30
Revista “Aripi spre Viitor” Arip Arip Arip Aripi spre viitor (Bucureşti i spre viitor (Bucureşti i spre viitor (Bucureşti i spre viitor (Bucureşti) = ISSN 2501 ) = ISSN 2501 ) = ISSN 2501 ) = ISSN 2501-8787 ISSN 8787 ISSN 8787 ISSN 8787 ISSN-L 2501 L 2501 L 2501 L 2501-8787 8787 8787 8787 Numarul 3~Martie 2017 Numarul 3~Martie 2017 Numarul 3~Martie 2017 Numarul 3~Martie 2017 Liceul Tehnologic “Sf. Antim Ivireanu” Aleea Poiana Muntelui 1 București

Revista “Aripi spre Viitor” · 2018. 1. 16. · 2 Aripi spre viitor (Bucure şti) = ISSN 2501-8787 ISSN-L 2501-8787 Colectiv redac țional Revista “Aripi spre viitor”/ numărul

  • Upload
    others

  • View
    7

  • Download
    6

Embed Size (px)

Citation preview

  • Revista “Aripi spre Viitor” AripAripAripAripi spre viitor (Bucureştii spre viitor (Bucureştii spre viitor (Bucureştii spre viitor (Bucureşti) = ISSN 2501) = ISSN 2501) = ISSN 2501) = ISSN 2501----8787 ISSN8787 ISSN8787 ISSN8787 ISSN----L 2501L 2501L 2501L 2501----8787878787878787

    Numarul 3~Martie 2017Numarul 3~Martie 2017Numarul 3~Martie 2017Numarul 3~Martie 2017

    Liceul Tehnologic “Sf. Antim Ivireanu”

    Aleea Poiana Muntelui 1

    București

  • 2

    Aripi spre viitor (Bucure şti) = ISSN 2501-8787 ISSN-L 2501-8787

    Colectiv redacțional

    Revista “Aripi spre viitor”/ numărul 3/martie 2017

    Redactor şef: Georgescu Andreea, clasa a XI-a A

    Coordonatori:

    Director: Prof. Cristina Tătulescu

    Director adjunct: Prof. Mirela Iordan

    Profesori: Daniela Ivan, Claudia Oproiu

  • 3

    Paginile Profesorilor

    • Paginile elevilor

    • Din activităţile şcolii

    CuprinsCuprinsCuprinsCuprins

  • 4

    ON/OF CARIERA DIDACTIC Ă ÎN ROMÂNIA

    Prof. Daniela Ivan

    Actualmente, educaţia se confruntă cu o serie de factori ce reprezintă dificultăţi în atingerea idealului educaţional: violenţa şi subcultura promovate de mass-media, sărăcia, rasismul, intoleranţa religioasă. Tocmai de aceea, reglările trebuie făcute „din mers”, iar rolul educaţiei trebuie reconsiderat.

    Şcolii i-ar reveni misunea de a promova drepturile omului, de a educa sentimentul de aparteneţă europeană, de a forma tineri capabili să se integreze într-o societate multiculturală.

    Pentru a atinge aceste finalităţi, este nevoie de personal didactic calificat, capabil să formeze noul tip de personalitate a tânărului.

    Iată de ce consider că formarea carierei didactice are o importanţă covîrşitoare, atât pe segmentul iniţial, cât şi pe cel al formării continue. Şcoala formează oamenii de mâine ai Europei, iar educatorii lor trebuie să fie formaţi la rândul lor în spirit european.

    Obiectivul strategic al Uniunii Europene este „să devină cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere, capabilă de creştere economică durabilă, cu mai multe locuri de muncă şi cu o mai mare coeziune socială”. În dezvoltarea unei societăţi sau a unei economii, am putea spune că rolul cel mai important revine cadrului didactic, deoarece el formează resursa umană, specialiştii necesari. Acesta este motivul pentru care, în primul rând cadrele didactice trebuie să fie formate și motivate la rândul lor.

    Este vorba de formarea iniţială a cadrelor didactice, în urma căreia, la intrarea la catedră, să poată răspunde provocărilor unei societăţi bazate pe cunoaştere. Summitul de la Lisabona, din martie 2000, a accentuat importanţa e-learning în societate, necesitatea echipamentelor şi software-ului educaţional, utilizarea tehnicilor „virtuale” de predare-învăţare, importanţa atragerii tinerilor spre cercetare în domeniul ştiinţei şi tehnologiei, cunoaşterea limbilor străine, cultura antreprenorială.

    Viitorul profesiei didactice depinde de modul în care vom şti să reconsiderăm sistemul de formare iniţială, dar şi continuă, precum şi de tehnicile de asigurarea calităţii acestor procese. În condiţiile în care accentul nu se mai pune doar pe formarea iniţială, ci pe educaţia permanentă, pe procesul de dezvoltare profesională pe parcursul întregii vieţi, unii sunt de părere că ar fi posibil ca, în viitor, profesia de cadru didactic să dispară. Bineînţeles că în societatea de azi informaţia este accesibilă tuturor, dar niciodată maşina nu va putea înlocui pe deplin omul. Educatorul nu are doar un rol informaţional, acela de a transmite cunoştinţe, ci şi unul formativ. Cert este că se va schimba rolul profesorului şi modul lui de intervenţie asupra materialului uman, adaptându-se rapid la noile solicitări educaţionale.

  • 5

    Noua generaţie de profesori trebuie pregătită să facă faţă schimbării, ba mai mult, să încurajeze continuarea reformei, să fie deschişi către inovaţie.

    O primă schimbare s-a produs din punct de vedere legislativ, întrucât a apărut necesitatea ca formarea iniţială a cadrelor didactice să se realizeze doar în învăţământul superior, la nivel universitar şi postunuversitar, dispărând, în cadrul liceelor pedagogice, profilul care formează învăţători şi educatori. Profesorul va fi pregătit să dezvolte competenţe de gândire, abordând conţinutul transcurricular şi interdisciplinar. Accentul se deplasează pe formarea valorilor etice, estetice, civice. Cursantul poate studia în paralel cursuri care nu sunt disponibile în unitatea respectivă, dar are şi posibilitatea micşorării duratei anilor de studiu, cu condiţia acumulării numărului minim de credite transferabile. Vorbim despre mobilitate academică, de flexibilitate curriculară, de strategii interactive de fomare, centrate pe ideea „lifelong learning”.

    Programele de învăţământ au drept ţintă profesionalizarea- un set minim de competenţe care să permită activitatea într-un domeniu. În noua concepţie, profesionalizarea nu se încheie cu absolvirea instituţiei de învăţământ superior, ci se continuă cu dezvoltarea carierei.

    Ţinând cont de evoluţia societăţii într-un ritm din ce în ce mai rapid, formarea iniţială ar trebui să dea şansa reconversiei profesionale. Educatorul de tip nou trebuie să fie deschis la progresul societăţii, la noutăţile aduse de ştiinţă, de cercetare, la relaţiile cu participanţii la actul educațional (elevi, părinţi, colegi, manager, administraţia locală etc.)

