Revista Constructiilor - Nr. 107, Septembrie 2014

d i n s u m a rConstructori care vã aºteaptã:IASICON SA C2ERBAªU SA C3AEDIFICIA CARPAÞI C4Editorial: Hora staccato! 3Palatul Copiilor Iaºi. Consolidare ºi restaurare 4 - 6MAPEI: Sistem pentru consolidarea elementelordin zidãrie, inclusiv monumente istorice 8, 9MAPEI: Sistem pentru consolidarea staticãºi antiseismicã a structurilor 10, 11HIDROCONSTRUCÞIA SA prezintãGeorom Internaþional SA 12, 13SOLETANCHE BACHY FUNDAÞII:Pereþi mulaþi - o altã abordare 14, 15IJF DRILLING SOLUTIONS:HYDRAULIC DRILL RIG 900 P, unul dintre celemai performante utilaje pentru geotermie 16, 17FPSC: Trezirea cifrelor 18, 19IRIDEX GROUP PLASTIC: CoreFlexTM - o nouãgeneraþie de membrane hidroizolatoare 20, 21GEOBRUGG AG: Sisteme flexibilepentru stabilizarea taluzurilor / versanþilor 22, 23GEOSTUD: Laboratoarele GEOSTUD,implicate în realizarea programului naþionalpentru construcþia de autostrãzi 24 - 26CONSITRANS: Soluþii constructivepentru protecþia amfibienilorutilizate în proiectarea infrastructurii rutiere 28, 29PSC: Implicarea Patronatului Societãþilordin Construcþii în proiecte cofinanþate FSEpentru formarea profesionalã a angajaþilorde pe ºantierele din România 30, 31Stabilirea soluþiilor de fundareprin încercãri clasice (foraje ºi analize de laborator)ºi încercãri in situ 32, 34, 35HILTI: Un pas uriaº cãtre viitor. HIT HY 200 -cel mai revoluþionar sistem chimicpentru ancorare 33CREATON & ETERNIT: Accesorii originalepentru un acoperiº durabil 36, 37ALUPROF: Cu ALUPROFþineþi þânþarii la distanþã! 38, 39HEXADOME CONSTRUCT: O miºcareimportantã ºi îndrãzneaþã -lansarea noii sigle Hexadome Construct 40, 41TROFEUL ARACO: Catedrala OrtodoxãSf. Petru ºi Pavel - Mioveni 42NAUE: Materialele NAUEpentru infrastructura cãilor ferate 43Podurile: bolþi ºi arce (IV) 44, 46, 47FERROBETON ROMÂNIA: Elementedin beton prefabricat ºi precomprimat 45Personalitãþi româneºti în construcþii -Adrian POPOVICI 48, 50, 51SALTCOM: Hale metalicecu structurã autoportantã 52, 53Arhitectura „prefabricatã” a anilor `70,în viziunea contemporanã:Clãdire de birouri în oraºul Titu 54, 55Instalaþii de decontaminare pãmânturi,agregate ºi deºeuri periculoaseºi/sau nepericuloase 56 - 59Monitorizarea geotehnicã a fenomenelorde instabilitate manifestate pe parcursul execuþieiunui depozit ecologic de deºeuri municipale 60 - 65

e d

!t

o r

i a

l Titlul v-ar putea duce,

cred, la a crede cã revista

noastrã îºi schimbã profilul

pentru cã el este propriu

muzicii noastre populare,

cântec sau cântece care

sugereazã o miºcare pe

loc, pe loc. ªi chiar dacã în realitate ritmul este sacadat

ne dã impresia cã dansul este, de fapt, static. Am început

cu o asemenea constatare pentru cã ceea ce se întâmplã

în ultimii ani în sectorul construcþiilor, în evoluþia lui de

fapt, este tot un fel de a bate pasul pe loc, loc care, de

fapt, s-a tasat în aºa mãsurã încât din ce în ce mai greu

va fi de desþelenit atunci când s-ar putea ca “cineva” sã

doreascã sã-l redea arhitecþilor, proiectanþilor ºi construc-

torilor pentru ca pe el sã fie ridicate construcþii de tot felul.

Ne-am tot pus, ºi ne punem în continuare întrebarea,

de ce o asemenea stare de lucruri într-un sector care,

practic genereazã adevãrata creºtere economicã.

Sunt multe rãspunsuri care pot fi date mai ales în

aceºti ani în care þara noastrã are mare nevoie de

“întinerirea” zestrei edilitare cu construcþii gazduind obiec-

tive civile ºi industriale, agrare, cultural-sportive ºi

bineînþeles cele aparþinând infrastructurii rutiere, fero-

viare, aeriene ºi, nu în ultimul rând, a reþelei de aducþiune

ºi evacuare a apelor, cu precãdere în zonele rurale.

Nu cred nici un moment cã acei “oameni minunaþi”

care s-au perindat ºi se perindã pe la conducerea tre-

burilor þãrii n-au habar de toate aceste lucruri. ªi dacã au

este un vot de blam pentru ei pentru cã “toacã” degeaba

banii bugetului pe salariile ºi afacerile personale. Afaceri

care întregesc tot mai spectaculos bogãþia lor consistentã

înscrisã negru pe alb în declaraþiile de avere.

Un alt rãspuns nãucitor este ºi faptul cã România,

dupã 1990, a fost ºi este permanent într-o campanie elec-

toralã, chiar dacã datele la care au loc alegerile sunt

despãrþite de ani.

ªi dacã se întâmplã acest lucru apare ºi minciuna ºi

neputinþa de a face ceva ºi prin intermediul construcþiilor.

De unde ºi concluzia cã alegeri, ºi deci campanie

electoralã permanentã, nu înseamnã decât „hora staccato“

dar nu de bucurie ci de întristare.

Sã dea Domnul ca, dupã noiembrie 2014, totul sã fie

contrazis ºi sã se întrevadã ºi ceva cu adevãrat constructiv.

Ciprian Enache

Hora staccato!

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� septembrie 20144

Palatul Copiilor IaºiCONSOLIDARE ªI RESTAURARE

dr. ing. Vasile DASCÃLU - director SC ROMEXPERT SRL Iaºi

AVARII STRUCTURALE, INVESTIGAÞIIªI CONCEPT DE CONSOLIDAREClãdirea, construitã în anul 1840

cu destinaþia de locuinþã, cunoscutãsub denumirea de Casa Can-tacuzino - Paºcanu - Cozadini, asuferit modificãri, atât funcþionale câtºi utilitare, îndeplinind, pe rând,funcþiunea de reºedinþã regalã înperioada refugiului din primul rãzboimondial, atunci când oraºul Iaºi adevenit vremelnic capitala României,apoi unitate militarã, adãpostindCorpul 4 de armatã, pension de fete,cantinã ºi cãmin pentru studenþi.

Din anul 1961, clãdirea a fost pre-luatã de Ministerul Invãþãmântului ºia primit destinaþia actualã de club alcopiilor.

Atât modificãrile practicate întimp cât ºi cutremurele ºi uzuramaterialelor au afectat clãdirea, încei peste 160 de ani de existenþã,determinând decizia de consolidare,prin aplicare de soluþii tehnice caresã nu afecteze atributele de monu-ment ºi fãrã a interveni la arhitecturainterioarã sau exterioarã.

Dupã decaparea tencuielilor s-aconstatat cã zidurile principale struc-turale prezentau fracturi adânci (dis-locãri) în zona buiandrugilor, laintersecþii (în special ale zidurilorinterioare cu cele exterioare) etc.Fisuri cu deschideri mãrite s-au con-statat ºi în zidul exterior de la sala despectacole, iar legatura acestuia cuportalul de la scenã era puternicdeterioratã (crãpãturi pe toatãînãlþimea, dislocãri la partea supe-rioarã etc.).

S-au constatat, de asemenea,deplasãri – sãgeþi la ferma de lemn

de deasupra sãlii de spectacole princare se evitã descãrcarea ºarpanteiacoperiºului pe grinzile planºeului.Unele noduri erau lipsite de ele-mente de solidarizare (cleºti, scoabe,zbanturi, buloane etc.) sau aveaureazemul avariat, în special în zonazidului modificat de deasupra por-talului de la scena amenajatã ulterior.

Pentru stabilirea gradului deavariere ºi a mãsurilor de intervenþies-au extins sondajele ºi au fostdecopertate:

• planºeele în pod - urgenþa I, lasala de spectacole ºi scenã;

• zonele cu degradãri - avarii pro-nunþate (sala de spectacole, la zidu-rile fisurate).

În raport cu exigenþele normelortehnice actuale ºi de protecþie anti-seismicã, clãdirea prezenta impor-tante neconformitãþi.

În baza expertizei tehnice, prindocumentaþia de consolidare s-auproiectat lucrãrile de intervenþienecesare. Acestea au constat în:

A - lucrãri de intervenþie urgentãreprezentate, în principal, din exe-cuþia unui planºeu din beton armatpeste etaj, dupã desfacerea celuiexistent, care prezenta grave avarii(grinzi din lemn putrezite la reazeme,sãgeþi la tavane, dislocãri de reazeme)ºi la zidul de atic, fronton ºi salãspectacole, concomitent cu reduce-rea încãrcãrii de la nivelul podului,prin îndepãrtarea pãmântului, stra-turilor de cãrãmidã ºi molozului,refacerea lucrãrilor de învelitoare ºiºarpantã. Lucrãrile de intervenþie nuau afectat componenta de monu-ment istoric ºi s-au executat din inte-rior, fãrã intervenþie la elementelearhitecturale.

