RELIGIA ÎN ANTICHITATE

ÎN GRECIA ŞI LA ROMA

Izvoare:a). Arheologice-ruinele unor temple(Partenonul si Erechteionul din Atena, Templul lui Apollo din Delfi, altare, morminte, statui ale zeilor, monede cu chipuri ale zeilor).

Epigrafice-calendare scre, legi sacre, formule funerare.

Literare-epopeile lui Homer(sec.IX-VIII i.Hr):Iliada si Odiseea, poemul epic ”Theogonia”(Nasterea zeilor)al lui Hesiod, odele lui Pindar, tragediile grecesti ale lui: Eshil, Sofocle si Euripides, “Istoriile” lui Herodot.etc

Partenonul-de la partenos=fecioara este templul dedicat zeitei intelepciunii Pallas-Athena Partenonul a fost construit din iniţiativa lui Pericle, între anii 447 î.Hr. şi 432 î.Hr.Este opera lui Fidias, asistat de arhitecţii Ictinos şi Callicrate şi de sculptorii Agoracritos şi Alcamene

Erechteionul ridicat între 421 – 406 î. Hr. decorează partea nordică a Acropolei – casa zeilor şi centrul religios al Atenei. Grupul de sanctuare construite pe terenul denivelat, probabil că se află pe locul fostului palat al regelui atenian Erechteion. Distrus de asaltul perşilor. Acest templu a fost închinat zeiţei Atena, zeului Poseidon şi lui Erechteion.

Religia Greciei antice

Schita istorica

Civilizatia grecilor se impune in bazinul mediteranean, incepand cu secolul IX_VIII i. Hr., cand peste populatia bastinasa=pelasgii(popor la marii) s-au asezat triburi indo-europene(aheii-incepand cu 1400 i. Hr., urmati de ionieni, eolieni, dorieni.

Istoria Eladei cuprinde 5 perioade:1. Perioada geometrica(1025-700 i.Hr)-denumirea provine de la ceramica cu motive geometrice.

2. Perioada arhaica(700-500 i.Hr)-grecii colonizeaza tarmul M.Negre, Asia si S Italiei(Magna Graecia)

3. Perioada clasica(500-323)-epoca oraselor-stat- Atena(regimul democratic), Sparta(regimul aristocratico-militar), a Ligilor(uniuni de cetati, cu scop defensiv, economic sau religios) si a apogeului culturii si artei, a luptelor cu persii si a fondarii imperiului macedonean.

4. Perioada elenistica(323-31)-impartirea Imperiului Macedonean catre diadohi-generalii lui Alexandru si simbioza intre religiile si culturile popoarelor inglobate in Imperiu.

5. Perioada romana(31-cucerirea ultimului stat elenistic, Egiptul-313-cand religia crestina incepe sa inlocuiasca treptat politeismul greco-roman Alexandru Macedon, calare pe celebrul sau cal, Buchefal

Alexandru cel Mare luptând cu Regele Persan Darius III(Mozaic al lui Alexandru din Pompei, după o pictură greacă originală din sec. al III-lea î.Hr., acum pierdută)

Alexandru (356-323 i.Hr.)era fiul regelui Filip al Macedoniei. Preluand conducerea regatului il transforma in Imperiu, prin cuceririle sale din Europa, Africa si Asia

Panteonul, cosmologia si morala

Grecii au fost de la inceput politeisti. In Perioada arhaica si cretana era adorata ca zeita a fecunditatii Pamantul mama si o zeitate a naturii si animalelor=POTHNIA THERON. Din Iliada si Odiseea-epopeile lui Homer putem observa caracterul antropomorf al zeilor Eladei. Ei mancau(ambrozie si nectar), erau razbunatori, se certau intre ei, aveau idile cu pamantencele(indeosebi Zeus), guvernand arbitrar vietile muritorilor din Muntele Olimp, unde vietuiau asemenea unor monarhi, avand ca zeu suprem pe Zeus Olimpianul.

