Relieful judetului Suceava

Relieful judetului Suceava

Relieful judetului Suceava se desfasoara in trepte largi ce scad de la vest la est,purtand fiecare darurile naturii.Apartine prin excelenta regiunii de munte-mai mult de jumatate din teritoriul judetului(grupa nordica si partial centrala a Carpatilor Orientali,reprezentati de Obcinele Bucovinei,cu altitudini de 1483m,fermecatoare prelungiri ale muntilor ce inchid intre culmile lor domoale depresiuni pitoresti -"Tara Dornelor",cu izvoare de ape carbogazoase si mofete utilizate terapeutic,cu sate ce detin un valoros fond etnografic si agroturistic),Rarau,Giumalau(cu altitudini de 1653m si 1887m,zvacniri de stanci semete stand de veghe unui peisaj linistit),Stanisoara(flancuri nordice,roci sedimentare),Bistritei(roci cristaline),Bargaului,Tibaului,Caliman(cu vf.Pietrosu de 2100m,roci vulcanice),si de deal,la est, intre Obcine si vaile Moldovei si Siretului-Podisul Sucevei(cu altitudini de 460m,cu caracter de poduri largi,structurale,pe care se produc alunecari si surpari de teren,Subcarpatii Neamtului fiind reprezentati prin Culmea Plesu),intercalata aparand Depresiunea intercarpatica Vatra Dornei,drenata de raul Bistrita.In alcatuirea geologica, arhitectura teritoriului judetului Suceava are drept caracteristica de baza succesiunea de la vest la est a patru zone structurale: Zona vulcanica, Zona cristalino-mezozoica, Zona flisului si Zona de platforma. Aceste zone reprezinta un adevarat mozaic geologic cuprinzand o mare parte din tipurile de roci vulcanice, metamorfice si sedimentare care alcatuiesc pamantul tarii noastre.

Obcinele BucovineiTrasatura esentiala a reliefului Obcinelor Bucovinei o constituie paralelismul culmilor si vailor pe directia nord-vest---sud-est,directie concordanta cu accea a structurii geologice.O cat de sumara comparatie a hartii hipsometrice cu cea geologica ne convinge usor despre aceasta stransa corespondenta morfostructurala directionala.Ea este caracteristica intregului lant al Carpatilor Orientali,dar nicaieri nu apare cu atata evidenta ca in Obcinele Bucovinei(jud.Suceava).A doua trasatura importanta o constituie inaltimea redusa a Obcinelor Bucovinei,care desi scad ca altitudine spre Podisul Sucevei contactul cu acesta se face brusc,printr-o denivelare accentuata de 400-500m.Altitudinea medie a reliefului este de aproape 1000m.Maximul de altitudine il intalnim in vf.Lucina(1590m) din N-ul Obcinei Mestecanisului,iar altitudinea cea mai coborata la iesirea vailor Suceava(480m) si Moldova(460m) din Obcine.Fragmentarea reliefului oscileaza,mai frecvent,in jur de 700-800m, ceea ce,impreuna cu energia relativ redusa,explica caracterul de spinari largi ale obcinelor.Inclinarea versantilor prezinta valori foarte variate,intre 5 si 45Pante mai mari de 25 le intalnim in unele bazine de receptie si,local,in jumatatea inferioara a versantilor vailor principale,iar mai mici de 15 spre baza versantilor si in sectoarele de fragmentare deluroasa din lungul culoarelor depresionare.Sub aspectul declivitatilor,putem separa doua etaje:unul superior,de geneza precuaternara,cu forme mai evoluate,tesite,cu inclinari mai reduse,si unul inferior ,corespunzator adancirii vaulor cuaternare(cu cca 200m),ce reprezinta inclinari mai accentuate.Pentru a intelege in ce masura factorii interni se reflecta in relieful actual pornim de la faptul ca,in spatiul geografic al Obcinelor Bucovinei,se pun in contact doua din principalele zone structural-litologice ale Carpatilor Orientali: zona cristalino-mezozoica si zona flisului.Zona cristalino-mezozoica constituie,in ansamblul ei,o unitate mai ridicata tectonic,in comparatie cu zona mai afundata a flisului.Contactul dintre ele se face printr-o importanta linie de dislocatie,linia centrala,in lungul careia cristalinul si sedimentarulde pe el sunt sariate peste zona flisului.De la inceput ne atrage atentia faptul ca Obcina Mestecanisului se gaseste la un nivel cu 300-400m mai coborit,fata de unitatile vecine din vest (Culmea Omul-Suhard) si din sud(Giumalau-Rarau),inscrise pe acelasi fundament,cristalino-mezozoic.Este firesc sa ne intrebam daca aceasta diferenta de nivel are la baza o cauza interna(tectonica) sau externa(eroziva) sau,mai corect,caruia dintre acesti factori ii revine rolul principal.Considerand ca potentialul energetic al eroziunii si denudatiei a fost relativ uniform pe intreaga suprafata a cristalinului nord-moldav,inclinam sa credem ca diferenta de nivel a cristalinului Mestecanisului,fata de restul masei cristaline, este de natura tectonica. Ingustarea asa de accentuata a zonei cristaline de aici,marcata de largirea zonei flisului la nord de Rarau si de patrunderea adanca a sedimentarului Bargau-Dorna, este un indiciu de afundare in comparatie cu aria Muntilor Rodna-Suhard de la vest si Muntilor Bistritei de la sud, unde cristalinul atinge latimi si inaltimi maxime.