    Cel mai important proiect al transformării sistemului de învăţământ în România ar trebui să fie cariera didactică. Opţiunile de carieră şi de tranziţie în carieră cu puncte de intrare-ieşire clare, devoltarea competenţelor şi atitudinii de educator, formarea continuă, dezvoltarea personală, pachetul financiar motivant acordat pe bază de merit şi reconversia profesională sunt cheile profesiunii didactice în contextul actual.

    Pe scurt, profesionistul în învăţământ trebuie să ştie să selecteze din cunoştinţele sale conţinutul de predat, să ştie să-l facă accesibil elevilor şă să poată relaţiona cu aceştia. De aceea, se impune ca, în formarea iniţială, să se acorde atenţie nu numai pregătirii ştiinţifice de specialitate, dar mai ales metodice şi psihopedagogice. Nimeni nu poate pretinde ca universitatea să creeze o personalitate universal-valabilă. Competenţele specifice muncii didactice se definesc în cadrul programului de formare iniţială, dar se desăvârşesc pe parcurs. În ultimul timp, pătrunderea tehnologiilor informatice în procesul didactic a impus formarea unor competenţe tehnologice şi manageriale. În România se urmăreşte formarea unui cadru didactic orientat spre valorile europene, integrând însă specificul naţional.

    În ceea ce priveşte factorii de decizie, aceştia au adoptat „Strategia de dezvoltare a sistemului de formare iniţială şi continuă a personalului didactic şi a managerilor din învăţământul preuniversitar”. Această strategie are ca obiective:

    -profesionalizarea carierei didactice în România;

  • 6

    -redimensionarea raportului dintre componenta teoretică şi cea practică a curriculum-ului de pregătire a cadrelor didactice prin extinderea rutei de formare iniţială până la obţinerea diplomei de profesor/institutor prin promovarea examenului de definitivat;

    -dezvoltarea unei pieţe educaţionale a programelor de formare continua;

    -corelarea structurilor şi a momentelor din cariera didactică cu standardele educaţionale şi asigurarea unei dinamici profesionale prin utilizarea sistemului creditelor profesionale transferabile;

    -dezvoltarea unor structuri instituţionale moderne, în scopul optimizării activităţii de formare continuă a personalului didactic: Centrul Naţional pentru Formarea Personalului din Învăţământul Preuniversitar.

    În domeniul formării ini ţiale, se urmăreşte proiectarea şi implementarea standardelor naţionale pentru profesia didactică prin stabilirea unor standarde curriculare naţionale, atât pentru DPPD, cât şi pentru Colegiile Universitare Pedagogice, pe baza cadrului teoretic realizat de experţii în ştiinţele educaţiei, implementarea sistemului creditelor transferabile în formarea iniţială a cadrelor didactice, determinarea interdependenţelor curriculare între Liceul Pedagogic şi Colegiul Universitar Pedagogic prin aplicarea principiilor continuităţii şi ale transferului. Din punct de vedere instituţional, se urmăreşte revizuirea cadrului legislativ privitor la desfăşurarea activităţii specifice de formare iniţială din DPPD şi Colegii Universitare Pedagogice, actualizarea informaţiilor privitoare la instituţiile de profil, implementarea normei didactice de „metodica/didactica disciplinei”, introducerea în sistemul de formare iniţială a funcţiei de mentor, ca persoană resursă pentru derularea activităţii de practică pedagogică, înfiinţarea unei instituţii postuniversitare de formare şi profesionalizare a cadrelor didactice.

    Practic, în vederea iniţierii în profesia didactică, în ţara noastră există mai multe căi posibile: fie la Universitate, pe lângă continuarea studiilor de specialitate, studenţii vor alege „Modulul psihopedagogic” urmat de practică pedagogică sau „Şcoala Superioară de Educaţie”, urmată de un an de practică pedagogică în şcoala de aplicaţie, pe de altă parte specialiştii care vor să intre în învăţământ îşi vor completa modulul psihopedagogic, urmat de doi ani de stagiatură; o altă cale este absolvirea Colegiului Pedagogic (Colegiul Universitar de Institutori). Perioada de stagiatură este foarte importantă, ajutându-l pe proaspătul absolvent să se familiarizeze cu sarcinile specifice activităţii didactice. În peroiada stagiaturii/ definitivatului în învăţământ, sunt importante:

    -prelungirea rutei de formare iniţială a cadrelor didactice până la susţinerea/promovarea examenului de definitivat (1 an de stagiu practic, asistat de mentor şi de metodist);

    -corelarea sistemului de certificare cu sistemul de evoluţie în cariera didactică (concursul de titularizare va putea fi derulat după examenul de diplomă/definitivat). Acum, suntem singura ţară din Europa care primeşte în sistemul de învăţământ o persoană necertificată, deoarece definitvatul este după angajare.

  • 7

    -intoducerea unui sistem complex de evaluare pentru obţinerea diplomei de profesor/institutor (la finele procesului de formare iniţială) prin portofoliu profesional, jurnal pedagogic, examen scris, lucrare de diplomă cu conţinut psihopedagogic şi metodic.

    Certificarea se va face prin introducerea unor nivele de calificare în formarea iniţială:

    -atestat de profesor/institutor prin absolvirea unei instituţii de învăţământ superior şi a modulului pedagogic oferit de DPPD/CUP;

    -atestat de învăţător/educatoare prin absolvirea Liceului Pedagogic;

    -diplomă de profesor/institutor prin parcurgerea stagiului de definitivat şi absolvirea examenelor specific.

    După cum se poate observa, practica pedagogică este o condiţie a accesului în sistemul de învăţământ, după încheierea perioadei de formare iniţială. Din păcate, durata efectuării practicii pedagogice în ţara noastră este insuficientă pentru formarea competenţelor dorite (psihopedagogice: proiectarea, conducerea, evaluarea procesului instructiv-educativ, cunoaşterea personalităţii elevului; sociale, manageriale: managementul clasei). În cadrul practicii pedagogice, studenţii observă activitatea didactică desfăşurată în şcoală, observă comportamentul şi personalitetea elevilor prin aplicarea unor probe psihopedagogice, concep proiecte didactice, probe de evaluare, completează documente şcolare (catalog, carnet de note), se familiarizează cu programa şcolară, cu planificarea calendaristică, cu fişe de caracterizare a elevilor, cu Statutul cadrelor didactice sau cu ROFUIP, participă la activităţi extraşcolare.

    Este important de avut în vedere, în acest sens, dezvoltarea unei reţele permanente de instituţii (şcoli şi grădiniţe) de aplicaţie pentru practica pedagogică prin convenţii bilaterale între instituţiile de învăţământ superior şi inspectoratele şcolare, diversificarea relaţiilor de parteneriat cu instituţii ofertante de servicii pentru practica pedagogică alternative (centre de consiliere, cluburi şi palate ale copiilor, media, centre logopedice, ONG-uri).

