36
NR.2/2013 36 PAGINI www.politiadefrontiera.ro R evistã editatã de I nspectoratul G eneral al Poliåiei de Frontierã La mulåi ani, colegelor din Poliåia de Frontierã!

Revistã editatã de Inspectoratul General al Poliåiei de ... · PDF fileNR.2/2013 • 36 PAGI NI Revistã editatã de Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã La mulåi ani,

  • Upload
    dodieu

  • View
    233

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

• N

R.2

/20

13

• 3

6 P

AG

INI

ww

w.p

oliti

adef

ront

iera

.ro

Revistã editatã de Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

La mulåi ani, colegelor din Poliåia de Frontierã!

Nr11-12.indd 1 07.03.2013 13:08:29

Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920 Serie nouã - nr. 733

www.politiadefrontiera.ro

REDACÅIA(E-mail: [email protected])

Redactor-æef:subcomisar Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: [email protected])

Redactori:inspector principal Ætefan ANDREESCU

inspector principal Iulian PUICÃinspector Elena URSACHI

inspector inginer Petre BUCUR

Fotoreporter & layout:agent principal Mihai BEJENARUagent principal Andrei ROMAN

Abonamente, difuzare:Elena URSACHI

ADRESA: Bd. Geniului nr. 42 C, sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-408.74.34;021- 316.25.98 -

int. 19364, 19334, 19335

Banii pentru abonamentele la revista „FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la bugetul de stat pe plan local, în contul de venituri al fiecãrei instituåii în parte, deschis la trezorerie (Legea 500/2002). Fiecare inspectorat teritorial, æcoalã sau altã structurã PFR are deschis la trezoreria localã un numãr de cont, care poate fi consultat personal în momentul în care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în cazul în care acesta nu este cunoscut.

Responsabil de numãr:Elena URSACHI

TiparART GROUP INT - Bucureæti

Tel. 021-3209280; FAX 021-3209277

Ediåia s-a încheiat la 4 martie 2013

Reproducerea materialelor din cuprins este permisã numai cu menåionarea

sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996).Materialele primite spre publicare

nu se înapoiazã.Responsabilitatea juridicã pentru

conåinutul articolului æi informaåiile cuprinse aparåine, potrivit Codului penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România

Preå: 2 lei

- Vizita preæedintelui Senatului Regatului Åãrilor de Jos, la sediul COC 3- Întâlnire Pro Shengen 4- Întrunirea Consiliului Director al Frontex - nr. 42 5- Bilanåul activitãåii Poliåiei de Frontierã Române pentru anul 2012 6-9- Fondurile europene 10-13- Operaåiunea Frontex în Grecia 18-19- Rolul îmbãtrânirii active în viaåa profesionalã a poliåiætilor 26-27- Hobby – cum se cumpãrã un aparat foto digital 28-29- 8 martie – femeia în lumea bãrbaåilor 32- Divertisment, integramã æi sudoku 34-35

Din sumar

Nr. 2/2013F R O N T I E R A 2

Data naæterii: 24.02.1966

Experienåã profesionalã

2010 - 2013: Director, IGPF;2009 - 2010: Æef birou, Inspectoratul Judeåean al Poliåiei de Frontierã Oradea;2008 - 2009: Director adjunct, Direcåia Poliåiei de Frontierã Oradea;2008: Æef sector - Direcåia Generalã de Informaåii æi Protecåie Internã, Bucureæti;2007 - 2008: Ataæat de Afaceri Interne la Ambasada României la Roma, Italia;2007: Ofiåer specialist - Direcåia Generalã de Informaåii æi Protecåie Internã, Bucureæti;2006 - 2007: Ataæat de Afaceri Interne la Ambasada României la Roma, Italia;2003 - 2006: Ataæat adjunct de Afaceri Interne la Ambasada României la Roma,

Italia;2003: Ofiåer de legãturã al MAI la Torino, Italia;2001 - 2003: Æef birou - Poliåia de Frontierã Boræ, Bihor;2000 - 2001: Ofiåer specialist - Poliåia de Frontierã Salonta, Bihor;1992 - 2000: Ofiåer specialist - Poliåia de Frontierã Boræ, Bihor;1990 - 1992: Inginer - Institutul de Cercetãri æi Proiectãri pentru Materiale de

Construcåii - PROCEMA S.A., Bucureæti.

Educaåie æi formare

2012: - Curs postuniversitar - Probleme actuale ale securitãåii naåionale - Universitatea Naåionalã de Apãrare „Carol I” - Colegiul Naåional de Apãrare;

2009-2010: - Managementul Strategic al Afacerilor Interne - Academia de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza” - Colegiul Naåional de Afaceri Interne;

2005-2007: Master - Control Financiar Fiscal - Universitatea Româno-Americanã, Bucureæti;

2006: Curs de pregãtire privind combaterea spãlãrii banilor - Æcoala Gãrzii de Finanåe Italiene, Roma, Italia;

2004: Seminar Internaåional privind falsurile în documente - Centrul de Pregãtire a Poliåiei Italiene, Riccione, Italia;

2004: Curs de pregãtire privind combaterea traficului de autoturisme furate - Centrul de Pregãtire a Poliåiei Italiene, Cesena, Italia;

2001: Curs postuniversitar - Drept Penal - Universitatea Oradea - Facultatea de Studii Juridice, Oradea;

1999: Curs de perfecåionare - Limba englezã - Centrul de Pregãtire al MAI, Slatina;1993 - 1998: Diplomã de licenåã - Ætiinåe Juridice - Universitatea Oradea - Facultatea

de Studii Juridice, Oradea;1985 - 1990: Diplomã de licenåã - inginer - Institutul de Construcåii Bucureæti -

Facultatea de Instalaåii, Bucureæti.

Limbi strãine cunoscute: englezã, italianã

Comisar-æef Liviu-Marius GALOÆ

Începând cu 12 februarie este numit adjunct al inspectorului general al Poliåiei de Frontierã Române

Curriculum vitae:

Nr11-12.indd 2 07.03.2013 13:08:30

3F R O N T I E R A Nr.2/2013

Vizite

În baza invitaåiei Senatului României, o delegaåie a Senatului Regatului Åãrilor de Jos, condusã de cãtre preæedintele Fred de Graaf, a efectuat o vizitã oficialã în România, în perioada 21 - 23 februarie a.c.

Conform programului activitãåii, în data de 23 februarie, între orele 9.30 - 11.30, delegaåia olandezã a efectuat o vizitã la Centrul Operaåional de Coordonare, din cadrul IGPF, în prezenåa secretarilor de stat din cadrul MAI, Bogdan Tohãneanu, secretar de stat pentru Relaåia cu Parlamentul æi Guvern, respectiv chestor-æef Marian Tutilescu, æeful Departamentului Schengen, Afaceri Europene æi Relaåii Internaåionale, a unor reprezentanåi MAE, DGAERI, precum æi a conducerii PFR.

Întâlnirea de la sediul Centrului Operaåional de Coordonare a debutat cu prezentare, susåinutã de cãtre æeful SAERI din cadrul IGPF, comisar-æef de poliåie Andreea Niculiu æi a cuprins principalele aspecte ale activitãåii PFR, implementarea SISF la standarde europene æi îmbunãtãåirea continuã a acestui sistem, aportul major al PFR în activitãåile Agenåiei FRONTEX, precum æi mãsurile întreprinse pentru combaterea fenomenului migraåiei ilegale.

Pe timpul discuåiilor, delegaåia olandezã a fost deosebit de interesatã de organizarea æi competenåele PFR, precum æi de modul de formare iniåialã æi continuã a poliåiætilor de frontierã români.

Totodatã, invitaåilor li s-au prezentat capabilitãåile Centrului Operaåional de Coordonare, rolul Centrului, cadrul operaåional EUROSUR, imaginea situaåionalã la nivel naåional æi european, dar æi capacitãåile Sistemului Integrat de Supraveghere Maritimã - SCOMAR.

La finalul întâlnirii, delegaåia olandezã a apreciat în mod deosebit eforturile României æi PFR pentru mãsurile adoptate, investiåiile efectuate, precum æi utilizarea resurselor umane, pentru a îndeplini obligaåiile asumate în calitate de Stat Membru UE, în vederea securizãrii frontierelor României æi Europei.

Marian UNGUREANU

Preæedintele Senatului Olandez apreciazã securizarea frontierelor României

Nr11-12.indd 3 07.03.2013 13:08:32

F R O N T I E R A 4 Nr. 2/2013

Vizite

În data de 15 februarie a.c., a avut loc, la sediul IGPF, o vizitã de lucru a unei delegaåii din Republica Moldova, condusã de ministrul de interne al acesteia, Dorin Pavel Recean.

Delegaåia a fost însoåitã de cãtre æeful Departamentului SCHENGEN, chestor-æef de poliåie Marian Tutilescu æi a fost întâmpinatã de adjunctul inspectorului general al Poliåiei de Frontierã, comisar-æef Liviu Galoæ, æeful Serviciului Afaceri Europene æi Relaåii Internaåionale, comisar-æef de poliåie Andreea Niculiu æi æeful Centrului Operaåional de Coordonare, comisar-æef Adrian Popescu. Cu aceastã ocazie, a fost prezentatã activitatea Poliåiei de Frontierã Române æi, totodatã, Centrul Operaåional de Coordonare, fiind surprinse, live, imagini cu poliåiætii de frontierã din zonele de responsabilitate.

Ministrul de interne al R. Moldova la IGPF

În data de 1 martie, la sediul IGPF, a avut loc întâlnirea - dialog dintre reprezentanåii PFR æi ai „Romanian Civic Group Pro Schengen”. Delegåia acestui grup de iniåiativã a fost compusã din: preæedintele fundaåiei „România-Generaåia Urmãtoare” æi coordonator al grupului, inginer George Bogdan, preæedintele Federaåiei Sindicatelor Universitare „Alma Mater”, prof.univ.dr. Anton Hadar, preæedintele Alianåei Naåionale a Organizaåiilor Studenåeæti din România, studentul Mihai Dragoæ. Delegaåia IGPF a fost compusã din: adjunctul inspectorului general al PFR, comisar-æef de poliåie Liviu Galoæ, directorul DSCTF, comisar-æef de poliåie Dumitru Haralambie, æeful Biroului Tratate, comisar-æef de poliåie Vladimir Cristescu, æeful Serviciului Evaluare æi Proceduri Schengen, subcomisar de poliåie Marius Vizitiu æi ofiåer specialist SAERI, subinspector de poliåie Laura Buzoianu.

În cadrul acestei reuniuni, adjunctul inspectorului general al PFR, comisar-æef Liviu Galoæ, a reiterat faptul cã Poliåia de Frontierã Românã a îndeplinit, din punct de vedere tehnic, toate

criteriile necesare aderãrii åãrii noastre la spaåiul Schengen, conform acquis-ului comunitar relevant, toate rapoartele de evaluare elaborate, ca urmare a vizitelor efectuate în România de cãtre experåii evaluatori Schengen, fiind pozitive.

Cu aceastã ocazie, grupul Pro Schengen a amintit faptul cã societatea civilã a susåinut aderarea åãrii noastre la spaåiul Schengen încã din 2011, acesta fiind un obiectiv de interes

naåional, iar cooperarea cu Agenåia FRONTEX æi specialiætii finlandezi, olandezi æi germani este prioritarã pentru creæterea încrederii cã în România se respectã legea. Comisar-æef Liviu Galoæ a mai amintit cã în ceea ce priveæte prevenirea æi combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere, PFR utilizeazã sisteme tehnice care permit o gestionare eficace a frontierelor terestre, maritime æi aeriene, iar în momentul de faåã, România se gãseæte pe o rutã secundarã de migraåie, care provine de la frontiera greco-turcã æi care are ca destinaåie statele dezvoltate din vestul UE. De asemenea, în ceea ce priveæte migraåia ilegalã, dinspre Serbia spre România, aceasta a scãzut semnificativ, atât datoritã întãririi mãsurilor de supraveghere æi control la frontiera româno-sârbã, cât æi intrãrii în vigoare, la data de 20 septembrie 2012, a Protocolului de readmisie între România æi Serbia, încheiat în baza Acordului de Readmisie UE-Serbia.

În calitate de reprezentant al societãåii civile, Preæedintele Grupului Civic Pro Schengen, George Bogdan, a amintit de sprijinul oferit pentru aderarea cât mai rapidã a åãrii noastre la spaåiul Schengen, Grupul Civic desfãæurând un consistent program de acåiuni civice pro Schengen încã din anul 2011,

mai ales în relaåia cu Olanda, Finlanda æi Germania, fapt remarcat de partenerii europeni æi olandezi, în special, cât æi cei de pe plan intern. În acest context, a fost înmânat gazdelor Apelul Civic Pro Schengen România 2013, prin care se solicitã unitate între toate instituåiile statului cu responsabilitãåi în domeniu æi societatea civilã, inclusiv Guvern æi Preæedinåie, pentru implinirea obiectivului de interes naåional, admiterea României în zona Schengen æi obåinerea unui vot pozitiv la Consiliul JAI din 7-8 martie 2013.

La finalul întrevederii, preæedintele Asociaåiei, George Bogdan a mulåumit gazdelor pentru dialogul fructuos æi plin de consistenåã avut cu conducerea PFR, iar acest gen de întâlniri

sã aibã loc periodic pentru a oferi societãåii civile siguranåa cã România este un partener responsabil al UE æi cã îæi îndeplineæte „ad literam” obligaåiile asumate.

Vlad CRISTESCU

Întâlnire Pro Schengen

Nr11-12.indd 4 07.03.2013 13:08:33

Securizarea frontierelor externe ale UE - concluziile Frontex

În perioada 21-22 februarie a.c., la Varæovia, a avut loc întrunirea Consiliului Director al Frontex - nr. 42, în cadrul acesteia fiind prezentate evoluåiile situaåiei la frontierele externe ale UE, incluzând æi activitãåile Frontex. La aceastã întrunire au participat, din partea Poliåiei de Frontierã Române, inspectorul general al PFR, chestor-æef de poliåie Ioan Buda æi æeful Serviciului Afaceri Europene æi Relaåii Internaåionale, din cadrul IGPF, comisar-æef de poliåie Andreea Niculiu.

În baza indicatorilor FRAN (Frontex Risk Analysis Network), în perioada 2012 - 2013 a fost consemnat cel mai mic numãr de migranåi ilegali înregistrat de la înfiinåarea Agenåiei. Fluxul migraåionist dinspre Libia este åinut sub control, iar la frontiera turco - elenã operaåiunile comune vor continua, deæi fluxurile migraåioniste sunt foarte scãzute, în special începând cu luna august 2012.

S-a menåionat cã pe Aeroportul Internaåional din Istanbul, s-au înregistrat multe fraude documentare.

Din punctul de vedere al cererilor de azil, cele mai afectate state europene sunt: Suedia, Germania, Elveåia, Marea Britanie, Austria, Danemarca, Belgia, Bulgaria.

Din punct de vedere al activitãåilor operaåionale, Operaåiunea Comunã „POSEIDON” a fost marcatã de creæterea fluxurilor migraåioniste la frontiera terestrã turco - bulgarã æi la frontiera maritimã externã dintre Grecia æi Turcia.

În cadrul operaåiunii Puncte Focale, au fost apreciate pozitiv rezultatele obåinute la frontierele sudice ale Ungariei æi României.

Reprezentanåii Ungariei, Austriei æi Statelor Asociate Schengen au evaluat situaåia de ansamblu æi æi-au exprimat opinia cu privire la necesitatea unui suport operaåional suplimentar.

La nivelul Balcanilor de Vest se doreæte detaæarea de ofiåeri INTERPOL, în aeroporturile statelor membre UE æi se va decide, în perioada imediat urmãtoare, dacã vor fi stabilite Puncte de Coordonare în cadrul Serbiei æi Macedoniei.

Au fost discutate æi alte subiecte precum: revizuirea Strategiei Frontex æi a Planului Multi Anual - Consiliul Director Frontex a aprobat Strategia Frontex æi Planul Multianual 2013-2016, strategia de resurse umane a Frontex, pentru perioada 2014-2016, programul preliminar de lucru pentru 2014 æi a bugetului aferent precum æi probleme legate de drepturile omului.

S-a stabilit cã toåi ofiåerii detaæaåi ar trebui sã facã parte din rezervele EBGT æi toåi membrii acestei rezerve sã aibã acces în mod egal la activitãåile de instruire, organizate sub egida Frontex. A fost subliniatã importanåa deosebitã acordatã respectãrii prevederilor Codului de Conduitã emis de Agenåia Frontex.

Comisia Europeanã a precizat cã agenåiile europene trebuie sã aibã o abordare comunã æi sã se stabileascã o foaie de parcurs în cadrul financiar multianual 2014-2016.

România propune organizarea unei reuniuni cu tema cooperãrii operative bilaterale între statele membre UE æi statele teråe, la care sã participe atât statele membre UE æi statele teråe, în special cele vecine UE cât æi cele generatoare de migraåie ilegalã.

În încheiere, directorul executiv al Frontex a subliniat cã EUROSUR este un instrument pentru susåinerea Statelor Membre æi nu o construcåie fictivã.

F R O N T I E R A 5Nr. 2/2013

Întrunire

Nr11-12.indd 5 07.03.2013 13:08:34

6 F R O N T I E R A

Bilanå

Nr. 2/2013

În data de 13 februarie a.c., la sediul IGPF a avut loc „Analiza activitãåii Poliåiei de Frontierã Române pentru 2012”.

Activitatea a fost condusã de inspectorul general al PFR, chestor-æef de poliåie Ioan Buda.

La eveniment au participat secretarul de stat, æef al Departamentului Ordine æi Siguranåã Publicã, chestor-æef de poliåie Anghel Andreescu, æeful Departamentului Schengen, Afaceri Europene æi Relaåii Internaåionale, chestor-æef de poliåie Marian-Grigore Tutilescu, adjunctul æefului Departamentului Ordine æi Siguranåã Publicã, chestor de poliåie Doru Dumitrescu æi secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne, chestor de poliåie Ion Stoica.

Bilanåul a fost prezentat de inspectorul general al PFR, æi a cuprins urmãtoarele aspecte:

1. În domeniul legislativ a continuat procesul de aliniere a legislaåiei care reglementeazã activitatea Poliåiei de Frontierã, astfel încât sã fie evitate discordanåele æi paralelismele.

2. În domeniul instituåional æi al resurselor umane, Poliåia de Frontierã Românã este printre primele instituåii naåionale organizate la nivel regional, funcåie de specificul activitãåilor desfãæurate. Astfel, la fiecare frontierã cu statul vecin, funcåioneazã un inspectorat teritorial al Poliåiei de Frontierã, care are în componenåã servicii teritoriale æi sectoare, ambele fiind structuri de execuåie, operative.

Analizând modul de funcåionare a instituåiei în noul cadru organizatoric, se constatã cã, prin eliminarea verigii intermediare dintre factorul decizional æi cel de execuåie, respectiv întãrirea „celulei de bazã” a Poliåiei de Frontierã - sectorul PF - s-au intensificat acåiunile în zonele de competenåã, fapt ce a determinat o creætere a eficienåei în domeniul prevenirii æi combaterii infracåionalitãåii transfrontaliere.

În domeniul resurselor umane, la nivelul întregii instituåii,

gradul de încadrare este de 98,74%, incluzând æi promoåiile de ofiåeri æi agenåi din anii 2011 æi 2012, din care: 17% ofiåeri, 79% agenåi æi 4% personal contractual. De asemenea, din totalul personalului încadrat, 16,6 % sunt femei.

În perioada de referinåã, au fost pregãtiåi 2.840 de poliåiæti de frontierã - 449 de ofiåeri æi 2.391 de agenåi - în diferite domenii specifice PFR, cursuri de iniåiere în carierã sau schimbare a specialitãåii, precum æi în domeniul Schengen în cadrul instituåiilor de învãåãmânt ale Poliåiei de Frontierã Române æi

ANALIZA ACTIVITÃÅII

POLIÅIEI DE FRONTIERÃ ROMÂNE, ÎN ANUL 2012

Nr11-12.indd 6 07.03.2013 13:08:35

F R O N T I E R A 7

Bilanå

Nr.2/2013

instituåiilor similare ale Ministerului Afacerilor Interne. De asemenea, 5.014 poliåiæti de frontierã, au participat la diverse activitãåi de pregãtire c o m p l e m e n t a r ã (sesiuni, seminarii, conferinåe etc.)

În 2012 au fost incluæi în programul de îndrumare æi tutelã profesionalã 182 de poliåiæti, din care 75 de ofiåeri (absolvenåi ai Academiei de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza” æi Academiei Navale „Mircea cel Bãtrân” Constanåa, promoåie 2011) æi 107 de agenåi (95 de absolvenåi ai Æcolii de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã „Avram Iancu” Oradea, promoåie 2011).

În luna mai 2012 a fost semnat Acordul Cadru pe linie, de pregãtire între Agenåia FRONTEX æi Ministerul Afacerilor Interne, valabil pe o perioadã de 3 ani.

