REGULAMENTUL COMPETITIILOR DE BJJ

(in conformitate cu regulamentul IBJJF)

Cuprins:

- REGULI - SFATURI GENERALE LEGATE DE FORMATUL COMPETITIONAL - MANUALUL FORMATULUI COMPETITIONAL

REGULI

1. ARTICOLUL 1 – ARBITRAJUL

1.1 Autoritatea Arbitrului

1.1.1 Arbitrul este autoritatea cea mai inalta de pe saltea.

1.1.2 Decizia arbitrului cu privire la rezultatul unui meci este incontestabila.

Decizia cu privire la rezultatul unui meci poate fi schimbata numai in urmatoarele situatii:

Daca scorul de pe tabela a fost interpretat gresit;

Daca sportivul invingator si-a finalizat adversarul folosind o tehnica ilegala neobservata initial de arbitru.

Pentru schimbarea rezultatului unui meci, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

Arbitrul se poate consulta cu Directorul Corpului de Arbitrii al competitiei, dar decizia finala de a schimba rezultatul sau nu ii revine arbitrului

Directorul Corpului de Arbitrii va trebui sa verifice masa centrala a competitiei pentru a vedea evolutia bracket-ului si va autoriza schimbarea unui rezultat doar in cazul in care bracket-ul nu a avansat la urmatoarea faza competitionala.

1.2 Formatul Arbitrajului

1.2.1 Organizatorii competitiei pot opta pentru numirea a trei arbitri pentru un singur meci oricand considera ca este necesar.

In acest caz, doi arbitrii de colt vor fi plasati pe scaune amplasate in colturi opuse ale suprafetei de lupta

Arbitrii de colt au aceeasi autoritate ca si arbitrul central si toate punctele, punctele de avantaj si punctele de penalizare acordate trebuie confirmate de cel putin doi arbitri.

In situatia in care exista un consens intre arbitrii de colt si arbitrul central, arbitrii de colt vor ramane asezati pe scaune

In situatia in care exista un conflict de opinii cu arbitrul central, arbitrii de colt se vor ridica si vor semnaliza punctele, punctele de avantaj si punctele de penalizare ce trebuie acordate sau deduse, folosind gesturile predefinite in acest regulament.

In situatia in care exista o discrepanta intre cei trei arbitri, in ceea ce priveste punctele ce trebuie acordate pentru o situatie, decizia intermediara va fi luata in considerare (ex.: cand unul dintre arbitri acorda depasire de garda, cel de-al doilea acorda punct de avantaj, iar al treilea cere ca punctele sa fie deduse. In aceasta situatie punctul de avantaj este cel care va fi luat in considerare si va fi trecut pe tabela de marcaj).

In situatia unui meci egal, arbitrul central isi va mentine pozitia, iar arbitrii de colt vor ramane asezati, determinand rezultatul meciului prin semnalizarea cu bratele a invingatorului.

1.3 Indatoririle Arbitrului

1.3.1 Este datoria arbitrului sa-i invite pe sportivi in suprafata de lupta pentru inceperea meciului.

1.3.2 Este datoria arbitrului sa faca ultimele verificari asupra cerintelor regulamentare – precum echipamentul, igiena etc. In situatia in care sportivul (sau ambii sportivi) nu indeplineste cerintele regulamentare este de datoria arbitrului sa decida daca sportivul va fi capabil sa le indeplineasca intr-o perioada de timp determinata.

1.3.3 Este datoria arbitrului sa-i pozitioneze pe sportivi in suprafata de lupta inaintea inceperii meciului.

Punctele acordate sportivului aflat in dreapta arbitrului vor fi semnalizate cu bratul drept al acestuia, care se deosebeste de bratul stang printr-o banderola galben-verde, indicand astfel ca punctele trebuie marcate in zona galben-verde a tabelei de marcaj.

Punctele acordate sportivului aflat in stanga arbitrului vor fi semnalizate cu bratul stang al acestuia, care nu are banderola, indicand astfel ca punctele trebuie marcate in zona necolorata a tabelei de marcaj.

1.3.4 Este datoria arbitrului sa pozitioneze sportivii in functie de culoarea gi-urilor.

In situatia in care ambii sportivi au gi-uri de aceeasi culoare, primul sportiv invitat va fi pozitionat in dreapta arbitrului si ii va fi oferita o centura galben-verde pentru identificare, ce va fi purtata alaturi de centura care se afla deja in jurul taliei sportivului.

In situatia in care unul dintre sportivi are un gi de culoare alba, iar celalalt unul de culoare albastra sau neagra, acesta din urma va fi pozitionat in dreapta arbitrului.

In situatia in care unul dintre sportivi are un gi de culoare neagra, iar celalalt unul de culoare albastra, acesta din urma va fi pozitionat in dreapta arbitrului.

1.3.5 Este datoria arbitrului sa indice inceputul meciului.

1.3.6 Este datoria arbitrului sa intervina in timpul meciului de fiecare data cand considera ca este necesar.

1.3.7 Este datoria arbitrului sa se asigure ca sportivii indeplinesc cerintele necesare pentru a lupta in cadrul suprafetei de lupta.

Cand 2/3 din corpul unui sportiv este in afara suprafetei de lupta, intr-o pozitie la sol stabililzata, arbitrul va cere time out si, dupa observarea pozitiei fiecaruia dintre sportivi, va reincepe meciul din centrul suprafetei de lupta cu sportivii aflati intr-o pozitie identica cu cea regasita la momentul intreruperii meciului.

Cand 2/3 din corpul unui sportiv este in afara suprafetei de lupta, in picioare sau intr-o pozitie la sol nestabilizata, arbitrul va cere time out si va reincepe meciul din centrul suprafetei de lupta cu sportivii aflati in picioare.

Cand un sportiv se afla intr-o pozitie de finalizare in afara suprafetei de lupta, arbitrul nu va intrerupe meciul.

Cand un sportiv se afla intr-o pozitie de finalizare, iar adversarul se apara iesind din suprafata de lupta, arbitrul va cere time out si va reincepe meciul din centrul suprafetei de lupta cu sportivii aflati in picioare. In acest caz, daca arbitrul considera ca sportivul ce se afla in aparare a initiat miscarea ce a dus la iesirea din suprafata de lupta, va indica 2 (doua) puncte ce vor trebuie adaugate sportivului ce executa finalizarea, asa cum este descris la punctul 3.1.1.

1.3.8 Este datoria arbitrului, in meciurile categoriei sub-12 ani, sa se pozitioneze in spatele unui sportiv atunci cand acesta a fost ridicat de la sol de

adversar, pentru a-i proteja coloana vertebrala in cazul unei trantiri ce poate surveni in urma unui triunghi, garzii inchise etc.

1.3.9 Este datoria arbitrului sa semnalizeze toate penalizarile, avantajele sau punctele marcate de fiecare sportiv.

1.3.10 Este datoria arbitrului sa avertizeze sau sa descalifice sportivii.

1.3.11 Este datoria arbitrului sa cheme echipa medicala la suprafata de lupta.

1.3.12 Este datoria arbitrului sa opreasca meciul la terminarea perioadei de timp.

1.3.13 Este datoria arbitrului sa anunte rezultatul final al meciului.

1.3.14 Este datoria arbitrului sa ridice bratul invingatorului si doar al acestuia, chiar si in cazul unui meci intre doi sportivi ai aceluiasi club, care au ajuns la o intelegere in ce priveste invingatorul meciului.

1.4 Gesturi ale Arbitrului si Comenzi Verbale

1.4.1 Arbitrul va folosi o gama de gesturi si comenzi verbale pentru a comunica sportivilor si oficialilor de la masa de arbitraj deciziile sale, in timpul meciului. Mai jos sunt listate gesturile si comenzile verbale in conformitate cu situatiile din timpul unui meci:

SITUATII DE MECI:

Invitarea sportivilor in suprafata de lupta.

GESTURI:

Bratele ridicate la nivelul umerilor si flexate la 90 de grade cu palmele orientate spre interior, indreptandu-le si aducandu-le in pozitia initiala.

COMANDA VERBALA:

-

SITUATII DE MECI:

Inceperea meciului.

GESTURI:

Bratul intins frontal si apoi coborat pentru a indica vertical catre sol.

COMANDA VERBALA:

COMBATE (com-ba-cii)

SITUATII DE MECI:

Oprirea meciului, sfarsitul meciului si time out.

GESTURI:

Deschiderea bratelor in plan orizontal la nivelul umerilor, lateral.

COMANDA VERBALA:

PAROU

SITUATII DE MECI:

Primul avertisment pentru lipsa de combativitate (stalling).

GESTURI:

Coatele indica frontal la nivelul pieptului cu mainile prinse in jurul antebratelor, urmand indicarea sportivului avertizat cu mana corespunzatoare lui indicand diagonal spre sol.

