TEHNOLOGIA AUTO |NCOTRO?S-AU F~CUT, DEJA, PARIURILE PE COMBUSTIBII VIITORULUI ?

AUTOMOBILCLUBUL ROMÂN- fondat \n anul 1904 -

Membru al Federa]iei Interna]ionale a Automobilului (FIA)

[i al Alian]ei Interna]ionale de Turism (AIT)

DIRECTOR:D.D. RUJAN

REDAC}IA:dr. Ilie GABRAing. Alin DROSUec. Georgiana MOGAec. Lucia GHINJAing. Alex. VASILE ing. Florin JUMUGA, av. Carmen FÂ NARU{erban CIURTINRodica ZECLER

ART DIRECTOR:Florin ZAGONEANU

Anul XL I - Nr . 4 (483)Anul XL I - Nr . 4 (483)Adresa redac]iei:{os Colentina nr. 1, Bucure[ti, sect 2,O.P. 10 Bucure[ti CP 103Telefon/Fax: 021.252.79.23 Website: www.acr.roTipar: Grupul de pres` [i tipografie: „ROMPRINT“ ISSN 1221 - 852

Pentru membrii ACR, revista se difuzeaz` gratuit la domiciliu

Publ ica] ie edi tat` de

ww

w.a

cr.r

o

Revista Autoturism are 54.000 de cititori pe edi]ie

AutoturismAutoturism

S~ FACEM AUTOMOBILELE ECOLOGICE !

3

ed i to r ia lau to tu r i sm

|ntotdeauna, finele unui an ca -len daristic este tr`it cu nostalgie.

Îns` 2009 face parc` excep]ie îndimensiunea sa psihologic`, tr` -gând aer în piept cu bucuria c` amdep`[it primul an al recesiuniimondiale [i, desigur române[ti,care, în debutul s`u ne-a dat fiori deghea]`.

În primul rând pentru c` auto mo -bilul, acest vehicul al libert`]ii demi[care pe mapamond, era primulvizat în c`derea general` de valoriale existen]ei cotidiene. Iar în plansecund, pentru c` România se situape o traiectorie descendent`, eco -nomic, social, în fructificarea re -surselor umane de progres.

Automobil Clubul Român a str` -b`tut, în 2009, cel de-al 106-lea anal existen]ei sale.

Pe traiectoria sa istoric` a tra -versat dou` confla gra]ii mondiale,nu meroase regimuri dictatoriale [irecesiuni economice, precum [i în -cercarea de voin]` colectiv` impus`de Revolu]ia din decembrie 1989.

Prezint`, deci, o dimensiune isto -ric`, hot`rârea Con fe rin]ei Na]ionalea ACR, care a avut loc la începutulanului 2009, de a trasa principaliipiloni de rezisten]` în fa]a crizei careamenin]a asocia]ia noastr`, care nubeneficiaz` de subven]ii bugetare,bazându-se pe propriile resursefinanciare.

Suportul lor de sus]inere const`în investi]iile de mai multe milioaneRON realizate, în perioada 2004-2008, alocate pentru modernizareabazei tehnico-materiale, a întregiilogistici de asisten]` rutier` des -

tinat` membrilor ACR [i ai cluburilorpartenere din str`in`tate, a bazei tu -ristice, pentru utilizarea mai efi cien -t` a loca]iilor ACR din teritoriu,amplificarea [i eficientizarea siste -mului de lucru cu partenerii ACR pediferite domenii etc.

Este demn de remarcat, la sfâr[itde an 2009, c` ACR [i-a achitat înîn tregime toate obliga]iile fa]` debugetul de stat, c` ACR [i-a res -pectat, la parametrii superiori, toatepachetele de servicii, avantaje [ifacilit`]i cu care s-a angajat, în 2009,fa]` de membrii asocia]iei.

Anul 2009 a marcat o evolu]iepozitiv` în îmbu n`t`]irea rapor -turilor de colaborare, reciproc be -nefic`, cu toate cluburile auto mo -bilistice din cadrul Fede ra]iei Inter -na]ionale a Automobilului, ca orga -niza]ie mondial` la care ACR aaderat înc` în urm` cu 106 ani,adic` de la înfiin]area acesteia, orga -niza]ie care se bucur` de acreditarepe lâng` ONU [i, mai recent, Uni -unea European`.

Serviciile oferite, reciproc, mem -brilor cluburilor na]ionale, au fost debun augur în anul 2009, diminuândconsiderabil consecin]ele recesiuniimondiale asupra asocia]iei noastre.

Anul 2010 se prefigureaz` subauspicii optimiste pentru AutomobilClubul Român. Este de remarcat c`toate pachetele de servicii specificeoferite de-a lungul anilor membrilorACR vor fi onorate în între gime.

În anul 2010 se va asigura, întoate filialele jude ]ene, realizarea in -spec]iilor tehnice periodice, atât însta]ii ACR proprii, cât [i în sistem

„PARTENER ACR”; asisten]a rutier`va beneficia de servicii non-stop,prin logistica ACR [i a unui num`roptim de parteneri performan]i;{coala de [oferi a Automobil Clu -bului Român î[i va perfec]iona pro -gramul prin activit`]i noi pe liniaconducerii preventive [i ecologice;se va im ple menta un nou sistem depromovare a turismului pe planintern [i interna]ional, inclusiv înbazele turistice proprii ale ACR;membrii asocia]iei vor avea ladispo zi]ie o banc` de date [iinforma]ii cuprinzând un diapazonfoarte larg în domeniul automo bilis -mului, infrastructurii rutiere [i le -gisla]iei în materie.

În prim`vara anului 2010 va filansat`, în Ro mâ nia, sub auspiciileFIA [i în coordonarea ACR, Cam -pania Mondial` „S~ FACEM AUTO -MOBILELE ECOLOGICE”, direc]ie încare s-a edificat deja un ca dru par te -nerial în sistemul organiza]iilorguver namentale [i al Societ`]ii Civiledin ]ara noastr`.

Este o onoare pentru mine, cuprilejul Noului An 2010, s` adresezmembrilor ACR, tuturor automo bi -li[tilor, cele mai sincere ur`ri debine, de fericire [i s` n`tate, de noiîmpliniri [i satisfac]ii depline înmunc` [i în via]`, de c`l`torii însiguran]` pe c`ile rutiere din ]ar` [istr`in`tate.

La mul ] i an i !

Constantin NICULESCUP R E { E D I N T E

PERSPECTIV~ OPTIMIST~

PENTRU 2010

4

Congresul anual al Federa]iei Inter -na]io nale a Automobilului, desf`[urat înluna octombrie a acestui an, a adunat laParis un num`r record de delega]i ai tu -turor cluburilor automobilistice membreFIA, sosi]i în capitala Fran]ei pentru aalege, pentru un mandat de 4 ani, noulPre [edinte al forului mondial al auto -mobilismului.

Pentru prima dat` în ultimii 16 ani, pentru cea maiînalt` func]ie din FIA au concurat dou` personalit`]iproeminente ale sportului auto interna]ional: Jean Todt,pân` de curând manager al celei mai renumite echipe

de Formula 1 – Scuderia Ferrari, [i AriVatanen, fost Campion Mondial deraliuri, pilot de trei ori câ[tigator alRaliului Paris – Dakar, [i fost Membru alParlamentului Euro pean.Alegerea Pre[edintelui FIA a avut loc încadrul Adun`rii Generale Anuale, prinvot secret, supravegheat de un delegat

al Ministerului de Justi]ie din Fran]a.Ca urmare a votului, Jean Todt a devenit Pre[edintele

FIA, primind din partea delega]ilor o majoritate co -vâr[itoare de 135 de voturi prin compara]ie cu Ari

Vatanen, co ntra can didatul s`u, cu numai49 de vo turi valabil exprimate.În cuvântul s`u de mul]umire pentru

mandatul preziden]ial câ[tigat, Jean To dta ar`tat c` printre priorit`]ile sale senum`r` dezvoltarea rela]iilor între clu -burile FIA, precum [i ac]iuni concrete deîmbun`t`]ire în continuare a siguran]eirutiere [i a sportului automobilistic. Delega]ia Automobil Clubului Român,

participant` la acest Congres istoric alFIA, a fost condus` de domnul Con -stantin NICULESCU, pre[edintele aso -cia]iei noastre. Dup` cum se [tie, Automobil Clubul

Român este membru al Federa]iei Inter -na]ionale înc` de la înfiin]area acesteiorganiza]ii mondiale, în anul 1904.

Georgiana MOGA n

JEAN TODTNOULPRE{EDINTE AL FIA

actualitatea auto

NOU:“AUTOTURISM” ON-LINE!Datorit` dezvolt`rii spectaculoase a Inter ne -

tului [i a fluen]ei tot mai evidente a cititorilorspre acest univers informa]ional modern, in -clusiv ca urmare a evolu]iei tot mai accentuatea sistemului de comunicare în cadrul Auto mo -bil Clubului Român, [i ca urmare a solicit`riiunui num`r important de membri ACR,începând cu anul 2010 Revista AUTOTURISM

va apare on-line, pe site-ul nostru www.acr.ro[i va putea fi accesat` gratuit.

Dup` un debut reu[it on-line, demarat înanul 2008, Revista „Autoturism”, va apare în2010 cu un profil mai bine conturat, axat înprincipal pe via]a de asocia]ie, activit`]ile desport, turism, de prezentare a serviciilor,avantajelor [i facilit`]ilor oferite membrilorACR, în desf`[urarea lor teritorial`.

S` ur`m noului format [i con]inutului înnoital revistei „La mul]i ani !”

A.C.R.

5

Automobil Clubul Român a primit,din partea Prim`riei MunicipiuluiBucure[ti, o scrisoare prin care aceasta[i-a exprimat acordul de principiu învederea demar`rii procedurilor deînscriere în Calendarul In terna]ional FIAa unei competi]ii automobilistice inter -na]ionale de anvergur`, organizat` laBucure[ti.

Municipalitatea [i-a ar`tat deschi -derea privind orga nizarea unei astfel decompeti]ii, precizând c` a de marat„procedurile legale în vederea desem -n`rii unui organizator al eveni -mentului“.

Automobil Clubul Român î[i exprim` speran]a c`una dintre cele mai spectaculoase competi]iiinterna]ionale auto, desf`[urat` la Bucure[ti – etap` înCampionatul Mondial FIA GT – se va reîntoarce înCapital` [i va bucura astfel din nou iubitorii sportuluipe patru ro]i din ]ara noastr`, cu un spectacol deexcep]ie, a[a cum au fost [i edi]iile desf`[urate în anii2007[i 2008.

În primele zece luni ale acestuian, Ford a vândut aproape1.250.000 vehicule pe cele 19 pie -]e princi pale unde este pre zent.

Conform calculelor poprii, de[isc` derea industrial` \n aceast` pe -rioad` a fost de 9,7%, totu[i pecele 51 de pie]e pe care companiaFord Europe este prezent` au fost\nregistrate vânz`ri în cre[tere cupeste 12,2% fa]` de 2008.

R`spunzând unei întreb`ri punc -tuale Ingvar Sviggum, vice pre[e din -tele Ford pentru Marketing, Vânz`ri[i Service, a precizat într-o tele con -ferin]` de pres` c` nu [tie când vafi atins punctul maxim al crizei înRomânia, îns` pia]a auto autohton`ar putea fi ajutat` de ]`rile caredeja au trecut pe cre[ tere.

„Nu [tim dac` \n România a fostatins punctul maxim al crizei

economice sau dac` acesta va veni\n curând. Totu[i, România se afl`aproape de Germania, ]ara \n cares-a trecut deja pe cre[tere, iar acestlucru \i poate fifavorabil“, a ad` -ugat Sviggum.

Cu ocazia Sa lo -nului de la Frank -furt, dl. Ing var Sti -g gum de clara c`este po sibil ca în2010 divizia definan ]are a com -paniei s` fie in -tro dus` pe pia]adin Ro mânia. Înpre zent nu s-aluat înc` nicio de -cizie în acest sensla ni velul Ford Eu -rope. Deo cam -

dat`, „Impor ta torul este respon -sabil pentru vânz`rile din România,iar noi lucr`m foarte strâns cuacesta”, a mai spus Sviggum.

PRIM~RIA GENERAL~ A CAPITALEI SUS}INE CIRCUITUL AUTO DIN BUCURE{TI

PERSPECTIVE FORD ÎN ROMÂNIA

actualitatea auto

6

actualitatea auto

În ultimii ani, îndeosebi dup` aderarea României [iBulgariei la Uniunea European`, se înregistreaz` o am -plificare considerabil` a schimbului de turi[ti între celedou` ]`ri vecine, inclusiv preferin]ele românilor pentruvacan]e în Grecia.

Pe baza hot`rârii Comitetului Executiv al AutomobilClubului Român, în ziua 11 decembrie 2009 s-au pusbazele unui protocol între Filiala Interjude]ean` ACRGiurgiu-Teleorman [i su cursala zonal` Ruse a clubuluiautomobilistic bulgar (UAB).

Protocolul are în vedere asigurarea asiten]ei rutierenon-stop pentru membrii ACR care se deplaseaz` îninteres turistic sau de business în Bulgaria sautranzitarea spre Grecia; [i, deopotriv`, servicii similaregarantate prin Filialele ACR din România pentru turi[tiidin Bulgaria care c`l`toresc sub auspiciile UAB;membrii ACR vor putea opta pentru repara]ii [i opera]iide între]inere curent` a automobilelor proprii în unit`]i

service agreate de UAB, având în vedere avantajeleunor costuri mai mici la piesele auto [i acordarea unordiscounturi semnificative la manoper`; oferirea depachete turistice la pre]uri reciproc-avantajoase înloca]ii turistice din România [i respectiv Bulgaria;implementarea de activit`]i sportive în organizareaFilialei ACR Giurgiu [i sucursalei zonale Ruse.

Un avantaj deosebit se profileaz` pentru cet`]eniiro mâni [i bulgari, membri ai cluburilor noastre, care auîn matriculate autoturismele în Bulgaria, în cazulcet`]enilor români [i, în România în cazul cet`]enilorbulgari, potrivit unor facilit`]i în plata asigur`rilor auto[i efectuarea inspec]iilor tehnice periodice.

Protocolul între Filiala ACR Giurgiu [i sucursala RuseUAB urmeaz` s` intre în viguare începând cu lunaianuarie 2010.

Redac]ia n

Tradi]ia continu` în automo bi lis mul br`ilean ca [i cu ve ciniilor de la Dobrich.

Înfruntând situa]iile eco no mice specific crizei prin care trec[i sponsorii tradi]io nali ai acestei com peti]ii auto de marefrumuse]e [i pe renitate, iat` c` mi[carea auto mo bi listic` dincele dou` ora[e est-bal canice, a mai scris o pagin` în aceas t`toamn` automobilistic` a anului: a 25-a edi]ie atradi]ionaluluiRaliul al Prieteniei Dobrich-Br`ila, Edi]ia 2009.

Desf`[urat pe durata a dou` zile, (fa]` de cele 4 zile dealt`dat`, dato rit` problemelor financiare resim]ite deambele p`r]i organizatoare), raliul s-a desf`[urat pe untraseu de 272 km, cu 9 probe speciale diferite.

Competi]ia a fost urm`rit` [i la edi]ia jubiliar` de acela[iinteres [i pasiu ne, de acela[i entuziasm ce d`i nuie de peste35 de ani.

Cei 17 concuren]i prezen]i la start, au str`b`tut di stan ]adintre cele dou` ora[e, traversând Dobrogea [i mun]iiacesteia pe o vreme ce a ]inut cu participan]ii.

La aceast` edi]ie startul s-a dat din Dobrich, acolo fiinddesf` [urate [i pri mele patru probe speciale de urm` rire [islalom paralel, foarte gustate de public.

A[a cum s-a anun]at deja oficial, pentru a sealinia la cerin]ele UE, începând cu prima zi aanului viitor, în AUSTRIA taxa de drum pentruautovehiculele cu masa maxim` autorizat` depeste 3.5t, se calculeaz` în func]ie de clasele deemisii “Euro”.

Astfel, vehiculele din categoria cu clasele deemisii Euro EEV [i Euro VI, categoria de taxare A,vor achita o tax` rutier` redus` cu 10% fa]` detaxa de baz` aplicat` pân` în prezent.

Vehiculele cu clasele de emisii Euro IV si V,categoria de taxare B, vor achita o tax` rutier`redus` cu 4%, iar cele din clasele de emisiiNON EURO, pân` la Euro III, vor achita o tax`sporit` cu 10%.

Simplu [i eficient, aruncând în ridicol tot felulde „prevederi” alambicate, n`scocite de fosteleguverne din anii 2008-2009, dar [i de actualulguvern!

TAX~ TAX~ DE DRUM DE DRUM SAU SAU DE POLUARE?DE POLUARE?

RALIUL PRIETENIEI RALIUL PRIETENIEI DOBRICH - BR~ILADOBRICH - BR~ILALA A 25-A EDI}IELA A 25-A EDI}IE

Clasamentul special al concursu lui [i clasamentul echi pelorPriete niei (echipaje mixte româno-bulga re) arat` astfel:

l R`zvan Popa - Lucian Popa - (Tico SX) l Nicolai Kortelov - Nasco Tonev - (Opel Corsa) 876 p.l St`nil` Aurel - Mih`il` Emilia - (Hyundai Getz)l Goshu Dimitrov - Svetlin Spassov - (Vaz 21011) 911 p.l Mihai Nicolae - Valentin Nem]anu - (Opel Astra)lNeven Gheorghiev - Niculina Todorov - (Mitsubishi Colt) 993 p

PROTOCOL DE ASISTEN}~ MULTIPL~ ACR-UABPROTOCOL DE ASISTEN}~ MULTIPL~ ACR-UAB

7

În România, dar cu predi lec -]ie în Bucure[ti, claxonatul aajuns o form` de dependen]`.