Astfel, în anul 2012, în calitate de Academie

Partenerã FRONTEX, Poliåia de Frontierã Românã a organizat activitãåi de pregãtire pentru 112 specialiæti din state membre UE, iar 108 poliåiæti de frontierã români au participat la diverse activitãåi, organizate de academiile similare din statele membre.

3. Sancåiuni æi recompense: În anul 2012, au fost sancåionaåi disciplinar 199 poliåiæti de frontierã pentru diverse fapte incompatibile cu calitatea de funcåionar public cu statut special.

Totodatã, la nivelul PFR, 212 poliåiæti de frontierã sunt puæi la dispoziåie, conform Statului poliåistului, din diferite motive.

Cãtre DGA au fost transmise 76 de informãri cu privire la posibile fapte de corupåie, sãvâræite de personalul propriu, 6 poliåiæti fiind puæi la dispoziåie pentru asemenea fapte.

S-au înregistrat 414 cazuri în care poliåiætii de frontierã au refuzat mita oferitã de participanåii la trafic, iar în 45 de cazuri au fost sesizate instituåiile abilitate, în vederea realizãrii flagrantului æi luãrii mãsurilor legale.

Valoarea sumelor oferite ca mitã a depãæit 500 euro, iar în unele situaåii valoarea sumelor promise sau oferite pentru neîndeplinirea atribuåiilor de cãtre poliåiætii de frontierã a fost de 5.000 euro, 12.000 euro, 14.500 euro, ajungând la suma de 50.000 euro. Pentru faptul cã poliåiætii de frontierã s-au evidenåiat în activitatea desfãæuratã în cursul anului 2012, au fost acordate recompense morale (mulåumiri scrise, avansarea în gradul profesional urmãtor înainte de îndeplinirea stagiului minim, diplome de merit, felicitãri verbale sau scrise, ridicarea unei sancåiuni disciplinare aplicate anterior), fiind recompensaåi 411 ofiåeri æi 784 agenåi.

4. În domeniul cooperãrii internaåionale a existat o colaborare strânsã cu structurile similare din statele membre UE æi nu numai, precum æi cu alte instituåii/organisme internaåionale cu atribuåii în domeniul frontalier. Pentru un schimb operativ de date æi informaåii, la nivelul frontierelor române îæi desfãæoarã activitatea 6 Centre/Puncte de contact: la Giurgiu, Galaåi, Porubnoe, Oradea æi Boræ, Cenad. Punctele/Centrele/Birourile de contact la frontierã au înregistrat, de la an la an, o creætere semnificativã a numãrului cererilor de asistenåã transmise/primite cãtre/din partea partenerilor de cooperare. De asemenea, 18 poliåiæti de frontierã au participat la misiunile internaåionale de menåinere a pãcii, desfãæurate în Kosovo (ONU - UE), Haiti (ONU), Georgia (EU MM), precum æi la misiuni de asistenåã la frontiera moldo-ucraineanã Ucraina/R. Moldova (EU BAM).

Una dintre cele mai importante activitãåi s-a desfãæurat în perioada 5-7 iulie, când nava Poliåiei de Frontierã Române „Ætefan cel Mare” a participat la exerciåiul internaåional Black Sea Hawk 2012, care s-a desfãæurat la Istanbul - Republica Turcia. Activitãåile s-au desfãæurat în conformitate cu detaliile convenite în cadrul celei de-a XII-a Întâlniri anuale a æefilor Poliåiilor de Frontierã/Gãrzilor de Coastã din statele riverane Mãrii Negre, care a avut loc în Antalya, în perioada 29 noiembrie - 2 decembrie 2011 æi a detaliilor stabilite în cadrul Grupului de Lucru cu tema „Securitatea maritimã æi siguranåa navigaåiei la Marea Neagrã” (Istanbul, 21-24 aprilie 2012).

La exerciåiul comun au participat nave ale structurilor Poliåiei de Frontierã æi Gãrzii de Coastã din æase state, respectiv Federaåia Rusã, Georgia, Ucraina, Bulgaria, Turcia æi România.

5. Cooperarea în cadrul Agenåiei FRONTEX: Poliåia de Frontierã Românã are o rezervã naåionalã a EBGT (European Border Guard Teams), compusã din 202 specialiæti, în cele 13 profiluri aprobate de cãtre Agenåia FRONTEX æi constituie baza tuturor detaæãrilor de experåi. PFR a pus la dispoziåia Agenåiei æi a participat în 19 operaåiuni comune, organizate la toate tipurile de frontiere externe - terestre, maritime æi aeriene - ale UE, cu 176 poliåiæti de frontierã. De asemenea, PFR a detaæat în cadrul acestor operaåiuni douã nave maritime de patrulare, autospeciale de patrulare, autospeciale cu termoviziune, un elicopter, cupluri chino-tehnice, aparaturã de vedere pe timp de noapte æi aparate portabile de termoviziune.

Conform Raportului de performanåã al Agenåiei FRONTEX, România a avut cea mai solidã contribuåie din Uniunea Europeanã, atât în ce priveæte numãrul de experåi detaæaåi, precum æi diversitatea æi numãrul mijloacelor æi echipamentelor tehnice, accentul fiind pus în primul rând pe calitatea resurselor puse la dispoziåia Agenåiei.

6. Asigurarea unui înalt nivel de supraveghere æi control a frontierei de stat:

În ceea ce priveæte aderarea României la Spaåiul Schengen,

Nr11-12.indd 7 07.03.2013 13:08:36

8 F R O N T I E R A Nr. 2/2013

BilanåPFR continuã implementarea mãsurilor aflate în responsabilitate æi înscrise în Compendium-ul României æi Planul de acåiune Schengen.

Mãsurile întreprinse pe aceastã linie au determinat înscrierea în rapoartele de evaluare Schengen a faptului cã România a ajuns la un stadiu avansat de implementare a acquisului comunitar æi este pregatitã sã adere la Spaåiul Schengen.

De asemenea, activitãåile de supraveghere æi control desfãæurate de structurile PFR au la bazã analiza de risc, concept central al eficienåei operative. Astfel, în calitate de membru al Reåelei Europene de Analizã de Risc, Serviciul Analizã de Risc transmite date statistice æi analize cãtre Agenåia FRONTEX, date care stau la baza acordãrii Fondului pentru Frontiere Externe.

Începând cu luna iunie 2012, Serviciul Analizã de Risc a devenit Punct Naåional de Contact/Coordonator al activitãåii platformei CIRCA/ICONet (Reåea de Informare æi Coordonare pentru Serviciile de Management al Migraåiei Ilegale ale Statelor Membre).

A fost activat Centrul Internaåional de Coordonare (CIC) aferent primei faze a Operaåiunii Comune „Jupiter 2012” - operaåiune coordonatã de Agenåia FRONTEX, desfãæuratã la frontierele estice externe ale UE.

De asemenea, prin cooperarea inter-instituåionalã din plan naåional cu structurile MAI, precum æi cu celelalte instituåii ale statului, se asigurã suportul necesar pentru operaåiunile de supraveghere æi control realizate la frontierã, precum æi mãsurile compensatorii, menite a contracara criminalitatea transfrontalierã.

7. Implementarea Sistemul Integrat pentru Securitatea Frontierei (SISF): un sistem complex, destinat optimizãrii supravegherii, controlului trecerii frontierei æi combaterii infracåionalitãåii transfrontaliere. Prin implementarea integralã a sistemului se va asigura îndeplinirea condiåiilor prevãzute în Catalogul Schengen. Pentru realizarea acestuia sunt utilizate diverse instrumente de finanåare: Credit extern contractat de România pentru finanåarea contractului cu EADS (524,5

milioane de euro), Fonduri PHARE (123 milioane de euro); Fondul Facilitatea Schengen (158 milioane de euro); Fondul Frontierelor Externe (61 milioane de euro); Bugetul de stat (132 milioane de euro), precum æi alte surse de finanåare - donaåii, sponsorizãri etc. (50 milioane de euro). Un accent deosebit a fost pus æi pe creæterea gradului de absorbåie a fondurilor europene nerambursabile.

Începând cu anul 2010, Poliåia de Frontierã Românã, în calitate de beneficiar, gestioneazã Programul General „Solidaritatea æi

gestionarea fluxurilor migratorii” - Fondul Pentru Frontierele Externe 2010 - 2013.

Prin Programul anual 2010, s-au contractat 41 proiecte, repartizate pe patru prioritãåi. Pânã la data de 30 iunie 2012, termenul limitã pentru eligibilitatea cheltuielilor, Poliåia de Frontierã Românã a finalizat æi plãtit contracte în valoare de 8.842.062,47 (81,34% absorbåie a fondurilor europene nerambursabile.) Dintre achiziåiile derulate prin Fondul Frontierelor Externe menåionãm: 12 tractoare æi 12 seturi interschimbabile pentru întreåinerea culoarului de frontierã, 12 centre mobile de coordonare æi comunicaåii, modernizarea a 20 de ambarcaåiuni proiect Harpoon 550 OPEN, 400 de binocluri

Nr11-12.indd 8 07.03.2013 13:08:37

9F R O N T I E R A Nr. 2/2013

Bilanå

de vedere pe timp de zi 8x30 STEINER, 3 video comparatoare spectrale VDF 300 HD, 220 dispozitive portabile compacte pentru examinarea documentelor de cãlãtorie æi vizelor Regula 1019.01, sistem de supraveghere a frontierei - Proiect pilot SPF Halmeu.

Stadiul implementãrii celor 9 subsisteme ale SISF: Subsistemul de infrastructurã, care în anul 2012 a urmãrit prioritar construcåia turnurilor de comunicaåii æi supraveghere, amenajarea clãdirilor PFR æi finalizarea Centrului de Comandã æi Control, a ajuns la 90%; Soluåia de supraveghere, prin care s-a avut în vedere achiziåionarea de camere portabile cu termoviziune, binocluri æi ochelari de vedere pe timp de noapte, a ajuns la 95%, iar cel al subsistemului de control este 100%; soluåia de comunicaåii mobile a ajuns la 89%; implementarea soluåiilor tehnice în cazul Subsistemului de comunicaåii Voce-Date a ajuns la 95%; subsistemul de comunicaåii fixe la 86%, iar cel al subsistemul IT este de 30%.

În ceea ce priveæte gradul de înzestrare cu mijloace tehnice æi echipamente de supraveghere æi control, în prezent, înzestrarea permite desfãæurarea activitãåii în condiåii bune. La mijloacele de mobilitate, înzestrarea variazã între 40 æi 70%, iar la echipamentele de supraveghere æi control, între 60 æi 70%.

De remarcat este vechimea în exploatare a mijloacelor de mobilitate din dotarea Poliåiei de Frontierã. Astfel, peste 70% din autovehicule, au o vechime mai micã de 5 ani, iar la ambarcaåiuni, procentul este de aproximativ 60%.

În anul 2012 a fost finalizat æi recepåionat noul Centru de Comandã æi Control al Poliåiei de Frontierã Române, care are ca principalã utilitate colectarea æi procesarea informaåiilor de la sistemele de supraveghere æi control instalate pe frontierã, în scopul optimizãrii timpului de rãspuns æi al gestionãrii resurselor

la un nivel unitar.Tot anul trecut, s-au parcurs mai

mulåi paæi în operaåionalizarea nodului EUROSUR, prin care autoritãåile statelor membre responsabile de supravegherea frontierelor vor putea face schimb de informaåii operaåionale æi vor coopera cu autoritãåile statelor membre UE, cu FRONTEX æi cu åãrile vecine.

8. Obiective pentru anul 2013: În domeniul Schengen, principalele

obiective sunt continuarea procesului de pregãtire a poliåiætilor de frontierã la nivelul standardelor Schengen; desfãæurarea activitãåilor necesare pentru absorbåia, la un nivel maxim, a fondurilor comunitare nerambursabile destinate securizãrii frontierei externe a Uniunii Europene æi susåinerea æi promovarea marilor proiecte europene strategice în materie de management al frontierelor externe æi

imigraåiei, respectiv elaborarea unor politici eficiente în aceste domenii.

În domeniul cooperãrii:- extinderea æi dezvoltarea relaåiilor de cooperare cu

instituåiile de aplicare a legii cu atribuåii în gestionarea aspectelor legate de circulaåia persoanelor æi combaterea criminalitãåii transfrontaliere;

- intensificarea relaåiilor de colaborare cu instituåiile similare din statele membre ale Uniunii Europene, NATO, åãrile vecine æi alte state teråe în scopul asigurãrii unui înalt nivel de supraveghere æi control al frontierelor, conform standardelor comunitare;

- continuarea participãrii la operaåiunile comune desfãæurate sub egida Agenåiei FRONTEX, precum æi la stabilirea mãsurilor comunitare viitoare din domeniul gestionãrii frontierelor externe ale Uniunii Europene æi Schengen;

- participarea la misiunile internaåionale organizate sub egida organizaåiilor sau instituåiilor internaåionale;

- dezvoltarea colaborãrii, în cadrul Forumului de cooperare la Marea Neagrã, pentru prevenirea æi combaterea migraåiei ilegale æi a infracåionalitãåii transfrontaliere pe mare.

În domeniul siguranåei cetãåenilor: creæterea nivelului de control æi supraveghere a frontierei externe a Uniunii Europene, inclusiv prin continuarea procesului de implementare a SISF æi acåionarea operativã æi legalã pentru soluåionarea sesizãrilor venite din partea cetãåenilor æi oferirea unor servicii de calitate acestora la nivelul standardelor comunitare.

Dupã prezentarea bilanåului, au luat cuvântul inspectorul general al Poliåiei Române, chestor-æef de poliåie Petre Tobã, æeful Departamentului Schengen, Afaceri Europene æi Relaåii

Internaåionale, chestor-æef de poliåie Marian-Grigore Tutilescu, preæedintele Sindicatului Naåional al Agenåilor de Poliåie, Iulian Surugiu, precum æi secretarul general al Sindicatului Naåional al Poliåiætilor æi Personalului Contractual, Toader Paraschiv, care au felicitat Poliåia de Frontierã pentru activitatea depusã în cursul anului 2012.

În final, secretarul de stat, æef al Departamentului Ordine æi Siguranåã Publicã, chestor-æef de poliåie Anghel Andreescu, a transmis salutul æi aprecierile ministrului afacerilor interne Radu Stroe, pentru rezultatele foarte bune obåinute de Poliåia de Frontierã în anul 2012.

Nr11-12.indd 9 07.03.2013 13:08:38

10 F R O N T I E R A Nr.2/2013

Continuãm în acest numãr al revistei, materialul destinat programelor europene de care Poliåia de Frontierã a beneficiat dupã anul 2005.

Facilitatea Schengen, al doilea mecanism financiar european nerambursabil, absorbit de PFR în proporåie de 97%, însemnând 153,19 milioane de euro, (finanåarea UE), a continuat acåiunile predecesorului instrument, sprijinind obiectivele urmãrite la nivel european æi naåional în perioada post aderare UE æi pre-aderare la Spaåiul Schengen, având la bazã cadrul strategic al Tratatului de la Roma, Tratatului de la Maastricht amendat prin Tratatul de la Lisabona începând cu anul 2009, Programul Stockholm ca expresie a politicii de coeziune (cooperare a statelor membre la nivel comunitar, acåionând în comun în spiritul solidaritãåii), acquis-ul Schengen (Acordul Schengen, Convenåia Schengen, decizii æi declaraåii), susåinute de politicile naåionale (legislaåie, strategii naåionale armonizate, planuri de acåiune Schengen).

Din totalul celor 97 de proiecte derulate æi implementate de cãtre PFR, prin structura sa specializatã în gestionarea fondurilor europene nerambursabile, menåionãm:

- Pregãtirea condiåiilor necesare implementãrii sistemelor FADO/APIS (sistemul de arhivare a imaginilor), în vederea îmbunãtãåirii schimbului de informaåii, a asigurãrii securitãåii informaåiilor æi combaterii fraudei în documente æi vize, a

utilizãrii, administrãrii æi alimentãrii cu date a sistemelor æi bazelor de date), în valoare de 24.871,68 de euro.

- Întãrirea controlului la frontierele externe, prin creæterea mobilitãåii navale æi terestre a echipelor PFR (construcåii æi modernizãri nave maritime - OPV, CPV, P157 - destinate patrulãrii, supravegherii æi intervenåiei la frontierã precum æi de participare în misiuni desfãæurate sub egida FRONTEX, EPN, în calitate de stat gazdã (în perioada 2009 - 2012, s-a asigurat participarea unui numãr de 7 nave la operaåiunile maritime comune Posseidon - EPN, Operaåiunea Comunã INDALO 2011), infrastructurã navalã, achiziåii mijloace de mobilitate terestrã pentru susåinerea activitãåilor operative æi operaåiunilor comune FRONTEX - Operaåiunea Rabbit (au fost folosite în misiunile FRONTEX: autovehicule de patrulare - Nissan Pathfinder, Kia Sorento, Iveco Massif, VW Transporter etc.), în valoare de 103.575.821,70 de euro.

- Modernizarea æi reconfigurarea patrimoniului imobiliar, pentru a corespunde noilor cerinåe ale supravegherii æi controlului la frontierele externe (proiect tehnic, detalii de execuåie, instrucåiuni de exploatare, termenii de referinåã, lucrãri de construcåii, modernizare sedii - 31 de locaåii), în valoare de 32.431.502,94 de euro;

- Optimizarea capacitãåii PFR de realizare a supravegherii æi controlului la frontierele externe ale Uniunii Europene (Facilitãåi

Documentar

Fondurile europene

Nr11-12.indd 10 07.03.2013 13:08:39

11F R O N T I E R A Nr. 2/2013

de comunicaåii mobile satelitare æi urmãrire a poziåiei GPS prin satelit, Achiziåie echipamente pentru realizarea sistemului integrat de supraveghere, extinderea serviciilor de comunicaåii voce în linia I la PTF-uri, camerã portabilã cu termoviziune cu/fãrã rãcire, alte echipamente destinate controlului æi supravegherii frontierei, în valoare de 17.157.952,90 de euro.

Fondul pentru Frontierele Externe, instrument de solidaritate financiarã comunitarã, constituit pentru sprijinirea statelor membre în vederea gestionãrii integrate a frontierelor externe UE, circumscris asigurãrii unui climat de securitate, a unui spaåiu de liberã circulaåie a persoanelor, respectãrii demnitãåii umane, nediscriminãrii, relaåiilor internaåionale, ordinii æi sãnãtãåii publice, a fost pus în aplicare de cãtre România începând cu anul 2010. Programarea obiectivelor strategice æi a bugetului necesar îndeplinirii acestora se desfãæoarã prin intermediul planurilor anuale 2010 - 2013 cu o perioadã de eligibilitate de 5 ani (pânã la 30 iunie 2015), respectând principiile nesuprapunerii æi complementaritãåii.

Principalele linii prioritare urmãrite în cadrul programãrii

multianuale transpuse prin Programele Anuale 2010, 2011, 2012, 2013, în conformitate cu Decizia (CE) 599/2007, de punere în aplicare a deciziei 574/2007 sunt:

- Sprijin pentru realizarea treptatã æi în viitor, a sistemului comun de gestionare integratã a frontierelor, în ceea ce priveæte efectuarea controalelor asupra persoanelor æi supravegherea frontierelor externe;

- Sprijin pentru dezvoltarea æi implementarea componentelor naåionale ale unui sistem european de supraveghere a frontierelor externe æi a unei reåele europene permanente de patrulare la frontierele maritime meridionale ale statelor membre UE;

- Sprijin pentru crearea de sisteme de tehnologie a informaåiilor (IT) necesare pentru punerea în aplicare a instrumentelor juridice comunitare, în domeniul frontierelor externe æi al vizelor;

- Sprijin pentru aplicarea eficientã a instrumentelor juridice comunitare relevante din domeniul frontierelor externe æi al vizelor, în special a Codului european privind vizele.

Demersurile de identificare, evaluare, programare/planificare, a proiectelor s-au derulat sub incidenåa urmãtoarei viziuni:

- Obiective cadru strategice la nivel mediu (legislaåie, cerinåe, recomandãri, bune practici europene în domeniu);

- Obiective cadru strategice la nivel mediu (legislaåie, strategii naåionale, planuri de acåiune etc.);

- Obiective cadru strategice la nivel micro (ordine interne, regulamente de organizare æi funcåionare, proceduri);

- Necesitãåi de dezvoltare la nivel instituåional;

- Rezultate urmãrite pentru perioada de referinåã a fondului.

Programul anual 2010 - (perioadã eligibilitate 2010 - 2012), aprobat de Comisia Europeanã a sprijinit implementarea a 37 de proiecte (41 de contracte), cu arie de cuprindere mare, de la investiåii în infrastructurã, sisteme de supraveghere complexe, mijloace

Documentar

Nr11-12.indd 11 07.03.2013 13:08:40

Documentar

Nr. 2/2013F R O N T I E R A 12

de mobilitate terestrã, navalã, echipamente IT&C, echipamente de control æi supraveghere, pânã la introducerea de noi mãsuri æi standarde de procese în cadrul instituåiei.

