Remedierea fisurilor elementelor de beton si beton armat, folosind amestecuri pe baza de rasini epoxidice.

1. Obiectul fisei.

Prezenta fisa tehnologica se aplica pentru remedierea fisurilor elementelor de beton si beton armat, aparute ulterior decofrarii, cand se folosesc amestecuri pe baza de rasini epoxidice.

Lucrările    de    remediere    pot    începe    numai    după    respectarea  următoarelor condiţii:

procesul de fisurare să fie stabilizat ; temperatura mediului ambiant şi a elementului care se remediază trebuie sa fie de

minimum + 15 grade C în perioada execuţiei remedierii şi minimum 7 zile după executarea acesteia ;

umiditatea relativă a aerului să fie de maximum 60 % în perioada execuţiei remedierii ; temperatura materialelor utilizate să fie de minimum +15 grade C si de maximum + 30

grade C ; temperatura   maximă   pe   parcursul   exploatării   să   fie   de maximum + 50 grade C ; suprafeţele de beton cu care vin în contact amestecurile pe bază de răşini epoxidice să fie

uscate ; uneltele cu care se lucrează să fie perfect uscate ; injectarea fisurilor se efectuează după minimum 6 ore de la executarea operaţiilor

pregătitoare, dacă temperatura mediului ambiant este mai mare de + 20 grade C şi după minimum 12 ore dacă temperatura este mai mică de + 20 grade C (însă de minimum + 15 grade C) ;

vasele şi celelalte unelte de lucru se vor spăla cu acetonă tehnică imediat după terminarea lucrului ;

darea în exploatare a elementelor de beton remediate se va face după minimum 3 zile de la executarea remedierii dacă temperatura mediului ambiant a fost de minimum + 20 grade C şi de minimum 7 zile pentru temperaturi cuprinse între + 15 grade C şi + 20 grade C.

2. Codul fisei CB-002

3. Operati tehnologice.

Fisuri cu deschiderea între 0,5 si 2 mm

Remedierea fisurilor cu deschiderea cuprinsă între 0.5 şi 2 mm se realizează prin injectarea lor cu răşină epoxidică.

Operaţiile tehnologice sunt următoarele :

1. Se îndepărtează tencuiala de pe ambele feţe ale elementului de beton pe toată lungimea traseului fisurii şi pe o lăţime de cca. 100 mm (cca. 50 mm de o parte şi de alta a fisurii).

2. Se perie suprafeţele betonului cu o perie de sârmă şi apoi acestea se suflă cu un jet de aer comprimat pentru îndepărtarea prafului rezultat.

3. Se stabilesc poziţiile de aplicare a stuţurilor metalice pentru injectare şi acestea se marchează pe traseul fisurii. Pe lungimea unei fisuri neîntrerupte trebuie să existe minimum două ştuţuri, unul din ele fiind amplasat la capătul inferior al acestuia, iar intermediar la distanţe stabilite în funcţie de cele trei posibilităţi în care se poate situa elementul de beton :când grosimea sa este de 200 … 400 mm şi când este posibil accesul pe ambele fete fisurate,   stuturile se aplică pe ambele feţe ale elementului la o distanţa între ele de (0.5 … 0.7) x grosimea clementului. Punctele de aplicare de pe cele două fete opuse trebuie decalate între ele.La capătul superior al fisurii se prevede un orificiu cu diametrul de cca. 100 mm  pentru refularea aerului.

4. Se executa orificiile pentru verificarea injectării în cazul elementelor de beton  cu grosimea de maxim 120 mm , găurile cu diametrul de cca. 10 mm si cu adâncimea de cca. doua treimi din grosimea elementului, realizandu-se cu ajutorul unei bormasini rotopercutante. In aceste găuri se introduc tuburi din PVC.

5. Se poziţionează stuţurile metalice, pe traseul fisurii, în punctele stabilite şi se fixeaza provizoriu pe contur în două, trei puncte, cu plastilina sau cu ipsos, având grijâ ca ele să fie amplasate simetric fata de fisurâ. Inainte de aplicare, suprafaţa circulară a stutului (care urmează să se aplice pe suprafaţa elementului de beton) se acoperă cu un strat de plastilină.

