II

CARTO ANUL II - CURS

RELIEFUL STRUCTURAL

1. Caracteristici generaleRocile mai ales cele sedimentare se gdsesc dispuse in strate iar acestea au o anumitd

desfrqurare in spatiu, adicd alcdtuiesc o anumitd structurd.

Se disting mai multe tipuri de structuri:- oizontald (tabular6) - stratele sunt orizontale- monoclinal5 - stratele inclind intr-o direcfie- cutatd - stratele sunt ondulate- discordantd- doud structuri suprapuse dar separate de un plan de discordanli

care este o suprafald de eroziune.- faliatd - orice structurd fragmentatd tectonic in blocuri care suferi migc[ri pe

verticald diferite ca sens gi valoare.- apalasiand - o structurd veche, nivelatd qi indllatd a cdreia fragmentare se

realizeazdin concordanfd cu rezistenla la eroziune a stratelor.

Relieful structural reprezintd ansamblu de forme specifice pe care agenlii exteriorile creazd pe diferite structuri geologice. Individualizarealor este impusd de doi factori -caracteristicile rocilor care alc[tuiesc stratele gi modul de desfrqurare al acestora. in raport

cu acegtia eroziunea se produce diferenfiat, selectiv.2. Structurile qi reliefuldezvoltatpe ele.

2. l.Relieful dezvo ltat tn stru ctura tabulard (o tizo ntald)- Caracteristicile structurii: - stratele sunt orizontale sau foarte slab inclinate.

- stratele pot avea grosimi qi alcdtuire diferitd.-Tipuri deforme de relief.o Eroziunea se produce diferit, rapid pe stratele moi gi groase rezultind pante mici;lent pe stratele rezistente qi groase ceea ce conduce la plstrarea inclindrii inifiale.o Prin addncimea rdurilor rczlltd interfluvii gi vdi simetrice in cadrul cdrora se

separl forme structurale cu dimensiuni mai mici.- Vdite sunt : - simetrice Si inguste in strate formate din roci dure gi omogene (chei,

defilee, canioane etc.);- simetrice gi largi in strate alcdtuite din roci moi;- simetrice cu versanfi in trepte in structura cu strate ce au

rezistent[ diferitd;- Interfluviile - pun in evidentd:

- platouri structurale extinse pe strate din roci dure;- platouri structurale rotunjite pe strate din roci cu rezistenfa mai

mic6;- platouri cu martori de eroziune dacd stratul superior este alcdtuitdin roci moi

Versanlii - in roci omogene dure sunt abrupli (taie stratele).- in roci omogene moi sunt lini (drepli sau u$or concavi)

- dacd alterneazd strate dure cu strate moi au caracter complex distingdndu-

se: trepte strttcttrrtle (brAne. terase). pe stratele dure; sttrplombe- in dreptul stratelor moi

cuprinse intre strate dure: glacis pe strate moi groase'

- pe strucrunle odzontalese dezvoltd frecvent podigurile structurale (ex. in RomAnia

Podiqul Dobroger de Sud: in S. U.A. Podiqul Colorado)'

2.2. Retieful dezvoltut tn structura monoclinuld- c(u.ctcteristicile structurii - stratele inclinS intr-o direclie.

- inclinarea vanazd de la cAteva grade la verticalb'

- suprafa{a stratului are o cddere inferioard planului

care taie stratele in cap;- exceplie pozilra aproape vertical[ a

stratelol.- Tipuri de.fotme de relie.t'':

o Eroziunea se produce diferentiat mai intAi pe cele doud planuri generale (suprafata

stratului gi capetele de strate) qi apoi la contactul dintre strate cu rezistenld deosebitS.

o Fotmele de relief caracteristice sunt asimetrice'

- cuesta (coasta) interfluviul specific structurii monoclinale

o Elementele cuestei- suprafa{a structuralS ( suprafala topograficd

suprafafa stratului)- fruntea de cuesti - versantul caretaie in cap

cu at6t mai inclinatd cu cit rocile sunt mai dure.

coincide cu

stratele; este

doul suprafele; Poategeologicd qi gradul de

o Tipuri de cueste:

dintre cele, alcdtuirea

o dupd inclinarea stratelor - apropiate (stratele sunt

(stratele au inclinare micd).

inclinate puternic) qi dePlrtate

o dupd demoltareape vertical[ - cueste simple 9i cueste etajate.

