Relatia UE - Maroc

7/25/2019 Relatia UE - Maroc

1/5

POATE RASARI SOARELE COMUNITAR IN MUNTII ATLAS ?

Extinderea Uniunii Europene prin aderarea Marocului, ca proiect pe termen lung, este o

provocare importanta pentru ambele parti. Prezentul documentar face o analiza a premiselorunui asemenea demers, a avantajelor si dezavantajelor pe care acesta le-ar genera ambelorparti.

Preambul

Analiza unui posibil demers al aderarii Marocului la Uniunea Europeana trebuie sa demareze dinperspectiva in primul rand istorica. Si cand facem referire la perspectiva istorica trebuie sa neraportam la istoria Marocului in stransa corelare cu istoria celor doua constructii administrativpolitice care au influentat existenta Marocului !mperiul "oman si lumea araba

Istoria Regatului Maroc

Excluz#nd antic$itatea clasic%, istoria modern% a Marocului se &ntinde pe circa '( secole. )utoate acestea popula ia original% a Marocului, berberii, au ajuns aici cu mai bine de *+++ de ani

&n urm%. n antic$itate diverse popoare au locuit aici printre care fenicieni, cartaginezi,romani, vandali, bizantini, iar mai apoi arabii umaazi au cucerit aceast% regiune &n secolul!!, aduc#nd limba lor, sistemul lor de guvernare i islamul, la care mul i dintre berberi &ncet s- au convertit, mai ales dup% ce arabii s-au retras.

Primul stat arab independent a luat na tere in anul /00 sub conducerea lui !dris !, care scoateara de sub domina ia )alifatului arab, cre#nd un stat independent marocan sau cu o

autonomie sporit% pe aproape &ntreg parcursul istoriei sale pana in prezent. Prima denumire astatului a fost Mag$reb el-A12a, care &n traducere &nseamn% Mag$reb-ul exterior. Sub diferitedinastii acest stat a dominat Mag$rebul i Spania musulman%. "econ1uista a pus cap%tdomina iei &n Peninsula !beric% i mul i musulmani i evrei au migrat &n Maroc. n '333 sultanatul a fost reunit de dinastia Alaouite, care este de atunci casa de guvern%m#nt

&n Maroc. n perioada urmatoare se remarc% ca i conducator !smail !bn S$arif care reu e te s% tin% piept englezilor la 4anger 5'3067 i spaniolilor la 8arac$e 5'3097. :inastia Alaouite saremarcat &n secolul al ;!;- lea, prin men inerea independen ei Marocului &n timp ce alte state din regiune au cedat &n fa a intereselor europene.

n '9'(, a fost semnat 4ratatul de la


2/5

!mperiul &nsemna, pentru acele vremuri, c$iar mai mult dec#t &nseamn% Uniunea European%acum. )u o popula>ie de peste 3+ de milioane de locuitori &n jurul anului '++ 5to>i locuitoriilumii &nsumau, conform @BU, circa C++ de milioane de locuitori7, "oma era mult mai multdec#t un stat puternic reprezenta &n epoc% &ns%=i ideea prosperit%>ii, a civiliza>iei, confortului =ifericirii. n interiorul grani>elor acestui stat se petreceau lucruri nemaiv%zute =i nemai&nt#lnitep#n% atunci peste '+D dintre locuitori tr%iau &n ora=e, localit%>ile aveau canalizare =i ap%,c%l%torii str%b%teau nesf#r=itul imperiu pe drumuri de piatr%, comer>ul &nforea, cet%>enii sedistrau &n arene uria=e, arta &n toate formele sale atingea un rafinament pe care, uneori, niciazi nu-l mai reg%se=te. Militar, avansul numeric =i te$nologic fa>% de restul lumii era cople=itor.

Lumea araba

Pe la */+, s-a n%scut, &n ora ul Mecca din Arabia, Profetul Ma$omed. A r%mas orfan de mic i la v#rsta de '( ani a &nceput s% lucreze ca negustor pentru unc$iul s%u, devenind, &n scurt timp,cunoscut pentru onestitatea sa. Apoi s-a c%s%torit cu o v%duv% bogat% i a devenit un om deafaceri prosper.