Poetul Hesiod(secolul VIII i. Hr.) este cel care in poemul sau: “Theogonia” expune viziunea grecilor despre nasterea zeilor:

Din Chaos s-a nascut Erebus si Noaptea, iar din acestia Eterul si Ziua. Tot din Chaos s-a nascut Geea(pamantul) si Eros. Geea naste pe Uranos(cerul) si apoi muntii si marea. Din Uranos si Geea apar titanii-monstrii mitologici(Ocean, Hyperion, Iapet, Chronos-timpul, Rheea, Thetis, Theia, Phoebe) si ciclopii-uriasii(Brontes, Steropes, Arges).Uranos, urandu-si copiii i-a inchis in adancuri, de unde sunt eliberati de Chronos. Noaptea a nascut Moira(destinul), Thanatos(moartea), Moros(pierzania), Hipnos(somnul), Oniroi(visele) si alte rautati(Razbunarea-Nemesis, Inselaciunea, Batranetea, Cearta.)

Din Ocean si Thetis au aparut raurile, iar Hyperion si Theia au nascut:Soarele(Helios), Luna(Selene), Aurora(Eos). Iapet l-a nascut pe Atlas sustinatorul boltei cerului iar Chronos si Rheea au nascut pe zei:Hestia, Demetra, Hera, Zeus, Hades, Poseidon. Chronos isi inghite copiii, salvati de Zeus, care il detroneaza pe Chronos devenind liderul zeilor olimpieni.

Panteonul grec cuprindea 13 zei mari(la cei de mai sus adaugandu-se: Hefaistos, Hermes, Ares, Apollo, Atena, Artemis si Afrodita) si alti zei minori(Helios, Pan, Dyonissos, Eros, Persefone). In slujba zeilor erau: horele, Moirele, Gratiile si Muzele

DIVINITĂŢILE ZEUS Romanii il numeau JUPPITER. Era divinitatea suprema, stapanul

Universului si personifica cerul, fiind de asemenea si protectorul intregii naturi, al bunastarii oamenilor si al vietii sociale.

Chiar si numele , insemnand “cel plin de raze ,stralucitorul”, ii atesta calitatea de zeitate celesta.

Atributul lui era fulgerul.

HeraHera (Iunona la romani) era regina zeilor,patroana a casatoriei si a maternitatii,personificare feminina a cerului, dar si a pamantului si protectoare a ogoarelor. Extrem de geloasa, ea se razbuna adesea pe cuceririle sotului sau Zeus. Era reprezentata ca prototipul unei frumuseti robuste

PoseidonPOSEIDON

Poseidon era zeul marii, responsabil de producereacutremurelor, a furtunilor

de pe mare si a eruptilor vulcanice, dar si protector al marinarilor, al pescarilor si al acelora ce doreau sa cunoasca marea.

Era reprezentat ca un barbat voinic, cu barba, coroana si tinand in mana semnul sau distinctiv:

tridentul. In mitologia romana apare

sub numele de Neptun.

Hestia VESTA

Despre Hestia nu se cunosc multe legende. Tot ce se stie despre ea

este ca i-a refuzat pe Poseidon si, mai tarziu, pe Apollo si a cerut fratelui

sau , Zeus, dreptul de a ramane fecioara totdeauna. Ea simboliza puritatea focului din vetre, a focului care ardea jertfele muritorilor. Mult mai cunoscuta este

zeita romana Vesta, cu care se identifica si careia ii era inchinat un templu pe

colina Palatinului din Roma, unde slujeau preotese numite vestale.

DemetraCERESDemetra, zeita recoltei,

agriculturii si fertilitatii, i-a daruit lui Zeus o

fiica, pe Persefona, rapita de Hades si

dusa in Infern. Stapanul zeilor a hotarat

mai apoi ca aceasta sa stea noua luni

cu mama sa si trei cu Hades. Misterele eleusiene, foarte

populare la Atena rememorau rapirea Persefonei si cautarea

acesteia de indurerata ei mama.Echivalentul roman al

acestei zeite este Ceres.

Atena MINERVA

Atena "cu ochi de azur" era zeita intelepciunii, a razboiului dar

si, in acelasi timp, protectoare a artelor, mestesugurilor si pacii. A fost nascuta, potrivit legendei, din capul tatalui sau, Zeus, care isi inghitise prima consoarta, pe Metis. Nici ea nu a acceptat sa se marite, lucru care i-a adus denumirea

de Pallas ("fata tanara, curata"). Ei i s-a dedicat magnificul templu Parthenon din orasul ce ii poarta numele si a carei protectoare era. Minerva este numele ei roman.