Se claxoneaz` dup` femeilede pe trotuar sau care trec pezebr`, se claxoneaz` în draci laîntoar cearea de la un meci, seclaxoneaz` la nunt`, sau la în -mormântare…

Nu [tim dac` mai exist`vreun ora[ în lume unde claxo -natul s` fi devenit o mod`.

Ca [i alarmele auto caretero rizeaz` cartierele bucure[ -tene exact când ]i-e somnulmai dulce, o „teroare” perma -nent` te umple de decibelipân` în vârful unghiilor, indi -ferent c` e[ti pe strad` sau încas`.

Ca [i cum n-ar fi de ajunszgo motul pe care îl producmotoarele, [oferul de profesiepare „atras” de pl`cerea g` -l`giei generalizate.

Cu sirenele pornite la maxi -mum, traver seaz` Bucure[tiulnu doar „salv`rile”, nu doar„pom pie rii”, nu doar ma[inilePoli]iei sau ale Jandarmeriei,dar [i tot felul de firme de„securitate” ori persoane parti -culare, îndr` gostite de propriulclaxon-alarm`, cu care dore[tes`-[i mar -cheze

prezen]a în trafic. Printre celemai dese conse cin]e aleexpunerii îndelungate la unzgomot de peste 50 dB seremarc` trauma sonor`, carepoate duce la sl`birea au zului[i la apari]ia zgomotelor înurechi.

Aceste efecte sunt ire -versibile [i pot conduce chiar lapierderea total` a capacit`]iiauditive.

Claxonatul a încetat de mults` mai fie o form` de aten ]io -nare scurt` [i discret`.

Româ na[ul pe patru ro]i aajuns s`-[i exprime prin claxontoate tr`irile: de la extaz, la mâ -nie, sau cu dispre] superior fa]`de cei din jur, atunci când sede plaseaz` oficial. Se ener -veaz` c` cel din fa]a sa mergeprea prudent, ca atare „mo lâul”trebuie tratat cu o emisie so -nor` care exprim`, deopo triv`,sup`rare [i dispre]. Se simte„jignit” [i pentru c` pie toniiîndr`znesc s` folo seasc` zebrataman când el a prins vitez`. [iatunci se con sider` îndrept`]its` le… g`u reasc` timpanele [is` le franjureze nervii.

Din punctul de vedere alzgo motului, suntem un ora[„european”. Îns` ceea ce face„di feren]a” este lipsa spa ]iilor

verzi în care este mailini[te. L`rgirea acestor

spa]ii va îm bun`t`]ivia]a bu cure[te ni -

lor. Pân` atunci,bu cure[ tenii vorfi ne voi]i s` tr` -iasc` în conti -nuare în tr-unora[ ca re le pu -ne în pericols` n` tatea lorfizic` [i psihic`.

Nivelul de -cibelilor (dB) înp r i n c i p a l e l e

zone de interespublic din Capi -

tal`: Bulevardul Ma -gheru - 81 dB; Zonele

B` neasa [i Otopenipes te 80 dB; Bulevardul

Ghencea - 80dB; Bulevardul

Unirii - 75 dB; {os. Mihai Bravu- 75 dB; Spitalul Uni versitar -75 dB; Parcul Ci[migiu - 65 dB;Spitalul Co lentina - 60 dB.

Exist` diferite tipologii de“claxonagii”. Începând cu fu -dulul care d` ture prin cartiercu ma[ina recent achizi]ionat`[i vrea s` se fac` v`zut nu doarde nevast`, ci [i s` fie admiratprin semnale sonore, lungi sauscurte, sco]ându-[i vecinii lageamuri [i în balcoane! Ur mea -z` [oferul protestatar, cel care-[i g`se[te locul ocupat în fa]ablocului [i atunci ]ine ap` satpodul palmei pe claxon pentrua-l scoate din „bârlog” pe ne -mernicul care a îndr`znit s`-iocupe vremelnic locul.

Nici îndr`gostitul care-[ianun]` sosirea în fa]a locuin]eiiubitei, nu-i mai… lini[tit. Emitesem nale scurte, dar insistente,îi scoate pe ceilal]i vecini laferestre, dar mândra nu-i apa -re… Ce m` sup`r` în egal`m`sur` este c` respectivii niciprin gând nu le trece c` ar pu -tea s` deranjeze, s` sperie saus` trezeasc` pe cineva.

La stop, dac` n-ai plecat în -tr-o frac]iune de secund` laapa ri]ia culorii verzi, to]i cei dinspate claxo neaz` spontan.

De ambuteiaje nici nu me -rit` s` mai amintim, pentru c`într-o atare împre ju rare se pro -duce o isterie în mas`. Func]io -narii sar de la bi rouri s` vad` ca -rambolul, elevii sunt con tur ba]iîn orele de clas`, iar bol navilordin spitale trebuie s` li se maiadmi nis treze în plus câ te uncalmant, pentru a suporta [oculsonor.

Când eram mai tinerel(…),parc`-mi amintesc c`, cel pu]in

în dreptul amintitelor loca]ii,existau semne distincte, careinterziceau claxonatul. Ba chiar[i la intrarea în localit`]i erauplan tate panouri vizibile, in -scrip ]ionate cu „În ora[ul Bu cu -re[ti, claxonatul este in terzis”.S` le fi luat vântul? S` le fismuls [oferii? S` se fi dat vreolege în acest sens, de care noin-avem habar?

S` fie toat` aceast` bram bu -real` sonor` un semn al ci -viliza]iei?

Sau e vorba doar ne ne p` -sare [i nesim]ire, de prea mult`democra]ie, care ne d` dreptuls` ne agres`m semenii!

A]i mai v`zut politi[ti sanc -]io nând un [ofer care polueaz`fonic ora[ul în care tr`i]i?

M` întreb ce s-ar întâmpladac`, printr-o minune, nici unpo se sor de bolid performantsau ra bl` de-acum zece ani n-ar mai ap`sa pe claxon ?

Probabil c` lini[tea instalat`brusc ne-ar „conturba” rit -murile anormale ale trepida]ieiexistente, pe care o tr`imcotidian.

(E.M.)

Din cauza zgomotelor, bucure[tenii au devenit cei mai obosi]i locuitori ai ]`rii. Ei sunt stresa]i de un nivel al intensit`]ii sonore, în mediul urban, de aproape dou`

ori mai ridicat decât limita de 50 de decibeli (dB) impus` de UE ! Sursele principale de poluare fonic` pe timpul zilei sunt traficul intens, claxonatul

[i vacarmul generalizat în zonele industriale prost amplasate, din pricina dezvolt`rilorimobiliare. {i cum nici noaptea condi]iile de odihn` nu sunt mai bune, din cauzalucr`rilor de reabilitare (…periodice) a str`zilor [i a unor [antiere pe care se lucreaz`non-stop sau a alarmelor de pe autovehiculele utilitare, iat` una din cauzeleprincipale pentru care bucure[tenii tr`iesc cu aproape opt ani mai pu]in decât restulromânilor.

A G R E S I U N E A F O N I C ~A G R E S I U N E A F O N I C ~A S A L T E A Z ~ M E T R O P O L A ?A S A L T E A Z ~ M E T R O P O L A ?

8

Respectând istoria, primele centuride siguran]` în dou` puncte sefoloseau pe cont propriu de c`trepilo]ii de curse din SUA înc` dinperioada anilor 1930. Atunci mediciide urgen]` de pe circuitele de vitez`[i-au dat seama de poten]ialulsalvator real al centurii desiguran]`, mul]i confec]io -nându-[i singuri, pentruma[inile proprii, astfel decenturi.

În anul 1949, AmericanNash a fost primul con -structor care [i-a dotatmodelele sale cu centuri îndou` puncte. Dar un in -teres anume pentru ase -menea dot`ri nu a maiexistat. De asemenea, în1955, Ford [i Chrysler o -fereau ca op]ionale centuride siguranta în dou` punc -te, începând cu produc]iadin anul 1956. Oficial îns`,interesul nu a fost mate -rializat, chiar dac` acestei

idei se al`turase [i gigantul peatunci, falimentar azi, concern Ge - neral Motors.

Abia în 1958, inginerul Nils Bohlina fost adus la Volvo de c`tre pre -[edintele companiei din acele tim -puri, Gunnar Engellau, [i l-a numit

rutier`s iguran]a

S-au împlinit, în aceastavar`, 60 de ani de laimplementarea Centurii desiguran]` în doua punctesi 50 de ani de laintroducerea în dotarea deserie a revolu]ionareiCenturi de siguran]` în 3puncte! Pentru majoritatea[oferilor, utilizareaacesteia face parte dinritualul de începere a uneic`l`torii. Asta ne face s`uit`m poten]ialul eisalvator, despre carecluburile auto na]ionaleafiliate la FIA, inclusiv ACR,au desf`[urat, în urm` cutrei ani, o sus]inut`Campanie Mondial`dedicat` înt`ririisecurit`]ii rutiere!

UN MILION DE VIE}I AU FOSTUN MILION DE VIE}I AU FOSTSALVATE !SALVATE !

9

[eful Departamentului pentru dez -vol tarea siguran]ei ma[inilor Volvo.

Acesta a în]eles c` promo vareasecurit`]ii ma[inilor este un punctforte [i a facut intocmai acest lucru,care oricum se plia pe reputatiaVolvo de pana atunci. Conform unorstatistici, peste un milion de oamenisupravie]uiesc în prezent datoritafaptului ca viata le-a fost salvata, inultimii 50 de ani, de inven]ia genial`a suedezului Nils Bohlin [i a firmeiVolvo, inventatorii centurii de sigu -ran]` în trei puncte.

Rezultatele sunt excep]ionale [iastazi, de[i aproape to]i produc`toriiauto ofer` ma[ini cu numeroase alteelemente de siguran]` suplimentare.În 1958 a fost îns` patentat` revolu -]ionara centur` cu fixare în treipuncte, iar în 1959 Volvo Amazon [iVolvo PV 544 au fost primele ma[inicare au fost echipate cu astfel desisteme de re]inere.

Au trecut aproape zece ani pân`ce Volvo a convins cump`r`torii dema[ini c` este necesar` montareade centuri de siguran]` [i pentrulocurile din spate, de[i constructorulavea resursele tehnice necesare s`

le introduc` simultancu cele pentru locuriledin fa]`. A[a se face c`primele ma[ini dotatecu centuri de siguran]`[i în spate au fost pro -duse începând cu1967! De[i pentrucon structori intro duce -rea centurii de sigu -ran ]` cu prinderea întrei puncte deveniseobligatore la automo -bilele vândute în toatestatele europene [iSUA, m`surile sanc]io -natorii pentru cei carenu le purtau au fostintroduse treptat înlegisla]ia Comunit`]iiEuropene abia dinanul 1972.

Cu aceea[i iner]ieau fost acceptate [i introduse în re -gim obligatoriu cen turile de siguran -]` pentru pasagerii transporta]i pelocurile din spate. Sunt destui [i azicei care nu cred c` în cazul unuiaccident, pasagerii din spate suntarunca]i spre locurile din fa]` cu o

for]` cuprins` între 3 [i 5tone, punând în peri col nudoar via]a lor, ci [i pe cea aocupan]ilor locurilor dinfa]`. Pentru cei intere sa]i deistoria evolu]iei a cestorcenturi de siguran]`,prezent`m, în continuare,Cronologia unei inven]iirevolu]io nare:

1959: Introducerea cen -turii în trei puncte, o in ven -]ie Volvo;

1967: Introducerea cen -turilor de siguran]` pentrulocurile din spate în dotarea

standard a ma[inilor; 1969: Introducerea centurilor cu

rol` [i bil` pentru blocare, pentrulocurile din fa]`;

1972: Centuri cu prindere în treipuncte pentru locurile din spate;

1987: Introducerea pretensiona -toa relor mecanice pentru centuriledin fa]`;

1993: Introducerea sistemuluiautoblocant pentru toate centuriledin autoturisme ;

1996: Limitatoare de efort pentrulocurile din fa]`;

1999: Limitatoare de efort încenturile pentru bazin, pentrulocurile din fa]`;

2003: Introducerea avertizoarelorpentru toate centurile din ma[in`;

2003: Limitatoare de efortadaptive pentru locurile din fa]`;

2006: Campania Mondial` FIA„Gândi]i înainte de a conduce!”.

Centrala de Alarm` [i Informa]ii a ACR v` recomand` ca, atuncicând se întâmpl` s` fi]i în dificultate auto, indiferent în ce loc alEuropei, s` su na]i, pentru orice problem`, la Dis peceratul demonitorizare.

Condi]ia este doar s` ave]i Carnetul de membru al ACR asupra dv.,care este cea mai bun` asigurare în str` in`tate. Prin intermediulCentralei ACR din ]ar` pute]i solicita [i primi în limba matern` totsprijinul de care ave]i nevoie, solicitându-se sprijinul auto cluburilordin ]ara respectiv`, partenere ale ACR în cadrul F IA [i A IT .

10

Pe acest fond de pu -ternic` instabilitate eco no -mico-financiar`, întreagastructur` de produc]ieauto [i desfacere a cu -noscut modific`ri drama -tice, inclusiv rela]ia apa -rent indestructibil` întredealer [i cump`r`tor, pen -tru c` pre]urile au sc`zutdramatic, datorit` uneicereri tot mai sc`zute. Înnoile condi]ii, pentru a-[iapropia clien]ii, atât con -structorii, dar în primulrând dealerii auto au in -vestit sus]inut în promo -varea cât mai atr`g`toare[i mai ales conving`toarea produsului comercializat.

Treptat, industria autoparc` începe s`-[i revin`,[i pe fondul revigor`rii ti -mide a creditului. În Ro -mânia, îns`, tot mai pu]ini

sunt cei care î[i permit s`-[i schimbe ma[ina, dac`nu are cel pu]in cinci anivechime. La noi nici Pro -gramul Rabla (care în Ger -mania sau Fran]a a f`cutdin Dacia Logan o vedet`interna]ional`) nu prea aprins, pentru c` putereade cump`rare este real -

mente foarte sc`zut`. În]ara noastr`, principalaproblem` sunt mijloacelede existen]`, ori asigurarealocuin]ei, [i mult maiîncolo... mijlocul privat dedeplasare.

{i totu[i automobilelese vând, chiar dac` niveluleste cu cel pu]in o treimemai mic decât în perioadacorespunz`toare a anuluitrecut.

În ciuda acestei realit`]i,rela]ia dealer-cump`r`tornici acum nu s-a schimbatprea mult.

Chiar dac` dealerii re -fuz` s` recunoasc`, ade -v`rul este c` din mo men -tul în care ai cump`rat unauto mobil nou, practic ]i-ai cump`rat [i un „st` pân”.

Faptul, paradoxal, esteconsemnat în contractuldintre p`r]i. Acesta cu -prinde o suit` de obliga]iiaparent reciproce, pentruc` majoritatea trebuierespectate de cump`r`tor,[i mai pu]in din parteavânz`torului-dealer.

Aceast` „subordonare”prev`zut` în contract estepe cât de simpl`, pe atâtde ferm`, orice nerespec -tare a „cerin]elor” impusede dealer ducând la pier -derea garan]iei...

Pierderea e serioas`,mai ales în condi]ii de cri -z`, când, pentru a sporivânz`rile, tot mai mul]iconstructori au m`rit pe -rioa da de ga ran ]ie de latrei la cinci ani sau chiar la[apte ani! [i baremul dekm parcur[i este tot maifrecvent situat la 100.000de km, conco mitent spo -rind (mai mult publicitar...)[i facilit`]ile, serviciile oriavantajele incluse în con -tractul de garan]ie.

În virtutea acestui con -tract, în care se stre coar`frecvent anumite chihi]esau capcane în de favoareacump`r` to ru lui, se gene -reaz` o leg` tur` mai multdecât om bilical` pe timpulga ran ]iei, cum p` r`torulfiind v`duvit de oriceop]iune de a apela (chiar[i pentru nimicuri) la unalt auto-service decât celagre at [i recomandatexpres de importator.

Cel mai frecvent exem -plu este dorin]a unuiproasp`t proprietar s`-[iinstaleze o instala]ie audiomai performant`.

Ei bine, “Big-Brother”-ulcare te-a luat în garan]ie teanun]` c` nu o po]i facedecât la reprezentan]a im -por ta to rului sau, în str` -in`tate, a pro duc`torului

Criza economic` mondial` a fost de -clan[at` anul trecut în SUA, începând cudomeniul financiar [i imobiliar.

Dar, parc` cea mai lovit` a fost activitateaindustriei auto. Nimeni nu î[i închipuia c`un gigant precum General Motors s` deafaliment, sau legendara companie Ford s`fie salvat` cu greu, doar printr-un uria[sprijin acordat de guvernul american.

Cutremurul s-a propagat apoi în întreagaindustrie auto a Planetei, ducând la dispa -ri]ia a milioane de locuri de munc`.

Cu greu, chiar guvernele ]`rilor cu oputer nic` industrie auto au reu[it s` men -]in`, cât de cât, în via]` produc`tori celebridin ]`ri bogate [i puternic industrializate depe toate continentele.

OFERTAOFERTADEALERILORDEALERILORAUTO,AUTO,O MOMEAL~?O MOMEAL~?

adev`ruluimomentu l

11

autombi lului achizi]ionat. Riscul este anu larea

garan]iei la întregul sistemelectric [i electronic alautomobilu lui.

Interdic]ia este valabil`chiar dac` „reprezentan]a”produc`torului nu are înofert` modelul de CD-player pe care ]i-l dore[ti [inici sistemul de alarm`care s`-]i convin`. Iar dac`]i l-ai procurat prin Big-Brother-ul la care e[ti„afiliat”, doar pre]urile detransfer î]i taie orice poft`.

Ori renun]i, ori te mul -]u me[ti cu op]iunea ofe -rit` de constructor, care nuîntotdeauna este de ceamai bun` calitate. Acela[itra tament discrminatoriueste aplicat în orice alt`situa]ie similar`.