. dupd. genezd, - tectonice (in lungul unor falii), de eroziune(pe flancurile

sinclinalelor suspendate, pe vdile subsecvente etc')'

o frontul de cuestd- un versant pe capete de strat cu dimensiuni foarte mari (lungimi

de kilometri gi diferenfe de nivel de mai multe sute de metri).

- Vdile in structura monoclinald:o Vdile consecyente - sensul desfEqurdrii vdii coincide cu cel al cdderii stratelor;

sunt simetrice, largi qi rareori cu praguri in talveg;

o Vdile obsecvente - direclia viii este opusd sensului cdderii stratelor; sunt

simetrice, inguste (mai ales dacdtaie capete de strat dure) qi cu praguri;

o Vdile subsecyente - sensul dezvoltirii vdii este perpendicular pe direc{ia cdderii

stratelor; este o vale asimetricd cu un versant cu pantd mare(frunte de cuestd) qi un versant

domol (pe suprafata structural5).- Depresiunea subsecventd - se dezvoltd in structurile in care strate de roci mai

dure cuprind strate moi groase iar inclinarea tuturor este redusd. Prin retragerea frontului de

cuestd favoizatd, de rezlstenla mai micd a pachetului cu roci moi se ajunge la detaqarea

unei forme negative (depresiuni) asimetrice. Procesul este accelerat cdnd eroziunea laterali

trece pe prlmut plan fre dacl albia riului se afld la nivelul unui strat gros cu rezistenld

ridicatd fie dacd riul a ajuns la profil de echilibru'- Genezagi evolulia formelor de relief in structura monoclinald.

- muchia cuestei - linia care tealizeazd rucordtlfi continud, arcuitd sau in zic ' zag in funclie de

fragmentare.

o Un rehef cu structuri monoclinald rezultd prin:

- exondarea unei plattblle litorale prin indlprea uscatului; stratele sedimentare

capdtd o anumitd inclinare.- iniltarea unei cArnpii piemontane.

- indltarea unui sinclinal suspendat.

o Dezvoltarea tbrmelor de relief specifice structurii incepe pnn tealizarea de vdi

consecvente; prin adAncirea gi dezvoltarea lor se produce fotmarea vdilor subsecvente 9i

indirect detagarea de interfluvii de tipul cuestelor; fiunlile de cuestd sunt fragmentate de

rduri rezultAnd r ai obsecvente. Prin evolutia tuturor se produce fragmentarea reliefului,

retragerea fronrurilor de cueste gi nivelarea generalS'

2.3. Retieful dezvoltattn structura cututd

o Caractet.isticile strttcturii : - stratele au o configuralie ondulatd cu por{iuni

convexe (anticlinale) gi altele concave (sinclinale)fiecare cutd are un ax (pe centru) Ei doud flancuri;

dacd flancurile sunt egale iar axul este la mijloc cutele sunt simetrice iar invers cutele devin

asimetrice;

(au amplitudine micd) qi

cute domuri, cute diaPire.o Tipuri deforme de reliefFormele de relief dezvoitate pe aceastd structurd sunt influen{ate de stilul cutdrii

impus de tectonica, alcituirea petrograficl a stratelor care determind o eroziune

diferenliala. tn timp renirtd o multitudine de forme de relief. Ele au fost asociate in doud

grupe in funcfie de rolul pe care l-au avut tectonica qi eroziunea'

- Formele de relief de co.ncordantd directd - sunt cele care at rentltat in principal

prin intervenfia tectonicei; ca urlnare configuralia acestora este o reflectare a tiparului

tectonic.o Valea de sinclinal (in terminologia francezd "val") - este axatd in lungul

sinclinalului; ca urmare transversal are profilul cutei (simetric sau asimetric) tar

longitudinal o pantd relativ micd'oDepresiunea sinclinald- este un culoar dezvoltatin lungul unui sinclinal larg sau a

unui sinclinoriu (Cracdt, Tazldu); evolulia laterald a flancurilor conduce la extindere in

deffimentul culmilor vecine.o Vdile de tip ruz (denumfue francezdin M. Mura) - sunt vdi formate pe flancurile

culmilor de anticlinal. Au caracter consecvent qi sunt simetrice.