Ares MARTEAres, fiul lui Zeus si al Herei, era zeul razboiului nedrept si sangeros.L-a avut impreuna cu zeita Afrodita pe Eros (Cupidon). Corespondentul roman, Marte, era la inceput si divinitate agrara, careia ii era inchinata prima luna a primaverii,martie. Traditia ii atribuie paternitatea lui Romulus si Remus, gemenii considerati stramosii romanilor.

Apollo Apollo, alt fiu al lui Zeus, s-a nascut la Delos, in Grecia. Mama sa, Leto, a fost urmarita de razbunarea Herei si si-a putut naste fii doar pe aceasta insula care, spune legenda, nu era ancorata de fundul marii. Zeu al luminii si al Soarelui, al muzicii si al poeziei era maestru al Muzelor si ideal de frumusete masculina. Grecii il considerau si zeu al Binelui si al Frumusetii, cel ce face pe oameni sa se supuna legilor, aducator de fericire, zeu al sanatatii si tatal lui Asclepios (zeul medicinei) In Italia a fost adorat dupa ce, la batalia de la Actium, l-ar fi ajutat pe imparatul Augustus sa

castige

Hefaistos

VULCANCelalalt fiu al Herei era Hefaistos (la romani se numea

Vulcan), divinitate a focului si a metalelor, care avea ateliere in fundul vulcanilor, unde faurea arme pentru cei mai mari eroi

legendari. Mama sa, vazand cat era de urat, a vrut sa-l inece si

l-a aruncat in ocean. Salvat, zeul a ramas insa schiop, defect

accentuat de o lovitura primita de la

Zeus. Ca sa se revanseze, tatal sau i-a

oferit-o de sotie pe frumoasa Afrodita.

Artemis Sora lui Apollo era zeita Artemis , divinitate a luminii selenare, dar si a castitatii si fidelitatii conjugale, iar ca zeitate terestra, a vanatorii si a

padurilor. Sunt cunoscute mai multe legende in care se arata cruda si necrutatoare atunci cand este maniata: il transforma in cerb pe vanatorul Acteon, care o surprinsese la baie, iar tanarul este ucis de proprii lui caini; de asemenea, ucide cele sapte fete ale Niobeei, care se lauda ca avea cei mai frumosi copii (iar Apollo ii omoara pe baieti). Este identificata la romani cu Diana, reprezentata ca o tanara cu o tolba de sageti si insotita de o caprioara. Templul ei din Efes a fost una din cele Sapte minuni ale lumii.

Hermes Hermes era fiul lui Zeus si al nimfei Maia si detinea functia de mesager al zeilor. De

asemenea, e considerat protector al

comertului, al actiunilor indraznete si chiar al

hotilor. A inventat lira, flautul, masurile

si greutatile si sportul. A fost

identificat cu zeul roman Mercur. Ca

atribute avea sandalele inaripate si

caduceul (nuia magica, simbol al pacii si

comertului).

               

Afrodita Ultima, dar cu siguranta nu cea din urma, zeita olimpiana este Afrodita. La Homer, ea este fiica lui Zeus si a Dianei, dar o alta legenda spune ca ea s-a nascut din spuma marii, in locul in care cursesera picaturi din

sangele lui Uranus cand acesta fusese lovit

de Cronos. Venus la romani, ea era stapana dragostei, a frumusetii, voluptatii si fecunditatii. Cu numele de Anadiomene ("iesita din mare") este si zeitate marina, protectoarea marinarilor si a porturilor. Desi era sotia lui Hefaistos, a iubit mai multi zei - Ares (cu care l-a avut pe Eros), Hermes sau Dionysos - dar si muritori, printre care pe Adonis sau pe Anchise, tatal lui Enea.