    Un sistem alternativ de formare a cadrelor didactice este învăţământul la distanţă, aplicat mai ales pentru formarea continuă, dar putând fi un suport de aprofundare a cunoştinţelor şi pentru formarea iniţială.

    Avantajul acestui program este acela că uşurează accesul la un volum imens de informaţie tuturor, inclusiv celor din zone defavorizate geografic, celor care au o slujbă şi nu au timp pentru a frecventa cursurile unei instituţii de învăţământ superior, celor cu dizabilităţi fizice. Şi învăţământul românesc tinde să se alinieze celui european, acordând atenţie crescândă noilor programe- tehnologiile ID şi e-learning ce vor deveni nelipsite din educaţia viitorului.

    Consider că numai astfel am putea ţine apăsat butonul ON în ceea ce priveşte cariera didactică în România: făcând eforturile necesare integrării sistemului tradiţional românesc în

  • 8

    marea familie europeană, preluând şi adaptând experienţele pozitive ale altor sisteme, inovând noi înşine pentru un viitor comun.

    BIBLIOGRAFIE

    1. Iucu, Romiţă, Pânişoară, Ovidiu-Formarea personalului didactic, Ed. UMC,Bucureşti, 2000

    2. Iucu, Romiţă-Managementul sistemelor şi programelor de formare a personalului didactic, Bucureşti, 2009

    3. Potolea, Dan-Standarde pentru formarea personalului didactic; un cadru de referinţă şi câteva probleme, seminarul „Formarea iniţială şi continuă a personalului didactic”, organizat de Centrul Educaţia 2000+, Sinaia, 2001

    Fenomene lingvistice în domeniul publicităţii

    Prof. Valentina Olăreanu

    Publicitatea joacă un rol tot mai important în viaţa socială, fiind strâns legată de comunicarea de masă, al cărei impact atât asupra individului cât şi a societăţii, este binecunoscut. Când ne plimbăm pe stradă, mergem la cumpărături, intrăm într-o instituţie sau călătorim

    cu diverse mijloace de transport în comun, când ascultăm radioul sau deschidem televizorul, observăm că la tot pasul suntem înconjuraţi de publicitate.

    Fie că ne place sau ne displace (în anumite situaţii), fie că vrem sau nu, zilnic suntem asaltaţi de reclame: afişe stradale cât mai mari şi mai viu colorate, pliante şi fluturaşi ce ni se împart pe stradă sau prin magazine, sau pe care le găsim prinse de clanţa uşii, pagini din reviste şi ziare, spoturi publicitare radio sau TV.

    Reclamele ne promit multe beneficii, soluţii şi remedii miraculoase, „ceva” ce nu ne putem imagina, odată cu achiziţionarea unui nou produs, care, de cele mai multe ori, nu-şi dovedeşte calităţile „excepţionale” de care se face atâta uz. Cei care s-au ocupat şi se ocupă de publicitate se pricep şi ştiu foarte bine să speculeze şi să-şi pună amprenta asupra psihologiei consumatorului. Necesitatea de a face reclamă, de a spune sau a prezenta ceva unor persoane,

  • 9

    stârnindu-le curiozitatea, face parte din natura umană şi, chiar printre cele mai vechi vestigii ale civilizaţiilor străvechi s-au găsit astfel de anunţuri publicitare, datate în urmă cu peste 5000 de ani. În urma analizei unui corpus de reclame din domeniul publicităţii medicale, parcurgând o bibliografie adecvată şi adaptată subiectului pe care ne-am propus să-l dezvoltăm, pornind de la cateva precizări legate de evoluţia limbajului publicitar românesc în raport cu alte domenii conexe, am încercat să prezentăm câteva fapte de limbă, pe care le întâlnim nu numai în textele studiate de elevi la şcoală, ci şi în alte domenii ale vieţii. Urmărind perspectiva pragmatică, limbajul publicitar românesc apare ca un mijloc de comunicare între emiţător şi receptor. Alături de factorii care participă la actul comunicării în activitatea de publicitate (schema lui Jacobson) şi rolul acestora, am constatat ca persuasiunea joacă un rol important în prezentarea produselor medicale. Aşadar, trăsătura principală a reclamei este persuasiunea.

    Marea majoritate a textelor publicitare nu conţin mesaje de tip imperativ „cumpăraţi produsul X”. Aceste mesaje apar doar atunci când se oferă un bonus sau o reducere de preţ. Există totuşi situaţii, în care textele reclamelor, cum este şi cazul acelora de care ne-am ocupat, reuşesc să-l convingă pe receptor să cumpere produsul respectiv. Această problemă n-o poate explica decât pragmatica.

    Alegând un exemplu din corpus, şi anume, reclama pentru „Troxevasin”: „Cu eficienţa demonstrată de peste 15 ani, Troxevasin este folosit cu succes în tratamentul insuficienţei venoase cronice pentru ca tu să te poţi bucura de frumuseţea şi sănătatea picioarelor timp îndelungat. Troxevasin - Acordă atenţie picioarelor tale!”, am încercat să explicăm situaţia de comunicare. Cel care receptează, înţelege că i se oferă posibilitatea de a cumpăra un produs cu o eficienţă pe o perioadă de timp mai mare, iar cel care emite, subliniază trăsătura specifică a produsului său, fiind conştient de faptul că acest produs îl va interesa pe receptor. Indiferent dacă este vorba despre imaginea produsului sau a serviciului promovat, imaginea individuală constituie preocuparea de bază a publicităţii, fapt ce determină o alegere strategică a mijloacelor şi formelor de comunicare. Captarea atenţiei şi convingerea receptorului să acţioneze astfel încât să satisfacă aşteptările emiţătorului se realizează în textul publicitar al reclamelor propuse spre analiză, prin formulări care conţin, fie apelativul „dumneavoastră”, fie prin folosirea formulelor de adresare ale persoanei a II-a singular. Este ceea ce numim în pragmatică politeţe pozitivă şi politeţe negativă.

    Dacă facem un inventar al celor două tipuri de strategii, în exemplele noastre observăm una dintre ele, şi anume: folosirea apelativului „dumneavoastră”, ca marcă a politeţii negative, apare în câteva situaţii: „Pic ături pentru liniştea copilului Dumneavoastră!” (Bonnisan), „U şuraţi-i bebeluşului dumneavoastră erupţia dentară cu ajutorul Dentinox - GelN -

    ajutor pentru erupţia dentar.”, „Nutriprotect să fie antioxidantul de primă alegere pentru menţinerea sănătăţii Dumneavoastră.”, „Ave ţi grijă ca

    organismul dumneavoastră să aibă întotdeauna rezervele potrivite!”

    Cea de-a doua situaţie, folosirea persoanei aII-a singular, strategie a politeţii pozitive, se întâlneşte în situaţiile în care pronumele poate apărea

  • 10

    exprimat direct sau inclus în desinenţa verbului: „ Ai nevoie de Ambroxol”, „Îţi curge nasul? Îţi lăcrimează ochii?”, „... şi tu te bucuri din plin de primăvară.”(Claritine), „Cu doar două linguriţe de sirop Colic Baby de la Erbavita vă veţi găsi liniştea atât tu cât şi copilul tău.”, „Imediat după administrare micuţul se va simţi mai bine, iar tu vei fi liniştită că el este sănătos şi-ţi zâmbeşte fericit.”.