Foto 1: Palatul Copiilor Iaºi. Faþada principalã a clãdirii

Antreprenor general: SC IASICON SA IaºiProiectant general: SC ROMEXPERT SRL Iaºi

Subantreprenor: SC ADEMS SRL PaºcaniBeneficiar: Inspectoratul ªcolar Judeþean Iaºi

�� RReevviissttaa Construcþiilor �� septembrie 2014 5

B - consolidarea construcþiei înansamblu, prin lucrãri de consoli-dare a pereþilor portanþi din zidãriede cãramidã (rezidiri, reþeseri, injec-tãri fisuri, injectãri în masã, cãmã-ºuire cu mortar M100T armatã cuplasã ductilã de oþel beton OB37 (Ø6ºi Ø8), ancoratã în fundaþii prin cen-turi. Atât cãmãºuirea, cât ºi centurile,fac conexiune cu zidãria din pereþi ºidin fundaþii, printr-un sistem mecanicformat din crose ºi ancore cu corpinjectat. Acesta este astfel dimen-sionat încât sã preia ºi sã transmitãeforturile unui element (ºi material)nou, compozit, alcãtuit dintr-un „miezdin cãrãmidã ºi mortar” ºi unul saudouã straturi de material format dinmortar-beton armat cu plasã ductilã,„încleºtat” prin rosturile de 2 - 3 cmdintre cãrãmizi ºi ancorajele tipcrosã sau scoabã, introduse îngalerii forate cu rotopercutorul ºiumplute prin injectare sub presiune(pentru a realiza „rãdãcini” în masazidãriei de tip „arborescent”).

Soluþiile de consolidare au fostadaptate la situaþia fiecãrei încãperiºi alcãtuiri: cele din lemn degradatau fost înlocuite cu planºeu dinbeton armat, iar cele din bolþi saubolþiºoare, prin suprabetonare, pãs-trând intradosul actual al planºeului.

Degradãri importante prezentauplanºeele din lemn, la care s-a con-statat putrezirea grinzilor ºi pericolulde prãbuºire a acestora.

Lucrãrile de intervenþie au asigurat:• realizarea unei ºaibe orizontale

rigide în locul planºeului din lemn dela nivelul podului, prin care ele-mentele verticale (montanþii) dinzidãrie sã lucreze spaþial la prelu-area forþelor seismice în caz decutremur;

• refacerea ºarpantei degradateºi a învelitorii din tablã zincatã;

• consolidarea pereþilor din zidã-rie, prin “þeserea” cu incizii armateinjectate ºi prin injectarea în masã azidãriei pentru mãrirea rezistenþeimortarului;

• consolidarea fundaþiilor ºi plan-ºeelor din arce ºi bolþi;

• refacerea instalaþiilor afectatede lucrãrile de consolidare ºi a celorcu grad avansat de uzurã fizicã;

• refacerea lucrãrilor de finisaje,pardoseli, vopsitorii etc.;

• repararea sau înlocuirea tâm-plãriei cu degradãri ºi deteriorãri;

• restaurarea bolþilor interioaredin cãrãmidã ºi a celor pe schelet dinlemn (bolþile cilindrice de la holulcentral ºi de la etaj);

• restaurarea ºi reamenajareasãlii de festivitãþi ºi spectacole (poli-valente);

• refacerea amenajãrilor exterioare,dupã finalizarea lucrãrilor interioare;

• restaurarea lucrãrilor la faþade ºiconservarea acestora.

S-au fãcut relevee foto înainte deînceperea fiecãrei lucrãri (ex. decapãritencuieli), dupã executarea decoper-tãrilor sau desfacerilor (ex. dupãîndepãrtarea tencuielilor ºi rostuireazidãriei - vizualizarea degradãriicãrãmizii, crãpãturi, fisuri etc.) ºi dupãexecuþia fazei de pregãtire a supra-feþei (ex. executat gãuri ºi montatcrose ºi ºtuþuri de injectare etc.).

La examinarea clãdirii, în specialdin încãperile în funcþiune, nu s-auputut constata avarii grave, apreciindcã starea de degradare este mode-ratã. Fisurile de dimensiuni redusede la golurile de fereastrã ºi uºi, ca-racteristice solicitãrilor seismice,precum ºi unele avarii la bolþi ºi arce,justificau necesitatea evaluãrii, princercetare la faþa locului, a tuturorsubansamblelor, urmând ca, pe bazaevaluãrii analitice, sã poatã fi deter-minat gradul de asigurare, conformreglementãrilor tehnice în vigoare.

Acþionând în sensul celor menþi-onate, s-a fãcut cercetarea amã-nunþitã a stãrii tehnice a ºarpantei ºia planºeelor peste etaj, care erauaccesibile de la nivelul podului. S-aconstatat, astfel, cã tot planºeulpeste etaj este executat din lemn, însoluþii diferite iar la sala de spectacole

planºeul era realizat grindã lângãgrindã, cu dimensiuni de 28 cm pelatura în grosime, grinzi care aveaucapetele parþial putrezite, prezen-tând sãgeþi diferite de la o grindã laalta ºi ameninþând cu prãbuºirea. Unpericol era reprezentat ºi de tavanulsuspendat din mortar de ciment,executat prin anii 1960-1963, agãþatcu bare de oþel-beton, care prezen-tau un grad avansat de ruginã, lacare se adãuga suprasarcina depãmânt ºi placaj cu cãrãmidã, carejuca rol de izolaþie ºi lestare aplanºeelor de la nivelul podului, pre-cum ºi influenþa infiltraþiilor masivede apã prin învelitoarea degradatã,atât din cauza corodãrii tablei cât ºi adeformãrii, în timp, a elementelor deºarpantã.

Toate aceste constatãri au impusabordarea diferitã a urgenþelor pen-tru ansamblul clãdirii ºi a acope-riºului, inclusiv a planºeelor pesteetaj. Pe baza expertizei întocmite s-aconstatat cã gradul de asigurare laîncãrcãri seismice este mult sub va-loarea admisã de P100/92, iar ava-riile de la nivelul podului, ºarpantei ºiplanºeelor necesitau intervenþieurgentã. S-a propus ºi s-a acceptatevacuarea clãdirii, întocmirea imedi-atã a proiectului pentru ºarpantã ºiplanºeele peste etaj, inclusiv refa-cerea asterelii ºi învelitorii, cu sis-temul de colectare ºi evacuare aapelor din precipitaþii de pe acoperiº.Ca urmare, în prima etapã s-auînlocuit planºeele din lemn cuplanºee din beton armat la toateîncãperile de la etaj. Dupã consolida-rea planºeelor, s-a refãcut ºarpanta,pe baza unui proiect, s-a executatastereala ºi învelitoarea din tablã, inclu-siv jgheaburile ºi burlanele aferente.

S-a trecut la etapa de consolidarea celor douã nivele - parter ºi etaj -

continuare în pagina 6��


pentru care au fost elaborate proiecttehnic ºi detalii de execuþie, pe bazaexpertizei aprobate ºi a conceptuluide consolidare. Acestea prevedeauasigurarea unei conlucrãri deansamblu la nivelul planºeelor pesteetaj ºi peste parter care, prin rigidi-tatea lor, sã asigure conlucrareaºpaleþilor verticali, în cazul unuiseism.

Aºa cum am menþionat, la exper-tizarea pereþilor structurali exteriorisau interiori, nu s-au constatatdegradãri importante, clãdirea fiindîn funcþiune iar beneficiarul asigu-rând întreþinerea periodicã prinzugrãvirea ºi astuparea eventualelorfisuri care au apãrut. În schimb,atunci când lucrãrile au început ºis-a executat decaparea tencuielilor,s-au constatat avarii deosebit degrave: pereþi cu dislocãri pe lãþimi de20-30 mm ºi pe suprafeþe verticalesau înclinate, goluri umplute fãrãþesere pe contur, zidãrie dezagre-gatã în zonele unde s-au produsfrecvente infiltraþii de apã din exte-rior, în special la faþada de nord. Labaza zidurilor, un ºliþ de 15-20 cmadâncime forfeca zidul exterior petoatã lungimea lui. În acest ºliþ erauamplasate þevile de încãlzire, mar-cate cu o tenuialã pe rabiþ din carecauzã nu au putut fi depistate în fazade investigaþii, fãrã a se executasondaje (clãdirea fiind în funcþiune).Acelaºi sistem de ºliþuri se practi-case ºi pentru amplasarea instala-þiilor electrice iar golurile de uºi ºiferestre nu aveau buiandrugi, fiindexecutate, în cel mai bun caz, dintr-unarc simplu din zidãrie sau din scân-duri peste care se tencuise pe trestiesau ºipci.

Pereþii fiind fragmentaþi, în con-ceptul de consolidare trebuia refã-cutã continuitatea zidurilor, reþesutãºi reziditã zona cu dislocãri, iar dupãoperaþiile de reîntregire a zidãriei tre-buia executatã operaþia de injectareîn masa zidului ºi în lungul diferitelorfisuri, pentru a obþine continuitateamateriei cât mai aproape de stareaei iniþialã.

În etapa de urgenþã, la nivelulplanºeelor peste etaj, rezemareaplanºeelor din beton s-a fãcut prin

centuri de beton armat executate pezidurile de reazem ale planºeului,centuri care au fost prevãzute cuconectori (dornuri, crose) introduºipe verticalã în inima zidului în galeriiforate, injectate, în numãr suficientpentru conlucrarea între zidul vechiºi centura nouã amplasatã peacesta.

