Retete Produse uitate

8/20/2019 Retete Produse uitate

1/45

This project has been fundedwith the support from the

European Commission. The

contents of this material

commits only the authors and

the Commission, cannot be

held responsible for any use of

the information contained

Produse

”uitate”


2/45

1

Cuprins

România...................................................................................................................................................... 3Mei.......................................................................................................................................................... 3

Reţete.................................................................................................................................................. 3

Linte ........................................................................................................................................................ 4

Reţete.................................................................................................................................................. 5

Borş ......................................................................................................................................................... 6

Levănţică ................................................................................................................................................. 9

Ştevie .....................................................................................................................................................11

Seminţe de in..........................................................................................................................................13

Năut .......................................................................................................................................................15

Napi........................................................................................................................................................16

Rubarbă..................................................................................................................................................18

Capere....................................................................................................................................................19

Hrişcă......................................................................................................................................................20

Dude.......................................................................................................................................................21

Prune uscate...........................................................................................................................................22

Polonia .......................................................................................................................................................23

Kale ........................................................................................................................................................23

Chard/Sfeclă Mangold.............................................................................................................................24

Amarant..................................................................................................................................................24

Rubarbă..................................................................................................................................................25

Păstârnac ................................................................................................................................................25

Barba-caprei ...........................................................................................................................................26

Napul suedez/Rutabaga..........................................................................................................................26

Italia ...........................................................................................................................................................27

Scurt istoric al mâncării ...........................................................................................................................27

Pâinea.....................................................................................................................................................29

Feluri de mâncare tipice după reţete napolitane.....................................................................................29

Danemarca .................................................................................................................................................31

Legume cu frunze....................................................................................................................................31


3/45

2

Legume şi fructe .....................................................................................................................................35

Cereale de altădată .................................................................................................................................36

Alac - Triticum spelta...........................................................................................................................36

Svedjerug – .........................................................................................................................................37

Kamut – (hibrid natural între T. durum and T. polonicum) ...................................................................37

Emmer şi Einkorn (Triticum dicoccum and Triticum monococcum)......................................................38

Turcia – Kayseri...........................................................................................................................................39

Nutriţie şi băuturi....................................................................................................................................39

Akıtmaç...............................................................................................................................................39

Keşkek ................................................................................................................................................40

Höşmerim ...........................................................................................................................................40

Mantı ..................................................................................................................................................40

Tutmaç................................................................................................................................................41

Yufka...................................................................................................................................................41

Portugalia ...............................................................................................................................................41

Turcia – Izmir ..............................................................................................................................................42

Produse uitate şi redescoperite de producătorii organici din Izmir ..........................................................42

O comoară găsită într-o ladă de zestre ....................................................................................................43

Elevii provenind din domenii profesionale similare au lucrat împreună pe tema

fundamentală a inovaţiei şi creativităţii în prepararea mâncării, cu accent pe ideea

de specific local – „terroir”. Conlucrarea în activităţile de cercetare în acest domeniu

a facilitat un bogat schimb de cunoştinţe prin împărtăşirea exemplelor de bune

practici din fiecare ţară parteneră.

Sperăm că rezultatele acestui proiect vor contribui la îmbogăţirea cunoştinţelor

elevilor privind cadrul culinar general al practicilor profesionale din industria

alimentară şi de alimentaţie publică din Europa.


4/45

3

România

Mei

Meiul (Panicum miliaceum) este o plantă erbacee din familia gramineelor, cu

inflorescenţa ramificată și cu flori albe-gălbui, folosită ca nutreţ pentru vite. [1]

Este de asemenea vândut pe post de aliment dietetic și, datorită lipsei sale de

gluten, poate fi inclus în dieta persoanelor care nu pot tolera grâul.[1]

Boabele de mei au o valoare nutritivă ridicată, cu un conţinut de 10-11% substanţe

proteice, 3-4% grăsimi, 8-10% celuloză;

În alimentaţia omului, boabele de mei se folosesc sub formă de crupe sau păsat şi

pentru prepararea unei băuturi alcoolice (braga); [2]

REȚETE

Mămăliga din mei: 1 cană făină de mei, 3-4 căni apă plată/de izvor, sare. Sepregătește ca și mămăliga din făina de porumb. Când fierbe apa cu sare se adaugă,

în ploaie, făina de mei și se lasă la foc foarte mic 10-15 minute. Se amestecă bine cuo lingură de lemn sau un făcăleţ pentru uniformizarea conţinutului. Când nu se mailipește de pereţii vasului și nici de lingură mămăliga este gata. Se poate adăuga

smântâna, brânza rasă și se poate servi cu sos de soia, cu ciuperci etc.


5/45

4

Crema de mei: 6 linguri de mei, 6 linguri de ulei, o legatură de zarzavat, 1-3 linguri

pastă de susan (Tahina), zeama de lămâie, sare. Se prăjeste meiul în ulei până serumenește ușor. Se adaugă 3-4 căni de apă și se lasă să fiarbă până se îngroașă. În

final se adaugă sare, zarzavatul tăiat fin, pasta de susan și puţină zeamă de lămâie.

Crema poate fi servită ca atare sau în diverse combinaţii cu salate de crudităţi,

ciuperci, soia etc.

Surse

[1]- http://ro.wikipedia.org

[2]- http://www.revista-ferma.ro/autori-nicolae-dragomir/meiul-panicum-

miliaceum-l.html

[3]- http://www.paradisulverde.com/Alimentatie/Retete/retete-cu-mei.html

Linte

Lintea (denumită știinţific Lens culinaris) este o plantă anuală leguminoasă, scundă,păroasă, cu frunzele paripenat-compuse ale cărei seminţe sunt comestibile.Etimologic, numele acestei plante înseamnă lentilă și provine din latinescul lens,datorită formei bombate și circulare a seminţelor.

Planta are cca 40 cm iar seminţele se găsesc în păstăi, ca și mazărea și fasolea. Spredeosebire de mazare și fasole, seminţele de linte sunt în general numai câte două înfiecare păstaie. Există mai multe varietăţi de linte - seminţele diferă atât din punctulde vedere al culorii (portocaliu, verde, verde inchis, maro) cât și al dimensiunii și

timpului de fierbere.


6/45

5

Alături de soia, lintea este opţiunea alimentară preferată de vegetarieni șipopulaţiile cu tradiţie vegetariană. Datorită timpului de fierbere redus, lintea este oexcelentă alternativă la fasole, în preparate pasate, în supă, în asociaţie cu orez,

carne și legume.