Pe la v#rsta de 6+ de ani, Profetul Ma$omed obi nuia s% mearg% &n mun>ii din apropiereaora ului Mecca pentru a fi singur i a medita. Acolo a ap%rut Ar$ang$elul abriel cu un mesaj din partea lui Alla$ 5:umnezeu7. abriel i-a spus c% oamenii trebuie s% venereze un singur:umnezeu, pe Alla$. Profetul Ma$omed a &nceput s% predice mesajul lui abriel locuitorilor dinMecca. Apari>ia lui abriel &n fa>a Profetului Ma$omed a marcat &nceputul religiei islamice, iarcredincio ii acestei religii s-au numit musulmani. Musulmanii cred c% exist% un singur

:umnezeu, Alla$, iar Profetul Ma$omed a fost mesagerul lui. Ei consider% c% mesajeletransmise de abriel Profetului Ma$omed erau cuvintele lui Alla$. Mai t#rziu, aceste mesaje aufost adunate laolalt% i au format cartea sf#nt% a islamului, )oranul.8a moartea Profetului Ma$omed, &n anul 3C(, credin>a islamic% se r%sp#ndise &n toat% Arabia.n decurs de (* de ani, armatele arabe cuceriser% teritorii ale puternicului !mperiu ?izantin,precum i !mperiul Sasanid, care cuprindea teritoriile de ast%zi ale Siriei, !raului, !ranului i Egiptului. !slamul s-a r%sp#ndit rapid &n aceste locuri.Musulmanii de pe cuprinsul imperiului islamic &n cre tere erau uni>i de religia lor, credin>a &nAlla$ i respectul pentru )oran. )onduc%torul comunit%>ii islamice era cunoscut sub numele decalif 5Furma G7. n anul 33', primul calif al @meiazilor a devenit conduc%torul lumii islamice.:inastia @meiazilor s-a men>inut la putere p#n% &n anul /*+, c#nd a fost &nlocuit% de Abbasizi.n timpul califatului omeiad, religia islamic% a ajuns &n @ccident p#n% &n Spania, inclusivactualul teritoriu al Marocului, iar &n Est p#n% &n Asia )entral%. !nfluenta araba din vremea@meiazilor s-a mentinut pe teritoriul Marocului, acesta ramanand un stat musulman in intreagasa istorie.

(


3/5

Evolutia relatiilor UE cu tarile spatiului meitaraneean

"evenind in zilele de azi, Uniunea Europeana inca din primele momente ale existentei ei a dato importanta majora relatiilor dintre comunitatea europeana si tarile meditaraneene. !nca dinnoiembrie '99* prin procesul de la ?arcelona a fost lansat de c%tre mini trii afacerilor externede atunci, '* membri UE i '( parteneri mediteraneeni procesul cadru de gestionare arela iilor bilaterale i regionale dintre UE si tarile mediteraneene, inclusiv Marocul. Parteneriatul initiat in '99* priveste doua laturi importante ale cooperarii euro-mediteraneene

- prateneriatul economic i financiar, inclusiv stabilirea treptat% a unei zone de liber sc$imbcare vizeaz% promovarea oportunit% ilor economice &n comun prin dezvoltarea socio-economic%durabil% i ec$ilibrat%H- dialogul politic i de securitate, care vizeaz% crearea unui spa iu comun de pace i stabilitate sus inut% de dezvoltarea durabil%, statul de drept, democra ia i drepturile omului. Procesul de la ?arcelona, au fost relansat in anul (++0 sub denumirea Uniunii pentruMediterana 5UpM7 prin semnarea la Paris la 'C iulie (++0 a :eclara iei pentru Mediterana.."elansarea a fost o oportunitate de a reconsidera rela iile bilaterale si a le face mai vizibile prinini ierea de noi proiecte regionale i sub-regionale cu relevan % real% pentru cei care tr%iesc &n regiune. Proiectele abordeaz% domenii precum economia, mediul, energie, s%n%tate, migra ie i

cultur%. :in '99*, )omisia European% a sprijinit Procesul de la ?arcelona cu furnizarea de '3miliarde I din bugetul comunitar si cu imprumuturi de la ?anca European% de !nvesti ii in sumade aproximativ ( miliarde I pe an.

!n "##$, la Summit-ul de la ?arcelona s-a convenit asupra unui program de lucru cu o duratade cinci ani si asupra unui cod euro-mediteranean de conduit% pentru combaterea terorismului.8a acelasi summit, migra ia a %ost aaugata parteneriatului comun ca un al patruleapilon&c'eie.