    În textele publicitare, politeţea negativă şi politeţea pozitivă urmăresc adaptarea interlocutorilor la situaţia de comunicare. Raportându-ne la termenul reclamă, urmărindu-i caracteristicile generale, am observat şi explicat pe scurt tehnicile folosite pentru a face publicitate. Relaţia dintre emiţător/ofertant şi receptor/beneficiar este facilitată datorită funcţiei de comunicare, ca trăsătură esenţială a reclamei. Pe lângă aceasta, ea este caracterizată şi de alte funcţii, cum ar fi: comunicarea de informaţii, funcţia economică, teoria competiţiei de piaţă, funcţia socială şi cea estetică, fiecare având un rol bine definit. După ce am sintetizat în ideile de mai sus câteva aspecte din domeniul lingvisticii, pe care le întâlnim în reclamele medicale, am realizat o analiză pe nivele, relevând o serie de trăsături specifice pentru fiecare nivel în parte.

    a) Nivelul lexico- semantic se caracterizează prin:

    � prezenţa diminutivelor (bebeluş, copilaş, dinţişor, năsuc, micuţ, mămică) diferenţiază cele două tipuri de reclame introduse într-un corpus (din care am selectat câteva exemple) care cuprinde reclame ale unor medicamente pentru copii, dar şi pentru adulţi;

    � domeniul medical este foarte bogat în termeni specializaţi, însă am remarcat că foarte puţini dintre ei (alergie, astenie, ischemie, hiperfuncţie, sedare, nefropatie, vertij) au specificată în dicţionar marca diastratică;

    � prin „neologie denominativă”, numeroase verbe şi-au extins sensul (a favoriza: „Echinacea Vitalis favorizează refacerea şi fortificarea organismului.”, a reda: „Colic Baby este un sirop...care calmează colicii şi redă somnul natural liniştit.”, a garanta: „Natura Mix. Este o formulă concentrată de vitamine şi minerale care garantează o bună funcţionare a organismului.”, a oferi: „Gopten oferă o protecţie durabilă, chiar şi în orele de risc maxim.”, „Geriforte oferă echilibru emoţional, memorie puternică şi poftă de viaţă.”) ;

    � pleonasmul apare în exemplul: „Aduce un aport suplimentar semnificativ de vitamine A, B, C.” (Echinacea Vitalis), ca procedeu inclus în categoria greşelilor lexico-semantice;

    � folosirea unor cuvinte încărcate cu conotaţii „emoţionale sau comerciale”, substantive şi adjective, cum ar fi: performanţă, succes, şansă, siguranţă, confort, nou, singur, unic („Vitamax - 7 motive să începi un nou stil de viaţă, conceput pentru performanţă şi succes.”, „Materna te va ajuta înainte şi în timpul sarcinii, oferindu-ţi confort şi siguranţă”, „Noul pachet Fitomagra ActiDren te ajută să fii câştigătoare în lupta cu kilogramele în plus.”, „Calgel este singurul produs de pe piaţa românească”, „Tarka -

  • 11

    Beneficii unice de nefroprotecţie.”), conferă un grad de expresivitate ridicată, textului publicistic;

    b) Nivelul morfo-sintactic actualizează o serie de trăsături morfologice şi gramaticale, caracteristice următoarelor clase de cuvinte:

    � verbele ce aparţin diverselor sfere semantice sunt prezente în număr mare, în special la modurile personale indicativ, conjunctiv şi imperativ („Bebeluşul tău are o piele sensibilă, care nu este pregătită să suporte acţiunile...”, „Lipan - Ajută la scăderea în greutate, diminuează pofta de mâncare.”, „Ca-Sandoz: Un copil îşi doreşte intens să crească, o mamă îşi doreşte să trăiască la fel de intens”, „Când ai gâtul roşu ... cu Tantum Verde trece!”);

    � verbele ce aparţin modurilor nepersonale( infinitiv, participiu, supin) sunt foarte reduse ca număr („Zdrovit - Suplimentează dieta zilnică de vitamine indispensabile pentru a vă menţine în formă.”, „Oscilococcinum - Şi tu ai mai puţin de suferit”, “Paxeladine ca un foarte bun antitusiv, foarte bine acceptat de pacienţi, perfect tolerat şi lipsit de toxicitate”, ” „Oscilococcinum - Şi tu ai mai puţin de suferit)”;

    � adjectivul folosit fără grad de comparaţie (combinaţie ideală, ore de risc maxim, aportul optim de substanţe) şi modalitatea de realizare a gradelor de comparaţie, prin procedeul de lungire a vocalelor şi consoanelor: „E buuunnn, mami!”, dau o notă de expresivitate reclamelor medicale;

    � un puternic rol persuasiv îl are adverbul „acum”, identificat la începutul frazei („Acum nu mai e nevoie să apelezi la tratamente complicate şi nici să iei o mulţime de tablete pe zi”).

    c) Nivelul textual prezintă următoarele aspecte:

    � prezenţa unei reclame versificate de tipul „Dinţişorii cresc uşor / Nu-ţi dau griji şi nu îl dor! / Dinţişorii mi-au crescut / Şi deloc nu m-au durut!”, prin repetiţie şi simetrie scoate în evidenţă paralelismul sintactic, ca element specific al coeziunii textului;

    � proformele de tip pronominal („Tuse şi năsuc înfundat? Fă-l bine fără să-l atingi şi fără să-l doară!”) sunt şi ele numeroase în reclamele noastre;

    � formulele stereotip, provenite din vorbirea cotidiană, proverbe sau titluri („Totul e bine când începe cu bine”, „Cele mai iubite vitamine din galaxie”, „Prietenul la nevoie se cunoaşte”) dau o notă specifică reclamelor de tip medical;

    � sloganul, de asemenea, conferă un statut privilegiat reclamelor din domeniul medical „Îi întăreşte pe cei mici!”, „O şansă pentru viaţă!”;

    � realizări interesante sub aspectul compoziţiei am remarcat la reclamele pentru Bonnisan şi Materna, (de tip acrostih şi respectiv scrisoare).