Lintea este catalogată ca aliment de grad nutriţional A datorită conţinutului ridicatde fibre, fier, magneziu, fosfor și proteină și conţinutului extrem de scăzut degrăsimi. Lintea nu conţine colesterol și aduce un aport caloric de cca 110-160kcal/100g, în funcţie de varietatea preparată și modul de preparare. [1]

Reţete

PASTA DE LINTEIngrediente: Avem nevoie de:1 cană de linte uscată verde1 lingură chimen măcinat mărunt1 si 1/2 lingurite de sare4 fire de ceapă verde4 linguri suc de lămâie1/4 linguriţa piper proaspăt măcinat1/4 cană ulei de măsline1/3 cană frunze de pătrunjel verde taiate mărunt

Mod de preparare:

Lintea se pune la fiert cu 4 căni de apă. Se adaugă chimenul si 1 linguriţă de sare, se acoperă și se fierbe la foc mic 20 de minute.Se pune într-o strecurătoare să seelimine excesul de lichid și să se răcească.Ceapa verde se taie în rondele foarte finepână la jumatatea frunzelor verzi. Se pune lintea într-un bol și se adaugă restul de sare,sucul de lămâie,piperul,uleiulde măsline, pătrunjelul și ceapă verde. Se amestecă cu grijă și se pune la frigider. Această salată se poate păstra la frigider câteva zile și este foarte bună pentruexcursii. [4]

Surse

[4] -http://www.gustos.ro/retete-culinare/salata-de-linte-3.html


7/45

6

Borş

Un leac românesc

Borşul sau zeama rezultată din macerarea tărîţelor de grîu conţine minerale şi un

complex de vitamine B şi C, minerale, aminoacizi esenţiali şi carbohidraţi. De aceea,

acest aliment folosit de obicei pentru ciorbe, are beneficii multiple pentru sănătate.

Puterea terapeutică a borşului vine şi de la drojdia de bere care ajută fermentaţia,

ingredient care conţine vitaminele din complexul B, vitaminele D şi H (biotina),

enzime, minerale în forme uşor asimilabile (calciu, magneziu, fosfor), plusoligoelemente vitale pentru sănătate, seleniu, dar, mai ales, crom. Fiind un produs

natural, borşul este foarte bogat în enzime. Țăranii români preţuiesc acest lichid atît

de mult încât talentul de gospodină al femeilor se apreciază în funcţie de cât de bine

ştiu să prepare borşul. În Bucovina, înainte de intrarea în post, toate vasele şi

tacâmurile sunt clătite cu borş şi apoi binecuvântate, semn că borşul este şi un

dezinfectant. În credinţa populară, îi scapă pe copii de deochi şi le redă pofta de

mâncare.

Pentru anemie, bronşită şi mahmureală

Borşului i s-a dus vestea că e cel mai bun leac la mahmureală. Într-adevăr, înlătură

simptomele intoxicaţiei cu alcool, ameţeala, durerea de cap, tremuratul membrelor,

senzaţia de vomă. Se bea un litru de borş. În cazurile de indigestie şi de vomă, un

pahar de borş băut înainte de masă poate fi de ajutor. Se spune că persoanele care

beau zilnic borş mult, se lecuiesc de alcool. Mai ales după mese copioase,

preparatele cu borş sunt binevenite. Borşul contribuie şi la eliminarea toxinelor din


8/45

7

organism. Este eficient şi în curele de slăbire, deoarece stimulează digestia şi

arderea grăsimilor. Pe lîngă aceste beneficii, poate fi şi un adjuvant în cazul bolilor

respiratorii precum bronşita, astmul şi sinuzita. În cazuri de anemie, funcţionează ca

tonic extrem de eficient, prin mineralele şi vitaminele conţinute. Cura cu borş pentrurevigorarea organismului durează 20 de zile, timp în care se bea un pahar de lichid,

cu un sfert de oră înaintea fiecărei mese. Pentru boli respiratorii cronice (bronşită,

astm, sinuzită), se beau două căni. Cura ajută la vindecarea acestor boli şi, mai ales,

preîntîmpină agravările şi recidivele. Se fac cure de cîte trei săptămîni. Ca adjuvant

în tuberculoză, borşul se bea în fiecare zi, cîte o jumătate de litru, pe stomacul gol,

înainte de mesele principale. Se pare că anumite substanţe active din borş blochează

dezvoltarea bacililor care provoacă această maladie.

Previne infarctul şi cancerul de colon

Se ştie că borşul elimină toxinele din organism, fiind recomandat în diete de slăbit.

Se poate bea cîte o cană de borş (250 ml) pe zi, timp de 10 zile. Acest tratament se

poate repeta de două ori pe an, toamna şi primăvara. Terapia se recomandă

persoanelor cu diabet, artrită, gută şi cu probleme reumatice, hepatice şi renale.

Pentru oboseală cronică, se bea un sfert de litru de borş dintr-o dată, ca sistemul

nervos să se revigoreze. Pentru toate problemele de ficat şi de fiere, fitoterapia

recomandă borş, deoarece curăţă şi fortifică organele interne. Se bea pe stomacul

gol, cu 15 minute înainte de masă, cîte o cană cu borş în care se adaugă o jumătate

de linguriţă de pulbere de pelin. Nivelul crescut al glicemiei poate fi reglat tot cu

borş, băut înainte de a mînca. Persoanele care au afecţiuni pulmonare se refac mai

repede dacă, în loc de apă, consumă în fiecare zi un litru de borş amestecat cu 250ml de infuzie de soc (din două linguriţe de flori uscate şi o cană de apă clocotită).

Această băutură se îndulceşte cu miere şi se bea înaintea meselor principale.

Tratamentul trebuie urmat cel puţin două luni. În cazuri grave, terapia se poate

prelungi încă două săptămîni. De asemenea, borşul scade tensiunea şi reduce

colesterolul, curăţă rinichii previne tromboza şi infarctul, iar ultimele studii arată că

este anticancerigen, luptînd cu cancerul de colon. Este folositor în boli cardiace,


9/45

8

insomnii sau după un efort fizic sau intelectual. Singurele restricţii sînt în caz de ulcer

gastro-duodenal şi gastrită.

Borșul se prepară într-un vas de pământ de circa 15 litri sau o putinică din lemn defag sau- un borcan de circa 10-15 l .Ingrediente:- circa 10 kg de tărâţe de grâu; - circa 2-3 kg de făina de mălai; - circa 1 kg de făina albă; - drojdie de bere, o bucăţică cât o nucă; - apă curată și bună de băut.

Huștile – reprezintă amestecul ce rămâne pe fundul borcanului după ce s-adecantat lichidul acrișor numit borș. Huștile sunt necesare întotdeauna laprepararea unei noi cantităţi de borș, întrucât conţin fermentul necesar produceriiacestuia.