Planºeul peste parter era realizatîn sistem diferit de la o încãpere laalta. În partea centralã era executatdin arce ºi bolþi cu dublã curburã(sub sala de festivitãþi), iar în alteîncãperi din bolþi cilindrice, terminatecu timpan pe zidurile transversalesau cu boltã de capãt, care racordasistemul la pereþii de contur. În spe-cial la camerele cu dimensiuni maimari erau planºee din lemn iar local,grinzi de lemn rezemate pe profilemetalice, aºezate la jumãtateaîncãperilor de pe latura de vest.Aceste tipuri diferite de planºee auimpus soluþia unui caroiaj de grinzicenturã care sã facã legãtura, pedirecþie longitudinalã ºi pe direcþietransversalã, a pereþilor de la uncapãt la altul. În acest fel, s-a realizato centurare, un caroiaj de elementecare a solidarizat zidurile verticale,pereþii exteriori, respectiv cei interioriîntre ei. Aceasta deoarece plan-ºeele, alcãtuite din bolþi sau bolþi ºiarce, respectiv cele din lemnînlocuite cu planºee din beton armataveau asiguratã conlucrarea numaicu zidurile de pe conturul lor, fãrã a fiobligate sã lucreze pe ansamblu lanivelul „ºaibei orizontale“ de la cotade cãlcare a încãperilor de pesteparter. Astfel, s-a prevãzut ca armã-tura din cãmãºuirea pereþilor, ceiexteriori pe o singurã faþã, cea inte-rioarã ºi cei interiori pe ambele feþe,sã treacã prin centurile menþionate

ºi, în acest fel, sistemul de consoli-dare pe verticalã a fost asigurat sãconlucreze spaþial cu sistemul ori-zontal, care a plecat din centura depe talpa superioarã a grinzii de fun-daþie ºi a parcurs cãmãºuireapereþilor, a trecut prin centurile de laplanºeul peste parter ºi a continuatpânã în centurile din planºeul depeste etaj, de la nivelul podului. Fap-tul cã, iniþial, avariile nu au putut fi„citite“, din motivele menþionate, aimpus prezenþa pe ºantier a proiec-tantului ºi adaptarea permanentã adetaliilor de execuþie, pentru evitarearãmânerii în construcþie a avariilordescoperite dupã decopertarea inte-gralã a tencuielilor, a pardoselilor ºiexaminarea elementelor structurale.

Cazul prezentat ne aratã impor-tanþa ce trebuie acordatã examinãriiîn profunzime a structurii, care poateavea avarii semnificative. Renun-þarea la decaparea pardoselilor saua tencuielilor conduce, deseori, lasituaþia de a avea o imagine falsãasupra clãdirii ºi la impresia cãaceasta nu are avarii care îi pot puneexistenþa în pericol. Consolidareaclãdirii s-a realizat utilizând pro-cedee ºi tehnologii corespunzãtoare(de exemplu cãmãºuirea s-a execu-tat cu o instalaþie specialã de tor-cretare, adusã de la Tg. Mureº), iarpersonalul care a lucrat aparþineunor firme autorizate ºi cu multãexperienþã în restaurarea ºi conser-varea unor importante monumenteistorice.

În final, clãdirea s-a dat în funcþi-une în iunie 2007, având lucrãri decalitate remarcabilã, nu numai lastructura de rezistenþã a clãdirii darºi la elementele ºi detaliile arhitec-turale interioare ºi exterioare care aufost restaurate. �

�� urmare din pagina 5

Este o societate cu capital privat integral românesc, înfiinþatã la 25 iunie 1996 pe structura uneifirme deja existente la acea datã. Principalul acþionar este SC Hidroconstrucþia SA cu 99,40% din acþiuni,restul acþionarilor (0,60% din acþiuni) fiind persoane fizice.

SC GEOROM INTERNAÞIONAL SA are în sfera sa de preocupãri douã domenii de activitate care, deºi sunt dis-tincte ºi se dezvoltã în paralel, în cazul lucrãrilor complexe concurã ºi se integreazã în scopul obþinerii unei prestaþiicomplete ºi a celor mai bune rezultate tehnice, cu un minim de efort financiar din partea beneficiarului. Acestedomenii de activitate sunt: studii ºi producþie.

Activitatea de studii cuprinde acþiuni de cercetare, studii ºi proiectare propriu-zisã, precum ºi engineering ºi con-sulting în domeniile geologiei inginereºti, geohidrologiei ºi hidrologiei, construcþiilor ºi ingineriei civile ºi de mediu.

Activitatea de producþie constã în investigaþii geologice ºi foraje. Investigaþiile geologice executate de GEOROM se bazeazã pe metoda GEORADAR (cunoscutã ºi ca metoda

GPR - Ground Penetrating Radar, Radar de Penetrare în Subteran). Aceasta este o tehnicã non-distructivã ce oferãposibilitatea investigãrii structurilor subsolului ºi construcþiilor fãrã afectarea mediului. În acelaºi timp este o metodãnon-contact (contactul fizic cu obiectul investigaþiei nu este necesar), rapidã ºi foarte precisã. Datoritã cal-culatorului încorporat în GPR, metoda asigurã o mãsurare continuã a obiectivului, oferind informaþii bogate în ve-derea unei procesãri rapide a datelor ºi a unei evaluãri precise. Aplicaþiile acestei metode cuprind detectãri de reþeleelectrice, de telefonie sau de canalizare în subteran, gradul de umplere cu lichid a conductelor îngropate, studiereaconstrucþiilor îngropate ºi a fundaþiilor, studierea nedistructivã a straturilor de asfalt ºi beton, a haldelor de steril, aconstrucþiilor monolitice de genul barajelor etc. Metoda Georadar face posibilã investigarea subsolului la adâncimide la 0,2 m pânã la 150 m sau în funcþie de rezistivitatea terenului. Detectarea se face cu unde electromagneticeavând frecvenþe cuprinse între 10 ºi 2.500 MHz.

Forajele pe care le face GEOROM fac apel la una dintre cele mai avansate tehnologii de sãpare folosite în lume:forajul orizontal dirijat. Cel mai mare avantaj al acestei tehnologii este eliminarea sãpãturilor deschise ºi implicit, aorganizãrilor de ºantiere extinse, a întreruperilor aduse în activitãþile umane din zona de lucru ºi a poluãrii fonice ºimecanice a mediului.

Echipament pentru forajul orizontal dirijat Vedere de ansamblu a procesului de foraj

SC GEOROM INTERNAÞIONAL SA

Tehnologia forajului orizontal dirijat presupune folosirea unui sistem de foraj rotativ dirijat, cu urmãtoarelecaracteristici tehnologice:

• utilizeazã o sculã de sãpare având forma unui sfredel cu dalta în lance.• avanseazã, pe orizontalã, în sistem rotativ ºi prin dislocarea terenului cu ajutorul unui jet de fluid de foraj de

mare presiune.• sapa ºi prãjinile de foraj sunt pilotate de la suprafaþã, prin teleghidaj, cu ajutorul unui emiþãtor de unde electro-

magnetice ºi a unui calculator de parametri, permiþând ocolirea obstacolelor subterane ºi ieºirea la suprafaþã cuprecizie la locul dorit.

Cu ajutorul acestei tehnologii ºi cu utilajele performante din dotare, GEOROM INTERNAÞIONAL poate executa,într-un timp record ºi cu costuri competitive, introduceri în subteran de conducte pentru apã, gaze, canalizare,produse petrochimice etc. cu diametre de pânã la 800 mm; de asemenea, se pot monta cabluri electrice ºi detelecomunicaþii, se pot practica subtraversãri pe sub drumuri, piste aviatice, râuri, suprafeþe cultivate ºi în principiuîn orice situaþie unde nu se doreºte sau nu este posibilã folosirea metodelor clasice de sãpare la suprafaþã.

De asemenea, cu ajutorul acestei tehnologii se pot filtra sau drena zone subterane poluate sau cu exces nedoritde apã, se pot consolida versanþi sau halde de steril, se pot descongestiona conducte deja îngropate ºi înfundate îndecursul timpului.

Utilizarea acestei tehnologii are multe avantaje: tehnice – eliminã transportul ºi depozitarea materialului;menþine intactã structura solului; permite efectuarea lucrãrilor, indiferent de gradul de saturare al solului; eco-nomice – asigurã o rentabilitate economicã a investiþiei, prin viteza mare de construcþie ºi reducerea implicitã a cos-turilor, eliminarea cheltuielilor cu spargerea, transportul de pãmânt ºi refacerea suprafeþelor de carosabil, ºiecologice – permite conservarea intactã a monumentelor arhitectonice ºi istorice, protecþia ecologicã a mediuluiambiant, prin evitarea poluãrii fonice ºi a atmosferei.

În vederea realizãrii lucrãrilor sale la standarde înalte de calitate, conform cerinþelor sistemului de calitate ISO9001/2008, SC GEOROM INTERNAÞIONAL SA a colaborat cu firme importante din România ºi din strãinãtate:Hidroconstrucþia, Energoconstrucþia, Energomontaj, Romelectro ºi Geotec din Bucureºti, BRGM din Franþa,Geophysical Survey Systems Inc. ºi Vermeer din SUA.