!n prezent cele (0 de state membre ale UE, colaboreaza in cadrul parteneriatului Uniuneapentru Mediterana cu '* state riverane Mediteranei, %ri din Africa de Bord i @rientul Mijlociu Albania, Algeria, ?osnia i Jer egovina, Egipt, !srael, !ordania, 8iban, Mauritania, Monaco, Muntenegru, Maroc, Palestina, Siria 5suspendat7, 4unisia i 4urcia.

8a ' decembrie (++9 a intrarat in vigoare 4ratatul de la 8isabona. 4ratatul amendeaz% 4ratatulprivind Uniunea European% 5cunoscut de asemenea si ca 4ratatul de la Maastric$t7 i 4ratatulde instituire a )omunit% ii Economice Europene 5cunoscut de asemenea i ca 4ratatul de la "oma7. n acest proces, 4ratatul de la "oma a fost redenumit &n 4ratatul privind func ionareaUniunii Europene. :upa intrarea in vigoare a 4ratatului 8isabona reuniunile UpM sunt co-prezidate de o tara mediteranean% i o ar% a UE. uvernanta UpM din partea UE a intrat sub incidenta Serviciul European de Actiune Externa', iar din septembrie (+'+, UpM are unsecretariat are func ional, cu sediul &n ?arcelona, un secretar general i ase generali secretar adjunct.

UpM are pe agenda sa o serie de ini iative-c$eie dupa cum urmeaza

depoluarea M%rii Mediterane, inclusiv zonele marine i de coast% protejateH

stabilirea de autostr%zi maritime i terestre, care conecteaz% porturile i &mbun%t% irea leg%turilor feroviare pentru a facilita circula ia persoanelor i a bunurilorH

un program comun de protec ie civil% cu privire la prevenirea, preg%tirea i r%spunsul &n caz de dezastre naturale sau provocate de omH

un plan mediteraneean de dezvoltare a producerii si utilizarii energiei solare si alteoportunit% i de dezvoltare a surselor de energie alternativa din regiuneH

inaugurarea Universitatii euro-mediteraneane &n Slovenia 5iunie (++07H

'SEAE este un serviciu diplomatic al Uniunii Europene. El sprijina in activitatea sa pe !naltul "eprezentant pentru Afaceri Externe siPolitica de Securitate )omuna al UEPrincipiile directoare activitatea UE &n str%in%tate sunt definite &n tratat

Ac iunea Uniunii pe scena interna ional are la baz principiile care au inspirat crearea, dezvoltarea i extinderea sa i pe care inten ioneaz s le promoveze n lumea ntreag: democra ia , statul de drept, universalitatea i indivizibilitatea drepturilor omului i a alibert ilor fundamentale , respectarea demnit ii umane , principiile egalit ii i solidarit ii , precum i respectarea principiilor CarteiOrganiza iei Na iunilor Unite i a dreptului interna ional !

C


4/5

ini iativa de dezvoltare si sprijinire a &ntreprinderilor mici si mijlocii &n regiunea MariiMediterane 5evaluarea nevoile lor i acordarea de asisten % te$nic% i acces la finan are7.

Evolutia particulara a relatiilor UE & Maroc!n mod particular UE dezvolta o relatie specifica cu "egatul Maroc, rela ie ce pune accentul pe

cooperarea str#ns% privind reforma democratic%, modernizarea economic%, i aspecte legatede migra ie.!n acest sens in anul (+++ a intrat in vigoare Acordul de asociere 5AA7 &ntre UniuneaEuropean% i Maroc. Prima actiune concreta a acestui acord a fost finalizata in (++* prinelaborarea si acceptarea de catre parti a Planului de ac iune comun% UE-Maroc. ncep#nd cuanul (++0, Marocul are un statut special in relatia cu Uniunea European%.

!n anul (+'' "egele Mo$amed al !-lea a initiat o importanta reforma constitutionala in Marocprin &nfiin>area unei comisii la care au participat partidele, sindicatele =i societatea civil% si carea elaborat un plan concretizat in cateva actiuni prim-ministrul nu va mai fi desemnat de rege

&n func>ie de preferin>ele sale, ci va fi ales din r#ndurile partidului care a c#=tigat alegerile,independen>a justi>iei va fi &nt%rit%, la fel =i rolul Parlamentului, iar >ara va cunoa=te un procesde descentralizare, inclusiv prin privatizarea companiilor de stat.