În cazul când borșul se prepară pentru prima dată și nu avem "huști", se face o maiadin 250 gr de mălai amestecat cu apa fiartă. După ce se răcește putin, se adauga 2linguri de faina de grâu. Se amesteca și se lasă să dospească 12 ore. Numai în cazul

în care doriţi să obtineţi mai repede borșul, adăugaţi drojdie de bere, o bucăţică câto nucă, altfel nu, și atunci puteţi umple borșul la numai 2 ore. E preferabil să lăsaţi săse produca fermentaţia în mod natural. Această maia se adaugă în locul huștilor laprepararea borșului.

Prepararea:

La 10 litri de apă se pun 1,5 kg de tărâţe de grâu, 1-2 kg de mălai și o farfurie dehuști rămase de la alt borș. Se lasă apa să clocotească. Între timp, se prepară o

plămădeală din tărâţă de grâu și făina de porumb amestecate cu apa rece. Se lasă săstea circa 1-2 ore. Peste această cantitate se toarnă apă clocotită, amestecându-semereu cu făcăleţul.

După ce s-a mai răcit puţin, se adaugă huștile - nu se vor pune în apa fierbintepentru că moare fermentul. La acest amestec puteţi adăuga 2-3 cărbuni stinși,pentru că ajută la limpezirea borșului. Pentru ca fermentaţia borșului să se producămai repede, se așează vasul într-un loc mai călduţ. După 12-14 ore, borșul s-a acrit.Se trage în sticle de 1 kg, dupa ce în prealabil a fost filtrat prin tifon curat, și se

păstrează la frigider sau la un loc răcoros. Se bea la temperatura camerei.


10/45

9

Observaţie!

Dacă veţi folosi borşul la prepararea unor ciorbe sau chiar borșuri, puteţi pune în

aceste sticle câte un fir de leuștean sau cherval, dar dacă doriţi să îl consumaţi caatare, folosiţi frunze de vișin [9].

Surse

[5]

http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=S%E3n%E3tate&a=cites

te&s_id=90786

[6].www.terapiinaturiste.ro/populare-bors.php

Levănţica

Levănţica (Lavandula augustifolia) este o plantă aromatică și medicinală, cu tulpiniramificate în tufă, înaltă de 30-50 cm, frunze mici, înguste și flori albastre parfumate.Originară fiind din regiunile calcaroase și muntoase mediteraneene, la noi în ţarăcrește cultivată și înflorește toată vara.

În scopuri medicinale se recoltează numai florile detașate de pe axul inflorescenţei,

sau toată inflorescenţa, când corola nu este complet deschisă (Flores Lavandulaes).După recoltare se usucă la umbră, în strat subţire fără a fi presate.

Componenţi principali

ulei volatil compus din: acetat de linanil, butirat de linanil, geraniol, linalol înstare liberă, valerianat de linalil, borneol, cumarină, cineol, nerol, furfurol, alfapinen, cariofilen, substanţe amare.


11/45

10

Proprietăţi

puternic aromatizant cu acţiune antiseptică locală și ușor antispastică datorită

componentelor din uleiul volatil calmant al sistemului nervos central diuretic și colagog florile au acţiune carminativă

Extern

calmant și analgetic

Indicaţii

Intern

în migrene, cefalee, afecţiuni cardiace cu substrat nervos, boli de rinichi și deficat, tulburări digestive, balonări abdominale, reumatism, stări de anxietate.

ca aromant și corectiv

Extern

masaj cu oţetul obţinul din florile de levănţică în caz de răceală, gripă și stărifebrile.[1]

Biscuiţi cu lavandă

Ingrediente:

- 300 gr făină

- 150 gr zahar

- un praf de sare

- 150 gr unt rece tăiat cubuleţe

- o lingură și jumătate de flori de lavandă

- 1 ou


12/45

11

- 2 linguri apa rece

Într-un bol se toarnă făina, sarea și untul. Se amestecă cu degetele până capată un

aspect nisipos. Se adaugă zahărul, florile de lavandă și se mai amestecă o data după

care se toarnă oul și apa. Se frământă cu podul palmei de 2-3 ori până capătă

consisitenţa unui aluat . Se împachetează într-o folie alimentara și se pune la frigider

pentru cel putin 30 de minute. Se încinge cuptorul la 180 grade. Se tapetează o tavă

cu hârtie de copt.Se iau din aluat biluţe de mărimea unei nuci, se pun în tavă și se

aplatizează până ajunge la o grosime de 4-5 mm. Se coc timp de 12-15 minute.

Se încinge cuptorul la 180 grade. Se tapetează o tavă cu hârtie de copt.Se iau din

aluat biluţe de mărimea unei nuci, se pun în tavă și se aplatizează până ajunge la o

grosime de 4-5 mm. Se coc timp de 12-15 minute. [11]

Surse

[7] http://www.petitchef.ro/retete/biscuiti-cu-lavanda-fid-479425

Ştevie

Ștevia este o plantă foarte des întâlnită în România , însă beneficiile ei nu

sunt atât de cunoscute și apreciate la fel cum erau pe vremea bunicilor.

Aceștia știau de porţia de sănătate pe care ștevia le-o oferă și o consumau

abundent în sezonul primaverii. Frunzele de ștevie pot fi consumate crude și au

un gust dulce-acrişor, asemeni spanacului, dar pot fi folosite și în supe, ciorbe sau

alte mâncăruri gătite. Ștevia este o plantă bogată în vitamine (C și K), săruri minerale

(potasiu, fosfor, magneziu, calciu, fier, zinc), proteine și fibre. Este o plantă minune


13/45

12

pentru că ne ajută să eliminăm lichidul de prisos din corp, ne scapă de oboseala

minţii și a trupului și detoxifiază organismul.[12]

CIORBĂ DE ȘTEVIE

Ingrediente

2 morcovi potriviţi

2 păstârnaci

3-4 cartofi

2-3 linguri de ulei

o ceapă 40 g ţelină

ștevie

o cutie mică de roșii

borș

tăieţei

sare

ouă

leuștean proaspat

Mod de preparare - reţetă

Se curăţă zarzavatul, se taie cubuleţe și se călește în 2-3 linguri de ulei. Se adaugă

apă.

După 10 minute de fiert zarzavatul, se adaugă cartofii tăiaţi cuburi și apoi ş tevia care

în prealabil este opărită și tocată mărunt.

După ce cartofii au fiert, se adaugă tăieţeii, roșiile și borșul cald. Se potrivește de

sare, iar la sfârșit se adaugă leușteanul proaspăt tocat mărunt.