6. Se închide fisura la exterior cu un strat de chit epoxidic cu grosimea de cca 1.5 mm. aplicat de-alungul acesteia prin apasare energică cu spaclul  , pe o lăţime de cca 30 mm (minimum l5 mm de o parte şi de alta a fisurii). Cu acelaşi chit se fixează definitiv si ştuţurile metalice. In cazul elementelor de beton cu grosimea de maximum 200 mm pe fata pe care nu se amplasează ştuţuri se lasă în stratul de chit orificii de control al injectării având diametrul de cca. 3mm şi amplasate la o distanţâ de cca. 500 mm între ele. Pentru fiecare fisură se prevede minimum un orificiu de control.

7. După întărirea chitului (la cca. 6 ore de la aplicare) se verifică comunicarea dintre ştuţuri precum şi indepartarea prafului din stuturi astfel : se introduce aer comprimat pe rând în fiecare ştuţ şi se urmăreşte ca acesta să refuleze în cele două ştuţuri învecinate. Orificiile prin care nu refulează aerul indică o întrerupere a fisurii in zona respectivă şi în acest caz se amplasează ştuţuri suplimentare pentru asigurarea comunicării (după ce în prealabil chitul epoxidic a fost îndepărtat in zona respectivă cu ajutorul unei dalte şi a unui ciocan din oţel de 0.5 kg ;

8. După minimum 6 ore de la executarea operaţiilor pregătitoare daca temperatura mediului ambiant este de minimum + 20 grade C şi respectiv după minimum 12 ore daca aceasta este cuprinsă intre + 15 grade C şi + 20 grade C se poate începe operaţia de injectare de la una din extremităţile fisurii si în mod obligatoriu de la capatul inferior al acesteia. Se astupa cu dopuri de plastilina sau de cauciuc toate stuturile metalice mai putin primele doua care se tin deschise.Injectarea fisurilor cu rasina epoxidica se poate face cu pistolul manual sau cu pistolul actionat cu aer comprimat.- în cazul utilizării pistonului manual acesta se alimentează cu răşina, apoi se introduce capul sau in primul ştuţ (amplasat la extremitatea fisurii) şi se incepe înşurubarea lentă a pistonului până la aparitia  răşinii în stutul deschis învecinat. Se scoate pistolul din stutul metalic ,acesta se astupa cu un dop de plastilină sau de cauciuc, se muta pistolul in al doielea stut,se desfunda al treileastut şi se reia operaţia de injectare. Se procedează astfel până la injectarea completă a fisurii. La terminarea injectării toate stuturile trebuie să fie astupate.- in cazul utilizării pistolului cu aer comprimat acesta se alimenteaza cu răşină, apoi se racordează la o sursă de aer comprimat cu presiunea până la 6 bari. Se fixează pistolul în primul

stut metalic (amplasat la extremitatea fisurii). Se deschide lent robinetul de aer comprimat şi se menţine pistolul in această poziţie până la apariţia răşinii în stutul deschis învecinat. Se închide robinetul de aer comprimat, se depresurizeazâ, se mută pistolul în al doilea ştuţ , se astupa primul stuţ cu un dop de plastilină sau de cauciuc, se desfundă al treilea ştuţ şi se reiau operaţiile de injectare. Se procedează astfel pana la injectarea completa a fisurii.La terminarea injectării toate ştuţurile trebuie sa fie astupate.In cazul elementelor de beton cu grosime de maximum 200 mm , in timpul injectării răşina trebuie să refuleze prin orificiile de control amplasate pe faţa opusa celei pe care sunt amplasate stuturile metalice, iar in cazul elementelor cu grosimea de maximum 120 mm, în timpul injectării, răşina trebuie să refuleze prin tuburile de control din PVC , refularea răşinii indicând pătrunderea acestuia pe toata grosimea elementului ( la elementele cu grosime de pana la 200 mm )  şi respectiv pe minimum două treimi din grosimea lui ( la elementele cu grosimi de peste 200 mm ).