o Culmile de anticlinal - sunt interfluvii desfEqurate in lungul unui anticlinal sau a

unui anticlinoriu; sunt simetrice qi au partea superioard netedd sau convexd. In M' Jura

poartd numele de "mont". in funclie de inclinarea stratelor qi rezistenla lor versanfii vor-avea

pante mai mari (culmea Plegu) sau mai mici (culmea Pietricica).

o $aua de anticlinal - reprezintd sectoare joase in lungul unor culmi de anticlinal

care nu se datoresc eroziunii ci tectonicei; uneori sunt traversate de riurile din vdile de

sinclinal.- Formele de relief derivate rez-tltd in timp prin acliunea erozlunll; se aJunge ca

structura orotectonica iniliald sd fie modificatdradical inc6t formele de relief pozitive sd se

inscrie pe cutele sinclinale gi invers.

- in funclie de desfEqurarea cutelor acestea sunt largi

inguste (amplitudine mai mare); faliate, cute solzi, cute de qariaj,

o Butoniera (combe infuancezd) este o depresiune alungitd creatd in lungul axului

culmilor de anticlinal; ele corespund bazinului de receptie, ale vdilor de tip rvz; prlnaddncirea ogaqelor gi ravenelor de la obirgia acestora se produce aqa numitul proces deo'golire" al anticlinalului qi de extindere a formei negative, situalie favoizatd de existenla

unor strate de roci moi. Flancurile butonierei alc[tuiesc frunli de cuestd ce au o desfrqurare

simetric6 qi o pozilie *fa[d?nfalt'.

o Yalea de anticlinal - este o vale demoltatd in lungul axului unui anticlinal sau

anticlinoriu. Se impun prin ldrgime, simetrie gi versanti cu caracter de frunfi de cuest[.

Rezultd prin dezvoltarea qi unirea mai multor butoniere situalie insofitd de capt[ri qi

rcalizarca unui rdu colutar principal. De asemenea se dezvoltd prin inscrierea in regiunile

cutate qi nivelate de eroziune a unor r6uri in lungul axului cutelor anticlinale . Prin

addncirea rapidd ele "golesc" anticlinalul d0nd vdi largi. (dacd rocile sunt moi) sau

inguste(dacd precumpdnesc rocile dure). in situalia in care stratele de roci din miezul

anticlinalului formeazd un areal dur iar lateral de acesta se afld capetele stratelor mai moi

atunci se poate ajunge ca talvegurile vdilor de pe suprafala de eroziune sd urmdreascd 9i sd

se adinceascd pe acestea sau sd treacd relative perpendicular pe ele. Rezultatele vor fi inprimul rind dezvoltareaunor v6i longitudinale pe flancrtrile anticlinalului ce vor fi paralele

cu miezul acestuia care va fi deLqat in culme secundard. fn al doilea rdnd valea

transversald pe anticlinal va fi ingustd in sectorul central (dur) al anticlinalului cdpStdnd

caracter de (clisurd, cluse in Jura).o Sinclinalul suspendat constituie un interfluviu individualizat pe o cut[ sinclinal[

largd sau pe un sinclinoriu. Partea superioard va fi alcltuiti din suprafele structurale

(platouri structurale) iar versantii vor avea caracter de cuest6. (Cdnd au o dezvoltare mare

au caracter de fronturi abrupte sau cueste polietajate dacd existd o alternanld de strate dure

qi moi - ex. in M. Bucegi). Dacd tectonica deforrneazd cuta ridic6nd mult un flanc al ei

incflt stratele ajung aproape verticale se ajunge la individualizarea unor creste de tiphoghaks cu lungimi de mai mulli kilometri (ex. Piatra Craiului). Formarea sinclinalului

suspendat este condilionatd de adincirea qi ldrgirea vdilor de anticlinal incit spaliul dintre

ele (pe cuta sinclinalS) devine un interfluviu dezvoltat. Se ajunge frecvent la aceasti

evolulie in regiunile cutate ce-au suferit niveliri. Reindllarea acestora conduce ladezvoltarea unei relele hidrografice noi care poate crea v[i anticlinale qi interfluviisecundare.

Ca urmare a acestei evolulii se ajunge ca v[ile ca forme negative sd se desfrqoare pe

cute convexe (anticlinale) iar interfluviile sd se inscrie pe cute concave (sinclinale). Acestea

definesc aqa zisele inversiuni de relief'.2. 4. Relieful dezvoltat tn structura in domuri.