Graþie acestor colaborãri, SC GEOROM INTERNAÞIONAL SA a devenit unul dintre liderii acestor tehnologiimoderne de pe piaþa româneascã, capabilã sã abordeze execuþia de proiecte de orice complexitate ºi valoare înacest sector de activitate.

Iatã câteva dintre lucrãrile executate de GEOROM pânã în prezent:• Studii GEORADAR pentru: alunecãri de teren în zona cãii ferate Salva - Viºeu ºi Feteºti - Ciulniþa; determinarea

gradului de poluare a solului cu reziduuri petroliere la Petromidia Constanþa ºi Petrobrazi Ploieºti; la digurile de peValea Oltului ºi Colibiþa; în mina de sare Târgu Ocna; determinãri de fundaþii în zona Palatului Telefoanelor Bucureºti;

• Sistemul de drenaje filtrante în zona centrului oraºului Suceava, la adâncimi de 7-8 m;• Subtraversãri de cãi ferate ºi drumuri naþionale pentru sistemul de cablu cu fibre optice Romtelecom în Oltenia;• Reabilitarea reþelei de apã potabilã a oraºului Braºov;• Sistemul de drenare al apelor subterane în zona Combinatului Siderurgic Galaþi ºi în zona Alexandria;• Introduceri de cabluri ºi conducte de apã ºi canalizare pentru localitãþi urbane ºi rurale etc.

Societatea a adoptat o nouã politicã în domeniul calitãþii, mediului, sãnãtãþii ºi securitãþii muncii, responsabilitãþiisociale ºi securitãþii informaþiei, care are ca obiective generale: satisfacerea deplinã a tuturor cerinþelor exprimate declienþi la preþuri competitive ºi avantajoase, câºtigarea încrederii clienþilor, acþionarilor dar ºi a personalului salariatal Societãþii. Pentru realizarea acestei politici s-a trecut la implementarea, certificarea ºi menþinerea unui sistem demanagement în conformitate cu cerinþele standardelor internaþionale, având ca referenþial standardele SR EN ISO9001:2008, ISO 14001:2004, OHSAS 18001:2007, SA 8000:2008. De asemenea, societatea deþine Agrementultehnic feroviar ºi autorizaþia de furnizor feroviar emise de AFER.

Pentru informaþii mai detaliate cu privire la investigaþiile geologice ºi foraje sau pentru executarea uneia sau mai multorlucrãri de investiþii, din gama celor enumerate în cuprinsul prezentãrii activitãþii SC GEOROM INTERNAÞIONAL SAîn acest numãr al Revistei Construcþiilor ne puteþi contacta astfel:

Adresa de contact: B-dul Ferdinand nr. 90, sector 2, Bucureºti, cod poºtal 021393; tel +40.21.25.25.727,+40.21.25.25.728; fax +40.21.25.25.729; [email protected] �


Pereþi mulaþi - o altã abordare

Peretele mulat, proiectat ºi conceputca perete perimetral definitiv, oferã oserie de avantaje, cele mai importantefiind:

• eliminarea peretelui structuralperimetral;

• eliminarea stratului de hidroizo-laþie lateralã;

• posibilitatea utilizãrii pereteluimulat ca fundaþie pentru stâlpii ºipereþii perimetrali ai structurii.

În acelaºi timp, soluþia prezintãunele provocãri, atât pentru proiectan-tul geotehnician, cât ºi pentru proiec-tantul de structurã ºi beneficiarullucrãrii:

• verificarea adecvatã a incintei laacþiunea seismicã, din motive tehno-logice rãmânând zone nearmate de50-60 cm între carcasele de armãturãale peretelui mulat;

• realizarea conexiunii radier -perete mulat ºi modelarea conlucrãriidintre cele douã elemente;

• integritatea hidroizolaþiei rostuluiradier - perete mulat;

• controlul infiltraþiilor în timpulexploatãrii.

Prezentul articol analizeazã problemacontrolului infiltraþiilor din timpul exploa-tãrii, tratând trei aspecte: infiltraþiile

prin baza incintei, prin cor-pul peretelui mulat, respec-tiv prin rosturile tehnologicedintre panourile pereteluimulat.

Primul aspect, cel alcontrolului infiltraþiilorprin baza incintei este oproblemã de proiectaregeotehnicã, ce depinde, înprincipiu, de condiþiile geo-tehnice din amplasament,de barierele naturale sauartificiale în calea apei,respectiv de adâncimeastructurii de sprijin.

În ceea ce priveºteinfiltraþiile prin corpulperetelui mulat, anumedefinirea etanºeitãþii ºireglementarea condiþiilor ºitoleranþelor de etanºeitatepentru perete mulat avândcaracter de perete definitiv,lipseºte mediul legislativ.Documentul cel mai desfolosit în discuþiile referi-toare la impermeabilitateapereþilor mulaþi este ghidulaustriac „Richtlinie Dichte

ing. Árpád SZERZO - proiectant, SBR Soletanche Bachy Fundaþiiing. Lóránd SATA - director tehnic, SBR Soletanche Bachy Fundaþii

În perioada actualã, în zonele urbane se construiesc clãdiri de birouri ºi de locuinþe într-un ritm susþinut,având – conform reglementãrilor în vigoare – cel puþin douã sau trei subsoluri, cu funcþiune de parcare subte-ranã ºi spaþiu de depozitare / tehnic.

În condiþiile în care nivelul hidrostatic este interceptat, de regulã, la adâncimi de aprox. 3,0 m ... 8,0 m –inevitabil deasupra cotei de fundare - iar construcþiile sunt în imediata vecinãtate a unor clãdiri sau strãzi cu cir-culaþie intensã, alegerea soluþiei de sprijinire a incintei, în timpul excavaþiilor, capãtã o importanþã deosebitã.Practica uzualã constã în execuþia unui perete perimetral din piloþi secanþi sau pereþi mulaþi, dublat, în interior,de un perete structural, cei doi pereþi fiind despãrþiþi de un strat de hidroizolaþie. Prin urmare, pentru faza deexploatare, peretele interior este dimensionat sã preia toate sarcinile laterale (împingerea pãmântului ºi a apeisubterane, acþiunea seismicã), iar impermeabilizarea lateralã este asiguratã de stratul de hidroizolaþie. Astfel,peretele de incintã îºi pierde orice rol în faza de exploatare.

Comportarea independentã a celor douã ansamble structurale – peretele de incintã, respectiv structura derezistenþã a clãdirii – în special în ceea ce priveºte tasarea lor, este cunoscutã ºi controlabilã, însã implicãlucrãri costisitoare, utilizate doar în faza de construcþie a incintei.

Tabelul 1: Clasele de impermeabilitate A2 ºi A3

Fig. 1: Corelare clase de structurãcu clasele de impermeabilitate

´́


Schlitzwände“ (Ghid Tehnic privindImpermeabilitatea Pereþilor Mulaþi),ediþia 2002, care oferã detalii calitativeºi cantitative pentru stabilirea graduluide impermeabilitate al pereþilor mulaþidefinitivi.

Documentul defineºte 5 clase deimpermeabilitate, fiecare prevãzutãcu metode explicite de verificare aimpermeabilitãþii ºi o limitare precisã acantitãþilor de apã infiltratã, denumiteA1 (preponderent uscat), A2 (puþinumed), A3 (umed), A4 (foarte umed),respectiv, o clasã specialã As (com-plet uscat).

Pentru parcãri subterane se reco-mandã clasele A2 ºi A3, care sunt de-finite conform tabelului 1.

Pe lângã aceastã categorisire,documentul introduce patru clase destructurã a pereþilor mulaþi: „S Kon1“,„S Kon2“, „S Kon3“ ºi o clasã specialã„S Kons“, iar pentru fiecare dintreaceste clase se definesc criterii con-structive, de ex. grosime minimã, limi-tarea deschiderii fisurilor, lãþimeamaximã a rostului tehnologic.

Clasa „S Kons“ este cea mai res-trictivã, în timp ce „S Kon3“ este ceamai permisivã.

Conform graficului din figura 1(redactat pe baza fig. 3/1 dindocumentul citat), pentru o anumitãpresiune a apei ºi a clasei de imper-meabilitate cerute, se precizeazãclasa de structurã cea mai permisivãpentru care lucrarea se poate executaîn condiþii de calitate corespunzãtoare.

O configuraþie aplicabilã, de ex.pentru o clãdire cu trei subsoluri, cu odiferenþã de 6 m între nivelul hidrosta-tic liber ºi nivelul coborât al apei dinincintã, clasa de cerinþã A3 ºi clasãstructuralã „S Kon2“, este utilizareapereþilor mulaþi cu grosimea de 60 cm,care poate fi o soluþie viabilã în multesituaþii de proiectare.

Ultimul aspect legat de controlulinfiltraþiilor din timpul exploatãrii sereferã la impermeabilitatea în drep-tul rosturilor dintre panouri.

Sistemul de etanºare CWS® (Con-tinuous Water Stop), brevetat de Sole-tanche Bachy, rãspunde la problemelenerezolvate de forma tradiþionalã arosturilor tehnologice.

Datoritã faptului cã, în timpul exca-vaþiei, grinda CWS protejeazã betonulpanoului anterior, calitatea ºi geome-tria rostului sunt excelente. Cel mai

des folosit dispozitiv de etanºare întrepanouri este banda water stop, carepermite îndeplinirea necesitãþilor deetanºare.

