de Vânătoare Şarlota”, având suprafața totală de 1.204 ha. În anii 2009 și 2016, parcul a fost reautorizat în conformitate cu noile prevederi legale. Structura arboretelor pe specii, este următoarea: cer – 59 %; gârniță – 23 %; gorun – 5 %; carpen -5 %; tei – 3 %; jugastru – 2 % și diseminat alte specii – 3 % (frasin, stejar, arțar, fag, cireș, măr și păr pădureț, paltin, scoruș). De-a lungul timpului s-au mai adăugat: salcâm, castan și stejar roșu. Este de remarcat modul în care a fost condusă în timp această pădure Șarlota, fără excese în valorificarea lemnului şi fără denaturarea arboretelor. O contribuție importantă a avut, desigur, și funcţia prioritar-cinegetică atribuită unităţii în urmă cu peste 110 ani. Speciile de vânat… Speciile de vânat care fac obiectul activității în Parcul de Vânătoare Șarlota, sunt: cerbul lopătar, cerbul comun, mistrețul și muflonul. Alături de acestea, în parc mai există și alte specii, precum: căprior, iepure, viezure, vulpe, șacal etc., specii care contribuie la completarea fericită a biodiversității zonei și exploatarea durabilă și echilibrată a habitatului. Aici se pot desfășura diverse activități în aer liber, legate de monitorizarea/observarea speciilor menționate mai sus, fotografiere și filmare și nu în ultimul rând, vânătoarea. Valorificarea cerbului lopătar Trofeul reprezintă elementul de valoare al lopătarului, fiind constituit, ca și la cerbul comun, din coarne, craniul cu maxilarul superior și caninii, care se montează (după prepararea și prelucrarea corespunzătoare a craniului) pe o tăblie de lemn prelucrat, pe dosul căreia se montează şi mandibula (maxilarul inferior). În afara trofeului, lopătarul mai este, de asemenea, foarte apreciat de vânătorii români și datorită cărnii sale deosebit de gustoase și prolificităţii ridicate pentru un ierbivor. Evaluarea trofeelor de lopătar se face – ca și la cerbul comun, prin măsurarea unor elemente și aprecierea unor caracteristici a trofeelor – convertite în puncte C.I.C. și prin completarea unor fișe. Măsurătorile, aprecierile și completarea fișelor de evaluare se face de către o comisie de evaluare a trofeelor de vânat, în conformitate cu



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge9

metodologia menționată mai sus. În cazul trofeelor de cerb lopătar, medaliabile sunt cele care acumulează următorul punctaj: – pentru medalie de bronz: între 160 – 169,9 puncte C.I.C.; – pentru medalie de argint: între 170 – 179,9 puncte C.I.C.; – pentru medalie de aur: peste 180,0 puncte C.I.C. Recordul național la trofeul de cerb lopătar este deținut de un trofeu recoltat în anul 1983, pe terenurile de vânătoare de la Socodor, din județul Arad, de un vânător român. Trofeul a fost omologat în anul 1985, la Expoziția Internațională de vânătoare de la Brno (Cehia), la valoarea de 204,06 pct. C.I.C. Blana şi carnea cerbului sunt considerate, de asemenea, produse valoroase, fiind căutate pe piaţa de profil: carnea pentru cunoscătorii delicateselor vânătorești iar pielea pentru confecții de marochinărie și articole de îmbrăcăminte. În virtutea faptului că zona Banatului este una dintre cele cu vechi tradiții în practicarea vânătorii și a culturii vânatului, demonstrând încă odată atașamentul pentru pădurea strămoșească și vânatul său, silvicultorii timișeni au refăcut în perioada 2001 – 2003, Parcul de Vânătoare Șarlota pe amplasamentul inițial (cu suprafața de 1.204 ha). Din momentul inaugurării sale și până astăzi, prin grija și munca a numeroase generații de silvicultori, s-a păstrat ideea pentru amenajarea și gospodărirea acestei păduri ca „parc de importanță cinegetică deosebită pentru cultura cerbului lopătar”. Romsilva a marcat în data de 02 decembrie 2014, împlinirea a 110 ani de funcționare cu continuitate a Parcului de Vânătoare Șarlota, print-un complex de manifestări științifice, sociale și profesionale, în frunte cu inaugurarea Muzeului Cinegetic Charlottenburg. Muzeul are menirea, printre altele, de a fi sursă de informare profesională pentru publicul larg, referitor la evoluția vânatului și a vânătorii de-a lungul timpului, în zona Banatului. Acesta funcționează în casa fostului ocol silvic din perioada interbelică, renovată și reamenajată în semestrul al II-lea al anului 2014, pentru a sluji cu brio noii sale destinații. Muzeul va fi, de asemenea, un centru de educație pentru publicul larg pe teme de biodiversitate, gestionare durabilă și ecologie, un centru de promovare a managementului modern, sustenabil practicat de Romsilva, în acord cu reglementările existente la nivel european, precum și cu acordurile, convențiile și tratatele internaționale privind protecția mediului și a biodiveristății la care România a aderat. Cu ocazia aniversării, a fost amplasată și o placă aniversară de marmură, pe soclul de piatră al unui observator aflat la intersecția drumurilor forestiere de pe valea Hamoșului, obiect cu valoare istoric-simbolică, ce are menirea să consemneze faptul că și după 110 ani de la punerea în funcțiune, parcul de vânătoare funcționează bine, datorită muncii și pasiunii slujitorilor pădurii. După inaugurare, muzeul și parcul au