COMANDA VERBALA:

LUTE (lu-cii)

SITUATII DE MECI:

Avertismentul urmator pentru lipsa de combativitate (stalling).

GESTURI:

Coatele indica frontal la nivelul pieptului cu mainile prinse in jurul antebratelor.

COMANDA VERBALA:

LUTE (lu-cii)

SITUATII DE MECI:

Penalizare.

GESTURI:

Bratele paralele la nivelul pieptului executand o miscare circulara in aer, urmat de ridicare bratului ce indica sportivul penalizat la nivelul umarului, cu pumnul strans.

COMANDA VERBALA:

-

SITUATII DE MECI:

Descalificare.

GESTURI:

Ridicarea bratelor deasupra capului cu antebratele incrucisate si pumnii stransi, indicand apoi asupra centurii apartinand sportivului descalificat.

COMANDA VERBALA:

-

SITUATII DE MECI:

Avantaj.

GESTURI:

Bratul ce indica sportivul caruia i se acorda punctul de avantaj extins paralel cu solul cu palma deschisa spre sol.

COMANDA VERBALA:

-

SITUATII DE MECI:

2 (DOUA) puncte: proiectare, inversare si control prin fandare.

GESTURI:

Bratul ce indica sportivul caruia i se acorda punctele ridicat si degetele aratator si mijlociu extinse.

COMANDA VERBALA:

-

SITUATII DE MECI:

3 (TREI) puncte: depasire de garda.

GESTURI:

Bratul ce indica sportivul caruia i se acorda punctele ridicat si degetele aratator, mijlociu si inelar extinse.

COMANDA VERBALA:

-

SITUATII DE MECI:

4 (PATRU) puncte: control deasupra si control spate.

GESTURI:

Bratul ce indica sportivul caruia i se acorda punctele ridicat si degetele aratator, inelar, mijlociu si mic extinse.

COMANDA VERBALA:

-

SITUATII DE MECI:

Deducerea de puncte.

GESTURI:

Bratul ce indica sportivul caruia i se deduc punctele ridicat la nivelul umerilor cu palma deschisa.

COMANDA VERBALA:

-

SITUATII DE MECI:

Anuntarea rezultatului final al meciului.

GESTURI:

Bratul ce indica sportivul invingator ridicat, in timp ce pozitionarea este cu fata spre masa de arbitraj, iar bratul ce indica sportivul invins tinut jos.

COMANDA VERBALA:

-

SITUATII DE MECI:

Indrumarea ajustarii gi-urilor.

GESTURI:

Bratele incrucisate in jos la nivelul taliei, indicand apoi catre centura sportivului.

COMANDA VERBALA:

-

SITUATII DE MECI:

Reinodarea centurii.

GESTURI:

Bratele la nivelul taliei simuland inodarea unei centuri imaginare, indicand apoi catre centura sportivului

COMANDA VERBALA:

-

SITUATII DE MECI:

Atentionarea sportivului sa ramana in suprafata de lupta.

GESTURI:

Dupa indicarea cu bratele extinse catre talia sportivului, executa apoi o miscare circulara cu palmele deschise la nivelul umerilor.

COMANDA VERBALA:

-

SITUATII DE MECI:

Ridicarea sportivului de la sol.

GESTURI:

Indicarea cu bratul intins spre sportivul ce trebuie sa se ridice de la sol, urmat de ridicarea bratului la nivelul umerilor.

COMANDA VERBALA:

-

SITUATII DE MECI:

Intoarcerea la sol in pozitia precizata de arbitru.

GESTURI:

Bratul ce indica sportivul caruia i se adreseaza comanda, extins la nivelul umarului, urmat de indicarea spre sol cu bratul in diagonala corpului.

COMANDA VERBALA:

-

2. DECIZII

2.1 Deciziile meciurilor vor fi luate dupa urmatoarele criterii:

Finalizare

Oprire

Descalificare

Pierderea cunostintei

Scorul

Decizia arbitrului

Alegere arbitrara

2.2 Finalizare

2.2.1 Atunci cand un sportiv loveste de doua ori cu palma pe adversar, sol sau el insusi, de o maniera clara.

2.2.2 Atunci cand un sportiv loveste de doua ori cu piciorul in sol, atunci cand bratele sunt blocate de adversar.

2.2.3 Atunci cand un sportiv renunta la lupta verbal, cerand ca meciul sa fie oprit.

2.2.4 Atunci cand sportivul tipa sau emite sunete ce exprima durere, atunci cand este prins intr-o finalizare.

2.3 Oprire

2.3.1 Atunci cand unul dintre sportivi invoca ca sufera de crampe musculare, adversarul va fi declarat invingator.

2.3.2 Atunci cand arbitrul observa ca un procedeu poate expune unul dintre sportivi la o accidentare serioasa.

2.3.3 Atunci cand medicul apreciaza ca unul dintre sportivi este incapabil sa continue meciul din cauza unei accidentari provocate de adversar printr-un procedeu legal.

2.3.4 Atunci cand un sportiv sangereaza fara a exista posibilitatea ca sangerarea sa fie oprita dupa ce a fost tratat de medic in 2 (doua) situatii, la care fiecare sportiv are dreptul si care vor fi oferite la cererea arbitrului.

2.3.5 Atunci cand un sportiv vomita sau isi pierde controlul asupra functiilor de baza ale corpului, prin urinare involuntara sau sau defecare.

2.4 Descalificare

2.4.1 Atunci cand unul sau ambii sportivi comit o infractiune mentionata la Articolul 6, arbitrul va aplica penalizarile mentionate in Articolul 9.

2.5 Pierderea cunostintei

2.5.1 Sportivul va fi declarat invins daca isi pierde cunostinta in urma unui procedeu legal aplicat de adversar sau a unui accident care nu a fost rezultat in urma unui procedeu ilegal.

Nota: Sportivilor care isi pierd cunostinta in urma unei traume craniene nu li se va mai permite participarea in competitia respectiva si li se va oferi asistanta mediala din partea echipei medicale.

2.6 Scorul

2.6.1 Sportivul cu cele mai multe puncte acumulate va fi declarat invingator atunci cand meciul a ajuns la finalul perioadei de timp sau atunci cand meciul a fost oprit din cauza accidentarii ambilor sportivi.

2.6.2 Arbitrul va acorda puncte sportivilor in functie de pozitiile obtinute, asa cum este mentionat mai jos.

4 PUNCTE: Control deasupra; Control spate

3 PUNCTE: Depasire de garda

2 PUNCTE: Proiectare; Inversare; Control prin fandare

2.6.3 Avantaje: Atunci cand este egalitate la puncte, sportivul cu cele mai multe puncte de avantaj acumulateva fi declarat invingator.

2.6.4 Penalizari: Atunci cand este egalitate la puncte si puncte de avantaj, sportivul cu cele mai putine penalizari acumulate va fi declarat invingator.

2.7 Decizia arbitrului

2.7.1 Daca la finalul meciului ambii sportivi au acelasi numar de puncte, puncte de avantaj si penalizari, este datoria arbitrului sau arbitrilor (atunci cand sunt prezenti trei arbitri) sa decida invingatorul.

2.7.2 Pentru a determina invingatorul, arbitrul va lua in considerare care dintre cei doi sportivi a fost mai ofensiv in timpul meciului si a ajuns mai aproape de obtinerea unei pozitii ce aduce puncte sau finalizari.

2.8 Alegerea arbitrara

2.8.1 In cazul in care ambii sportivi s-au accidentat in semifinala sau finala, iar scorul in momentul opririi era egal si niciunul dintre ei nu mai poate participa la competitie, rezultatul final va fi determinat de alegere arbitrara.

3. MARCAREA PUNCTELOR

3.1 Punctele vor fi acordate de catre arbitrul central al meciului de fiecare data cand un sportiv reuseste sa stabilizeze o pozitie pentru 3 (trei) secunde, cu exceptia proiectarilor in care adversarul ajunge la sol pe spate sau lateral.

3.1.1 Atunci cand aplicarea corecta a unei aparari impotriva finalizarii conduce la iesirea din suprafata de lupta, arbitrul va acorda 2 (doua) puncte sportivului care a aplicat finalizarea (asa cum este precizat la punctul 1.3.7).

3.2 Meciurile ar trebui sa se deruleze ca o progresie a pozitiilor de control tehnic ce au ca scop ultim finalizarea. Prin urmare sportivii care renunta in mod voluntar la o pozitie, cu scopul de a primi din nou puncte pentru o pozitie in care s-au aflat anterior si care le-a fost punctata, nu vor primi punctele la obtinerea pozitiei respective.