  • 12

    În urma unei analize cu privire la strategiile discursive şi procedeele retorice, am constatat următoarele:

    o emoţionalul şi raţionalul sunt punctele forte, cu rol important în realizarea unor reclame de tipul celor din domeniul medical;

    o ceea ce caracterizează limbajul publicitar medical este faptul că foloseşte diferite tipuri de argumente, dintre care am remarcat: argumentul de popularitate, care scoate în evidenţă faptul că produsul este cunoscut şi bine vândut: „Dentinox-Gel N - ajutor pentru erupţia dentară - experienţă de peste 50 de ani, cel mai vândut produs pentru calmarea durerilor care apar în timpul erupţiei dentare la bebeluşi, în Germania.”; argumentul autorităţii - se manifestă prin opinia specialiştilor „...ingredienţii Bepanthen au fost declaraţi inofensivi de către forul suprem care autorizează medicamentele: Asociaţia Americană pentru Alimente şi Medicamente.”, argumentul de tradiţie - introduce o argumentare pentru a demonstra viabilitatea şi importanţa produsului, „Bonnisan. Nu conţine substanţe de sinteză, alcool sau sedative. 30 de ani de efecte benefice.” ;

    o figurile retorice deţin un rol important în limbajul publicitar medical, şi dintre cele descoperite, dăm câteva exemple, fiecare dintre ele punând în evidenţă trăsături specifice ale reclamelor respective:

    „Binele

    oricărui

    nou

    născut

    înseamnă

    sănătate

    administrată

    natural”

    “Dragă Mami,

    Folosind suplimentele de vitamine şi minerale Materna cu Seleniu,

    vei fi mai sănătoasă atât tu, cât şi copilul tău!

    Cu multă căldură,

    Prof. Univ. Dr. Gabriel Bănceanu”

  • 13

    � figurile repetiţiei: anafora: “Stimulează creşterea părului. Stimulează creşterea sănătoasă şi întărirea unghiilor.” (Eurovita); tautologia: „Totul e bine când începe cu bine.” (Elevit); anadiploza: „Acum ai descoperit secretul. Secretul frumuseţii tale.” (Eurovita); poliptoton: „Erup ţia dentară reprezintă un proces natural, care poate fi însă însoţit la bebeluşul dumneavoastră de fenomene extrem de dureroase, ocazional apărând la locul erupţiei umflături şi înroşiri.” (Dentinox-Gel N);

    � figuri ale reflecţiei: climax „Scade durerea şi creşte mobilitatea la persoanele care suferă de artroză.” (Flexodon A); proverbul: „Prietenul la nevoie se cunoaşte!” (Smesta);

    � figuri stilistice: hiperbola „O capsulă pe zi te va menţine în formă excelentă, atât fizic, cât şi mental.” (Pharmaton); metafora: „Fără să-l atingi/ fără să-l doară/ Karvol - un înger păzitor”; metonimia: (exprimă relaţia cauză-efect): „Lipan - o siluetă fără riscuri şi o inimă sănătoasă”; comparaţia: „Lioton gel este gelul plăcut ca apa.”; personificarea: „Un dinţişor nevinovat poate fi responsabil pentru o noapte agitată a micuţului şi, bineînţeles, a dumneavoastră.”;

    � procedee de ambiguizare: calamburul, procedeu ce are efect comic şi este evidenţiat la nivelul reclamei: „Almagel - Stinge arsurile la stomac!”; paradoxul: „Vitamax - Te întreci cu energia!”; mesajul transmis de imaginea unor reclame (Panadol, Revital Appetit, Karvol).

    Scriind acest articol, ne-am dorit să facem cunoscut faptul că oriunde şi oricând limba română ne însoţeşte şi ne este un prieten devotat, îndemnându-ne să-i pătrundem tainele şi să o descoperim în orice moment. Pentru că publicitatea ne înconjoară sub variate forme și la orice pas, în această lucrare ne-am propus urmărirea mesajului publicitar pe care-l transmit reclamele din domeniul medical, şi în funcţie de aspectele pe care le-am observat, putem concluziona că textul publicitar de tipul celui prezentat mai sus preia elemente din aproape toate stilurile funcţionale ale limbii române şi le foloseşte într-un mod original, formându-şi structuri interesante. În societatea în care trăim, LIMBA ROMÂNĂ „ne urmăreşte” pretutindeni şi ne călăuzeşte paşii…mereu. De aceea, trebuie să o cunoaştem și să o aprofundăm, să o înţelegem mai bine, să o iubim necondiţionat, să o „respectăm” aşa cum se cuvine şi să o preţuim, indiferent de vicisitudinile vremii...

  • 14

    Ultima Clipă

    Prof. Valentina Olăreanu

    Azi, când neputinţa crâncenă şi rea

    S-a ivit în ceasul tău cel de pe urmă,

    Vrei s-o-nvingi şi adesea, inima ţi-e grea

    Şi se lasă totul crud ca o furtună.

    Dar de ce atâta frică şi ispită

    Pentru un nimic aprig, dar banal?

    Viaţa e frumoasă, trebuie trăită…

    Pâna la un punct numit Terminal.

    Astăzi când speranţa dulce şi amară

    A venit pe fugă şi a stat o clipă,

    Te-a cuprins puternic, dar ca o povară

    Grea şi totuşi lină, ca un zbor de-aripă.

    Dar de ce atâta spaimă şi durere

    Pentru o idee veche şi-obsedantă?

    Soarta nu o-nvingi, fiindcă n-ai putere…

    Totu-i trecător, lupta-i galopantă.

  • 15

    Contribuţia fizicii la dezvoltarea societăţii

    Prof. TĂTULESCU CRISTINA

    Fizica, una dintre cele mai vechi discipline academice, este cea mai importantă ştiinţă a naturii, deoarece cu ajutorul ei pot fi explicate în principiu orice fenomene întâlnite în viaţa noastră.

    Fizica este ştiinţa care studiază proprietăţile şi structura materiei, formele de mişcare ale acesteia, precum şi transformările lor reciproce.

    Cuvântul „FIZICĂ” î şi are originile în cuvântul grecesc “physis- physikos” care înseamnă „ natură- natural”.

    Originea fizicii este extrem de dificil, practic imposibil de plasat exact în timp şi se leagă de începuturile activităţii conştiente a oamenilor, care observând fenomene naturale au ajuns la concluzia că îşi pot uşura activitatea cu ajutorul forţelor naturii. De fapt cercetarea fenomenelor naturale a pornit mai mult dintr-o necesitate practică decât din curiozitate ştiinţifică şi această cercetare s-a făcut în primul rând prin observarea directă, explicarea făcându-se pe baza unor idei misterice.

    Încă înainte de 12000 î.Hr. apar elemente empirice ale unor măsurători, primele mărimi măsurate prin comparaţie fiind lungimea, timpul, suprafaţa, volumul, măsurarea făcându-se cu pasul, braţul, palma sau alte unităţi naturale.

    În Egipt, la Arabat el Madfuna s-au descoperit pietre mai mari şi mai mici (unităţi şi subunităţi de măsură pentru greutăţi) datând din jurul datei de 4000 î.Hr.

    Cel mai vechi etalon de masă, cu valoarea de 477 de grame a fost descoperit lângă Tello, în Irak. El a aparţinut prinţului Urukajina din Lagas-Mesopotamia şi datează din jurul anului 230 î.Hr.

    Cel mai vechi etalon de lungime cunoscut (circa 2050 î.Hr.) este tot al unui prinţ mesopotamian din Lagas: piciorul statuii prinţului Gudea, aflat azi la Muveul Luvru din Paris cu lungimea de 26,45 cm.