Cultul eroilor in Elada

Eroii erau personaje reale, care au avut un rol important in istoria Greciei, prin vitejia, curajul si faima lor. Erau socotiti produse ale unirii intre un zeu si o pamanteana, iar cultul lor s-a dezvoltat in perioada fondarii coloniilor-sec. VII-VI Probabil au fost si conducatori ai expeditiilor de fondare a coloniilor, fiind cinstiti ca eroi fondatori-cultul lor fiind foarte popular. 1.Heracles, era fiul lui Zeus şi al Alcmenei . Pentru a se uni cu Alcmene, Zeus a luat chipul şi înfăţişarea soţului ei , Amphitryon, plecat să lupte împotriva teleboenilor. Din unirea Alcmenei cu Zeus s-a născut Heracles, iar din unirea Alcmenei cu Amphitryon, sosit imediat după aceea, s-a născut Iphicles, frate geamăn cu Heracles. Dându-şi seama de originea divină a lui Heracles, Amphitryon a consimţit să-l crească în casa sa, alături de Iphicles. Gelozia Herei faţă de Alcmene s-a manifestat însă de timpuriu, încă înainte de naşterea copilului. Fiindcă Zeus - ca să-şi ocrotească viitorul fiu - făgăduise regatul Argosului primului urmaş care se va naşte din Perseus, Hera a îndemnat-o pe fiica ei, Ilithyia, care patrona naşterile, să întârzie naşterea lui Heracles şi să o grăbească în schimb pe cea a lui Eurystheus, fiul lui Sthenelus. Datorită acestui fapt, Eurystheus se naşte la şapte luni, revenindu-i lui Argosul, iar Heracles e purtat zece luni în pântece de Alcmene. Mânia Herei continuă să se reverse şi după naştere, de data aceasta însă asupra copilului. Într-o noapte, când cei doi fraţi se aflau în leagănul lor, ea le trimite doi şerpi cu gândul să-l ucidă pe Heracles. Fără să-şi piardă cumpătul, Heracles, deşi avea numai zece luni, îi apucă pe fiecare cu câte o mână şi îi sugrumă, în timp ce Iphicles, îngrozit, trezeşte toată casa cu ţipetele lui.Heracles a rămas cunoscut pentru “Cele douăspreze munci ale lui Heracles”, dar şi pentru numeroase acte de curaj şi vitejie (cu ar fi : războiul împotriva giganţilor, lupta cu centaurii, eliberarea lui Prometheus etc.).2.Achiles celebru erou grec care a participat la Războiul Troian.Achiles era fiul zeiţei Thetys şi al muritorului Peleus. Când s-a născut, Achilles a fost cufundat în întregime de către mama sa în apele Styxului, pentru a deveni invulnerabil. I-a rămas afară doar călcâiul de care-l ţinea Thetys. Copil fiind, el a fost încredinţat centaurului Chiron, care l-a crescut pe muntele Pelion. Ulterior, pentru a-l împiedica să participe la războiul troian - unde ştia că-şi va găsi moartea, aşa cum prorocise Calchas, şi încercând să zădărnicească împlinirea destinului - Thetys şi-a trimis fiul la curtea lui Lycomedes, regele dolopilor, care l-a ţinut ascuns, deghizat în veşminte femeieşti, printre fiicele lui. Una dintre ele, Deidamia, i-a născut lui Achilles un fiu, pe Neoptolemus (sau Pyrrhus). Între timp însă, grecii pregăteau războiul împotriva Troiei. La chemarea lui Ulise (Odiseu), Achilles se alătură armatelor greceşti, în fruntea mirmidonilor. La despărţire, odată cu plecarea flotei din Aulis, Thetys îi dăruieşte lui Achilles armele divine făurite de Hephaestus şi caii lui Poseidon. Moare ucis la Troia, fiindu-i infipta in calcai o sageata de catre Paris.3. Ulise (Odiseu) celebru erou grec care a participat la Războiul Troian.Ulise era regele Ithacăi şi fiul lui Sisif şi al Anticleei. S-a căsătorit cu Penelopa, fiica lui Icarius, cu care a avut un fiu, pe nume Telemah. În războiul troian, Odiseu are un rol important. Vestit pentru mintea sa isteaţă şi pentru prudenţa şi vorbele frumoase pe care ştia să le rostească, el este trimis adeseori în solii sau i se dau diverse însărcinări. De pildă, este trimis la regele Lycomedes să-l aducă pe Achilles, îl însoţeşte pe Menelau atunci când acesta se duce să o ceară pe Elena de la troieni, mijloceşte împăcarea lui Agamemnon cu Ahile, o aduce pe Ifigenia la Aulis, e trimis să-l caute pe Filoctet împreună cu armele lui Hercule, pătrunde ca iscoadă în Troia şi se înţelege pe ascuns cu Elena să-i trădeze pe troieni etc.4.Hector, celebru erou troian, fiul regelui Priam şi al Hecubei şi soţul Andromacăi, cu care a avut un fiu: pe Astyanax zis şi Scamandrius.Hector era cel mai viteaz dintre troieni. Ştiind dinainte că avea să moară în luptă ucis de Achilles, că cetatea lui avea să fie distrusă, el a continuat totuşi să lupte alături de ai săi. În cel de-al zecelea an de război, când luptele se dădeau sub zidurile Troiei, Hector seamănă groază şi moarte în tabăra grecilor. După ce-i ucide pe cei mai vajnici dintre ei, în frunte cu Patroclus, după ce conduce atacul dezlănţuit de troieni împotriva corăbiilor greceşti, pe care le incendiază, Hector rămâne singur afară din cetate, să-l înfrunte pe Achilles. El este fugărit de trei ori în jurul zidurilor Troiei de către eroul "cel iute de picior" şi cade, răpus de mâna lui, sub privirile îngrozite ale părinţilor săi, care urmăresc lupta de sus, de pe ziduri. Cadavrul lui Hector e legat de carul lui Achilles şi târât de către acesta prin pulbere, apoi dus în tabăra ahee. Mai târziu, la cererea şi rugăminţile lui Priam, Achilles îl înapoiază troienilor, care-l ard pe rug, cu mare cinste