Domurile constituie boltiri largi ale stratelor pe areale extinse care uneori se impun

in peisaj prin culmi bombate cu desfiqurare circulard intre care existd spalii negative. De

cele mai multe ori sunt reflexul la suprafald al jocului pe verticald (ridiclri, cobordri) al

blocurilor ce alcdtuies cbaza (fundamentul) unei suprastructuri sedimentare sau ascensiunea

unor simburi de sare (diapiri) aflali in ad6nc.(Podiqul Transilvaniei)Pe un astfel de relief primar se instaleazd o retea hidrograficdcare ini{ial are doud

componente - pdraie pe flancurile domului care dau vdi cu dispozilie radialS qi riuricolectoare care urmdresc spa(iile joase dintre domuri. Acestea (culmea boltitd Si vdile de pe

flancurile ei - ruzuri) constituie forme de concordan!6.Evolutia ulterioard determind individualizarea altor forme de relief intre care:

4

o butoniere - depresiuni circulare sau alungite realizate prin "golirea" boltirei

domului de cdtre ogaqele de la obdrqia ruzurilor.o cueste circalare sau 'fatd infald" pe flancurile butoniereio martori de eroziune in mijlocul butonierei individualizali de eroziune pe strate

mai dure.c butoniere duble demoltate in condiliile in care in centrul structurii domului

eroziunea rdurilor intersecteazd strate dure; selectiv pe stratele dure se va dezvolta o culme

interioar[ iar lateral prin addncirea rffurilor se vor crea depresiuni butoniere.o Domul cupold - reprezinti un interfluviu pe o structurd de tip dom alcituitd din

roci moi. Pe flancurile sale nu se dezs,oltd runt1r ci complexe de alunecdri ce-qi frxeazd

rOpele laparlea superioard a domului.Cdnd intr-un podiq structurile de tip dom nu sunt accentuate gi ca formd de relief

dezvoltarea re{elei hidrografice poate conduce la creiarea de vdi care taie pa\ial sau inintregime domurile. in acest caz se ajunge la punerea in evidenld a unor forme de reliefsecundar (cueste, poli1e structurale etc.).

2. 5. Relieful dezvoltat in structura discordantd- Structura discordantd reprezintd asocierea a doud structuri diferite care sunt

suprapuse intre ele fiind un plan de discordanld. Aceasta corespunde unei suprafele de

eroziune dezsroltatd,pe structura dinbazd cdnd aceasta era exondatd.

Realizarea structurii discordante se face in mai multe faze diferenfiate in timp.

Structura bazald (frecvent cutatd) aparline unui relief care este supus unei etape lungi de

nivelare. l|rmeazd cobordrea acesteia sau ridicarea nivelului mlrii care acoper[ relieful

nivelat pe acesta acumuldndu-se depozite sedimentare ce creeazd structura de suprafa{d

care poate fi tabulard sau monoclinald. O noud ridicare a regiunii este urmatd de o exondare

qi de inceputul unei etape de eroziune cdnd vor rcntirta formele specifice structurii

discordante. in timp se disting trei grupe de forme de relief - cele dezvoltate pe structura

superioard, cele care se individualizeazd la contactul dintre cele doud structuri (acestea

sunt cele specifice structurii discordante) qi forme care se vor individualiza pe structura

bazald. Astfel de situalii sunt legate de regiunile hercinice care au fost peneplenate,

fragmentate in blocuri, cobordte neotectonic qi acoperite de apd gi ulterior exondate qi

tndlfate.Formele de relief specifice structurii discordante sunt:

o Depresiunile de contact se dezvoltd din momentul in care rdurile au seclionat

structura de la suprafa{a qi au ajuns la cea de dedesubt. Rocile diferite ca rezisten}d din cele

doud structuri (sedimentare deasupra gi cristaline sau magmatice dedesubt) favonzeazd

producerea eroziunii diferen{iale qi crearea depresiunii prin indepdrtarea stratelor

superioare. Depresiune a ya avea un contur neregulat qi un profil asimetric cu versanlii

abrupli pe capetele stratelor structurii superioare gi mai lin pe cealaltd.