    În jurul anului 800 î.Hr. romanii foloseau unităţi de măsură pentru lungime ale căror copii se găsesc cioplite în piatră la multe construcţii romane, etaloanele fiind păstrate la Capitoliu.

  • 16

    Unităţile de măsură continuă să varieze foarte mult de la o regiune la alta şi apar încercări zonale timide de a le compatibiliza, în 1215, Magna Carta stabileşte în Anglia un sitem unitar de unităţi de măsură.

    Pe teritoriul ţării noastre cea mai veche unitate de măsură atestată documentar este găleata, ca unitate de măsură pentru volum (se măsura lapte, cereale). Ea este menţionată într-un hrisov din 5 octombrie 1385 al lui Dan Vodă.

    Maşini simple (pârghia, planul înclinat, scripetele, pana, şurubul etc.) au fost folosite din timpuri străvechi, dar fără nicio explicaţie ştiinţifică a modului de funcţionare. De exemplu, în Egiptul antic, construcţia piramidei lui Keops a durat circa 30 de ani, în care timp au muncit fără întrerupere câte o sută de mii de oameni, aducând blocuri mari de piatră (unele de peste 20 de tone) de la mari distanţe pe tăvălugi, pe sănii trase pe nisip; ridicate cu ajutorul pârghiilor, pe planuri înclinate etc.

    În antichitate, babilonienii şi egiptenii au observat mişcările planetelor, au prezis eclipsele, dar nu au reuşit să găsească legile care guvernează mişcările planetelor. Este interesant de subliniat faptul că în timp ce alte popoare vechi, ca de exemplu cele din Babilon şi Egipt, au avut o contribuţie majoră la primele dezvoltări ale matematicii şi astronomiei, ele nu au avut niciun fel de contribuţie la evoluţia fizicii.

    Izvoarele fizicii au fost răspândite pe întreaga suprafaţă a globului, dar se pare că ele au fost concentrate în extremitatea sudică a Peninsulei Balcanice, locuită de vechii greci. De la începutul lumii , oamenii încearcă să creeze lucruri noi care să îi ajute să ducă o viaţă mai bună. Prima mare invenție, roata, a fost un pas mare al omenirii în evoluţie. Următoarele invenţii şi descoperiri au influenţat hotărâtor evoluţia umană: aprinderea controlată a focului, prelucrarea metalelor (cupru şi, mai târziu, fontă), navigaţia, busola, luneta (sistemul de lentile concave), forţa aburilor, automobilul, aeronautica, telefonul, undele radio şi microundele, cea de-a patra stare de agregare-plasma, razele X (Roentgen) şi sunt probabil nişte elemente-cheie pentru alte noi aplicaţii care, deşi astăzi ne par imposibile, se vor putea întâmpla în viitor, (teleportarea, călătoria în alt spaţiu sau alt timp).

    Aprinderea focului pentru prima dată în mod controlat a fost facută prin frecarea sau lovirea a două corpuri, observându-se o creştere a temperaturii la suprafaţa de contact.

    Prelucrarea bronzului, un aliaj dur al cuprului cu staniul, a fost de asemenea un pas mare în evoluţia omului şi a societăţii. Acest fapt a avut un mare impact în producerea uneltelor, în trecerea de la cele de lemn şi piatră la cele mai rezistente, de metal.

  • 17

    Fizica este înrudită cu alte ştiinţe ale naturii: chimia, geografia, astronomia, iar toate se exprimă prin matematică.

    Idei despre lumea fizicii datează din antichitate, dar, ca obiect de studiu, fizica a apărut la sfârşitul secolului al XIX-lea.

    Comunicarea online și viața noastră

    Marin Adina- cl. a XI-a

    Rețelele de socializare sunt destinate creării legăturilor virtuale între utilizatori, cu aplicații sociale, comerciale, politice și educaționale. Internetul, telefonia mobilă, curentul electric, televiziunea, email-ul, rețelele de socializare și conectarea wierless sunt unele dintre cele mai mari invenții din istoria omenirii, deschizând noi orizonturi privind evoluția omului.

    De la apariția rețelelor de socializare, în special adolescenții încep să folosească o formă de scriere incorectă și deformată fiind mai dificil de înțeles. Această formă de comunicare continuă și în viața de zi cu zi, unde are un efect negativ, atunci când ne exprimăm atât oral, cât și scris. Există însă și persoane care scriu așa, fiindcă este la modă, pentru că este mai rapid, iar uneori vor să ascundă eventuale greșeli. Supraviețuind într-o eră a vitezei în care totul se întâmplă într-un ritm fulminant, este mult mai rapid să scrii ,,k” în loc de ,,ca”, ,,sh” înloc de ,,ș”, ,,tz”înloc de ,,ț”, evitând folosirea diacriticelor, dar dând dovadă de incultură.

    Aproape toate prescurtările provin din limba engleză: DND (Do Not Disturb) se foloșește atunci când autorul nu vreasă fie deranjat, BRB (Be Right Back) anunță partenerul de discuții că va reveni imediat la calculator, LOL (Lough Out Loud) exprimă ceva foarte comic, care

  • 18

    generează hohote de râs, OMG (Oh, My God!) fiind o exclamație de uimire la adresa unei vești sau întâmplări, NP (No Problem) traducându-se ,,nicio problemă”, WB (Welcome Back) însemnând ,,bine ai revenit”, CU (see you) explicând dorința autorului de a vorbi mai târziu, K (ok), GF/BF (Girlfriend/ Boyfriend) însemnând iubită/iubit.

    Lista continuând: HW (Homework) fiind temele pentru acasă, THX, 10X, TENX, TY, THNQ fiind formele utilizate pentru ,,mulțumesc”. Există chiar prescurtări care provin de la diferite afirmații în limba română: BV (Bravo), MC/MS (Mersi), CMF? (Ce Mai Faci?), LMA! (La Mulți Ani!), NB (NoapteBună), DC? (De Ce?), CP (Cu Plăcere), AFR (Afară), APP(Apropo), AKS (Acasă), CNV (Cineva), BN (Bine), T’BESK (Te iubesc), ZUP/HRU/CF (ce faci?), PWP (Te pup), LY (Love you). Adolescenții apelează și la numere pentru a scrie anumite cuvinte: W8 (Wait) însemnând dorința autorului de a aștepta, 2G2BT (Too Good To Be True) făcând referire la un lucru prea frumos ca să fie adevărat, E1 (Toată lumea), 4 (pentru), F2F (față în față), 143 (te iubesc), N1 (Asta este bună), 121 (unu la unu), M2 (și eu).

    Dezavantajele utilizării unui asemenea limbaj în exces apare atunci când copiii încep să folosească prescurtări și în lucrările scrise la școală sau în temele pentru acasă. Toate aceste prescurtări sunt justificate prin scuza că în mediul online comunicarea tinde să devină tot mai rapidă. De asemenea, unele prescurtări pot fi folosite pentru ca mesajele să nu fie înțelese de adulții care le pot citi, din întâmplare. Din păcate, în ultimii ani s-au înmulțit cazurile în care elevii scriu la examene, la fel cum scriu pe rețelele de socializare, exprimarea lor lăsând de dorit...fapt ce atrage, de cele mai multe ori, depunctarea lucrărilor de către evaluatori.