Se poate servi simplă ca o ciorbă de post sau se pot adăuga ouă întregi ( ca ochiuri

româneşti ); în acest caz se mai lasă să dea 2-3 clocote, sau se poate servi cu omleta

făcută din 3-4 ouă, prăjită pe ambele părţi și tăiată cubuleţe. [13]

[12]-http://www.garbo.ro/articol/Tratamente-naturiste/10662/stevia-si-beneficiile-

de-primavara.html


14/45

13

[13]- http://www.retetepentrutine.ro/retete/12-ciorbe-si-supe/1223-ciorba-de-

stevie.html

Seminţe de in

Seminţele de in sunt bogate în vitamine, minerale, magneziu și mangan, fibre,

fitochimicale, multe dintre acestea incluzând antioxidanţi. Au și acizi omega 3,

importanţi în combaterea inflamaţiilor. Seminţele de in reprezintă o sursă vegetală

foarte importantă de omega 3, numit acid alfa-linoleic. Inul constă în proporţie de50% în această substanţă, de cinci ori mai mult decât uleiul de nuci sau rapiţă .

Beneficiile seminţelor de in:

- Scad colesterolul și nivelul zahărului din sânge.

- Impiedică pierderea masei osoase.

- Ajută la menţinerea greutăţii.

- Îmbunătăţeste digestia, fibrele prevenind constipaţia. - Crește imunitatea organismului, fiind bun în bolile autoimune și inflamatorii,

precum artrita, psoriazisul sau lupusul.

- Luptă cu cancerul, în special cel de colon și de sân, inhibând tumorile. [14]


15/45

14

SALATĂ CU SEMINȚE DE IN

1/4 varză

1/2 salată verde

1 fir ceapă verde și 1/2 ceapă roșie

1 căţel de usturoi mărunţit

Cubuleţe brânză capră, măsline verzi

1 lingură ulei masline extra-virgin

1 lingură oţet de mere

1 mână de seminţe in întregi [15]

[14] http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/alimente/beneficiile-consumului-

semintelor-de-in-1102582[15] http://www.petitchef.ro/retete/salata-cu-seminte-de-in-fid-554624


16/45

15

Năutul

Năutul (Cicer arietinum), cunoscut și sub denumirea de mazărea berbecilor, este oplantă leguminoasă anuală, originară din Asia Mică.

Năutul este bogat în proteine, săruri minerale (fosfor, potasiu, magneziu, calciu, fier)

și în complexul de vitamine B. Având o concentraţie ridicată de proteine (24%), la

care se adaugă și un procent consistent de hidraţi de carbon și grăsimi, năutul are o

valoare alimentară deosebită, înlocuind în bună parte proteinele din carne.

De la năut se consumă atât păstăile tinere, verzi, preparate ca supe sau mâncăruri,

cât și boabele prăjite și măcinate care se pot consuma în amestec cu cafea sau chiarca înlocuitor de cafea.

Năutul este asemănător cu soia și se poate folosi în prepararea chiftelelor,sarmalelor sau pilafurilor, fiind un foarte bun înlocuitor pentru carne, fiind și maigustos decât soia. Boabele de năut fierte, pisate și apoi amestecate cu pasta dinseminţele de susan (denumită și tahini ) la care se adaugă condimente, poartădenumirea de humus sau houmous, un popular fel de mâncare din Orientul apropiatsi Balcani. Chiftelele prăjite din făină de năut se numesc falafel , populare mai ales

in Liban și Israel.Năutul poate constitui chiar un înlocuitor foarte bun pentru cafea. Boabele de năutprăjite și măcinate au un efect puternic stimulent digestiv și nervos. Năutulamestecat cu cafea este asociat uneori cu restricţiile alimentare de pe timpuldictaturii lui Ceaușescu, când cafeaua naturală nu era adesea disponibilă ca atare.Cu toate acestea se știe că din năut și cicoare se poate realiza o cafea naturală foartebună pentru copii, pentru a le stimula pofta de mâncare, iar apa de năut care seobţine prin strecurarea boabelor, este un adevarat elixir de sănătate.[1]


17/45

16

Pateu de năut

Năut fiert -500 g

Suc de lămâie- 3 linguri

Usturoi-2-3 căţei

Susan măcinat-1 linguriţă

Sare

Ulei de măsline-2 linguri

Se pune năutul la înmuiat 10-12 ore, iar apoi se fierbe 2-3 ore. Se pasează în blender

adăugând puţină apă păstrată de la fiert, până ajunge la consistenţa unei smântâni.

Adăugaţi sucul de lămâie, susanul, sare după gust, usturoiul (granulat sau pisat) şi

amestecaţi bine. Apoi îl puneţi într-o farfurie adâncă, deasupra îl stropiţi cu puţin

ulei şi înfrumusetaţi cum vă place.[5]

[5]- http://www.lalena.ro/210-reteta-Pate-de-naut-Hummus.html

Napul


18/45

17

Napul este o plantă erbacee, cu înălţimea de până la 50 –100 cm, cu tulpina floriferă

dreaptă, cilindrică, mult ramificată, acoperită cu perișori. Înflorește în lunile mai –

iunie.

Rădăcinile de nap conţin zaharuri (predomină glucoza), proteine, lipide, multe săruriminerale (potasiu, calciu, magneziu, fosfor, fier, mangan, zinc), multe vitamine (maiales C, B1, B2, PP), cantităţi mici de caroten și celuloză. Frunzele tinere conţin ulei demuștar și vitamina C.

Napul se cunoaște foarte mult ca plantă medicinală. Este folosit ca laxativ,antiscorbutic, diureic, expectorant și calmant. Sucul de nap cu miere se

întrebuinţează în tratamentul afecţiunilor gastrointestinale și ca stimulator al

funcţiei cardiace. Consumul rădăcinilor are efect curativ în cazuri de gastrită cusecreţia scăzută, colită spastică, dereglare a funcţiei căilor biliare. Napii au unconţinut mare de inulină, această substanţă stimulând, potrivit specialiştilor,sistemul imunitar.[1]

Salată de napi şi cartofi

Ingrediente

500 g napi 500 g cartofi 3 rădăcini de pătrunjel 1 ţelină mică 5–6 linguri boabe de mazăre din conservă 2 mere 3 castraveciori 5 linguri zeamă de lămâie 2 salate verzi 4 linguri maioneză de post sare


19/45

18

Mod de preparare:

Spălaţi bine napii, rădăcinile de pătrunjel şi cartofii, fără să le curăţaţi de coajă. Le

fierbeţi în vase diferite, în apă cu sare, ţinând cont că legumele au timp diferit defierbere.

Curăţaţi de coajă legumele fierte şi răcite, apoi le tăiaţi în cubuleţe. Decojiţicastraveciorii şi ţelina, apoi le tăiaţi în bastonaşe înguste sau în rondele. Tăiaţimerele în cuburi pe care le stropiţi cu zeama de lămâie, ca să nu oxideze. Spălaţisalata frunză cu frunză. Scurgeţi boabele de mazăre în strecurătoare şi le treceţiprintr-un jet de apă rece.