Pânã la data de 30 iunie 2012, termenul limitã pentru eligibilitatea cheltuielilor, Poliåia de Frontierã Românã a finalizat æi plãtit contracte în valoare de 6.631.546,85 de euro (finanåare UE æi cofinanåare) æi care reprezintã un procent de 81,34% absorbåie a fondurilor europene nerambursabile.

Poliåia de Frontierã Românã, ca instituåie a statului cu atribuåii în domeniul gestionãrii frontierei externe UE, a demarat æi finalizat activitãåile necesare pentru implementarea acestui instrument financiar, respectiv:

- 15 studii de fezabilitate pentru sediul Grupului de Nave Mangalia, sediul Grupului de Nave Constanåa, cheu Grup Nave Constanåa, cheu Grup Nave Mangalia, remizã ambarcaåiuni rapide IJPF Galaåi, SPF Dãrãbani, SPF Valea Viæeului, SPF Dorohoi, SPF Bivolari, SPF Tomeæti, amenajare platforme aterizare, IJPF Mehedinåi, SPF Fãlciu, SPF Siret, SPF Isaccea;

- reabilitarea/modernizarea a 3 sedii ale poliåiei la punctele de trecere a frontierei: SPF Chilia, SPF Lunga, SPF Sulina;

- echipamente: 220 de dispozitive portabile compacte pentru examinare documente æi vize, 3 comparatoare video spectrale pentru examinarea documentelor de cãlãtorie, 400 de binocluri de vedere pe timp de zi, 5.000 complete de mascare pentru varã, 1.666 de rucsacuri camuflaj pentru transport, 12 containere pentru activitãåi de control, 100 de padocuri pentru câini;

- achiziåia/modernizarea mijloacelor de transport destinate controlului la frontierele externe, respectiv modernizarea a 20 de ambarcaåiuni rapide de intervenåie æi achiziåia a 12 tractoare pentru întreåinerea culoarului de frontierã;

- dotãri speciale constând în sistem pentru supravegherea frontierei: Proiect Pilot SPF Halmeu, 12 Centre mobile de coordonare æi comunicaåii;

- sistemele de tehnologie a informaåiei æi de comunicare, cum ar fi 58 sisteme de videoconferinåã æi 75 de table interactive pentru analiza situaåiei operative, 2 sisteme de monitorizare a traficului în punctele de trecere a frontierei aeroportuare Aurel Vlaicu æi Henri Coandã, 179 de laptopuri, extindere platformã software de raportare statisticã æi analizã a datelor, upgrade æi achiziåionare de noi licenåe de soft, creæterea capacitãåii de transport a echipamentelor radio-releu pentru Sistemul de Comunicaåii Voce-Date din judeåul Caraæ Severin, serviciu de instruire pentru software de proiectare radioelectricã æi upgrade al licenåei HTZ Warfare;

- formarea æi educarea personalului autoritãåilor relevante, cum ar fi cursuri de pregãtire/certificare audit în domeniul calitãåii, sistemul de management al calitãåii - Manualul de Management al Calitãåii, Certificarea conformitãåii sistemului de management al calitãåii proiectat/dezvoltat/

implementat în cadrul PFR, în concordanåã cu standardul calitãåii SR EN ISO 9001:2008.

Proiecte de referinåã:

Consolidare, modernizare æi extindere imobil sediu SPF Sulina, proiect ce a vizat crearea premiselor unui concept modern de desfãæurare a activitãåilor de supraveghere, în conformitate cu normele europene, ce a presupus activitãåi de modernizare, consolidare, recompartimentare, în condiåii de ergonomicitate a spaåiilor de lucru, de depozitare tehnicã auto, echipamente, adãpostire æi hrãnire efective canine aflate în dotare, staåii de alimentare carburanåi, precum æi alte lucrãri de infrastructurã, ca soluåie optimã din punct de vedere operaåional, administrativ æi economic.

Proiect Pilot Halmeu - un exemplu de aplicare a cerinåelor UE în domeniul supravegherii frontierelor externe, focalizat pe

implementarea celor mai noi tehnici æi tehnologii în domeniu pentru îmbunãtãåirea conætientizãrii situaåiei æi capacitãåii de reacåie PFR, într-o zonã de competenåã de maximã importanåã, frontiera cu Ucraina. Sistemul de supraveghere este dotat cu subsistem de detecåie a miæcãrii, cu element de detecåie îngropat; subsistem fix de supraveghere - borne; subsistem de senzori portabili de detecåie a miæcãrii pentru zona de frontierã æi transmitere de imagini cãtre dispecerat; subsistem foiæor de supraveghere transportabil; subsistem de supraveghere ataæabil la autovehicule; subsistem dispecerat; subsistem comunicaåii.

Pentru asigurarea exploatãrii sistemului în condiåii optime, un alt element cheie a fost acela de pregãtire tehnicã, a unui numãr optim de specialiæti PFR, în utilizarea æi asigurarea intervenåiilor ori de câte ori impune situaåia, beneficiul fiind economisirea resursei timp æi resursei financiare.

Echipamentele din componenåa sistemului asigurã o monitorizare permanentã a zonei, generând alarme în timp real pe o hartã electronicã a zonei, fiind identificabile prin timp, loc æi categorie. Totodatã, sistemul faciliteazã stocarea, vizualizarea æi gestionarea alarmelor.

Sistemul interactiv pentru analiza situaåiei operative - a rãspuns nevoii de implementare a unei soluåii de distribuåie æi diseminare a informaåiilor/datelor de interes operativ într-un format uniform æi timp real care sã rãspundã cerinåelor în domeniul cooperãrii instituåionale, interinstituåionale, pregãtirii personalului æi elevilor æcolilor PFR.

Prin instalarea acestui sistem s-a urmãrit æi optimizarea cheltuielilor la nivelul instituåiei (cheltuieli de personal - diurnã, cazare, transport etc.)

Implementarea Sistemului de Management al calitãåii - a pus

Nr11-12.indd 12 07.03.2013 13:08:41

Nr. 2/2013

bazele dezvoltãrii instituåionale în spiritul îmbunãtãåirii serviciului public prestat de cãtre PFR, a proceselor care sprijinã obiectivele manageriale pe termen scurt, mediu æi lung, generând urmãtoarele efecte:

- introducerea unei mentalitãåi în spiritul calitãåii, în rândul personalului;

- creæterea nivelului de satisfacåie al cetãåenilor, în ceea ce priveæte serviciile publice oferite de instituåie;

- îmbunãtãåirea transparenåei actului public (administrativ);- o gestionare eficientã a resurselor implicate, resurse materiale,

resurse umane æi resurse financiare;- creæterea calitãåii serviciilor furnizate de instituåie;- participarea la dezvoltarea coeziunii sociale, a securitãåii æi a

politicilor pe termen lung;- asigurarea legitimitãåii æi eficacitãåii acåiunii publice.Valoarea totalã plãtitã: 6,6 mil de euro (75% finanåare UE æi 25%

cofinanåare naåionalã), gradul de absorbåie fiind de 81,34%.Programul anual 2011 (perioadã eligibilitate 2011 - 2013), aprobat

de Comisia europeanã, gestioneazã 18 proiecte, a cãror valoare alocatã æi aprobatã este de 11,80 mil de euro. 11 dintre aceste proiecte se aflã în evaluare, 5 contracte în implementare, unul finalizat æi plãtit la finalul anului 2012, în valoare de 139.214 de euro (finanåare UE).

Pentru programul anterior menåionat, Poliåia de Frontierã Românã a demarat acåiunile care vizeazã:

- reabilitarea/modernizarea æi construirea de noi locaåii ale PFR: SPF Pardina pentru SPF Mehedinåi, SPF Sânnicolau, remiza ambarcaåiuni rapide, în PTF Iaæi;

- achiziåionarea a 2.962 costume de protecåie iarnã;- 10 acorduri cadru de mentenanåã mijloace de mobilitate terestrã

æi navalã, achiziåionare autovehicule destinate activitãåilor operative de control a frontierei, mentenanåã post garanåie pentru Sistemul Integrat de Supraveghere, Control æi Observare a traficului pe Marea Neagrã, upgrade sistem de securitate amplasament SISF, echipamente mobile æi portabile aflate în dotarea autospecialelor de supraveghere.

Angelica DOROBANÅU

Documentar

13F R O N T I E R A

Nr11-12.indd 13 07.03.2013 13:08:41

14 F R O N T I E R A Nr. 2/2013

Ætiri Ziua de 7 februarie, douã autoturisme, aceeaæi marcã -

BMW, ambele cu numere de înmatriculare provizorii expirate, reprezintã factorii comuni ai acåiunilor desfãæurate de cãtre poliåiæti de frontierã, din cadrul PTF Turnu Mãgurele æi SPF Cãlãraæi, pe linia formalitãåilor specifice. Astfel, ei au depistat doi cetãåeni, unul bulgar, în vârstã de 40 de ani æi altul român, în vârstã de 37 de ani, care conduceau autoturismele respective, ale cãror numere de înmatriculare provizorii erau expirate, primul din data de 16 ianuarie 2013, iar al doilea din data de 28 octombrie 2012.

Persoanelor în cauzã li s-au întocmit dosare penale pentru sãvâræirea infracåiunii de punerea în circulaåie æi conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat sau neînregistrat.

În ziua de 8 februarie, în jurul orei 16.00, la PTF Bechet, judeåul Dolj, s-au prezentat, pentru a efectua formalitãåile de frontierã, trei cetãåeni bulgari cu vârste cuprinse între 28 æi 47 de ani, care conduceau, fiecare, câte un camion marca DAF, cu numere de înmatriculare austriece. În urma verificãrilor în baza de date a rezultat cã toate cele trei camioane figureazã ca fiind furate din Spania, din august 2012.

Poliåiætii de frontierã au întocmit persoanelor în cauzã acte premergãtoare de cercetare penalã pentru sãvâræirea infracåiunii de tãinuire la furt, iar camioanele, în valoare de 142.000 de euro, au fost indisponibilizate la sediul SPF Bechet.

Poliåiætii de frontierã au oprit pentru control, în localitatea Jimbolia, în seara de 20 februarie, în jurul orei 23.00, un cetãåean român, în vârstã de 20 de ani. Tânãrul conducea un autoturism marca Volkswagen Passat, înmatriculat în Suedia.

În urma efectuãrii formalitãåilor specifice, poliåiætii de frontierã au avut suspiciuni cu privire la provenienåa autoturismului, motiv pentru care s-a recurs la verificãri în baza de date. Cercetãrile efectuate au relevat faptul cã maæina figureazã ca bun cãutat în vederea confiscãrii, din aprilie 2012.

Æoferul a declarat cã autoturismul îi aparåine tatãlui sãu æi cã acesta l-a cumpãrat cu suma de 8.500 de euro.

Poliåiætii de frontierã timiæeni continuã cercetãrile pentru aflarea întregii activitãåi infracåionale, iar pânã la finalizarea anchetei, autoturismul a fost indisponibilizat la sediul ITPF Timiæoara.

Mihaela LEÆ

În ziua de 25 februarie, la ora 07.30, la Punctul de Trecere a Frontierei Calafat, judeåul Dolj, s-a prezentat pentru a intra în åarã, un cetãåean român, în vârstã de 31 de ani, conducând o autoplatformã, pe care transporta un autoturism marca BMW.

În urma verificãrilor în baza de date, a rezultat cã autoturismul, aflat pe platformã, figureazã ca fiind furat din Italia, din data de 16 martie 2012.

Poliåiætii de frontierã au întocmit persoanei în cauzã acte premergãtoare de cercetare penalã pentru infracåiunea de tãinuire la sãvâræirea infracåiunii de furt, iar autoturismul, în valoare de 38.000 de lei a fost indisponibilizat la sediul STPF Dolj.

Alexandra POPESCU

Nr11-12.indd 14 07.03.2013 13:08:43

15F R O N T I E R A Nr. 2/2013

ÆtiriÎn ziua de 8 februarie, la PTF Sighetu Marmaåiei, s-a prezentat,

pe sensul de intrare în åarã, într-un autoturism marca Mercedes Benz, un cetãåean ceh, în vârstã de 40 de ani.

La controlul de frontierã, în urma verificãrilor în bazele de date, s-a constatat cã autoturismul în cauzã figureazã ca „bun cãutat pentru confiscare”, alerta fiind introdusã, de cãtre autoritãåile cehe, din data de 16 noiembrie 2012.

Cetãåeanul ceh a declarat cã a închiriat maæina prin intermediul unui prieten æi nu ætia cã aceasta este furatã. Poliåiætii de frontierã i-au întocmit persoanei respective lucrare penalã pentru sãvâræirea infracåiunii de tãinuire la furt.

Totodatã, autoturismul marca Mercedes Benz C 220, în valoare de 40.000 de euro, a fost indisponibilizat la sediul STPF Maramureæ, în vederea continuãrii cercetãrilor, la final urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun.

Radu LUNGU

În data de 21 februarie, în jurul orei 8.30, în PTF Vama Veche, s-a prezentat, pentru efectuarea formalitãåilor de frontierã, un cetãåean român, în vârstã de 52 de ani, la volanul unui autoturism marca Toyota RAV 4, înmatriculat în Italia.

În urma verificãrilor, a rezultat faptul cã autoturismul figura ca fiind furat din Italia, din data de 26 iunie 2010. Conducãtorul auto, domiciliat în municipiul Mangalia, a declarat faptul cã i-a fost încredinåat autoturismul de cãtre o cunoætinåã, care i-a cerut sã se deplaseze în R. Bulgaria pentru a-l înmatricula.

Proprietarul autoturismului, un cetãåean român, în vârstã de 45 de ani, domiciliat în localitatea Roman, a declarat cã a achiziåionat autoturismul fãrã a cunoaæte faptul cã este furat.

Proprietarul autoturismului este cercetat pentru sãvâræirea infracåiunii de complicitate la furt, iar autoturismul, evaluat la aproximativ 60.000 de lei, a fost ridicat în vederea indisponibilizãrii.

Marius Ovidiu NICULESCU

În cadrul unei acåiuni informativ operative pe linia combaterii traficului internaåional de autoturisme furate, în ziua de 14 februarie, ora 15.00, poliåiætii de frontierã, din cadrul SPF

Drobeta Turnu Severin, l-au oprit pentru control, la intrarea în municipiul Drobeta Turnu Severin, pe conducãtorul unui autoturism marca Volkswagen Tiguan, despre care aveau date cã este semnalat ca fiind furat din Germania.

Conducãtorul, în vârstã de 29 de ani, din

localitatea Mehadia, nu a prezentat poliåiætilor de frontierã un document sau o procurã prin care sã ateste cã poate folosi autovehiculul ca proprietar de bunã credinåã.

Continuând cercetãrile, poliåiætii de frontierã mehedinåeni, au stabilit cã autoturismul figureazã ca fiind furat din Germania în urmã cu un an, æi aparåine unei societãåi de leasing auto. Verificarea amãnunåitã a interiorului autoturismului a dus la descoperirea, sub scaunul æoferului, a unui pistol cu bile de cauciuc, marca ROHM æi a douã încãrcãtoare cu bile de cauciuc, pentru care respectivul nu poseda permis de port armã. Acestuia, i s-a întocmit lucrare penalã sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de tãinuire la furt æi port fãrã drept de armã neletalã .

Autovehiculul, în valoare de 20.000 de euro, a fost indisponibilizat la sediul STPF Mehedinåi, urmând ca, la definitivarea c e r c e t ã r i l o r , sã fie înapoiat proprietarului de drept.

Valeriu PERA

Nr11-12.indd 15 07.03.2013 13:08:44

16 F R O N T I E R A Nr. 2/2013

Ætiri

În ziua de 4 februarie, ora 19.30, s-au prezentat, pentru a ieæi din åarã, ca pasageri într-un autocar, care circula pe ruta România - Italia, patru bãrbaåi legitimaåi cu cãråi de identitate belgiene.

Cu ocazia controlului, poliåiætii de frontierã au constatat cã documentele prezentate, de trei dintre cele patru persoane, sunt false total, acestea neîndeplinind condiåiile de formã æi fond ale

unora autentice, motiv pentru care persoanele au fost conduse la sediul sectorului pentru cercetãri.

În urma verificãrilor, s-a stabilit cã cei trei bãrbaåi, cu documente false, sunt cetãåeni egipteni, cu vârste de 34 æi 35 de ani. Aceætia erau însoåiåi de cetãåeanul belgian Mutiganda Joris G., de 37 de ani, care le-a procurat documentele false contra sumei de 200 de euro, fiecare, æi care intenåiona sã-i conducã pe cei trei, pânã în Belgia.

Douã zile mai târziu, la ora 9.10, s-a prezentat, pentru a ieæi din åarã, un cetãåean român, în vârstã de 22 de ani, din judeåul Harghita, care conducea un autocamion marca MAN, înmatriculat în România, æi care transporta cantitatea de 18 metri

cubi lemne de foc, pentru o persoanã fizicã din R. Ungarã. La controlul de frontierã efectuat au fost descoperiåi doi

bãrbaåi, ascunæi în compartimentul marfã, deasupra încãrcãturii de lemne. Persoanele descoperite sunt un cetãåean sirian æi un cetãåean egiptean, în vârstã de 39 respectiv 28 de ani, care aveau documente de solicitanåi de azil în România.

Aceætia au declarat cã s-au îmbarcat în compartimentul

de marfã într-o staåie de alimentare cu combustibil de lângã municipiul Arad, în timp ce æoferul se afla la odihnã. Întrebat despre acestea, æoferul a declarat cã nu cunoaæte persoanele din remorcã æi nici nu ætie când s-au urcat în camion.

Urmãtoarea zi, în jurul orei 19.00, s-a prezentat pentru a ieæi din åarã, ca pasager într-un autocar care circula pe relaåia România-Spania, un bãrbat care s-a legitimat cu o carte de identitate româneascã.

În urma controlului, poliåiætii de frontierã au constatat cã

documentul prezentat este fals total, în sensul cã nu îndeplinea condiåiile de formã æi fond ale unuia autentic, motiv pentru care persoana a fost condusã la sediul PF pentru cercetãri. Respectiva persoanã, în vârstã de 31 de ani din judeåul Sibiu a declarat cã a primit cartea de identitate de la un conaåional, a cãrei identitate nu o cunoaæte, contra sumei de 50 de euro æi cã a recurs la aceastã metodã pentru cã nu-æi gãsea cartea de identitate proprie æi dorea sã ajungã în Franåa.

În data de 20 februarie, în jurul orei 16.30, o patrulã formatã din poliåiæti de frontierã din cadrul SPF Nãdlac, pe timpul executãrii unei misiuni specifice, au depistat æi reåinut doi bãrbaåi, care se deplasau pe jos, pe câmp, spre Ungaria, încercând sã treacã ilegal frontiera de stat.

Cei doi erau, cetãåeni turci, cu vârstele de 23 æi 24 de ani, æi au fost reåinuåi la aproximativ 50 de metri faåã de linia de frontierã fiind conduæi la sediul sectorului pentru cercetãri, unde le-au întocmit lucrãri penale pentru sãvâræirea infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat, urmând ca, la finalizarea cercetãrilor, sã fie luate mãsurile legale ce se impun.

Dan LAZÃR

La PTF Nãdlac, poliåiætii de frontierã au avut o activitate intensã, descoperind mai multe persoane ascunse în diferite autovehicule, ce încercau sã treacã ilegal frontiera.

Împotriva acestora, au luat mãsura întreruperii cãlãtoriei æi cercetãrii lor pentru sãvâræirea infracåiunilor de fals privind identitatea, uz de fals æi tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat, urmând ca, la finalizarea cercetãrilor, sã fie dispuse mãsurile legale ce se impun.

Nr11-12.indd 16 07.03.2013 13:08:46

17F R O N T I E R A Nr.2/2013

Ætiri

În data de 13 februarie, ora 21.00, la PTF Calafat, judeåul Dolj, s-a prezentat, pentru a intra în åarã, un cetãåean bulgar, în vârstã de 53 de ani, conducând un autocamion marca Mercedes. Acesta transporta, conform documentelor de însoåire a mãrfii, obiecte de mobilier de la o societate comercialã din Bulgaria, cu destinaåia Germania.

În baza unei analize de risc, poliåiætii de frontierã au efectuat un control amãnunåit asupra mijlocului de transport, în urma cãruia au descoperit în compartimentul marfã, ascunæi într-un locaæ, special amenajat, printre obiectele de mobilier, nouã cetãåeni afro-asiatici. Aceætia sunt cetãåeni din Mali, Libia, Palestina, Iran, respectiv Algeria, æi au vârste cuprinse între 19 æi 38 de ani, æi intenåionau sã ajungã ilegal în Germania.

Poliåiætii de frontierã au întocmit æoferului acte premergãtoare de cercetare penalã pentru sãvâræirea infracåiunii de trafic de migranåi, iar celor nouã cetãåeni afro-asiatici pentru tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat.

