ARGUMENTO caracteristic a societii moderne o reprezint vehicularea unei cantiti mari de informaii, de natur diferit.

Experii tind s acrediteze ideea c, n prezent, ne aflm n stadiul unei societi informaionale, n plin dezvoltare.

Ca urmare, preocuprile pentru optimizarea continu a comunicrii, constituie un obiectiv principal al proceselor de conducere macro i microeconomic.

La nivel de ntreprindere(microeconomic) trebuie asigurat coordonarea activitilor, care se desfoar n cadrul acesteia.

Aceast coordonare asigur funcionarea normal a structurii organizatorice.

Structura organizatoric este definit ca fiind ansamblul persoanelor, subdiviziunilor organizatorice i relaiilor care se stabilesc ntre acestea, n vederea realizrii obiectivelor ntreprinderii.

Structura organizatoric este un important subsistem al sistemului de management.

Fr relaii i interaciuni ntre elementele componente, ntreprinderea nu poate exista ca un tot unitar i nu poate funciona eficient.

Relaiile organizatorice evideniaz complexitatea raporturilor ce se stabilesc ntre componentele primare(post, funcie) i cele agregate(compartimente) ale structurii organizatorice.

Relaiile organizatorice sunt evideniate ntr-o serie de documente ale structurii organizatorice:

Regulamentul de Organizare i Funcionare al ntreprinderii prin

Diagrama de Relaii ( sunt reprezentate relaiile formale);

Fiele Posturilor;

Organigrama ntreprinderii ( sunt reprezentate relaiile ierarhice linii verticale i relaiile de cooperare linii orizontale).

Relaiile organizatorice apar pe suprafaa organigramei ca o reea de vectori, fiecare avnd originea ntr-un post superior iar sgeata ntr-un post subordonat.

Dac n organigram sunt prefigurate toate tipurile de relaii organizatorice, aceasta devine mai complet dar, n acelasi timp, mai greu de urmrit.

n organigramele de ansamblu, se redau relaiile cele mai caracteristice, iar n cele de detaliu sunt precizate toate aceste relaii.

Se recomand ca relaiile organizatorice de subordonare ierarhic s fie prezentate prin linii continue, cele de subordonare funcional prin linii ntrerupte, iar celelalte tipuri prin linii distincte precizate n legenda amplasat ntr-o anumit parte a planei.

CAPITOLUL I PREZENTARE S.C,, TEODEN SRL

ACT CONSTITUTIV

al societii comerciale cu rspundere limitat TEODEN SRL

Art. 1 Subsemnaii:

ROMAN ION, cetean romn, nscut la data de 14.07.1975 n Craiova, domiciliat in localitatea Craiova, jud. Dolj, identificat cu CI seria DX, nr.007586, eliberat de Politia Craiova, la data de15.03.2002, CNP: 1750714160078 i

IONESCU AUREL, cetean romn, nscut la data de 18.05.1971 n localitatea Craiova, jud. Dolj, domiciliat n Craiova, jud. Dolj, identificat cu CI seria DX, nr. 234547 eliberat de Politia Craiova, la data de 04.02.2004 CNP: 1710518160094 au hotrt nfiinarea unei societi comerciale, in baza prevederilor Legii romane nr. 31/1990 republicat i modificat.

Art. 2. Denumirea societii este: TEODEN". In cuprinsul prezentului contract, societatea comerciala TEODEN" S.R.L este denumita generic "societate".In orice factura, oferta, comanda, tarif, prospect i alte documente ntrebuinate in comer emannd de la societate, trebuie sa se menioneze denumirea, forma juridica, sediul social, numrul din Registrul Comerului, capitalul social i codul unic de nregistrare.

Art. 3. Societatea comerciala TEODEN" S.R.L este persoana juridica romana, avnd forma juridica de societate comerciala cu rspundere limitata.

Societatea dobndete personalitate juridica de la data nmatriculrii in Registrul Comerului.