Puneţi într-un castron legumele, merele şi boabele de mazăre. Adăugaţi 2/3 dinmaioneză şi zeama de lămâie rămasă şi amestecaţi uşor. Decoraţi o salatieră cufrunzele de salată. Aşezaţi salata în mijloc şi ornaţi cu maioneza rămasă. O serviţidupă ce aţi păstrat-o la rece pentru 1 oră.[6]

[6]- http://www.restaurantedelux.ro/bucatarie/salata-napi-cartofi.html

Rubarba sau reventul

Reventul , denumit și Rabarbăr sau Rabarbară sau Rubarba, este o plantă ierboasăperenă, înaltă de 1-2 m. În pământ posedă un rizom dezvoltat și numeroase rădacinicărnoase, lungi, galben-portocalii la interior. În timpul primului an de vegetaţie, sedezvoltă o rozetă de frunze bazale; în anii următori apar și tulpinile florifere.[1]


20/45

19

Tulpina de rubarba conţine o cantitate semnificativă de proteine, minerale,grăsimi, fibre și carbohidraţi, dar și un conţinut însemnat de minerale și vitamineprecum calciul, fierul, fosforul, Vitamina C și este o sursa însemnată de Vitamina K -

această vitamină având un rol foarte important în coagularea sângelui. Frunzeleconţin substanţe toxice, așadar nu sunt comestibile. Benefică în cazurilederanjamentelor stomacale cauzate de prezenţa unor substanţe iritante în intestine;- este recomandată în tratarea cazurilor ușoare de constipaţie, nu și cele cronice; - este indicată împotriva bronșitei cronice, febrei cronice, astmului bronşic,inflamaţiei mucoasei nazale, guturai, tratează durerile și vânătăile.

Modalităţi de a include rubarba în alimentaţie

- preparare tarte, gemuri, jeleuri sau compoturi de rubarbă - adăugare în produse de patiserie – brioșe, pâine sau plăcinte.- combinaţie cu căpșuni

- combinaţie cu ghimbir, care este un alt companion al bunului gust.[7]

[7]-http://www.wikifood.ro/cultura-culinara/beneficiile-consumului-de-

rubarba.html

Capere

Î n România, caperele se găsesc conservate în oţet, la borcan. Seamănă cu un soi de

măsline mai mici și sunt foarte aromate – conţin așa-zisul "ulei de muștar". Pot fi

presărate peste tarte, sandwich-uri sau chiar pizza. Așezate lângă mâncăruri mai

grase, cu astringenţa lor, caperele pot face mâncarea să pară mai ușoară.

PUI CU CAPERE


21/45

20

pulpe de pui

1 linguriţă capere

1 conservă mică de roșii

1 dl vin alb 1 linguriţă oregano uscat

1 căţel de usturoi

3 linguri ulei de măsline

supă de legume

sare, piper.

Încingem uleiul de măsline, apoi rumenim în el căţelul de usturoi și îl aruncăm.Punem pulpele de pui în ulei și le rumenim. Adăugăm vinul, supa de legume și

capere. Acoperim și lăsăm 30 de minute pe foc mic. După ce s-au scurs cele 30 de

minute, adăugăm roșiile cubuleţe, oregano și condimentăm. Le lăsăm împreună încă

10 minute.[8]

[8] http://www.garbo.ro/tag/capere.html

Hrişcă

Hrişca este o cereală asemănătoare cu orezul, având o valoare nutritivă importantă.

Este bogată în proteine şi carbohidraţi ( mai puţin decât cerealele), şi conţinut redus

de grăsimi. Poate înlocui carnea cu succes.


22/45

21

Este recomandată suferinzilor de arteroscleroză , boli ale ficatului şi cardiovasculare,

diabet, hipertensiune arterială şi anemie. În plus, hrişca pisată amestecată cu lapte

măreşte nivelul de dopamină, care ajută la eliminarea depresiei.

Cum se consumă hrişca:

- hrişcă pisată

- făină de hrişcă, folosită pentru aluaturi

-

seminţe de hrişcă folosite la salate

- miere de hrişcă

Dude

Dudele erau fructele preferate ale vacanţelor copilăriei.Duzii cresc pe marginea

drumurilor sau în livezi.

Dudele conţin numeroase substanţe sănătoase precum taninul. Sunt recomandate

în cazuri de diabet, diaree (ceai din frunze uscate), gastrită, ulcer gastric şi duodenal,

constipaţie (fructele).

Cum se consumă dudele:

-fructe proaspete

- suc

- gem de dude

- vin de dude


23/45

22

Prune uscate

Prunele uscate sunt bogate în cupru şi bor, care ajută la prevenirea osteoporozei.

Mai conţin fier, calciu, vitaminele A,B şi C. Ajută corpul să asimileze calciul,protejându-l de radicalii liberi care produc boli cardiovasculare. Prunele uscate sunt

laxative şi diuretice naturale, precum şi regulatori digestivi datorită conţinutului

ridicat de fibre.

Prunele uscate sunt recomandate în caz de anemie, tulburări digestive, predispoziţie

la afecţiuni cardiovasculare.

Se consumă ca atare sau gătite cu orez şi carne.

Surse

http://www.gradina_online.ro/5_alimente_uitate_A3985.html


24/45

23

Polonia

Comparativ cu vremurile trecute în Polonia, atunci când, de exemplu,

fructele exotice au fost dificil de cumpărat, acum putem găsi o mare

varietate de produse - atât fructe și legume, din toate părţile lumii.

Clienţii polonezi s-au obisnuit cu ele, iar acum ei sunt în căutarea mai

multor produse "sofisticate". Ei se întorc la cele uitate, dar încă foarte

sănătoase și gustoase folosite în bucătăria noastră pentru mai multe

vârstele. Mai mult decât atât, se consideră a fi "trendy".

Napii (kale)

Este o formă de varză, cu frunze verzi sau violet, în care frunzele centrale

nu formează o căpăţână. Acesta este considerat a fi mai aproape de varza

sălbatică decât cele mai multe forme domestice. Kale este foarte bogatăin beta-caroten, vitamina K, vitamina C, luteina, zeaxantina, și rezonabil

bogată în calciu.

În Polonia este pregătită similar cu spanacul - cu bacon sau brânză cu

mucegai. Este foarte gustoasă, cu usturoi și cu combinaţie cu alte legume

cu frunze.