Muntii Rarau-GiumalauOmul societatii industrial-urbane simte din ce in ce mai tainic si mai staruitor chemarea tulburatoare a frumusetilor naturii, a padurii si a poienilor, a lumii de piatra a Carpatilor, a apelor cristaline si a aerului curat, a linistii adanci din sanul naturii.Muntii Rarau-Giumalau domina, cu o diadema de stanci si plaiuri superbe in cutezanta formelor, armonia de culori si forme a Obcinelor Bucovinei invaluita in mantia padurilor de conifere si de parfumul rasinilor, fiind unii dintre cei mai atragatori, pitorest si vizitati munti ai Bucovinei, alaturi de cupola Calimanului si de creasta alpina imprejmuita de abisuri nevazute, forme haotice si intunecate ale Pietrosului Bistritei.Ca o imensa si intunecata catedrala gotica a naturii, Pietrele Doamnei se profileaza pe cerul senin al Bucovinei, reflectat in celebrul albastru de Voronet, drept unul dintre cele mai tipice peisaje si totodata fotogenice din Carpatii Romaniei.Pietrele Doamnei, acest mandru templu al Carpatilor nostri, ne duc in lumea zidirilor ciclopice.O excursie in Muntii Rarau-Giumalau ne ofera ambianta plina de mari si autentice frumuseti carpatine, in care brazii si molizii aduc aici farmecul nordului.In zorii zilei turistii au prilejul sa asculte, la ea acasa, cate ceva din sinfonia naturii, in care cantecul pasarilor reprezinta o traire, un crampei din splendoarea naturii, acompaniat de fosnetul masivelor paduri de conifere.In amurg, ceturile din vai si fragmentele de nori zdrentuiti de vant, printre care dispar din cand in cand siluetele Pietrelor Doamnei, te cufunda intr-o lume de basm, ce poarta in ea cate ceva din marile splendori alpine, cate ceva din imaginile apocaliptice.Noptile senine deschid in adancurile boltii ceresti imagini mirifice, din care, poate nicaieri ca aici, de pe inaltimile Carpatilor stelele nu se vad mai galbene, iar drumul robilor mai plin de poezie, amintind prin lirismul lor cerul luminos al noptilor dobrogene.Eleganta cetate de piatra a Raraulu, secundata de masiva cupola a Giumalaului, aduce pe pamantul Bucovinei un crampei din peisajele Alpilor, intetind chemarea tainica a muntilor.