Art.4. Sediul societii este n: Craiova, jud. Dolj.

Puncte de lucru

Societatea va putea s-i schimbe sediul, sa deschid filiale, sucursale, reprezentante, agenii i alte asemenea uniti, la alte adrese i in alte localiti din Romnia i alte state, cu respectarea prevederilor legale.

Art.5. Durata de funcionare a societii este nedeterminata, cu ncepere de la data nmatriculrii in Registrul Comerului.

Art.6. Domeniul principal de activitate corespunde grupei CAEN 4721 Comer cu amnuntul al fructelor i legumelor proaspete, n magazine specializate

Art.7. Capitalul social total este de 200 lei, constituit din 20 pri sociale, nominative i indivizibile, in valoare de 10 lei fiecare.

Aportul fiecrui asociat la capitalul social este urmtorul:ROMAN ION - 18 pri sociale in valoare totale - de 180 leiIONESCU AUREL - 2 pri sociale in valoare totala de 20 lei

Art. 8 Participarea la profit i pierderi a asociailor se va face proporional cu prile sociale subscrise i depuse de fiecare la constituirea capitalului social, cu excepia pierderilor produse prin frauda de oricare dintre pri. Aportul fiecrui asociat la capitalul social este urmtorul:

- ROMAN ION - 18 pri sociale nominative si indivizibile in valoare totala de 180 ce reprezint 90 % cota de participare la beneficii si pierderi

- BARBU MARIA - 2 pri sociale nominative si indivizibile in valoare totala de 20 lei ce reprezint 10 % cota de participare la beneficii si pierderi

Art. 9 Prile sociale pot fi transmise ctre asociai . Transmiterea de pri sociale ctre persoane din afara societii este permisa numai daca a fost aprobata de ctre asociai reprezentnd cel puin trei ptrimi din capitalul social.

Art. 10. Majorarea capitalului social se face cu respectarea dispoziiilor legale de constituire a societii. Majorarea sau reducerea capitalului social se poate face pe baza hotrrii adunrii generale a asociaiilor, potrivit cu interesele societii i in concordanta cu prevederile legale.

Majorarea capitalului social poate fi fcut din beneficiile societii sau din alte aporturi, care pot fi, total sau parial, in numerar sau/i in natura.

Art. 11. Reducerea capitalului social poate fi fcut motivat, pana la limita impusa de legiuitor dar nu mai devreme de doua luni de la data la care hotrrea de reducere a fost publicata in Monitorul Oficial.

Art. 12 Bunurile in natura aduse in societate ca aport, intra in proprietatea acesteia. Aportul la capitalul social nu este purttor de dobnzi.

Art. 13 Excluderea sau retragerea asociailor se va face in conformitate cu prevederile Legii 31/1990 modificata.

Art. 14. Conducerea societii se exercita de adunarea generala a asociailor care va funciona conform Legii nr. 31/1990 republicata cu modificrile ulterioare i actului constitutiv.

Adunarea decide prin votul reprezentnd majoritatea absoluta a asociailor i prilor sociale. Fiecare parte sociala da dreptul la un vot.

Art. 15. Administrarea societii se va face de ctre cei doi asociai : POPESCU ION si BARBU MARIA, cu drepturi depline in angajarea i reprezentarea societii in relaiile cu terii.

Art. 16 Administratorii pot face toate operaiunile cerute pentru ducerea la ndeplinire a obiectului societii, fiind obligai a lua parte la toate. adunrile societii, la consiliile de administrate, nu au dreptul de a-i substitui alte persoane, in caz ca totui o fac, rspund solidar cu acestea pentru eventualele daune produse societii

Art. 17 .Obligaiile i rspunderile administratorilor sunt reglementate de dispoziiile referitoare la mandat i de cele speciale prevzute de Legea nr.31/1990 republicata cu modificrile ulterioare.