25/45

24

Chard / Sfeclă Mangold

Este o legumă cu frunze verzi și a fost crescută pentru frunzele foarte

hrănitoare. Este considerată a fi una dintre cele mai sănătoase legume

disponibile. Chard are un gust ușor amar, iar frunzele tinere pot fi folosite

crude în salate. Frunzele Chard mature și tulpinile sunt de obicei gătite,

fiind bogate în vitaminele A, K și C.

Amarant

Acesta aparţine grupului celor mai vechi plante cultivate în lume. Atenţia oamenilor

a fost axată pe faptul că ar putea fi o alternativă de a înlocui acele plante care aufost cultivate până în prezent. Seminţele și frunzele de amaranth sunt cunoscute

pentru proprietăţile lor nutritive și de aceea ele pot îmbogăţi sau suplimenta dieta

noastră dominată de culturile tradiţionale.

Primele plantaţii de producţie de amarant au fost înfiinţate în Polonia, în 1993.

Amaranth este numit cultura secolului XXI, în Polonia. Următoarele produse sunt

disponibile pe piaţă:


26/45

25

• Popping (seminţe coapte de amarant ), în 1999

• cereale de seminţe Amaranth și ulei de in în 2005

• ulei de amaranth în 2006

• ulei din seminţe de dovleac în 2006

• Seria mix de copt "Pentru sănătatea dumneavoastră" în 2007

Amaranth a fost, de asemenea, vândut ca produs ecologic din anul 2005

Rubarbă

De obicei, considerată a fi o legumă, a fost întotdeauna abundentă în Polonia, astfel

încât folosirea sa ca supă era frecventă. În căldura de la sfârșitul primăverii și

începutul verii, supa de rubarbă rece a fost revigorantă pentru fermierii care se

întorceau de la câmp în trecut pentru o masă de prânz rapidă; dar este, de

asemenea, folosită în zilele noastre, în același mod. Un alt mod tipic polonez de

utilizare este prăjitura cu rubarbă şi Aluta dospit pe care o puteţi cumpăra în

aproape fiecare brutărie în Polonia.

Păstârnacul

Păstârnacul este o legumă rădăcinoasă înrudită cu morcovul. Păstârnacul seamănă

cu morcovii, dar este mai deschis la culoare decât majoritatea morcovilor, și are un

gust mai dulce, mai ales atunci cand este gătit. Este, de asemenea, mai bogat în

vitamine și minerale.Untos, cu gust ușor picant, dulce, păstârnacul matur fiert (de


27/45

26

multe ori cules după primul îngheţ) aminteşte ca gust de caramel, miere, și uşor de

nucşoară.

El poate fi fiert, prăjit sau utilizat în tocane, supe și musaca. Deși multe reţete au fost

uitate, în Polonia păstârnacul se adaugă la salate de legume sau fiert la foc mic cu

smântână.

Barba-caprei

Rădăcinile maro sau negre sunt comestibile, cu un gust de sparanghel, dar aroma

este mai puţin delicată. Aceasta conţine sodiu, potasiu, magneziu, calciu, fier, fosfor,

clor, caroten, vitaminele E, B1, B2, C, și acid nicotinic. Aceasta crește în zonele cu

climă temperată, ca în Polonia; plantată în primăvară ,ajunge la maturitate în

noiembrie. Ea are frunze lungi în formă de lance.

Rădăcinile pot fi fierte, prăjite în ulei sau servite cu sos Béchamel, cel mai adesea

împreună cu alte legume rădăcinoase.

Napul suedez / Rutabaga

Este o legumă rădăcinoasă, care a apărut ca o încrucișare între varză si napi. Reţeta

poloneză de piure din rutabaga şi cartofi este o reţetă populară, deoarece foloseste

două legume care au devenit favorite în Polonia pentru că se păstrau pe timpul


28/45

27

iernii. Cândva uitată şi totodată legată de o perioadă dificilă de foamete și război,

acum este tot mai populară din nou. Rutabaga conţine cantităţi semnificative de

vitamina C: 100 g conţine 25 mg, ceea ce reprezintă 42% din doza zilnică

recomandată.


29/45

28

Italia

Scurt istoric al produselor alimentare

În timpul secolului al XIX-lea multe zone ale peninsulei trăiau într-o stare de mare

înapoiere, sărăcie şi malnutriţie.

Alimentele cele mai populare erau cereale, leguminoase, castane si vin. Dieta zilnică

era aproape lipsită de proteine animale.Perioada Gioliotti nu a cunoscut modificări

structurale.

Începând cu anii 50 regimul alimentar începe un proces de îmbunătăţire ireversibilă,

care are loc şi în următorul deceniu. Consumul de cereale rămâne stabil, dar creşte

rapid consumul de carne, fructe, legume, lapte, brânză si grăsimi.

Anii şaptezeci și optzeci au condus la alte schimbări importante . Creșterea

veniturilor populaţiei, generalizarea stilului de viaţă citadin, și emanciparea femeilor

care lucrează în afara casei, precum şi scăderea în ponderea muncii fizice duc la

externalizarea resurselor și globalizarea consumului.


30/45

29

Pâinea

La inceputul anilor 1900, pâinea a fost destul de mult doar "neagră", sau integrală.

Dar a fost, de asemenea, greu de mestecat, datorită fibrelor din compoziţie. Painea

albă, apoi, s-a răspândit rapid, dobândind faima de mâncare mai bună, mai ușormasticabilă și digerabilă, și care se altera mult mai greu.

Odată cu procesul de rafinare, cu toate acestea, sunt eliminaţi germenii din seminţe

care conţin o cantitate incredibilă de elemente nutritive valoroase: uleiuri

nesaturate, vitamine B, oligoelemente rare, aminoacizi esenţiali, enzime de orice tip,

etc. În plus, împreună cu tărâţe conţine o cantitate însemnată de fibre dietetice, la

fel de utile pentru procesele noastre digestive,ca enzimele și vitaminele.

În momentul în care ingerăm alimente rafinate, ne asumăm "caloriile sărace" din

vitamine, minerale, etc. Rezultatul va fi că vom încerca în curând noi alimente într-o

încercare zadarnică de a potoli foamea, pe care produsele alimentare rafinate nu a

reuşit să o potolească.

Feluri de mâncare tipice după reţete napolitane uitate

Multe feluri de mâncare,din păcate din multe motive, de multe ori din cauza lipsei

de "materie primă", dispar sau au dispărut deja; în acelaşi timp, alte feluri de

mâncare tradiţionale nu mai sunt în conformitate cu tendinţele "moderne" dictatele

de modă si culturile urbane. Reţetele regionale sunt acum din ce în ce mai greu de

găsit în restaurantele locale.