Alexandra POPESCU

În data de 7 februarie, la ora 06.40, la PTF Giurgiu, s-a prezentat la volanul unui autocar, pentru a efectua formalitãåile de frontierã, pe sensul de intrare în åarã, un cetãåean bulgar.

La verificarea mijlocului de transport, poliåiætii de frontierã au descoperit, un bãrbat ascuns în spatele scaunelor autocarului.

În urma cercetãrilor s-a stabilit cã respectivul este un cetãåean algerian, în vârstã de 27 de ani, care a declarat cã a plecat cu autocarul din oraæul Sofia, Bulgaria, cu intenåia de a ajunge într-o åarã din vestul Europei.

Un alt caz a avut loc la acelaæi punct al poliåiei de frontierã în ziua de 19 februarie, la ora 21.10, unde s-a prezentat, tot pe sensul de intrare în åarã, o persoanã de sex masculin, care a prezentat la controlul specific o carte de identitate bulgãreascã.

Procedând la verificarea acesteia, poliåiætii de frontierã au constatat cã documentul de identitate este fals, iar persoana în cauzã este un cetãåean turc, în vârstã de 30 de ani. Acesta a declarat cã a acåionat astfel întrucât dorea sã ajungã în Germania, în cãutarea unui loc de muncã.

Celor douã persoane li s-a întrerupt cãlãtoria, iar conform protocolului româno-bulgar, acestea, precum æi documentele gãsite asupra lor, au fost predate Poliåiei de Frontierã Bulgare în vederea continuãrii cercetãrilor.

În data de 28 februarie, în jurul orei 06.00, operatorul care executa misiunea cu sistemul de supraveghere ce funcåioneazã pe principiul termoviziunii, instalat la SPF Folteæti, a observat un grup de 4 persoane, care a trecut ilegal frontiera de stat din R. Moldova în România, pe direcåia localitãåii de frontierã Stoicani.

La faåa locului s-au deplasat poliåiæti de frontierã din cadrul aceluiaæi sector, care au depistat æi reåinut patru bãrbaåi de origine afro-asiaticã, fãrã documente de identitate.

În urma cercetãrilor, efectuate împreunã cu autoritãåile de graniåã ale R. Moldova s-a stabilit cã acestea sunt originare din Camerun, Gabon, Congo æi Bangladesh, cu vârstele cuprinse între 23 æi 35 de ani. Aceætia au trecut ilegal frontiera din R. Moldova, în România, cu ajutorul unei ambarcaåiuni, pe care, ulterior, au abandonat-o, cu scopul de a ajunge într-un stat din vestul Europei pentru a-æi gãsi un loc de muncã.

Poliåistii de frontierã au întocmit, celor patru persoane lucrare penalã sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de trecere ilegalã a frontierei de stat.

Ion IRIMIA

Nr11-12.indd 17 07.03.2013 13:08:47

18 F R O N T I E R A Nr. 2/2013

O echipã Specialã de Intervenåie la Frontierã, formatã din patru poliåiæti de frontierã din cadrul IGPF - DCMIIT - Serviciul de Combatere a Infracåionalitãåii Transfrontaliere, au desfãæurat, în perioada 1 ianuarie - 28 februarie o serie de activitãåi specifice, împreunã cu reprezentanåi ai Echipei Speciale Elene din cadrul Directoratului de Poliåie Alexandroupolis - Grecia, în cadrul operaåiunii comune POSEIDON LAND 2012.

În aceastã perioadã, echipa specialã românã a efectuat 32 de misiuni, atât pe timp de zi, cât æi pe timp de noapte, în zona de responsabilitate a Unitãåii de Poliåiei, din localitatea Tichero - Directoratul de Poliåie Alexandroupolis - Grecia, în strânsã colaborare cu membrii Echipei Speciale Elene.

Pe timpul detaæãrii, echipa specialã românã æi-a desfãæurat activitatea în apropierea râului Evros. Aceastã zonã operaåionalã este foarte complexã datoritã particularitãåilor pe care le reprezintã. Astfel, dimensiunile râului sunt foarte reduse, iar acest lucru favorizeazã trecerile ilegale ale persoanelor ce intenåioneazã sã intre fraudulos în spaåiul Uniunii Europene. Vegetaåia abundentã, prezentã pe malul grecesc al râului, reprezintã un impediment în identificarea æi reåinerea grupurilor de migranåi în apropierea frontierei dintre Turcia æi Grecia, precum æi numãrul mare de drumuri de acces spre localitãåile greceæti aflate în vecinãtatea frontierei, unde pot fi identificate numeroase locuinåe pãrãsite. Acestea sunt des utilizate de cãtre migranåi, pentru adãpostire æi ascundere pe o duratã limitatã de timp.

Un alt impediment major îl reprezintã distanåa redusã, de nici 10 km, dintre frontiera Greciei cu Turcia æi autostrada Egnatia Odos, autostradã ce face legãtura între localitãåile greceæti Kipi æi Atena, aceasta din urmã reprezentând destinaåia principalã a grupurilor de migranåi, precum æi legislaåia greceascã ce interzice organelor de poliåie folosirea tehnicilor speciale de blocare a maæinilor suspecte de a transporta grupuri de migranåi (blocarea

Operaåiune Frontex în GreciaDocumentar

Nr11-12.indd 18 07.03.2013 13:08:48

19F R O N T I E R A

Documentar

Nr. 2/2013

autoturismelor, folosirea armamentului din dotare, utilizarea de dispozitive specifice pentru deteriorarea cauciucurilor autoturismelor etc).

În perioada în care poliåiætii de frontierã români æi-au desfãæurat activitatea, debitul râului înregistra fluctuaåii masive din cauza nivelului ridicat de precipitaåii din acea perioadã æi, astfel, s-a luat decizia ca, la anumite perioade de timp, sã se realizeze o patrulare cu barca, aflatã în dotarea echipei speciale elene, în vederea identificãrii locurilor pretabile a fi utilizate de cãtre „cãlãuze” pentru introducerea în Grecia de migranåi.

În cadrul misiunilor desfãæurate în cadrul operaåiunii, poliåiætii de frontierã români s-au implicat activ, putând fi relatate æi câteva dintre cazuri.

• La data de 20 ianuarie, în urma unei misiuni de patrulare pe râul Evros, au fost identificate o serie de urme de paæi pe malul grecesc al râului, precum æi obiecte personale a b a n d o n a t e , r e l i e f â n d u - s e posibilitatea ca locaåia identificatã sã

fi fost folositã pentru trecerea frauduloasã a frontierei.

În urma noilor date obåinute, Echipa Specialã Românã de Intervenåie la Frontierã, în colaborare cu membrii echipei speciale elene, au desfãæurat o serie de activitãåi specifice. S-au monitorizat persoanele æi autovehiculele suspecte, ce frecventau zona, æi s-au coroborat informaåiile obåinute de cãtre membrii echipei speciale elene, de la structurile operative de poliåie, din cadrul Directoratului de Poliåie Alexandroupolis, æi cele obåinute în urma patrulãrii efectuate de cãtre echipajul de supraveghere aerianã slovac, cu situaåia specificã din teren.

• În urma misiunilor desfãæurate la data de 27 ianuarie, în jurul orei 21.30, a fost depistat, cu ajutorul echipamentelor de vedere pe timp de noapte, un grup de persoane ce se afla în apropierea râului Evros æi care se îndrepta spre localitatea Tichero. Dupã aproximativ trei ore, s-a constatat faptul cã douã persoane, neidentificate în acel moment, s-au despãråit de restul grupului æi intenåionau sã se îndrepte înspre teritoriul Turciei. Existând suspiciunea cã cele douã persoane urmeazã sã pãrãseascã teritoriul Greciei, s-a luat decizia reåinerii acestora æi, ulterior, conducerea acestora la sediul poliåiei din localitatea Tichero.

În continuare, în urma unor mãsuri specifice (identificarea urmelor lãsate pe zãpadã), precum æi cu ajutorul aparaturii de vedere pe timp de noapte, au fost identificate 13 persoane de diferite naåionalitãåi ce se aflau ascunse în trei maæini abandonate.

Acestea au fost reåinute, iar, ulterior, conduse la sediul poliåiei din aceeaæi localitate.

La data când a fost reåinut grupul de migranåi în zona adiacentã râului Evros, membrii grupãrilor infracåionale ce opereazã în zona de competenåã a Unitãåii de Poliåie Tichero, au desfãæurat o serie de mãsuri de contrafilaj æi intimidare, cu maæini înmatriculate în Bulgaria, în vederea identificãrii locaåiilor unde se aflau dispuse cele douã echipe speciale, precum æi diminuarea capacitãåii de reacåie a acestora.

La momentul când a fost identificat æi reåinut grupul de migranåi, douã femei, care fãceau parte din acest grup, prezentau simptome de hipotermie din cauza condiåiilor atmosferice nefavorabile: - 6 grade Celsius, strat consistent de zãpadã, vânt puternic, hainele purtate de cãtre migranåi fiind de varã. Persoanele au fost conduse de urgenåã, de cãtre membrii celor douã echipe speciale, la sediul poliåiei din localitatea Tichero, unde au primit îngrijirile medicale necesare.

Pe timpul activitãåilor desfãæurate, au fost situaåii când membrii grupãrilor infracåionale au utilizat aparaturã de vedere pe timp de noapte, pentru identificarea maæinilor de poliåie, ce patruleazã în zonã, precum æi a itinerariului folosit de cãtre acestea.

Pe întreaga duratã, în care echipa specialã românã a desfãæurat activitãåi specifice, s-a constatat cã este necesarã utilizarea unor echipamente de înregistrare audio-video pe timp de noapte, pentru a putea identifica æi delimita cãlãuzele de restul grupului de migranåi, astfel probându-se activitatea infracåionalã a acestora.

Exemplificativ este cazul din data de 27 ianuarie, când membrii celor douã echipe speciale române æi elene au desfãæurat, conspirat, o serie de activitãåi specifice la câåiva zeci de metri de grupul de migranåi, reuæindu-se delimitarea clarã a cãlãuzelor de restul migranåiilor, dar nu s-au putut efectua înregistrãri audio-video din cauza luminozitãåii scãzute, întreaga activitate desfãæurându-se noaptea. Cãlãuzele erau persoane care cunoæteau zona râului Evros, ce putea fi utilizatã pentru traversarea acestuia æi cãile de comunicaåii, ce au fost utilizate pentru a se deplasa în apropierea localitãåii Tichero. De aici urma sã fie recuperat grupul de migranåi æi transportat spre Atena. În acelaæi timp, cãlãuzele pãstrau legãtura telefonicã cu ceilalåi membrii ai grupãrii infracåionale, care desfãæurau operaåiuni de contrafilaj în apropierea localitãåii menåionate.

Totodatã, pe timpul activitãåilor desfãæurate s-a evidenåiat necesitatea utilizãrii unor echipamente speciale de comunicaåii ce permit utilizarea staåilor de emisie recepåie, în mod silenåios æi în regim „Hands Free”, oferind, astfel, posibilitatea comunicãrii fãrã a putea fi auziåi æi fãrã a avea „mâinile ocupate”, poliåiætii de frontierã putând reacåiona la eventualele pericole identificate.

În final, trebuie sã menåionãm calitatea echipamentelor aflate în dotarea echipei speciale române, ce a permis membrilor acesteia desfãæurarea de

activitãåi specifice pe durata a 9-10 ore, în condiåii atmosferice nefavorabile, precum æi gradul ridicat de mobilitate ce îl conferã cele douã maæini neinscripåionate de teren, oferind posibilitatea poliåiætilor de frontierã români sã acåioneze în cel mai scurt timp pentru capturarea cãlãuzelor, precum æi a migranåilor ilegali ce intenåionau sã intre pe teritoriul Uniunii Europene.

Bogdan CICÃ

Nr11-12.indd 19 07.03.2013 13:08:50

20 F R O N T I E R A Nr. 2/2013

Ætiri În seara de 18 februarie, poliåiætii de frontierã din cadrul

STPF Mehedinåi, aflaåi în misiune de supraveghere a frontierei de stat, pe direcåia localitãåii Ostrovul Corbului, au observat o ambarcaåie cu motor, care a plecat de la malul sârbesc al Dunãrii spre teritoriul åãrii noastre, precum æi douã persoane care aæteptau pe malul românesc al fluviului.

S-a decis monitorizarea acestora, iar poliåiætii de frontierã au observat cã ambarcaåia cu motor, condusã de un barbat, a intrat în apele naåionale ale României æi s-a apropiat de malul românesc. Conducãtorul ambarcaåiei a aruncat, rapid, pe malul Dunãrii, mai multe colete voluminoase, plecând apoi cu ambarcaåia, în mare vitezã, spre Serbia, întreaga operaåiune

de descãrcare a acestora durând aproximativ trei minute.

P e r s o a n e care aæteptau pe mal, au preluat coletele, i n t e n å i o n â n d sã le transporte spre interiorul l o c a l i t ã å i i . La somaåiile prin voce, ale poliåiætilor de frontierã, cei doi bãrbaåi aflaåi pe malul românesc

au încercat sã fugã cu ajutorul unui autoturism, fiind reåinuåi, în scurt timp, pe comunicaåia Ostrovul Corbului-Rogova. Pentru depistarea ambarcaåiunii, care transportase åigãrile, æi reåinerea persoanei implicate au fost anunåate autoritãåile de frontierã sârbe.

În urma legitimãrii celor douã persoane, s-a stabilit cã sunt cetãåeni români din municipiul Turnu Severin.

La faåa locului, poliåiætii de frontierã au descoperit 4.650 de

pachete cu åigãri, mãrcile Marble, Viceroy æi Fast. Împotriva persoanelor implicate s-a întocmit dosar penal pentru sãvâræirea infracåiunilor de contrabandã æi trecere ilegalã a frontierei de stat. Dacã vor fi gãsiåi vinovaåi, cei doi contrabandiætii riscã o pedeapsã prevãzutã cu închisoare de la 5 la 12 ani. Cantitatea de 4.650 de pachete cu åigãri a fost indisponibilizatã, în vederea confiscãrii.

Douã zile mai târziu, poliåiætii de frontierã severineni au descins, în baza autorizaåiilor de percheziåie emise de Parchet, în trei locaåii aparåinând unei femei suspectatã cã se ocupa cu traficul cu produse accizabile. La percheziåiile efectuate în cele trei locuinåe aparåinând acesteia, poliåiætii de frontierã au descoperit 2.400 de pachete cu åigãri mãrcile Pall Mall, Viceroy, Fast, Monus Slim, Marble, Malboro æi Kent. Acestea au o valoare de 25.000 de lei æi au fost ridicate în vederea confiscãrii.

Persoana respectivã, este cercetatã pentru sãvâræirea infracåiunii de „deåinerea de cãtre orice persoanã în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriului României a produselor accizabile supuse marcãrii, fãrã a fi marcate sau marcate necorespunzãtor, ori cu marcaje false peste limita de 100.000 de åigarete.” Dacã va fi gãsitã vinovatã, aceasta riscã o pedeapsã cu închisoarea cuprinsã între 1 æi 4 ani.

Valeriu PERA

În data de 4 februarie, între orele 21.00 - 24.00, având la bazã unele informaåii aflate în lucru, poliåiæti de frontierã ai Biroului CMIIT æi ai Compartimentului Sprijin Operativ din cadrul STPF Galaåi, au desfãæurat, pe raza municipiului Galaåi, o acåiune specificã pe linia combaterii contrabandei æi evaziunii fiscale cu produse de tutun de provenienåã R. Moldova.

În timpul acåiunii, au fost oprite în trafic, pentru control, 5 autoturisme despre care se deåineau informaåii cã erau folosite pentru transportul åigãrilor de contrabandã. În acestea se aflau 12 persoane, atât cetãåeni români cât æi cu dublã cetãåenie, românã æi R. Moldova, cu vârste cuprinse între 19 æi 40 de ani. Persoanele æi autoturismele au fost conduse la sediul STPF Galaåi

pentru cercetãri. Ca urmare a controlului, au fost descoperite ascunse æi

nedeclarate, atât pe corpul persoanelor, cât æi în autoturisme, cantitatea totalã de 1.444 de pachete de åigarete de diferite mãrci cu timbru de accizã R. Moldova, care urmau sã fie comercializate de persoanele respective. Valoarea acestora a atins 3.769 de lei.

Pe numele a æase persoane, poliåiætii de frontierã au întocmit lucrãri penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de contrabandã, iar alte trei persoane au fost sancåionate contravenåional cu amendã de 5.000 de lei fiecare.

Ion IRIMIA

Nr11-12.indd 20 07.03.2013 13:08:51

21F R O N T I E R A Nr. 2/2013

Ætiri

În data de 19 februarie, ora 12.45, poliåiætii de frontierã din cadrul PTF Giugiu au organizat, pe sensul de intrare în åarã, o acåiune specificã pe linia prevenirii æi combaterii contrabandei.

Cu ocazia controlului amãnunåit efectuat asupra unui autocar, care circula pe ruta Grecia-România, au fost descoperite, ascunse æi nedeclarate, în cala autocarului, 3.080 de pachete de åigãri, fãrã documente de provenienåã. Åigãrile aparåineau cetãåeanului turc Sercan S., în vârstã de 21de ani, pasager în autocar, care a declarat cã le-a cumpãrat din Bulgaria cu scopul de a le comercializa pe teritoriul României.

Åigãrile, în valoare de 36.960 lei, au fost reåinute pentru continuarea cercetãrilor, iar persoanei respective i s-a întocmit dosar penal pentru sãvâræirea infracåiunilor de contrabandã æi deåinere în afara antrepozitului fiscal de produse accizabile.

Alexandra POPESCU

În prima zi a lunii februarie, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Româneæti, în cooperare cu poliåiæti de frontierã de la STPF Botoæani, au desfãæurat o acåiune specificã pe linia prevenirii æi combaterii contrabandei æi traficului ilegal cu åigarete. În cadrul acesteia, au observat douã persoane care transportau, cu ajutorul a doi cai, mai multe colete voluminoase, în apropierea localitãåii

Damideni, lângã malului râului Prut.

O echipã a poliåiei de frontierã a încercat imediat interceptarea celor doi bãrbaåi, dar aceætia nu s-au supus somaåiilor verbale æi au încercat, favorizaåi de întuneric, sã fugã. Poliåiætii de frontierã au fost nevoiåi sã foloseascã armamentul din

dotare, executând un foc de armã în plan vertical, fãrã a fi rãnitã nicio persoanã. În urma somaåiei, s-a reuæit reåinerea æi identificarea fraåilor Daniel æi Cãtãlin D., în vârstã de 21, respectiv 31 de ani, domiciliaåi în judeåul Botoæani. La faåa locului, poliåiætii de frontierã au descoperit patru colete cu åigãri æi doi cai, pe care cei doi intenåionau sã-i foloseascã în activitatea de transport a coletelor.

În cele patru colete au fost descoperite 3.000 de pachete de åigãri, marca Plugarul, cu timbru de R. Moldova, în valoare de aproximativ 27.000 lei. În urma verificãrilor efectuate æi din declaraåiile bãrbaåilor, poliåiætii de frontierã au stabilit faptul cã aceætia au aruncat un fir de pescuit cu plumb, de pe malul românesc al rãului Prut, pe cel moldovenesc. De acesta au legat o funie æi cele patru colete cu åigãri, care astfel au fost trase pe malul nostru.

Celor doi bãrbaåi le-au fost întocmite dosare penale pentru sãvâræirea infracåiunilor de contrabandã æi evaziune fiscalã, în acelaæi timp, fiind anunåate æi autoritãåile de frontierã ale R. Moldova pentru identificarea tuturor persoanelor implicate.

Minodora RÃCNEA

În data de 11 februarie, în jurul orei 01.00, poliåiætii de frontierã din cadrul GN Constanåa au efectuat controlul unei nave, sub pavilion Togo, sositã în Portul Constanåa, din Turcia. În urma controlului, efectuat în cabinele marinarilor æi la una din magazii, au fost descoperite ascunse, în pereåii falæi aplicaåi, aproximativ 12.500 de pachete de åigãri netimbrate, de mãrci

diferite.În urma

cercetãrilor a rezultat faptul cã åigãrile au fost achiziåionate din Liban, în scopul comercializãrii, iar ulterior, åigaretele evaluate la aproximativ 125.000 lei, au fost ridicate în vederea confiscãrii.

Pentru cele descoperite, poliåiætii

de frontierã au întocmit lucrare penalã pentru sãvâræirea infracåiunii de contrabandã cu produse din tutun.

Trei zile mai târziu, în data de 14 februarie, în intervalul orar 14.30 - 22.00, poliåiætii de frontierã, sub coordonarea Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Constanåa, beneficiind de suportul tehnic æi informativ al SRI - Direcåia Judeåeanã de Informaåii Constanåa æi cu participarea comisarilor din cadrul Gãrzii Financiare Constanåa, au descins la mai multe locaåii de pe raza judeåului Constanåa, în cadrul unei acåiuni complexe de combatere a contrabandei cu åigãri æi a evaziunii fiscale.