3.3 Sportivii care ajung intr-o pozitie in care pot primi puncte in timp ce sunt prinsi intr-o finalizare, vor primi punctele respective doar dupa ce se vor elibera din atac si vor stabiliza pozitia pentru 3 (trei) secunde. Doar in situatia

unei proiectari in care adversarul ajunge la sol pe spate sau pe o parte – si doar dupa ce se vor elibera din atac – punctele vor fi acordate imediat.

3.4 Sportivii care, in incercarea de a se apara de o inversare, isi repun adversarii pe sol pe spate sau pe o parte, nu vor primi cele doua puncte pentru proiectare sau punctul de avantaj.

3.5 Sportivii care se apara de controlul spate in picioare, in care adversarul are un carlig sau ambele introduse, nu vor primi cele doua puncte pentru proiectare sau punctul de avantaj.

3.6 Sportivii care initiaza o proiectare inainte ca adversarul sa traga garda vor primi doua puncte sau un avantaj pentru aceasta initiativa.

3.7 Atunci cand un sportiv are o priza pe pantalonul adversarului, iar acesta din urma trage garda deschisa, sportivul cu priza pe pantalon va primi imediat doua puncte pentru proiectare, daca adversarul ajunge cu spatele pe sol.

3.7.1 Daca adversarul ajunge in pozitia „in sezut”, cele doua puncte vor fi acordate dupa ce pozitia a fost stabilizata pentru 3 (trei secunde).

3.7.2 In legatura cu punctul 3.7, daca adversarul trage garda inchisa si ramane suspendat in aer, sportivul va trebui sa il pozitioneze cu spatele pe sol in urmatoarele 3 (trei) secunde pentru ca punctele de proiectare sa fie acordate.

3.8 Sportivii vor primi puncte cumulative atunci cand progreseaza printr-o secventa de pozitii ce acorda puncte, atat timp cat controlul pozitional de trei secunde al pozitiei finale este o continuare a pozitiilor de control obtinute anterior in secventa. In acest caz, arbitrul va numara cele 3 (trei secunde) de control doar la finalul secventei, inainte de a acorda punctele (ex. depasire de garda urmata de control deasupra se puncteaza cu 7 [sapte] puncte).

3.9 In cazul controlului deasupra si spate, atunci cand tranzitia dintre cele doua pozitii se realizeaza direct (control spate catre control deasupra sau viceversa) – datorita faptului ca sunt pozitii distincte – sportivii vor primi patru puncte pentru primul control si inca patru pentru urmatorul control, atat timp cat perioada de trei secunde de stabilizare a fost obtinuta pentru fiecare pozitie in parte.

4. POZITII CE ACORDA PUNCTE*

4.1 Proiectare (2 puncte)

Cand un sportiv isi trimite adversarul la sol pe spate sau pe o parte, dupa ce in prealabil a avut ambele talpi pe sol, intr-un anumit moment al procedeului

Cand un sportiv isi trimite adversarul la sol in pozitia „in sezut”, punctele vor fi acordate dupa ce sportivul care a initiat proiectarea si-a mentinut adversarul la sol 3 (trei) secunde.

Cand un sportiv isi trimite adversarul la sol in „patru puncte” sau intins pe burta, punctele vor fi acordate numai dupa ce sportivul care a initiat proiectarea a obtinut o pozitie de centurare – fara a fi nevoie de carlige, dar macar unul dintre genunchii adversarului trebuie sa fie mentinut pe sol pentru 3 (trei) secunde.

Cand un sportiv isi trimite adversarul la sol in afara suprafetei de lupta, punctele vor fi acordate doar daca procedeul de proiectare a fost initiat in timp ce sportivul care l-a executat avea ambele talpi in suprafata de

lupta. In acest caz, daca sportivii ajung intr-o pozitie stabilizata, meciul va fi reluat de la centru in aceeasi pozitie in care a fost intrerupt.

Cand adversarul are unul sau doi genunchi pe sol, sportivul care a initiat proiectarea va primi puncte doar daca ramane in picioare la sfarsitul procedeului , cu exceptia situatiilor specificate la punctul 3.4.

Cand un sportiv isi trimite adversarul la sol folosind intrarea la un picior sau ambele picioare si adversarul ajunge in pozitia „in sezut” si reuseste sa execute un contra-procedeu (o proiectare), doar sportivul care a executat contra-procedeul va primi doua puncte.

Pentru orice procedeu de proiectare prin care sportivul isi trimite adversarul la sol pe spate sau pe o parte si ajunge in garda sau demi-garda acestuia fiind de acolo inversat imediat, va primi cele doua puncte corespunzatoare proiectarii, iar adversarul va primi cele doua puncte corespunzatoare inversarii.

Sportivii care initiaza un procedeu de proiectare dupa ce adversarul a tras garda nu vor primi doua puncte sau avantaj pentru procedeu.

4.2 Depasire de Garda (3 puncte)

Cand sportivul aflat in pozitie deasupra reusueste sa treaca de picioarele adversarului aflat in pozitie dedesubt (depaseste garda sau demi-garda) si mentine controlul lateral sau nord-sud deasupra lui pentru 3 (trei) secunde.

CONTROL LATERAL

CONTROL NORD-SUD

ADVERSARUL RAMANE PE O PARTE

Nota 1: Garda este definita ca folosirea unui picior sau a ambelor cu scopul de a opri adversarul sa ajunga in control lateral sau nord-sud deasupra.

Nota 2: Demi-garda este tipul de garda prin care sportivul aflat in pozitie dedesubt sta pe spate sau pe o parte avand unul dintre picioarele adversarului aflat in pozitie deasupra blocat, oprindu-l pe acesta din urma sa ajunga in control lateral sau nord-sud deasupra pentru 3 (trei) secunde.

Nota 3: Pozitia picioarelor sportivului aflat in pozitie deasupra determina daca este vornba de demi-garda sau demi-garda inversata, dupa urmatoarele exemple:

Exemplu 1: In demi-garda, cu piciorul drept prins, piciorul stang este pozitionat langa piciorului drept al adversarului care lupta din garda.

Exemplu 2: In demi-garda, cu piciorul drept prins, piciorul stang este pozitionat langa piciorului stang al adversarului care lupta din garda.

4.3 Control prin Fandare (2 puncte)

Cand sportivul aflat in pozitie deasupra, mentinand controlul lateral, isi plaseaza un genunchi pe partea frontala a trunchiului adversarului – care se afla in pozitie dedesubt pe sapte sau pe o parte – mentinand celalalt picior extins diagonal departe de adversar si talpa (nu genunchiul) pe sol, iar partea frontala a corpului spre capul adversarului (nu picioare), ramanand astfel 3 (trei ) secunde.

Se acorda puncte

Se acorda puncte

Nu se acorda puncte

Nu se acorda puncte

4.4 Control Deasupra si Control Deasupra Inversat (4 puncte)

Cand sportivul aflat in pozitie deasupra, trecut de demi-garda, este asezat peste trunchiul adversarului si are ambii genunchi pe sol sau o talpa si genunchiul pe sol, pozitionat spre capul adversarului si cu cel mult o mana a acestuia blocata intre picioare – si ramane astfel 3 (trei) secunde.

Se acorda puncte:

CONTROL DEASUPRA TIPIC

CONTROL DEASUPRA FARA CA TALPILE SA ATINGA SOLUL

CONTROL DEASUPRA PE O PARTE

CONTROL DEASUPRA CU O MANA BLOCATA

CONTROL DEASUPRA INVERSAT

CONTROL DEASUPRA TEHNIC

Nu se acorda puncte:

CONTROL DEASUPRA CU AMBELE MAINI BLOCATE

CONTROL DEASUPRA CU SPATELE

Daca sportivul are unul dintre bratele adversarului prins sub picior, va primi puncte pentru control deasupra doar daca piciorul care a prins bratul nu depaseste nivelul umarului adversarului.

Cand sportivul prinde un „triunghi” si ajunge deasupra adversarului, nu vor fi acordate puncte pentru control deasupra.

4.5 Control Spate (4 puncte)

Cand sportivul prinde controlul spate al adversarului, plasandu-si calcaiele in interiorul pulpelor adversarului, fara a-si incrucisa talpile si

intr-o pozitie in care sa prinda cel mult un brat al adversarului sub un picior – si sa mentina controlul 3 (trei) secunde.

SE ACORDA PUNCTE:

CONTROL SPATE TIPIC

CONTROL SPATE CU O MANA PRINSA SUB PICIOR

NU SE ACORDA PUNCTE:

CONTROL SPATE CU TRIUNGHI

CONTROL SPATE CU AMBELE BRATE PRINSE SUB PICIOARE

CONTROL SPATE CU TALPILE INCRUCISATE

4.6 Inversare (2 puncte)

Cand sportivul aflat in pozitie dedesubt, avand adversarul in garda sau demi-garda, inverseaza pozitia fortandu-si adversarul sa ajunga din pozitie deasupra in pozitie dedesubt – si mentine pozitia pentru 3 (trei) secunde.