Feluri de mâncare, cum ar fi "burta napolitană" (burta este practic stomacul

animalului, care este curăţat, tăiat în bucăţi mici și fiert), pâine nedospită (azima a

fost pentru o lungă perioadă de timp singura pâine cunoscută de omenire. Este

preparată cu făină de grâu, și gătită prin plasarea aluatului pe pietre fierbinţi sau

cenușă fierbinte), torzelle (torzella este o plantă bienală în faza vegetativă timp de

cinci luni, între august și februarie), carne de porc pră jită şi organe ( organele interne

și bucăţi (aparent) mai puţin valoroase de la animale sacrificate) sunt în prezent


31/45

30

aproape dispărute , pentru a face loc pentru burgeri şi cartofi pră jiţi, hot-dog și

toate felurile de mâncare pe care le gătim în grabă și care pentru tineri, în special,

sunt mult mai "gustoase".


32/45

31

DANEMARCA

O mulţime de produse "uitate" pe care le-am reinventat în Danemarca și restul

ţărilor în bucătăria nordică sunt plante cu frunze și cereale - soiuri vechi.

Legume cu frunze

Coada şoricelului Achillea millefolium

Piciorul caprei Aegopodium podograria

Usturoiţă Alliaria petiolata

Ceapă sălbatică Allium dregeanum

Leurdă - fotografie Allium ursinum

Angelică Angelica archangelica

Pătrunjel sălbatic Antriscus sylvestris

Pelin Artemisia vulgaris

Lobodă Atriplex littoralis

Ochiul-boului Aster tripolium

Muștar de câmp Brassica campestris

Leurda miroase a usturoi, iar gustul

este, de asemenea, legat de usturoi,

dar oarecum mai uşor. Gustul

amintește un pic de arpagic, dar este

mult mai puternic și cu un indiciu de

praz.


33/45

32

Cakile Cakile maritima

Traista ciobanului Capsella bursa-pastoris

Chimen Carum carvi

Talpa gâştei Chenopodium album

Cicoare Cichorium intybus

Varza de mare - fotografie Crambe Maritima

Morcov sălbatic Daucus carota

Creţuşcă Filipendula ulmaria

Fenicul Foeniculum vulgare

Frasin BFraxinus excelsior

Vinariţă - fotografie Galium odoratum

Cătina - fotografie Hippophae rhamnoides

Este o plantă foarte viguroasă, cu

frunze cărnoase albăstrui, foarte

asemănătoare cu frunzele de varză.

Cu gust ușor amar. Și nu fără motiv,

deoarece varza de mare este unul

dintre precursorii verzei cultivate.

Vinariţa este o plantă mică care

formează un covor de verdeaţă cu

flori mici albe. Aceasa înfloreşte înmai-iunie, și întreaga plantă

miroase la uscare a fân proaspăt

tăiat din cauza unei substanţe

numită cumarină. Este aceeași

substanţă care se află, de

exemplu, la viţelarul dulce, iarba

dulce și trifoiul dulce.


34/45

33

Ienupăr Juniperus communis

Nalbă Malva sylvestris

Voronic Marrubium vulgare

Sulfină Clover Melilotus SP.

Spingel Meum athamanticum

Hasmaţuchi Myrrhis odorata

Năsturel Nasturtium officinale

Primula Oenothera Elata

Măcriş Oxalis acetosella

Anason Pimpinella anisum

Pătlagină de pădure Plantago major

Pătlagină Plantago lanceolata Pătlagină de mare Plantago Maritima

Coada racului Potentilla anserina

Cireaşă sălbatică Prunus avium

Porumbele Prunus spinosa

Gustul de cătină poate fi cel mai bine

descris ca fiind exotic, gustul acid și

bogat amintește de un puternic amestec

de fructul pasiunii, ananas si papaya.Mulţi numesc cătina şi portocală

scandinavă , dar î mpreună cu zahărul

dezvoltă de fapt un gust mult mai

profund decât portocala.


35/45

34

Rădăcină de trandafir Rhodiola rosea

Trandafir Ramanas Rosa rugosa

Măcriş Rumex acetosa

Soc Sambucus nigra

Brâncuţa Sisymbrium officinale

Păstârnac sălbatic Sium latifolium

Scoruş de munte Sorbus aucuparia

Sorbus Sorbus intermedia

Răcovină - fotografie Stellaria mass-media

Vetricea Tanacetum vulgare

Păpădia Taraxacum officinalis

Măcrișul are frunze mai bogate decât

tipurile salbatice. Frunzele au un gust

puternic acid, datorită unui conţinut

ridicat de acid oxalic.

Aceasta poate fi folosită atât crudă cât și gătită și are gust de mazăre.


36/45

35

Punguliţă Thlaspi arvense

Cimbru sălbatic Thymus

Trifoi roşu Trifolium pratense

Trifoi alb Trifolium repens

Sea Arrowgrass Triglochin Maritima

Urzica - fotografie Urtica dioica

Afin Vaccinium myrtillus

Măzăriche Vicia cracca

Vioreaua Viola odorata

Păpădie Taraxacum officinalis

Feriga Granum

Legume și fructe

Măceșe

Mici şi suculenţi, mugurii noi sunt cei

mai delicaţi și au un gust care

aminteşte de spanac. Ea are o aromă

delicată, care este bună cu alimente

grase şi acide.

Măceșele sunt folosite în principal

conservate, fie ca fructe de pădure

jumătăţi sau gem, jeleu, compot, piure

și suc. Măceșele au o aromă puternică

de fructe , care amintește de gustul de

merişoare.


37/45

36

Scoruş

Socul

Boabele de soc au un gust care poate aduce spre pe un amestec de prune si coacăze

negre. Gustul acru persistă.

Lacinato Kale

Verbina - iarba porumbelului

Cereale de altădată

În afară de plantele cu frunze și fructe / legume se folosesc, de asemenea, cereale

vechi, cum ar fi:

Gustul este acru și amar, și fructele de

scoruş sunt cele mai bune dacă sunt

conservate. Fructele care au fost

congelate, sunt mai puţin acide - dar

conţinutul de pectină scade după

congelare, ceea ce le face mai puţin

potrivite pentru jeleu.

Gustul de Lacinato Kale este de două ori

mai puternic decât gustul obişnuit de kale.

Verbina are un parfum frumos şi gust

de citrice proaspete


38/45

37

Alac - Triticum spelta

Alacul este, probabil, cel mai bine cunoscut dintre cerealele vechi care au cunoscut

o renaștere bine-meritată și este cel mai popular dintre acestea. Grâul din vechime

are un nivel natural mai ridicat de proteine, vitamine, aminoacizi și minerale

esenţiale decât grâul modern. Prin urmare, oferă atât pâine sănătoasă cît și

gustoasă.