9. După cca. 2 ore de la terminarea injectării, stuturile metalice se scot şi se curăţă de chitul epoxidic prin spălarea lor cu acetonă sau prin ardere.

10. După cca. 36 ore de la injectare se execută verificarea aplicării corecte a procedeului de injectare. La fiecare a cincea fisură injectată se va desprinde pe o lungime de cca. 150 mm, cu dalta şi ciocanul, stratul de chit epoxidic aplicat pentru închiderea exterioară a fisurii ,la extremitatea la care s-a încheiat operaţia de injectare. Stratul de chit epoxidic se va îndepărta de pe ambele feţe şi respectiv de pe o singură faţă . In cazul injectării corecte se constată prezenţa răşinii în fisuri (culoarea ei fiind mai închisă decât cea a betonului). Dacă nu se constată prezenţa răşinii în fisură se procedează Ia îndepărtarea completă a chitului de pe fata respectivă a elementului şi se stabilesc zonele neinjectate. In fiecare din aceste zone se montează câte un ştuţ. se acoperă fisura cu chit epoxidic lăsându-se câte o întrerupere de control cu diametrul de cca. 3 mm Ia extremitatea zonei de injectat si se execută reinjectarea.Intrucît în acest caz există dubii în ceea ce priveşte calitatea injectării şi la celelalte fisuri, se face verificarea tuturor fisurilor injectate prin îndepărtarea chitului epoxidic pe lungimea întregului traseu al acestora.|

11. Se reface tencuiala cu mortar M 50 T

4. Retete de material.

Catitatile materialelor sunt stabilite in parti de volum si greutati.

a. Chit epoxidic pentru spacluire: - Rasina epoxidica 1,0p(200g);

- Intaritor 0,14p(25g);

- Ciment sau filer de cuartz 0,75….1,0p(200….250g);b. Chit epoxidic pentru injectare- Rasina epoxidica 1,0p(200g);

- Intaritor 0,14p(25g);

- Ciment sau filer de cuartz 0,5p(100g)c. Rasina epoxidica pentru injectare:- Rasina epoxidica 1,0p(200g);

- Intaritor 0,14p(25g);

d. Mortar M50 T :- Ciment Pa 35 262kg/m3

sau M 30 275 kg/m3

sau F 25 290 kg/m3

- Var pasta (calitatea I cu consistenta 12 cm si densitate aparenta 1300 kg/m3) 110 kg/m3

- Nisip 0…3 mm (umiditatea 2% si densitatea aparenta de cca. 1250 kg/m3) 1450 kg/m3

- Apa - functie de consistenta (stabilita cu consul etalon) trebuie sa fie cuprinsa intre limitele :

-pentru sprit 9 cm-pentru grund si tinci 7..8 cm

Prepararea amastecurilor pentru chituire sau injectare se face astfel:- se masoara volumetric sau gravimetric materialele componente;- intr-un recipient emailat curat si perfect uscat se introduce rasina epoxidica apoi intaritorul;- se amesteca incet cu mistria (curatata si perfect uscata) timp de 2 minute(se evita scoaterea mistriei pentru a nu se antrena aer) pana la obtinerea unei culori omogene;- daca se prepara chit se adauga treptat cimentul sau filerul de cuart si se amesteca pana la omogenizarea completa.

Cantitatea preparata se limiteaza la max 0.5 kg. Timpul de punere in lucru pentru amestecurile epoxidice, masurat de lainceperea prepararii nu va depasi 30…12 minute pentru temperatura mediului ambiant de+15…+25°C si 10…8 minute pentru temperatura mediului ambiant de+26…+30°C.

Imediat dupa terminarea prepararii si punerii in lucru a amestecurilor, vasele si uneltele de lucru se vor spala cu acetona tehnica.