Un alt exemplu, poatecel mai banal [i des în -tâlnit este faptul c`, laorice revizie gratuit`, pre -v`zut` în cartea de în tre ]i -nere tehnic` a automo bi -lului propriu, nu po]i uti -liza [i alte consumabile(chiar de cea mai bun`calitate!) decât cele pur -tând numai marca produ -c`torului. La fel de lipsit delogic` [i chiar de bun sim]este faptul c` acela[i ulei

de mo tor pe care]i-l ofer` dea ler-ul, îl g`se[ti laju m` tate depre], pe pia]`. Dar Big-Brothernu este deacord nici s`folose[ti un uleichiar [i superior([i ca litativ, [i lapre]ul de pe pia -]`) pe care ]i-lofer` dealerul înautoservice-ulpro priu.

La fel de abe -rant` este [i fo -losirea... obliga -torie a pl` cu ]e lor de frân`de o anumit` marc`, reco -mandat` de dealer (la pre]dublu decât la ma ga zinulde piese au to), chiar dac`tu, ca pro prietar, ]i-ai doriacela[i model de pl` cu]ede frân`, dar de o ca litatenet su perioar`, pro dus`de o fir m` de pres tigiu.

Se întâmpl` îns` c` du -p` ie[irea din garan]ie,pie sele purtând marca [iantetul produc`torului, nuse comercializeaz` decâtstrict în autoservice-urileimportatorului, la pre]uride câteva ori mai mari,aceast` „exclusivitate” ne -

având alt scop decât „în -robirea” in continuare afostului client, [i nu fide -lizarea lui.

Din p`cate, foarte pu]indealeri se str`duiesc s`pro moveze, cum ni separe firesc, o apropiereami abil`, reci proc avan ta -joas` fa]` de client.

Dimpotriv`, se for ]eaz`o „fidelizare” cu sila, cli en -tul fiind supus per manentpresiunii riscului de a pier -de garan]ia.

Iar „tratamentul” seapli c` [i în situa]ii banale,când fiind în concediu, e[tiobli gat s` faci m`carschimbul de ulei în alt`

parte.Constat`m cu surprin -

dere c` nici acum, în con -di]ii de criz` [i de... clien -tel`, cump`r`torul deauto mobil tot nu se bucu -r` de proverbul „clientulnostru, st`pânul nostru!”Inexplicabil acest compor -tament, având în vederec` în ]`rile de origine,produc`torii [i mai alesdealerii câ[tig` bani buni[i din activit`]i comple -mentare, pentru a-l atrage[i a-l mul]umi pe client.

În acest context, succesvor avea doar importatoriicare [tiu s` se adapteze„pe teren propriu” cu ce seîntâmpl` în ]`rile UE, luân -du-[i deja m`suri de pro -movare, inclusiv a sec to -rului second-hand, pro -venit din propriile ma[inicomercializate cu câ]ivaani în urm` [i mai ales încon di]ii de leasing.

Ace[tia acord` frecventcel pu]in un an de garan]iela flote întregi de ma[inirulate, a c`ror „curricul`”este cu rat` [i autentic`,dup` ce au fost f`cute„glantz” înainte de a firevândute.

A[a se câ[tig` încrede -rea clientului în ]`rile UE,unde cump`rarea unui au -tomobil second-hand nueste un bilet de loterie, cio afacere corect`, efec -tuat` pe o pia]` care evit`p`c`leala...

Radu DRAGO{ n

12

b izarun pro iec t

Între prevederile propuse, care au provocat stupoareîn toat` ]ara, prima a fost propunerea – de-a dreptulanticonstitu]ional` privind, de exemplu, proprietatea! –de confiscare a autoturismului (?!) în cazul dep`[irii cu50 km/h a vitezei maxime legale! Apoi, sfidândprevederi legislative, la fel de absurd` este eliminareaprobei cu martori din procedura contraven]ional` [itestarea alcoolemiei oricând i se n`zare pe chelie unuiagent de circula]ie. Greu de în]eles pare [i propunereade înfiin]are a unei absurde Agen]ii Na]ionale de Co -lectare a Amenzilor (botezat` cu un nume suav defemeie: ANCA), mai ales în condi]iile când vreme decâteva luni nu s-a discutat decât despre... desfiin]area acel pu]in jum`tate din cele peste 150 Agen]ii existente!

În fa]a reac]iei total negative a opiniei publice, atâtreprezentan]ii Ministerului Transporturilor, cât [i re -prezentan]i ai Poli]iei Rutiere, în frunte cu comisarul [ef,s-au leap`dat de surprinz`toarea „strategie” care d`peste cap principiile elementare de jurisdic]ie [i dedrept asupra propriet`]ii. „Vina” este pasat` direct c`treConsiliul Interministerial pentru Siguran]a Rutier`,f`cându-se uitat faptul c` Secretariatul Consiliuluifunc]ioneaz` ca Direc]ie în cadrul ARR!

De asemenea, o Hot`râre de Guvern din 20.08.2008precizeaz` clar c` activitatea curent` a acestui Consiliueste condus` de... ministrul Transporturilor, care arechiar calitatea de Pre[edinte al CISR, în cadrul acestuiafunc]ionând o „Delega]ie Permanent` Interministerial`,alc`tuit` din exper]i ai autorit`]ilor publice, reprezentateîn CISR, deta[a]i pe o perioad` determinat` la sediulMinisterului Transporturilor”.

Mai nuan]at decât ne-am a[teptat, [eful Poli]iei Ru -tiere a declarat, cam f`r` noim`, c`: „nu po]i s` respec]iLegea dac` nu ai infrastructur`”... dar, îns`, totu[i, „dac`nu ai infrastructur`, e important s` respec]i regulile decircula]ie.”

Sigur c` da, f`r` respectarea regulilor pe drumurilepublice se genereaz` haos, dar [i asemenea prevederica cele de mai sus sunt gene ratoare nu numai de haos,ci chiar de st`ri conflictuale grave.

A[a ne [i explic`m promptitudinea cu care Con siliul

Probabil c` cea mai chinuit` Lege româ -neasc`, modificat` cu zeci de Ordonan]e de Ur -gen]` [i Hot`râri de Guvern, din anul 1990 încoa -ce, a fost tocmai Legea circula]iei, ce afecteaz`,practic, o treime din popula]ia adult` a ]`rii, con -stituit` din conduc`torii auto. Ultima „tr`znaie”aruncat` efectiv pe pia]`, f`r` acordul câtorvainstitu]ii [i organiza]ii importante, com po nenteale Consiliului Interministerial, a fost un intem -pestiv proiect de lege ini]iat la Ministerul Trans -por turilor, cu câteva prevederi cel pu]in bi zare,în cor porat` într-o... nou` Strategie na]io nal`pen tru siguran]a rutier`.

MODIFIC~RI RADICALE LA LEGEA CIRCULA}IEI?

13

Superior al Magistraturii a apreciat drept erori evidenteasemenea propuneri pripite ce pot deturna efor turilenecesare îndreptate spre sporirea siguran]ei rutiere [ifluidizarea traficului.

Interpretând, mai degrab` dup` ureche, anumite pre -vederi ale regulamentelor de circula]ie (înc` existente încâteva ]`ri europene), conducerea Poli]iei Rutiere a g`sittotu[i anumite similitudini cu acestea... care de fapt nuprea exist`.

Bun`oar`, este adev`rat c` în O landa se confisc` unautoturism, dar numai dac` este depistat în trafic cudefec]iuni la sistemul de frânare [isemnalizare sau cu pete de rugin`pe caroserie.

Ori acest lucru dovede[te tocmaisustragerea sau respin gerea respec -tivei ma[ini de la „Inspec]ia Tehnic`Pe riodic`” [i implicit lipsa do cu -mentului privind atestarea deAsigurare RCA. Deci practic, f`r` au -to rizare de circula]ie pe dru murilepublice [i, în consecin]`, comi]ândinfrac]iunea de pre zen]` ilegal` întrafic.

Ceea ce este valabil [i în Ro -mânia!

{i în Fran]a, automobilul poate fire]inut de la circu la]ia pe drumurilepublice dac` are montate dispo -zitive de bruiaj ale siste melor deînregis trare radar a vitezei [i dedirijare a circula]iei, apar]inândPoli]iei. Doar în Slo vacia [i Grecia sere]ine automobilul (nu se confisc`!)

pentru neplata pe loc sau în termen de 12-24 de ore aamenzilor ra dar pentru dep`[irea cu peste 50 km/h avitezei legale. În alte ]`ri – Israel, Anglia – se poatere]ine/con fisca automobilul unei persoane dac` aceastaproduce un accident de circula]ie, aflat la volan în starede ebrietate sau sub influen]a drogurilor, constituind [io garan]ie pentru pagubele produse.

Evident c` aceste prevederi „nuan]ate” de re]inere aunui automobil ([i nu de confiscare a acestuia) vor fiunificate pân` în anul 2015, dat` la care Comisia UE astabilit prevederi legislative unitare la nivelul întregii

Uniuni Euro pene. Dar, pentru implementarea acestei le -

gis la]ii rutiere, desigur c` este necesar ca[i in fra struc tura româneasc` s` recu -pereze distan]a uria[` care ne despartede spa]iul rutier comunitar.

De mirare este îns` altceva: cum Dum -ne zeu de se g`sesc, în asemenea „colec -tive” de redactare, anumi]i indivizi pepost de speciali[ti, care pun pe hârtie(parc` cu du[m`nie!) prevederi legis -lative împotriva [i nu în folosul condu -c`torilor auto? Pe unul dintre cei care [i-a b`gat, nu o

dat`, condeiul strâmb [i în actualul CodRutier, stâlcindu-l unde te-ai fi a[teptatmai pu ]in, îl [tim, dar nu-i facem pu -blicitate... N-o fi din nou [i mâna sa în aceste pre -

vederi cu iz politico-material?

D. VÂLCEANU n

14

Performan]a este deo -sebit`, mai ales pentru unconcurent din Estul Eu -ropei care a fost so cotit, laacea vreme, între cei maiprecoce pilo]i ai lumii.

Astfel, în anul în careînc` nu împlinise 22 deani, a ocupat locul al 11-lea din 152 de echi paje ceau luat startul în celebrulRaliu Monte Carlo!

Dup` înc` dou` tenta -tive (în anii 1934 [i 1935,când s-a clasat pe lo cu rile18 [i 15!), reu[e[te s` câ[ -tige Raliul Monte Carlo,edi]ia 1936, îna in tea altor107 echipaje din toat` lu -mea.

În anul urm`tor a fost laun pas de o nou` pre mi -er`: s` ias` învin g`tor doiani consecutivi în celebrulraliu. Dar, de[i a terminatpe locul întâi [i în edi]iadin 1937, a fost penalizatpentru... dimensiunile u[orl`]ite ale aripilor [i retro -gradat pe locul al 7-lea,din 172 de echipaje!

Se... r`zbun` îns` înace ea[i prim` var`, luând

startul în Ra liul Inter bal -canic, în echi paj tot cu Io -nel Zamfi rescu, unde câ[ -tig` la Atena locul 1 în cla -sa men tul general.

Dac` în 1986 firma FordEuropa l-a s`rb`torit cuma re fast la Monte Carlo,cu ocazia aniver s`rii a 50de ani de la prima victorieFord în Europa, nici BMWnu a uitat performan]eleob ]i nute de Petre Cristeala bordul legendarului mo -del BMW 328. Adev`rat,anul acesta s-au [i îm plinit70 de ani de la victoria sape vechiul circuit de laNurburgring, unde a sta -bilit dou` excep ]ionalerecorduri, care au rezistatcel mai mult în circuitelede vi tez` ale Europei.

Pentru c` Petre Cristeaa fost [i un publicist cuhar, membru remarcabil alcolectivului redac]ional alRevistei “Autoturism” înc`de la apari]ie, publi c`m încontinuare, scris` chiar deel, povestea ne uitatei vic -torii de la Nur burgring, dinvara anului 1939, unde a

învins pe to]i a[ii volanuluidin Europa \n frunte curedutabila [i... invincibila,pân` atunci, echip` a Ger -maniei:

„(...) Circuitul Nurbur -gring (bucla mare) m` suraatunci 22 de km, având173 de viraje de toate fe -lurile. În cele trei zile dean trenament am înregis -trat cei mai buni timpi (cucronometraje oficiale elec -trice). Frumu se]ea era c`to]i concu ren]ii la cate go -ria 2000 cmc (circa 20)erau numai cu ma[iniBMW tip 328.

La plecarea în curs`,ma [ina cu cel mai buntimp la antrenamente eraplasat` lâng` cap`tul dindreapta al liniei de start,având în stânga pe cei cutimpii 2, 3 [i 4.

Numai c` primul viraj,plasat la circa 150 m de lalinia de start, era o curb`rapid` la stânga. A[a c`, înmod automat, dup` acestviraj m-am pomenit pelocul 5! De ce? Foarte sim -plu: to]i cei din stângamea s-au aflat automat pecoarda vira jului! Ba înc`s-a b`gat printre ei [i celdin extre ma stâng` a celuide-al doilea rând de con -cu ren]i...

Bineîn]eles c` aceast`situa]ie nu m-a avantajatdeloc, de[i era o sec ven ]`natural` [i chiar o com -bina]ie inteligent`, sporindinteresul specta colului,obli gând pe cel mai bun laantrenamente s` se lupteca s`-i întrea c` pe ceilal]i,dac` putea, chiar dup`primul viraj al cursei. Dinfericire, nu a trebuit s` m`

ACRIs to r ia

Anul acesta, în cadrul ACR s-a s`rb`toritîmplinirea a osut` de ani dela na[terea luiPetre Cristea,cel maireprezentativdintre pilo]iiautomobilismului sportivromânesc.Palmaresul s`uîn cursele autola care a luatparte poate fisocotit chiarunul deexcep]ie. În cele 80de competi]iisportiveautomobilistice,din careaproapejum`tate aufost curseinterna]ionale,s-a clasat de 30de ori peprimul loc, de 20 de ori pe locul doi [i de 6 ori pelocul al treilea!

CÂTEVA „BORNE” ANIVERSAREALE CAMPIONULUI PETRE CRISTEA

15

obosesc prea mult; dup`vreo 11 km, adic` pe la ju -m`ta tea primului tur, ajun -se sem deja în fruntea co -loanei.

Cel mai mult de furc`am avut cu amicul meuHuschke von Hanstein, ca -re pân` la urm` a avutnenorocul s` rup` o su -pap`, fiind silit s` aban do -neze.

Mai departe, m-am«plim bat», dar pri vind atentoglinda retro vizoare: cândobservam c` dr. Werneek(cu o ma[in` ceva maiu[oar` decât a mea) seapropia la mai pu]in de 20

m, tr`geam mai tare, pân`nu-l mai vedeam. {i....distrac]ia asta a durat pân`la linia de sosire, dup` cestabilisem un nou recordal Circuitului de la Nur -burgring (vitez` medie –115 km/h). Record care ar`mas valabil pân` în anul1953, când a fost dep`[itde c`tre Stiriling Moss.

Recordul consta în fap -tul c` am fost unicul pilotdin lume care, concurândprima oar` pe Nurbur -gring, a câ[tigat cursa. {iacest record a rezistat pâ -n` în 1970, când Ja ckieSte wart, fost cam pion

mon dial de Formula 1, aînvins, de asemenea, peNurburgring chiar de laprimul «[ut».

A[a c`, de[i nu mai suntunicul, totu[i m` aflu într-ocompanie care m` o no -reaz`. (...)”

Post scriptum:Aceste rânduri au fost

scrise de c`tre Petre Cris -tea în pragul împli nirii a50 de ani de la victoria sape celebrul Circuit dinGermania.

Dar cui îi mai ardea de„anivers`ri” în anul 1989,

când toat` Europa era înfierbere [i cele dou` Ger -manii se preg`teau deunificare!

Petre Cristea aveaatunci 80 de ani, me mo -ria îi era înc` limpede [icondeiul la fel de sprin -]ar.

În anul cente naruluina[ terii sale, mai multesite-uri auto din Ger ma -nia, Fran]a [i Ro mânia auamintit îns` cu respect de„ispr`vile” sportive ale ce -lui mai prestigios pilotromân din toate tim -purile.

D . D . R U J A N n

16

Ultima edi]ie a Festivalului Cerbulde Aur, g`zduit în Pia]a Sfatului dinBra[ov, a „eviden]iat” din nou un felde ran` edilitar` a ora[ului, foartevizibil` [i în transmisia TV! Nu estevorba de uria[a reclam` ce ascundeo jum`tate de cl`dire, situat` ladeschiderea Pie]ei spre BisericaNeagr`, ci de ce se afl` sub ea.

Poate mai pu]in` lume [tie c` unadintre cele mai interesante [i vechipie]e cu iz medieval din Sud-Estuleu ropean, \n apropierea c`reia [i-aavut mul]i ani primul s`u sediuFiliala ACR Bra[ov, este v`duvit`astfel de o adev`rat` comoar` edili -tar` [i istoric`, cu care comunitateabra[ovean` ar avea de ce se mândri.

Exact în urm` cu 20 de ani, par -

terul comercial cu pricina g`zduiacel mai mare magazin turistic al ora -[ului, intitulat chiar a[a: „MagazinulTurist”. Lucr`rile începute cu pestedou` decenii în urm`, pentru ame -najarea magazinului, au scos laiveal` urmele unei fresce de ines -timabil` valoare, în primul rândpentru vechimea ei. În fa]a acestuifapt inedit, o comisie de speciali[tirestauratori de la Muzeul Brukenthaldin Sibiu, [i câ]iva cercet`tori bra[o -veni care au studiat istoricul acesteicl`diri în arhivele ora[ului, au con -statat lucruri deosebit de intere -sante.