    Primul chat online a fost canalul IRC, apoi a urmat perioada Yahoo Messenger, acest serviciu fiind primul care a introdus noțiunea unei liste de prieteni accesibilă oricând, de pe orice calculator cu ajutorul unui user name și a unei parole. Programul fiind folosit de cei care dețin un cont de mail la Yahoo, permițând chat-ul audio cu ajutorul microfonului, iar apoi chat-ul video, folosind webcam-urile. Odată cu apariția smartphone-urilor cei care ofereau servicii de chat au implementat programele și aplicațiile lor oferind utilizatorilor ocazia să fie în permanență conectați și să poată conversa mai mult decât în trecut. Prin aceste conturi putem urmări ce fac prietenii, rudele, evenimentele importante, locuri televizitate precum și alte informații din viața lor neavând nevoie de costuri suplimentare. Utilizatorii au la dispoziție computere desktop, laptop-uri, smartphone-uri, televizoare inteligente, console de jocuri, toate fiind conectate la internet ajutându-ne să ne informăm, să ne gasim un loc de muncă, să interacționăm și să comunicăm fără a ne întâlni „face to face” cu alte persoane.

    Există și cazuri în care putem fi victimele unor hackeri sau cineva să ne folosească identitatea în scopuri rele, furându-ne pozele și informațiile. Agresiunea pe internet, numită și cyberbullying este hărțuirea cu ajutorul calculatorului sau a telefonului mobil. Hărțuirea are loc pe bloguri, pagini personale, forumuri, e-mail, SMS, MMS, agresiunea având uneori loc prin încărcarea unor poze sau imagini video pe internet fără a ține cont de dreptul la viață privată a victimei. Au existat destul de multe cazuri în care victimele au decis să iși pună capăt zilelor din cauza jignirilor verbale sau printr-un comentariu cu conținut injurios sau a

  • 19

    agresiunii prin votare pe internet. Putem deveni dependenți, petrecând ore în șir, chiar zile întregi urmărind activitatea ce se desfășoară pe celebrele site-uri: Facebook , DailyBooth,, Faces.com, Flickr, Google+, hi5, Tumblr,Twiteer, Instagram ș.a. Pentru a evita cu orice preț întâmplarea acestor neplăceri este nevoie să fim onești, politicoși, să ne gândim bine înainte de a scrie ceva, respectuoși cu toate persoanele indiferent de etnie sau rasă, sau să respectăm drepturile de autor, indiferent dacă este vorba de text, imagini, sunet sau software și să raportăm ilegalitățile, imediat ce le observăm.

    Având în vedere toate acestea și gândindu-ne la tehnologiile ce vor apărea, este necesar să ne întrebăm dacă nu cumva o să ajungem să nu mai avem niciun motiv să ne ridicăm de la calculator și să ne petrecem cea mai mare parte din viață în mediul online. Există pericolul ca, din comoditate, tot mai mulți oameni să aleagă aceste metode de socializare evitând întâlnirile și interacțiunile fizice, fapt ce poate fi considerat benefic de uni, sau fără prea mare importanță, de către alții…

    CAMELIA JIMBOREAN, PROFESOR ȊNVĂȚĂMÂNT PRIMAR

    Ca urmare a procesului de integrare a României în Uniunea Europeanӑ, o direcție fundamentalӑ a redefinirii învӑțӑmântului românesc o constituie dezvoltarea liberӑ, integralӑ și

    armonioasӑ a personalitӑții umane, formarea unei personalitӑți autonome și creative, prin diversificarea și optimizarea activitӑții educative extracurriculare și extrașcolare, cu mare impact asupra elevilor, cadrelor didactice, dar și a comunitӑții locale.

    Ȋn acest context, proiectul de parteneriat educațional trebuie privit nu doar ca un concept, ci ca o atitudine abordatӑ în sprijinul dezvoltӑrii societӑții prin prismӑ educativӑ și unul dintre conceptele-cheie ale pedagogiei contemporane, care presupune participarea la o acțiune

    educativӑ comunӑ, interacțiuni constructive acceptate de cӑtre toți partenerii, comunicare eficientӑ între participanți, respectarea rolului fiecӑrui participant și, nu în ultimul rând, relaționare. Astfel, în cadrul proiectului de parteneriat intitulat ,,Prima zi la bibliotecӑ” și derulat de școala noastrӑ pe parcursul acestui an școlar cu Biblioteca Metropolitanӑ București

  • 20

    - Filiala ,,Nicolae Labiș”, am mers pe considerentul potrivit cӑruia dezvoltarea dragostei și a respectului fațӑ de cӑrți, fațӑ de lecturӑ la vârsta școlarӑ micӑ ne va ajuta pe noi, dascӑlii, sӑ-i sensibilizӑm pe micii cititori prin intermediul limbajului expresiv și artistic.

    Colaborarea cu biblioteca susține ,,introducerea”celor mici în lumea fascinantӑ a cӑrților, dezvoltându-le creativitatea în exprimare și formându-le o atitudine pozitivӑ fațӑ de cӑrți și lecturӑ, în general. Participând la activitӑți diverse de utilizare a desenelor/simbolurilor pentru a exprima mesajele transmise de lectura unei cӑrți sau la activitӑți de creare a unor structuri

    verbale, rime, ghicitori, reclame, afișe, povestiri, mici dramatizӑri, utilizând frecvent elemente sugestive copiii își vor antrena gândirea logicӑ, criticӑ divergentӑ și creativӑ.

    Activitatea din cadrul Proiectului de parteneriat ,,Prima zi la bibliotecӑ” este continuatӑ lunar de cӑtre elevii mei în cadrul ,,Clubului de lecturӑ” al clasei a IV-a B.

    Proiectul ,,Clubul de lecturӑ” este susținut de cӑtre Editura ART și sponsorizat de cӑtre pӑrinți, fiind un prilej minunat de a ne exersa competențele

    de comunicare oralӑ și scrisӑ, de a ne exprima pӑrerea, de a dezbate o temӑ sau un aspect esențial, utilizând argumente PRO și CONTRA ... învingându-ne uneori timiditatea.

    Completând jurnale de lecturӑ, utilizând o gamӑ variatӑ de metode interactive și de forme de organizare, se constituie astfel o comunitate de învӑțare, în care fiecare copil va contribui la propria formare, învӑțând cu mare ușurințӑ și plӑcere de la ceilalți copii.

  • 21

    Din activităţile celor mai mici elevi ai şcolii-

    Clasa Pregatitoare B

    Prof. înv. primar Oproiu Claudia

    Elevii clasei pregătitoare B din cadrul Liceului Tehnologic „Sf. Antim Ivireanu” se bucură de activităţi variate, îmbinate constructiv, care se desfăşoară atât în şcoală cât şi în afara ei.