Cand sportivul aflat in pozitie dedesubt, avand adversarul in garda sau demi-garda, inverseaza pozitia, adversarul se intoarce in pozitia „testoasa”, iar sportivul care a initiat procedeul stabilizeaza o centurare de la spate – fara a fi nevoie sa-si plaseze „carligele”, dar mentinandu-l pe adversar cu cel putin un genunchi pe sol pentru 3 (trei) secunde

Cand sportivul aflat in pozitie dedesubt, avand adversarul in garda sau demi-garda, se ridica in picioare si mentine prizele necesare sa-si stabilizeze adversarul in pozitie dedesubt pentru 3 (trei) secunde

* Situatiile prezentate mai sus au doar scop ilustrativ si nu reprezinta intreaga arie a situatiilor posibile intr-o lupta, ce acroda puncte

5. ARTICOLUL 5 – AVANTAJELE

5.1 Un punct de avantaj este acordat atunci cand un sportiv obtine o pozitie care poate acorda puncte prin stabilizare pentru 3 (trei) secunde, dar nu reuseste sa stabilizeze pozitia pe intreaga durata necesara.

5.2 Un avantaj este acordat atunci cand un sportiv executa incomplet un procedeu ce poate acorda puncte. Arbitrul trebuie sa evalueze daca adversarul a fost intr-un pericol evident si daca sportivul a ajuns in mod convingator aproape de a obtine punctele respective.

5.3 Sportivul va primi un punct de avantaj atunci cand executa o tentativa de finalizare in care adversarul este intr-un pericol evident de a renunta la lupta. Din nou, este datoria arbitrului sa evalueze cat de aproape a fost tentativa de a duce la finalizare.

FARA PERICOL EVIDENT

CU PERICOL EVIDENT

5.4 Un punct de avantaj poate fi acordat de arbitru dupa expirarea timpului de lupta, dar numai inainte de anuntarea rezultatului final.

5.5 Arbitrul va acorda un punct de avantaj doar atunci cand nu mai exista sansa ca sportivul sa obtina respectiva pozitie ce poate acorda puncte.

5.6 Un sportiv care ajunge intr-o pozitie ce poate acorda puncte, dar este prins intr-o tentativa de finalizare de catre adversar, va primi un punct de avantaj la sfarsitul meciului, daca nu reuseste sa se elibereze din tentativa de finalizare

5.7 Exemple de Acordare a Punctelor de Avantaj*

5.7.1 Avantaj din Proiectare

Cand un sportiv reuseste o proiectare, dar adversarul nu ajunge pe sol pe spate sau pe o parte si se ridica in picioare in mai putin de 3 (trei) secunde.

Cand un sportiv, in incercarea de a executa o proiectare prin intrarea la un picior, prinde piciorul adversarului si il forteaza pe acesta sa iasa din suprafata de lupta pentru a se apara de ducerea la sol si il obliga pe arbitru sa intrerupa meciul.

5.7.2 Avantaj din Depasire de Garda

Cand sportivul incearca sa depaseasca garda, iar adversarul se intoarce in pozitia „testoasa”.

Cand sportivul ajunge in demi-garda, cu exceptia demi-garzii inversate.

Cand ambii sportivi trag garda in acelasi timp, sportivul care va ajunge primul in pozitie deasupra va primi un punct de avantaj.

5.7.3 Avantaj din Control prin Fandare

Cand un sportiv isi plaseaza un genunchi pe trunchiul adversarului, dar isi plaseaza genunchiul celuilalt picior pe sol si nu talpa.

5.7.4 Avantaj din Control Deasupra

Cand un sportiv aflat in pozitie deasupra, eliberat din garda sau demi-garda adversarului incearca sa se aseze pe trunchiul adversarului cu ambii genunchi pe sol sau un genunchi si talpa celuilalt picior pe sol, dar cu ambele brate ale adversarului prinse sub picioarele sale.

5.7.5 Avantaj din Control Spate

Cand un sportiv isi prinde adversarul in control spate, isi plaseaza calcaiele in interiorul pulpelor adversarului, dar prinde ambele brate ale acestuia sub picioarele sale

Cand un sportiv isi prinde adversarul in control spate, dar isi incruciseaza talpile sau inchide triunghiul in jurul taliei sale sau isi plaseaza un singur calcai in interiorul pulpelor adversarului.

5.7.6 Avantaj din Inversare

Cand un sportiv isi determina adversarul sa-si piarda echilibrul in mod evident in incercarea de a-l inversa, iar acesta iese din suprafata de lupta.

Cand un sportiv incearca o inversare din garda inchisa, isi pune adversarul jos si deschide garda in incercarea de a ajunge in pozitia deasupra, dar nu este capabil sa finalizeze inversarea.

In garda „50/50”, in incercarea de a inversa, atunci cand un sportiv isi duce adversarul jos si isi desface picioarele in incercarea de a ajunge in pozitia deasupra, dar nu este capabil sa finalizeze inversarea.

* Situatiile prezentate mai sus au doar scop ilustrativ si nu reprezinta intreaga arie a situatiilor posibile intr-o lupta, ce acroda puncte

5.8 Situatii Specifice in care Punctele de Avantaj nu mai sunt acordate dupa noul regulament.

5.8.1 Atunci cand un sportiv recupereaza demi-garda dupa ce a fost controlat in control deasupra sau lateral, nu primeste punct de avantaj.

5.8.2 Atunci cand un sportiv este proiectat si reuseste sa ajunga in pozitie deasupra, nu primeste punct de avantaj.

5.8.3 Atunci cand un sportiv incepe un procedeu de inversare, dar in mod deliberat nu incearca sa termine procedeul, cu scopul de a-si mentine pozitia defensiva, nu primeste punct de avantaj.

6. ARTICOLUL 6 – PENALIZARI

6.1 Penalizarile sunt infractiuni tehnice sau disciplinare specificate in regulament si care sunt comise de sportivi inaintea, in timpul sau dupa sfarsitul meciului.

6.2 Clasificarea Penalizarilor

6.2.1 Penalizare Severa

6.2.2 Penalizare Importanta

6.2.3 Penalizare Minora

6.2.4 Penalizare de Combativitate (Tragere de timp)

6.3 Penalizare Severa

6.3.1 Subdivizate in penalizari tehnice si penalizari disciplinare.

6.3.2 Penalizari tehnice*.

Cand echipamentul unui sportiv devine neutilizabil si nu reuseste sa-l schimbe cu unul nou in perioada de timp stipulata de arbitru.

Cand un sportiv iese in mod deliberat din suprafata de lupta pentru a iesi dintr-o tentativa de finalizare aplicata de adversar.

La competitiile No Gi, atunci cand un sportiv isi aplica pe corp creme, uleiuri, geluri sau alte substante alunecoase.

Cand un sportiv aplica un procedeu interzis in categoria sa, asa cum este indicat in tabelul de mai jos.

6.3.2 PENALIZARI TEHNICE

1.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

11.

12.

13.

14.

15.

16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

* Imaginile prezentate in lista exemplifica procedee interzise, dar nu reprezinta intreaga arie a situatiilor interzise de regulament.

6.3.2 Penalizari Disciplinare

Cand un sportiv face gesturi obscene sau adreseaza obscenitati catre adversar, masa de arbitrii, arbitri sau public.

Cand un sportiv manifesta comportament ostil fata de adversar, arbitru sau orice alt membru al echipei organizatorice sau public.

Cand un sportiv musca, trage de par, loveste sau aplica presiune pe zona genitala sau ochi, sau foloseste in mod traumatic o lovitura in mod intentionat (lovitura de pumn, cot, genunchi, cap, picior etc.).

Cand un sportiv manifesta un comportament jignitor sau lipsit de respect fata de adversar sau public prin cuvinte sau gesturi in timpul meciului sau prin modul de a sarbatori victoria.

6.4 Penalizari Importante

6.4.1 Cand un sportiv ingenuncheaza sau se aseaza la sol fara a avea o priza asupra adversarului.

6.4.2 Cand un sportiv aflat in picioare iese din suprafata de lupta, cu scopul de a evita lupta.

6.4.3 Cand un sportiv isi impinge adversarul in afara suprafetei de lupta fara intentia clara de a executa o tentativa de finalizare sau de a marca puncte (Nota: anterior, cel penalizat era sportivul impins)

6.4.4 Cand un sportiv aflat la sol refuza lupta prin iesirea din suprafata de lupta.

6.4.5 Cand un sportiv aflat la sol se ridica in picioare pentru a evita lupta si nu revine la sol.

6.4.6 Cand un sportiv rupe priza adversarului ce a tras garda si nu intervine in lupta la sol.

6.4.7 Cand un sportiv isi indeparteaza in mod intentionat gi-ul sau centura, cu scopul de a intrerupe meciul.

6.4.8 Cand un sportiv prinde maneca sau cracul pantalonului adversarului prin plasarea degetelor in interiorul acestora, chiar daca executa o inversare, ori un alt procedeu.