A[a s-a confirmat adev`rul c` înincinta respectiv` a fost fondat`, la21 decembrie 1512, prima farmacie

a ora[ului Bra[ov, înaintea acesteia,în principatele române mai existânduna similar` doar la Sibiu! Planurile[i documentele g`site dovedeau c`farmacia dispunea [i de o gr`din`-ser` destul de mare, plasat` înspatele acesteia, la câteva zeci demetri de Biserica Neagr`, unde secultivau, desigur, plante medicinaledeosebite. Cea mai cunoscut` reno -vare a farmaciei s-a produs în primaparte a secolului XVII, începând dinanul 1605, când s-au montat gea -muri largi, cu vitralii originale, ced`deau spre actuala Pia]` a Sfatului,dând o not` de distinc]ie specific` acl`dirii.

Tot în urm` cu 21 de ani, specia -li[tii Muzeului Brukenthal, deplasa]ila Bra[ov, au studiat pere]ii interiori[i mai ales plafoanele boltite, con -statând în urma cercet`rilor c` ausuportat de-a lungul timpului circa30-35 de straturi suprapuse dezugr`veal`. Din fericire, acestea aufost realizate cu var, [i nu cu hum`sau alte „ingrediente”, constituindpractic o [ans` protectoare pentrunealte rarea [i p`strarea aproapeintact` a frescei în starea ini]ial`.

Astfel, cu toate c` aceast` cl`direa suferit [i un puternic incendiu în1741, tocmai straturile succesive dezugr`veal`, a[ternute de-a lungul aaproape dou` secole, au fost celecare, paradoxal, au conservat fres -cele din cele trei saloane, ce g`z -duiau un mobilier deosebit prin

la Bra[ovTur i sm auto

O FRESC~O FRESC~VALOROAS~VALOROAS~ST~ ASCUNS~ST~ ASCUNS~ÎN PIA}AÎN PIA}ASFATULUI SFATULUI DIN BRA{OVDIN BRA{OV

Abandonarea turismului ca activitate economic`aduc`toare de venituri la buget s-a dovedit nefericit`, maiales în aceast` perioad` de criz` economic` f`r` precedent.Având o veche tradi]ie în practicarea turismului auto,Automobil Clubul Român, ca membru titular în ConsiliulConsultativ al Turismului, [i-a propus s` promoveze, prinmijloace specifice, aceast` real` rezerv` de profit pentruagen]ii economici ai cunoscutei „industrii” f`r` fum, întrepu]inele [anse autentice pentru ]ara noastr`. Este [i motivul pentru care în paginile revistei am

eviden]iat anumite destina]ii turistice unice, unde filialeleACR pot fi deopotriv` ghid [i gazd` pentru timpul liber alturistului auto. Iar ora[ul de la Poalele Tâmpei este o astfelde propunere.

17

w w w . a c r . r ow w w . a c r . r o

specificitatea epocii, care probabils-a pierdut.

Lucr`rile de decopertare a pere -]ilor [i mai ales a plafoanelor,efectuate atunci de c`tre speciali[tiiîn restaurare din Sibiu [i Bra[ov,reu[iser` s` scoat` la iveal` „se -cretul” ce se ascundea dedesubt:frescele con]ineau motive floraleample, sugerând artistic „materiaprim`” din care se extr`geau medi -camentele vremii. În salonul dinmijloc, lucr`rile de restaurare audescoperit o fresc` fastuoas` cuprin -zând imaginea unei cor`bii cupânze, ce sugera tocmai folosireaunor plante [i semin]e miraculoase,ori petale de flori [i uleiuri aduse pemare, de pe alte continente. Pe unalt perete erau incluse în fresc` maimulte portrete ce se puteau referi,desigur, la farmaci[tii de vaz`, atâtdin cadrul comunit`]ii, cât [i pro -babil din aceast` parte de Europ`.

De mare interes a fost (dar r`mâ -ne [i azi!) „dezvelirea” unor înca dra -mente, cuprinzând, în zona central`,dou` picturi deasupra c`rora se aflaun blazon, ce atunci urma s` fierecondi]ionat, pentru a localiza exactce reprezenta. În general, munca derestaurare [i decapare se execut`foarte mig`los, f`r` exagerare, fo -losindu-se frecvent bisturiul [i alteinstrumente de mici dimensiuni.

Având în vedere c` era vorba dedescoperirea uneia dintre primele

farmacii din Sud-Estul european,mu nicipalitatea de atunci a f`cut totposibilul, în condi]iile date, pentrurestaurarea acestui important obiec -tiv cultural si turistic al patrimoniuluina]ional, ce putea da o not` denobil` distinc]ie vechiului burg.

Faptul c` apoi vreme de 20 de anilucr`rile au fost abandonate, nu estevreo scofal`... pentru edilii locali!Dup` dou` decenii [i deloc prote -jate, s-ar putea ca pre]ioasele fresces` fi suferit mai mult decât de-a lun -gul câtorva secole, cât au stat „as -cunse” sub straturile de var.

Totu[i, al`turi, vizavi de celebrulrestaurant “Cerbul Carpatin”, Con si -

liul Jude]ean Bra[ov a rea -lizat o foarte reu[it` resta -urare a unei alte cl`diri,practic lipit` de fosta farma -cie, dedicat` tot unui mu -zeu. Suger`m edililor ora -[ului s` încerce nu impo -sibilul, ci dimpo triv`, un„tur de for]`” cu care potr`mâne definitiv în istoriaacestui municipiu: în anul2012 se împlinesc 500 deani de la fondarea primeifarmacii a ora[ului, socotit`a fi a doua, în ordine crono -logic`, din întreg arealul

turistic al Europei de Est! Aceast` posibil` aniver sare ar

putea constitui un fomidabil prilejde afirmare a co mu nit`]ii bra[ovenepe plan interna ]ional. {i de ce nu,

marcat` de o plac` comemorativ`,care s` amin teasc` urma[ilor desprerestauratori!

D . D . R U J A N n

18

2009Fankfur t

S-AU F~CUT, DEJA, PARIURILEPE COMBUSTIBILII VIITORULUI

Cândva exista [i în Bucure[ti unSalon Auto. Adev`rat, niciodat` laCentrul Expozi]ional “Romexpo”, unfel de „Messe Frankfurt”, adev`rator` [el în miniatur`, cu magazine, sta -]ie de metrou, gar` [i 11 hale uria[ede expozi]ie, cu pasarele spectacu -loase ce leag` toate halele între ele,etc.

În mijloc se afl` impun`torulMesse turn, adev`rat zgârie-nori depeste 65 de etaje, între cele maiînalte cl`diri din Germania.

Ca s` po]i închiria [i organiza unstand la Salonul Auto Frankfurt 2009,anul acesta s-a cheltuit circa unmilion de euro. Mult! |n al]i ani eramai ieftin… Câteva m`rci de renumes-au retras din aceast` pricin`. Cei

care au “îndr`znit” au fost îns` destui.[i nici fantezia nu a lipsit.

De exemplu, italienii de la Alfa Ro - meo au organizat un stand do minatde ro[u intens, dar [i ma[inile expuseau avut aceea[i culoare.

Grupul Renault-Nissan a expusmul te dispozitive de înc`rcare a ba t e -riilor pentru auto mobilele electrice,iar “Dacia”, care a fost vedet` anultrecut la Paris, a p`strat acela[i decorde-acum un an: un albastru predo -minant [i un glob de aceea[i cu loare.

Surprinz`tor pentru un asemeneasalon celebru, la edi]ia din acest an, lamulte standuri de renume au lip sittocmai fetele frumoase, care atr` geaualt`dat` clien]ii s` admire „biju teriile”,mai mult sau mai pu]in novatoare.

Automobilele electrice au domi natîns` peisajul, adev`ratul lux fiind, deaceast` dat`, mesajul cât mai variat,îmbr`cat într-o ecologie ostentativ`.

A fost un subiect la mod`, la Frank -

furt, mai degrab` „trendy”, de[i po -luarea grav` a Planetei justific` întrutotul preo cup`rile.

Bun`oar`, Renault a prezentat pa -tru concepte electrice care, mai de -vreme sau mai târziu, vor ajunge înproduc]ie. La fel [i Opel [i Peugeot auexpus automobile de cla sa mic`, cumotor electric.

În prima linie s-au situat îns` [ipres tigioasele Audi, Mercedes [i BMWcare au promovat insistent motorulelectric, socotit de mare viitor [i pen -tru ei, orienta]i pe ma[ini cu emisiipoluante mai sc`zute decât maximuladmis.

Schimbarea de atitudine e inte re -sant` mai ales c` industria auto nu sepreocup` prea mult de ma[inile elec -trice.

Acum asist`m la o adev`rat` în -trecere tehnologic`: autonomie maimare, vitez` maxim` mai ridicat`,timp de înc`rcare a bateriilor mai

scurt, design cât mai re u[it, într-uncuvânt producatorii s-au str`duit s`convin g` vizitatorii c` ma[inile elec -trice nu sunt nici urate, nici scumpe [inici nu merg pu]in.

Din p`cate, a[teptata produc]ie învolu me mari e înc` departe…

Înc` în plin` criz`, marii con struc -tori nu au refuzat modelele de lux,dar le-au f`cut mult mai efi cien te, evi -tând cât s-a putut risipa de com -bustibil, emi siile poluante [i pre]urile

costi si toa re. De[i acestea

nu au lipsit: RollsRoyce, Lam bor -ghini, BMW X6,

Ferrari, Q7, etc.,exact ca în vre -murile bune…

Deci, înc` exist` interes pentru ase -menea “obiecte de lux”, [i pentru sa -loane auto, în general. La Frankfurtcel pu]in, num`rul premierelor s-aapropiat de o sut` modele noi, ade -v`rat record!

Concluzia ar fi c` atmosfera ge -

neral la Salonul Auto de la Frankfurtnu mai avut atmosfera de în mor mân -tare de la altele similare de anul aces -ta [i sfâr[itul anului trecut. „Greii” dinindustria auto, cea mai lovit` de criz`,au reu[it s` arate lumii parteaoptimist` a vie]ii, chiar dac` vremurilegrele nu au trecut, iar automobilulelec tric înc` nu este v`zut ca solu]iaperfect` pentru viitor.

D . D . R U J A N n

19

2009Fankfur t

20

mondial`Campan ie

Marea problem` cu carese con frunt` gigan]ii indu -striei auto, acutizat` decea mai mare criz` eco no -mico-financiar` a Pla ne tei,este reprezentat` [i deper spectiva transpor tuluiîn deceniile viitoare.

Nu doar autovehiculelese vor schimb`, ci [i men -ta lit`]ile privind proprie -tatea, utilizarea [i c`ile derulare ale ma[inilor vii to ru -lui, de materialele din ca revor fi construite, dar maiales de combustibilul peca re îl vor folosi.

Cum se [tie, rezervelede petrol ale planetei sunto „specie” pe cale de dis -pa ri]ie în viitorii 50 de ani[i numai dac` reu[im s`men]inem consumul con -stant.

Schimb`rile climaticeim pun [i acestea propriileexigen]e privind limitareaconsu mului de petrol [i,im plicit, a emi siilor de ga -ze cu efect de ser` pro -venind de la cele aproape(în curând!) 1.000 de mi li -oane de autovehicule ca revor circula pe [oselele dinîntreaga lume. Ecolo gi -zarea mijloacelor de tran - sport reprezint` ast`zi ma -rele pariu pentru vii to rulome nirii.

Cum ar trebui s` aratema[ina viitorului?

Sunt experimentate mo - dele ce folosesc dreptcom bustibil energia solar`,energia electric`, apa [ialtele. Dar aceste noi teh -nologii au nevoie de mul]iani pentru a deveni efi -cien te [i rentabile eco no -mico-social, cores pun zândcu nevoile de mo bilitate [icu bugetele alo cate de c` -tre cele mai multe dintre fa - miliile ce doresc s`-[i achi - zi]ioneze un auto mobil.

La o parte dintre nume -roa sele pro voc`ri ale in -dus triei auto s-a în cercats` se g`seasc` r`spunsuri[i la cea de-a 63-a edi]ie aSa lonului Auto de laFrank furt.

Cum se [tie, accentul s-apus pe noile tehnologii alema[inilor electrice, produ -

c`torii prezen tându-ne ce -le mai noi concepte.

Cu câteva zile îna inteadeschiderii Sa lo nului Autode la Frankfurt, mai mul]iconstructori auto mon dialiau semnat un Protocolcare pre vede crearea infra -structurii necesare dezvol -t`rii auto vehi culelor pro -pulsate cu hidrogen.

Astfel, Dai m ler AG, FordMotor Company, GeneralMotors Corpora tion, Hon -da, Alian]a Renault-Nissan,Toyota Motor Corporation[i concer nul Kia-Hyundaiau semnat o „Scri soare deîn]elegere”, adresat` orga -nismelor guvernamentaleprecum [i tuturor com -paniilor petroliere [i din

domeniul energiei pentrupro mova rea dezvolt`riiunei re]ele de sta]ii de ali -mentare a vehiculelor cuhidrogen, înaintea lans`riide c`tre produc`tori avehi culelor alimentate cupile de combustibil pehidro gen, FCEV.

În „Scrisoare” se arat`c` o re]ea de infra struc -tur`, cu o densitate satisf` -c` toare este necesar` pâ -n` în 2015, re]eaua con -struit` pornind din zonelemetropolitane [i dezvol -tat` pe coridoare pe toat`

suprafa]a unei ]`ri, princi -palele puncte de plecarefiind Germania, Japonia,SUA [i Coreea.

Mai mul]i dintre ace[ticonstructori sunt aproapede pro duc]ia de serie aunor modele ali mentatecu hidrogen, care se g` -se[ te din bel[ug în naturaîn con jur`toare, dar lipsaunei infrastruc turi face im -posibil` extinderea pro -gramelor la scar` larg`.

Tehnologiile deci exist`[i se dez volt` de la an laan, a[a c` alter native pen -tru actualul sistem de tran -sport sunt [i trebuie imple -mentate, dar r`mâne s` sevad` bine pe care dintreele s` se pun` ac cen tul,motoarele hi bride fiind,probabil, pasul cel mai laîndemân` de f` cut, pentrua începe schim barea.

{erban CIURTIN n

UVERTUR~ LA

““S` facemS` facemautoturismeleautoturismeleecologice!ecologice! ””

21

Dar cum o folo sim/ comand`maceast` „cu tie”, cum ne este mai laîndemân` s` o manevr`m: prinschimb`torul manual de viteze, sauprin pedala de accelera]ie, în cazulce lor automate?

Prima „cutie” utilizat` în industriaauto a fost, fi re[te, cutia manual`,tra di]ional`, cu trei trepte. Aceasta afost inventat` de francezii LouisRene Panhard [i Emile Levassor, înurm` cu 115 ani.

Câteva decenii la rând, de[i per -fec]io nat` pe parcurs de diver[i con -structori, inven ]ia francezilor a r`masimbatabil` în industria de auto -mobile.

Abia prin 1928 (Ca dillac) [i apoiîn 1930 (Buick [i Oldsmobile) în -cearc`, iar ultimii chiar reu[esc s` in -troduc` în traficul SUA cutia de vi -teze f`r` ambreiaj, la început îndou` trepte. Dup` al doi lea r`zboimondial, Ford Europa [i Mercedes

Benz sunt primii constructori de pevechiul continent care se str`duiesc[i reu[esc s` adapteze cutiile de vi -tez` automate la cerin]ele teh nicemereu în evolu]ie.

Practic, acest suban samblu - cutiade vitez` - este acela[i, diferen]a în -tre cutia manual` [i cea auto mat`fiind doar moda litatea de schimbarea treptelor de vitez`, pentru a asi -gura un transfer optim al pute -rii/cuplului furnizat de motor, pentrupropul sia automobilului.

În am bele cazuri (manual sau au -to mat), raportul trep telor de vitez`fa ciliteaz` puteri mari în primeledou`-trei trepte, [i... vitez` mare (latura]ie corespun z`toare) în treptelesupe rioare. {i, dac` ne gândim la cu -tiile de vitez` moder ne de azi, careau 5-6 [i chiar 7 trepte, concluziilevin de la sine: performan ]ele mo toa -relor sunt astfel puse mai bine înevi den]`!

De ce sunt preferate cutiile devitez` automate? Pur [i simplu, aces -tea asigur` o uzur` mai mic` a mo -torului, o economie de carburant, uncon fort su pe rior [i, desigur, sigu -ran]` în plus în st`pânirea vo lanuluicu... dou` mâini.

Cum totul se îndreapt` tocmai spreaceste dezi derate, nici nu este demirare c` peste 50% din produc]iade automobile este dotat` cu ase -menea cutii de vitez` automate, maiperformante de la un model la altul.

De regul`, dot`rile aparent „so fis -ticate” gen “7 G-Tronic”, “CVT”,“Triptronic”, “SensoDrive”, etc., se re -g` sesc pe modelele a[a-zise de lux,dar pre]ul acestora va cobor\ pe m` -sura introducerii în produc]iile de se -rie a automobilelor hibrid, ori cupro pulsie electric`.

Exist` chiar perspectiva nu preaîndep`rtat` s` reg`sim cutia ma -nual` doar între... op]ionalele au to -mobilului viitorului, pentru con -duc`torii auto mai „tempe ramen -tali”, care vor dori, în con tinuare, s`aib` senza]ia activ` a unei particip`rimai „sportive” la actul de conducere,mai ales în competi]iile auto. [i astachiar dac` în Formula 1 „schim b` to -rul de viteze” s-a redus la exis ten]aunor „butoane” de pe volan...

Ion MO}OI n

V` imagina]i un automobil f`r` cutie de vitez`? Probabil nici nu v-a]i pus aceast` întrebare. Ei bine, acest subansamblu foarte important, si -

tuat „undeva” sub propulsor (uneori în fa]`, alteoriîn spatele acestuia) s-a transformat ast`zi într-o ex -cep ]ional` oportunitate tehno -logic`, de care de pinde utili za -rea cât mai eficient` a perfor -man ]elor motorului auto.