Dupã finalizarea unui panou curent,grinda CWS este lãsatã în poziþiepânã când panoul urmãtor este exca-vat. Astfel, prin utilizarea sa ca ghidajal excavaþiei panoului urmãtor, seasigurã continuitatea geometricã aperetelui. În timpul fazei de excavare,bena graiferului se conecteazã degrinda CWS la intervale regulate detimp, asigurând, astfel, corecþia imedi-atã a oricãrei tendinþe de deviere. Înaceste condiþii verticalitatea panourilorpoate fi limitatã la 0,5% din adâncime,atât în direcþie transversalã cât ºi încea longitudinalã, faþã de 1%, cât estevaloarea toleranþei stabilitã în stan-dardele de execuþie aferente (SR EN1536:2011).

Betonarea unui panou poate fi rea-lizatã total independent de organi-zarea ºi planingul ºantierului. GrindaCWS, ca element de cofraj, nu esteextrasã înainte de întãrirea betonului;este lãsatã în poziþie pânã cândpanoul adiacent este excavat în totali-tate. Realizarea rostului devine, astfel,independentã de necesitãþile rezultatedin operaþia de betonare. Importanþainovaþiei constã în faptul cã elementulde rost este extras orizontal ºi nu verti-cal, ca în metoda clasicã. Astfel,banda water stop rãmâne înglobatã înbetonul panoului precedent, în zonarostului, iar dupã betonarea panouluicurent va împiedica infiltraþia apei prinrost.

În concluzie, prin folosirea unor dis-pozitive moderne în zona rosturilortehnologice ale pereþilor mulaþi (CWS®),împreunã cu o conformare structuralãadecvatã (inclusiv considerarea câtmai realistã a interacþiunilor complexeîntre substructurã – perete mulat –teren de fundare), pereþii mulaþi pot fi osoluþie viabilã, ca pereþi definitivi aisubsolurilor clãdirilor rezidenþiale ºi debirouri în zone urbane.

Pereþii mulaþi definitivi prezintãavantaje economice considerabile,totuºi, nu trebuie uitate douã lucruri:atât impermeabilitatea lor cât ºi fini-sajul „natural“ al suprafeþelor vizibileale acestora nu sunt perfecte. Prinurmare trebuie studiate foarte atenttoate implicaþiile acestei alegeri, înspecial cele referitoare la ventilareaadecvatã a subsolurilor ºi – în unelecazuri – la colectarea ºi evacuareaapelor rezultate din infiltraþii. �

Foto 1: Sistemul CWS

Foto 2: Perete mulat definitiv în parcãri subterane

SC SBR Soletanche Bachy Fundaþii SRLStr. Delea Nouã, Nr. 3, Et. 2, Sector 3, Bucureºti - 030924, România

Tel: +40 31 102 37 01 | Fax: +40 31 102 37 02Email: [email protected]

www.sbr.ro | www.soletanche-bachy.com


HYDRAULIC DRILL RIG 900 P

Aceastã versiune a uti-lajului de foraj GEO 900 afost proiectatã pentru a rãs-punde exigenþelor clienþilorcare opereazã în sectorulgeotermiei.

S-a adoptat sistemul deforaj cu cap dublu, sistemindicat pentru instalarea desonde geotermice în terenuricu pietriº liber ºi în terenurimoi (argilã, nisipuri etc.).

Utilatã cu un mast ran-forsat, cu sistem de avansareprin motoreductor ºi forþade tragere mãritã, aceastã forezã este dotatã cu kit capdublu, care permite miºcarea continuã ºi contrarotaþiacelor douã baterii (prãjini ºi tubulaturã), ajungând la uncuplu, la capul inferior, de pânã la 3.300 daNm.

Instalaþia de foraj hidraulicã GEO 900 este dotatã cupompã de apã ºi noroi pentru tratarea detritului de forajºi cu sistem de ridicare a prãjinilor ºi a tubulaturii, sistemcare uºureazã operaþia de încãrcare / descãrcare,micºorând, astfel, timpul de lucru în ºantier.

Instalaþia a fost deja achiziþionatã de firma HVMECOLOGIC Bacãu, societate care mai are în dotare încão instalaþie de foraj marca COMACCHIO.

GEO 900 este un produs polivalent care poateacoperi o întreagã gamã de lucrãri în domeniulcercetãrilor geotehnice, al monitorizãrii ambientale,inclusiv sondaje pentru carotaj continuu, prin distrugereanucleului ºi sondaje cu utilizarea tehnologiei SONIC.

Aceastã instalaþie poate fi folositã ºi în ingineriacivilã cu utilizarea forajului prin rotaþie sau/ºi rotopercuþie.Caracteristicile de tragere ºi cuplu ale capului fac dinaceastã instalaþie soluþia idealã pentru execuþia de puþuride apã.

Societatea IJF DRILLING SOLUTIONS SRL,reprezentantul în România al firmei COMACCHIO, invitãoperatorii din acest sector sã viziteze site-ul firmeiCOMACCHIO (www.comacchio-industries.it), acolounde sunt prezentate toate noutãþile din acest sector.Totodatã, specialiºtii noºtri vã stau la dispoziþie cu oriceinformaþii care vã pot fi utile.

Vã aºteptãm, de asemenea, ºi la standul COMACCHIOdin cadrul târgului internaþional GEOFLUID DRILLINGAND FOUNDATIONS, târg care va avea loc înperioada 1-4 Octombrie 2014 în Piacenza – Italia,ºi unde puteþi fi oaspeþii noºtri pe întreaga duratãa evenimentului.

HYDRAULIC DRILL RIG 900 P este unul dintre cele mai performante utilaje pentru geotermie produse defirma italianã COMACCHIO SRL, utilaj care soseºte în aceste zile în România.

Servicii oferite:

• Foraje hidrogeologice pentru alimentãri cu apã (foraj puþuri, foraje demare, medie ºi micã adâncime, denisipãri)

• Foraje speciale cu utilaje de înaltã tehnologie (piloþi foraþi de incintã, defundare ºi foraje pentru epuisment) în mediu umed sau uscat

• Foraje geoambientale• Foraje geotermice• Închiriere de utilaje pentru lucrãri de foraj: instalaþii de foraj• Asistenþã tehnicã post vânzare• Service în 24 de ore• Consultanþã ºi consiliere tehnicã în foraje de orice tip• Ancoraje

IJF Drilling Solutions este importatorunic de utilaje pentru foraj ale pro-ducãtorului italian Comacchio, carese situeazã printre primele companiila nivel naþional ºi internaþional înceea ce priveºte producþia deinstalaþii de foraj pentru diametremici ºi medii.

Comacchio SRL are reprezentanþe în41 de þãri de pe 5 continente.

IJF DRILLING SOLUTIONSFirmã specializatã în execuþia de fundaþii speciale, cercetãri geognostice,

foraje hidrogeologice, injecþii, ancoraje

IJF Drilling Solutions este reprezentant al:

DAI PRA SRLProduce sisteme de injecþie (injectoare, malaxoare,amestecãtoare – agitatoare), packere, pompe.

CARANDINA SRLProduce, la cererea clientului, orice tip de echipamentpentru foraj: sape, elice continue, sisteme CFA, bucketpânã la Ø 2.000, trasdutoare, racorduri, hopper, frictionwelded drill rods.

F.G.S. Drill SRLPrãjini de foraj, ciocane fund de gaurã, amortizoare,racorduri api în special din oþel 42 CrMo4.

GEOMARC S.R.L.Are în fabricaþie pompe, sisteme de foraj roto-percutoarepentru carotaje ºi probe ambientale, prãjini wire line,coroane.

GEOMISURE S.R.L.Produce instrumente pentru monitorizarea lucrãrilor deforaj. �


Trezirea cifrelor

Suntem obiºnuiþi sã fim luaþi deval cu toate problemele noastre coti-diene, cu toate preocupãrile zilniceîn legãturã cu ceea ce facem, cumse deruleazã afacerile noastre, la celicitaþii mai participãm, ce contractemai obþinem, de unde plãtim sala-riile, taxele ºi impozitele, cum neîncasãm producþia, cum ne plãtimfurnizorii º.a.m.d.

Pentru a putea merge maideparte, pe drumul nostru cu multeobstacole, trebuie sã fim înzestraþicu o mare dozã de optimism, cusperanþa ca mâine, cu siguranþã, vafi mult mai bine. ªi dacã individualeste posibil sã avem satisfacþia de ani se fi împlinit câte un vis pentrucare am trudit mult, la nivel naþional,periodic, Institutul Naþional de Statis-ticã ne aratã oglinda viselor (ne)împli-nite cumulate pe întreaga economie.

Prin Comunicatul de presã din 8august, Institutul Naþional de Statis-ticã ne informeazã cã în luna iunie2014 volumul lucrãrilor de construcþiia scãzut, faþã de luna mai, cu 2,6%(serie ajustatã). Mai grav mi se pare,însã, cã, potrivit aceleiaºi surse, însemestrul I 2014, comparativ cusemestrul I 2013, volumul lucrãrilorde construcþii a scãzut cu 9,4%(serie ajustatã), scãdere evidenþiatãastfel: lucrãrile de reparaþii capitalecu 18,8%, lucrãrile de întreþinere ºireparaþii curente cu 11% ºi lucrãrilede construcþii noi cu 8%.

Pe obiecte de construcþii, în sensulmetodologiei statisticii, construcþiileinginereºti au scãzut, în acelaºiinterval, cu 26,7%. Existã, însã, ºicreºteri îmbucurãtoare: pentru clãdirilerezidenþiale cu 41,2% iar pentruclãdirile nerezidenþiale cu 6,6%.