6.4.9 Cand un sportiv prinde in interior bluza gi-ului adversarului sau pantalonii acestuia, sau cand trece mana in interiorul echipamentului adversarului pentru a prinde partea exterioara a echipamentului.

6.4.10 Cand un sportiv nu respecta ordinele arbitrului.

6.4.11 Cand un sportiv iese din suprafata de lupta la finalul meciului inainte ca arbitrul sa anunte rezultatul.*

*Pentru aceste situatii specifice nu exista gesturi de penalizare si arbitrul va indica ca un punct penalizare sa fie adaugat pe tabela in dreptul sportivului

care a comis infractiunea si cel putin un avantaj adversarului, in concordanta cu seria de penalizari specificate la punctul 7.3.

6.4.12 Cand un sportiv iese in mod deliberat din suprafata de lupta cu scopul de a evita ca adversarul sa finalizeze o inversare.**

** In aceasta situatie si doar in aceasta, arbitrul va indica doua puncte acordate adversarului si un punct de penalizare adaugat pe tabela in dreptul sportivului care a iesit din suprafata de lupta.

6.4.13 Pentru competitiile No Gi, cand un sportiv prinde propriul echipament sau pe cel al adversarului, sub orice forma.

6.5 Penalizari Minore

6.5.1 Cand un sportiv isi plaseaza mana sau piciorul pe fata adversarului.

6.5.2 Cand un sportiv isi plaseaza in mod intentionat piciorul in centura adversarului.

6.5.3 Cand un sportiv isi plaseaza piciorul in reverul adversarului fara a avea o priza cu mana pe aceeasi parte a reverului.

6.5.4 Cand un sportiv isi plaseaza piciorul in reverul adversarului in spatele gatului, cu sau fara priza.

6.5.5 Cand un sportiv foloseste centura sa sau pe cea a adversarului pentru a se ajuta in efectuarea unei strangulari sau in orice situatie cand centura este desfacuta.

6.5.6 Cand un sportiv, fara a se folosi de gi, isi stranguleaza adversarul cu ambele maini sau aplica presiune pe traheea acestuia folosindu-se de degetul mare.

6.5.7 Cand un sportiv controleaza gatul adversarului cu ambele maini (una in fata si un in spate).

6.5.8 Cand un sportiv blocheaza accesul aerului adversarului in zona nasului sau a gurii cu ajutorul mainilor.

6.5.9 Cand unui sportiv ii ia mai mult de 20 de secunde sa isi lege centura in momentul intreruperii meciului.

6.5.10 Cand un sportiv vorbeste cu arbitrul in timpul unui meci.

6.5.11 Cand un sportiv alearga in suprafata de lupta in cerc si nu se implica in lupta.

6.6 Lipsa de Combativitate (tragere de timp)

6.6.1 Lipsa de combativitate (tragere de timp) este situatia in care un sportiv, in mod evident, nu incearca sa progreseze din punct de vedere al pozitiei in timpul meciului si totodata atunci cand isi impiedica adversarul sa obtina acest progres.

6.6.2 Cand ambii sportivi dau dovada de lipsa de combativitate (tragere de timp) in acelasi timp, in orice pozitie a meciului.

6.6.3 Lipsa de combativitate (tragere de timp) nu este luata in considerare atunci cand sportivul se apara de atacurile adversarului in control deasupra, control spate, control lateral sau nord-sud.

6.6.4 Exemple de situatii care sunt considerate lipsa de combativitate (tragere de timp)*.

Cand un sportiv, dupa ce a ajuns in control lateral sau nord-sud deasupra adversarului, nu incearca sa progreseze din punct de vedere al pozitiei.

Cand un sportiv aflat in garda inchisa a adversarului nu incearca sa depaseasca garda si in acelasi timp il impiedica pe acesta sa progreseze din punct de vedere al pozitiei.

Cand sportivul care lupta din garda inchisa isi impreuneaza mainile in spatele adversarului sau foloseste orice alt procedeu de control de a-l mentine pe adversar pe el, fara intentia de a finaliza sau a puncta.

Cand un sportiv aflat in picioare prinde centura adversarului cu mana, impiedicandu-l pe acesta sa realizeze o proiectare si fara a incercat la randul sau un atac de orice fel.

* Exemplele anterioare au doar scop ilustrativ si nu reprezinta toate situatiile care pot fi considerate ca lipsa de combativitate (tragere de timp)

Articolul 7 – Penalizari

7.1 Penalizarile sunt acordate de arbitru pentru a se asigura ca meciul decurge in mod adecvat si ca regulile sportului si ale competitiei sunt respectate.

7.1.1 Arbitrii trebuie sa respecte urmatoarele penalizari pentru fiecare categorie de abatere.

7.2 Penalizari Severe

7.2.1 Penalizari Tehnice: Descalificare din meci la momentul producerii infractiunii.

7.2.2 Penalizare Diciplinara: Descalificare din meci si competitie la momentul producerii infractiunii

7.3 Penalizari Importante

7.3.1 Arbitrii trebuie sa se ghideze dupa urmatoarea secventa de penalizari.

Prima penalizare – Avertizare prin gesturi.

A doua penalizare – Punct de avantaj acordat adversarului si prima penalizare acordata celui care a comis abaterea.

A treia penalizare – Doua puncte acordate adversarului si a doua penalizare acordata celui care a comis abaterea.

A patra penalizare – Descalificarea sportivului care a comis abaterea.*

7.3.2 Penalizarile importante sunt cumulative si infractiuni diferite vor atrage secventa de escaladare a penalizarilor mentionata la punctul 7.3.1.

* La categoria „sub 15 ani”, la penalizarea a patra si a cincea arbitrul va acorda doua puncte adversarului si o penalizare celui care a comis abaterea pentru fiecare abatere. Doar la a sasea penalizare arbitrul il va descalifica pe sportivul care a comis abaterile.

7.4 Penalizari Minore

7.4.1 Arbitrii trebuie sa se ghideze dupa urmatoarea secventa de penalizari.

Prima penalizare – Avertizare prin gesturi.

A doua penalizare – Punct de avantaj acordat adversarului si prima penalizare acordata celui care a comis abaterea.

A treia penalizare – Doua puncte acordate adversarului si a doua penalizare acordata celui care a comis abaterea.

A patra penalizare – Descalificarea sportivului care a comis abaterea.*

7.4.2 Penalizarile minore nu sunt cumulative si doar infractiunile de acelasi fel vor atrage secventa de escaladare a penalizarilor mentionata la punctul 7.4.1

* La categoria „sub 15 ani”, la penalizarea a patra si a cincea arbitrul va acorda doua puncte adversarului si o penalizare celui care a comis abaterea pentru

fiecare abatere. Doar la a sasea penalizare arbitrul il va descalifica pe sportivul care a comis abaterile.

7.5 Penalizari pentru lipsa de combativitate

7.5.1 Penalizarile pentru lipsa de combativitate sunt acoperite de criterii speciale.

Prima penalizare pentru lipsa de combativitate este insotita de gesturi si de avertisment verbal („Lute”), indiferent de numarul de penalizari pe care arbitrul le-a indicat pentru a fi marcate pe tabela anterior

Odata cu a doua penalizare pentru lipsa de combativitate – pentru a determina ce penalizare primeste sportivul care a facut abaterea – arbitrii se vor ghida dupa indicatiile descrise la punctul 7.3 si sportivul va fi penalizat cu prin acordarea unui punct de avantaj sau doua puncte adversarului sau prin descalificare, conform calculului de pe tabela.

7.5.2 Penalizarile pentru lipsa de combativitate trebuie sa fie in concordanta cu urmatoarea secventa, aplicata din momentul in care arbitrul considera ca unul sau ambii sportivi se afla sub incidenta situatiilor descrise la punctul 6.6

Prima – Arbitrul va numara trecerea a 20 (douazeci) de secunde.

A doua – Arbitrul va arata gesturile ce seminfica Primul avertisment pentru lipsa de combativitate (in concordanta cu tabelul de la punctul 1.4.1) si va spune: „LUTE”.

A treia – Incepand cu a doua abatere pentru lipsa de combativitate, dupa numararea celor 20 de secunde si comanda verbala „LUTE”, arbitrul va indica prin gesturi ca sportivul sa primeasca o penalizare, asa cum este descris la punctul 7.3.1.

Articolul 8 – Indatoriri, interdictii si cerinte

8.1 Gi-uri si uniforme

8.1.1 Gi-urile trebuie sa fie construite din bumbac sau un material asemanator. Materialul nu trebuie sa fie prea gros sau intarit impiedicand astfel adversarul sa realizeze o priza. Pentru categoriile Juvenil, Adult, Master si Senior, este obligatorie folosirea unui gi confectionat din material cu tesatura impletita.