Art. 18 Administratorii sunt rspunztori fata de societate pentru:

a) realitatea vrsmintelor efectuate de asociai;

b) existenta reala a dividendelor pltite;

c) existenta registrelor cerute de lege i corecta lor tinere;

d) stricta ndeplinire a hotrrilor adunrii generale, a ndatoririlor pe care legea, contractul de societate i prezentul statut le impun.

Art. 19. In situaia in care interesele societii o impun, asociaii pot hotr in adunarea generala, fuziunea sau divizarea societii, cu respectarea actului constitutiv, a prevederilor Legii nr.31/1990 republicata cu modificrile ulterioare, i celorlalte acte normative incidente.

Art.20. Dizolvarea societii se va face cu respectarea actului constitutiv,a Legii 31/1990 modificat i a celorlalte acte normative incidente.

Art. 21 Din momentul dizolvrii, administratorii nu mai pot ntreprinde noi operaiuni, in caz contrar ei sunt personal si solidar rspunztori pentru operaiunile pe care le-au ntreprins.

Art. 22. Prin votul unanim al asociailor se poate hotr i asupra modului in care activele ramase dup plata creditorilor vor fi mprite. In lipsa acordului unanim privind mprirea bunurilor, va fi urmata procedura lichidrii prevzut de Legea 31/1990 republicata cu modificrile ulterioare. Transmiterea dreptului de proprietate asupra bunurilor ramase dup plata creditorilor are loc la data radierii societii din registrul Comerului. Registrul va elibera fiecrui asociat un certificat constatator al dreptului de proprietate asupra activelor distribuite, in baza cruia asociatul poate proceda la nscrierea bunurilor imobile in cartea funciara.

Art. 23 Asociaii au hotrt de comun acord de a fi exonerai de rspunderea ndeplinirii obligaiilor din prezentul act in caz de for majora. Fora majora o constituie evenimentele de nenlturat si neprevzut ce nu pot evitate, aprute dup semnarea prezentului act precum: rzboaie, catastrofe naturale, inundaii, precum si alte cauze independente de voina prilor.

Art. 24 Fora majora exonereaz partea afectata in situaia nendeplinirii obligaiilor contractuale i statutare datorita unui asemenea eveniment in msur in care a fost comunicata si dovedita.

Art. 25.. Exerciiul economico-financiar ncepe la 1 ianuarie-i se ncheie la 31 decembrie al fiecrui an. Primul exerciiu ncepe la data constituirii societii

Art. 26. In raporturile cu terii, societatea este entitate distincta de persoana asociailor, in sensul ca, orice creditor particular, poate sa-i exercite drepturile numai asupra beneficiilor asociailor dup bilanul social i in nici un caz asupra societii.

Art. 27. Asigurarea bunurilor din patrimoniul societii este de competenta adunrii generate a asociailor.

Art. 28. Litigiile societii cu persoane fizice sau juridice sunt de competenta organelor judectoreti din Romnia, iar cele cu persoane fizice sau juridice strine se vor soluiona pe baza dreptului internaional privat i dreptului comercial internaional, de ctre instanele competente in funcie de fiecare spea in parte.

Art. 29. Societatea poate sa primeasc i sa ofere, la rndul ei, sume de bani, in lei sau valuta ori mijloace fixe, de la / la persoane fizice sau juridice, ca donaii sau sponsorizri

Art. 30 Prezentul act se completeaz cu prevederile legale exprese in materia societilor comerciale.

ASOCIAI:

ROMAN ION

IONESCU AUREL

CAPITOLUL II RELATIILE CARE SE STABILESC IN CADRUL STRUCTURII ORGANIZATORICE

Factorii care influeneaz concepia unei structuri sunt:

1.Tipul i complexitatea produciei de bunuri i servicii;

2.Dimensiunile ntreprinderii;

3.Calificarea personalului ;

4.Cadrul juridic i statutul juridic de funcionare;

5.Strategia dezvoltrii adoptate. 2.1 Tipul i complexitatea produciei de bunuri i servicii

Orice unitate de producie are ca obiectiv principal producerea de bunuri materiale i servicii care se realizeaz prin desfurarea unor procese de producie.Aceste uniti productive ii realizeaz funciunea de producie prin desfurarea n bune condiii a acestor procese.