Aceste cifre sunt susþinute ºi dedinamica negativã a numãrului deîntreprinderi ºi a numãrului de anga-jaþi. În anul 2006 activau în con-strucþii peste 36.000 de întreprinderi,cu cca 427.000 salariaþi, în 2010peste 60.000 de întreprinderi, cucca 470.000 angajaþi iar în 2012aproximativ 44.500 întreprinderi, cu400.000 angajaþi. Dupã estimãrilenoastre, în prezent activeazã pepiaþa construcþiilor mai puþin de25.000 de întreprinderi, cu cca250.000 de angajaþi (INS nu are sta-tistica acestora la zi ºi de aceea cerscuze pentru o eventualã eroare înaceastã estimare).

Întorcându-mã la cifrele care ex-primã dinamica volumului lucrãrilorde construcþii, nu pot sã nu observcã scãderile dramatice au apãrut înzona de finanþare cu bani publici:construcþiile inginereºti - drumuri,autostrãzi, poduri, cãi ferate (cine aauzit despre construcþia unei cãi fe-rate în România ultimelor decenii?),aeroporturi, stadioane. Prin urmare,cifrele comunicate de InstitutulNaþional de Statisticã aratã, cât sepoate de limpede, cã în Româniaanului 2014 dezvoltarea infrastruc-turii nu este pe nicio listã de pre-ocupãri guvernamentale, deºi sevorbeºte mult despre asta. În reali-tate, de zece ani se vorbeºte multdespre asta dar realizãrile sunt doarla nivelul penibilelor tãieri de panglicide câþiva kilometri de autostradã,care nu pleacã ºi nu ajung nicãieri,sau bucãþi de centuri care ocolesccâteva oraºe ºi ai cãror kilometrisunt adunaþi, în mod caragialesc,pentru a umfla marile realizãri deautostrãzi din România.

Personal, cred cã dacã guvernulnu ia în serios aceastã problemã,dacã nu lanseazã cu adevãrat ostrategie în dezvoltarea infrastruc-turii, care sã fie pusã în aplicare deCNADR cu oameni profesioniºti ºiresponsabili, vom rãmâne în conti-nuare fãrã autostrãzi multã vreme deaici înainte. Am participat cu câtvatimp în urmã la un eveniment organi-zat, cu mult profesionalism, de opublicaþie de prestigiu, în care repre-zentantul la vârf al CNADR a insultato salã întreagã de profesioniºti, pre-zentând o perspectivã a dezvoltãriiinfrastructurii în România pe care nu oputea crede nici mãcar un extraterestru.

Dacã cineva încearcã sã moti-veze lipsa surselor de finanþare, rogacea persoanã sã nominalizeze oþarã de pe mapamond al cãrui minis-tru de finanþe sã declare cã arebuget suficient.

Îl voi cita pe Richard Farmer, carespunea: ”Managementul este unuldintre factorii esenþiali care explicãde ce o þarã este bogatã sausãracã”. În opinia mea, Româniaeste o þarã sãrãcitã.

Remarcãm, în datele prezentatemai sus, cã existã ºi un sector cucreºteri: este vorba despre sectorulrezidenþial: în trimestrul I 2014 s-au

Adriana IFTIME - director executiv FPSC

Adriana Iftime

realizat 8.270 locuinþe, în creºtere cu588 faþã de trimestrul I din 2013.Comparaþia nu este neapãrat rele-vantã dar faptul cã trendul esteascendent ne dã speranþã cã piaþade locuinþe se va redresa mairepede ºi aceasta deoarece aici suntderulate fonduri private.

Avem, totuºi, mult de recuperat ºiîn sprijinul acestei afirmaþii vin cuurmãtoarele argumente: Româniaare încã o cerere mare de locuinþepe care, de altfel, nu o mai mãsoarãºi nu o mai gestioneazã nimeni.România are un fond construit decca 8.000.000 de unitãþi de locuitpentru 20.000.000 locuitori. În anul2008 – an de vârf pentru construcþiade locuinþe în România - s-au finali-zat aproape 64.500 locuinþe. Rata a

scãzut apoi an de an ajungând la15.400 în 2011, dupã care a înregis-trat o nouã revigorare, ajungând la40.000 locuinþe în 2013. Aceastaînseamnã cã rata de construire înultimii 6 ani ar fi de cca douã pro-cente la mia de locuitori, mult subnivelul european ºi sub viteza dedegradare a fondului existent în þaranoastrã.

Aº mai preciza cã ºi în domeniulconstruirii de locuinþe au fost retrase,în mod sistematic, fondurile publiceajungând de la 5.749 locuinþe în2005, la 1.198 locuinþe în 2013 ºi 49locuinþe în trimestrul I 2014.

Este adevãrat cã, în acest sector,este normal ca finanþãrile sã vinãmai ales din fonduri private, darlocuinþele sociale ºi de necesitate artrebui sã preocupe autoritãþile publice.

Pentru a încheia într-o notã câtde cât optimistã, voi apela la încã unindicator statistic ºi anume: autoriza-þiile eliberate pentru clãdiri. InstitutulNaþional de Statisticã ne informeazãcã: ”În luna iunie 2014 s-au eliberat3.824 autorizaþii de construire pentruclãdiri rezidenþiale, în creºtere cu6,6% faþã de luna mai 2014 ºi cu7,3% faþã de luna iunie 2013. Însemestrul I 2014, s-au eliberat 17.749autorizaþii de construire pentru clãdirirezidenþiale, în creºtere cu 2% faþãde semestrul I 2013.“

Aºteptãm cu nerãbdare sã ridi-cãm aceste clãdiri, dar nu potîncheia fãrã a pune întrebarea pecare ne-o tot punem dupã trei lici-taþii: ºi autorizaþia pentru construcþiaautostrãzii Comarnic – Braºov cândva fi eliberatã? �

FEDERAÞIA PATRONATELOR SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞIIB-dul Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, ap. 130, et. 8, C, Sector 3, Bucureºti

Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94E-mail: [email protected] | Web: www.fed-psc.ro


Sisteme flexibile pentru stabilizarea taluzurilor / versanþilorDaniel FLUM - Rüegger & Flum AG, Basel, Elveþia

PLASE DIN OÞEL DE ÎNALTÃ REZISTENÞÃPENTRU STABILIZAREA ACTIVÃ

A TALUZURILOR Plasele din sârmã de oþel de înaltã

rezistenþã sunt disponibile pe piaþãsub denumirea de TECCO®. Standard,plasa este realizatã din sârmã de oþel cudiametrul de 3 mm ºi are o acoperirealuminiu-zinc împotriva coroziunii.Forma de diamant a ochiului aredimensiunea de 83 mm - 143 mm ºieste realizatã printr-o simplã rãsucire.Plasa standard din sârmã de oþelTECCO® are o rezistenþã de rupere latracþiune de 150 kN/m. Aceastã va-loare reprezintã rezistenþa minimãgarantatã la rupere. Structura tridi-mensionalã oferã, pe de o parte, otransmitere optimã a forþelor de la solcãtre plasã ºi, pe de altã parte, o fixareavantajoasã pentru realizarea reve-getãrii.

În comparaþie cu plasele din sârmãde oþel tradiþionale, disponibile pepiaþã, cu dimensiunea ochiului ºidiametrul sârmei comparabile, aceastãplasã de sârmã din oþel de înaltã rezis-tenþã, cu proprietãþile ei specifice, arecapacitatea de a absorbi ºi transmiteforþe de aproximativ trei ori mai mari.Sistemul de placã de ancorare cuforma de diamant, care se potriveºteplasei TECCO®, are rolul de a fixaplasa în ancorele pentru sol sau rocã.În acest mod, sistemul permite o pre-tensionare considerabilã a plasei.Conceptul de dimensionare RUVOLUM®

s-a dezvoltat special pentru dimen-sionarea sistemelor flexibile pentrustabilizarea taluzelor la instabilitatesuperficialã.

RUVOLUM® – CONCEPTULDE DIMENSIONARE A SISTEMELORFLEXIBILE, PENTRU STABILIZAREATALUZURILOR ÎN SOL SAU ROCÃ

FOARTE ALTERATÃ Conceptul de d imensionare

RUVOLUM® a fost creat pentru dimen-sionarea sistemelor flexibile care suntalcãtuite din plasa de oþel ce acoperãtaluzul în combinaþie cu ancorajul pen-tru taluzuri din sol ºi taluzuri din rocãdeterioratã, fragmentatã. El includeinvestigãri ale instabilitãþilor localeîntre tijele de ancoraj ºi, de asemenea,investigaþii ale instabilitãþilor de supra-faþã paralele cu panta. În felul acesta,acceleraþiile datorate cutremurului ºipresiunea de curgere în cazul saturãriicomplete pot fi luate în considerare.

Investigaþii ale instabilitãþii localeîntre tijele de ancoraj

Investigarea instabilitãþilor localese referã la corpurile predispuse laalunecare localã între tijele indivi-duale. Sistemul pentru stabilizarea desuprafaþã urmeazã sã fie dimensionatastfel încât toate corpurile predispusela alunecare sã fie reþinute, iar forþelemaxime ce se dezvoltã sã fie absorbiteºi transmise prin intermediul tijelorspre subsolul stabil.