Astfel, au fost efectuate 13 percheziåii, în mai multe locaåii, despre care existau suspiciuni cã erau depozitate åigãri de contrabandã, urmând sã fie valorificate în mod ilegal. Cu

aceastã ocazie au fost depistate æi ridicate, în vederea confiscãrii, 5.290 de pachete de åigãri, mãrci diferite, cu o valoare de aproximativ 52.900 de lei. În acelaæi timp, au mai fost ridicate diferite sume de bani (5.968 de lei, 4.300 de dolari, 7.425 de euro), documente financiar - contabile de la douã societãåi comerciale, cu sediul în municipiul Constanåa, aparåinând unor cetãåeni strãini, suspectate cã derulau activitãåi de contrabandã cu åigarete æi evaziune fiscalã, înscrisuri care probeazã activitatea infracåionalã a suspecåilor, precum æi douã autoturisme, mãrcile Volkswagen Touareg æi Audi A4, evaluate la aproximativ 25.000 de euro.

În cadrul aceleiaæi acåiuni, poliåiætii de frontierã din cadrul Gãrzii de Coastã au efectuat în Portul Constanåa un control amãnunåit asupra a douã nave, care se aflau tot sub pavilion Togo. Cu acest prilej au fost descoperite, ascunse în sala maæinilor în pereåii dubli, 27.040 de pachete de åigãri, care au fost ridicate în vederea confiscãrii.

În acest caz sunt cercetate 15 persoane, 10 cetãåeni strãini æi 5 români, pentru sãvâræirea infracåiunilor de contrabandã cu åigarete æi evaziune fiscalã, fapte prevãzute æi sancåionate de art. 270, alin. 3 din Legea 86/2006, art. 296, ind. 1 din Legea 571/2003 æi art. 9, lit. a æi b din Legea 656/2002.

Marius Ovidiu NICULESCU

Nr11-12.indd 21 07.03.2013 13:08:57

22 F R O N T I E R A Nr. 2/2013

Ætiri Încã din luna octombrie 2012, poliåiæti de frontierã din cadrul

ITPF Sighetu Marmaåiei, sub coordonarea DIICOT - Biroul Teritorial Maramureæ, cu sprijinul de specialitate al SIPI din acelaæi judeå, au demarat activitãåi de monitorizare a unei grupãri infracåionale formatã din peste 25 de persoane, cetãåeni români æi ucraineni, axatã pe contrabanda cu åigãri de provenienåã ucraineanã.

În ziua de 7 februarie, începând cu ora 06.00, poliåiætii de frontierã, delegaåi de procurorul DIICOT, cu sprijinul de specialitate al SIPI Maramureæ, respectiv SCCO Maramureæ, au descins la 14 domicilii aparåinând membrilor grupãrii.

În urma monitorizãrii activitãåii infracåionale, a rezultat cã aceætia au introdus ilegal în åarã, prin zona de responsabilitate a ITPF Sighetu Marmaåiei, peste 50.000 de pachete cu åigãri de provenienåã ucraineanã.

O mare parte din åigãri a fost ridicatã, în vederea confiscãrii de cãtre poliåiætii de frontierã în urma unor acåiuni punctuale. De asemenea, în urma percheziåiilor, au fost descoperite æi ridicate, peste 10.000 de pachete cu åigãri de provenienåã ucraineanã. Totodatã, au mai fost executate mai multe mandate de aducere, 9 persoane fiind aduse pentru audieri.

În acest caz, s-a întocmit dosar penal pentru sãvâræirea infracåiunilor de „iniåierea sau constituirea a unui grup infracåional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formã a unui astfel de grup æi contrabandã”.

În prezent, procurorii DIICOT æi poliåiætii de frontierã, delegaåi de cãtre, aceætia desfãæoarã activitãåi specifice în vederea identificãrii tuturor persoanelor implicate æi a documentãrii întregii activitãåi infracåionale.

În ziua de 27 februarie, în jurul orei 15.30, pe sensul de intrare în åarã, la PPF Moraviåa, s-a prezentat la controlul specific un cetãåean român, în vârstã de 46 de ani, la volanul unui autoturism înmatriculat în Austria.

În urma controlului fizic, efectuat asupra mijlocului de transport, s-a constatat, ascunsã æi nedeclaratã, o cantitate mare de åigãri în portbagaj, în aripile laterale, la motor æi într-un locaæ special amenajat în locul roåii de rezervã. Astfel, au fost inventariate un numãr de 4.500 de pachete åigãri cu timbru Serbia, marca „Marble”. Åigãrile æi autoturismul au fost ridicate în vederea confiscãrii de cãtre inspectorii vamali din cadrul Biroului Vamal Moraviåa.

Poliåiætii de frontierã au întocmt acte premergãtoare începerii urmãririi penale pentru æofer, sub aspectul sãvãræirii infracåiunii de contrabandã.

Mihaela LEÆ

În dimineaåa de 25 februarie, în jurul orei 07.45, o patrulã a Poliåiei de Frontierã din cadrul STPF Maramureæ, a observat, pe un câmp de lângã localitatea Sighetu Marmaåiei, douã persoane care transportau, de la linia de frontierã, dinspre râul Tisa, spre interior, mai multe colete voluminoase.

Pliåiætii de frontierã au trecut la urmãrirea bãrbaåilor, moment în care aceætia au intrat în curtea unui imobil din apropiere, unde au abandonat coletele æi au fugit, încercând sã scape.

Imediat, cei doi cetãåenii români, domiciliaåi în localitatea Sighetu Marmaåiei au fost reåinuåi de cãtre poliåiætii de frontierã.

Totodatã, la faåa locului, au fost descoperite patru colete voluminoase ce conåineau cantitatea de 2.980 de pachete cu åigãri, de provenienåã ucraineanã, în valoare de peste 26.800 lei.

În continuarea cercetãrilor s-a stabilit cã la activitatea infracåionalã a mai participat o persoanã, care locuia la imobilul mai sus menåionat.

Cei trei bãrbaåi, cu vârste cuprinse între 22 æi 37 de ani, sunt cercetaåi de cãtre poliåiætii de frontierã pentru sãvâræirea infracåiunii de complicitate la contrabandã, iar întreaga cantitate de åigãri a fost ridicatã în vederea confiscãrii.

Radu LUNGU

Nr11-12.indd 22 07.03.2013 13:08:58

23F R O N T I E R A Nr.2/2013

Ætiri

În PPF Poråile de Fier II, au fost descoperite 187 grame de cocainã. Acåiunea s-a derulat în baza unei analize de risc efectuate de echipa comunã de control din cadrul PPF, iar marfa respectivã se afla ascunsã în sertarul unei rulote, transportatã pe o platformã ce aparåinea unui cetãåean bulgar.

În ziua de 23 februarie, ora 13.00, în PPF Poråile de Fier II s-a prezentat la controlul de frontierã pentru a ieæi din România, cu o autoutilitarã înmatriculatã în Bulgaria, un cetãåean bulgar în vârstã de 46 de ani. Din studiul documentelor de cãlãtorie æi din discuåiile purtate cu acesta, a rezultat faptul cã a cumpãrat rulotele din Olanda cu scopul de a le comercializa pe teritoriul Bulgariei.

În urma efectuãrii analizei de risc, echipa mixtã de control, formatã din politiæti de frontierã æi lucrãtori vamali, a hotãrât, ca pe lângã controlul documentelor, sã se efectueze æi un control fizic al mijlocului de transport æi încãrcãturii acestuia. La controlul amãnunåit, efectuat de cãtre echipa de control asupra rulotelor,

s-au gãsit ascunse æi nedeclarate, în sertarele mobilierului uneia dintre ele, patru pungi de plastic transparente care conåineau un praf de culoare albã. Verificãrile efectuate cu trusa narcotest au stabilit cã substanåa gãsitã a reacåionat pozitiv la drogul cocainã.

Cantitatea de 187,25 de grame a fost predatã, de cãtre autoritãåile de frontierã, Serviciului de Combatere a Criminalitãåii Organizate Mehedinåi. Cetãåeanul bulgar este cercetat sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de trafic internaåional de droguri de mare risc, iar dacã va fi gãsit vinovat riscã o pedeapsã prevãzutã cu închisoarea între 10 æi 20 de ani.

Valeriu PERA

Cocainã transfrontalierã

Poliåiætii de frontierã din cadrul PTF Curtici, judeåul Arad, au descoperit, ascunæi în bagajele unei cetãåene române, aproximativ 600.000 dolari æi 45.000 euro, bani a cãror provenienåã nu a putut fi justificatã.

În data de 26 februarie, ora 5.50, la PTF Curtici, cu ocazia efectuãrii formalitãåilor de ieæire din åarã asupra pasagerilor trenului internaåional „Ister”, care circula pe ruta Bucureæti - Budapesta, poliåiætii de frontierã au efectuat un control amãnunåit asupra cetãåenei respective, în vârstã de 43 de ani, domiciliatã pe raza judeåului Cãlãraæi.

În bagajele personale ale acesteia au fost descoperite mai multe pachete înfãæurate în folie de plastic æi lipite cu bandã adezivã în care se gãseau diferite sume de bani.

În urma inventarierii sumelor de bani s-a stabilit cã femeia avea asupra sa 599.165 dolari americani æi 45.315 euro.

În cadrul primelor verificãri, femeia a declarat cã a primit geanta

cu bani în Gara de Nord, de la un cetãåean chinez, pentru a o preda la Budapesta unei alte persoane, urmând sã primeascã, în schimbul acestui serviciu, suma de 150 dolari.

Ca urmare a celor constatate, poliåiætii de frontierã au sesizat Garda Financiarã Arad, pentru a continua cercetãrile, pe linia încãlcãrii prevederilor Legii 656/2002, cu privire la prevenirea æi sancåionarea spãlãrii banilor.

Dan LAZÃR

Averea din bagaje

În urma controlului efectuat de cãtre cele douã structuri, în data de 12 februarie, s-a descoperit cã societatea comercialã administratã de cãtre cetãåeanul libanez, cu obiect de activitate ambalarea æi comercializarea unor produse alimentare, folosea pe ambalaje desene æi inscripåionãri susceptibile a aduce atingere unui drept de proprietate intelectualã.

Desenele æi însemnele folosite puteau induce în eroare consumatorul, cu privire la un produs similar, care este protejat printr-o marcã înregistratã de cãtre o renumitã firmã din Bulgaria.

Drept urmare, poliåiætii de frontierã au contactat reprezentantul legal al titularului mãrcii protejate, în România, care a depus plângere penalã æi s-a constituit parte civilã, împotriva societãåii administrate de cãtre cetãåeanul libanez, pentru încãlcarea

regimului mãrcilor protejate.Întrucât administratorul societãåii nu a putut prezenta

documente de provenienåã a mãrfurilor æi de înregistrare a fluxului de producåie, dupã inventarierea mãrfurilor descoperite, comisarii Gãrzii Financiare au luat mãsura sigilãrii halei de producåie pânã la clarificarea situaåiei bunurilor aflate în aceasta.

De asemenea, se efectueazã verificãri referitoare la legalitatea încadrãrii în muncã a angajaåilor firmei în cauzã. Pânã în momentul de faåã, sunt certitudini cã unul dintre lucrãtori nu era angajat cu forme legale de muncã.

În urma întregii acåiuni, au fost ridicate peste 23.500 pachete cu seminåe de floarea soarelui pentru consum, în valoare de 23.566 lei æi 235 kg folie de ambalaj inscripåionatã, folositã la confecåionarea pachetelor, în valoare de 3.525 lei.

Cetãåeanul libanez, este cercetat în stare de libertate sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de: „punerea în circulaåie a unui produs purtând o marcã identicã sau similarã cu o marcã înregistratã pentru produse identice sau similare æi care îl prejudiciazã pe titularul mãrcii înregistrate”. De asemenea, Garda Financiarã a menåinut sigiliul pe hala æi instalaåiile de producåie pânã la clarificarea situaåiei referitoare la provenienåa bunurilor alimentare.

Vasile CHIRU

Afaceri necurate cu „bomboane agricole”Un cetãåean libanez, administrator al unei societãåi comerciale de pe raza localitãåii Frumuæani, judeåul Cãlãraæi, este cercetat în stare de libertate pentru evaziune fiscalã æi nerespectarea normelor legate de dreptul de proprietate intelectualã, în urma unei acåiuni a poliåiætilor de frontierã æi a lucrãtorilor Gãrzii Financiare cãlãrãæeni.

Nr11-12.indd 23 07.03.2013 13:08:59

Eveniment

F R O N T I E R A 24 Nr. 2/2013

În anul 1933, prin semnarea Înaltului Decret Regal nr. 468, se aproba „Regulamentul de funcåionare a Apãrãrii Pasive contra atacurilor aeriene”, având ca scop „limitarea efectelor bombardamentelor aeriene asupra populaåiei æi resurselor teritoriului, fie asigurându-le protecåia directã, fie micæorând eficacitatea atacurilor”. Se înfiinåau, astfel, primele structuri cu atribuåii de apãrare civilã din România, fapt care marcheazã data de naætere a protecåiei civile.

Conceptul de protecåie civilã a evoluat de la „apãrare pasivã” la „apãrare localã antiaerianã”, în 1952 (prin decretul nr.24 din, 17 ianuarie 1952), apoi îæi schimbã denumirea în Apãrare civilã, în anul 1978, iar în anul 1994 apare, în mod oficial, în Legea apãrãrii naåionale nr.45 din 01 iulie 1994, denumirea de „Protecåia civilã”.

În prezent, Protecåia Civilã este reglementatã prin Legea nr. 481 din 8.10 2004, fiind o componentã a sistemului securitãåii naåionale æi reprezintã un ansamblu integrat de activitãåi specifice, mãsuri æi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar æi de informare publicã, planificate, organizate æi realizate potrivit legi, în scopul prevenirii æi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejãrii populaåiei, bunurilor materiale æi mediului împotriva efectelor negative ale situaåiilor de urgenåã, conflictelor armate æi înlãturãrii operative a urmãrilor acestora æi asigurãrii condiåiilor necesare supravieåuirii persoanelor afectate. Din 15 decembrie 2004 s-a unificat cu pompierii, sub noua titulaturã de structuri specializate pentru intervenåia în „situaåii de urgenåã”.

Atribuåiile ce îi revin protecåiei civile sunt îndeplinite de cãtre Inspectoratul General æi Inspectoratele Judeåene pentru Situaåii de Urgenåã æi constau în: identificarea riscurilor existente în diferite zone; informarea æi pregãtirea preventivã a populaåiei cu privire la pericolele la care este expusã æi regulile

de comportare; organizarea intervenåiei în situaåii de urgenåã; alarmarea populaåiei despre iminenåa pericolului; înlãturarea efectelor negative ale dezastrelor æi asanarea teritoriului de muniåia rãmasã neexplodatã din timpul conflictelor armate, etc.

În toate intervenåiile, organismele militare æi civile ale protecåiei civile, aflate în slujba populaåiei, trecând printr-un continuu proces de reformã, modernizare æi organizare, îæi îndeplinesc cu profesionalism æi devotament misiunile desfãæurate, în folosul comunitãåii, pentru apãrarea vieåii cetãåenilor, a bunurilor æi a mediului.

Anul acesta, în ziua de 28 februarie 2013, Protecåia Civilã din România a sãrbãtorit împlinirea a 80 de ani de existenåã, eveniment marcat, atât la nivel central, cât æi la nivel teritorial, prin organizarea unor simpozioane, expoziåii foto-documentare æi proiecåii de film cu tematicã specificã. Astfel, Centrul Cultural al MAI a gãzduit joi, 28 februarie un simpozion dedicat Zilei Protecåiei Civile, iar la Muzeul Naåional al Pompierilor (Foiæorul

de Foc) s-a organizat „Ziua Poråilor Deschise”, vizitatorii putând vedea documente æi obiecte reprezentative pentru evoluåia protecåiei împotriva incendiilor pe teritoriul României. Toate aceste manifestãri au avut drept scop familiarizarea publicului larg cu activitãåile desfãæurate de specialiætii protecåiei civile æi conætientizarea cetãåenilor cã este mult mai uæor sã previnã unele evenimente, decât sã acåioneze pentru înlãturarea lor.

Activitãåi de aceeaæi facturã s-au desfãæurat æi la nivelul inspectoratelor judeåene pentru situaåii de urgenåã, unde au fost prezentate diverse mijloace de intervenåie în cazul unor situaåii de urgenåã æi modul de folosire a

acestora, fiind organizate æi exerciåii æi aplicaåii demonstrative.Pentru dãruirea æi devotamentul, care reies æi din deviza

acestei structuri: „cu viaåa mea apãr viaåa”, aniversarea din acest an, reprezintã un nou prilej de a transmite întregului personal noi succese æi realizãri în viaåã æi activitate, în îndeplinirea tuturor misiunilor încredinåate.

E.U.

ZIUA PROTECÅIEI CIVILE

Întâlnirea împuterniciåilor de frontierã, la BotoæaniÎn data de 31 ianuarie, în baza prevederilor Tratatului între

România æi Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborare æi asistenåã mutualã în problemele de frontierã, semnat la Cernãuåi la data de 17 iunie 2003, s-a desfãæurat la Botoæani, pe teritoriul României, întâlnirea de lucru bianualã la nivelul Împuterniciåilor de Frontierã ai României æi Ucrainei pentru frontiera de stat româno-ucraineanã.

Delegaåia din Ucraina a fost condusã de locåiitorul æefului Detaæamentului de Grãniceri Cernãuåi - locotenent colonel Ilciuk V.O., iar delegaåia românã a fost condusã de cãtre inspector-æef adjunct al ITPF Iaæi, comisar-æef de poliåie Dragoæ Holca.

Din delegaåia românã au fãcut parte æi comisar de poliåie Cezar Hriæcã - æeful STPF Botoæani, comisar de poliåie Ioan Oltean - æeful SPF Dorohoi, subcomisar de

poliåie Constantin Ruginã - æeful SPF Darabani, precum æi ofiåeri specialiæti în relaåii internaåionale.

Pe timpul întâlnirii, membrii celor douã delegaåii au schimbat date æi informaåii ce vizeazã principalele domenii de infracåionalitate de la frontiera româno-ucraineanã æi au prezentat

activitãåile desfãæurate în zona de responsabilitate pentru anul 2012.

Totodatã, au fost stabilite limitele cooperãrii instituåiilor de frontierã ale României æi Ucrainei privind combaterea migraåiei ilegale æi a contrabandei cu åigãri, pentru semestrul I al anului 2013.

Întâlnirea de lucru s-a desfãæurat într-o atmosferã prieteneascã æi constructivã, de înåelegere reciprocã æi colaborare.

Minodora RÃCNEA

Nr11-12.indd 24 07.03.2013 13:09:01

Eveniment

F R O N T I E R A 25Nr. 2/2013

Deoarece lecåia deschisã este activitatea didacticã la care, pe lângã profesorul æi elevii unei clase, pot participa æi alåi actori implicaåi în procesul instructiv - educativ: beneficiari indirecåi (pãrinåi, antreprenori), cadre didactice din eæaloanele superioare, din echipa managerialã sau Comisia pentru Evaluare æi Asigurare a Calitãåii, colegii din aceeaæi comisie metodicã sau alåi colegi æi, în special, cadre tinere, într-un limbaj mai plastic, o astfel de activitate poate fi consideratã sãrbãtoare.

Ne-am bucurat æi noi, la începutul lunii februarie 2013, de o astfel de sãrbãtoare, iar gazda noastrã prietenoasã a fost doamna comisar Etelka Kiss - profesor la catedra de limbi strãine æi ætiinåe socio-umane, împreunã cu clasa 103.

Chiar dacã, cu ani în urmã, colega noastrã ne-a demonstrat latura ei formativã de bazã - profesor de limba francezã - de data aceasta, a dorit sã ne încânte cu iscusinåa æi abilitatea ei de a forma, la tinerii noætri elevii Competenåa 1: „Aderã la valorile culturii organizaåionale”, tema 5 - „Autoritate, responsabilitate æi integritate profesionalã”, din cadrul Modulului 4 - Cooperarea æi lucrul în echipã.

Activitatea în sine a fost una interactivã, profesoara dovedind cã stãpâneæte foarte bine conåinutul lecåiei, iar faptul cã a implementat în stilul sãu de învãåare-evaluare metode exersate în cadrul activitãåilor derulate cu ocazia schimbului de experienåã

cu Germania, a oferit activitãåii o notã aparte, dovedindu-ne tuturor, încã o datã, cât sunt de benefice parteneriatele cu instituåiile similare. Elevii clasei 103 s-au simåit foarte bine, nu au fost timoraåi, ci dimpotrivã au fost foarte activi, însãæi dispunerea lor în clasã nefiind una clasicã, ci pe grupe, respectând obiectivul modulului. Prin rãspunsurile date au dovedit cã æi-au însuæit conåinutul lecåiei, abordarea fiindu-le una prielnicã, æi cu siguranåã, vor fi capabili sã manifeste atitudinal autoritate, sã fie responsabili æi integri în activitatea profesionalã, atât pe timpul æcolarizãrii, cât, mai ales, dupã ce vor fi repartizaåi în Structurile operative la frontiere. Activitatea a fost pregãtitã cu minuåiozitate, fiecare participant primind mapa cu proiectul didactic æi fiæele de lucru. Elevilor le-au fost puse la dispoziåie Notele de curs, prin biblioteca æcolii, iar la lecåia de predare le-a fost prezentatã æi cazuistica pe linie de integritate de cãtre invitatul de la structura DGA, inspector principal Rãzvan Nicolae Vesa.