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

0

intrat în circuitul public, fiind vizitate de nenumărate grupuri de tineri, elevi, studenți, specialiști, vânători, silvicultori etc. În ultimii ani, activitatea a fost foarte judicios condusă, astfel încât, de fiecare dată, cheltuielile cu întreținerea și managementul parcului au fost lejer acoperite de veniturile provenite din activitatea de turism cinegetic, foto-safari și silvoturism, desfășurate pe raza parcului. Refacerea Parcului de Vânătoare Șarlota a fost o idee tehnică, economică și cinegetică foarte inteligent adoptată și aplicată în perioada 2001 – 2003 de către conducerea Direcției Silvice Timiș, pentru gestionarea concomitentă și corespunzătoare a mai multor resurse, amplasate din fericire, pe aceeași suprafață de teren: pădurile de cvercinee din Unitatea de producție IV Șarlota, condițiile staționale și de habitat foarte bune pentru pădure și pentru vânat și populația numeroasă de cerb lopătar și alte câteva specii, aflate în mod natural/spontan în aceste păduri, populație care trebuie gestionată eficient pe termen lung. Gestionarea eficientă a populației de lopătar într-un spațiu controlabil, era imperios necesară și din perspectiva pagubelor pe care lopătarii le-au făcut anterior în terenurile agricole vecine pădurii, pagube pentru care se plăteau sume consistente an de an. Văzând și analizând activitatea complexă desfășurată de-a lungul vremii în Parcul de Vânătoare Șarlota, putem să afirmăm cu toată răspunderea că acest parc este un exemplu de succes, din mai multe puncte de vedere: cinegetic, silvicultural, economic cultural precum şi al conservării biodiversităţii. Din aceste motive, recomandăm cu toată căldura, preluarea acestei idei și aplicarea ei oriunde condițiile staționale și resursele materiale o permit ! Și pe această cale, mulțumesc tuturor celor care, de-a lungul timpului, sub o formă sau alta, și-au adus contribuția la apărarea și regenerarea pădurii Șarlota, la conservarea și dezvoltarea populațiilor de cerb lopătar, cerb comun, mistreț și muflon din Parcul de Vânătoare Șarlota, precum și la promovarea acestor valori profesionale, materiale și culturale atât în țară cât și în lumea largă! Waidmannsheil !

Caras - Precizari Romsilva la Raportul Curtii de Conturi pe 2015 (Sursa:

Caras Online)

În urma articolelor recente din presă, referitoare la Raportul Curţii de

Conturi privind activitatea Regiei Naţionale a Pădurilor pe anul 2015,

Biroul de Presă al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva face următoarele

precizări:



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

1

Prin Raportul de Control nr. 4719 şi Decizia 13/2016, Curtea de Conturi a recomandat

efectuarea demersurilor legale, prin autoritatea publică centrală care răspunde de

silvicultură, pentru identificarea, delimitarea şi constituirea unor perimetre de

regenerare a terenurilor parcurse cu tăieri unice sau definitive, în pădurile proprietate

privată pentru ”circa 500.000 de hectare de pădure neadministrată forestier”. Având în

vedere că Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva este administratorul fondului

forestier de stat, nu are atribuţii legale în derularea acestei activităţi şi nu deţine

informaţii despre suprafeţele aflate în altă formă de proprietate decât cea a statului

român şi neadministrate forestier, s-a adresat autorităţii publice centrale care răspunde

de silvicultură pentru obţinerea acestor date şi stabilirea unei modalităţi de aplicare a

măsurilor recomandate de auditorii Curţii de Conturi a României.

Până în prezent, solicitarea transmisă de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva anul

trecut nu a fost soluţionată.