Giumalau

GiumalauRasariturile si apusurile de soare, noptile cu luna ori cele cu cer instelat, mai ales iarna, furtunile verii si viscolele iernii aduc, fiecare in nota lor, frumuseti si peisaje ce cuprind toata gama de la linistea tainica si meditativa pana la crampee de infern, toate pe fundalul unui peisaj de o frumusete salbatica, in care se imbina culorile alb-cenusiu ale calcarelor cu verdele inchis al codrului de conifere si cu verdele deschis al pajistilor alpine inpestritate de mozaicul multicolor al florilor de munte.Muntii Rarau-Giumalau reprezinta un crampei di Muntii Bucovinei, leganati de legenda genezei descalecatului lui Dragos Voda, patria mandra a dacilor liberi, care se integreaza in peisajul odihnitor al Obcinelor, imbinandu-se armonios cu peisajele elvetiane sau tirolizene ale Tarii Dornelor, cu farmecul vailor Bistritei si Moldovei si si cu alternantele de pasuri si depresiuni, prispe molcome si abrupturi stancoase. Geo Bogza, marele poet al frumusetilor pamantului romanesc, referindu-se la Masivul Rarau, scria:Daca veti urca vreodata si eu sfatuiesc sa urcati- prin umbra Carpatilor Rasariteni, pe la Piatra Neamt si Targu Neamt spre locurile celei dintai descalecari, de la un timp veti baga de seama ca se vorbeste tot mai putin despre Ceahlau, muntele venerat al Moldovei, si ca pe masura ce se apropie Tara de Sus, puterea lui scade, spre a face loc treptat, in vorbirea si constiinta oamenilor, unui alt munte a carui stea incepe sa se ridice la orizont. Iar atunci cand veti lasa miazanoaptea, cotind spre apus, catre tinuturile paduroase ce se ridica in zare, catre patria de demult a bourilor, atunci, pe masura ce va veti afunda intr-o lume de legenda si de miresme foarte tari ale trecutului, muntele acela se va ridica tot mai sus, iar numele lui il veti auzitot mai des, ca pe al unei realitati primordiale cu care toate celelalte intra in relatii. Soarele rasare sau apune pe Rarau, Moldova si Bistrita curg pe de o parte si de cealalta a Raraului, turmele urca sau coboara de pe Rarau. O intreaga lume cu ceilalti muntii ai ei si cu apele care curg prin vai, fiind frumusetii firii mereu schimbatoare oglinzi, graviteaza in jurul Raraului, in jurul mesei lui enorme si linistite, inconjurata de piscuri albe de calcar. De cand aceste pamanturi au chip si un nume, Rarau ia parte la viata lor si ca o inima puternica si ca o frunte in jurul caruia bat marile aripi ale fanteziei. In padurile lui oamenii patrund ca intr-un templu, spre pasunile lui isi mana turmele, calcarul de la poale i-l prefac in var, dar acela din piscuri straluceste in viata lor ca lumina unei stele polare. In alte locuri pot fi munti mult mai mari sau fluvii mai puternice, marea sau oceanul; aici Raraul reprezinta dimensiunea fundamentala a lumii, latura cosmica a vietii istoriei. Plin de fosnete si de murmure de tot felul, de tipete de pasari si de salbaticiuni, se inalta de pe fundul luncii, spre cer, ca un enorm telescop in oglinzile caruia aluneca timpul si infinitul. Cu el incepe, acolo in partea de miaza noapte a tarii, realitatea sufleteasca din care a izvorat induiosatoarea potrivire de cuvinte: Pe un picior de plai, pe-o gura de rai....Muntii Bistritei

Munti de altitudine medie ce domina valea pitoreasca a Bistritei. Bine mpaduriti si cu o cresta principala sinuasa si greu de urmarit cu diferente de altitudine bine evidentiate, cu vai adnci si versanti abrupti. Altitudinea maxima se afla n partea de sud a crestei principala n Vf. Budacu - 1859m alt., dar partea ceamai spectaculoasa a acestor munti se afla n nord unde apele Bistritei au taiat cu greu Cheile Zugreni si unde creasta Pietrosu-Bogulinu se ridica spectaculos la peste 1700m alt. oferind pentru cei ce se ncumeta sa urce versantii puternic nclinati pe o poteca dificila , o priveliste fascinanta de pe cetatea de stnca de pe crestet. Lipsa marcajelor turistice si ntinsele zone salbatice fac ca putini turisti sa se ncumete anual sa descopere frumusetile ascunse a acestor munti. Cea mai usoara cale de acces spre crestele acestor munti este soseaua de pe Valea Bistritei.

Muntii Brgau (jud. Suceava si Bistrita-Nasaud)

Munti puternic fragmentati, o mbinare de culmi din sisturi cu piscuri semete de origine vulcanica. Aceasta asociere face tot farmecul deosebit a acestor munti. Cel mai important con vulcanic este si cel mai nalt si mai greu accesibil - Heniul Mare de 1612m alt. O puternica aura de mister a acestor munti este data si de legenda contelui Dracula care se presupune ca a avut castelul aproape de pasul Tihuta. Locul unde astazi se gasesc urmele unui vechi drum roman pietruit. Cei mai multi dintre drumeti prefera culmile domoale din apropierea statiunii Sngiorz-Bai si mprejurimile pasului Tihuta. Locurile recomandate pentru a vizita acesti munti sunt: Pasul Tihuta, Lacul Colibita, Statiunea Sngiorz-Bai, Prundul Brgaului toate accesibile cu mijloace auto.

