anul XIII, nr.10,octombrie 2010, 6,2 lei

CasaMea

CasaMea

Con

struieşte ca

sa visu

rilor ta

le!w

ww

.hip

ario

n.c

om

An

ul X

III, N.1

0, o

cto

mb

rie 2

01

0 P

reø 6

,2 R

ON

Cumpãrã revista Casa Mea ši ajutãAšezãmântul de copii "Sfânta Macrina"!

Podul casei transformat în mansardă

Cum construieštiun gard rustic

Cum alegemcentrala termicã

Tipuri de învelitoriTipuri de învelitori

Podul casei transformat în mansardă

2SUPLIMENTE

GRATUITE:32 de pagini

Casă sănătoasă24 de paginiAmenajări

de bucătării

Publisher

Redactor-şefArt Director

Secretar de redacţieRedactori

FotografCorector

Advertising Sales Manager

e-mailMarketing Manager

Viorica Iorgulescu

ema brumăreanudora dorofteiMariana NicolaeAnca Ghiorghiudan Maziludan AlexandruGeanina bicăbogdan Toma

casamea@hiparion.combogdan Mireanu

Director generalDirector vânzare grup

Director vânzări Home&Deco

Director editorial

Director producţie

Responsabilsuplimente HRL

Prelucrare imagine

AbonamenteTelefon

Corespondenţăe-mail

Adresa

TelefonFax

Membru fondator

Tipar

Distribuţie

Adrian RusCezar burlan

Radu Găvruş

diana Ionescu

Mihai Voivod

Alina Petre

daniel dragomir

Mariana Gheorghe021-202.81.22O.P. 33, C.P. 52, bucureşticasamea@hiparion.comwww.hiparion.comNerva Traian Nr. 3,bl. M 101, et. 8, sector 3,bucureşti021-20.28.270021-20.28.269

Cătălin berari

Mega Press holdings S.A.Tel: 021/461.08.08;

RAuTAkIRjA ROMANIA,TuTuN şI ZIARe,MIlleNIuM PReSS,hACheTTe dISTRIbuTION

EDITORIAL

O mansardãnouã

Ema BrumăreanuRedactor-Şef

CASA MEAeste o publicaţie

lunară a

CopyrightMedIA GAMMA PublISheRS

Reproducerea integrală sau parţialăa textelor sau ilustraţiilor din revistaCasa Mea este posibilănumai cu acordul prealabil scris alMedIA GAMMA PublISheRS

Întreaga responsabilitatepentru conţinutul materialelorrevine autorilor acestora

CASA MEA este marcă înregistrată

ISSN 1454-0800

Revista Casa Mea beneficiazăde rezultate de audienţă

conform Studiului Naţionalde Audienţă măsurate în perioada

ianuarie 2009 - ianuarie 2010.

Dacã din diverse motive aţi constatat cã nu e

timpul sã construiţi o casã nou-nouţã, vã dãm

noi o idee: modernizaţi-o pe cea veche! În

acest numãr al revistei vã arãtãm cum un pod

nefolosit se poate transforma într-un nivel în toatã regula,

printr-o renovare de amploare. Sigur, acest lucru implicã

eforturi inclusiv financiare, dar şi depãşirea unor probleme

tehnice despre care puteţi citi în articolul dedicat. Cu toate

acestea, rezultatul mansardãrii unei case este adesea unul

spectaculos prin caracteristicile aparte ale spaţiului respec-

tiv, iar eforturile pot fi din plin rãsplãtite prin funcţionali-

tatea unui spaţiu pânã nu demult pierdut.

Şi pentru cã în astfel de cazuri, cel mai adesea trebuie

sã înlocuiţi şarpanta şi învelitoarea acoperişului, vã dãm

din nou o mânã de ajutor în alegerea acesteia. Dincolo de

avantajele şi posibilele dezavantaje ale diverselor tipuri de

învelitori, un lucru extrem de important înainte de a lua o

decizie: ţineţi cont de greutatea acoperişului care trebuie sã

fie susţinutã de structura de rezistenţã a clãdirii. Altfel, totul

se poate prãbuşi cu consecinţe dintre cele mai dezastruoase.

Şi pentru cã octombrie e ultima lunã favorabilã lucrãrilor în

jurul casei şi în grãdinã, vã învãţãm sã construiţi un gard

rustic cu doar câteva scule simple şi ceva buşteni de brad

sau, într-o a doua variantã, sã înfiinţaţi un gard din plante

cãţãrãtoare care se preteazã acestui lucru. Evident,

ca de fiecare datã, tema principalã o constituie cele patru

prezentãri de casã dintre care una e cel puţin ineditã.

„O casã în copac!!!”, veţi exclama. Ei bine, de ce nu?

CASE DE PRETUTINDENI06 OriginalitateclujeanãProprietarii acestei case

au pornit din start cu

un avantaj faþã de alþii:

unul dintre membrii

familiei este arhitect.