5. Dotarea cu scule si dispozitive auxiliare.

- Dalta metalica 1 buc;

- Ciocan 0,5 kg 1buc;

- Perie de sarma 1 buc;

- Metru articulat 1 buc;

- Mistrie 2 buc;

- Spaclu 1 buc;

- Recipient metalic emailat 5l 1 buc;

- Masuri emailate(250,500 sau 1000 cm3) 1 buc;

- Cilindru de sticla gradat ( 50,100 sau 250 cm3) 1 buc;

- Termometru camera 1 buc;

- Bormasina rotopecrutanta (daca este cazul) 1 buc;

- Spiral d=10 mm 1 buc;

- Piston manual pentru injectare cu rasini sau chit epoxidic (daca este cazul ) 1 buc;

- Pistol de injectat rasini cu aer comprimat (daca este cazul) 1 buc;

- Electrocompresor 11…39 m3/min (6 atm) 1 buc;

- Luma micrometrica 1 buc;

- Schela interioara simpla 1 buc;

- Galeata 2 buc;

- Cancioc 1 buc;

- Con etalon 1 buc;

- Furtun de cauciuc 20m;

-6. Formatii de lucru.

Formatia de lucru se compune dintr-un zidar calificat, un ajutor si un mecanic.

7. Consumuri.Consumurile s-au stabilit pentru 1ml de fisura si pentru o grosime a elementului

de beton de140mm .

RPCB15A1 Injectarea fisurilor pina la 3mm deschidere cu rasini epoxidice pe adincim e 1 5cm in diafragme M------------MATERIALERasina epoxidica dinox c caiet de sarcini 1977 0,5 KGPlastilina -vrac ni.1468-1975 0,144 KGAcetona tehn cal i stas 6366-69 0,5 KGTeava inst.zinc nefil.uii- 50(2 ) ol 32 1 s 7656 0,2 MIntaritor teta ni 6573-75 0,077 KGDinox 10l 0,2 KGTuburi pvc plastifiat tip muntenia diam.inter.5 mm 0,51 MFORTA DE MUNCAZidar-rosar 3.02 ORE

UTILAJEElectrocompresor mobil de joasa pres. 1,1-3,9 mc/min 0,5 OREPompa de injectat mortar act.electr 1,5kw 0,3 ORE

RPCB16A1 Diferenta +- 1cm grosime a fisurilor in elemente beton armat injectate rasini epoxidice la diafragme ------------Rasina epoxidica dinox c caiet de sarcini 1977 0,033 KGBetonist cat.2 0,01498 OREBetonist cat.1 0,02996 ORE

Pompa de injectat mortar act.electr 1,5kw 0,02 ORE

MATERIALERasina epoxidica dinox c caiet de sarcini 1977 0,467KGPlastilina -vrac ni.1468-1975 0,144 KGAcetona tehn cal i stas 6366-69 0,5 KGTeava inst.zinc nefil.uii- 50(2 ) ol 32 1 s 7656 0,2 MIntaritor teta ni 6573-75 0,077 KGDinox 10l 0,2 KGTuburi pvc plastifiat tip muntenia diam.inter.5 mm 0,51MFORTA DE MUNCAZidar-rosar 3.02 OREUTILAJEElectrocompresor mobil de joasa pres. 1,1-3,9 mc/min 0,5 OREPompa de injectat mortar act.electr 1,5kw 0,28 ORE

Fisura are 5,41m->

MATERIALERasina epoxidica dinox c caiet de sarcini 1977 2.53KGPlastilina -vrac ni.1468-1975 0.78 KGAcetona tehn cal i stas 6366-69 2.71 KGTeava inst.zinc nefil.uii- 50(2 ) ol 32 1 s 7656 2MIntaritor teta ni 6573-75 0,42 KGDinox 10l 1.09 KGTuburi pvc plastifiat tip muntenia diam.inter.5 mm 3MFORTA DE MUNCAZidar-rosar 16.4 OREUTILAJEElectrocompresor mobil de joasa pres. 1,1-3,9 mc/min 2.71 OREPompa de injectat mortar act.electr 1,5kw 1.52 ORE