Cultul in religia greacaLacasul de cult era Templul-grecii au lasat posteritatii temple celebre ale caror ruine se vad si azi(Partenonul si Erechteionul-despre care am vorbit mai sus, Templul lui Zeus, din Olimpia, Templul Dianei din Efes(una din cele 7 minuni ale Antichitatii, Templul lui Apollo, din Delfi.

Templele erau cladiri masive, sprijinite pe coloane, terminate cu capiteluri(dorice, ionice, corintice), orientate cu fata spre Rasarit, pentru ca primele raze ale soarelui sa lumineze statuia zeului din cella. Aveau 3 parti: pronaos, naos si opistodom. Sarbatorile: Panateneele in cinstea Atenei, Bufoniile, in cinstea lui Zeus, la stransul recoltei, Carneia-in cinstea lui Apollo, Jocurile olimpice-serbate din 776 odata la 4 ani in cinstea zeilor Olimpului.

Templul lui Zeus din Olimpia(reconstituire)

Templul lui Apollo de la Delfi.-unde Pithia prevestea viitorul

Templul Dianei din Efes(reconstituire)

Preotia era ereditara,fiind alcatuita din persoane integre fizic si cu puterea viziunii, care aduceau jertfe, consultau vointa zeilor prin mantica-semnele maruntaielor animalelor, zborul pasarilor sau mantica oraculara(Ptihia, preoteasa lui Apollo din Delfi avea darul clarviziunii, prevestind viitorul).

Statuie antica repre zen tand un preot

Capiteluri:doric, ionic, corintic.

Cultul mortilor in Grecia antica

Grecii isi inhumau mortii-in morminte cu cupola, folosind sicrie, in care depuneau:podoabe, arme, vase cu hrana. Multe practici funerare s-au transmis in crestinism, pe filiera romana: sarutarea de pe urma a celui mort, inchiderea ochilor celui decedat,, spalarea trupului defunctului si invesmantarea lui in vesminte albe. In gura sau in mana I se punea o moneda, ca sa-I plateasca luntrasului Caron, cel care trecea sufletele in imparatia lui Hades. Cei pacatosi mergeau in lacasul lui Hades, un loc al umbrelor, terorii si suferintei, cei drepti mergeau intr-un paradis numit Campiile Elizee.

Hades, zeul mortilor, la greci, stapanul Infernului numit Tartar.