    Mediul destinat învăţării este unul atractiv, care permite copiilor să interacţioneze permanent pentru a se dezvolta fizic, cognitiv şi socio-emoţional. Având acces la multe facilităţi, copiii învaţă care sunt responsabilităţile specifice vârstei lor şi îşi însuşesc deprinderi care le vor fi necesare pe parcursul

    vieţii.

    Comunicarea realizată într-un context lărgit şi jocul, care cunoaşte forme complexe, sporesc creativitatea elevilor clasei pregătitoare.

    Studierea caracterului în cadrul activităţilor desfăşurate la clasă vine în ajutorul elevilor pentru a găsi repere morale şi pentru

    a- şi forma principii sănătoase de viaţă.

  • 22

    CLUBUL DE TURISM „AVENTURIERII”

    PROFESOR PETRE DANIELA

    Proiectele şcolare reprezintă o modalitate de învăţare, dar şi de motivare a elevilor. Un proiect educaţional are şi o structură: fondatorii proiectului, obiectivele generale, cadrul legislativ, durata, grupul ţintă, tema, partenerii, sponsorii, evaluatorii .

    Tema proiectului meu o reprezintă fondarea unui club de turism în cadrul liceului care are ca scop promovarea zonelor turistice din România .

    În acest sens vom începe cu realizarea de materiale publicitare, dar şi a unui blog în care vom prezenta informaţii despre noi, ca școală, informaţii despre activităţile noastre, impresii despre călătoriile efectuate în ţară.

    Acest proiect constă în efectuarea cel puţin a unei excursii pe lună pentru a cunoaşte zonele turistice din România. Pe aceste trasee elevii vor învăţa să facă ghidaj, un lucru esenţial pentru orice viitor absolvent de turism .

    Grupul-ţintă îl reprezintă elevii claselor a IX- a şi a X- a cu specializarea turism care sunt implicaţi în acest proiect, pentru că în clasele a XI-a şi a XII-a ei îşi continuă activitatea la firmele de exerciţiu din liceu.

    Obiectivele generale ale acestui proiect sunt:

    1. Dezvoltarea creativităţii elevilor în vederea promovării imaginii României;

    2. Motivarea elevilor de a descoperi zone de interes turistic, precum şi informaţii despre obiectivele turistice din ţară;

    3. Dezvoltarea abilităţilor de ghid turistic, atât de necesare unui absolvent de turism;

    4. Colaborarea cu diferiţi agenţi economici din domeniul turismului (agenţii de turism, cluburi de turism etc);

    5. Participarea la diferite târguri şi alte evenimente din turism, în vederea acumulării a cât mai multor cunoştiinţe din domeniu.

    Partenerii noştri sunt agenţiile de turism şi cluburile de turism din Bucureşti, precum şi agenţii economici cu care avem încheiate contracte de practică.

    Evaluarea acestui proiect se va face atât intern, cât şi extern. Evaluarea internă se realizează săptămânal, iar evaluarea externă se realizează o dată pe lună, când se organizează excursiile.

    Motivul demarării acestui proiect constă în idea necesităţii unei cunoaşteri mai amănunţite în ceea ce priveşte potenţialul turistic al ţării noastre. Cel mai eficient şi distractiv mod de a face acest lucru este ca profesorii de specialitate să organizeze cât mai multe excursii pe an, mai ales la această specializare, unde elevii să fie însoţiţi pe toată perioada excursiilor de ghizi

  • 23

    turistici specializaţi, atât pentru a cunoaşte etapele unui ghidaj touristic, cât şi pentru a deprinde competenţele necesare unui ghid de turism.

    O importanţă deosebită o reprezintă cunoştinţele elevilor în domeniul turismului pentru că orice viitor agent de turism sau ghid de turism trebuie să ştie ce zone să recomande turiştilor, ce obiective ar putea să viziteze, unde pot fi cazaţi aceştia etc.

    Putem realiza acest proiect îmbinând utilul cu plăcutul!

    Motto: Să ne cunoaştem ţara şi să iubim natura!

    Pentru mai multe detalii puteți vizita blogul nostru :

    https://turismaventurieri.blogspot.ro/

    EXCURSIE ÎN SINAIA

    În data de 15 octombrie 2016, împreună cu elevii clasei a IX- a A din cadrul Liceului Tehnologic „ Sf. Antim Ivireanu” din București am vizitat Mânăstirea Sinaia și Castelul Peleș, după care am încercat să urcăm la Cabana „Stâna Regală”.

  • 24

    PELERINAJ ÎN DOBROGEA

    În data de 24 noiembrie 2016, elevii claselor a IX-a şi a X-a din cadrul Liceului Tehnologic „Sf. Antim Ivireanu” din Bucureşti, împreună cu dna prof diriginte Badea Elena şi dna prof Dima Raluca au organizat un pelerinaj în Dobrogea, unde au vizitat Mânăstirea Dervent şi Peştera Sf Andrei .

  • 25

    EXCURSIE LA FABRICA COCA COLA PLOIE ȘTI

    În data de 9 octombrie 2016, împreună cu elevii clasei a IX-a A din LICEUL TEHNOLOGIC „SF. ANTIM IVIREANU” am vizitat Fabrica COCA COLA din PLOIEȘTI .

    Aici ne-au fost prezentate filmulețe despre istoricul apariției pe piață a băuturii COCA COLA, sistemul automatizat de îmbuteliere a băuturilor răcoritoare precum : COCA COLA , SPRITE , CAPY etc.

  • 26

    Şezătoare de Dragobete Clasa a V-a B

    În Bucureşti, cusutul tradiţional a fost lăsat în secolul trecut şi puţine doamne şi domnişoare

    mai ştiu secretele razboiului de ţesut si al cusăturilor. Cu paşi marunţi şi siguri, elevii clasei a V- a B din liceul nostru, îndrumaţi de către profesori şi parinţi, membri ai ONG-ului IRIDIS, descifrează tainele şi cos după modele vechi şi readuc la viaţă arta de a coase produse tradiţionale româneşti.

  • 27

  • 28

  • 29

    Elevii din clasele V-VIII de la Liceul Tehnologic ”Sfântul Antim Ivireanu” s-au întrecut în a-și înfrumuseța și curăța curtea școlii în care învață

    Elevii Liceului Tehnologic ”Sf. Antim Ivireanu” au dat startul Campaniei ”Curățenia de primăvară ”, avîndu-l ca invitat de onoare pe domnul Primar al sectorului 6, domnul Gabriel Mutu.

    Prima zi de lucru a acestui proiect care se va derula cel puțin pe perioada unei luni a fost consemnată la Liceul Tehnologic “Sfântul Antim Ivireanu” unde elevii claselor V-VIII s-a întrecut în a-și înfrumuseța și curăța curtea școlii în care învață. La finalul ”concursului”,

  • 30

    echipele formate numai din copii supravegheați de profesori au fost răsplătite cu dulciuri. Firește, au existat doar câștigători.