CU MÂNASAU CUPICIORUL?

de vitez`Cut i i l e

22

Dup` ce a explodat„cui bul de vies pi” de laSer viciul Permise din ju -de]ul Arge[, s-au depistat„aspecte ne gative si mi -lare” [i la alte unit`]i dincâteva jude]e cu gre utate(Ia[i, Bra[ov, Oradea,Cluj, etc.).

Dar pentru „pre sti giul”a gen ]ilor de Poli]ie Ru -tier` afla]i în contact di -rect cu [oferii din trafic,asupra acestor cazuri s-apus batista pe ]ambal.

Ca un ecou la „ca -zurile” despre care vor -beam, de curând Ministerul Ad mi -nis tra]iei [i Internelor a lansat ideeaimple ment`rii unor m`suri oarecumde neîn]eles: astfel, automobilele ceparticip` la proba practic` pentruob]i nerea permisului de conducerevor trebui s` fie dotate cu un sistemcomplex de monitorizare audio-video loca]ie, alc`tuit din dou` ca -mere de supraveghere, de un micro -fon montat în habitaclu [i de unsistem de localizare în trafic.

Aceste camere video vor înregistramanevrele „elevului” la examenuldin trafic, microfonul va re]ine dia -logul dintre poli]istul examinator [icandidat, iar instala]ia GPS va loca -liza cu exactitate întregul itinerarparcurs în cadrul probei.

Ca s` „nu existe vorbe”, toateînre gistr` rile vor fi stoca te pentru apu tea fi verificate, la cerere, sauanali zate de c`tre superiori.

Aparent pozitive aceste m`suri,problema este c` aceste sisteme deînregistrare audio-video [i de moni -torizare strict` a traseului, achizi -]ionate din str`in`tate, cost` câtevamii de euro pentru fiecare auto -mobil. Evident, sunt acceptate laexamen doar instala]iile aprobate [i„recomandate” de c`tre Poli]ia Ru -tier`. [i cum în ]ar` exist` aproape omie de [coli de [oferi, importul

acestor sisteme de supraveghere [iinstalarea lor cel pu]in pe o ma [in`pentru fie care [coal`, poate constituiun „tun” de câteva milioa ne...

Altceva a în semnat intro du cereasus ]inerii pe calculator a probei teo -retice, o metod` mult mai operativ`[i mai exact` de examinare, dar [imai ieftin`. {i cu acest prilej, pelâng` eliminarea unor suspiciuni, s-a

ivit chiar o „oportunitate” pentrumul]i de a se ini]ia cât de cât în tai -nele cunoa[terii [i folosirii calcula to -rului.

S` re]inem îns` c` examenulpractic de conducere auto nu sepetrece ca un „tango discret” întredou` persoane, singure, într-unauto mobil, ci pe un traseu public,în prezen]a a cel pu]in înc` doi-trei candida]i, afla]i pe banchetadin spate. Dar este oare necesarca Poli]ia (fie ea [i Comunitar`...)s`-[i supravegheze propriii agen]icu sofisticate instala]ii de moni -torizare doar pentru c` exist` sus -pi ciunea generalizat` a ne cinsteiîn acest domeniu al ob ]inerii per -misului de conducere?

Tocmai de aceea înv` ]area con -du cerii automobilului [i exami na -rea viitorilor conduc`tori auto tre -buie s` se fac`, precum în majo -ritatea ]`rilor civilizate, înc` de peb`ncile ultimei clase de liceu saucolegiu. Nu e mai „ieftin”?

POLI}IA Î{I POLI}IA Î{I MONITORIZEAZ~ MONITORIZEAZ~ {MECHERII?{MECHERII?

[ i \ n ma[ in iB ig B ro ther

23

CU ACR |N EUROPADe[i a fost criz` economic`, [i în acest

sezon estival turismul auto s-a bucurat decondi]ii favorabile de desf`[urare. Dac` nereferim doar la cei ce s-au deplasat în aceast`var` cu automobilul în ]`rile Europei (în scopturistic sau în interes de serviciu), o statistic`efectuat` cu ajutorul agen]ilor de turism dinfilialele Asocia]iei noastre eviden]iaz` faptul c`au fost însumate peste 2900 de plec`ri în str` -in`tate, desigur majoritatea fiind membri ACR.

Ace[tia au avut [i avantajul c` în orice ]ar`au putut beneficia - în caz de nevoie! - deAJUTOR RUTIER din partea autocluburilorna]ionale cu care ACR este în parteneriat înca drul FIA (Federa]ia Interna]ional` a Automobilului).

De[i procentual asemenea cazuri sunt pu]ine (ro -mânii preg`tindu-[i foarte bine automobilul când sedeplaseaz` în str`in`tate!) totu[i... pentru unii neca -zurile (f`r` urm`ri tragice!) n-au lipsit. Dar au be -neficiat, cum spuneam, de AJUTOR RUTIER acordatimediat [i f`r` alte probleme.

Cele mai multe situa]ii au fost în Spania, Germania,Italia sau Ungaria, dar au fost semnalate cazuri laCentrala de Alarm` ACR (Dispeceratul Na]ional) [i în

destina]ii mai îndep`rtate: Danemarca sau Portu -galia...

Mult mai numeroase au fost îns` interven]iileautomobilelor de Ajutor Rutier în România! Astfel, înaceste luni ale sezonului estival s-a acordat asisten]`rutier` la aproape 2000 de turi[ti str`ini, membri aicluburilor auto din Europa, cei mai mul]i fiind dinGermania, Ungaria, Austria, Spania, dar [i din ]`ri deunde te-ai a[tepta ca turi[tii s` vin` în România maidegrab` cu avionul: Finlanda, Anglia, Belgia, Portu -galia...

LIVIU {ERBAN1937-2009

A \ncetat din via]`, dup` o înde lung`su ferin]`, unul dintre cei mai statornici [iaprecia]i ziari[ti ai presei auto române[ti.

Este vorba de regretatul Liviu {er ban,omul care [i-a legat întreaga activitateprofesional` de existen]a revistei „Auto -turism”, înc` de la apa ri]ia aces teia, caprim` publica]ie de spe cialitate, editat`de Automobil Clubul Român.

Demn de men]ionat este [i faptul c` afost membru al colectivului re dac]ionaldin anul 1969, al`turi de nume redu -tabile ale publicisticii auto române[ti:Petre Cristea, Radu Tudoran, DumitruLaz`r, Gh. Epuran sau Florin Popescu,împreun` cu care a contribuit la re -considerarea în România a unei jur -nalistici de ni[`, pân` atunci ma r -ginalizat`.

{i-a încheiat prodigioasa carier` pro -fesional` la aceea[i revist` „Auto turism”,de unde a ie[it la pen sie în anul 2000, înultimul deceniu fiind [i redactor [ef alacesteia, calitate în care s-a num`rat întremembrii fondatori ai Uniunii Zia ri[tilor [iEditorilor Auto din Ro mânia (UZEAR).

Redac]ia AUTOTURISM n

S-a stins cu demnitate, a[acum a tr`it, un Om deo se bit,care [i-a dedicat cu gene --rozitate 45 de ani de via]` pe -tru promovarea [i dezvoltareaautomo bilis mului [i kartin -gului sportiv, pentru moder -nizarea [i racordarea ce rin -]elor competi]ionale de la noila pre vederile FIA [i la regu -lamentele sportului mondial.

Prieten apropiat [i cola bo -rator de onoare al ACR, al tu -turor sportivilor [i oficialilormotorsportului româ nesc, Col.Corneliu Clemen]eanu s-anum`rat între ini ]iatorii [ifondatorii Federa]iei Românede Auto mo bilism [i Karting,fiind men torul a numeroasege nera]ii de oficiali ai spor -turilor auto, care îi vor p`stra one [tear s` amintire.

A[a cum ne amintim to]i ceicare l-am cunoscut, CorneliuClemen]eanu, în ca litate deoficial [i director de con -cursuri, s-a impus mai alesdatorit` unei atitu dini perma -nente de fair-play deplin, deseriozitate, corectitudine [iechilibru, dovedite în întreagasa via]`.

Când Comitetul Executiv al

ACR, corpul de oficiali [i spor -tivii l-au s`rb`torit în cadrulunei festivit`]i cu pri lejul îm -plinirii a 45 de ani de ac tivi -tate sportiv`, pe un pa nouerau ex puse o parte din celepes te 1000 de ecu soane, di -plo me [i medalii primite,inclusiv Diploma Unicat, deEx celen]` a Automobil Clu -bului Român conferit` pentrufide litate fa]` de automo bi lis -mul sportiv românesc [i con -tribu]ia ma jor` adus` pro p` -[irii sale.

Adio, nepre]uit Prieten,amin tirea ta va r`mâne ne -[tears` pentru noi.

Comisia Na]ional` de Automobilism [i Kartig a ACRn

UN OM DEOSEBIT: COL.CORNELIU CLEMEN}EANU

24

Explozia recesiunii economico-fi -nan ciare în ]`rile europene, resim]it`direct în sezonul estival al acestui an,a reabilitat nea[teptat, mai ales înOccident, turismul cu rulota. Acestaera la mod` începând de prin anii‘70-’80, când nevoia fireasc` demobilitate (mai ales a salaria]ilor cuvenituri medii) a transformat rulota,cortul [i campingurile în mijloacefoarte la îndemân` ale turismuluipo pular. {i, iat` c` în 2008 [i maiales în 2009, aceast` form` multmai ieftin` de petrecere activ` avacan]ei a fost, într-un fel, rea -bilitat` de împu]inarea radical`a veniturilor destinate conce dii -lor.

Tranzitarea ]`rilor Europei întim pul sezonului estival [i înzilele de week-end a devenitastfel din nou un obicei agreabil[i totodat` ieftin de a-]i petrecetimpul liber. În aceas t` var`, mii[i mii de rulote au str` b`tutEuropa în lung [i în lat, c`u tândsoarele [i plajele cu nisip fin însta]iuni turistice, unde campin -gurile s-au redeschis aproapespontan.

Oarecum abandonat` o vreme,siguran]a activ` [i pasiv` a acestorrulote a c`zut pân` acum în sarcinaproduc`torilor. F`r` îndoial`, majori -tatea sunt firme apreciate în do -meniu, dar care nu se bucur` nici pedeparte de notorietatea marilor con -structori de automobile. Dar atuncicând apare o eroare de proiectare,generatoare nu o dat` de accidentegrave, imaginea lor în ochii publi -cului nu este atât de afectat` ca aconstructorilor de autovehicule.

Tocmai din acest motiv, specia -li[tii câtorva cunoscute m`rci auto,socotite cei mai potrivi]i „c`r`u[i” derulot`, adic` cele mai folosite dec`tre turi[ti, au studiat “cazuistica”acestor accidente, c`utând s` în]e -

lea g` când [i în ce condi]ii a inter -venit momentul critic al utiliz`rii ru -lotelor. Este, oare, vina fabricantului,sau utilizatorii le exploateaz` în modnecorespunz`tor, sau la viteze cedep`[esc recomand`rile constructo -rului ?

Cum altfel se pot proba acesteipo teze decât testând rulotele întoat` gama de situa]ii care pot in -terveni? Clasicul “drive-test”, de[i înmulte situa]ii poate fi edificator, este

totu[i susceptibil de a fi influen]at desubiectivitatea persoanei aflate lavolan.

Începând îns` de prin anii 2005 s-aapelat frecvent la robo]i pentru aînl`tura orice lacun` în obiectivitateatestelor. O serie de dispozitive com -puterizate relativ simple (pârghiicare mi[c` volanul [i bra]e mecanicecare opereaz` comenzile), au per -mis, de exemplu, inginerilor de laVolvo s` comande de la distan]` unmodel Volvo C70 c`ruia i s-auata[at, succesiv, diferite tipuri derulote, apar]inând diverselor m`rciproduc`toare.

Parametrii acestor teste efectuateîn ultimii ani au fost aceia[i pentru

toate rulotele încercate. S-au ur m` -rit, printre altele, aspecte legate deviteza maxim` cu care se poatedeplasa în siguran]` având ata[at` orulot`, efectuarea f`r` pericole avirajelor (inclusiv în urcare/cobo -râre), frânarea brusc` pe diferitetipuri de suprafe]e de rulare [i îndiferite condi]ii de aderen]`. Pescurt, tot ceea ce ]ine de siguran]aactiv` a ansamblului automobil/ru -lot`. In plus, s-au efectuat teste [i în

vederea parc`rii rulotelor, a ma -ne vra bilit`]ii lor în spa]ii res -trânse.

Poate v` întreba]i ce i-a în -dem nat pe tehnicienii suedezis` efectueze acest gen de testedin moment ce altele, aproapesimilare, au fost f` cute de c`treproduc`torii rulo telor, iar reco -mand`rile lor sunt trecute încartea tehnic` a acestora. Eibine, tocmai pentru a realiza unstudiu in de pendent [i cât sepoate de o biectiv, în beneficiulclien]ilor. De altfel, realizatoriiacestor sesiuni de teste audeclarat c` rezultatele au diferituneori fa]` de cele comu nicate

de produc`torii rulotelor. Ele aufost puse la dipozi]ia construc torilorde “case pe ro]i”, pentru ca ace[tias` le verifice [i, dac` este nevoie, s`reproiecteze anumite subansamblece pot fi îmbun`t`]ite.

Primii care vor fi mul]umi]i vor fitocmai utilizatorii, care în ace[ti anide criz`, se vor reîntoarce c`tre ru -lote, ca mijlocul cel mai la îndemân`de practicare a turismului popular.Asemenea informa]ii ofer` detaliisuplimentare privind alegerea celeimai potrivite rulote pentru cerin]eleclientului, al`turi de alte am`nunteprivind comportamentul ei dinamic.Pentru c` nimic nu trebuie l`sat lavoia întâmpl`rii când vine vorba desiguran]a pe [osele! (C.T.)

CASA PE RO}I {I TURISMUL DE CRIZ~

, , ,mob i l i ta te

25

Se [tie c` cel pu]in 15% din popula]ia Globului suntstângacii [i cam înc` pe atâta sunt persoane ambidextre(adic` folosesc la fel de bine ambele mâini), Folosind con -cluzii stiin]ifice dintre cele mai seri oase, diverse studii [ison daje (rea lizate probabil mai ales de... stân gaci)...minoritarii [i-au c`utat repre zentan]i de vaz` atât între ce -le bri t`]ile contemporane cât [i \n isto rie.

Cei mai celebri stângaci ai lumii au fost Alexandru Ma -cedon [i Napoleon Bonaparte. Dar, contem porani cu noi,sunt atât Prin]ul Char les, cât [i Fidel Castro.

Stângaci au fost Papa Ioan Paul al II-lea, omul care a in -fluen]at decisiv pr`bu[irea comunismului, dar [i Geor geBush senior, Bill Clinton [i, s`rind peste dreptaciul GeorgeBush jr. (dar... stângaci în tot ce a f`cut!), chiar actualulpre[edinte, Barak Obha ma!

Pân` vom ajunge la stângacii le gendari din auto -mobilismul sportiv, avându-l în frunte pe neuitatul Ayr tonSenna, s` enumer`m scriitorii, Alexandre Dumas - fiul,Oscar Wilde, Mark Twain, H.G.Wells, Mateiu Ca ragiale sauCamil Petrescu, câteva genii ale picturii universale precumMichelangelo, Raphael, Durer, Pica sso [i, n-o s` crede]i,deasupra tu tu ror, inegalabilul Leonardo Da Vinci!

Panoplia stângacilor este str`lu ci toare [i în lumea ac -torilor, începând cu nemuritorii Charlie Chaplin, [i Mar lynMonroe, dar [i Sylvester Stal lone, Bruce Willis, Robert deNiro, Robert Radford, Nicole Kidman, Demi Moore.

Cei mai cunoscu]i stângaci în sport sunt fotbali[tii [i te -nismenii. Vom începe cu Pele, Maradona [i Hagi, de[iprimul lovea la fel de... perfect mingea cu ambele picioare.Iar la tenis, Jimmy Connors, John Mc Enroe, Martina Navra -tilova.Iata doar cateva „nume mari“ \ntre cele a proape unmiliard de persoane ce folosesc mai eficient mâna saupiciorul stâng. Dar sunt celebrit`]i [i în lumea animalelor,unde cel mai celebru... stângaci este ursul polar, iarambidextr` este vulpea.

De-a lungul istoriei s` fii stângaci nu a fost deloc un pri -vilegiu [i uneori... nici azi. Dimpotriv`, în anumite ]`ristângacii erau socoti]i c` aduc ghinion.

În Evul Mediu, au fost chiar comunit`]i, unde stângaciierau izola]i din pricina a numeroase supersti]ii, deoarecere ligiile cre[tine priveau ca pozitiv` doar partea dreapt`...pentru c` nu ve]i vedea vreodat` pe cineva f`cându-[icru ce cu stînga. Însu[i Iisus Hristos st` la dreapta Tat`lui!

Din aceste „pricini” cumulate, multe secole stângacii aufost pe bune discrimina]i [i înc` mai sunt. Un singurexemplu: deoarece în majoritatea limbilor P`mântului (cuexcep]ia limbilor arab` [i ebraic`) sensul scrierii este de lastânga la dreapta, tot dreptaciul este avan tajat, inclusiv prinalc`tuirea tasta tu rii calculatorului, care va avea în tot deaunapartea numeric` pe stânga.

De neîn]eles este altceva: de ce aceast`„însu[ire” (sau ciud`]enie?) este de dou`ori mai numeroas` la b`rba]i, unde pro -por]ia se p`streaz` [i în privin]a posesorilorcar netului de conducere. Are deciimportan]` în lumea noastr`, a automobili[ -tilor?...

Are, [i înc` cum! Se [tie, în majo ritatea ]` -rilor, circula]ia se desf` [oa r` pe bandadreap t` a [oselelor. Din aceast` pricin` vo -lanul este montat pe stânga, majoritatea

comenzilor din habitaclul unui autoturism, in clusivschimb`torul de viteze, fiind dispus` pe partea dreapt`. Numai vorbim c` [i sculele [i utilajele auto sunt proiectate totpentru dreptaci, ca [i sensul de strângere al [uru bu rilor, cupasul de la stânga spre dreapta...