Menţionăm că Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva îşi îndeplineşte toate obligaţiile

legale privind regenerărilepădurilor din fondul forestier de stat, numai în anul 2015, la

care face referire Curtea de Conturi, depăşindu-şi ţinta de împădurire, pentru suprafaţa

forestieră administrată, planul anual de regenerare fiind realizat în proporţie de 110,6%,

adică 16.732 de hectare prin regenerări naturale şi artificiale, pentru care s-au investit

109,6 milioane de lei.

În cei peste 25 de ani de activitate a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, au fost

regenerate natural şi artificial pentru 528.000 de hectare din fondul forestier de stat.

Cât priveşte contribuţiile la Fondul de Conservare şi la Fondul de Mediu, Regia

Naţională a Pădurilor – Romsilva a folosit formula de calcul recomandată de Ministerul

Finanţelor Publice, o altă formulă de calcul, precum cea recomandată de auditorii Curţii

de Conturi a României, putând să creeze un prejudiciu la Bugetul de Stat de peste 1,6

milioane de lei.

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva nu a înregistrat şi nu înregistrează restanţe la

Bugetul de Stat, Fondul de Conservare şi la Fondul de Mediu. De altfel, pentru Fondul

de Conservare există conturi distincte, fondurile neputând fi folosite în alte scopuri

decât cele prevăzute de legislaţia în vigoare.



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

2

De altfel, în anul 2015, Regia Naţională a Pădurilor – Romsilvaa vărsat la Bugetul

Consolidat de Stat, în total, peste 540 de milioane de lei.

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva este administratorul fondului forestier de stat,

în suprafaţă de 3,145 milioane de hectare, şi respectă întocmai cadrul legal existent./ Link: http://www.caon.ro/precizari-romsilva-la-raportul-curtii-de-conturi-pe-2015/1774954

Covasna – Comunicat Romsilva (Sursa: Observatorul de Covasna) În urma articolelor recente din presă referitoare la Raportul Curţii de Conturi privind activitatea Regiei Naţionale a Pădurilor pe anul 2015, facem următoarele precizări. Prin Raportul de Control nr. 4719 şi Decizia 13/2016, Curtea de Conturi a recomandat efectuarea demersurilor legale, prin autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, pentru identificarea, delimitarea şi constituirea unor perimetre de regenerare a terenurilor parcurse cu tăieri unice sau definitive, în pădurile proprietate privată pentru 'circa 500.000 de hectare de pădure neadministrată forestier". Având în vedere că Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva este administratorul fondului forestier de stat, nu are atribuţii legale în derularea acestei activităţi şi nu deţine informaţii despre suprafeţele aflate în altă formă de proprietate decât cea a statului român şi neadministrate forestier, s-a adresat autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură pentru obţinerea acestor date şi stabilirea unei modalităţi de aplicare a măsurilor recomandate de auditorii Curţii de Conturi a României. Până în prezent, solicitarea transmisă de Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva anul trecut nu a fost soluţionată. Menţionăm că Regia Naţională a Pădurilor Romsilva îşi îndeplineşte toate obligaţiile legale privind regenerările pădurilor din fondul forestier de stat, numai în anul 2015, la care face referire Curtea de Conturi, depăşindu-şi ţinta de împădurire, pentru suprafaţa forestieră administrată, planul anual de regenerare fiind realizat în proporţie de 110,6%, adică 16.732 de hectare prin regenerări naturale şi artificiale, pentru care s-au investit 109,6 milioane de lei. în cei peste 25 de ani de activitate a Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, au fost regenerate natural şi artificial pentru 528.000 de hectare din fondul forestier de stat. Cât priveşte contribuţiile la Fondul de Conservare şi la Fondul de Mediu, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva a folosit formula de calcul recomandată de Ministerul Finanţelor Publice, o altă formulă de calcul, precum cea recomandată de auditorii Curţii de Conturi a României, putând să creeze un prejudiciu la Bugetul de Stat de peste 1,6 milioane de lei.



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

3

Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva nu a înregistrat şi nu înregistrează restanţe la Bugetul de Stat, Fondul de Conservare şi la Fondul de Mediu. De altfel, pentru Fondul de Conservare există conturi distincte, fondurile neputând fi folosite în alte scopuri decât cele prevăzute de legislaţia în vigoare. De altfel, în anul 2015, Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva a vărsat la Bugetul Consolidat de Stat, în total, peste 540 de milioane de lei. Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva este administratorul fondului forestier de stat, în suprafaţă de 3,145 milioane de hectare, şi respectă întocmai cadrul legal existent. Biroul de presă al REGIEI NAŢIONALE A PĂDURILOR – ROMSILVA/http://files.agerpres.ro/eview.php?i=D70365B223ACFF298A91A915EB53D40C27617265&c=161

Prahova - ROMSILVA: Precizari referitoare la Raportul Curtii de Conturi pe

anul 2015 (Sursa: Ph Online)