Structura organizatoric i organizarea activitii de producie din cadrul ntreprinderii se afl ntr-o dependen direct fa de tipul produciei. Prin tip de producie se ntelege o stare organizatoric i funcional a ntreprinderii, determinat de: volumul produciei executate pe fiecare poziie din nomenclatur;

gradul de specializare a ntreprinderii, seciilor i locurilor de munc;

modul de deplasare a diferitelor materii prime, materiale, semifabricate de la un loc de munc la altul.

Procesul de producie reprezint totalitatea aciunilor contiente ale angajailor unei ntreprinderi, ndreptate cu ajutorul diferitelor maini, utilaje sau instalaii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor componente n scopul transformrii lor n produse, lucrri sau servicii cu anumit valoare de pia.

n ntreprinderile de producie exist trei tipuri de producie i anume:

a) tipul de producie de mas;

b) tipul de producie de serie care n funcie de mrimea lotului de fabricaie poate fi de serie mare, mijlocie sau mic;

c) tipul de producie individual.

a) Caracteristici ale productiei de mas fabricarea unei nomenclaturi reduse de produse, n mod nentrerupt i n cantiti mari sau foarte mari;

specializare nalt att la nivelul locurilor de munc, ct i la nivelul ntreprinderii;

deplasarea produselor de la un loc de munc la altul se face bucat cu bucat, n mod continuu cu ajutorul mijloacelor de transport specifice, de tipul benzilor rulante;

din punct de vedere organizatoric, locurile de munc i fora de munc care le utilizeaz au un grad nalt de specializare fiind amplasate n succesiunea operaiilor tehnologice sub forma liniilor de producie n flux.

b) Caracteristici ale produciei de serie acest tip de producie este specific ntreprinderilor care fabric o nomenclatur relativ larg de produse, n mod periodic i n loturi de fabricaie de mrime mare, mic sau mijlocie;

gradul de specializare al ntreprinderii sau locurilor de mun este mai redus dect la tipul de serie mare, fiind mai ridicat sau mai sczut n funcie de mrimea seriilor de fabricaie;

deplasarea produselor de la un loc de munc la altul se face cu mijloace de transport cu deplasare discontinu (pentru seriile mici de fabricaie)-crucioare, electrocare etc. sau cu mijloace de deplasare continu, pentru seriile mari de fabricaie;

locurile de muc sunt amplasate dup diferite criterii n funcie de mrimea seriilor de fabricaie.Astfel, pentru seriile mari de fabricaie locurile de munc sunt amplasate dup criteriul liniilor tehnologice, iar pentru seriile mici de fabricaie dup criteriul grupelor omogene de maini.

c) Caracteristici ale produciei individuale(unicate) fabricarea unei nomenclaturi foarte largi de produse, n cantiti reduse, uneori chiar unicate;

repetarea fabricrii unor produse are loc la intervale de timp nedeterminate, uneori fabricarea acestora putnd s nu se mai repete niciodat;

utilajele din dotare au un caracter universal, iar personalul care le utilizeaz, o calificare nalt;

deplasarea produselor ntre locurile de munc se face bucat cu bucat sau n loturi mici de fabricaie, cu ajutorul unor mijloace de transport cu deplasare discontinu;

amplasarea locurilor de munc n seciile de producie se face conform principiului grupelor omogene de maini.

2.2 Calificarea personalului Eficiena serviciilor i produciei din cadrul unei organizaii este determinat i de calitatea personalului. Aceast calitate a personalului este dat de nivelul de calificare a acestuia.