Din figura 2 se poate observa cãfiecãrei tije îi corespunde un câmp culãþimea a ºi lungimea 2b, care trebuieasigurat împotriva instabilitãþii locale.Pornind de la acest câmp, corpurilepredispuse sã se desprindã vor avea olungime maximã 2b. Secþiunea panteimaxime predispuse la desprindereeste substanþial influenþatã de prezentulconcept de protecþie.

Sistemele flexibile, realizate din plase de oþel, în combinaþie cu ancoraje, sunt folosite pe scarã largã pentrustabilizarea pantelor din sol sau rocã. Ele constituie soluþii economice ºi o bunã alternativã la zidurile rigide dinbeton sau cu structuri masive de suport.

Pe lângã plasele convenþionale din sârmã, pe piaþã sunt disponibile ºi plase din oþel de înaltã rezistenþã.Acestea din urmã pot absorbi forþe substanþial mai mari, care sunt transferate ulterior ancorajelor. Pentrudimensionarea sistemelor flexibile de stabilizare au fost dezvoltate concepte speciale care sã permitã utilizarealor pe pante abrupte, în soluri mai mult sau mai puþin omogene sau cu rocã fracturatã.

Stabilizãrile implementate în sol ºi rocã, urmate sau nu de o revegetare, confirmã faptul cã aceste mãsurisunt adecvate în practicã. O asemenea revegetare completã este facilitatã de structura deschisã a plaselor.

Plasele din sârmã folosite la stabilizare au, în majoritatea cazurilor, rezistenþa de rupere la tracþiune a firuluide sârmã de aprox. 500 N/mm2. Dacã se doreºte o distanþã economicã între ancoraje, adesea aceastã simplãplasã nu are capacitatea de a absorbi forþele ºi sã le transmitã cãtre ancore. Dezvoltarea unei plase din sârmã deoþel cu înaltã rezistenþã de rupere la tracþiune a firului de sârmã, de cel puþin 1.770 N/mm2, oferã noi posibilitãþi dea stabiliza, mai eficient ºi mai economic, pantele. Modelele care iau în considerare statica solului ºi a rociiservesc la dimensionarea acestor stabilizãri.

Fig. 1: Stabilizare activã a taluzurilor din sol saurocã, cu plase din oþel de înaltã rezistenþã,

în combinaþie cu ancorajul pentru sol sau rocã

Plasa este pretensionatã asuprasuprafeþei cu o forþã V prin intermediulpiuliþei ºi a plãcii de ancoraj careapasã asupra solului. Suprafaþa esteimediat stabilizatã în jurul tijei. Modelulpentru dimensionare ia în considerareacest fapt (fig. 3). Se presupune cã înjurul tijei de ancoraj se va forma untrunchi de con datoritã plãcii de anco-raj ºi a plasei iar între douã trun-chiuri de con se formeazã un corp de

formã trapezoidalã care trebuie inves-tigat. Pentru simplificare se poateaproxima forma trapezoidalã ca fiindun dreptunghi cu latura ared ºi cuadâncimea t.

Urmãtoarea relaþie (1) rezultã dinconsideraþiile de echilibru, conformmecanismului de alunecare a douãcorpuri dupã Mohr-Coulomb, aplicândun factor de siguranþã γmod. Forþa maximãP urmeazã a fi determinatã variindînclinarea suprafeþei de alunecare -unghiul β ºi grosimea stratului t, luândîn considerare seismul (εv, εh), precumºi presiunea de curgere rezultatã înurma saturãrii complete cu apã (FSI, FSII).

Urmãtoarele douã verificãri desiguranþã trebuie îndeplinite, pentru ainvestiga instabilitatea localã întretijele individuale:

• Testul rezistenþei plasei la forþatãietoare în zona plãcii de ancorare,prin aplicarea forþei P;

• Testul rezistenþei plasei la trans-miterea forþei Z în direcþie paralelã cupanta spre tija superioarã.

Investigaþii ale instabilitãþilorsuperficiale paralele cu panta

Investigaþiile instabilitãþii superfi-ciale paralele cu panta se referã lastratul de suprafaþã care tinde sã sedesprindã de solul stabil (ca o combi-naþie a numeroaselor instabilitãþi întretijele de ancorare). Tija de ancoraj arescopul de a stabiliza stratul superficialinstabil, ca un întreg. Astfel, un corp deformã cubicã, de lãþime a, lungime b ºigrosime t, este fixat prin intermediultijei cu o anumitã siguranþã.

Din consideraþiile de echilibru pen-tru corpul de formã cubicã ilustrat ºiþinând cont de condiþia de rupereMohr-Coulomb, în funcþie de para-metrii geometrici ºi geotehnici, precumºi luarea în considerare a forþei V ºi afactorului de corecþie pentru nesigu-ranþa modelului γmod, se poate formulaecuaþia generalã pentru stabilireaforþei tãietoare S. În acest fel, acce-leraþiile verticale ºi orizontale datorateseismului (εv, εh), precum ºi presiunearezultatã în urma saturãrii complete cuapã a terenului (FS) care acþioneazãîn plan paralel cu panta, pot fi:

Urmãtoarele trei verificãri de sigu-ranþã trebuie îndeplinite în contextulinvestigãrii instabilitãþii superficiale înplan paralel cu panta:

• Verificarea stratului superficial laalunecare în plan paralel cu panta;

• Verificarea plasei la perforare;• Verificarea tijei de ancorare la

eforturi combinate.BIBLIOGRAFIE

RÜEGGER, FLUM D. [2001]„Slope stabilization with high-perform-ance steel wire meshes in combinationwith nails and anchors”, SimpozionInternaþional, Ranforsarea Pãmântului,IS Kyushu, Fukuoka, Japonia;

ROREM E., FLUM D, [2003]“TECCO® high-tensile wire mesh &revegetation, system for slope stabi-lization”, Asociaþia Internaþionalã deControl al Eroziunii Solului, a 35–a con-ferinþã anualã IECA, Philiadelphia, SUA;

FLUM D., RÜEGGER. [2003] “Thedimensioning of flexible surface stabi-lization systems made from high-ten-sile wire mesh in combination withnailing and anchoring in soil androck.”, Conferinþa Internaþionalã -Ingineria Versanþilor, Hong Kong. �

Geobrugg AG - Geohazard SolutionsStr. Zizinului, Nr. 2, Bl. 40, Sc. C, Ap. 3 - RO-500414 Braºov, România | Tel./Fax: +40 268 317 187 | www. geobrugg.com | [email protected]

Fig. 2: Instabilitãþi locale între tijele individuale

Fig. 3: Mecanismul de alunecare a douã corpuri ºisecþiunea maximã a grosimii t a corpului predispus

la desprindere, luând în considerare presiunealateralã exerciatã de conul de presiune

Fig. 4: Investigarea corpurilor de formã cubicã pre-dispuse la alunecare în plan paralel cu panta


ec. Petru NICOLAE - director generaldr. ing. Aurel BARARIU - consilier tehnic

ing. Dan CÃLIN - ºef Laborator de Analize ºi Încercãri în Construcþiiing. Liviu TALOª - ºef Laborator Central de Geosintetice

dr. ing. Raluca CHIRICÃ - ºef Departament Mediu

În cele ce urmeazã se face oscurtã prezentare a activitãþilor ce sedesfãºoarã în douã dintre acestelaboratoare.1. Laboratorul de analize ºi încercãri

în construcþii – profil geotehnicãLaboratorul de analize ºi încer-

cãri în construcþii funcþioneazã dinanul 2001 ºi, aºa cum s-a mai arãtatîntr-un articol anterior (RevistaConstrucþiilor, nr. 93 – iunie 2013), afost dotat cu aparaturã modernã prinfinanþare nerambursabilã (Progra-mul operaþional sectorial “CreºtereaCompetitivitãþii Economice POS –CCE 2007-2013) ºi prin efort pro-priu, iar din anul 2013 este acreditatRENAR. Au fost achiziþionate: aparatde compresiune monoaxialã; aparat

triaxial complet; aparat pentru deter-minarea rezistenþei la forfecare;aparat pentru determinarea compre-sibilitãþii; aparat pentru determinareaindicelui californian de capacitateportantã (CBR); permeametre. Toateaceste aparate, cu excepþia perme-ametrelor, sunt dotate cu computerºi imprimantã. O asemenea dotare afãcut posibil ca Geostud sã fieangrenatã în gãsirea unor soluþii via-bile pentru stabilizarea unor alu-necãri de teren, prin efectuarea unorteste speciale cu aparatul triaxial,pentru determinarea caracteristicilorfizice ºi mecanice reale ale pãmân-turilor din zonele alunecãtoare,deoarece se pot reedita condiþiile dinteren. Astfel de studii s-au fãcut pen-tru alunecãrile din judeþele: Sibiu,Mureº, Gorj ºi Constanþa. Trebuie

remarcat faptul cã aceste aparateurmãresc variabilele în timpul încer-cãrilor, inclusiv presiunea apei dinpori ºi genereazã automat rapoar-tele de încercare, conform standar-delor BS, ASTM, AASH9 ºi SR.

În figura 1 se prezintã aparatul ºio imagine cu epruvete dupã încer-carea cu aparatul triaxial.

Toate testele fãcute cu acesteaparate sunt importante, mai josfiind prezentat un exemplu, respectivtestul CBR în laborator. Acest testeste deosebit de important pentrupamânturile aflate în condiþii dificileºi atunci când determinãrile decapacitate portantã direct în terensunt greu de realizat.