Sufletele mortilor obisnuiti coborau pe o scara si mergeau in infern, in imparatia lui Hades. Zeul infernului era imaginat "ca un talhar infricosator care se lupta in plina zi cu oameni mai puternici... ca o persoana care alearga pe un cal negru, inarmat cu o sabie sau cu un arc". Locuinta vesnica a mortilor era un loc de suferinta si de uitare a celor vii, " un loc intunecos si posomorat, captusit cu panza de paianjen, unde niciodata nu se face ziua, nici un cocos nu canta, nici o apa nu curge, iarba nu rasare; flamanzii nu au ce manca acolo, insetatii nu au ce bea, tinerii vor fi pradati de armele lor si fetele de podoabele lor.Sufletele mortilor obisnuiti coborau pe o scara si mergeau in infern, in imparatia lui Hades. Pentru cei fericiti exista totusi un loc aparte in lumea cealalta: o insula, unde toate erau pregatite, iar dupa aceea Campiile Elisee si Gradina lui Hades, unde fetele dansau iar tinerii cantau. Niciodata nu se uita ospatul mortuar, ale carui resturi erau inchinate sufletelor stramosilor si duse la mormant. Pentru morti se aduceau si sacrificii de animale si libatii de sange, apa, vin, lapte si indeosebi miere. Ritul funerar era comemorat in ziua a treia, a noua, a treisprezecea si la un an. In timpul doliului trebuiau evitate banchetele si solemnitatile publice, se foloseau vesminte modeste si de culoare neagra, se taia parul si uneori se presara cenusa pe cap si se zgaria fata. Toate acestea erau impuse de dreptul religios familial si de aceea erau strict obligatorii. Nu erau lipsiti de ele decat cei care erau exclusi de la religia familiei si de la aceea a cetatii. Aceasta era cea mai grava interdictie.

I

Poporul roman, de origine indo-europeana s-a născut în provincia LATIUM, cu capitala în cetatea Roma.

Această cetate se află în centrul Italiei, având ca vecini: la nord- ETRURIA, iar la sud MAGNA GRAECIA, a doua patrie a grecilor

După anul 753, anul întemeierii Romei de către Romulus, Roma a devenit încetul cu încetul centrul vieţii sociale şi religioase al unui vast imperiu şi al unei vorbiri frumoase care a reusit să înlocuiască limbile vechi ale multor popoare ce şi-au găsit a doua patrie în Europa.

In secolul VIII(753 ab.u. c) triburi de sabini, latini si etrusci pun bazele Romei, prin unirea asezarilor fortificate de pe cele 7 coline, pe malul stang al Tibrului

Condusa la inceput de regi etrusci Roma s-a eliberat si a inceput cucerirea Italiei si a bazinului Mediteranei.

Se cunosc 3 etape in evolutia Romei, de la regat la Imperiu: 1Regalitatea(753-509)

2. republica(509 i. Hr.-31 d.Hr.) 3.Imperiul(31-476 d.Hr.)

Roma a crescut astfel în importanţă şi pe plan religios pe măsură ce stăpânirea romană a cuprins toate ţărmurile Mării Mediterane

RELIGIA Romana.

GEMENII REMUS SI ROMULUS, LUPTANDU-SE PENTRU DREPTUL DE A CONSTRUI CETATEA

ISTORIA ROMEI

). Izvoarele arheologice-ruine de temple si altare, statuile si picturile, mozaicurile, monedele cu chipul zeilor si imparatilor,

epigrafice-inscriptiile de pe monumente, literare “De Re rustica”(Cato sec II i. Hr.), “De natura Deorum” si “ De Divinatione”(Cicero), “ Eneida”(Virgiliu) , “Ab Urbe condita”(Titus

Livius), “Saturnalia”(Macrobiu).. Panteonul, doctrina si morala In perioada straveche romanii adorau divinitati tainice, ale caror nume nu le rosteau; existau si plante sacre(laurul), pasari sacre(vulturul) sau animale sacre(lupoaica). Zeii erau imaginati avand forme umane(antropomorfi), dand oamenilor belsug, noroc, vitejie, intelepciune si dreptate. Principalii zei sunt: Jupiter-zeul luminii, al furtunii si fenomenelor astronomice(tunet si fulger, ploaie si vant), Juno-sotia sa credincioasa, zeita lunii, protectoarea familiei, a miresei si a mamei, Vesta-simbolul maternitatii, desi era fecioara si a focului vetrei(cetatii si caminului), Marte, zeu al vegetatiei si al razboiului (socotit tatal lui Romulus si Remus), Mercur, zeul comertului, Saturn, zeul semanaturilor, Minerva, zeita intelepciunii, artelor si mestesugurilor, Vulcan, zeul focului, al traznetului si soarelui, Faunus, zeul animalelor padurii, Fortuna, zeita norocului, Ianus, zeul zeul portilor cetatii si casei, Neptun, zeul marilor si alte zeitati marunte-penatii, ce vegheau la prosperitatea casei si larii-patronau locurile populate, manii-sufletele stramosilor, Tiberinus-zeul Tibru. Ca si la greci exista cultul eroilor: Hercules, Dioscorii Castor si Polux, protectorii cavaleriei romane, Aeneas, fiul lui Anchise si al Afroditei, presupusul stramos al romanilor. Imparatii romani incepand cu Octaavian erau divinizati(titlul de Augustus), luand nastere cultul imparatului.Religie politeista religia romana a preluat elementele de doctrina si morala de la etrusci si greci, fara a fi originala in vreun fel. Dreptatea era principala norma morala-ROMANII FIIND SOCOTITI FONDATORII DREPTULUI EUROPEAN