- Peneplena exhumafri' constituie suprafala care reflectd stadiul de nivelare a

structurii bazale; ea rcteazd structura cutatd veche formatd in general din roci

dure.(cristaline). Ea a fost fosilizatd de sedimentele structurii acoperitoare qi scoasi la zi

(exhumatd) de citre eroziune care indepdrteazd stratele sedimentare. Printr-o evolutie de

duratd formafiunile suprastructurii sunt treptat indepdrtate inc6t ajung ca martori deasupra

peneplenei.- Vdile epigenetice (supraimpuse) Si depresiunile suspendate se dezvolt[ in

regiunile unde structura din bazd, veche este fragmentatd in blocuri ce au pozitie verticald

5

diferiti. Ca urmare sedimentarul care le acoperd va avea grosimi deosebite. DupI exondare

releaua de r6uri se formeazd urmdrind panta generali a suprafefei de_la exteriorul structurii

de deasupra. Ele se vor addnci qi la un moment dat vor intersecta blocurile cristaline cu

pozilia cea mai ridicatd. in continuare se inregistreazd evolulii deosebite jn-trei segmente

ale vdii: in aval de blocul cristalin unde ad0ncirea va continua normal, in sedimentar

rezultdnd o vale largd, - in blocul cristalin- unde intreaga energie de care dispun o va folosi

numai pentru "roririr"

lineard rezult6nd o vale ingustd (chei, defileu) cu pantd longitudinald

**. qi cu numeroase praguri; in amonte de blocul cristalin unde va predomina eroziunea

lateral[ intrucdt acesta reprezrntdun nivel debazd local ridicat; rez:ultd un sector de vale

largd, care treptat se va transforma in bazinet depresionar rdmas suspendat in spatele

cheilor tdiate in blocul cristalin.Deci sectorul de vale ingustd secfionat in masivul cristalin sau eruptiv va avea catacter

epigenetic, o vale qeatd pe o direclie in structura acoperitoare qi care s-a impus prin

".oiirr. lineard in structura durd de dedesubt. in spatele unor astfel de chei, defilee existd

totdeauna bazinete depresionare suspendate (sunt frecvente la vlile din Munfii Apuseni -Galda, Rime!, pe Criquri etc.).

2. 6. Relieful dezvoltat pe structurufaliatd.Structura faliatd poate fi 1ni1ial orice structurS dar care datoritd miqcdrilor tectonice

este fragmentat6, in blocuri care pot fi ridicate, cobordte cu mdrimi deosebite. Suprafala

contactului dintre dou[ blocuri formeazd planul de falie,linia care apare la zi in lungul

contactului blocurilor reprezintd linia de falie, mdimea ridic[rii unui bloc in raport cu

cel6lalt constituie lndlyimeafaliei, distaga in plan a depdrtdrii unui bloc in raport cu celdlalt

este pasul faliei etc.tntr-o regiune faliatd existd un numdr mare de

qi evolu{ia acestora sub actiunea agentilor externi

de relief specifice.o Abruptul de falie. Reprezintd porliunea din planul de

de falie qi reflectd, marimea inallarii sau coborarii unui bloc in

fizionomia lui depinde de mai mul1i factori:-rezistenfa rocilor din stratele care ii formeazd (cu cdt sunt mai dure cu at6t se

menline mai mult formdnd chiar fronturi intinse;- mdrimea deniveldrii (valorile mari impun fronturi cu dimensiuni ridicate.

- condiliile climatice (climatul arid determind retragerea paralel5 cu pozigia acttrald

gi generarea unor glacisuri de eroziune la bazd; climatul cald qi umed favoizeazd

dezvoltarea vdilor care fragmerfieazd abruptul transform6ndu-l in suprafele triunghiulare

numite falete de "falie" ce se prelungesc in interfluvii inguste;

- miqcdrile tectonice iare pot rejuca faliile ridic0nd sau cobordnd blocurile qi prin

aceasta dind naqtere la situalii noi.- timpul (cu cdt durata evoluliei

transformdri mai mari).- tt urma evoluliei Pot rezultao abrupt inifial- nefragmentat;o abrupt cu falete triunghiulare; existd vdi dese care il taie perpendicular.