!n aceste conditii UE a revizuit Planul de ac iune comun% UE-Maroc &n decembrie (+'C. Maimulte dintre obiectivele Acordului de asociere initial avansat au fost consolidate prin planul noude ac iune, i anume '7 )onsolidarea dialogului i cooperarii politice i de securitate UE a publicat documentul )omunicare privind Mag$reb 5'/.'(.(+'( K L@!B 5(+'(7 C3

(7 :erularea actiunilor de integrare treptat% a Marocului pe pia a intern% a UE, princonvergen a legislativa i de reglementare. :atorit% programului Succeed t$e AdvancedStatus 5'0+ de milioane de I7, UE sprijin% dezvoltarea unui Plan Ba ional de convergen % care va ajuta Maroc s% profite de poten ialul oferit de o posibil% aderare la pia a intern% a UE. C7 Extinderea parteneriatului pentru a include noi actori de ambele parti. Astfel, Parlamentul

European se implica activ in relatia UE N Maroc prin activitatea )omisiei parlamentare mixteUE-Maroc, care ofer% recomand%ri cu privire la parteneriatul UE-Maroc, iar )omitetul Economici Social European a semnat un acord de parteneriat cu )omitetul Economic i Social Marocan.

In loc e conclu(ii) rolul emigrarii in relatia UE * Maroc

Asa cum am prezentat de-a lungul materialului exista atat premise istorice cat si actiuni realeconcrete pentru integrarea Marocului cel putin pe piata interna comunitara. :ar o altaprovocare este mult mai importanta in evolutia relatiilor UE N Maroc. Si aceasta este legata deafluxul emigrantilor catre UE proveniti atat din zona Magrebului cat si din @rientul Mijlociu, darc$iar si din mai indepartatele state ?anglades$, Paistan, Afganistan.

UE trece astazi prin experiente similare invaziilor populatiilor migratoare in !mperiul "oman. Si

acum ca si !mperiul "oman acum apoape (+++ de ani, UE este atractia economica, destabilitate si securitate pentru popoare care nu impartasesc in tarile de origine valoriledemocratice ale UE, dar pe care le simt atractive pentru viata lor personala. naintea UE,!mperiul "oman s-a str%duit s%-=i securizeze grani>ele care-l separau de lumea Fbarbar%Ofolosind exact metodele &ncercate =i acum. "ezultatele pot fi v%zute de turi=tii pasiona>i deistorie sunt pline Europa, Africa de Bord =i @rientul Mijlociu de ruinele limesurilor romane.

tim azi c% &mp%ra>ii au recurs la toate mijloacele 5repetate azi7 pentru a opri invazia triburilorbarbare. Au construit ziduri lungi de sute de ilometri, au ridicat castre, =i-au trimisinvincibilele legiuni &n expedi>ii de pedepsire, au &ncercat s%-i pl%teasc% pe migratori ca s% numai bat% drumul p#n% &n !mperiu. Armatele romane s-au luptat cu barbarii c#teva sute de ani.n cele din urm%, au pierdut. )#nd resursele s-au epuizat, administra>ia a f%cut concesii,primindu-i pe unii dintre invadatori cu condi>ia ca ace=tia s% apere frontiera de ceilal>i care se

buluceau din spate, ner%bd%tori s% ajung% =i ei pe 4%r#mul ei.!mperiul "oman nu s-a pr%bu=it numai din cauza barbarilor veni>i pe nepoftite. :ar destuledintre celelalte cauze care i-au adus sf#r=itul seam%n% cu ce se &nt#mpl% acum &n UE.?irocratizarea excesiv% a aparatului administrativ 5concomitent cu cre=terea corup>iei7 a fost

6


5/5

una din cauze. :isolu>ia con=tiin>ei =i a no>iunii de cet%>ean al imperiului a fost alta. 8a apogeu=i &n fazele sale t#rzii, statul roman era la fel de cosmopolit =i pestri> ca =i Uniunea European%.)et%>eni ai imperiului deveniser% aproape to>i. n acela=i timp, cea mai prosper% dintre toateprovinciile, care era &n acel moment !talia, genera deopotriv% un fenomen de atrac>ie =i unul denemul>umire N sesizabil acum fa>% de Fnoua !talieO, ermania.

)e urmeaz% acum pentru Europa =i pentru Uniunea European%Q Pe termen scurt, nimic. Bici"oma nu s-a pr%bu=it de pe o zi pe alta. i locuitorilor de atunci li s-a p%rut, probabil, c% totul

e bine. :e la primele mi=c%ri de popula>ii c%tre Europa =i p#n% la sf#r=itul conven>ional alm%re>ului imperiu, &n anul 6/3, au trecut secole =i, genera>ii la r#nd, lucrurile au avut aparen>aprosperit%>ii =i a ve=niciei.