Muntii Stnisoarei si Munceii Neamtului (jud. Suceava si Neamt)

Foarte ntinsi, bine mpaduriti, fragmentati de vai adnci ce ascund valoroase manastiri si localitati pitoresti. Cu altitudini modeste de max. 1530m n vrful Bivolu, cu creste liniare lipsite de spectaculozitati majore si cu putine puncte de belvedere datorate padurilor masive de foioase n amestec cu conifere ce acopera majoritatea crestelor fac din acesti munti o zona plina de mister aproape necunoscuta de turisti care nu se ncumeta sa paraseasca vaile populate. Munti plini de istorie si legenda recunoscuti pentru intensa viata monahala si a numarului mare de pusnici ce traiesc solitari de secole prin aceste paduri, locul n care M. Sadoveanu a plasat drama Vitoriei Lipan din romanul Baltagul. Potecile turistice sunt practic inexistente. n prezent, singurile poteci sunt cele monahale, silvice si pastorale. Totusi pentru cei pasionati locurile cele mai indicate pentru a se aventura n acesti munti sunt: Agapia si Manastirea Varatec, Voronet, Manastirea Slatina ( acces auto); Trgu Neamt si Piatra Neamt, (care dispun de acces auto si feroviar), locuri pe unde se mai zaresc urme a unor marcaje turistice vechi.

Muntii Suhard

Pentru acesti munti sunt caracteristice ntinsele pajisti ce le acopera crestele si plaiurile molcome pline de fanate, salase si garduri. Suhardul este cunoscut mai ales datorita semetului pisc al Ousorului de 1636m alt. ce strajuie prin forma lui caracteristica depresiunea Dornelor. Totusi cel mai nalt vrf se afla n partea de nord-vest a crestei principale si anume Vf. Omului de 1932 m alt. Creasta principala a acestor munti reprezinta principala atractie datorita frumusetii peisajelor si a usurintei cu care poate fi parcursa. Totusi lipsa cabanelor de altitudine si a unor poteci turistice clare si bine marcate fac ca acesti munti sa fie vizitati mai ales n apropiere de statiunea Vatra Dornei si Muntele Ousoru. Principalele cai de acces spre acesti munti sunt din statiunea Vatra Dornei (auto si feroviar) si Valea Bistritei Aurii (auto).

Muntii Tibau

Oare cti din cei care citesc aceste rnduri au auzit sau au fost n acesti munti? Situati ntre Valea Bistritei Aurii si granita cu Ucraina la nord, acesti munti izolati si aproape necunoscuti de turisti se nalta la peste 1600m alt.(1651m n vrful Tapul Mare) dispun de numeroase atractii naturale care pot ncnta pe cel care se ncumeta sa-i strabata vaile si crestele. Cele mai reprezentative obiective naturale sut: Piatra Tibaului - impresionant perete de calcar de aprox. 80 m puternic surplombat; Valea superioara a Tibaului cu numeroase turnuri si pereti de stnca; creasta principala ce ofera din poienile vf. Magura (1559m) interesante privelisti spre M. Rodnei dar mai ales spre muntii att de putin cunoscuti si misteriosi din Ucraina. Accesul n acesti munti se face din Valea Bistritei Aurii din soseaua ce leaga statiunile Vatra Dornei de Borsa peste pasul Prislop.

Fundu MoldoveiComuna este o subunitate fizico-geografic individualizat n nord-estul Carpailor Orientali, aezat n depresiunea format n lungul rului Moldova de culmile Obcinii Mestecni, fragmentate de afluenii rului Moldova. Este strbtut de paralela de 47 30' latitudine nordic i meridianul de 25 15' longitudine estic. Culmile muntoase sunt prelungi i domoale, cele mai sczute altitudini fiind n partea central, ntre 821 i 718 m. Principalele nlimi din perimetrul comunei variaz ntre 1477 la Botuul Mare i 1030 la Delu.Climatul continental, precipitaiile abundente, au creat condiii pentru dezvoltarea unei flore i faune deosebit de bogate. Alturi de rezervaia geologic Clipa triasic de la Prul Cailor, pe teritoriul localitii au fost identificate i multe elemente rare de flor i faun.Depresiunea Dornelor