cultul-se desfasura in Temple, ce le imitau pe cele etrusce si grecesti(forma dreptunghiulara, mai rar rotunda) : Templul lui Marte-pe Campul lui Marte, al lui Jupiter, al lui Juno, al Minervei. Cand Roma era regat, regii aveau si functii sacerdotale, dar apoi preotii s-au organiat in colegii(aceasta asociere a lor ii este atributa regelui Numa).Exista un conducator al preotilor”Rex Sacrorum”-ce se ocupa de cultul lui Ianus, trei flamini mari(ai cultului lui Marte, Jupiter si Quirinus), Pontifex maximus(supraveghetorul fecioarelor vestale-INCEPAND CU OCTAVIAN IMPARATII ROMANI INDEPLINEAU SI ACEASTA FUNCTIE RELIGIOASA), 12 flamini mici(ai unor zei minori). Augurii erau preotii ce vedeau in anumite semne vointa zeilor, fetialii, observau ca pacea si declararea razboiului sa se faca dupa dreptul divin, decemvirii(consultau cartile sibiline), salienii erau preotiilui Marte, lupercii ai lui Faunus. Ca acte de cult se remarcau jertfele, (de cerere a sfatului zeului, de expiere a pacatelor), voturile -fagaduintele in fata zeilor(se fagaduia construirea unui templu, prada de razboi, jocuri in cinstea lor) ce se scriau pe o tablita si erau lasate la picioarele statuii zeului si purificarile(fizice si morale).

CULTUL RELIGIEI ROMANE

TEMPLUL LUI Marte de pe colina AVENTIN

(RECONSTITUIRE)

IMPARATUL OCTAVIAN IMBRACAT CU TOGA PRAETEXTA-SIMBOLUL LUI Pontifex maximus

RUINELE TEMPLULUI LUI SATURN, DIN ROMATEMPLU ROMAN-

RECONSTITUIRE

Cultul mortilor era popular la romani. Cei morti erau incredintati stramosilor deveniti zei-manibus, fiind salutati cu formula pastrata in crestinism: “Sit tibi terra levis”(sa-ti fie tarana usoara). Se credea ca sufetele aveau nevoie din cand in cand de apa, vin si mancare, care se aduceau la mormant, la anumite date:24 august, 5 octombrie, 8 noiembrie. Sufletele celor ucisii sau rai trebuiau imblanzite printr-o ceremonie speciala facuta de capul familiei, in miez de noapte. Influentele orientale-apar dupa ce Roma devine Imperiu, cucerind Orientul. Asa sunt importate cultul lui Isis si Osiris, din Egipt, Mithra, zeul luminii, de la Iranieni. Prin sincretism (adoptarea in Panteon a mai multor zei ai popoarelor cucerite de Imperiu) si “interpretatio romana”(denumirea romana data unor zei straini, ca aceleasi atributii) toate aceste zeitati si-au gasit locul in Panteonul roman. IN 313 IMPARATUL ROMAN CONSTANTIN I A DECLARAT RELIGIA CRESTINA LIBERA SI EGALA IN DREPTURI CU

CELELALTE RELIGII POLITEISTE IAR IN 381 IMPARATUL TEODOSIUS I A DELARAT CRESTINISMUL RELIGIA OFICIALA A IMPERIULUI, CARE A INLOCUIT TREPTAT CELELALTE CULTE POLITEISTE.

OCTAVIANUS(27 i.HR-14 d.Hr.), PRIMUL IMPARAT ROMAN, NEPOTUL LUI CAESAR, DIVINIZAT DUPA MOARTE , AUGUSTUS –cel sfant supranume dat de Senat-27 i.Hr

PRELUAT DE TOTI IMPARATII ROMANI, care l-au urmat, fundamentand astfele cultul imparatului socotit zeu

Octavian, in tinuta militara participand la campania navala de la Actium-31 i.Hr. impotriva Cleopatrei si a lui Antoniu-imagini de film