8.1.2 Gi-urile trebuie sa aiba o culoare uniforma, permise fiind urmatoarele: alb, albastru royal sau negru. Gi-urile cu bluza si pantaloni de culori diferite nu sunt permise; nici gi-urile ale caror revere sunt de o culoare diferita de restul

bluzei. Folosirea unei alte bluze pe sub cea de gi este interzisa (cu execeptia categoriilor feminine).

8.1.3 In cazul categoriilor „centuri negre masculin”si „centuri maro/negre feminin”, organizatorii competitiei pot solicita sportivilor sa aiba doua gi-uri de culori diferite (unul albastru royal si unul alb), pentru a putea distinge mai usor cei doi sportivi in timpul meciului.

8.1.4 Gi-urile nu trebuie sa fie carpite sau sa prezinte taieturi, sa fie ude sau murdare sau sa emane mirosuri neplacute.

8.1.5 Bluza gi-ului trebuie sa ajunga pana la coapsa sportivului, iar manecile trebuie sa fie la cel putin 5 cm de incheietura palmei sportivului, atunci cand bratele sunt extinse drept, paralele cu solul.

8.1.6 Pantalonii gi-ului trebuie sa fie la cel putin 5 cm de osul „tibial malleolus” (osul gleznei). Purtarea unei alte perechi de pantaloni pe sub cei ai gi-ului este interzisa.

8.1.7 Sportivii trebuie sa poarte centuri rezistente, cu o latime de 4-5 cm si in culoarea corespunzatoare gradatiei lor, cu o bucata de material negru la unul dintre capete – cu exceptia centurilor negre, al caror capat trebuie sa fie alb sau rosu. Centura va fi purtata peste bluza, legata in jurul taliei de doua ori si inchisa cu un nod indeajuns de strans incat sa tina bluza inchisa. Odata strans nodul, centura trebuie sa atarne in lungime intre 20 si 30 de cm.

8.1.8 Pantalonii pictati sunt interzisi, in afara situatiilor in care desenul este folosit pentru e reprezenta logo-ul clubului sau al sponsorilor – si doar in zonele in care sunt permise emblemele. Chiar si in cazul in care desenul este permis, sportivului i se va cere sa-si schimbe pantalonii, daca acestia murdaresc cu vopsea pantalonii adversarului.

8.1.9 Inaintea cantarului, un inspector de gi va face controlul gi-urilor penturi a se asigura ca marimile corespund cu cele stipulate de regulamentul IBJJF.

Inspectarea va verifica daca urmatoarele marimi maxime oficiale nu sunt depasite: grosimea bluzei gi-ului (1,5 cm), largimea reverului (5 cm), deschiderea manecii la extindere maxima (7 cm)

Sportivii au dreptul la inca 2 (doua) verificari suplimentare, daca nu reusesc sa respecte conditiile la prima verificare.

Inspectorul de gi va verifica starea generala a centurii sportivului.

8.1.10 Unealta de masurat va tine cont de urmatoarele marimi:

Lungime totala a uneltei: 15 cm

Latimea uneltei: 3,5 cm

Largimea reverului: 5 cm

Grosimea reverului: 1,5 cm

Deschiderea manecii la extindere maxima: 7 cm

8.1.11 Dupa cantarire sportivii nu au dreptul de a-si schimba gi-ul pentru primul meci, riscand descalificarea daca nu se supun acestei reguli.

Dupa primul meci, sportivii trebuie sa ceara permisiunea Coordonatorului de Saltea, daca doresc sa-si schimbe gi-ul. Noul gi va fi supus la verificari din nou.

Sportivii pot fi descalificati daca nu sunt supusi verificarii noului gi inaintea primului meci disputat cu noul gi.

8.1.12 Pentru competitiile No Gi, sportivii trebuie sa se supuna urmatoarelor cerinte:

Masculin:

Sorturi predominant negre, cu pana la 30% in culoarea gradatiei sportivului (in functie de centura), fara buzunare sau cu buzunarele complet inchise prin tesatura, si care trebuie sa aiba marginea inferioara intre jumatatea pulpei si genunchi. Accesoriile de metal sau plastic de orice fel, ce pot rani adversarul, sunt complet interzise pe sorturi.

Barbatii pot purta sorturi din material elastic (mulate pe corp), atat timp cat sunt purtate pe sub echipamentul precizat in paragraful anterior.

Bluza din material elastic (mulat pe corp), a carui margine inferioara acopera banda superioara a sortului, din culoare neagra sau alba, si care sa expuna minimum 10% din culoarea gradatiei sportivului (in functie de centura). Bluzele care expun in intregime culoarea gradatiei sportivului (in functie de centura) sunt de asemenea permise.

Feminin:

Sorturi sau pantaloni scurti din material elastic, predominant negre, cu pana la 30% in culoarea gradatiei sportivei (in functie de centura), fara buzunare sau cu buzunarele complet inchise prin tesatura, si care trebuie sa aiba marginea inferioara intre jumatatea pulpei si genunchi. Accesoriile de metal sau plastic de orice fel, ce pot rani adversarul, sunt complet interzise pe sorturi.

Bluza din material elastic (mulat pe corp), a carui margine inferioara acopera banda superioara a sortului, din culoare neagra sau alba, si care sa expuna minimum 10% din culoarea gradatiei sportivului (in functie de centura). Bluzele care expun in intregime culoarea gradatiei sportivului (in functie de centura) sunt de asemenea permise.

8.2 Igiena

8.2.1 Sportivii trebuie sa aiba unghiile taiate.

8.2.2 Parul lung trebuie strans in coada astfel incat sa nu creeze disconfort partenerului.

8.2.3 Sportivii vor fi descalificati daca folosesc colorant de par si acesta murdareste echipamentul adversarilor in timpul meciului.

8.2.4 Sportivii pot folosi incaltaminte pana la suprafata de lupta si in orice zona in care aceasta este permisa.

8.2.5 Dupa cantarire, Inspectorul de Gi trebuie sa verifice sportivii in vederea descoperirii unor leziuni sau boli de piele.

Sportivii care prezinta leziuni ale pielii vor fi indrumati catre zona medicala a competitiei.

Sportivii trebuie sa prezinte o dovada de la medic in care se precizeaza ca leziunile nu sunt contagioase si nu reprezinta niciun pericol pentru ceilalti concurenti.

Medicul competitiei este cel care are ultimul cuvant in privinta participarii unui sportiv in competitie.

8.3 Cerinte Suplimentare

8.3.1 Fiecare sportiv are dreptul la o singura incercare de a fi cantarit.

8.3.2 Sportivii se pot cantari fara genunchiere sau cotiere, dar sunt obligati sa le poarte la verificarea gi-ului.

8.3.3 Emblemele sunt permise doar in zonele specificate ale gi-ului, asa cum este ilustrat mai jos. Trebuie sa fie construite din bumbac si cusute corespunzator. Toate emblemele cusute necorespunzator sau in zone nepermise ale gi-ului, vor fi indepartate de catre inspectorii de gi.

8.3.4 Este permisa o emblema cu brand-ul gi-ului in partea de jos a pantalonilor (dupa cum este ilustrat mai jos). Emblema trebuie sa fie construita dintr-un material subtire (nebrodata) si sa nu depaseasca 36 cm²

8.3.5 Folosirea oricarui tip de incaltaminte, protectie pentru cap, accesorii pentru par, bijuterii, protectii genitale, sau a protectiilor de orice fel, construite din material dur, ce pot rani adversarul sau sportivul insusi, este interzisa.

8.3.6 Folosirea protectiilor pentru incheieturi (genunchiere, cotiere etc.) ce maresc volumul coroporal, impiedicand astfel adversarul sa prind agi-ul, este interzisa.

8.3.7 In categoriile feminine, folosirea lenjeriei intime te tipul „thong” nu este permisa; este permisa doar folosirea lenjeriei intime de tip „brief”.

SFATURI GENERALE LEGATE DE FORMATUL COMPETITIONAL

Articolul 1 – Categorii si Durata Meciurilor

1.1Categoria de varsta in care un sportiv va participa este determinata de varsta sportivului respectiv in ziua competitiei.