16 LângãTransfãgãrãşanDragostea pentru munte,

pentru priveliştea

de neegalat, pentru aerul

curat i-a determinat pe

proprietari sã cumpere

un teren şi o casã în zonã.

22 Vechi vs. nouO casã cochetã situată

în mijlocul oraşului, feritã

însã de zgomot, fiind încon-

juratã de ziduri groase.

28 Casa din copac Un tânãr din Predeal

şi-a îndeplinit dorinþa

din copilãrie şi a construit

o casã în copac.

SOLUþII îN CONSTRUCţII42 Materiale - Cum

alegem centrala termicã?

52 Materiale -Tipuri de învelitori

58 Renovare -Podul nelocuibil

devine mansardã

66 Materiale -Shopping învelitori

şi ferestre de mansardă

70 Materiale - Shopping

centrale şi calorifere

76 Evenimente

îN jURUL CASEI86 Exterior -

Liniştea din grădină

92 Exterior -Frumoasă şi comodă

98 Exterior -Plante cãþãrãtoare

pentru gardul viu

106 Construieşte singur -Cum construieşti

un gard rustic

108 Shopping - Pavaje

110 Turism -Costa de Valencia,

provocatoare

pentru orice senior

112 Turism -Un oraş cosmopolit

Sumar

4 octombrie 2010 Casa Mea

pag.6

pag.110pag.84pag.52

case de pretutindenivilă în Cluj

6 octombrie 2010 Casa Mea

Cum ar trebui sã arate casade vis? greu de gãsit unrãspuns la aceastã între-bare. este nevoie de multãimaginaţie, de voinţã şi,mai ales, de un arhitect bun.Cam acestea ar fi premiselepentru o casã reuşitã.

Originalitate clujeanãText: Anca ghiorghiu • Foto: Dan AlexAnDru

Casa Mea octombrie 2010 7

n Casa este din cãrãmidã şi a fost izolatã cu polistiren expandat de

5 cm la pereţi, iar învelitoarea este izolatã cu vatã mineralã de 25 cm.

n Şarpanta este din lemn şi are învelitoare din ţiglã ceramicã.

n La exterior, casa a fost placatã cu piatrã naturalã

care a fost spartã şi prelucratã manual.

n Este o construcţie lungã, fãrã etaj. La interior, organizarea

este simplã şi foarte funcţionalã. Are un living spaţios şi

trei dormitoare. De asemenea, nu lipseşte un birou.

Date tehnice

4

roprietarii acesteica se au pornit dinstart cu un avantajfaţã de alţii: unul

dintre membrii familiei este arhi-tect. Mai precis, fratele proprie ta -rului are aceastã profesie. Te re nulpe care a fost ridicatã casa a fostcumpãrat în 1998 şi avea în jur de875 metri pãtraţi. Proprie tarul s-aadresat arh. Remus Marusciac sãîi „deseneze” casa mult doritã.„Am fãcut mai multe variante decase, toate cu etaj. Lucrul la acelevariante a durat câteva luni. Estefoarte important sã îţi cunoşti cli -entul pentru a-i putea oferi vari-anta care sã i se po tri veas cã acum,peste cinci, peste 10, 20 sau 30 deani. Nicio prop unere de-a mea nuera pe placul lor. Într-o searã l-amrugat pe fra tele meu sã vinã lamine, sã îi arãt ceva. În 30 de mi -nute i-am fãcut o nouã schiţã 3D.I-a plãcut enorm şi a zis cã aceas taeste casa pe care şi-o do reşte”, ne-apovestit arh. Remus Marusciac.Chiar da cã din punct de vedere alproiectului casa era foarte reu -şitã, ri dicarea acesteia în plan realera foarte dificilã deoa rece tere -nul nu era suficient pentru o casãcu o lungime de 33 de metri.

P

Suprafaţa utilã: 327 mp

Suprafaţa terenului: 1.300 mp

Niveluri: 5

Număr de camere: parter

Anul începerii: 2003

Finalizare: 2004Fiş

a t

eh

nic

ã

Cum alegem centrala termicã?S-a dovedit cã un rol importantîn starea noastrã generalã îl areconfortul. O locuinţã care nu îţioferã confortul necesar, nu poatefi numitã „acasã”. De aceea,cu toţii explorãm magazineleîn cãutarea elemen telorcare ar putea sã ne facã viaţamai confortabilã.

a urmare,ne-am gân- dit sã te a -ju tãm sã ai

parte de confort termic la ti neîn locuinţã chiar dacã tem-peratura de afarã scade cumult sub 0˚C. Oferta de cen-trale termice existentã pepiaţã este va riatã, iar acestlucru te poa te deruta: cen-trale termice pe gaz standardsau în con densare, în variantamuralã sau de pardo sealã,centrale pe com bustibil solidsau centrale electrice etc.Astfel, apare întrebarea „cear trebui sã aleg pentru lamine acasã?”.Ei bine, începând cu anul a -cesta sunt în trend centra -lele termice cu con densare.