Aminteam mai sus de str`lucito rul pilot Ayrton Senna,un stângaci redutabil. Înaintea sa, stângaci cele bru a fost [imultiplul campion mon dial de vitez`, Juan Manuel Fangio,iar dup` Senna, nimeni altul decât Michael Schumacher.Mai mult, nu se poate...

Între a[ii volanului din România, stângaci a fost pilotulAlex Racovi]`, primul pilot român care a participat, înc` înanul 1927, la celebrul Raliu Monte Carlo, când s-a clasat al5-lea! I-a urmat, tot în perioada interbelic`, Matei Ghica,primul autmobilist ro mân, consemnat în analele FIA cu treirecorduri mondiale, omologate oficial! Apoi Ionel Zam -firescu, copi lotul lui Petre Cristea în anul câ[ tig`rii RaliuluiMonte Carlo, dar [i Titu Manicatide, câ[tig`torul RaliuluiBalcanic din anul 1938. Între stân gaci, în acea perioad` senum`ra [i seniorul curselor de vitez`, ing. Jean Calcianu,deopotriv` pilot [i prepa rator de motoare f`r` egal.

Sigur c` în multe sporturi (în box, de exemplu), stân -gacii s-au bucurat de un avantaj prin folosirea cu sur prin -dere a mâinii sau piciorului stâng. Studiile au consemnatîns` c` persoanele stângace beneficiaz` de o memoriesuperioar` dreptacilor, psihologii explicând c` interco nexi -unea între cele dou` emisfere ale creierului sunt mult maieficient „conectate”.

Cum se [tie, emisfera stâng` „dirijeaz`” partea dreapt`a cor pului [i invers. Astfel, mâna ori piciorul care domin` înac]iuni sunt conectate la partea creierului domi nant`.

Emisfera stâng` coordoneaz` vorbirea, scrierea [i logicain terioar`, iar emisfera dreapt` ce dirijeaz` par tea stâng` atrupului controleaz` în su[irile specifice în art`, muzic`,creativitate [i percep]ia emo]iilor. Mai pu]in explicat estefaptul c`, dup` unele statistici, dreptacii tr` iesc, se zice, înmedie, cu nou` ani mai mult decât stângacii.

Acest fapt nu se confirm` îns` la volan, unde acci -dentele nu ]in cont de ce mân` sau picior sunt folosite mailesnicios pe frân` [i accelera]ie.

De exemplu, conduc`torii auto din Marea Britanie saudin alte ]`ri ale Commonwealth-ului, care acas` con duc pebanda stâng` autoturisme cu volanul pe dreapta, se des -curc` la fel de bine, dup` câteva zile de acomodare, con -ducând la fel de bine automobile cu volanul pe stânga în]`rile unde circula]ia este „invers” decât cea cu care suntobi[nui]i.

Când uit` îns`... e jale!

S T Â N G A C I IS T Â N G A C I IL A V O L A NL A V O L A N

stângaPr io r i ta te de

Se spune de obicei c` ...doar dou` caracteristici prin -cipale pot „împ`r]i” specia uman`: în primul rând...sexul, pentru c`... f`r` Adam [i Eva, nu ar fi existat lumea,iar \n al doilea rând, capabilitatea/priceperea fiin]ei uma -ne de a-[i folosi mâinile.

Dar, de ce dreptacii sunt majoritari [i stângacii, mino -ritari? În parantez` fie spus, grupele sanguine [i tempe -ra mentele sunt comune atât b`rbatului, cât [i femeii, atâtdreptaciului, cât [i stângaciului. |ns` nici ele \n proportiiegale...

26

Nu de mult a ap`rut un „lustruit”catalog publicitar de vreo 150 depagini, intitulat „Renault [i Dacia de10 ani împreun`”, cuprinzând is -toricul foarte roman]at al rela]ieiromâno-franceze în domeniul auto,cu deosebire ai celor 10 ani ce autrecut de la preluarea Uzinei Daciade c`tre Renault.

Este tocmai perioada foarte „agre -at`” de fostul director al IAP Dacia,dl. C. Stroe, care se bag` în seam`cu o vizibil` lips` de mo destie...

Credem c` mai corect` ar fi fostaniversarea, cu fastul cuvenit, a celorpatru decenii de parteneriat ro -mâno-francez, care a debutat cu fa -brica]ia primului automobil Dacia,ie[it de pe banda de montaj la 20august 1968.

Spunem aceasta deoarece atuncicând s-a semnat contractul de pre -luare a Uzinei Dacia de c`tre Re -nault, de pe banda de montaj a Uzi -nei de la Mioveni ie[iser` dejaaproa pe dou` milioane de auto mo -bile.

Francezii au achizi]ionat atunci unproduc`tor auto puternic, Dacia fiinddeja un brand de mare autoritateatât pe pia]a intern`, cât [i pe ceaex tern`.

De[i luat` la „mi[to” de c`tre au -to rul D. Vardie, lansarea primului au -tomobil Dacia 1100 fabricat în Ro -mânia, în vara anului 1968, chiar afost un moment istoric. Dar la datarespectiv` a fost mai ales unul emo -]ional.

Numeroase documente demon -strea z` c` miide salaria]i aiuzi nei l-au v` -zut atunci, cuochii lor, pe Ni -colae Cea u[es -cu ur cându-sela volanul aces - tui auto mo bil,p a r c u r g â n dprimii me tridu p` ie[irea depe banda demon taj.

Deci nu i s-au înmânat ni[ -te „chei”...

Ce re]ine în -s`, cu toat` su -

per ficialitatea Dan Vardie, autorulCa talogului, în Capitolul I, despreacest moment?

În primul rând, face public` o je -nant` inexactitate, atunci când scrie:„Prima ma[in` a ie[it de pe linia defabrica]ie la 3 august 1968”! Al`turi,îns`, tot el public` o fotografie careîl contrazice flagrant, intitulat` în che - nar „A primit Ceau[escu prima Dacia1100 fabricat` la Coliba[i?”.Cum se vede, pe o t`bli]` a[ezat` înfa]a a acelui automobil ro[u, Da cia1100 (expus la Uzina Dacia) scrie culitere mari: „20 august 1968. Nr.1!”.

Din p`cate, doar data eve ni men -tului este exact`... De[i, pro babil, c`a trecut de numeroase ori pe-acolo,

redactorul Catalogului pu blicitar nueste îns` în stare s` reproduc` nicim`car data exact` a ie [irii de peband` a primului auto mobil Dacia.

Ce simplu era: o avea înscris`chiar în fotografia publicat` de el! V`da]i seama cât` probitate profe sio -nal` dovede[te din nou autorul maisus men]ionat?

Exist`, îns`, numeroase articolede pres` [i mai ales fotografii de lafa]a locului (nu doar la ACR), carepot fi consultate de c`tre orice jur -nalist corect, cu minim` str`daniepro fesional`, mai ales când încearc`se scrie despre un moment dereferin]` al industriei de automobiledin România.

Dan Vardie mistific` îns` adev`rulf`r` s` clipeasc`, din p`cate nefiindcontrazis de dl. C. Stroe, care esteluat drept principal martor, de[i înperioada 1967-1968 era un tân`rab solvent, inginer la U.M.Teleajen...

Dac` putem accepta c` dl. Stroenu-[i poate aduce aminte, nefiindde fa]`, ne întreb`m ce interes aravea îns` acum s` mistifice ade -v`rul?

Exist` mii de martori prezen]i laevenimentul, devenit istorie, care î[iamintesc cât de încântat a fost „con -duc`torul suprem” al României deatunci când s-a urcat la volanul Da -ciei 1100 cu nr.1, pentru a aprecia elînsu[i – adic` primul! – calit`]ileprimului autoturism românesc!

mistificatEven iment auto

DE CE SE DEZICE DL C. STROEDE UN AUTOMOBIL CU VALOARE ISTORIC~?

27

Acela[i automobil i-a fost apoi în -mânat, cu toate onorurile posibile,în cadrul unei ceremonii regizate cufast [i cu zurg`l`ii propagandistici aiunei manifestari specifice aceleiepoci.

Cu atât mai mult surprinde afir -

ma]ia d-lui Stroe c` automobilul res -pectiv ar fi fost ales ulterior dintr-unlot special, înainte de a-i fi oferit dic -tatorului, [i deci c` n-ar fi cu ade -v`rat nr.1.

Afirma]ia este cel pu]in penibil`,ca [i (în treac`t fie spus) „apre -cierile” despre primii directori ge ne -rali ai Uzinei, celebrii Mihai [i apoiS`punaru, doi speciali[ti foarte binecota]i, dar [i excelen]i organizatori,cei care au pus practic pe picioarepro duc]ia de automobile la Coliba[i.

Îl întreb`m [i acum pe dl.Stroe:cine ar fi îndr`znit atunci s`-l în[eleastfel pe Nicolae Ceau[escu, pros -tindu-l c` ma[ina ce a ie[it sub ochiilui de pe linia de fabrica]ie [i pe carea condus-o – El primul! - de fapt n-arfi fost decât un „surogat”?

Dar ceea ce ignor`, cu o impar -donabil` suficien]`, dl. Stroe, este fap -tul c` acel automobil are [tan]at`pentru totdeauna pe masca radia -torului o plachet` de bronz special, cuo dedica]ie anume din partea co -lectivului Uzinei de Autoturisme Pi -

te[ti, onorat, nu-ia[a, s`-i fac` aces tcadou... Ero uluineamului.

Dup` 1989,acest prim auto -mobil Dacia, con - struit la Pi te[ti, aajuns în pa tri -moniul RAPPS(Re gia Autono -m` a Proto co -lului de Stat) [i afost scos la lici -ta]ie public`, îm -preun` cu alte

bu nuri apar]inând lui Nicolae Ceau -[escu.

A fost adjucat de c`tre AutomobilClubul Român cu Certificatul RAPPSnr. 0000672, care atest` f`r` dubiifaptul c` autoturismul Dacia 1100cu nr. 001 a fost în proprietatea luiNicolae Ceau[escu!

De altfel, [i dl. Stroe accept` c`,cit`m, „în privin]a ma[inii de la ACR,este practic ma[ina dat` lui Ceau -[escu”. P`i atunci ce dovad` maivrea?

Cel pu]in bizar` este doar afir ma -]ia c`, vezi Doamne, „prima ma [i n`nu mai exist`”.

Aceast` su po zi]ie n`s tru[nic`,vehiculat` în mai mul te rânduri dedl. C. Stroe, în cear c` s` as cund` defapt un gest de su per fi cia litate, [i al

dmisale, [i al subalternilor s`i. Din câte am auzit, unui consilier

al Uzinei, prezent la licita]ia de careaminteam, i s-a p`rut prea... scumppre]ul licitat de c`tre ACR!

Este treaba lor c`, la vremea res -pectiv`, nu au fost în stare s` apre -cieze [i s`-[i adjudece, indi fe rent depre], poate cel mai „scump”, sau m`rog, cel mai semnificativ exemplar alunei produc]ii de au tomobile care aînceput cu onoruri preziden]iale la20 august 1968.

Asta de fapt îl deranjeaz` cel maimult pe fostul director general de laIAP Dacia Pite[ti...

La ce credem c` se refer` dl. Con -stantin Stroe, vorbind despre alt...prim automobil Dacia 1100, este unalt fapt, important [i el, consemnatde altfel, în Revista Autoturismnr.2/1969, pag.7: „Livrarea c`trepia]` a întâiului autoturism româ -nesc Dacia 1100”.

Acesta a fost achizi]ionat atuncide bra[oveanul Corvin G. (cu mass-media de fa]` [i cu tot dichisul pu -blicitar de rigoare!) înmatriculat cunr. de circula]ie: 1-BV-1140.

Se pare c` acesta a fost „recu pe -rat” mai apoi de c`tre uzin` [i ex pus,dup` 1990 pe post de “nr. 001.”

Da, în aceast` privin]`, dl. directorStroe poate avea dreptate.

Dar s` spun` adev`rul, cu subiect[i predicat, a[a cum a fost!

Radu DRAGO{ n

28

Gra]ie eforturilor FilialeiIn terjude]ene ACR Hune -doara, traseul montan de laStraja a intrat spectaculos,anul trecut, pe lista destul des`rac` a unor întreceri deautomobilism sportiv, spe -cifice Campionatelor de Vi -tez` în Coast`. Pe de-acumcunoscutul drum ce leag`Sta]iunea turistic` Straja deMunicipiul Lupeni, FilialaACR Hunedoara (directorIoan {ta ier) [i Clubul Sportivde Autokarting din Deva, auorganizat etapele 3 si 4 dincadrul Campionatului Na -]ional VTM.

O echip` de oficiali debun` calitate, în frunte cuexpe rimentatul director deconcurs, timi[oreanul Ladis -lau Giu ri sici, a asigurat de s -f`[urarea optim` a unor în -treceri inte resante, bucu rân -du-se de generoasa colabo -rare [i ajutor direct dinpartea municipalit`]ii Lu -peni, a Consilului JudeteanHunedoara ca [i a Poli]ieiRutiere.

La aceast` competi]ie,dotat` cu Cupa Straja, s-auînscris 25 de concuren]i,majoritatea fiind pilo]i tineri,foarte talenta]i, care au datfor]` [i ritm acestui cam -pionat serios, definit deambi]ii calitative, specificeunor viitori profesioni[ti aivolanului.

Câ[tigatori la „General”au fost doi concuren]i dejaconsacra]i, Casian RaduBogdan [i Lucian R`du],amândoi având evolu]ii

sigure la volanul unor ma[inibine pregatite. Preferatulprincipal al spectatorilor afost îns` Alin Iacomi, care aevoluat în premier` labordul unui Evo 8 nou. De[ia pilotat cu rezerva fireasc`,dat fiind neacomodareadeplin` cu noua ma[in`,totu[i a ]inut s` ofere un realspectacol pe viraje, nego -ciate de-a latul, cum nu prease vede la VTM decât lapilo]ii foarte siguri pe ei [ipe...accelera]ie!

Mai pragmatic [i aplicat,tânarul Vlad Cosma, înpremier` la acest gen decurse cu C2R2, a fost exact lapolul opus, c` utând traseexacte, rapide [i cât maieficiente, preg`tindu-se pen -tru un raliu interna]ional cupreten]ii pe m`sur`.

Personal, pe noi ne-auîncântat [i al]i doi tineri dereal talent: Alex. Tudoric`[i Radu Andrei Tentean,poate cei mai buni pilo]ipe Logan, cu o suspensie

bine gândit` [i o sta bilitatede invidiat, b`tându-se lamusta]` cu Ioan Micl`u[u,posesorul celei mai fru -moase [i bine preg`titeDacia 1300 Sport dinRomânia. Dar i-am re]inutdin nou pe Alex Kre pelca(între cei mai vechi dinacest campionat) [i cura -joasa Alexandra Rus, unpi lot care a avut de ase -menea evolu]ii curate [iprecise. Chiar dac` nu selu ptau pentru o...Cup`Peugeot, dac` aceasta arfi existat, ar fi meritat-o cupri sosin]` singura repre -zentant` a sexului frumosdin aceasta curs`.

În condi]ii de vreme foarte bun`, în zilele de 23 - 24octombrie a.c., pe cunoscutul traseu montan de laStraja (jud. Alba) s-au desf`[urat etapele a V-a [i a VI-aale Campionatului Na]ional de Vitez` pe Traseu Montan2009. Organizarea deosebit` a ultimului act al Cam -pionatului VTM a fost asigurat` de CS Fayr Play Abrud [iFiliala ACR Alba, sub patronajul Consiliului Jude]eanAlba.

De[i lista de înscrieri a fost mai mare, la start s-aualiniat numai 25 de concuren]i, dar majoritatea pilo]i debun` calitate, care [i-au disputat cu multe argumentetehnice primele pozi]ii în cele 2 zile de concurs.

Astfel s-a încheiat un campionat cu multe plusuri latoate capitolele, de la un an la altul tot mai apreciat,atât de spectatori, cât [i de mass-media, înt`rind

speran]a c` talente înc` mai exist` în acest sport, dac`au posi bili tatea unde s` se manifeste.

C lasament genera l e tapa a V-a :C lasament genera l e tapa a V-a :

Primii zece clasa]i: 1. Lucian R`du]; 2. Adrian Moraru; 3. Claudiu Rusu;

4. Nicolae Trifu; 5. Marius Ionic`; 6. Cosmin Vidican; 7.Andrei Negrean; 8. Ioan Tirpe; 9. Mihai Beldie;10. Sebastian Geogean

C lasament genera l e tapa a V I -a :C lasament genera l e tapa a V I -a :

Primii zece clasa]i:1. Lucian R`du]; 2. Adrian Moraru; 3. Marius Ionic`;

4. Claudiu Rusu; 5. Nicolae Trifu; 6. Ioan Tirpe; 7.Sebastian Geogean; 8. Cosmin Vidican; 9. LucianDamian; 10. Dumitru {erban

D E S T R A J ~ . . . D E S T R A J ~ . . . S P O R T U L U I A U T O !S P O R T U L U I A U T O !

Campionat Na] ional VTM 2009

Cupa Lupeni-Straja, o curs` reu[it`!

V` prezent`m, în con tinuare, clasamentul general al Campionatului Na]ional VTM 2009:

29

Ultima etap` din acest an a Cam pionatului Na]ionalde Karting s-a desf`[urat pe tradi]ionalul circuit „SkatKart“ din Târgu Secuiesc.

De[i vremea a fost destul de schimb` toare, trad i -]ionalul public al acestui gen de curse nu a lipsit.

Ne referim îndeosebi la prietenii [i rudele con cu -ren]ilor, care au venit la Tg. Se cuiesc din toat` ]ara.