Avand in vedere ca REGIA NATIONALA A PADURILOR - Romsilva este administratorul fondului forestier de stat, nu are atributii legale in derularea acestei activitati si nu detine informatii despre suprafetele aflate in alta forma de proprietate decat cea a statului roman si neadministrate forestier, s-a adresat autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura pentru obtinerea acestor date si stabilirea unei modalitati de aplicare a masurilor recomandate de auditorii Curtii de Conturi a Romaniei. Prin Raportul de Control nr. 4719 si Decizia 13/2016, Curtea de Conturi a recomandat efectuarea demersurilor legale, prin autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura, pentru identificarea, delimitarea si constituirea unor perimetre de regenerare a terenurilor parcurse cu taieri unice sau definitive, in padurile proprietate privata pentru circa 500.000 de hectare de padure neadministrata forestier. Avand in vedere ca REGIA NATIONALA A PADURILOR - ROMSILVA este administratorul fondului forestier de stat, nu are atributii legale in derularea acestei activitati si nu detine informatii despre suprafetele aflate in alta forma de proprietate decat cea a statului roman si neadministrate forestier, s-a adresat autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura pentru obtinerea acestor date si stabilirea unei modalitati de aplicare a masurilor recomandate de auditorii Curtii de Conturi a Romaniei. /Link: http://ph-online.ro/eveniment/item/82120-romsilva-precizari-referitoare-la-raportul-curtii-de-conturi-pe-anul-2015



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

4

Vrancea - Silvicultorii contesta concluziile raportului de la Curtea de

Conturi (Sursa: Monitorul de Vrancea)

Avand in vedere ca REGIA NATIONALA A PADURILOR - Romsilva este administratorul fondului forestier de stat, nu are atributii legale in derularea acestei activitati si nu detine informatii despre suprafetele aflate in alta forma de proprietate decat cea a statului roman si neadministrate forestier, s-a adresat autoritatii publice centrale care raspunde de silvicultura pentru obtinerea acestor date si stabilirea unei modalitati de aplicare a masurilor recomandate de auditorii Curtii de Conturi a Romaniei. Pana in prezent, solicitarea transmisa de REGIA NATIONALA A PADURILOR - Romsilva anul trecut nu a fost solutionata , arata un comunicat al Romsilva. Silvicultorii precizeaza ca Regia isi indeplineste toate obligatiile lega le privind regenerarile padurilor din fondul forestier de stat. Doar in anul 2015, la care face referire Curtea de Conturi, a fost depasita tinta de impadurire, pentru suprafata forestiera administrata, planul anual de regenerare fiind realizat in proportie de 110,6%, adica 16.732 de hectare prin regenerari naturale si artificiale, pentru care s-au investit 109,6 milioane de lei. Iar in cei peste 25 de ani de activitate a Romsilva au fost regenerate natural si artificial pentru 528.000 de hectare din fondul forestier de stat. Un alt exemplu este modul de calcul al contributiilor la Fondul de Conservare si la Fondul de Mediu. /Link: http://www.monitorulvn.ro/articole/silvicultorii-contesta-concluziile-raportului-de-la-curtea-de-conturi_2_70874034.html

Tema: Garda Forestiera

Gardienii forestieri suceveni – cresterea vitezei de reactie la doborarile

abuzive (Sursa: Crai Nou)

Intensificarea controalelor şi eficientizarea lor au dus la scăderea volumului de masă lemnoasă constatată ca fiind tăiată ilegal" declară Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere în ultimii 6 ani, cel mai mare volum de tăieri ilegale s-a înregistrat în 2012, respectiv 7.709 mc, iar cel mai mic în 2014, adică 2.273 mc. În 2016, din fondul forestier din judeţul Suceava s-au tăiat ilegal 3.166 metri cubi de arbori, faţă de anul 2015, când doborâţi au fost 6.419 mc, înregistrându-se o diminuare de 51% a tăierilor ilegale. Mihai Găşpărel, şeful Gărzii Forestiere, a precizat ieri, într-o conferinţă de presă, că este vorba doar despre faptele depistate, lăsând de înţeles că volumul tăierilor ar putea fi mai mare, doar că autorii nu sunt întotdeauna descoperiţi. Găşpărel spune că, în urma constatărilor făcute, instituţia suceveană a întocmit 28 sesizări penale, faţă de 30, în 2015. 'In 2016, la jumătate de volum descoperit ca tăiat ilegal, avem cu doar două sesizări