Acest lucru de monstreazãinteresul sporit al utilizato-rilor pentru centralele cu efi-cienţã ridicatã şi consumredus de combustibil gazos. Atunci când hotãrâţi sã vãachiziţionaţi o centralã, es teindicat sã fiţi cât mai binedocumentaţi. Achiziţio na reaunei centrale termice re pre -zintã un bun de folosinţã în-delungatã, ceea ce pre supunespriji nul unor specialişti. Însãchiar dacã vân zãtorii din ma -ga zi nele de specialitate vãpot sfãtui, nu vã bazaţi doarpe informa ţiile oferite de ei.Pe lângã pute rea şi tipul cen- tralei termice, ar fi bine sãfiţi informaţi despre re ţeauade servicii existentã pentrurespectiva centralã termi cã.

C

42 octombrie 2010 Casa Mea

materialecum alegem...

Bine de štiut!În alegerea unei soluţii de încãlzire trebuie sã se ţinã cont de:l configuraţia şi volumul spaţiului de locuit; l numãrul de bãi şi bucãtãrii;l numãrul de utilizatori; l nevoile familiei şi stilul de viaţã al acesteia; l tehnologiile existente.

Casa Mea octombrie­2010 43

De ase me nea, es te foarteimportant raportul calitate-preţ. Specialiştii au stabilit,în conformitate cu DirectivaEuropeanã 92/42/CEE, cãeficienţa ter micã a centra -lelor termice a fost cla si fi -catã între 1 şi 4 stele. Ast fel,eficienţa cea mai ridicatã oau centralele cu condensare,iar cele cu com bustie tra di -ţionalã au, de regulã, 3 ste le.Mode lele de 2 stele sunt dince în ce mai rare, iar pre ţulcentralelor creşte propor ţio -nal cu numãrul de stele.

Tipuri de centraletermicePrincipalele tipuri de ca za ne,aşa cum mai sunt denu mitecentralele termice folosite lanoi, sunt cele care func ţio -neazã cu gaz, pe lemne sauelectric. În funcţie de formãşi de pozi ţionare existã cen-trale murale sau de pardo -sealã. La alegerea centraleipentru locuinţã se ia în cal-cul, pe lângã combustibilulutilizat, şi suprafaţa locuinţeipe care vrem sã o încãlzim.Astfel, distingem centra lelemurale cu aplicaţie pe pe reteşi centralele de pardo sealã saustaţionare. Aces tea sunt pre -ferate în cazul caselor mari,

spaţioase. Centralele suntconstruite în douã variante:cu tiraj na tural (conectate laun coş de fum) şi cu tiraj for ţat(aşa-numitele centrale tur­bo).La ora actualã, cele mai re-comandate sunt centraleleîn­ condensare care au unrandament mult mai ridicat.randamentul centra le lor încondensaţie este cu 15-20%mai ridicat decât cel al cen-tralelor conven ţio nale. Centralele pe bazã de com- bustibil solid (rumeguş saulemne) sunt recomandatece lor care au casa în zo neleforestiere sau cabane lamun te. De obicei, ca za nelepe bazã de combus ti bil solidsunt fabricate din fontã sautablã de oţel şi au o puterede pânã la 87 kw. Cele mainoi tipuri de centrale termicebeneficiazã de un design dince în ce mai pretenţios, ast-fel încât pot fi amplasatechiar şi în spaţii mai reduse.

Ultimele tehnologiiîn materie de centraleCum funcţioneazã centra lelecu condensare? În principiu,în toate centra lele termice areloc ar de rea combusti bililor şitransmi terea cãldurii rezultatecã tre apa din sistemul de în -cãlzire, prin intermediul unui

Alegerea puterii centralei termicel Pentru o suprafaţã de locuit de pânã la 200 mp(cu o înãlţime de aproximativ 2,4 m) şi maximtrei utilizatori de apã caldã menajerã simultan,aveţi nevoie de o centralã termicã de 24-28 kW. l Dacã suprafaţa atinge 250 mp, atunci trebuiesã optaţi pentru o centralã de 31 kW. Totodatã, este im-portant sã se coreleze puterea centralei cu gradulde izolare al pereţilor. Pentru o casã izolatã (cu termosis-tem pe faţada exterioarã, de minim 5 cm) esterecomandat un necesar de 30 W/m3 de aer.În cazul unei case neizolate, se poate ajunge chiar şipânã la un necesar de 60-70 W/m3 de aer.

4

84 octombrie 2010 Casa Mea

exteriorgrãdini

Casa Mea octombrie 2010 85

Liniştea din grãdinãText: Anca ghiorghiu • Foto: dan AlexAndru