Astfel, lastar t s-au ali -niat cei maibuni pilo]idin toa tegru pele decon curs. Era [i fi resc,mi za fiinduna foarteim por tant`:

pilo]ii [i-au dis -putat, pân` înultima secund`,titlu rile de Cam -pion Na]io nal lacla sele lor.

Câ[tig`torii ultimei etape:Clasa PUFO:

1 - Borlovan Leonard - ABAS Timi[oara;2 - Schlett Kristopher - REAL RACING Tulcea;3 - Ponta Andrei - REAL RACING Tulcea.

Clasa MINI:1 - Marcu Dionisios - SINED MOTOR SPORT R`d`u]i;2 - Martin Adrian - REAL RACING Tulcea;3 - Atanasiu Andrei - DANNY RACING KART Bucure[ti.

Clasa KF3:1- Nicolescu Daniel - KART RACING CLUB Ploie[ti;2- Vi[oiu Robert -

CONARG RACING CLUBPite[ti;

3- [tefan Mihnea - SKHBucure[ti.

Clasa KZ2:1- Dr`goiu Dan - BADSI

RACING Bucure[ti;2- Arcarese Salvatore -

REAL RACING Tulcea;3- {tefan Viktor -

SKATKART Tg. Secuiesc.

Dup` validarea tuturor rezultatelor, se va întocmiClasamentul Final al Campionatului National de Kartingpe anul 2009, titlurile de campion urmând a se înmânaîn cadrul unei festivit`]i speciale.

Campionatului Na]ional de KartingEtapa a VI-a, Tg SecuiescEtapa a VI-a, Tg Secuiesc

În perioada 20-22 noiembrie2009, pe pista din Capitala Greciei –Atena, s-a desf`[urat, în incheiereaCampionatului Zonei de Sud-EstEuropa, Concursul dotat cu CupaBalcanic` – Atena la karting.

Pilo]ii români prezen]i la acestConcurs, la clasele Mini, KF3-juniorisi KZ2-seniori, au avut o presta]iefoarte bun` în timpul man[elor.

S-au eviden]iat în mod deosebitcâ[tig`torul cupei la clasa KF3 pilo -tul Daniel Nicolescu [i, la aceea[iclas`, pilotul Brad Brunner, ocupantal locului 5, participant pentru primaoar` la aceast` clas` într-un concursinterna]ional de asemenea anver -gur`.

La clasa Mini cel mai bine clasatpilot român a fost Petru] Florescu,occupant al locului 5 în finala Clasei.

Cu aceast` ocazie s-a desf`[urat[i {edin]a anual` a Zonei, unde s-adecis [i Calendarul pe anul 2010.

Acesta va cuprinde 3 etape aleCampionatului ce se vor desf`[uraîn Grecia, România [i Bulgaria, iar

Cupa Balcanic`, devenit` tra -di]ional`, va avea loc în Turcia.

La Festivitatea de premiere, înafara premiilor acordate pentru Cu -pa Balcanic`, s-a desf`[urat [i pre -mierea Campionatului Zonei. Neface placere s` reamintim faptul c`,din cele 4 clase la care s-a participatîn Campionat, în dou` dintreacestea, primele dou` locuri au fostocupate de pilo]i români [i anume:

Clasa Mini: Locul 1-DionisiosMarcu (Sined Motorsport R`d`u]i)

Locul 2- Petru] Florescu (Urban FastBucure[ti)

Clasa KF3: Locul 1 – DanielNicolescu (Kart Racing Club Ploie[ti) Locul 2 – Robert Visoiu (ConargRacing Pite[ti)

Pe na]iuni, România a ocupatlocul 1 pentru a 5-a oar` în cele[ase edi]ii desf`[urate pân` acum.

CUPA BALCANIC~ 2009LA KARTING

Ross Brawn, poate cel mai bun conduc`tor de echip`al ultimului deceniu în Formula 1, [i-a demonstrat dinnou genialele sale intui]ii de strateg inegalabil.Reamintim c` el s-a aflat la „bu toane” în perioada cândtân` rul Michael Schumacher domina spec taculoscursele de F1. Iar anul trecut, dup` ce a cump`rat echipaHonda pe o sum` simbolic` (1 Euro!), [i-a creat propriaechip` ce-i poart` numele cu care a defilat en fanfare:Brawn GP!

Într-o perioad` record apro iec tat [i a creat un mo -no post ce a avut o aero di -namic` con troversat` [i oa -re cum... con tes tat`, dar cucare a dominat categoricprima parte a cam pio na -tului. Atunci a luat un avansce s-a dovedit de cisiv, atâtîn clasamentul pe echipe,cât [i cel al pilo]ilor, undeJenson Button [i „b`trânul”Barrichello s-au completatre ciproc, dirija]i din spatede marele strateg Ross Bra -wn.

În penultima etap` de la Interlagos, în Marele Premiual Braziliei, preferat de public [i avantajat pe teren pro -priu era brazilianul Rubens Barrichello. Chiar [i în pe -rioa da calific`rilor, ploaia toren]ial`, de[i a amestecatcumva valorile pe grila de start, pân` la urm` tot favori]iiau fost cei care au creat spectacolul sportiv. S` nu uit`mc` Button, Vettel [i Hamilton au plecat de pe pozi]iile14, 16 [i 18, to]i trei reu[ind o curs` formidabil`, ter -minând în final pe locurile 5, 4 [i 3.

Practic, J. Button a fost propulsat spre titlu dup` prima

intrare la boxe, unde Barrichello a pierdut puncte, fiinddep`[it de c`tre Webber [i Kubica. Astfel, liderulCampio natului Mondial deja urcase pe locul 6, acu -mulând punctele pentru titlul de campion. [i dup` adoua intrare la boxe, status-quo s-a p`strat.

Definitiv lucrurile s-au tran[at îns` cu zece tururiînainte de final, când [i Hamilton l-a dep`[it pe Bar -richello, brazilianul coborând astfel pe locul 4. [i caghinionul s` fie deplin, dup` înc` dou` tururi a f`cut [ipan`, Button urcând astfel de fi nitiv pe locul 5, loc pecare [i l-a p`strat pân` în final, când a fost sigur c` Titlul[i Cununa de lauri a campionilor, îi vor apar]ine.

Cu punctele acumulate [i echi pa Brawn GP poate fideclarat` câ[tig`toarea titlului mondial la „constructori”.Deosebit de spor tiv, Rubens Barrichello [i-a feli citatc`lduros coechipierul, ultima sa [ans`, m`car pentrutitlul de vicecampion mondial, urmând s` [i-o joace înultima etap`, în Marele Premiu de la Abu Dhabi. Dar aicia câ[tigat tocmai adver sarul saudirect, Vettel!

{i acum, iat` clasamentele:

CLASAMENT CURS~: 1) Weber, 10p.; 2) Kubica + 7,6 s.; 3) Hamilton+18,9 s.; 4) Vettel +19,6 s.; 5)Button +29,0 s.; 6) Raikkonen+33,3 s.; 7) Buemi +35,9 s.; 8)Barrichello +45,4 s.

CLASAMENT PILO}I: 1) Button,89 p. (campion mon dial); 2) Vettel,74 p.; 3) Barrichello, 72 p.; 4)Webber, 61,5 p.; 5) Hamilton, 49p.; 6) Raikkonen, 48 p.; 7) Rosberg, 34,5 p.; 8) Trulli,30,5 p.

CLASAMENT ECHIPE: 1) Brawn, 161 p.; 2) Red Bull,135 p.; 3) McLaren, 71 p.; 4) Ferrari, 70 p.; 5) Toyota,54,5 p.; 6) Williams, 34,5 p.; 7) BMW, 32 p.; 8) Renault,26 p.

maximaFormu la 1

30

FINAL SPECTACULOS |NTR-UN CAMPIONAT ATIPIC

O REALITATE ÎN WRC:

SUPERLOEB !Anul acesta, unul dintre cei mai

mari pilo]i de raliuri ai tuturor tim -pu rilor, francezul Sebastien Loeb,secondat de la început de coe chi -pierul Daniel Elena, se afl` în fa]aunei provoc`ri unice: a câ[tigat înanul acesta, pentru a VI-a oar`, titlulsuprem în World Rally Competition(WRC).

Urmând exemplul legendaruluiMichael Schumacher în Formula 1,iat` c` la anul ar putea s`-l egalezepe acesta [i la num`rul de titluri.Pentru c` pe celelalte recorduri ab -solute în WRC a reu[it s` le dep` -[easc`!

Începând din 2003, a câ[tigat înfiecare an cel pu]in trei raliuri,ajungând ca în anul 2008 s` câ[tige

11 curse înscrise în CampionatulMon dial. Cu victoriile de anul a -cesta, Sebastien Loeb num`r` 54de raliuri câ[tigate în WRC [i aproa -pe 600 de victorii de etap`.

Fabulos!!Anul acesta lupta a fost strâns`,

mai strâns` ca niciodat`, fiinddecis` în ultima etap` [i în ultima

prob` spe cial`, când excep ]io na luls`u adversar direct Niko Hirvonen aratat ocazia de a se lupta de la egal

la egal pân` în ultimul moment. Pur[i simplu, la o „s`ritoare”, capotamoto rului s-a desprins [i Hir vonen apierdut un minut toc mai cândîncepuse s` recupereze treptat dindiferen]a ce-l separa de liderulcursei.

În semn de respect sportiv, echi -pajul câ[tig`tor S. Loeb - D. Elena l-aua[teptat pe Hirvonen s` treac` liniade sosire în ultima prob`, fiindprimii care l-au felicitat pentruspectacolul oferit în Raliul MariiBritanii, care încheie tradi]ionalCampionatul Mondial

31

|n sta]iunea prahovean` Cheia s-au întâlnit, de curând,circa 30 de jurnali[ti în domeniu, de pe întreg cuprinsul]`rii – membri ai Uniunii Ziari[tilor [i Editorilor Auto dinRomânia (UZEAR) - pentru a alege atât Ma[ina Anului, cât[i SUV-ul Anului 2010.

Votul juriului a fost acordat în deplin` cuno[tin]` decauz`, ma[inile finaliste din fiecare categorie fiind testatede c`tre jurnali[ti, pe traseele stabilite în zona Cheia.

Competi]ia numit` generic „Ma[ina Anului” a adus laCheia modelele eligibile pentru trei sec]iuni: „DesignulAnului 2010”, „City Car 2010” [i „Ma[ina Anului 2010, înRomânia”.

Au fost alese câte [apte finaliste. Este vorba despre va -riante complet noi, de modele, ca re sunt deja disponibilepe pia]a auto româneasc` pân` la finalul anului 2009.

Astfel, dup` cum constata]i, juriul UZEAR a propusdou` sec]iuni suplimentare.

Motivul? Pe de o parte, pentru c` între ma[inile eligi bileîn acest an existau multe autoturisme a[a-numite „deora[”, ceea ce a impus organizarea unui concurs separatpentru „City Car”, iar – pe de alt` parte – pentru c`, în -totdeauna, un model auto cu o linie modern` a for mei [icu un design deosebit încânt` sim]urile oric`rui om, [ofersau nu...

O scurt` trecere în revist` – în ordine alfabetic` - a ma -[inilor prezente în cele trei finale, din aceast` edi]ie aconcursului.

Pentru „Designul Anului” au fost calificate: ChevroletCruze, Citroen C3 Picasso, Ford Fiesta, Honda Insight,Opel Astra, Renault Megane [i Toyota IQ. Cele 7 finalisteale sec]iunii „City Car” au fost: Citroen C3 Picasso, FordFiesta, Honda Jazz, Opel Astra, Renault Clio, Toyota IQ [iToyota Urban Criuser.

În fine, pentru titlul suprem, de „Ma[ina Anului 2010”,în România, modelele calificate în final`, prin vo tul juriuluiUZEAR, au fost urm`toarele: Chevrolet Cruze, Ford Fiesta,Land Rover Discovery 4, Opel Astra, Renault Megane,Toyota Avensis [i Toyota Prius. În total, sunt 13 modelefinaliste, distribuite la cele trei sec]iuni ale competi]iei...

Pe de alt` parte, modelul Toyota IQ a candidat atâtpentru „City Car”, cât [i pentru „Designul Anului”. Dar nueste singurul astfel de caz.

Tot la câte dou` sec]iuni diferite au candidat [i mo -delele Chevrolet Cruze, Citoren C3 Picasso [i RenaultMegane. Îns`, „performerele” competi]iei au fost, f`r` în -doial`, Ford Fiesta [i Opel Astra, care au fost prezente latoate cele trei sec]iuni, ele fiind [i câ[tig`toarele a dou`dintre acestea.

Iat` clasamentele finale ale celor trei sec]iuni, cla -samente alc`tuite în urma votului membrilor juriuluiUniunii Ziari[tilor [i Editorilor Auto din România:

Ma[ina Anului 2010, în România – Opel Astra (205puncte), Renault Megane (146), Ford Fiesta (108), ToyotaAvensis (71), Chevrolet Cruze (61), Toyota Prius (51),Land Rover Discovery4 (33);

Designul Anului 2010 – Ford Fiesta (154 puncte), OpelAstra (134), Renault Megane (109), Chevrolet Cruze(103), Citroen C3 Picasso (74), Honda Insight (57),Toyota IQ (44).

City Car 2010 – Toyota IQ (132 puncte), Ford Fiesta(130), Honda Jazz (107), Citroen C3 Picasso (86), RenaultClio (83), Toyota Urban Criuser (77), Opel Astra (60).

S U V - u l a n u l u i 2 0 1 0S U V - u l a n u l u i 2 0 1 0

La câtva timp, juriul UZEAR s-a reunit din nou la Cheiapentru desemnarea „SUV-ului anului 2010”. Evenimentula fost o premier` pentru pia]a auto din ]ara noastr`, fiindprima dat` când ma[inile din categoria SUV (“Sport UtilityVehicle” sau, mai u[or de re]inut, ma[inile 4x4) au par -ticipat la stabilirea primelor locuri pe baza punctajeloracordate de jurnali[ti de specialitate.

Fiind vorba despre ma[ini puternice, robuste, traseulpentru teste a fost astfel stabilit încât s` pun` în valoareperforman]ele modelelor care au ajuns în finala con -cursului, pentru o corect` apreciere din partea jurnali[ilorde specialitate.

Cele 10 finaliste au fost, în ordine alfabetic`, urm` -toarele: Hyundai iX55, Kia Sorento, Land Rover Dis -covery4, Mazda CX-7, Nissan Murano, Nissan Qashqai+2,Renault Koleos, Subaru Outback, Suzuki Grand Vitara [iSuzuki SX4.

La Cheia, au fost prezente numai 9 dintre finaliste, KiaSo rento lipsind de la testele finale, astfel c` nu a fost

punctat` de membrii juriului. Competi]ia fost cî[tigat` de Mazda CX-7,

cu 133 de puncte, model urmat de SubaruOutback (123) [i Renault Koleos (106puncte).

Juriul UZEAR a acordat [i titlul „SUV-ul deAur”, destinat modelelor lansate în aniitrecu]i [i care – din aceast` cauz` – nu aufost eligibile pentru concursul „SUV-ulanului 2010”. Acest titlu a fost conferitmodelului Honda CR-V.

Daniel NEGU} n

U.Z.E .A.R . A DESEMNATU.Z.E .A.R . A DESEMNAT„MA{INA ANULUI 2010” ÎN ROMÂNIA

32

BERBEC (21.03-20.04)Cei n`scu]i în aceast` zodie sunt personae foarteata[ate de familie, dar fiind berbeci, vor încerca dinr`sputeri s` realizeze multe lucruri pentru cas`, dar

[i pentru... autoturismul propriu. Cei apropia]i s` se a[tepte lao perioad` de… îmbun`t`]iri, modific`ri, estetiz`ri, schimb`rietc. Din p`cate, pe aceast` criz` e mai greu de schimbatautomobilul.

TAUR (21.04-21.05)Firea dv. tran[ant` v-ar putea crea unele pro blemeatunci când v` exprima]i p`rerea într-un grup mailarg de prieteni ori cunoscu]i. Spunând lucrurilor pe

nume, unii dintre ace[tia s-ar putea sim]i oarecum intimida]i,retr`gându-se din „curs`” tocmai când poate ave]i nevoie deajutorul lor.

GEMENI (22.05-21.06)Temperamentul acestei zodii v` define[te ca un om tonic [i plinde energie, care îi poate influen]a pozitiv [i pe cei din preajm`.Egoismul „pozitiv“ ce v` define[te, v` face s` c`uta]i „nimicuri“

pentru o via]` cât mai pl`cut`. De asemenea, nici excesele nu v` sunt peplac (cu atât mai mult atunci când v` afla]i la volan!).

RAC (22.06-22.07)Dup` o perioad` în care a]i depus mult efort (atât fizic, cât [iintelectual), v` dori]i cu mare ner`bdare o binemeritat` vacan]`.Acest repaus va mai întârzia, îns`, mai ales datorit` unor con -

juncturi nea[teptate. Oricum, pentru dv. vacan]a va însemna mobilitateauto, inclusiv un drum c`tre acei oameni dragi, al`turi de care a]i g`sit încomun diverse pasiuni (inclusiv... automobilistice).

LEU (23.07-22.08)În aceast` perioad`, v` ve]i reg`si bucuria în munc`, ob]inândastfel satisfac]ii destule, inclusiv de ordin financiar. [i cum v` places` ave]i în permanen]` „rezervorul” plin, nu pregeta]i s` pune]i la

b`taie toat` energia de care dispune]i.

FECIOAR~ (23.08-21.09)Pentru c` nu a]i plecat înc` în concediu, nu ave]i chef de nimic [iapatia v` determin` s` „pasa]i” altora multe din responsabilit`]ilece v` revin. Sunt îns` activit`]i pe care nu trebuie s` le amâna]i, im -

primând vie]ii proprii un ritm de... ralanti. În plan financiar, îns`, este posibils` v` bucura]i de o sum` de bani, la care v-a]i tot gândit în ultimul timp...