Sunt semne c% ne afl%m &n plin proces de modificare a structurii etnice a Europei. Anul trecut,din cei circa 0' de milioane de locuitori ai ermaniei, / milioane nu aveau cet%>enie, ceea ce

&nseamn% c% sunt str%ini la prima genera>ie. n (++C, Ministerul de !nterne al ei estimanum%rul musulmanilor la *-3 milioane. n Marea ?ritanie, conform cifrelor din (+'', din totalulde 3C de milioane de locuitori, 6,C milioane erau asiatici =i al>i ',9 milioane de culoare. nSpania, conform guvernului, *,/ milioane dintre cei 63 de milioane de locuitori erau, &n (+'',str%ini. "om#nii au devenit cea mai mare comunitate, num%r#nd oficial 03+.+++ N neoficial,peste ' milion. ie. ns% cei peste//+.+++ de marocani =i al>i (++.+++ de refugia>i din Africa subsa$arian% N nu. n cazul Spaniei,

nu num%rul str%inilor este remarcabil, ci viteza cu care a crescut acest num%r. n '993, >araavea doar *++.+++ de imigran>i. n nici (+ de ani, ei au trecut de * milioane. !n !talia din ceipeste 3+ de milioane de locuitori, peste ',' milioane sunt imigran>i din "om#nia. Al>i o

jum%tate de milion sunt albanezi. Ace=tia ar fi europenii. Mai sunt &ns% o jum%tate de milion demarocani, aproape C++.+++ de c$inezi, peste '*+.+++ de filipinezi. Asta, &nainte de exodul dinacest an =i excluz#nd cei minimum 3/+.+++ de imigran>i ilegali pe care, neput#ndu-i num%ra,autorit%>ile &i pot doar evalua.

reu de spus c#nd se va opri valul migra>ionist =i cum va ar%ta Europa la finalul lui. tim careau fost transform%rile &n trecut. Bu !mperiul "oman i-a civilizat pe barbarii care i-au trecutgrani>ele, ci invers, barbarii au tras &ntregul continent &napoi migra>iile din secolele !!!- avanddrept consecin>% dispari>ia superstatului latin =i un regres dramatic al civiliza>iei umane &nEuropa. Au disp%rut ora=ele =i drumurile, canalizarea =i apeductele, c#mpiile s-au re&mp%durit,

popula>ia s-a redus drastic, s-a pierdut =tiin>a metalurgiei =i agriculturii, scrisul =i cititul s-aurefugiat &n m%n%stiri. A fost nevoie de '.+++ de ani pentru ca Europa s% recupereze c%derea.

Sute de ani, cele dou% comunit%>i au tr%it separat, cu obiceiurile =i preocup%rile lor, iar fuziuneas-a produs &ntr-un interval mare de timp. )um s-a &nt#mplat de fiecare dat%, nou-veni>ii nusunt interesa>i nici de integrarea &n comunit%>ile unde ajung, nici de asimilarea valorilor pe carele g%sesc aici. Ei au deja un sistem de valori =i un mod de via>% la care se raporteaz%. 4reptat,pe m%sur% ce num%rul lor cre=te, =i civiliza>ia european%, a=a cum o cunoa=tem noi, sesc$imb%.Europenii de acum, urma=ii invadatorilor din urm% cu secole =i &nlocuitorii vec$ilor popula>ii alecontinentului, vor deveni la un moment dat, la r#ndul lor, Ffo=tiiO.

Privita din perspectiva procesului de emigrare, evolutia relatiilor UE N Maroc si in extenso cutoate tarile semnatare ale pactului UpM, nu poate avea decat un singur scop si acela nu esteneaparat cel de apartenenta a Marocului la UE. Singura posibilitate reala este de integrare aMarocului pe piata interna europeana, dezvoltarea institutiilor si implementarea valorilorpromovate de Uniunea Europeana in cadrul societatii marocane.!n rest istoria cu siguranta sub o forma sau alta se va repeta si noul val de emigrare 5estimativ',( milioane de emigranti provin numai din MarocRRR7 vor influenta in timp foarte mult UniuneaEuropeana. !nitiativele si actiunile europene de astazi isi vor arata eventualele beneficii abiapeste ani, probabil c$iar sute de ani.

*

Documents

Relatia UE - Maroc