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

5

penale mai puţine, ceea ce indică o capacitate mai mare de reacţie la fenomen. Adică nu am aşteptat să se taie 200 mc ca să se ajungă la infracţiune, în momentul în care s-a ajuns la 100 mc, am fost acolo, am făcut constatarea şi am stopat fapta" a subliniat Mihai Găşpărel. în anul 2016, valoarea prej udiciului cauzat prin infracţiunile amintite este de 265.091 lei, unul în scădere cu 79% în raport cu anul precedent, când valoarea pagubelor a fost de 1,25 milioane de lei. în anul la care facem referire, pe linia tăierilor ilegale, gardienii forestieri au constat 791 contravenţii, mai puţine cu 22% comparativ cu anul 2015, când au fost consemnate 1.018 asemenea abateri de la legislaţie. Drept urmare, anul trecut s-au aplicat amenzi de 2,01 milioane de lei, nivel comparativ cu anul anterior, când s-au dat amenzi totalizând 1,98 milioane de lei. 'Datorită majorării valorii amenzilor, deşi s-au aplicat mai puţine contravenţii, valoarea totală este mai mare. Acest lucru este posibil ca urmare a apariţiei Ordonanţei de Guvern nr. 51, prin care s-a modificat Legea contravenţiilor silvice" reliefează Mihai Găşpărel. în 2016, lucrătorii specializaţi ai Gărzii Forestiere au confiscat 8.475 mc de masă lemnoasă, dintre care 1.615 mc 'fizic", iar 6.860 mc valoric, în ultimii 6 ani, cel mai mare volum de tăieri ilegale s-a înregistrat în 2012, respectiv 7.709 mc, iar cel mai mic în 2014, adică unul de 2.273 mc. 'Intensificarea controalelor din 2016 şi eficientizarea lor au dus la scăderea volumului de masă lemnoasă constatată ca fiind tăiată ilegal" a declarat, ieri, şeful Gărzii Forestiere Suceava./ http://files.agerpres.ro/eview.php?i=38878F77B8E8474B273C2E02F68708FE27617267&c=161

Aproape 24.000 de metri cubi de lemn a fost taiat ilegal din padurile din

Neamt, Iasi, Bacau, Botosani si Suceava (Sursa: Botosaneanul) Inspectorul sef al Garzii Forestiere Suceava , ing. Mihai Gasparel, a declarat, miercuri, intr-o conferinta de presa, ca, in cursul anului 2016, in urma controalelor de pe raza judetelor Neamt, Iasi, Bacau, Botosani si Suceava s-a constatat faptul ca s-au taiat ilegal 23.381 de metri cubi de lemn, valoarea pagubelor fiind de 4.780.971 de lei. In aceste cazuri, au fost aplicate 842 de contraventii in domeniul silvic, cele mai multe dintre ele, respectiv 400, in urma controalelor efectuate la instalatiile de debitat lemn si la depozite. Gasparel a spus ca datorita Radarului Padurilor anul trecut s-a constatat o scadere a volumului de masa lemnoasa taiata ilegal, in special in judetul Suceava.



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

6

Datorita eficientizarii sistemului Radarul Padurilor, volumul de lemn transportat sau comercializat ilegal a scazut semnificativ, a declarat Mihai Gasparel, adaugand ca Garda Forestiera Suceava actualizeaza periodic zonele din judetul Suceava cu infractionalitatea silvica cea mai ridicata astfel incat programarea controalelor sa reduca riscul aparitiei unor ample taieri ilegale de arbori. Potrivit lui Gasparel, anul trecut au fost efectuate 160 de controale in domeniul taierilor si furturilor de arbori, in urma carora au fost constatate 120 de infractiuni, fiind aplicate 32 de contraventii pentru taieri ilegale de arbori cu diametre mici, iar volumul de lemn taiat ilegal a fost de 23.381 de metri cubi, cu o valoare a pagubelor de 4.780.971 de lei. Tot in cursul anului trecut, inspectorii Garzii Forestire Suceava au aplicat 184 de contraventii in valoare de 102.500 de lei pentru neasigurarea pazei padurilor, Gasparel aratand ca pe zona de competenta a Garzii Forestiere Suceava suprafata padurilor administrate este de 1.477.000 de hectare de fond forestier, iar suprafata de padure neadministrata este de 72.666 de hectare. Un numar de 414 actiuni de control s-au efectuat pentru verificarea circulatiei materialului lemnos, majoritatea realizandu-se cu sprijinul IPJ Suceava , in urma acestora fiind aplicate 147 de contraventii, in valoare totala de 376.400 lei, confiscandu-se 1.485 de metri cubi de material lemnos. In domeniul instalatiilor de debitat material lemnos si al depozitelor au fost efectuate 861 de actiuni de control, fiind aplicate 400 de contraventii in valoare de 1.294.000 de lei si au fost confiscati 652 de metri cubi de material lemnos. Alte 166 de controale au vizat activitatea de exploatare a masei lemnoase, inspectorii Garzii Forestiere Suceava aplicand 79 de sanctiuni contraventionale in valoare totala de 194.500 de lei. Gasparel a mai spus ca au fost aplicate opt contraventii, cu o valoare de 3.000 de lei, pentru pasunat in zone interzise sau pentru amplasarea unor stani in locuri nepermise. In prezent, la Garda Forestiera Suceava sunt ocupate 64 de posturi din cele 82 disponibile, seful Garzii Forestiere Suceava aratand ca, in 2017, in functie de bugetul alocat, vor fi organizate concursuri pentru angajare de personal in judetele Iasi, Botosani , Bacau si Suceava. (Sursa: Mediafax)/ http://www.botosaneanul.ro/stiri/se-fura-ca-n-codru-sute-de-mc-de-lemn-rase-din-padurile-botosaniului/