8. Norme de protectia si igiena munci.La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile din “Regulamentul privind protectia si igiena munci in constructii – 1993 “ publicat in Buletinul Constructiilor Nr. 5 -6 – 7 – 8/1993 si in mod deosebit capitolele 24, 30, 39 si 40 precum si “ Normele de prevenirea si stingerea incendiilor” aprobate de M.C.Ind. cu ordinul 742/D 1981.Suplimentar se vor respecta urmatoarele :

- Se va folosi ca material de protectie halatul manusile de cauciuc si ochelarii de protective care se vor curate dupa fiecare utilizare;

- Se va evita contactul amestecurilor epoxidice cu pielea sau imbracamintea si se va urmari mentinerea lor in permanenta sub nivelul ochilor. In cazul contactului direct cu pielea, se va proceda la spalarea cu apa si sapun ( in nici un caz cu solvent specifici);

- Depozitarea materialelor pentru amestecurile epoxidice se va face in spatii in care nu exista pericol de aprindere;CONSOLIDAREA PLACII-SOLUTIA CU GRINZI METALICE LA PARTEA INFERIOARA

DESCRIEREA TEHNOLOGIEI:1. Se stabileste pozitia profilelor si a armaturilor existente2. Se marcheaza si se practica gaurile pentru trecerea buloanelor prin placa existenta de beton, cu ajutorul unei bormasini rotopercutante3. Se marcheaza pozitia panelor metalice si se indeparteaza tencuiala din aceste zone4. Se indeparteaza pardoseala in zona de rezemare a profilurilor U4. Se pozitioneaza profilurile U6. Se aduce grinda metalica realizata dintr-un profil I si se suspenda de placa prin intermediul celor 4 buloane de la capete (intre grinda si partea inferioara a placii sa ramana un spatiu liber de 10-15mm)7. Se monteaza si se bat penele metalice. Se puncteaza un punct de sudura pentru prinderea placutelor intre ele si intre profile.8. Se mai strang piulitele si eventual se pun si contrapiulite.9. Mascarea cu tavan fals sau protejarea profilelor prin tencuire

Dotarea cu scule si dispozitive auxiliare

- Dalta metalica 1 buc;

- Ciocan 0,5 kg 1buc;

- Perie de sarma 1 buc;

- Metru articulat 1 buc;

- Bormasina rotopecrutanta 1 buc;

- Spiral d=25mm 1 buc;

- Creta 1buc;

- Cheie fixa (pentru strans piulitele) 1 buc;

- Pahometru 1 buc;

- Aparat de sudura 1 buc;

MATERIALE- grinda metalica profil I14 7buc*4.3*14.4kg/m=434kg

- buloane 4buc

- piulite 4buc

- contrapiulite 4buc

- pane 28*0.01*0.05*0.07*7850=7.7kg

- profil U8 2buc*8.64*0.1=1.73kg

CONSOLIDAREA PLACII-SOLUTIA PRECOMPRIMAREA

DESCRIEREA TEHNOLOGIEI:1. Determinarea pozitiei armaturilor cu pahometrul2. Se traseaza si se practica in placa de beton gaurile pentru trecerea buloanelor de

ancoraj, cu ajutorul unei bormasini rotopercutante3. Se indeparteaza tencuiala, la partea inferioara a placii de beton, in zonele de

apozitionare a placilor de ancorare a tirantilor4. Se monteaza placile de ancorare ce se prind prin 4 puncte de prindere si se strang

piulitele de la capetele superioare ale buloanelor5. Se aduc cei 4 tiranti (realizati din otel beton) si se prind cu sdura de placile de

ancorare6. Se fixeaza dispozitivul de tensionare si se intind tirantii pana la obtinerea efortului

unitar dorit.7. Protejare ansamblu prin tencuiala

Dotarea cu scule si dispozitive auxiliare

- Dalta metalica 1 buc;

- Ciocan 0,5 kg 1buc;

- Perie de sarma 1 buc;

- Metru articulat 1 buc;

- Bormasina rotopecrutanta 1 buc;

- Spiral d=25 mm 1 buc;

- Creta 1buc;

- Cheie fixa (pentru strans piulitele) 1 buc;

- Pahometru 1 buc;

- Aparat de sudura 1 buc;

- Dispozitiv de tensionare 1buc