Unitate geografica aparte, Depresiunea Dornelor este incadrata de Masivul Suhard si Muntii Caliman la nord si sud, ingustandu-se inspre est, spre Cheile Zugrenilor, formate intre Masivul Giumalau si Pietrosu, si deschizandu-se larg spre vest. Din inaltimea varfului Ousorului (1639), perspective asupra intregii depresiuni arata un relief valurit, cu altitudini medii de 800-900m, incadrat in munti.Geneza depresiunii una dintre marile depresiuni din Carpatii Orientali a suscitat numeroase discutii, adesea contradictorii. Cea mai plauzibila ipoteza este aceea a originii mixte, tectonice si de eroziune, considerate in conditiile generale ale evolutiei retelei hodrografice din bazinul Bistritei superioare. Prundisurile sarmatiene cu elemente de andezite depuse de Bistrita in fata Carpatilor nu puteau fi aduse din Caliman prin reteaua Bistricioarei, ci prin raurile care se adunau in aria joasa de la Vatra Dornei, pentru a se angaja apoi, in avale, in traversarea Cheilor de la Zugreni. Prin urmare, cadrul morfologic general, cu tendinte de evolutie spre liniile actuale, era deja creat din sarmatian. De atunci si pana acum, aria depresionara s-a extins, incat in limitele actuale are o suprafata de peste 1000km2 si se dezvolta in principal in lungul raurilor ce vin dinspre Bargau si Caliman, respective Dorna si Neagra Sarului.In literatura geografica romaneasca depresiunea este numita si Tara Dornelor, intelegand prin aceasta vatra depresiunii si rama muntoasa inconjuratoare, pana unde se intinde domeniul economic. Termenul de tara nu este insa folosit ca apelativ local pentru aceasta regiune, localnicii numind tara terenurile agricole din Moldova, altfel zis, regiunea de unde se aprovizioneaza cu porumb si grau, pentru dorneni, aceste campii fiind in Campia Moldovei, pe teritoriul judetului Botosani.