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

7

Tema: Paduri

Cine beneficiaza de paza gratuita a padurilor (Sursa: Graiul Salajului)

Proprietarii de păduri care dețin suprafețe forestiere mai mici de 30 de hectare beneficiază de paza gratuită a terenurilor forestiere. Guvernul a adoptat printr-o hotărâre schema de minimis, respectiv schema de ajutor social pentru asigurarea serviciilor de pază pentru fondul forestier proprietate privată a persoanelor fizice și juridice dacă suprafața nu depășește 30 de hectare. S-au depus cereri la ocoalele silvice până la 31 ianuarie, dar se fac demersuri la guvern pentru prelungirea termeneului de depunere a cererilor. Ideea nu este nouă, ea s-a născut în urmă cu șase ani, când director al Direc-ției Silvice Sălaj era Dorel Oros, dar s-a amânat aplicarea ei de la an la an. Ocoalele silvice ale Sălajului percep o taxă cuprinsă între 550 și 750 de lei pe an pentru paza unui hectar de pădure. Hotărârea de Guvern prevede că noile contracte se încheie pe o perioadă de 10 ani, doar că paza gratuită este până în 2020. După această dată, actul normativ nu spune ce se va mai întâmpla. "n contextul de față, rolul ocoalelor silvice este destul de limitat. Sarcina lor este aceea de a prelua dosarele solicitanților pentru paza gratuită, întocmesc apoi fișele de calcul și le trimit împreună cu o cerere la Garda Forestieră, care este administratorul acestor scheme de sprijin. Micii proprietari de păduri din asociații vor fi și ei scutiți de la plata pazei

Această măsură a gratuității pazei terenurilor cu vegetație forestieră a creat însă și confuzii în rândul proprietarilor de păduri. Prin Legea nr.18/1991 s-a atribuit până la un hectar de pădure celor care au fost îndreptățiți. Majoritatea celor cărora li s-a retrocedat hectarul de pădure s-au asociat pentru o mai bună exploatare. S-au constituit astfel asociații ale proprietarilor de terenuri forestiere în majoritatea satelor sălăjene, asociații care dețineau cu mult peste 30 de hectare de teren forestier. Acum, când prin Hotărâre de Guvern s-a admis paza gratuită a suprafețelor de pădure până la 30 de hectare, membrii asociațiilor se gândesc să iasă din asociație cu hectarul de pădure și astfel să fie scutit de plata pazei. Asta ar însemna destră-marea asociațiilor proprietarilor de păduri. Pentru lămuriri, l-am contactat pe Vasile Colcear, directorul Direcției Silvice Sălaj care a venit cu următoarele precizări: Forma asociativă are rolul de a administra pădurile și nu este proprietara suprafețelor de teren forestier. Proprietar este cetățeanul care a aderat la asociație și prin urmare acesta poate depune cerere, dacă nu deține mai mult de 30 de hectare de pădure, pentru paza gratuită a terenului forestier cu care s-a înscris în asociație. Deci, chiar dacă ești membru al asociației beneficiezi de gratuitatea pazei dacă nu deții până la 30 de hectare de pădure.