1.2 Nu exista o limita superioara de varsta in categoriile adult, master si senior – doar o limita inferioara de varsta.

1.3 Categoriile trebuie sa respecte limitele de varsta si duratele meciurilor stipulate mai jos:

Super-pitici I: (Anul curent) - (Anul nasterii) = 4; 2 minute

Super-pitici II: (Anul curent) - (Anul nasterii) = 5; 2 minute

Super-pitici III: (Anul curent) - (Anul nasterii) = 6; 2 minute

Copii I: (Anul curent) - (Anul nasterii) = 7; 3 minute

Copii II: (Anul curent) - (Anul nasterii) = 8; 3 minute

Copii III: (Anul curent) - (Anul nasterii) = 9; 3 minute

Junior I: (Anul curent) - (Anul nasterii) = 10; 4 minute

Junior II: (Anul curent) - (Anul nasterii) = 11; 4 minute

Junior III: (Anul curent) - (Anul nasterii) = 12; 4 minute

Adolescent I: (Anul curent) - (Anul nasterii) = 13; 5 minute

Adolescent II: (Anul curent) - (Anul nasterii) = 14; 5 minute

Adolescent III: (Anul curent) - (Anul nasterii) = 15; 5 minute

Juvenil I: (Anul curent) - (Anul nasterii) = 16; 5 minute

Juvenil II: (Anul curent) - (Anul nasterii) = 17; 5 minute

Adult: (Anul curent) - (Anul nasterii) ≥ 18; 5 minute – centuri albe

6 minute – centuri albastre

7 minute – centuri mov

8 minute – centuri maro

10 minute – centuri negre

Master: (Anul curent) - (Anul nasterii) ≥ 30; 5 minute – centuri albe/albastre

6 minute – centuri mov/maro/negre

Senior 1: (Anul curent) - (Anul nasterii) ≥ 36; 5 minute

Senior 2: (Anul curent) - (Anul nasterii) ≥ 41; 5 minute

Senior 3: (Anul curent) - (Anul nasterii) ≥ 46; 5 minute

Senior 4: (Anul curent) - (Anul nasterii) ≥ 51; 5 minute

Senior 5: (Anul curent) - (Anul nasterii) ≥ 56; 5 minute

1.4 Perioada minima de pauza intre meciuri este descrisa mai jos:

Faze preliminarii pana la semifinale inclusiv: durata unui meci.

Finale: dublul duratei unui meci.

2. Articolul 2 – Bracheturi

2.1 Sportivii din fiecare categorie vor fi impartiti in bracheturi.

2.2 Bracheturi vor fi in sistem eliminatoriu, in care invinsii fiecarui meci sunt eliminati din competitie, iar invingatorii avanseaza in fazele superioare ale competitiei.

2.3 Singura exceptie a sistemului eliminatoriu direct se petrece in situatia unui brachet cu trei sportivi (bracheturile se formeaza cu minim 3 sportivi).

2.3.1 In cazul unui brachet de trei, invingatorul din primul meci aceede in finala, iar invinsul lupta impotriva celui de-al treilea sportiv. Sportivul care castiga al doilea meci - indiferent daca este vorba de invinsul din primul meci – accede in finala pentru a lupta cu invingatorul din primul meci.

2.4 Descalificari in semifinale si finala

2.4.1 Semifinale

Cand ambii sportivi dintr-o semifinala sunt descalificati prin penalizare tehnica, cealalta semifinala va fi luata in considerare ca finala categoriei. In acest caz, sportivii descalificati vor fi considerati ocupanti ai locurilor trei.

Cand ambii sportivi dintr-o semifinala sunt descalificati prin penalizare disciplinara, cealalta semifinala va fi luata in considerare ca finala categoriei. In acest caz, sportivii descalificati nu vor fi considerati ocupanti ai locurilor trei, lasand astfel locurile vacante.

Cand toti cei patru sportivi din semifinalele unei categorii sunt descalificati prin penalizare tehnica, cei patru sportivii pe care acestia i-au invins in sferturi de finala vor disputa semifinale suplimentare pentru a determina finalistii categoriei. In acest caz, toti cei patru sportivi descalificati in semifinalele initiale vor fi considerati ocupanti ai locurilor trei, iar sportivii care au pierdut semifinalele suplimentare nu se vor regasi pe podium.

Cand toti cei patru sportivi din semifinalele unei categorii sunt descalificati prin penalizare disciplinara, cei patru sportivii pe care acestia i-au invins in sferturi de finala vor disputa semifinale suplimentare pentru a determina finalistii categoriei. In acest caz, toti cei patru sportivi descalificati in semifinalele initiale nu se vor regasi pe podiumvor, iar sportivii care au pierdut semifinalele suplimentare vor fi considerati ocupanti ai locurilor trei.

2.4.2 Finale

Cand ambii sportivi ai unei finale sunt descalificati prin penalizare tehnica, sportivii care au pierdut semifinalele vor fi rechemati pentru a

disputa finala. In acest caz, sportivii descalificati vor fi considerati ocupanti ai locurilor trei.

Cand ambii sportivi ai unei finale sunt descalificati prin penalizare disciplinara, sportivii care au pierdut semifinalele vor fi rechemati pentru a disputa finala. In acest caz, sportivii descalificati nu vor fi considerati ocupanti ai locurilor trei, lasand locurile vacante.

3. Articolul 3 – Competitia Inter-cluburi

3.1 Rezultatele obtinute de primii trei clasati puncteaza in competitia inter-cluburi pentru fiecare categorie.

3.2 Urmatorul punctaj este acordat primilor trei clasati:

Campion – 9 puncte

Vice-campion – 3 puncte

Locul 3 – 1 punct

3.3 Tie-break-uri (egalitate)

3.3.1 Situatii de tie-break (egalitate) la campionatele unde punctele fiecarei categorii de varsta sunt luate in considerare separat:

Clubul cu cel mai mare numar de medalii de aur va fi declarat invingator.

In cazul unei egalitati a numarului de campioni, clubul cu cel mai mare numar de medalii de argint va fi declarat invingator.

In cazul unei egalitati a numarului de medalii de aur si argint, clubul cu cei mai multi campioni de gradatie superioara va fi declarat invingator.

In cazul unei egalitati a numarului de campioni de gradatie superioara, clubul cu campionul cel mai greu la cea mai inalta gradatie va fi declarat invingator

In cazul unei egalitatii in toate variantele de mai sus, invingatorul va fi ales prin tragere la sorti.

3.3.2 Situatii de tie-break (egalitate) la campionatele unde punctele a doua sau mai multe categorii de varsta se iau in considerare impreuna:

Clubul cu cel mai mare numar de medalii de aur va fi declarat invingator.

In cazul unei egalitati a numarului de campioni, clubul cu cel mai mare numar de medalii de argint va fi declarat invingator.

In cazul unei egalitati a numarului de medalii de aur si argint, clubul declarat invingator va fi cel care va avea cei mai multi campioni centuri negre in urmatoarele categorii in oridinea importantei: adult, master, senior 1, senior 2, senior 3, senior 4, senior 5.

In cazul unei egalitati a numarului de campioni centuri negre la toate categoriile de varsta, de gradatie superioara, clubul declarat invingator va fi cel care va avea cei mai multi campioni in categoriile cu gradatii superioare in oridinea importantei: adult, master, senior 1, senior 2, senior 3, senior 4, senior 5, juvenil II, juvenil I, adolescent III, adolescent II, adolescent I, junior III, junior II, junior I, copii III, copii II, copii I, super-pitici III, super-pitici II, super-pitici I.

In cazul unei egalitatii in toate variantele de mai sus, invingatorul va fi ales prin tragere la sorti.

3.4 Punctele provenite din categoriile unde un singur sportiv a fost inscris in competitie nu vor fi luate in calcul in competitia inter-cluburi.

3.5 Punctele provenite din categorii unde doar doi sportivi s-au inscris, provenind de la acelasi club, nu vor fi luate in calcul in competitia inter-cluburi.

3.6 O neprezentare a unui sportiv la meciul sau nu va afecta structura initiala a brachetului si nici punctele acordate pentru respectivul brachet.

Ex. Daca un sportiv aflat intr-un brachet de patru, nu se va prezenta la meci sau va fi descalificat, brachet-ul nu va fi reconfigurat la un brachet de trei (punctul 2.3.1)

3.7 Competitia pe echipe

3.7.1 In cazul unei egalitatii a numarului de puncte in competitia pe echipe dupa disputarea tuturor meciurilor, echipele aflate la egalitate vor alege cate un sportiv pentru a le reprezenta intr-un meci suplimentar decisiv.

4. Articolul 4 - Premiile

4.1 Primii trei clasati in fiecare categorie vor primi medalii pe podium din partea organizatorilor competitiei.

4.1.1 La toate competitiile, premiile vor fi acordate dupa urmatoarele norme:

Campionul va primi medalie de aur.

Vice-campionul va primi medalie de argint.

Cei doi ocupanti ai locurilor trei vor primii cate o medalie de bronz fiecare.

Premiile vor fi acordate in conformitate cu rezultatele declarate de arbitrii. Schimbarea locurilor in momentul decernarii premiilor este interzisa.

Pentru a putea participa la festivitatea de decernare a premiilor, sportivul este obligat sa poarte doar gi-ul permis de regulament sau echipamentul permis de regulament competitiei No Gi, in cazul acestor competitii.