La aceastã activitate au participat, în calitate de asistenåi, urmãtorii: directorul æcolii, comisar-æef Ovidiu Stanciu, directorul adjunct pentru învãåãmânt, comisar-æef Ionel Hotnoga, æef catedra nr. 1, comisar-æef Vasile Domuå, æef catedra nr. 2, comisar-æef Cornel Boiå, æef catedra nr. 4, comisar-æef Bogdan Creåu, împuternicit æef birou învãåãmânt, comisar-æef dr. Maria Bilan, comisar-æef Silviu Ilea, comisar-æef Tiberiu Cojan, comisar Valerian Moldovan, comisar Nicolae Lincar, comisar-æef Ioana Bordeianu, inspector principal Adriana Cojan, inspector principal Judit Schmaus, comisar-æef Daniel Rusanda, comisar Dan Zãpodeanu, ofiåer psiholog David Mihaela, inspector Cosmin Ionaæcu æi laboranåii: agenåii principal Carmen Solomie æi Cristian Rambu.

Dupã activitate, la momentul dezbaterii, directorul æcolii a întrebat dacã este folosit modelul proiectului didactic de la aceastã lecåie este folosit la toate activitãåile didactice, iar rãspunsul a fost „la vreme de sãrbãtoare îmbrãcãm haine noi”, proiectul fiind unul detaliat, foarte util cadrelor tinere, novice în ale meseriei de dascãl.

În concluzie, genul acesta de activitãåi ne scoate în valoare, ne apropie mai mult în relaåiile noastre interumane, dar, în special, oferã elevilor un cadru exemplar de asigurare a calitãåii educaåiei în æcoala noastrã.

Dr. Maria BILAN

SÃRBÃTOAREA LECÅIEI DESCHISE

„Avram Iancu” - Oradea

În data de 21 februarie la sediul STPF Arad s-a desfãæurat æedinåa anualã de lucru între æeful Cãpitãniei de Poliåie a Judeåului Csongrad (R. Ungarã) æi æeful ITPF Oradea.

Æedinåa s-a desfãæurat în baza Tratatului dintre România æi Republica Ungarã privind regimul frontierei de stat româno-ungare, cooperarea æi asistenåa reciprocã, semnat la Bucureæti la data de 20 octombrie 2005.

Delegaåia maghiarã a fost formatã din general de brigadã dr. Janos Lukacs, æeful Cãpitãniei Judeåene de Poliåie Csongrad, cãpitan de poliåie Gabor Szecsenyi - împuternicit æef Reprezentanåã de Frontierã Nagylak æi locotenent de poliåie Csaba Farkas - traducãtor.

Din delegaåia românã au fãcut parte comisar-æef de poliåie Marin Bondar - adjunct al æefului ITPF Oradea, comisar-æef de poliåie Viorel Popa - ofiåer specialist din cadrul Compartimentului

de Supraveghere æi Controlul Trecerii Frontierei, comisar de poliåie Cosmin Boldiæ - æeful Sectorului Poliåiei de Frontierã Nãdlac æi inspector de poliåie Elisabeta Prejban - ofiåer de relaåii internaåionale æi translator.

Activitatea a avut ca scop evaluarea activitãåilor privind regimul frontierei de stat, vizând perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2012, stabilirea sarcinilor de cooperare la frontiera comunã româno-ungarã în domeniul supravegherii æi controlului trecerii frontierei de stat æi pentru combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere între semnele de frontierã B.1-B.52, pentru anul în curs.

Lucrãrile æedinåei de cooperare s-au desfãæurat într-o atmosferã deschisã æi de respect reciproc, cooperarea fiind apreciatã, de ambele pãråi, ca fiind constructivã.

Dan LAZÃR

Æedinåa de lucru anualã româno-ungarã

Nr11-12.indd 25 07.03.2013 13:09:02

26 F R O N T I E R A Nr. 2/2013

Documentar

Rolul îmbãtrânirii active în viaåa profesionalã a poliåiætilor

Ce este îmbãtrânirea activã?Populaåia Uniunii Europene se aflã în plin proces de

îmbãtrânire. Aceastã evoluåie demograficã este consecinåa inevitabilã a progreselor considerabile înregistrate de societatea noastrã: o ratã a mortalitãåii substanåial redusã æi, deci, o speranåã de viaåã mai mare.

În prezent, la nivelul Uniunii Europene, media de vârstã este de 39,8 ani, însã conform ultimelor estimãri fãcute de EUROSTAT, în 2060 vârsta medie a cetãåenilor Uniunii va fi de 47,2 ani. Segmentul de populaåie cu vârsta de 65 de ani æi peste va reprezenta, în 2060, mai mult de 29,3% din populaåia UE (faåã de 16%, în 2010).

În câåiva ani, populaåia în vârstã de muncã a Uniunii Europene va scãdea, în timp ce numãrul locuitorilor cu vârste de 65 de ani æi peste va continua sã creascã cu aproape 2 milioane de persoane pe an. În 2060, raportul dintre persoanele în vârstã de muncã æi persoanele vârstnice va fi de 1 la 2 (în prezent, acest raport este de 1 la 4).

În România, conform unui EUROBAROMETRU al Comisiei Europene din 2011, cu metodologie de intervievare faåã-în faåã, bazat pe 1.045 interviuri, ce a avut ca subiect æi o întrebare referitoare la diferite modalitãåi prin intermediul cãrora persoanele cu vârsta de 55 ani sau mai mult pot contribui la economia æi societatea în care trãiesc, în calitate de angajaåi, consumatori, voluntari precum æi oferind îngrijire æi sprijin financiar rudelor în mod neoficial, rãspunsurile au fost: 85% din persoanele au grijã de nepoåi (82% media UE27); 68% reprezintã sprijin financiar pentru familiile lor (74 media UE27); 64 % achiziåioneazã bunuri æi servicii (72% media UE27); 69 % au calitate de îngrijitori pentru familia lor, bolnavi sau purtãtor de handicap (71% media UE27); 61 % au calitate de muncitori (65% media UE27); 28 % sunt voluntari (58% media UE27);

Îmbãtrânirea demograficã presupune o serie de provocãri: pentru piaåa muncii, pentru sistemele de sãnãtate, dar æi pentru calitatea vieåii, dupã pensionare. Mulåi se aæteaptã la o degradare a calitãåii vieåii persoanelor ieæite la pensie; alåii considerã cã pensionarii vor fi preocupaåi doar de propriile interese, lãsând, astfel, pe umerii tinerei generaåii o povarã grea.

Ce trebuie sã facem în aceastã situaåie?În primul rând sã promovãm un mediu de viaåã în care „a

îmbãtrâni” nu este sinonim cu „a fi dependent de ceilalåi” - pe scurt, dacã „îmbãtrânirea activã” devine o realitate pentru noi toåi, nu avem de ce sã ne temem!

2012 a fost Anul european al îmbãtrânirii active æi solidaritãåii între generaåii

Evenimentul a avut ca scop sensibilizarea publicului în ceea ce priveæte contribuåia persoanelor în vârstã la dezvoltarea societãåii noastre æi a diverselor moduri de a favoriza aceastã contribuåie. Iniåiativa cautã sã încurajeze factorii de decizie (la orice nivel) æi pãråile implicate sã se mobilizeze æi sã ia mãsuri pentru favorizarea îmbãtrânirii active æi întãrirea solidaritãåii între generaåii.

Îmbãtrânirea activã înseamnã înaintarea în vârstã în condiåii optime de sãnãtate, având un rol activ în societate prin împlinire pe plan profesional, dar æi autonomie în viaåa de zi cu zi æi implicare în activitãåi civice.

Indiferent de vârstã, putem avea un rol important în societate

æi ne putem bucura de un bun nivel de trai, chiar æi la vârste înaintate. Provocarea constã în a folosi la maxim potenåialul enorm de care vârstnicii dispun.

Anul european 2012 îæi doreæte sã încurajeze îmbãtrânirea activã, prin participare pe piaåa muncii æi împãrtãæirea experienåei îndelungate, jucarea unui rol activ în societate æi ducerea unei vieåi sãnãtoase æi împlinite.

Odatã cu creæterea speranåei de viaåã, în Europa creæte æi vârsta de pensionare, în acelaæi ritm cu teama pierderii locului de muncã sau a imposibilitãåii de a gãsi altul, care sã asigure o pensie decentã. Trebuie, deci, ca lucrãtorilor vârstnici sã li se ofere oportunitãåi mai bune pe piaåa muncii.

Observãm cã, din ce în ce mai des, se vorbeæte despre modificarea legislaåiei în acest domeniu. Pe de o parte statul, guvernele, încearcã sã modifice vârsta de pensionare, în sensul creæterii acesteia æi a contribuåiei la sistemul de pensii, dar æi sã implementeze sisteme de pensii private, ca alternativã la cele de stat.

În unele state, în perioade de creætere economicã s-a suplimentat cota de contributivitate la sistemul de pensie pentru ca, în situaåia apariåiei crizelor economice, creæterii æomajului æi, implicit, a dificultãåilor sau chiar incapacitãåii statelor de a susåine sistemele publice de pensii, sã poatã face faåã acestor provocãri. Dar, spre deosebire de România, guvernele acestor åãri au consultat æi implicat sindicatele, asigurând transparenåã æi dialog social.

Pe de altã parte, sindicatele luptã pentru scãderea vârstei de pensionare, creæterea pensiei æi asigurarea protecåiei sociale.

Legislaåia europeanã în domeniul îmbãtrânirii active

Articolul 34 din Carta europeanã a drepturilor fundamentale prevede cã „Uniunea recunoaæte æi respectã dreptul de acces la prestaåiile de securitate socialã æi la serviciile sociale care acordã protecåie în caz cum ar fi (...) pensie (...) în conformitate cu standardele stabilite de dreptul Uniunii æi de legislaåiile æi practicile naåionale”.

Acest drept trebuie pus în relaåie cu articolul 25, care consacrã „recunoaæterea æi respectul pentru drepturile persoanelor în vârstã de a duce o viaåã demnã æi independentã æi de a participa la viaåa socialã æi culturalã”.

Cu toate aceste eforturi ale Uniunii Europene de a impune anumite reguli, activitatea instituåiilor UE privind pensiile este

Rolul îmbãtrânirii active în viaåa profesionalã a poliåiætilorMarius IONESCU,

Iulian PUICÃ

Nr11-12.indd 26 07.03.2013 13:09:02

27F R O N T I E R A Nr. 2/2013

Documentarpractic limitatã la crearea unui cadru comun pentru discuåii æi informãri reciproce, cu privire la alaborarea obiectivelor æi metodele de lucru comune, care permit statelor membre sã conceapã sisteme de pensii, într-o coordonare a UE, dar autonome.

În aceastã linie de muncã, la 16 iunie, 2001, la Göteborg, Consiliul European a subliniat necesitatea unei abordãri cuprinzãtoare pentru

a rãspunde provocãrii de îmbãtrânire a societãåii æi a aprobat cele trei principii pentru a asigura viabilitatea pe termen lung a sistemelor de pensii.

Aceste principii, care vin sã rezume principalele preocupãri æi punctele de întâlnire ale tuturor rapoartelor anterioare, sunt:

1. Pensii adecvate: pensiile trebuie sã îndeplineascã obiectivele lor sociale, asigurând accesul tuturor persoanelor la sistemele de pensii, publice sau private æi a unui venit suficient æi durabil la bãtrâneåe.

2. Sisteme durabile de pensii: sistemele de pensii trebuie sã aibã o bazã financiarã solidã, sãnãtoasã, care presupune o combinaåie potrivitã de politici economice cu o atenåie specialã

a pieåei foråei de muncã. Se menåioneazã importanåa realizãrii unui nivel ridicat de activitate æi ocupãrii foråei de muncã, precum æi pentru a încuraja prelungirea vieåii profesionale.

3. Adaptarea sistemelor de pensii la evoluåia nevoilor sociale æi individuale: ajutând la creæterea flexibilitãåii pieåei foråei de muncã, egalitatea de æanse între bãrbaåi æi femei, precum æi furnizarea de mai multe informaåii pentru public despre ele, inclusiv perspectivele lor viitoare æi evoluåia probabilã a nivelului de beneficii.

Sistemele de pensii din UE sunt semnificativ diferite unele de altele, atât în abordarea sa, ca æi în prestaåiile plãtite, sau de sursele lor de finanåare.

Notãm cã este posibilã, prin formule juridice, limitarea capacitãåii unor lucrãtori din alte state de a beneficia de programele naåionale de protecåie socialã, protejând astfel unele åãri în ce priveæte capacitatea de a stabili un sistem de protecåie socialã, în funcåie de preferinåele lor, cu metode diferite de armonizare. De

exemplu, unele state membre, cum ar fi Danemarca, Åãrile de Jos, Finlanda æi Suedia, leagã valoarea contribuåiilor pânã la anii de æedere în åarã, luând în considerare perioade largi, între 40 æi 50 de ani, ceea ce face practic imposibilã obåinerea vreunui beneficiu „oportunist” al generozitãåi sistemelor lor de pensii.

Acumularea drepturilor de pensii profesionale (pilonul 2) al persoanelor care se deplaseazã în afara graniåelor nu este încã protejatã în mod similar de cãtre legislaåia UE.

Directiva 98/49/CE din 29 iunie 1998 garanteazã cã persoanele care se deplaseazã în afara graniåelor se bucurã de drepturile lor la o pensie ocupaåionalã oriunde în UE æi nu este tratatã mai puåin favorabil decât persoane care îæi schimbã locurile de muncã în propria åarã, dar Spania nu a adoptat încã o legislaåie care sã asigure cã lucrãtorii mobili pot obåine drepturi de pensie, iar acestea sunt pãstrate atunci când lucrãtorul a abandonat un sistem de pensii ocupaåionale.

Existã douã directive europene care protejeazã drepturile la pensii ocupaåionale, nu numai în cazul lucrãtorilor care se deplaseazã cãtre Uniune.

Unul se referã la fondurile de pensii ocupaåionale (2003/41/CE) æi asigurã supravegherea normelor transfrontaliere pentru schemele de pensii ocupaåionale din piaåã. Cealaltã se referã la protecåia lucrãtorilor salariaåi în cazul insolvabilitãåii angajatorului (2008/94/CE) æi obligã statele membre sã adopte mãsuri pentru a proteja drepturile la pensie.

Uniunea Europeanã, prin programe bugetare diferite, consolideazã aceste politici, în principal, prin diverse acåiuni:

a) Fondul Social European: are 75.000 de milioane de euro pentru perioada 2007-2013, æi se luptã pentru a obåine locuri de muncã mai bune prin iniåiative de finanåare destinate sã îmbunãtãåeascã abilitãåile æi perspectivele de ocupare a persoanelor din întreaga Europã, în special în åãrile cele mai sãrace.

b) Fondul European de Dezvoltare Regionalã, care are un buget de 201.000 de milioane de euro în aceeaæi perioadã, pentru a sprijini iniåiativele care promoveazã dezvoltarea generalã economicã æi socialã a regiunilor din Europa, reducerea disparitãåilor regionale în special ajutând pentru regiunile defavorizate, precum æi îmbunãtãåirea accesului egal la serviciile publice.

c) Fondul de Coeziune, cu 69.600 de milioane de euro, care este folosit numai în cele mai sãrace state membre æi care se concentreazã pe finanåarea proiectelor de mediu æi de dezvoltare a infrastructurii.

d) Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Ruralã: cu 96.000 de milioane de euro.

În cele din urmã, Uniunea Europeanã promoveazã unele programe de cercetare, care au efecte directe asupra politicilor de apãrare ale îmbãtrânirii active, cum ar fi al æaptelea program-cadru pentru cercetare æi dezvoltare tehnologicã Program-cadru pentru competitivitate æi inovare æi de Asociaåia Europeanã pentru Inovare æi pentru îmbãtrânirea

activã æi sãnãtoasã, care îæi propune prin îmbunãtãåirea calitãåii vieåii persoanelor în vârstã sã creascã pânã în 2020, cu doi ani speranåa medie de viaåã.

Începând cu numãrul urmãtor, prin amabilitatea partenerilor æi colegilor poliåiæti din alte state (Spania, Polonia, Bulgaria), participanåi alãturi de SNPPC în Proiectul european „The role of active ageing in police officers’ professional life”, vã vom prezentãm câteva aspecte de interes vizând evoluåia legislaåiei europene privind pensionarea poliåiætilor æi îmbãtrânirea activã în aceste state, având în vedere cã, la un moment dat, fiecare dintre noi se gândeæte la momentul pensionãrii, iar mulåi colegi aæteaptã clarificãri inclusiv cu privire la legislaåia din România: eventuale modificãri cu privire la lege, deblocarea ajutoarelor la ieæirea la pensie etc.

Nr11-12.indd 27 07.03.2013 13:09:03

Nr. 2/2013F R O N T I E R A 28

Hobby

Dacã a sosit vremea sã achiziåionaåi un aparat de fotografiat digital æi nu ætiåi ce sã alegeåi din multitudinea de modele æi oferte, vã punem la dispoziåie un mic ghid care vã poate clarifica câteva aspecte din acest domeniu.

1. Stabileæte de ce ai nevoie!Greæeala cea mai des întâlnitã este sã cumperi un aparat

foto peste nevoile tale, aruncând în acest fel banii pe fereastrã. De aceea trebuie sã-åi pui câteva întrebãri înainte de a pleca la cumpãrãturi:

Pentru ce vei folosi aparatul?Ce tip de fotografii vei realiza (portrete, peisaje, macro,

fotografie sportivã)?Care sunt condiåiile de iluminare în care vei fotografia cel

mai des (în interior, afarã, în luminã slabã sau puternicã)?Vei folosi cu precãdere modul automat sau vrei sã descifrezi

tainele fotografiei?Care este nivelul tãu de experienåã în fotografie?În ce doreæti sã exceleze aparatul tãu (zoom bun, stabilizator

de imagine, un display LCD de dimensiuni mari, etc.)?Cât de importantã este portabilitatea (dimensiune, greutate)

aparatului pentru tine?Ai nevoie de un aparat cu vitezã mare de reacåie?Care este bugetul de care dispui?Rãspunzând acestor întrebãri vei putea, cu mult mai multã

uæurinåã, sã iei o decizie când ai sã fii faåã în faåã cu oferta din magazine. În cazul cel mai fericit persoana de la magazin îåi va pune oricum aceste întrebãri aæa cã e bine sã-åi fi format deja o pãrere.

Oferta magazinelor specializate este foarte bogatã, iar preåurile sunt de asemenea foarte variate. Diferenåele de preåuri pot fi destul de mari între diferiåii comercianåi aæa cã e bine sã vã documentaåi înainte de a alege magazinul. De asemenea, nu trebuie sã treceåi cu vederea magazinele online care au preåuri sensibil mai mici decât cele din complexele comerciale. Pentru cei aflaåi în Bucureæti este mai simplu, aici existã un magazin foarte bun, specializat în aparaturã foto-video, care-åi oferã posibilitatea de a testa o multitudine de modele de aparate, înainte de a face alegerea finalã.

2. Rezoluåia sau numãrul de megapixeli nu este criteriul esenåial

La apariåia aparatelor foto digitale numãrul megapixelilor a constituit un criteriu de comparaåie. E adevãrat cã la acele camere æi un megapixel în plus era important. Astãzi vorbim

de aparate care au rezoluåia de peste 10 megapixeli ce pot fi achiziåionate cu un preå sub 100 de euro.

O fotografie realizatã cu un aparat de 10 megapixeli înseamnã, pe scurt, cã poåi printa o fotografie de calitate foto cu o dimensiune de 61,8 cm X 46,3 cm , asta însemnând mai mare decât formatul A2. În realitate o rezoluåie mare poate crea un dezavantaj, datoritã spaåiului mai mare ocupat de fiecare fotografie pe memoria aparatului æi ulterior pe hard disk-ul calculatorului.

În concluzie când vorbim de numãrul de megapixeli trebuie sã ne punem întrebarea dacã fotografiile pe care le voi face vor ajunge pe hârtie æi dacã da, care v-a fi dimensiunea acestora. O fotografie cu dimensiunea A4 poate fi fãcutã la o calitate foarte bunã cu un aparat foto digital de 4 megapixeli.

3. Nu uita de accesorii!Achiziåionarea aparatului foto este însoåitã de cele mai

multe ori æi de anumite accesorii care sunt, sã spunem, foarte importante. Aæa cã atunci când îåi stabileæti bugetul trebuie sã åii cont æi de acestea:

Un toc sau o geantã specialã - este esenåialã pentru protecåia aparatului. Soarele, nisipul de la plajã, ploaia, un pahar de suc vãrsat din neatenåie, pot defecta grav aparatul. Efectele acestor factori externi duc, bineînåeles, æi la pierderea garanåiei. Aæa cã nu trebuie sã vã parã rãu de banii cheltuiåi pe o geantã specialã, adaptatã dimensiunilor aparatului.