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

8

Composesoratele cu peste 30 de hectare vor plăti În problema composesorartelor, situația se schimbă. Composesoratul este persoană juridică și dacă are o suprafață mai mare de 30 de hectare se plătește paza la ocolul silvic care îl administrează. Vasile Cocear mai precizează că dacă un composesorat silvic se dezmembrează, prin lege terenurile revin primăriei pe a cărei rază se află composesoratul. Așadar, membrii asocialțiilor proprietarilor de păduri nu vor plăti paza pentru terenul forestier dacă nu dețin mai mult de 30 de hectare, iar membrii composesoratului vor achita în continuare paza pădurilor dacă suprafața comosesoratului depășește 30 de hectare./http://www.graiulsalajului.ro/cine-beneficiaz-de-paza-gratuit-pdurilor-a-54113

Impozitarea veniturilor din silvicultura. Obligatii ale platitorului de venit

si ale persoanei fizice (Sursa: Contabilul) Impozitarea veniturilor din silvicultura. Obligatii ale platitorului de venit si ale persoanei fizice nimpozitare venituri obligatii platitor silvicultura impozit pe venit contributii In cele de mai jos, exemplul nostru e reprezentat de o societate care achizitioneaza masa lemnoasa (arbore din padure) de la o persoana fizica proprietar de padure. Avand in vedere modificarile legislative incepand cu data de 01.01.2017, aferent venitului brut stabilit in contract (10.000 lei exemplu), vom vedea ce retineri exista pentru societate, ce declaratii se depun si ce obligatii de plata apar catre stat (inclusiv CAS, CASS si impozit). Veniturile realizate de catre o persoana fizica din recoltarea si valorificarea produselor specifice fondului forestier national, cum ar fi produsele lemnoase si nelemnoase, fac parte din categoria veniturilor din silvicultura, dupa cum sunt definite la art. 103 alin. (2) din codul fiscal: Art. 103: Definirea veniturilor(2)Veniturile din silvicultura si piscicultura reprezinta veniturile obtinute din recoltarea si valorificarea produselor specifice fondului forestier national, respectiv a produselor lemnoase si nelemnoase, precum si cele obtinute din exploatarea amenajarilor piscicole. Impozitarea acestor tipuri de venituri se realizeaza in functie de caracterul continuu sau necontinuu de obtinere a acestor venituri de catre persoana fizica. Astfel, veniturile din silvicultura obtinute de catre persoana fizica cu caracter de continuitate sunt impozitate conform artz. 104 alin. (2) din codul fiscal. La art. 104 alin. (2) din codul fiscal se prevede:



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge1

9

Art. 104: Determinarea venitului net anual in sistem real, pe baza datelor din contabilitate (1)Veniturile din silvicultura si piscicultura se supun impunerii potrivit prevederilor cap. II - Venituri din activitati independente -, venitul net anual fiind determinat in sistem real, pe baza datelor din contabilitate , potrivit prevederilor art. 68, contribuabilii avand obligatia de a completa Registrul de evidenta fiscala. Pentru aceste venituri sunt aplicabile regulile de impunere proprii veniturilor din activitati independente pentru care venitul net anual se determina in sistem real, pe baza datelor din contabilitate . Pentru veniturile din silvicultura calificate drept venituri din alte surse se aplica prevederile cap. X. Rezulta ca art. 104 alin. (1) din codul fiscal stabileste regula generala de impozitare a veniturilor obtinute de catre persoana fizica din silvicultura ca pentru veniturile realizate din activitati independente, ca PFA , venitul net impozabil fiind stabilit in sistem real, persoana fizica avand obligatia de a tine si organiza contabilitatea in partida simpla./ http://contabilul.manager.ro/a/20223/impozitarea-veniturilor-din-silvicultura-obligatii-ale-platitorului-de-venit-si-ale-persoanei-fizice.html

Tema: DS Arges

Ne laudam cu bani din vanatoare (Sursa: Atgesul)

Direcţia Silvică Piteşti a prognozate, numai la capitolul încheiat anul trecut cu venituri amenzi pentru tăieri ilegale de mai mari decât cele arbori încasându-se peste 2,1 milioane lei. Au fost efectuate 2.304 controale şi pânde pentru depistarea infractorilor, dintre care 835 de acţiuni au fost organizate de inspectorii silvici împreună cu poliţia şi cu jandarmii. în total, au fost emise 1.284 de sancţiuni şi contravenţii. La capitolul vânătoare, inspectorii silvici au realizat venituri mai mari cu 30% decât cele de anul precedent. S-au încasat anul trecut 16.937 euro din acţiuni cu vânători români, iar 49.672 euro din partide de vânătoare cu străini. Din carnea de vânat rezultată s-au încasat 54.585 lei. Direcţia Silvică a mai încasat 310.000 lei ca urmare a vânzării a 18 tone de peşte. Au mai fost vândute 47 tone de ciuperci comestibile în valoare de 35.730 lei, plante medicinale - 84 tone, în valoare de 131.500 lei, fructe de pădure - 92,8 tone, evaluate la 358.000 lei./ http://files.agerpres.ro/eview.php?i=04BE386980BF409ED795B7A9401285B227617273&c=161

DELICTE SILVICE



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

0

Masini confirscate(Sursa: Arges)