o abrupt atenuat - in61!ime redusi qi infEliqare rotunjitl (mai ales pe roci moi qi in

climat umed;

blocuri. Aqezarea in plan qi pe verticald

conduce la individualizarea unor forme

falie situat[ deasupra linieiraport de altul. Evolulia 9i

este mai lungd cu atit abruptul de falie va suferi

mai multe tipuri de falie:

6

. abrupt rerras $i cu glacis de eroziune la bazd (este legat de rocile dure 9i climat

o abrupt reindltat - cAnd migcarile tectonice il ridicd din nou'

o abrupt exhumat - un abrupt refEcut prin eroziune diferentiald dupd ce s-a produs

nivelarea sa.

o abrupt inversat - rezultd dupd ce s-a produs nivelarea blocurilor; eroziunea se

manifestS intens asupra blocului care anterior era ridicat (datorit5 alcdtuirii lui din

roci moi) crednd un abrupt nou dar pe blocul celdlalt.

o Horstul reprezintd o formd complexi reprezentatd de blocuri faliate 9i indllate. Pe

toate laturiG blocul are planuri de falie qi domind prin abrupturi regiunile vecine.

Sunt specifice masivelor muntoase hercinice sau caledoniene'

Grabenul constituie o depresiune dezvoltatl la nivelul unui (unor) bloc coborit qi

care este inconjuratd de masive muntoase (culmi) ridicate tectonic. intre ele sunt

planuri de falil (ex. culoarele tectonice din Carpalii Occidentali, Depresiunile

Braqov, Petroqani etc.).o Evolufia horsturilor qi grabenelorFrecvent, asocierile de horsturi qi grabene se afl6 in regiunile hercinice, unde

primele se desfrqoard ca masive iar secundele ca depresiuni. Evolulia 1or depin{e in mare

mdsurd de rezistenla rocilor, climat (determind regimul scurgerii r6urilor qi indirect al

eroziunii acestora), altitudine, miqcirile neotectonice care reactiveazd deplasarea blocurilor

pe verticalS. Teoretic se pot produce c6teva modele de evolulie dar in tealitate vaia\ia

iegionald a influentei factorilor conduce la mult mai multe situalii.Evolujia care determind erodarea completd a horsturilor gi acoperirea grabenelor

cu materialele dislocate incdt se ajunge la o suprafald cvasiorizontald mixtd erozivo -acumulativd.

- Evolufie care conduce la nivel area totald sau parfiald a horsturilor urmatl de o

nou6 ridicare (rejucarea faliei) a lor inso(itd de refacerea peisajului de blocuri gi depresiuni;

- Evolulia in care dupd crearea suprafetei mixte erozivo-acumulative, eroziunea se

manifestd mai intens in blocul care anterior a fost horst. Ca urmare, fostul graben devine o

formd de relief inaltd iar fostul horst o depresiune, deci o inversiune de relief in raport cu

situalia de la care s-a plecat.

2.7. Relieful apalaEianNumele pro.rine ae ta Vt. Apalaqi unde are o dezvoltare tipicd 9i unde a fost analizat

prima dat6.Structura geologicd este de tip cutat dar cutele sunt strdnse 9i inalte. Ea este

specificd sectoareitr ""rt ul" ale mun{ilor vechi care au fost erodafi tenltdnd o peneplen[.

ia nivelul acesteia stratele retezate apar ca succesiuni de benzi mai late sau mai inguste

alcdtuite din roci diferite care opun o rezistenld deosebit[ la atacul agenfilor externi.

Releaua hidrograficd se instaleazd.in sensul pantei generale dar se adapteazd in timp la

aliniamentele benzilor late gi cu rezistentd mai micd. in lungul acestora se adAncesc rapid

cre6nd vdi largi. Afluenlii de ordinul intii au o dispozilie oblicd sau perpendiculard pe

strate (benzi de rocd) qi ca urmare impulsionafi de nivelul debazd,jos oferit de colector se

vor addnci d6nd naqtere la sectoare inguste de vale in benzile dure qi sectoare largi qi

bazitete depresionare in benzile moi. De asemenea la nivelul interfluviilor se vor impune

creste pe roci dure qi culmi rotunjite pe cele cu rezistenld mic['

I

Deci, rezult6 un relief pe o structurd cutatd dar adaptat la rezistenta petrograficd' El

concentreazd vdi. depresiuni, interfluvii versanti cu fizionomie diferitd qi cu o deslZqurare

in sistem rectangular.