Ridicarea nivelului pregtirii profesionale, are ca scop principal realizarea unor rezultate mai bune de ctre personalul ntreprinderii.

Metodele de pregtire profesional sunt numeroase. Alegerea acestora se face n funcie de mai multe criterii:

proporiile colectivului care trebuie instruit;

experiena colectivului;

aptitudinile personalului;

cheltuielile pe care le implic metodele de instruire n comparaie cu rezultatele scontate.

n mod deosebit alegerea metodei este determinat de scopul urmrit, care poate fi:

mbogirea cunotinelor teoretice;

mbogirea aptitudinilor;

influenarea atitudinilor sau schimbarea comportamentului.

Descrierea principalelor forme de calificare folosite frecvent n practic sunt urmtoarele:

instructajele de acomodare;

rotaia pe diverse posture;

cursurile.

Competena este capacitatea unei persoane de a realiza, n mod corespunztor i cu eficien maxim, sarcinile care i revin.

Nivele de calificare:

Nivelul 1 : Muncitor activitate caracterizat prin rutin i sarcini de lucru previzibile .

Nivelul 2 : Muncitor calificat sarcini de lucru nerutiniere, responsabilitate i munc n echip.

Nivelul 3 : Tehnician sarcini de lucru diverse i complexe care exclud rutina i uneori munca n echip.

Nivelul 4 : Grad semnificativ de responsabilitate, cu sarcini de lucru diverse i complexe.Nivelul5 : Responsabilitate personal ridicat i decizii independente, alturi de sarcini privind coordonarea activitii personalului i alocarea de resurse n activiti de analiz, diagnosticare, proiectare, planificare, execuie i control.2.3 Cadrul juridic i statutul juridic de funcionare

n orice societate, indiferent de tipul sau de nivelul ei de organizare nici o activitate, orict de nensemnat ar fi, nu se poate desfura n afara legilor.Tot ce omul ntreprinde, de la cele mai simple i mai obinuite fapte zilnice pana la cele mai complexe, uluitoare i chiar irepetabile activiti, respect una sau mai multe legi, fie ele scrise sau nescrise.

nfiinarea unei ntreprinderi, fie ea mic sau mare, este un proces complex, care trebuie s respecte ca orice alt activitate, un cadru legal corespunztor.

Cadrul juridic este reprezentat de sistemul legislativ din spaiul economic-geografic n care ii desfoar activitatea ntreprinderea, de cadrul legislativ al pieelor externe, dar i de sistemul instituional naional i internaional.

Statutul juridic de funcionare a unei ntreprinderi este unul dintre documentele de formalizare a structurii organizatorice a acesteia i este o component a regulamentului de organizare i funcionare.

Legile care reglementeaz activitile n ntreprindere sunt:

15/1990 - organizarea unitii de stat n regii autonome i societi comerciale; 31/1990 - constituirea societilor comerciale; 11/1990 - privind combaterea concurenei relaionale; 12/1990 - referitoare la practica mpotriva speculei; 26/1990 - privind registrul comerului; 11/1994 - privind protecia consumatorului.2.4 Strategii de dezvoltare

Strategia de dezvoltare definete obiectivele de dezvoltare viitoare ale ntreprinderii, modul de alocare a resurselor i aciunile ce trebuie ntreprinse pe orizonturi de timp bine precizate innd cont de accentuarea competiiei pe diferite piee i de cerinele asigurrii unei anumite rentabiliti pentru activitile desfurate.