Accesoriile straine de practica sportului sunt interzise.

4.1.2 In competitia pe echipe doar ocupantele primelor doua locuri vor primi medalii pe podiumul competitiei.

4.2 Sportivii descalificati prin neprezentare nu vor primi medalie, iar numele lor nu se va regasi in lista finala cu ocupantii locurilor de top.

4.2.1 Singura exceptie de la situatia prevazuta la punctul 4.2 se petrece atunci cand un sportiv a luptat in cel putin un meci al categoriei respective.

4.2.2 Sportivii descalificati prin penalizare disciplinara nu vor primi medalie, iar numele lor nu se va regasi in lista finala cu ocupantii locurilor de top.

4.3 Sportivii care nu au adversar in categorie trebuie sa treaca prin inspectia gi-ului, cantarire si sa respecte toate prevederile regulamentare legate de acestea, pentru a primi medalie si a avea numele trecut pe lista sportivilor de top.

4.3.1 In cadrul categoriei ultra-grea si open, sportivii care nu au adversar in categorie trebuie sa treaca prin inspectia gi-ului, cantarire si sa respecte toate prevederile regulamentare legate de acestea, pentru a primi medalie si a avea numele trecut pe lista sportivilor de top.

Articolul 5 – Inregistrarea

5.1 Sportivii care doresc sa se inregistreze pentru participarea la o competitie trebuie sa fie legitimati in cadrul unui club, iar clubul respectiv trebuie sa primeasca aprobarea IBJJF.

5.2 Fiecare club are dreptul de a inscrie doi sportivi in fiecare categorie de greutate/gradatie/varsta/sex.

5.3 Antrenorul responsabil de un club sau asociatie de cluburi are puterea asupra inregistrarii sportivilor ce-l reprezinta – si este autorizat sa faca schimbarile privind inscrierea in toate categoriile, incluzand open-ul.

5.4 Inregistrarea pentru fiecare campionat trebuie sa respecte o perioada de timp facuta public de catre IBJJF si toate termenele limita trebuie respectate.

5.5 Sportivii cunoscuti ca detin gradatie de centura neagra in judo nu au dreptul sa participe in competitiile rezervate centurilor albe.

5.6 Sportivii care nu respecta regulile de organizare ale campionatelor sau cele prevazute in aceasta sectiune pot fi descalificati oricand inainte, in timpul sau dupa terminarea competitiei.

6. Articolul 6 – Alte prevederi

6.1 Regulile de organizare individuale ale fiecarui campionat sunt mai presus de regulile de organizare prevazute aici , atunci cand situatia o cere.

6.2 Este strict interzis ca un membru al echipei de organizare si care are o functie la fata locului, sa ofere sfaturi sportivilor aflati pe suprafata de lupta.

6.3 Este strict interzis ca persoanele care nu fac parte din echipa de organizare sa discute cu oficialii de la masa oficiala.

MANUALUL FORMATULUI COMPETITIONAL

1. Articolul 1 – Suprafata de Competitie

1.1 Suprafata de competitie va fi compus dintr-una sau mai multe suprafete de lupta, o zona de incalzire, o masa centrala si zona de decernare a premiilor.

1.2 Suprafata de Lupta

1.2.1 Suprafetele de lupta sunt compuse dintr-o suprafata de combat si o zona exterioara de siguranta, diferentiate prin culori diferite.

1.2.2 Suprafata minima a suprafetei de lupta este 64 m², dintre acestia 36 m² suprafata de combat si 28 m² suprafata de siguranta ce inconjoara suprafata de combat.

1.2.3 Suprafata maxima a suprafetei de lupta este 100 m², dintre acestia 64 m² suprafata de combat si 36 m² suprafata de siguranta ce inconjoara suprafata de combat.

1.2.4 O suprafata de lupta de 64 m² asamblata din segmente de 2 m/1 m, trebuie configurata in felul urmator:

- 18 segmente in suprafata de combat.

- 14 segmente in suprafata de siguranta.

1.2.5 O suprafata de lupta de 100 m² asamblata din segmente de 2 m/1 m, trebuie configurata in felul urmator:

- 24 segmente in suprafata de combat.

- 18 segmente in suprafata de siguranta.

1.3 Mesele de arbitraj

1.3.1 Trebuie sa fie compuse dintr-o masa si unul sau doua scaune, plasate in fata fiecarei suprafete de lupta.

1.3.2 Fiecare masa trebuie sa indice in mod clar numarul suprafatei de lupta de care apartine si sa contina doua tabele de marcaj si un ceas. In situatii speciale, o tabela de marcaj electronica poate fi folosita in locul celei manuale si a ceasului.

1.3.3 Tabela de marcaj trebuie configurata dupa cum urmeaza:

1.3.4 Tabela de marcaj manuala trebuie asezata pe masa in asa fel incat jumatatea verde-galbena sa fie la dreapta arbitrului atunci cand el este pozitionat cu fata spre masa de arbitraj.

1.4 Zona de Incalzire

1.4.1 O zona imprejumuita, adiacenta suprafetei de competitie, destinata in mod exclusiv sportivilor.

1.4.2 Comitetul de organizare a competitiei ii va indruma pe sportivii fiecarei categorii catre zona de incalzire conform unui program prestabilit.

1.4.3 Doar in acest loc Coordonatorii de Saltea ii vor indruma pe sportivi catre suprafetele de lupta.

1.4.4 Ramane la latitudinea comitetului de organizare daca un cantar suplimentar va fi pozitionat in zona de incalzire pentru ca sportivii sa-si poata verifica greutatea inaintea cantarului oficial.

1.5 Zona de Cantarire si de Inspectare a Gi-ului

1.5.1 Gi-urile sportivivilor vor fi supuse controlului asupra marimii, plasarii emblemelor, igienei, centurii si a conditiilor generale.

1.5.2 Zona de cantarire trebuie sa includa cel putin un cantar cu ajutorul caruia se va determina greutatea sportivului.

1.6 Masa Centrala

1.6.1 Va fi pozitionata central fata de suprafetele de lupta. Aici brachet-urile vor fi distribuite catre Coordonatorii de Saltea si diagramele cu rezultatele vor fi aduse pentru a determina sportivii medaliati.

1.6 Podiumul

1.7.1 Va fi compus din trei niveluri: cel mai inalt nivel pentru ocupantul locului intai; al doilea cel mai inalt, la dreapta, pentru ocupantul locului doi; si cel mai jos, la stanga, pentru ocupantii locurilor trei.

2. Articolul 2 – Staff-ul si obligatiile sale

2.1 Directorul General al Competitiei: supervizeaza competitia si ia deciziile finale in privinta oricarei situatii ce tine de organizarea evenimentului si evolutia acestuia.

2.2 Supervizorul Coordonatorilor de Saltea: supervizeaza activitatea depusa de Coordonatorii de Saltea, asigurandu-se ca acestia respecta evolutia brachet-urilor. Tot ei ajuta masa centrala la distribuirea, colectarea si potrivirea brachet-urilor.

2.3 Directorul General al Arbitrilor: selecteaza arbitrii si ii roteste pe intreg parcursul evenimentului. Este cel care ii ghideaza pe arbitrii si care emite o evaluare a fiecarui arbitru la finalul fiecarei zile de competitie.

2.4 Coordonatorul Mesei Centrale: distribuie brachet-urile, centralizeaza rezultatele la masa centrala si este responsabil cu controlul inregistrarilor si cu formarea brachet-urilor pentru categoria open.

2.5 Asistentul Mesei Centrale: ofera asistenta Coordonatorului Mesei Centrale si inregistreaza rezultatele fiecarui brachet oferit de Coordonatorii de Saltea.

2.6 Arbitrul: oficiaza luptele.

2.7 Coordonatorul de Saltea: primeste brachet-urile de la masa centrala, aduna sportivii in zona de incalzire, verifica actele de identitate, ii ghideaza catre inspectorul de gi, ii cantareste inaintea primei lupte, ii directioneaza catre suprafata de lupta si dupa terminarea meciului inregistreaza rezultatul final pe brachet. Dupa terminarea unui brachet se intoarce la masa centrala.

2.8 Oficialul Mesei de Arbitraj: marcheaza pe tabela de marcaj punctele, avantajele si penalizarile indicate de arbitru, tine timpul meciului si anunta finalul meciului prin folosirea unui fluier.

2.9 Inspectorul de Gi: verifica gi-ul fiecarui sportiv pentru a se asigura ca respecta specificatiile regulamentare.

2.10 Echipa de Premiere: ii cheama pe medaliati la podium si le acorda medaliile pentru toate categoriile.

2.11 Announcer: anunta categoriile la microfon si face diferite anunturi de-a lungul competitiei.

Nota: In cazul unei nelamuriri, consultati varianta in portugheza.