Relieful carstic

n afar de golurile subterane care sunt situate n formaiuni carbonatice (calcare, calcare dolomitice), unele peteri se dezvolt n formaiuni grezoase i leossoide.Din punct de vedere genetic unele se leag de procese chimice de dizolvare i precipitare, deci se ncadreaz n categoria formelor carstice propriu-zise, n timp ce geneza altora este mai ales de structur tectonic, trebuind considerate, prin urmare forme pseudocarstice. Pentru cteva dintre ele se pot lua n continuare i geneza mixt.n continuare vom prezenta zonele i principalele forme endogene carstice i pseudocarstice.n munii Rodnei, n zona Inu, se gsesc 3 peteri semnalate de ctre "Expediiile Cuteztorii", nainte de 1980, peteri care nu au fost nc localizate. Aparin bazinului Bistritei Aurii.Bazinul Bistritei Aurii conine, n cadastrul peterilor, o nregistrare eronat: petera Bnriei. Este vorba de fapt petera Hoilor, care dei se afl pe muntele Bnriei, este pe versantul su dinspre valea ibului.Bazinul Tibau - prul ibu, conine un numr de aproximativ 20 peteri. Cea mai renumit este petera Hoilor (aproximativ 47 m lungime i -29 m denivelare), iar cea mai mare este petera nr. 5 de pe Lelici, cu peste 200 metri lungime. Este o zon carstic tipic, cu doline, ponoare, izvoare carstice, etc., care nc nu i-a dezvluit nc toate secretele.Bazinul Carlibaba - prul cuprinde aproximativ 10 peteri de mici dimensiuni, formate n jurul platoului Pletea de Crlibaba, zon adiacent cu Pletea de ibu. Bazinul Putna Mare - prul Putna Mare. Zona cu peteri se gsete ntre satele Valea Putnei i Pojorta, la 6 km n amonte de ultimul. Dintre cele 4 caviti, cea mai mare este petera nr. 2, de la Piatra Albastr, de aproximativ 120 m dezvoltare. Bazinul Moldovei este mprit n poriunea amonte de Pojorta i din aval. Bazinul Superior al Moldovei. n amonte ntlnim peteri n zona Lucina, zon cercetat pentru puin timp de ctre Clubul "Atlas" din Suceava (1991). Au fost semnalate 3 peteri, din care una de aproximativ 400 metri lungime, cu galerii n general scunde i avnd un curs de ap permanent. n continuare, n zona localitii Breaza, pe malul drept al Moldovei se gsesc dou peteri de mici dimensiuni, dezvoltate n calcare; pe versantul stng al Moldovei, pe afluent, se gsesc mai multe caviti n gresie, din care un aven cu o denivelare apreciat la 40 m (nu a fost explorat ci numai sondat).Bazinul Mijlociu al Moldovei. Chiar la limita din aval, adic la Pojorta, n zona Adam i Eva, au fost semnalate 2 caviti, dintre care un aven de peste 16m denivelare.De zona aval se consider c aparin mare parte din peterile din munii Raru: peste 30. De remarcat c marea majoritatea peterilor din aceast zon sunt de genez tectonic. n acest caz, limita dup care o cavitate este considerat peter a fost ridicat la valori cuprinse ntre 15 i 25 metri condiia principal fiind aceea ca s existe "senzaia" de peter (nu este suficient ca un bolovan de 25 m s se sprijine pe alii ci este necesar ca n interiorul cavitii s fie necesar o surs de lumin artificial). Dei cercetrile continu, totui, pn n acest moment, cea mai important peter de aici, att ca lungime, ct i ca valoare tiinific, este Petera Liliecilor (Borta ngrdit). La sfritul anului 2004, a aprut hotrrea de guvern nr. 2151/30 noiembrie 2004, prin care aceast peter este declarat rezervaie tiinific, att pentru colonia de lilieci care hiberneaz aici (peste 2000 exemplare de Myotis myotis i Myotis blythi, specii de importan european) ct i pentru geneza ei.Tot de munii Raru (versantul sudic) aparin i o serie de peteri de mici dimensiuni, dar care, hidrologic, aparin bazinului prului Chiril, afluent al Bistriei.Pe lng peterile n calcare, n judeul Suceava se mai gsesc unele zone cu peteri, grote i avene n gresii i loess. Pentru acestea, sistemul de clasificare zecimal este diferit, avnd o structura mai complicat, pe care nu ne propunem s o descriem aici. n cele ce urmeaz vom aminti numai zonele de interes.Astfel, mergnd n continuarea prului Deia (Cmpulung), n zona Tomnatec, se gsesc 3 avene, cantonate n gresii dure, silicioase ("gresia de Prisaca") dintre care cel mai mare are 25 metri denivelare.Urmtoarea zon este a comunei Frasin, unde exist 3 caviti n gresie, dintre care avenul aflat chiar n spatele taberei Bucoaia pe stnga Moldovei) are 73 m denivelare, fiind cel mai mare din ar, n gresie.La limita geografic dintre comuna Sucevia i oraul Solca, se gsesc Pietrele Muierii, formaiune geologic ce adpostete 3 grote n gresie, de mici dimensiuni.n zona comunei Moldovia, pe prul Demcua, se gsesc o serie de avene, din care cel mai mare are 56 metri, cantonate tot n gresii.Ultima zon cu peteri este chiar reedina judeului. n apropierea rului Suceava, pe cornia versantului drept, chiar deasupra haldei de gunoaie a oraului, au fost semnalate 3 peteri (cea mai mare a avut 22m lungime dar n prezent msoar 12m, a doua ca lungime n Romnia), cantonate n roci loessoide.

Cheile Bistritei

Cheile Bistritei se gasesc in extremitatea sud-vestica a Masivului Vanturarita-Buila, fiind sculptate de raul omonim ce-si aduna izvoarele din nordul Muntilor Capatanii. Lungimea lor este de aproape 1000 m si sunt strabatute de la sud la nord de un drum forestier ce a inlocuit vechea cale ferata forestiera. Peisajul este atragator, dar aceste chei sunt mai cunoscute datorita Pesterii Sf. Grigore Decapolitul, ce se gaseste suspendata la cativa zeci de metri deasupra talvagului, intr-un versant abrupt. Aici au fost adapostite, in vreme de restrise, moastele Sf. Grigore, fiind ctitora si o mica troita. Este inclusa in lista pesterilor ocrotite. Accesul se face pe un drum momodernizat, ce se desprinde din soseaua nationala Ramnicu Valcea-Targul Jiu, iar de la Manastirea Bistrita se continua calatoria pe un drum forestier.