Elaborarea unei strategii presupune:

analiza situaiei curente;

examinarea perspectivelor pentru viitor;

elaborarea unui set de alternative strategice pentru viitor si alegerea strategiei de urmat;

punerea n aplicare a strategiei alese;

CONCLUZIIDesi notiunea de structura organizatorica a fost abordata n numeroase lucrari, asupra sa nu s-a ajuns la o definire riguros stiintifica, n masura sa ntruneasca consensul specialistilor.Consideram ca o imagine mai precisa asupra acestui mecanism o furnizeaza definitia dupa care structura organizatorica a firmei reprezinta ansamblul persoanelor si subdiviziunilor organizatorice astfel constituite nct sa asigure premisele organizatorice n vederea stabilirii si realizarii obiectivelor previzionate. n cadrul structurii organizatorice a firmei deosebim doua componente principale: 1. Structura managerial

2. Structura de productie1. Structura manageriala poate fi definita ca ansamblul managerilor de nivel superior si al subdiviziunilor organizatorice prin ale caror decizii si actiuni se asigura conditiile manageriale, economice, tehnice si de personal necesare desfasurarii compartimentelor de productie. 2. Structura de productie este alcatuita din totalitatea subdiviziunilor organizatorice ale firmei, n cadrul carora se desfasoara activitati operationale, n principal, de productie. Structura organizatorica a firmei este o expresie att a resurselor umane, materiale, financiare si informationale ncorporate, ct si a caracteristicilor mediului n care acesta si desfasoara activitatile. Elementele endogene si exogene firmei, care-si pun amprenta asupra caracteristicilor organizarii structurale, pot fi individualizate sub forma variabilelor organizationale.Importanta structurii organizatorice rezida, n primul rnd, n conditionarea obtinerii unei profitabilitati ridicate n firma, deoarece e o componenta de baza a sistemului managerial a carui functionalitate o determina n buna masura. Structura organizatorica asigura osatura sistemului managerial, de rationalitatea sa depinznd ntr-o proportie apreciabila continutul si mbinarea sistemului de obiective, configuratia si functionalitatea sistemului informational si decizional. Impactul structurii organizatorice nu trebuie rezumat, nsa, doar la efectele strict economice. Implicatiile cele mai importante au caracteristicile structurii organizatorice asupra satisfactiilor obtinute de salariatii societatii comerciale sau regiei de stat n procesul muncii asupra climatului de munca.Structura organizatorica a unei firme reprezinta modul de a alocare a personalului angajat, n ansamblul compartimentelor de munca constituite n functie de natura activitatilor ce le sunt atribuite si grupate pe seama legaturilor ce se stabilesc ntre ele n doua planuri: n plan vertical, pe diferite nivele ierarhice, n raport cu gradul de subordonare si n plan orizontal, pe acelasi nivel ierarhic, n raport cu functiunea deservita.BIBLIOGRAFIE

1.ALBU RODICA

PLANIFICAREA OPERATIONAL

ED. OSCAR PRINT, BUCURETI 2006

2.BRBULESCU C.

ECONOMIA I GESTIUNEA NTREPRINDERIIED.ECONOMIC, BUCURETI 1999

3.CONSTANTINESCU D ECONOMIA NTREPRINDERII

DUMBR C.

ED. ECONOMIC, BUCURETI 2000

MEGHIAN G.

5.GAVRILA T. ECONOMIA SI GESTIUNEA INTERPRINDERII

ED.ECONOMICA,BUCURESTI 2000

4.MANOLESCU A.

APLICAII

MARINA C.

ED. ECOMONIC, BUCURETI 2004

MARIN I.

6.ZORLETIAN T.

MANAGEMENTUL ORGANIZAIEI

ED.ECONOMICA,BUCURESTI 1998

Contents

1ARGUMENT

3CAPITOLUL I PREZENTARE S.C,, TEODEN SRL

7CAPITOLUL II RELATIILE CARE SE STABILESC IN CADRUL STRUCTURII ORGANIZATORICE

72.1. Tipuri de relaii organizatorice.

72.1.1. Din punct de vedere juridic:

72.1.2. Din punct de vedere al continutului informatiilor transmise:

10CAPITOLUL III - STUDIU DE CAZ

13CONCLUZII

15BIBLIOGRAFIE