Un card de memorie suplimentar - aparatul vine de obicei cu un card de memorie cu o capacitate minimã, care nu va fi niciodatã suficientã, mai ales dacã vã propuneåi sã folosiåi aparatul æi pe post de camerã video.

Acumulatori, încãrcãtor - dacã aparatul foto are un acumulator dedicat æi încãrcãtor, atunci lucrurile stau bine. Dacã nu, trebuie sã vã gândiåi serios sã achiziåionaåi acumulatori æi un încãrcãtor. Nu de altceva, dar bateriile obiænuite, mai ales cele ieftine, se descarcã repede. Nu e de mirare dacã de Crãciun, când cãuåi aparatul foto pus bine în dulap, dupã concediul de la mare din varã, ai surpriza sã constaåi cã nu mai merge. Ai sã observi o pastã albã care iese din compartimentul bateriilor, baterii pentru care vânzãtorul din piaåã ar fi bãgat mâna-n foc!

Obiective - dacã opåiunea ta a fost un DSLR atunci preocuparea ta imediatã va fi achiziåionarea unor obiective æi filtre pentru protecåia obiectivului. Æi aici vorbim despre bani mulåi...

Diverse - filtre, trepied, un blitz extern în funcåie de necesitãåi.

C u m s e c u m p ã r ã

u n a p a r a t

Dacã a sosit vremea sã achiziåionaåi un aparat de fotografiat de aparate care au rezoluåia de peste 10 megapixeli ce pot fi

f o t o d i g i t a l

Nr11-12.indd 28 07.03.2013 13:09:04

Hobby

29F R O N T I E R A Nr. 2/2013

În acest sens trebuie sã fiåi atenåi la ofertele speciale ale vânzãtorilor. Puteåi sã obåineåi un preå bun dacã cumpãraåi „la pachet” de genul - aparat foto plus memorie plus o geantã.

4. DSLR, brige, aparat foto compact, sau poate mirrorless?Ai de ales între aceste sisteme de aparate. Fiecare tip are

avantaje æi dezavantaje, trebuie sã alegi în funcåie de necesitãåi. Nu uita, un DSLR chiar dacã îl poåi achiziåiona la un preå accesibil, implicã investiåii ulterioare mari. Celelalte tipuri nu.

Câteva plusuri æi minusuri.

Aparat foto compact: este mic, uæor de purtat în concediu, funcåioneazã dupã principiul „dumneavoastrã apãsaåi butonul æi restul facem noi”, nu trebuie decât sã încadrezi æi sã apeæi

pe buton. Poate fi suficient pentru m a j o r i t a t e a u t i l i z a t o r i l o r . Problemele apar atunci când condiåiile de iluminare de afarã sunt mai dificile, dar mai ales în interior chiar æi folosind blitzul. Nu vã bazaåi pe ele atunci când încercaåi sã

surprindeåi un anumit moment. De la apãsarea pe buton æi pânã la declanæarea propriu-zisã dureazã mult, mult prea mult. Alegeåi un aparat compact cu un zoom optic lung (12x). Veåi descoperi cã este mult mai util æi mai distractiv decât unul cu zoom scurt (3-4x), dar cu mai mulåi megapixeli.

Aparat foto bridge: este fratele mai mare al aparatului compact, mai mare ca dimensiuni dar æi ca performanåe, însã nu

destul de „crescut” ca sã fie DSLR. Ca sã fie DSLR trebuia sã i se poatã demonta æi înlocui obiectivul. Dar el nu poate asta. Nici viteza de reacåie nu este încã instantanee, însã calitatea lentilelor creæte. La aceastã categorie gãsim æi zoom-uri de 35x.

Dacã vrei sã descoperi arta fotograficã, sã începi sã faci setãri manuale atunci acesta este aparatul cu care poåi începe. Modul automat nu lipseæte însã.

DSLR (digital single - lens reflex): adicã, mai pe româneæte, este un aparat în care lumina intrã prin obiectiv, nu doar ca

sã impresioneze senzorul care creazã fotografia, ci cu ajutorul unei oglinzi æi a unei pentaprisme, imaginea ajunge æi la vizorul aparatului, permiåându-ne sã vedem exact ce fotografiem.

Sunt aparatele folosite de profesioniæti dar æi de entuziaæti, sunt aparate cãrora li se poate ataæa o gamã foarte largã de obiective, filtre, bliå-uri externe. Sunt rapide, au o sensibilitate la luminã (ISO) foarte mare, permiåând fotografierea în condiåii cu luminã slabã. Rezoluåia de 36 megapixeli este la îndemâna lor. Sunt scumpe, mari, grele, au un design nu prea atractiv æi nu sunt prietenoase cu începãtorii.

Mirrorless: nu are oglindã! Nu are oglindã dar are tot ce are æi DSLR-ul mai puåin vizualizarea prin obiectiv. Lipsa oglinzii îi permite însã sã fie mai mic, mai compact. Aceastã categorie

a apãrut de curând æi de aceea este „fashion”. Este scump æi se pare cã este sensibil. Se potrivesc doar obiectivele fãcute special pentru el æi încã este în studiu de piaåã...

Concluzii: La aparatura foto, un preå mic înseamnã lentile de slabã calitate, fãcute uneori din plastic, o reacåie lentã a aparatului, calitatea foarte scãzutã a materialelor din care aparatele sunt construite. Rezultatul poate fi o imagine deformatã mai ales la extremitãåi, calitate slabã a fotografiilor realizate la luminã slabã æi, bineînåeles, ratarea momentelor pe care doreæti sã la surprinzi. În acelaæi timp un aparat scump nu îåi oferã garanåia unor fotografii superbe. Un DSLR de 5.000 de euro îl poate ajuta pe fotograful începãtor aæa cum o vioarã Stradivarius îl poate ajuta pe un copil aflat la prima lecåie de vioarã.

La aparatele foto, ca æi la maæini, nu se poate face o recomandare exactã, este pânã la urmã æi o decizie subiectivã...

Iulian PUICÃ

Nr11-12.indd 29 07.03.2013 13:09:06

30 F R O N T I E R A Nr. 2/2013

Legis

Datoritã faptului cã foarte multe procese-verbale de constatare æi sancåionare a contravenåiilor se pierd în instanåã pentru aplicarea greæitã a sancåiunilor în cazul concursului de contravenåii, am considerat util sã facem câteva precizãri legale

bazate pe practicã judiciarã, în aceastã materie.Astfel, în art. 10 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 privind regimul

juridic al contravenåiilor se prevede, în mod imperativ: „dacã aceeaæi persoanã a sãvâræit mai multe contravenåii sancåiunea se aplicã pentru fiecare contravenåie”, iar în art. 20, din acelaæi act normativ se precizeazã: „dacã o persoanã sãvâræeæte mai multe contravenåii constatate în acelaæi timp de acelaæi agent constatator, se încheie un singur proces-verbal”.

Un prim exemplu, este aplicarea greæitã de cãtre organul constatator a unei amenzi globale în valoare de 2.000 lei, pentru sãvâræirea a trei contravenåii prevãzute æi sancåionate de art. 2 pct. 1), pct. 28) æi pct. 33) din Legea nr. 61/1991 (R) (la acea datã) pentru sancåionarea faptelor de încãlcare a unor norme de convieåuire socialã, a ordinii æi liniætii publice, fãrã a menåiona care este sancåiunea aplicatã pentru fiecare contravenåie în parte. În aceste condiåii, instanåa nu poate verifica dacã agentul a stabilit câte o sancåiune pentru fiecare contravenåie æi nici proporåionalitatea sancåiunilor aplicate, existând o multitudine de posibilitãåi de aplicare a amenzilor pentru cele trei fapte.

În al doilea exemplu, agentul constatator a fãcut o corectã individualizare a sancåiunilor aplicate. Astfel, petentul a sãvâræit

douã contravenåii prevãzute de O.U.G. nr 195/2002 privind circulaåia pe drumurile publice, respectiv: a) contravenåia prevãzutã de art. 100 alin. (3) lit. e) æi sancåionatã de art. 100 alin. (1) - a efectuat manevra de depãæire încãlcând marcajul continuu; æi b) contravenåia prevãzutã de art. 101 alin. (1) pct. 18) æi sancåionatã de art. 101 alin. (1) - prin aceea cã nu avea asupra sa permisul de conducere.

În aceastã situaåie agentul a procedat corect la individualizarea sancåiunilor aplicate, prin aceea cã, pentru prima faptã - art. 100 alin. (3) lit. e) - a aplicat amenda de 240 lei (4 puncte amendã) - 1 punct amendã reprezintã 10% din salariul de bazã minim brut pe åarã, precum æi mãsura complementarã a reåinerii permisului de conducere æi avertisment pentru contravenåia prevãzutã de art. 101 alin. (1) pct. 18), fapt pentru care instanåa a respins plângerea.

Al treilea exemplu æi cel mai concludent este cel din Dosarul nr. 76 din 07.01.2010 aflat pe rolul Judecãtoriei Bârlad. În aceastã speåã agentul a aplicat o amendã globalã în cuantum de 1.480 lei æi 4 puncte de penalizare pentru sãvâræirea contravenåiilor prevãzute la art. 108 alin. (1) lit. c) pct. 2) æi sancåionatã de art. 101 alin. (1) - 6 la 8 puncte amendã - din O.U.G. nr. 195/2002 (R) (refuzul înmânãrii certificatului de înmatriculare æi a permisului de conducere) æi respectiv art. 48 æi sancåionatã de art. 64 din Legea nr. 136/1995 A - nu a putut face dovada încheierii asigurãrii obligatorii de rãspundere auto RCA.

Din analiza textelor actelor normative în cauzã se constatã cã pentru contravenåia prevãzutã în O.U.G. nr. 195/2002 (R) limitele sancåiunii sunt de la 6 la 8 puncte amendã, respectiv

între 360 (6x60) lei æi 480 (8x60) lei, iar pentru contravenåia prevãzutã de Legea nr. 136/1995 (A) limitele sancåiunii se situeazã între 1.000 lei pânã la 2.000 lei. În aceastã situaåie, instanåa constatã cã existã mai multe posibilitãåi în care agentul ar fi putut ajunge la cuantumul (1.480 lei) aplicat prin cumularea sancåiunilor pentru fiecare sancåiune în parte, respectiv: a) prin cumularea amenzilor de (1.000 lei minimul pentru lipsa asigurãrii æi 480 lei maximul pentru refuzul prezentãrii actelor) sau b) (1.120 lei pentru lipsa asigurãrii æi 360 lei minimul pentru refuzul prezentãrii actelor), fapt pentru care instanåa a anulat procesul-verbal dând câætig de cauzã petentului.

În acest din urmã exemplu, individualizarea corectã a sancåiunilor aplicate se impune cu atât mai mult, cu cât acestea

sunt prevãzute în acte normative diferite, se aplicã pe acelaæi proces-verbal, iar pentru una dintre fapte contravenientul poate achita jumãtate din minimul amenzii prevãzute în cel mult douã zile lucrãtoare (art. 109 alin. (5) din OUG nr. 195/2002 R privind circulaåia pe drumurile publice), iar pentru cealaltã nu se prevede aceastã posibilitate. Dacã individualizarea nu se face în mod corect æi prin aceasta nu i se aduce la cunoætinåã contravenientului aceastã facilitate, inclusiv prin inserarea în conåinutul procesului-verbal, la rubrica specialã prevãzutã, acestuia i se vatãmã un drept al sãu, imperativ prevãzut în actul normativ, ceea ce duce la nulitatea procesului-verbal, nulitate constatatã de cãtre instanåã din oficiu.

Am åinut sã facem aceste precizãri cu atât mai mult, cu cât la aceste acte normative, prezentate mai sus, au competenåa de a constata æi sancåiona fapte contravenåionale æi poliåiætii de frontierã.

Vasile MORAR,Æcoala de Pregãtire a Cadrelor

Poliåiei de Frontiera Oræova

Ordonanåa de Guvern nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenåiilor - concursul de contravenåii

Nr11-12.indd 30 07.03.2013 13:09:06

31F R O N T I E R A Nr. 2/2013

Dragobete, Baba Dochia æi Mãråiæor, trei elemente din tradiåia folcloricã a poporului nostru, se aflã într-o relaåie de corespondenåã. Astfel, Dragobete, zeul iubirii la daci, numit æi Început de Primavarã, care oficia, la începutul primãverii, nunta tuturor animalelor æi care precede Mãrtiæorul - sãrbãtoarea de revenire a naturii la o nouã viaåã - se spune cã ar fi fiul Babei Dochia. Dragobete, cunoscut æi sub numele de „Dragomir”, participa, alãturi de mama sa, Baba Dochia, la pãstoritul oilor prin munåi, fiind un personaj ce simbolizeazã fertilitatea, fecunditatea æi renaæterea naturii.

Dar, cine este Dochia? Sunt mai multe legende care au ca personaj pe Dochia, fie ca fata lui Decebal, fie ca o ciobãniåã, fie personificatã într-o cãprioarã. Ca ciobãniåã æi mamã de fiu, Dragobete, Dochia avea o norã, care nu prea îi era la suflet, motiv pentru care o punea la tot felul de încercãri, ultima fiind æi cea care s-a întors împotriva ei. Æi, anume, într-o zi, când iarna era spre sfâræite, la începutul lunii martie, îæi trimite nora la pãdure sã-i culeagã fragi, convinsã fiind cã aceasta nu avea cum sã gãsescã fragi când omãtul, încã, acoperea pãmântul. Dumnezeu o ajutã, însã, pe norã æi, aceasta, gãseæte fragi copåi. Dochia, vãzându-i, crede cã, întradevãr, a venit timpul care sã-i permitã sã urce cu oile le munte. Aæa cã, punându-æi pe umeri nouã cojoace, fiind, totuæi, prevãzãtoare, Dochia îæi ia oile æi porneæte cu ele la munte. Dar, timp de nouã zile, cât a durat drumul, vremea devenea din ce în ce mai caldã, astfel cã, în fiecare zi, Dochia tot dãdea jos de pe umeri câte un cojoc. În a noua zi, când Dochia scãpase de toate cojoacele, a dat un ger nãprasnic, æi, nemaiavând cu ce se proteja împotriva frigului, moare îngheåatã lângã oile sale. Dumnezeu, pedepsind-o, din cauza rãutãåii ei, a transformat-o în stanã de piatrã, iar oile, în bolovani.

Ciclul de nouã zile, cât dureazã cãlatoria Dochiei, pânã în vârf de munte, este numit, în tradiåia popularã, Zilele Babei æi

se caracterizeazã printr-o vreme capricioasã, schimbãtoare, zile în care razele calde ale soarelui se întrepãtrund cu ploaia, lapoviåa, ninsoarea, iar ziua de 9 martie este consideratã hotar între anotimpul friguros æi cel cãlduros.

În ce priveæte mãråiæorul, legenda spune cã, odatã, într-o primã zi de primãvarã, în timp ce umbla cu oile prin pãdure æi torcea lâna din furcã, s-a întâmplat cã Baba Dochia a gãsit un bãnuå. Aceasta i-a fãcut o „bortã” (o gaurã) æi l-a legat cu un fir de lânã æi l-a agãåat de desaga sa, devenind, astfel, prima purtãtoare a unui mãråiæor. Cu banul de la ænur se cumpãra vin roæu, pâine æi caæ proaspãt, pentru ca purtãtorii simbolului de primavarã sã aibã faåa albã, precum caæul æi rumenã, precum vinul roæu.

O altã legendã spune cã mãrtiæorul este firul zilelor din an, tors de Baba Dochia, în timp ce urca cu oile pe munte. Culoarea albã reprezentând frigul iernii ce se încheia, iar cea roæie cãldura verii, ce urma, în mod firesc, în calendar.

Æi astfel, Dragobete, Mãråiæor æi Baba Dochia formeazã o triadã simbolicã ce marcheazã renaæterea vieåii sub toate formele ei, perpetuarea ciclurilor vieåii.

E.U.

Triada simbolurilor primãverii

Sã numãrãm: o câmpie… douã câmpii, dupã care: … maluri de râpã..., insule…, mãguri…, movile..., dealuri…, gãvane…, coline…, lunci…, pinteni…, creste..., æei…, meandre…, talveguri…, viroagã…, piscuri…, defileuri…, râpe stâncoase, vârfuri de munåi… æi marea.

Terenul, de orice naturã, geologic, geografic, este multilateral prin el însuæi, cuprinzând multe detalii æi elemente care nu pot fi prevãzute în nicio descriere, nu pot fi cuprinse în nicio indicaåie… deci… cuvintele sunt de prisos!

Topografia este o ramurã a ætiinåei geodezice care se ocupã cu studiul metodelor de mãsurare a terenului æi reprezentarea acestuia pe o suprafaåã planã, sub formã de hãråi, deci, un alt fel de... literaturã, în care locul cuvintelor este luat de semnele particulare ce reprezintã râuri, drumuri, pãduri, câmpuri, case etc.

Cei care scriu aceastã literaturã, cu mult talent, pot sã spun, sunt ei: Gheorghe Rîcu, Bogdan Hârtopanu, Cristian Sandu,

Daniel Butnariu, Doru Pãun, Flaviu Medrea, colegii noætri poliåiæti de frontierã din toatã åara.

Æi, pentru a completa consiliul editorial, trebuie sã vorbim æi despre colegul nostru, Valentin Popa din Direcåia Topograficã Militarã, el fiind artistul care pune relieful în paginã.

Prin relief se înåelege totalitatea neregularitãåilor suprafeåei terestre æi este cel mai important element dintre componentele fizico-geografice ale unei regiuni date, el fiind constituentul permanent al obiectului activitãåii Poliåiei de Frontierã, în general, æi în special pe fâæia de frontierã, respectiv culoarul de frontierã æi semnele de frontierã, inclusiv balizele de pe apã.

Æi uite aæa, anotimp, cu anotimp, se mai pune o paginã de hartã la noile documente de frontierã.

Æi pentru cei ce vor sã se avânte pe culmi de munte æi prin delte mlãætinoase… vã aæteptãm!

Tiberiu Ætefan DENDRINO

Despre… un alt fel de literaturã…

Nr11-12.indd 31 07.03.2013 13:09:08

32 F R O N T I E R A Nr. 2/2013

Tradiåie

Procesul de emancipare a femeii, început în secolul al XVIII-lea, în cadrul curentului iluminist, în scopul eliminãrii discriminãrii ierarhiei sexelor æi recunoaæterii importanåei locului æi rolului femeii într-o lume a bãrbaåilor, este departe de a-æi atinge scopul, mai ales acolo unde femeia, încã, mai este tratatã ca un simplu obiect. Statistic vorbind, din punct de vedere demografic, numãrul femeilor îl depãæeæete pe cel al bãrbaåilor, astfel, corect ar fi sã vorbim despre o lume a femeilor. Dar, politic, economic, financiar, administrativ, lumea este dominatã de bãrbaåi, æi asta, în virturea unor pattern-uri de putere formate pe baza atributelor de rezistenåã fizicã specificã bãrbatului, care i-au consolidat autoritatea æi dominaåia asupra femeii.

Într-o lume a bãrbaåilor, un atu important al femeilor l-ar putea reprezenta dezvoltarea unei stime de sine pozitive. Stima de sine pozitivã, se fundamenteazã atât pe o imagine de sine bunã, asta însemnând pãstrarea unui echilibru între autoaprecierea æi autocritica propriilor caracteristici æi insuæiri fizice, emoåionale, cognitive, sociale æi spirituale, cât æi pe încrederea în sine, care se construieæte pe baza cunoætinåelor, priceperilor, abilitãåilor æi experienåelor pozitive acumulate.

Componentã afectivã a eu-lui, pe care îl valorizeazã, stima de sine este indispensabilã pentru auto-reglare: pentru planificarea, monitorizarea æi corectarea comportamentului. Definitoriu este sã ætii ce eæti æi cum eæti, acestea fiind elementele constitutive ale stimei de sine, care se construieæte în baza relaåiei eu-sine æi eu-ceilalåi. Prima relaåie åine de privirea în æi asupra propriului psihic æi fizic, de modul de percepere a propriilor sentimente, emoåii, dorinåe, etc., a doua se referã la modul de raportare a fiecãruia la celãlalt, definind gradul de comparare, coordonare sau subordonare în raporturile cu alåii.

Stima de sine este, aæadar, rezultanta imaginii pe care o realizezi despre propria persoanã. Modul în care îåi percepi propriile caracteristici fizice, emoåionale, cognitive, sociale æi spirituale, implicã sentimentele pe care le ai raportate la propriul eu, rezultate din evaluarea calitãåilor æi defectelor, a posibilitãåilor æi limitelor proprii, în funcåie de relaåia cu persoanele semnificative, cu experienåa de viaåã. Æi aceasta este posibil prin autocunoaætere: cunoaæterea corpului, a minåii æi a spiritului. Este factorul sine qua non al depãæirii dificultãåilor vieåii, cel care face ca orice obstacol întâlnit sã nu fie perceput ca ceva insurmontabil, ci ca o provocare ce va prilejui evidenåierea calitãåilor æi abilitãåilor tale fizice æi intelectuale, este factorul ce eficientizeazã acåiunile æi armonizeazã relaåionarea.