BALAN}~ (22.09-22.10)Fire impulsiv`, cum sunte]i, inclusiv la volan, poate c`-i „amen -da]i” prea aspru pe cei care v-au gre[it, cu sau f`r` inten]ie! Maimult` toleran]` v-ar mai îndulci imaginea [i v-ar reduce din fr` -

mânt`rile proprii. Ar fi un plus câ[tigat, inclusiv pentru propria s`n`tate. [itrebuie s` recunoa[te]i c` aceasta este mai presus de orice!

SCORPION (23.10-21.11)Pentru c` nu sunte]i o persoan` tolerant`, în aceast` perioad`pute]i intra în conflict de interese cu persoane care vor s` v`conving` c` albul negru sau invers. Decizia corect` este s` p`stra]i

firul drumului, evitând [i... dep`[irile, dar feri]i-v` s` sta]i f`r` rost [i cupiciorul pe frân`, la orice semn de aten]ionare m`runt`. Dac` vre]i s` fi]iun înving`tor, inspira]i-v` din zodia care urmeaz`.

S~GET~TOR (22.11-20.12)Zodia proprie v` îndeamn` s` nu face]i unele compromisuri,pentru a ie[i din strâmtorarea material` în care poate v` afla]i învremuri de criz`. Este bine c` v` g`si]i refugiul [i lini[tea pentru a

v` bucura al`turi de cei apropia]i. E bine c` optimismul nu v` p`r`se[te preau[or… chiar [i când nu ave]i bani de benzin` pentru o c`l`torie mai lung`.

CAPRICORN (21.12-19.01)Priceperea [i talentul în afaceri v` va spori încrederea în propriilecalit`]i profesionale [i v` va stimula s` continua]i cursa în „raliul”succeselor. Este, de asemenea, foarte posibil s` v` g`si]i astfel

locul pe care-l merita]i în societate, fiind recunoscut [i r`spl`tit pe m`sur`.

V~RS~TOR (20.10-18.02)Cuvântul cheie al zodiei dv. în aceast` perioad` va fi deciziarapid`, indiferent c` v` afla]i la serviciu, la volanul propriuluiautoturism, ori în sânul familiei. Nu este o treab` u[oar`, îns`

prezen]a de spirit [i memoria excelent` v` vor scoate din multe încurc`turi.Atâta timp cât v` sim]i]i pe „cai mari”, nu ave]i de ce s` v` îngrijora]i!

PE{TI (19.02-20.03)De[i sunte]i o persoan` tolerant`, în aceast` perioad` pute]i intraîn conflict cu persoane care vor s` v` conving` neap`rat dep`rerea lor. Cu toate c` situa]ia financiar` prezint` oscila]ii

(precum o suspensie cam... hâr[it`!), dv. trata]i aceast` problem` cu bunadispozi]ie caracteristic`. Cu alte cuvinte,face]i haz de necaz!

HOROSCOPHOROSCOPAUTOMOBILISTICAUTOMOBILISTIC

Saturnya Saturnya DIEZDIEZ n

U N C A Z I N O C Â TU N C A Z I N O C Â TC A S A P O P O R U L U I !C A S A P O P O R U L U I !

În fosta colonie portughez` Macao, situat la 70 km deHong Kong, în prezent teritoriu reintegrat în R.P.Chinez`, s-a inaugurat cel mai mare Cazino din lume, adev`rat` uzin`de bani pentrucea mai marepu tere eco no mi -c` din Asia!

În cele 3.000de înc`peri suntam pla sate 350de buticuri, 850mese de joc,4.100 de jocurime canice [i a -pa rate de po ker,ba chiar [i unstadion prev`zutcu 15.000 de lo -curi.

Prin compara]ie, “Casa Poporului”, care fusese [i ea pro - pus`, în ianuarie 1990, s` fie Cazinoul Estului, nu are decât1.000 de înc`peri [i doar 86 m în`l]ime, spre deose bire deCazinoul din Macao, care dep`[e[te 100 m.

Toat` construc]ia a costat circa 2,5 miliarde dolari, in -vesti]ie pe care Compania Las Vegas Sands sper` s` o re -cupereze în doar cinci ani.

Dar ce leg`tur` au toate acestea cu automobilismul?Pur [i simplu, la dispozi]ia clien]ilor [i turi[tilor vizitatori

stau, zi [i noapte, circa 5.000 de taxiuri [i 1.000 de auto -mobile Rent a Car!

Dar [i o parcare pentru 5.000 de automobile!

S E X U L . . . D R O G U { O R ?S E X U L . . . D R O G U { O R ?S` d`m la o parte dependen]a pe care o dau drogurile.

Da, exist` apoi dependen]` de calculator, ca [i dependen]`fa]` de volan, multe persoane sim]ind nevoia fizic` de a seurca zilnic în propriul autovehicul.

Dar exist`... [i dependen]` de sex? Nu vorbim despre obseda]ii sexuali [i nu numai despre

b`rba]i... Sunt clinici americane ce ofer` asisten]` me dical`zilnic`, iar dup` tra tament, bolnavul… vindecat revine la unsingur partener de amor, fie c` este c`s`torit sau nu.

Exist`, de exemplu, o clinic` în Arizona (SUA) unde sunttrata]i de hipersexualism circa 2000 de „suferinzi” de ambesexe pe an.

Respectivii (sau respectivele) se plâng c` au ajuns s`schimbe, chiar [icinci parteneri desex într-o singur`zi...

Sigur, chestia etras` de p`r!

O dat` c` estefoarte trendy s` se[tie c` te duci la oastfel de clinic`, s`cheltui într-o zi 850USD [i, apoi, ]i seduce [i vestea c`„dai pe de l`turi” cupoten]a...

Culmea este c`sunt destule doam - ne ce-[i caut` „sta -bilizarea” sexu al` laclinica res pectiv`.

automobili[tiiDe toate pentru to]i...

33

„A venit timpul s` ne preg`tim pentru valorificareaunei bog`]ii inepuizabile: frumuse]ea ]`rii! A venit tim -pul s` ne preg`tim a[a cum trebuie pentru Turism [i s`devenim un punct de atrac]ie pentru turi[tii Europei, pecare România îi va puea atrage prin frumuse]ile extremeale p`mântului ei [i prin aurul soarelui ei.

În Europa, turismul n-a devenit ren tabil decât odat`cu dezvoltarea c`ilor de comunica]ie... (adic` a c`ilorferate [i a [oselelor).

Mai ispititor decât trenul, automo bi lul te las` s` vezimai mult, s` te opre[ti unde vrei [i s` pleci când ai poft`,[i nu când vrea orarul CFR!

Dar avem pe unde, avem drumuri?Toate ]`rile Europei [i ale lumii care au ceva de ar`tat

au f`cut câte ceva în acest sens. Numai noi n-am f`cutnimic. Absolut nimic! În acele biblii ale turismuluiinterna ]ional, care se numesc «ghiduri», România nici nueste men]ionat`. Sau este în felul pu]in onorabil careurmeaz`: «hoteluri mur da re, periculos a se lua cu sine osum` prea mare de bani» (Ghi dul automobilist elve]ian,1936).

«A[adar, nu numai c` nu s-af`cut tot timpul nimic spre aatrage în ]ar` bani str`ini, dar nus-a f`cut nimic nici spre asemnala aten]iei turi[tilor ]araaceasta, frumuse]ile [i bog`]iileei artistice. Deci nici afaceri, nicipropagand`, nici dru muri! Iar cao culme a r`ului, nici case dead`pot curate [i confortabile, nicihoteluri ieftine la tot locul. Nimicpentru comercializareafrumuse]ilor naturale, frumuse]icare au entuziasmat pe to]istr`inii ce au trecut prin ]aranoastr` [i pe care comorile ]`riiacesteia i-au l`sat cu o marenedumerire. De ce nu facemnimic ca s` chem`m [i pe al]ii s`ne admire meleagurile?»“Cum se vede, [i în urm` cu

aproape trei sferturi de veac, ca[i acum, tot... drumurile ne omoar`, de[i înghit anual dela buget sute [i sute de milioane de euro! Au trecut 20de ani [i mai multe cicluri electorale complete. În fiecarecampanie de alegeri, una din principalele promisiuni aleoamenilor politici [i ale partidelor - care se dau de cea -sul mor]ii pentru a ajunge la putere! - a r`mas ace ea[i:construc]ia de autostr`zi!

Cu ce ne-am ales noi, contribuabilii, din toat` aceast`cavalcad` de minciuni electorale? Vom contabiliza doarni[te „cioturi“ de autostrad`, de[i num`rul autovehi cu -lelor înmatriculate, ca [i valorile de trafic, au crescut deaproape 5 ori!

Pentru a nu mai apela din nou la... tradi]ionala com -para]ie cu Bulgaria, s` recunoa[tem cu am`r`ciune ne -putin]a oamenilor politici care ne-au guvernat în ultimii20 de ani, România fiind incapabil` s` ]in` pasul cu ]`riapropiate, mult mai mici ca popula]ie, resurse [i supra -fa]`.

În Croa]ia, Ungaria, Cehia sau Slovacia, num`rul tu -ri[ tilor, fa]` de noi, este de câteva ori mai mare în fiecarean, iar „industria f`r` fum“ chiar a devenit o important`surs` de venit na]ional. Ce mare filozofie social-politic`poate s` fie adev`rul elementar c` f`r` capacit`]i in dus -triale active, f`r` o agricultur` moder n` [i cu datorii fi -nanciare imense pe plan extern, putem risca o sinuci -dere economic` istoric`!

România ar mai fi avut cel pu]in aceast` [ans`: oinfrastructur` rutier` [i turistic` m`car la nivelul ]`rilordin jur. Exact ca în urm` cu 73 de ani...

Radu DRAGO{ n

INDUSTRIAINDUSTRIAF~R~ FUM...F~R~ FUM...FUMEG~!FUMEG~!

t impu lu iTune lu l

N-o s` v` vin` s` crede]i: rândurile careurmeaz` nu sunt scrise nici anul acesta, nicianul trecut, de[i vi se vor p`rea foarte fa -miliare. Pentru ca surpriza s` fie total`, textelede mai jos sunt citate extrase dintr-un articolintitulat „Turismul”, publicat în „Calen darulUniversul”, ap`rut la începutul anului 1936.

Citi]i [i întrista]i-v` când ve]i constata c`România parc` a încremenit în proiect, ace -la[i ca în urm` cu 73 de ani:

34

n În 1969, anul primei apari]ii aRevistei Autoturism, noua publica]ieeditat` de ACR, readucea în actua -litate numeroase momente cu va -loa re de unicat din istoria automo bi -lismului românesc. Aceasta preluafrumoasa tradi]ie început` de „Re -vista Automobil`”, organ de pres`lunar al Automobil Clubului Român,ap`rut` în 1906. Astfel, dup` ce în nu -m`rul din luna august este pu blicatprimul drive-test, realizat dup` cerin -]e europene, din presa româ neasc`,dedicat auto mo bilului Dacia 1100,în num`rul urm`tor esteprezentat` Dacia 1300[i automo bilul de terenAro 243.

Un moment deosebitîn activitatea Asocia]iei:începând cu luna sep -tem brie 1969, Automo -bil Clubul Român intro -duce în premier` pentruasisten]a tehnic` în tra -fic, un prim loc de 32 deautouti li ta re Renault 4, dotate cu ogam` com plet` de truse de scule [iaparatur` de m`sur` [i controltehnic. Prin aceast` dotare modern`,ACR, între primele zece cluburieuropene ale FIA, se aliniaz` astfelcerin]elor inter na]ionale de asisten]`tehnic` [i ajutor rutier acordat`automobili[ tilor români [i turi[tilorstr`ini care ne vizitau ]ara pe patruro]i.

Înc` din primul an de apari]ie,Re vista Autoturism dedica o rubric`special` fo[tilor a[i ai automobi lis -mului românesc. Începând cu lunaaugust, de-a lungul a trei numere, afost publicat un serial interesant des -pre via]a [i activitatea sportiv` a re du -tabilului campion Jan Calcianu. Totatunci, fostul publicist comen ta tor alrevist, neuitatul Petre Cristea, a înce -put s` publice o foarte intere san t`rubric` intitulat` „Arta de a conduce”.

Înaintea lans`rii sale oficiale înEuropa, la al 54-lea Salon Interna]io -nal Auto de la Paris, din 1969, Dacia1300, al`turi de sora sa geam`n`,Renault 12, au fost oferite, pentruîncercare, [i unui grup de ziari[ti ro -mâni de la Agerpres [i cele mai im -portante cotidiane [i reviste auto, încadrul unui drive-test sui-generis, pedistan]a Bucure[ti-Ploie[ti-Câmpina-Breaza-Comarnic [i retur. Revista Auto -turism a fost reprezentat` de cam pi -onul auto en titre, Florin Popescu,ziarist colaborator al revistei, care apublicat o pagin` despre impresiilesale. Iat` un fragment: „Urcarea laBrea za mi-a dat satisfac]ia unorviraje lungi, parcurse cu peste 100

km/h, cutia de viteze fiind perfectetajat` (la tura]ia maxim` se potob]ine peste 75 km/h în treapta adoua [i 120 km/h în treapta a treia),iar stabilitatea pe viraje, demn` de oma[in` sport.”

Tot la Salonul Interna]ional Autode la Paris a fost prezentat` [i ceamai rapid` ma[in` de serie dinlume. Era vorba de un Aston MartinV8, care avea o vitez` de vârf de 275km/h! Asta se întâmpla în urm` cu40 de ani. Ast`zi exist` deja maimulte modele de automobile de

serie care au dep`[it bariera celor400 de km/h. Între acestea [i cu -noscutul Veyron de un milion deeuro, achizi]ionat de c`tre cunos cu -tul rege al asfaltului, Costel C`[u nea -nu, pentru feciorul s`u, mare iubitorde asemenea „scule”...

Un foarte interesant articol, in -titulat „La ce servesc cursele?”, estescris de ing.Radu Popescu. Iat` unargument: „Amploarea contribu]iilorcurselor la progresul automobilelorde serie este imens`, iar [irul inven -]iilor sau perfec]ion`rilor care, dup`ce au trecut examenul asupru acurselor, au fost aplicate la produc]iade serie, este interminabil. În modparadoxal, vitezele extraordinareatinse la curse permit automobilelornormale s` ruleze mai sigur [i s` du -reze mai mult.” De altfel, [i primeleraliuri transcontinentale au fost or ga -nizate chiar de c`tre ONU, iar intere -sul stârnit nu numai în ]`rile cuprin -se în itinerar, ci în întreaga lume, afost imens. Întrecerile constituiau, înplus, un mesaj de pace, colaboraretransfrontalier` [i promovare turisti -c` f`r` egal. La scar` mult mai mic`,o semnifica]ie asem`n`toare avea [icunoscutul Raliu al Dun`rii, care por -nea din Viena [i se încheia în PoianaBra[ov, cu participarea unor pilo]irenumi]i din toat` Europa.

La rubrica de nout`]i, RevistaAutoturism din luna octombrie 1969,publica câteva [tiri intere sante, care„rupeau” astfel o barier` informa ]io -nal` impus` de divizarea lumii îndou` „lag`re” ideologice opuse. Ast -fel, un mare interes a stârnit [tirea

conform c`reia celebrul concernamerican Ford reu[ea s` totalizeze oproduc]ie de 100 de milioane deautovehicule construite de la înfiin -]area sa (78 milioane de autotu ris -me, 18 milioane de camioane [i 4milioane de tractoare). Re cordulfusese atins dup` 66 de ani de cândprima ma [in` Ford a fost con struit`în iunie 1903, de c`tre ce lebrulHenry Ford. La ani versare, HenryFord II, pre [edintele de atunci alCom paniei, pronostica c` a dou`sut` de milioane va fi reali zat` în

mai pu]in de 16 ani. Iat` c`dup` 40 de ani, Ford inau -gureaz` o uzin` proprie laCra iova, unde inten]ionea -z` s` produc` 300.000 deunit`]i pe an înc` din 2012!

{i pentru c` tot am vor -bit de pri mul rege al auto -mobilului, iat` [i o ciud` -]enie a acelor ani: 95% dinauto mobile erau negre. A[aera [i a[a ce rea gustul epo -

cii, r`mânând celebr` butada [i maicelebrului Henry Ford I, construc -torul mode lului Ford T, neschimbatca aspect vreme de 19 ani: „Pute]ifolosi toate culorile, cu condi]ia caele s` fie negre!...”

Revista Autoturism chiar era opublica]ie ancorat` nemijlocit înfenomenul auto, inclusiv prin publi -carea unor reportaje [i informa]ii dinactivitatea automobilistic` europea -n`. Un exemplu îl ofer` fotore por -tajul din num`rul 12 al anului 1969,dedicat în exclusivitate SalonuluiAuto de la Torino, ultimul mare sa -lon interna]ional european al anului.Corespondentul revistei s-a oprit cuinteres asupra conferin]ei de pres`sus]inut` de marele pre[edinte alConcernului Fiat, neuitatul GiovaniAgneli, în fa]a unui auditoriu compusdin 500 de ziari[ti. De remarcat c` lavremea respectiv`, majoritatea auto -mobilelor construite în Italia apar -]inea firmelor ce constituiau Con cer -nul Fiat.

Ultimul num`r al revistei pe anul1969 publica un interesant articoldespre rulota de dou` persoane,construit` de timi[oreanul AdrianWetzger, ce trecuse toate testele deomologare [i înscriere în circula]ieconform cerin]elor europene. Inge -nio zitatea automobilistului timi[o -rean a fost remarcat` [i de o publi -ca]ie de specialitate din Germania,care eviden]ia nu doar func]io nali -tatea sa deosebit`, dar [i o estetic`de invidiat, raportat` la caracteristicitehnice optime.

CRONICARCRONICAR n

cu amintiricase ta

CITIM ÎN REVISTAAUTOTURISM

DE-ACUM 40 DE ANI