Parc auto nou deschis în comuna Valea Mare Favăţ! Condiţiile aici sunt puţin diferite de ale celorlalte parcuri auto... aici maşinile sunt parcate după ce au fost depistate în comiterea de infracţiuni. Este vorba de fapt de parcarea Secţiei de Poliţie Rurală Valea Marc Pravăţ. Aici, la această oră, sunt parcate l) maşini, multe de transport marfă, unele autoturisme de fabricaţie străină, şi toate confiscate după ce au fost depistate în trafic pline cu material lemnos fără forme legale. Aşa după cum precizează poliţiştii secţiei, au fost mai multe autoturisme şi autoutilitare confiscate, o parte dintre acestea fiind parcate acum la Ocolul Silvic Câmpulung. Două dintre autoutilitarele confiscate, vor rămâne în proprietatea IPJ. asta după ce în instanţă foştii proprietari au pierdut procesele. Materialul lemnos a ajuns în custodia Ocolului Silvic Câmpulung, de pe raz,a căruia a fost exploatat lemnul depistat fără forme legale.

Transport ilegal de material lemnos (Sursa: Gazeta de Nord-Vest) Poliţiştii Secţiei Rurale Valea Vinului au depistat în trafic în localitatea Amaţi, o autoutilitară ce transporta material lemnos. Cel de la volan, un bărbat de 50 de ani din comuna Socond, nu a putut prezenta documente legale de provenienţă sau aviz de însoţire pentru marfa transportată, astfel că materialul lemnos a fost ridicat în vederea confiscării şi predat în custodie Ocolul Silvic Satu Mare. Conducătorul auto a fost sancţionat contravenţional conform Legii 171/2010, privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, cu amendă de 3000 lei./ http://files.agerpres.ro/eview.php?i=DADD75847718A2EE18B065847456D18A27617270&c=161

Anchetat pentru furt de lemne din fondul forestier national (Sursa:Impact

in Gorj) Politistii Postului de Politie Rapoltu Mare si cei ai Formatiunii de Ordine Publica Simeria au organizat o actiune vizand prevenirea si combaterea taierilor ilegale de arbori si a faptelor ilegale asociate din circulatia si comercializarea materialului lemnos. In urma actiunii, a fost identificat, pe un drum forestier situat pe raza satului Bobalna, un barbat in varsta de 40 de ani, din comuna Rapoltu Mare, care transporta, intr-o remorca construita artizanal ce era tractata de un tractor, lemne de foc fara documente legale de provenienta. Din primele cercetari, politistii au stabilit ca materialul lemnos, de esenta carpen si gorun, ar fi fost taiat fara drept si sustras de catre barbat din locul



Telefon: 004/ 021/ 317.10.05; Fax: 004/ 021/ 316.84.28



Pa

ge2

1

numit Valea Seaca. In cauza au fost intocmite acte premergatoare pentru comiterea infractiunilor de taiere fara drept de arbori din fondul forestier national si furt de material lemnos din fondul forestier national. De asemenea, politistii au luat masura sanctionarii contraventionale a barbatului cu amenda in valoare de 5000 lei si masura complementara de confiscare a cantitatii de 2,17 mc material lemnos si a remorci construite artizanal./ http://www.igj.ro/newsalert/anchetat-pentru-furt-de-lemne-din-fondul-forestier-national.html

Padure din Ramnicelu pradata de hoti (Sursa: Obiectiv Vocea Brailei)

Doi barbati din satul Constantinesti s-au apucat sa fure material lemnos, dar politistii le-au dat planurile peste cap Doi barbati s-au apucat sa fure lemne dintr-o padure din Ramnicelu, dar politistii i-au oprit la timp. La data de 31 ianuarie, intre orele 08.00-10.00, politistii Postului de Politie Comunal Ramnicelu, impreuna cu un lucrator de la Ocolul Silvic Ianca, au efectuat o actiune, cu scopul combaterii ilegalitatilor din domeniul forestier. Cu aceasta ocazie au fost depistate doua persoane, cu varste de 45 si, respectiv, 26 de ani, din satul Constantinesti, care au sustras material lemnos din padurea de pe raza localitatii Ramnicelu. Cei in cauza au fost sanctionati contraventional, cu amenda de 1.000 lei, in conformitate cu prevederile Legii 171/2010 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice./ http://obiectivbr.ro/content/p%C4%83dure-din-r%C3%A2mnicelu-pr%C4%83dat%C4%83-de-ho%C5%A3i

Documents

REGIA NAŢIONALĂ A PĂDURILOR – ROMSILVA · GÂNDEȘTE-TE LA MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, ÎNAINTE DE A TIPĂRI! REVISTA PRESEI 03 FEBRUARIE 2017 Page 6 Pădurea Șarlota este una dintre