Svedjerug

Svedjerug a fost cultivat de-a lungul istoriei într-un mod foarte special, și anume prin

metoda de ardere. Aceasta este forma cea mai primitivă a agriculturii, prin care searde o porţiune de pădure și apoi se cultivă acel teren timp de câţiva ani.

Cerealele se seamănă în cenușă, care este plină de substanţe nutritive și fără

buruieni. Prin urmare, se poate obţine un randament ridicat. După câţiva ani,

pământul va fi epuizat de substanţe nutritive, și vor crește o mulţime de buruieni. În

Suedia și Norvegia, această formă de cultivare s-a practicat până la 1900.

Kamut - (hibrid natural între T. durum și T. polonicum)

Kamut este un soi de grâu vechi, care este înrudit cu grâul dur. Acesta a fost cultivat

în Egiptul antic în jur de 4000 de ani înaintea erei noastre.


39/45

38

Kamut are boabe mari și o valoare nutritivă mai bună decât grâul. Acesta nu a fost

niciodată încrucişat și, prin urmare, a rămas neschimbat genetic. Acesta este bogat

în proteine, vitamine si minerale de înaltă calitate şi este foarte gustos.

Emmer şi einkorn (Triticum dicoccum și Triticum monococcum)

Emmer

Este un grâu vechi. Este împreună cu einkorn una dintre cele mai vechi grâne

cultivate. Acest grâu cu tija lungă nu s-a cultivat mult în Europa .

Datorită conţinutului de gluten scăzut, emmer nu este potrivit pentru fabricareapâinii albe. Emmer, prin contrast,este o cereală integrală cu o aromă puternică, iar

această varietate de cereale este, de asemenea, utilizată la fabricarea berii, care

este neagră și foarte picantă.

Einkorn

Einkorn este cea mai veche dintre cereale . Este ideală dacă este amestecată cu alac,

emmer și grâu dur. Are o structură slabă de gluten , dar este bine adaptată pentru

copt cu ferment de coacere și miere / sare; este important să se facă un aluat moale,

deoarece absoarbe lent umiditatea și devine mai ferm.


40/45

39

Turcia - Kayseri

Nutriție și băuturi

În perioadele anterioare de timp, turcii au fost afectaţi de relaţiile cu vecinătatea lor

pentru a obţine hrana lor și ceea ce au nevoie pentru nutriţie. În acei ani, carnea,laptele și produsele de origine animală au avut un rol important în viaţa lor.

Grâul, orzul, ovăzul și meiul au fost cultivate și, de asemenea, măcinate cu ajutorul

unei râşniţe speciale, care nu este cunoscută în zilele noastre. Ei coceau pâine din

aceste grâne.

Pepenele verde, strugurii, fasolea și mazărea erau, de asemenea, cultivate.

Mai era o băutură specială numită "begni", care era produsă din grâu și mei. O altăbăutură numită "Boza", din orz, mei, porumb și grâu acidifiate , este încă produsă pe

scară largă în Anatolia de vest. Este delicioasă şi dulce.

Unele dintre feluri de mâncare turcești vechi sunt numite "akıtmaç", "bulamaç",

"keșkek", "höșmerim", "Manti", "Samsa", "tutmaç", "yufka" și "iaurt" ..... etc

Akıtmaç: Este un fel de pâine subţire care se coace cu ajutorul unei tăvi din oţel , din

amestec de făină și lapte de oaie.


41/45

40

Bulamaç: este un fel de mâncare făcut din făină, ulei şi iaurt.

Keșkek: este gătită din grâu de bună calitate și carne. Amestecul este servit cu

unt fierbinte si piper roşu . În unele locuri din Turcia, aceasta este, de asemenea,

numită "herse".

Höșmerim: este un desert făcut din albuş de ou, ulei și zahăr.

Manti: este un foarte cunoscut fel de mâncare veche turcească, care a

fost numit "metni" în Asia Centrală; este răspândită în Anatolia Centrală, în special


42/45

41

în Kayseri. Acesta se prepară prin plasarea amestecului (carne cu aromă de

condimente), în bucăţi mici de aluat. Se fierbe şi apoi se serveşte cu iaurt.

Tutmaç: Este un alt foarte cunoscut fel de mâncare veche turcească, care este

pregătit ca o foaie de copt de patiserie ("yufka"), cu ouă, carne și unt.

Yufka: este o foaie foarte subţire de aluat, care a fost consumată în loc de pâine.

Portugalia

În Portugalia, utilizăm în continuare fiecare produs de când a început să fie folosit; s-a reabilitat utilizarea acestuia, astfel că încă se mai folosesc toate felurile de carne,

pește, legume și fructe.


43/45

42

Turcia – Izmir

Produse uitate redescoperite de către producătorii ecologici în Izmir

În satul numit Karaot în Seferihisar, situat în partea de sud a Izmirului, sătenii au

început să cultive produse organice în fermele lor. În 2005, cu sprijinul

producătorilor ecologici, a fost fondată Asociaţia Karaot.

Scopul asociaţiei:

• să înceapă o acţiune împotriva agriculturii convenţionale și a produselor

modificate genetic pentru bunăstarea oamenilor, animalelor și mediului

• să redescopere seminţele de legume şi de fructe locale

• să generalizeze plantarea organică a acestor seminţe în rândul agricultorilor dintoată Turcia

• să menţină producţia de alimente sănătoase și sigure pentru consumatori și să

sporească gradul de conștientizare al acestora

Pentru a atinge aceste obiective, membrii asociaţiei merg din sat în sat şi

colaborează cu sătenii și fermierii pentru a găsi seminţele uitate ; organizează

festivaluri de seminţe ,unde sătenii fac schimb de seminţe moștenite de la bunicii

lor, prezintă mâncăruri locale și tradiţionale tinerei generaţii , ajutând astfel la


44/45

43

răspândirea agriculturii tradiţionale și ecologice. Până acum au descoperit 50 de

feluri de seminţe uitate.

O comoară a fost găsită într-o ladă de zestre

• una dintre cele mai importante seminţe uitate a fost un soi de tomate.

• au fost găsite într-o ladă de zestre de către un sătean

• erau înfășurate într-o legătură pentru a le proteja împotriva umezelii ,de către

bunica lui

• el a plantat seminţele în grădina sa și le-a crescut fără a utiliza pesticide și

substanţe chimice

• acele roşii au fost mai gustoase decât cele de astăzi

• le-a dat şi ceilorlalţi agricultori

• de atunci, acestea au fost roșiile cultivate organic în regiunea noastră


45/45

Aceste roşii au coaja subţire, gust uşor sărat şi aromă de lămâie.Sunt de culoare

roşie sau portocalie.

Documents

Retete Produse uitate