De fapt, femeia nici nu ar trebui sã facã niciun efort în a-æi demonstra superioritatea, competenåa, calitãåile, însemnãtatea ei în asigurarea echilibrului existenåei umane, în asigurarea unui viitor civilizaåiei terestre, sub toate aspectele æi raporturile pe care le implicã aceasta. Ceea ce este evident, cã se poate face, este realizarea unei schimbãri la nivelul psihicului

bãrbatului, prin producerea unui insight care sã-i permitã intuirea complementaritãåii bãrbatului æi a femeii, necesitatea acceptãrii principiului egalitãåii de æanse între sexe spre binele fiecãruia în parte, importanåei rolului æi locului femeii în familie æi societate.

Diverse statistici aduc în atenåie date conform cãrora tratarea inegalã a femeii, în raport cu bãrbatul, este o realitate universalã: aceasta continuã sã fie victimã a violenåelor domestice, a tabuurilor religioase sau culturale æi a discriminãrii la locul de muncã; în åãrile mai puåin dezvoltate, douã treimi din totalul analfabeåilor sunt femei; 70% din cele 1,2 miliarde de oameni, care trãiesc în sãrãcie, sunt femei æi copiii lor; 62% dintre æomerii planetei sunt femei, æi înæiruirea discriminãrilor ar putea continua. Sunt, însã, æi statistici optimiste, potrivit cãrora existã locuri pe planetã unde femeile nu se simt discriminate, chiar mai mult, sunt în prima linie, bãrbaåii fiind pe loc secund. Astfel, Rwanda

este singura naåiune unde femeile sunt majoritare în Parlament; în Lesotho, 95% dintre femei pot scrie æi pot citi, în timp ce numai 83% dintre bãrbaåi sunt la fel de instruiåi; timp de 23 de ani Sri Lanka a fost condusã numai de femei; Thailanda are cel mai bun procent de femei în senior management (45%); Islanda este åara în care, în ceea ce priveæte politica, educaåia, sãnãtatea, angajãrile, se poate vorbi de o egalitate între bãrbaåi æi femei.

Æi, exemple s-ar mai gãsi, o întrebare, însã, capãtã contur: de ce acolo se poate, æi nu peste tot? Rãspunsul ar putea sta în capacitatea fiecãrui individ, bãrbat æi femeie, de a-æi asuma o abordare integratoare a egalitãåii de gen, printr-o gândire æi un comportament flexibil, dictate de interesul general al continuitãåii unei civilizaåii al cãrei stadiu de dezvoltare ar putea fi alterat de o discriminare de gen ce s-a perpetuat din timpurile în care capacitatea de înåelegere a omului, a

realitãåi, era limitatã de o cunoaætere sãracã în informaåii.Oare, discriminarea de gen persistã pentru faptul cã femeia

reprezintã o enigmã pentru bãrbat? Gândirea lui nu poate sparge un anumit tip de bariere?! „Marea întrebare, la care nu ætiu sã rãspund, în ciuda a treizeci de ani de studiu despre femei, este urmãtoarea: „Ce vrea, de fapt, o femeie?” îæi exprima nedumerirea Sigmund Freud, în timp ce Oscar Wilde era convins cã ”Femeile sunt creaturi menite sã fie iubite, nu înåelese”.

Ziua de 8 martie, Ziua Internaåionalã a Femeii, recunoscutã, ca atare, de cãtre Naåiunile Unite în anul 1977, este nu numai ziua în care femeile se bucurã de mai multã atenåie, iubire, apreciere, din partea bãrbaåilor, dar este, sau ar trebui sã fie, pentru ei, æi un memento, un prilej de reflecåie privind percepåia femeii æi acceptãrii ei ca un partener egal pe drumul existenåei.

De ziua lor, 8 Martie, „La mulåi ani!, tuturor femeilor æi încredere deplinã în eu-l lor, în puterea de a înfrânge mentalitãåile legate de condiåia lor de gen.

E.U.

FEMEIA, ÎN „LUMEA” BÃRBAÅILOR

8 MARTIE

bãrbatului, prin producerea unui insight care sã-i permitã

Nr11-12.indd 32 07.03.2013 13:09:09

33F R O N T I E R A Nr.2/2013

Diverse

PREZENTARE „GÂNDUL ANONIMULUI”

„Gândul Anonimului” nr. 47 - 48/15 decembrie 2012, Publicaåie a Cenaclului „Anonimul”, apare ca urmare a eforturilor materiale æi fizice ale fondatorilor Ion Mazere, Gheorghe Indre æi Gheorghe Vãduva, bucurându-se æi de sprijinul colaboratorilor.

Acest numãr se prezintã într-o „hainã” nouã æi anume, filele revistei sunt legate într-o copertã color ce oglindeæte o frumoasã æi interesantã imagine a localitãåii franceze Port en Bessin, aæezare înfrãåitã cu satul Luna, localitate care a stat aproape æase sãptãmâni pe linia frontului, în toamna lui 1944. În cuprinsul paginilor gãsiåi prozã scurtã æi fragmente, cum ar fi „Întoarcere în timp VIII Grãnicerul”, opinii; evocãri istorice: „Zece ani

de cenzurã a gazetelor lui George Bariåiu1838-1848”; poezie; documentar: „Actualitate æi trecut la Luna” æi alte materiale ce suscitã interesul, de informaåie æi de suflet, semnate de cãtre membrii clubului, æi personalitãåi ale culturii, ætiinåei sau politicii româneæti, scriitori æi poeåi aflaåi la început de drum sau în plinã afirmare.

Revista, dar æi cartea „Masacrul de la Luna”, au fost prezentate æi oferite inspectorului general al PFR, de cãtre col. (r) Ion Mazere Luneanu, redactorul-æef al Revistei „Gândul Anonimului” æi autorul mai multor cãråi: „Comuna Luna- Istorie. Trãinicie æi Adevãr pe valea Arieæului”, „Masacrul de la Luna”, „Profesorul Nicolae Mazere-Un destin asumat”. Cu aceastã ocazie, a fost supusã atenåiei inspectorului general al PFR propunerea sprijinirii, în vederea organizãrii, unor întâlniri anuale între rezerviætii armei grãniceri, prilejuite de manifestãrile desfãæurate de „Ziua Poliåiei de Frontierã Române”, pentru menåinerea unei strânse legãturi cu foætii lucrãtori ai CNGr.

Inspectorul general al PFR, odatã cu un album, ce prezintã activitatea Poliåiei de Frontierã Românã, i-a transmis fostului ofiåer, care æi-a desfãæurat activitatea în structurile Comandamentului Trupelor de Grãniceri, cã instituåia Poliåiei de Frontierã va fi onoratã de prezenåa domniei sale æi a foætilor colegi de armã la festivitãåile de sãrbãtorire a instituåiei.

E.U.

Cunoscut în lumea sportului românesc prin eforturile susåinute de revigorare a sportului naåional al românilor de pretutindeni - oina -, preæedintele federaåiei de specialitate, comisar-æef de poliåie Nicolae Dobre, a fost ales, în data de 28 februarie, în cadrul Adunãrii Generale de Alegeri a Comitetului Olimpic æi Sportiv Român, ca membru în Comitetul Executiv al acestui for, în calitate de reprezentant al sporturilor neolimpice.

Ofiåerul de poliåie de frontierã, care îæi defãæoarã activitatea în cadrul Gãrzii de Coastã, a totalizat un numãr de 174 de voturi, din 175 posibile, bucurându-se, astfel, de încrederea tuturor personalitãåilor sportive din åara noastrã.

Nicolae Dobre, un împãtimit al sportului, cu o dragoste aparte faåã de oinã, se aflã la al doilea mandat de preæedinte al FR de Oinã, conducând destinele acestei federaåii din 2007.

Faptul cã oina va fi prezentã în conducerea COSR, alãturi de o parte dintre cei mai importanåi sportivi din åara noastrã, spune multe despre posibilitãåile de reafirmare a acestui sport, fiind prima datã când oina are o reprezentare la un astfel de nivel.

„Este o onoare pentru mine sã fac parte din acest for suprem al sportului românesc æi vreau sã le mulåumesc tuturor celor care mi-au acordat aceastã æansã. Este un succes al celor care au contribuit la schimbarea imaginii oinei, la loc de frunte aflându-se Poliåia de Frontierã Românã. Prin sprijinul constat pe care l-a acordat sportului nostru naåional, a contribuit din plin la aceastã reuæitã, fapt pentru care vreau sã le mulåumesc tututor celor care m-au ajutat. Oina a fost ajutatã æi pânã acum de cãtre COSR æi cred cã alegerea mea va avea un rol continuator în renaæterea acestui sport ce ne reprezintã ca naåie. Consider cã voi avea foarte multe de învãåat æi acest lucru va fi benefic pentru dezvoltarea sportului nostru naåional. Va fi o munca grea, voi reprezenta multe federaåii æi, cu siguranåã, voi face tot ce este posibil pentru a rezolva cât mai multe dintre solicitãrile acestora. În Comitetul Executiv au fost alese persoane de mare valoare æi sper ca împreunã sã realizãm lucruri deosebite în mandatul încredinåat” - a declarat comisar-æef de poliåie Nicolae Dobre.

Marius NICULESCU

Un poliåist de frontierã face parte din conducereaComitetului Olimpic æi Sportiv Român

Nr11-12.indd 33 07.03.2013 13:09:10

34 F R O N T I E R A Nr. 2/2013

DivertismentPovestioarã:

Soåia mea insistã întotdeauna sã o însoåesc la cumpãrãturi. Din pãcate, ei îi place sã cotrobãie articol cu articol, pe când eu mã plictisesc repede.

Atunci îi spun cã mã duc un minut la raionul de electronice (total inutil în opinia ei) æi, eventual, ne întâlnim la casã sau în parcare.

Însã, ieri am primit acasã urmãtoarea scrisoare de la un super-market:

„Stimatã doamnã client,În ultimele æase luni soåul dvs. a produs perturbãri grave

în activitatea magazinului nostru. Nu mai putem tolera comportamentul sãu æi ne vedem nevoiåi sã vã interzicem accesul amândurora în magazinele noastre. Nemulåumirile noastre împotriva soåului dvs. sunt enumerate mai jos æi sunt susåinute de înregistrãrile de pe camerele noastre video:

1. 15 februarie: A luat de pe raft 24 de cutii de prezervative æi le-a pus aleatoriu în coæurile de cumpãrãturi ale altor clienåi, profitând de neatenåia acestora.

2. 23 februarie: A pus sã sune toate ceasurile deæteptãtoare din raionul „Articole pentru casã” la intervale de cinci minute.

3.11 martie: I-a spus unei casiere, pe un ton oficial: „Cod galben în raionul legume, mergi imediat acolo”. Asta a determinat-o pe angajata noastrã sã-æi pãrãseascã postul desemnat æi, prin urmare, sã primeascã o mustrare scrisã din partea supervizorului sãu, ceea ce a condus la o grevã organizatã de sindicat ce a costat managamentul companiei timp æi bani.

4. 25 martie: A blocat o orã biroul de rate, solicitând deschiderea unui contract pentru o pungã de M&M.

5. 2 aprilie: A mutat semnul „Atenåie! Podea udã!” într-o zonã mochetatã.

6. 12 aprilie: A montat un cort în raionul „Camping” æi a invitat copiii celorlalåi cumpãrãtori sã-æi aducã perne æi pãturi de la raionul „Aæternuturi” ca sã petreacã weekendul împreunã, ofertã la care au rãspuns pozitiv 22 de copii.

7. 26 aprilie: Când un angajat l-a întrebat dacã poate sã îl ajute, a început sã plângã æi sã åipe „Oare de ce nu pot oamenii sã mã lase pur æi simplu în pace?”, determinând mai mulåi cumpãrãtori sã sune imediat la 112 æi sosirea a trei ambulanåe.

8. 16 iunie: În timp ce cerceta o puæcã de vânãtoare în raionul „Arme” l-a întrebat pe vânzãtor unde poate gãsi antidepresive.

9. 24 iunie: S-a deplasat prin magazin, furiæându-se pe dupã rafturi, în timp ce fredona, suficient de tare încât sã fie auzit, tema din filmul „Misiune Imposibilã”.

10. 30 iunie: S-a ascuns printre hainele de pe un stand æi, când alåi cumpãrãtori apãreau sã vadã marfa, le striga „BAU!”

11. 6 august: A desfãcut toate cutiile de carioca æi creioane colorate din raionul de papetãrie, probând toate culorile albastre æi rupându-le vârfurile, sub pretextul cã niciuna nu are nuanåa perioadei albastre traversatã de dumnealui.

12. 19 august: Când s-a fãcut un anunå la staåia de amplificare a magazinului, s-a chircit pe podea în poziåie fetalã urlând „O, nu! Aud din nou acele voci!”

13. 20 august, ultimul comportament inacceptabil, care ne-a determinat sã vã interzicem accesul în super-market, prin aceastã scrisoare: a intrat într-o cabinã de probã æi, dupã un timp, a strigat foarte tare „Hei! Nu este hârtie igienicã în cabina asta!”, provocând leæinul angajatei noastre de pe raion.

Un vierme îi spune prietenei sale:- Dacã nu te mãriåi cu mine, mã arunc

în faåa gãinii!

În aceeaæi casã, locuiau, dupã nuntã, tânãra soåie, soåul, soacra æi socrul. Într-o zi, pe când soåul era plecat la serviciu, soacra spune:

- Totul la noi e bine, avem de toate, nu ne certãm, doar cã nu e vãruitã casa.

Soåia:- Ce problemã, mamã, avem

var?- Avem, doar cã nu avem perii

necesare.Fuge soåia la tata-socru, îi taie

barba, face din ea perii æi vãruiesc ele casa.

Soacra iarãæi:- Iatã… casa e vãruitã, dar

ferestrele nu sunt vopsite.- Ce problemã mamã, vopsea

avem?- Avem, dar periuåe nu avem.Fuge iarãæi soåia la tata-socru, îi

taie mustãåile, face din ele periuåe æi vopsesc ferestrele.

Seara, se întoarce soåul acasã de la serviciu æi-l vede pe taicã-sãu cãåãrat în pom:

- Tatã, ce ai pãåit, de ce stai cocoåat acolo?

- Pãi, fiule, nebunele astea douã s-au apucat sã facã clãtite, dar nu au ouã.

Vorbesc doi bãtrâni trecuåi de 80 de ani

- Cum, nu åi-e ruæine, ai trãit 50 de ani cu femeia ta æi acum, la bãtrâneåe, åi-ai luat una tânãrã, de 20!

- Ce-nåelegi tu! De o soåie bãtrânã

trebuie sã ai grijã - ba o doare capul, ba dã-i pastilele de inimã, ba trebuie sã o duci la baie, nu ai somn!...

Cu asta de 20 de ani e altfel. Ea seara pleacã æi se întoarce dimineaåa... æi dooormi aæa de bine!

Un domn se duce în Africa la vânãtoare æi îæi ia æi cãåelul cu el. Într-o zi, cãåelul se îndepãrteazã de grup, se pierde æi începe sã umble prin pãdure. Deodatã,

vede cum vine în alergare, de departe, o panterã enormã. Crezând cã pantera o sã-l devoreze, se gândeæte repede ce sã facã. În acel moment, vede o grãmadã de oase de-ale unui animal mort æi începe sã le molfãie.

Când pantera era cât pe-aci sã-l atace, cãåelul zice:

-Ah, ce panterã gustoasã am terminat de mâncat!

Pantera, auzindu-l, frâneazã brusc æi îæi zice în sinea ei, descumpãnitã: „Cine ætie ce animal mai e æi ãsta? ... Dacã mã mãnâncã æi pe mine?”

O maimuåã, care era într-un copac pe-aproape, vede æi aude toatã tãrãæenia æi dã fuga dupã pantera care s-a îndepãrtat sã-i povesteascã cum a înæelat-o cãåelul:

- Doar nu eæti nebunã! Oasele alea erau acolo! Æi e doar un biet cãåel!

Pantera, foarte nervoasã, se întoarce în fugã cãtre cãåel cu maimuåa agãåatã de umãrul ei. Cãåelul, vede de departe cã pantera se întoarce cu maimuåa æi îæi dã seama cã maimuåa l-a turnat. Tremurând

de fricã, îæi zice: „Si acuma ce fac?”. Dar, în loc sã fugã, se întoarce cu spatele spre cele douã æi, ca æi când nu le-ar fi vãzut, åipã cu voce tare æi nervos :

- Unde o fi maimuåa asta, am trimis-o de mai bine de juma' de orã sã-mi aducã altã panterã æi încã nu s-a întors!”

La Mall, o damã bine se suie pe cântarul cu fise, bagã o monedã æi citeæte: 60 kg. Lasã poæeta lângã cântar: 58 kg. Îæi scoate ghetuåele æi le pune lângã poæetã: 56. Dezbracã hãinuåa æi-o aæeazã peste ghete: 54.

Tocmai se pregãteæte sã îæi dea æi bluza jos, când, clinc, se opreæte cântarul.

- Domniæoarã, poftim fise! se aude un cor de bãrbaåi din spatele ei.

Soåia îi spune soåului: - Mai bine mã cãsãtoream cu dracul! - Aiurea, scumpo! Cãsãtoria între

rudele de sânge e interzisã!

Nevasta îæi surprinde soåul în bucãtãrie cu un plici de muæte în mânã.

Îl întreabã:- Ce faci, mãi, aici?

Nr11-12.indd 34 07.03.2013 13:09:11

35F R O N T I E R A Nr.2/2013

Regula cifrei unice presupune completarea careului de 81 cãsuåe

dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice coloanã de 9

cãsuåe æi oricare pãtrat de 3X3 cãsuåe sã

conåinã, o singurã datã, fiecare cifrã cuprinsã

între 1 æi 9.Responsabili de paginã Ætefan ANDREESCU

æi Petre BUCUR

MARGINI DE

TIMPAN!

INSTRUMENT

INSTRUMENTE

INEDIT

TIMPUL

PREZENT

NOTA 7

PÃRÅI DE

SPECTACOL

CÂNTEC

PRIMUL „DO”

ÎN AULÃ!

MORAL

INSTRUMENT

NaCl

CÂNTEC

ASIA

INSTRUMENTIST

ÅEPE!

DEBUT LA

BATERIE!

INSTRUMENT

ACESTA

COARDÃ DE

VIOARÃ

CULTIVÃ IN

COMPOZITIE

MUZICALÃ

CAMPIONTRUP DE NIMFÃ!PRINTRE

MICÃ

ÎNTREBARE

SECTOR

COMERCIAL

MÃSURÃ

VECHE

NECAZ

STATUIE DE

MÃRIME ÆI

MÃREÅIE

EXCEPÅIONALÃ

CARTE

COMPOZIÅIE

MUZICALÃ

CRAPÃ

LEMNE

1-2 TEME!

INSTRUMENT

SOARE PE NIL

NEGRU CU ALB

POARTÃ

TUNUL

ÎN SCENÃ

VASUL DIN

GOLF

LOCAL

MONEDE

SPANIOLE

NOTA 3

INSTRUMENT

O OARECARE

INSTRUMENT

VOCI LA

UNISON

DÂNÆII FIRIDÃ

M U Z I C A L Ede Dumitru MOCANU

Divertisment

- Omor muæte...- Æi, ai omorât vreuna?- Trei masculi æi douã femele.- Dar cum le recunoæti?- Masculii i-am omorât pe o cutie de

bere, iar femelele pe telefon.

Un bãrbat punea niæte flori la mormântul mult-iubitei sale mame decedate, când remarcã un alt bãrbat, în genunchi, la un mormânt. Bãrbatul pãrea cã se roagã cu o intensitate profundã, repetând:

- De ce a trebuit sã mori? De ce a trebuit sã mori? De ce a trebuit sã mori?

Primul bãrbat se apropie de el æi îi spuse:

- Domnule, nu vreau sã mã amestec

în suferinåa dumneavoastrã privatã, dar nu am vãzut niciodatã atâta durere.

Pe cine jeliåi? Un copil? Un pãrinte?Îndureratul îæi adunã gândurile pentru

o clipã, apoi rãspunse:- Primul soå al nevestei mele...

Nevasta unui director aflã cã el are o nouã secretarã.

Vine directorul acasã, nevasta îl ia în primire:

- Secretara asta, a ta, are picioare frumoase?

- N-am bãgat de seamã.- Ochii ce culoare au?- N-am observat.- Dar, de-mbrãcat, cum se-mbracã?- Foarte repede.

Nr11-12.indd 35 07.03.2013 13:09:12

Nr11-12.indd 36 07.03.2013 13:09:14