Caracteristicile de mãsurare sefac în situaþia cea mai defavorabilã,iar pe baza lor se pot concepestrategii de remediere a terasa-mentelor executate din materialecoezive ºi/sau semicoezive, cât ºisoluþii, astfel încât sã rezulte amelio-rarea sau împiedicarea distrugeriiterasamentelor la acþiunea prelun-gitã a factorilor climatici distructivi(apã, zãpadã, îngheþ-dezgheþ etc.),faþã de care aceste tipuri de materi-ale, prin natura lor, au o sensibilitateridicatã.

În figura 2 se prezintã graficrezultatele unei astfel de încercãri.

SC Geostud are în componenþã trei laboratoare, ºi anume: Laboratorul de analize ºi încercãri înconstrucþii, Laboratorul Central de Geosintetice ºi Laboratorul de Mediu, toate dotate corespunzãtor,autorizate ISC ºi acreditate RENAR. În prezent, toate laboratoarele sunt implicate în execuþia lucrãrilorpentru autostrãzi, reabilitarea liniei CF, reabilitarea drumurilor naþionale etc. Astfel, am elaborat ºielaborãm ºi în prezent studii geotehnice ºi încercãri pe materiale pentru autostrada Orãºtie - Sibiu, Lugoj -Deva, CF Simeria - Curtici, Coºlariu - Simeria ºi monitorizarea factorilor de mediu în timpul execuþieilucrãrilor sau în perioada de notificare a defectelor pentru autostrada Deva - Orãºtie - Sibiu, autostradaLugoj - Deva, reabilitarea CF Sighiºoara - Coºlariu.

Laboratoarele GEOSTUD,profund implicate în realizarea programului naþional pentru construcþia de

autostrãzi ºi reabilitarea liniei CF pentru viteze ale trenurilor de 160 km/h

Fig. 1: Realizarea unei încercãri în aparatul triaxialFig. 2: Exemplu de grafic obþinut

în timpul încercãrii CBR în laborator


2. Laboratorul Centralde Geosintetice

Laboratorul Central deGeosintetice funcþioneazã din anul2006 ºi, aºa cum s-a mai arãtatîntr-un articol anterior, a fost dotat,prin fonduri nerambursabile ºi efortpropriu, cu aparaturã modernã lanivel european, iar din anul 2008este acreditat RENAR pentru majori-tatea încercãrilor.

Dotarea laboratorului cu apara-turã modernã asistatã de calculatora fãcut posibilã efectuarea unordeterminãri speciale, cum ar fi:

• evaluarea comportãrii hidraulicea sistemului compozit pãmânt-geo-textil;

• fluajul sub acþiunea încãrcãrilorde lungã duratã;

• coeziunea adiþionalã, care ianaºtere la contactul dintre geosin-tetic ºi pãmântul aflat sub sarcinã;

• cuantificarea creºterii valoriiunghiului de frecare, datoratã efec-tului încleºtãrii materialului granularîn ochiurile geogrilelor;

• permeabilitatea normalã a geo-textilului la diferite gradiente, cuedopermeametrul cu nivel variabil.

Dintre aceste încercãri, toatedeosebit de importante, douã sedescriu mai jos.

a) FluajulUn colectiv tânãr din cadrul

Geostud a adaptat aparatul de forfe-care directã cu casetã mare (30 cmx 30 cm) pentru mãsurarea fluajuluila geogrile, pornind de la principiulforfecãrii cu efort impus ºi deforma-þie mãsuratã. Astfel, cu un sistem descripeþi a fost impus un efort con-stant de forfecare printr-o forþã apli-catã casetei inferioare, pe ramacãreia a fost fixat geosinteticul, iarcu ajutorul unor micrometre s-amãsurat deplasarea acestora în timp(fig. 3). În acest mod, s-a evaluatcomportamentul mai multor tipuri degeogrile similare din punctul devedere al rezistenþei la tracþiune.

Rezultatele încercãrilor efectu-ate s-au exprimat sub formã degrafice de fluaj, conform modelu-lui din figura 4.

Acest procedeu a permis sã secuantifice mai bine interacþiuneamaterial geosintetic - pãmânt necoezivºi a condus la alegerea, în proiec-tare, a tipului de geogrilã care cores-punde cel mai bine unui anumit tipde pãmânt, cu urmãtoarele avantaje:

• permite trasarea curbelor deefort-deformaþie efectivã pe o peri-oadã îndelungatã (fig. 5);

• dimensionarea lucrãrilor în bazaunor caracteristici reale ale materi-alelor geosintetice, care se nasc lacontactul pãmânt - geosintetic aflatsub sarcini;

• ieftinirea lucrãrilor, pe ansamblu,cu aproape 20%.

b) Evaluarea comportãrii hidra-ulice a sistemului compozit pãmânt- material geosintetic

În cadrul Laboratorului Central deGeosintetice al SC Geostud SRL, aufost realizate cercetãri experimen-tale pentru evaluarea comportãriihidraulice a sistemului compozitpãmânt - geotextil, dar ºi pentru aputea analiza, în mod detaliat,capacitatea de filtrare ºi drenaj ageosinteticului utilizat, precum ºiriscul de colmatare a acestuia.

Fig. 4: Exemplu de grafic de fluaj

Fig. 3: Aparatul de forfecareadaptat pentru efort impus

Fig. 5: Diagrama obþinutã în aparatul de forfecare cu casetã maredin dotarea Geostud ºi o geogrilã între casete



Pentru încercãri s-a utilizat per-meametrul cu pereþi rigizi, aparatconceput ºi pus în funcþiune încadrul Laboratorului Central deGeosintetice al SC Geostud SRL,urmând indicaþiile standarduluiamerican ASTM D5101, în scopulsimulãrii adecvate a condiþiilor dinteren, în cazul punerii în contact aunui material geotextil permeabil cupãmântul din teren (fig. 6).

Aparatura utilizatã constã dintr-unvas cilindric cu pereþi rigizi, alimentatcu apã dezaeratã de la un rezervorcu nivel constant, conectat la ieºirela un alt rezervor cu nivel constant(fig. 7). Aceastã încercare estepotrivitã pentru evaluarea stabilitãþiiinterne a pãmântului în contact cugeotextilul cu rol de filtru (apariþiafenomenului de sufozie) la diverºigradienþi hidraulici. De asemenea,se pune în evidenþã colmatarea, întimp, a geotextilului cu rol de fil-trare sau realizarea unui echilibru alcurgerii (realizarea unui filtru inversla contactul dintre pãmânt ºi geo-textil) – fig. 8.

Prin intermediul acestui studiuexperimental de compatibilitatehidraulicã a sistemului pãmânt -geosintetic, au fost evidenþiate ca-racteristicile materialului geosintetic,a cãror evaluare este necesarã înscopul unei selecþii corecte ºi optimea materialului geosintetic utilizat curol de drenaj/filtrare în lucrãrileinginereºti. De asemenea, se poateaprecia ºi durata de viaþã a geotex-tilului aflat în contact cu pãmântul.

Ca o concluzie, se poate spunecã dotarea actualã a LaboratoruluiCentral de Geosintetice al SC GeostudSRL permite verificarea acelor carac-teristici ale materialelor geosinteticecare se nasc în interacþiune cu

pãmântul ºi, în acest mod, o dimen-sionare corectã a structurii dinpãmânt armat ºi reducerea costurilorpe ansamblu.

** *

În aceste laboratoare se desfã-ºoarã ºi o intensã activitate ºtiinþificãºi didacticã. Astfel, mai mulþi docto-ranzi au studiat comportarea materi-alelor geosintetice înglobate înpãmânt sau au urmãrit starea deumiditate ºi îndesare a unor pãmân-turi dificile aflate sub sarcinã. Toateaceste studii ºi încercãri s-au fina-lizat cu elaborarea tezelor care auavut o deosebitã apreciere la susþi-nere (fig. 9), iar doctoranzii s-auremarcat prin publicarea unor arti-cole ºtiinþifice la conferinþe ºi con-grese internaþionale.

De asemenea, an de an, stu-denþii de la master - anul I ai Univer-sitãþii Bucureºti, Facultatea deGeologie ºi Geofizicã, secþiaInginerie geologicã ºi geotehnicãambientalã, desfãºoarã o scurtãpracticã în laboratoarele noastre,care se încheie cu o lucrare nece-sarã la examenul final. �

Fig. 8: Exemplu de grafic de permeabilitate

Fig. 9: Susþinerea publicã a tezelor de doctorat

Fig. 6: Montarea ºi punerea în funcþiune a permeametrului cu pereþi rigizi Fig. 7: Permeametrul cu pereþi rigizi



Soluþii constructive pentru protecþia amfibienilorutilizate în proiectarea infrastructurii rutiere

Cristina MÃRUNTU - director Calitate-Mediu SC CONSITRANS SRL,drd. Facultatea de Cãi Ferate, Drumuri ºi Poduri – UTCB

CADRU GENERALÎn România au fost identificate 19

specii de amfibieni, toate protejate lanivel naþional ºi european, 11 speciistrict protejate în conformitate cudirectivele europene, iar 8 menþio-nate în legislaþia naþionalã privindregimul ariilor protejate, conservareahabitatelor naturale, a faunei ºi floreisãlbatice.

De asemenea, speciile de amfibi-eni au un rol important în menþinereaechilibrului ecosistemelor în caretrãiesc, rol ce le transformã într-overigã esenþialã, atunci când vinevorba de conservarea ºi protecþiaecosistemelor.

Pânã acum, modul în care suntafectate rutele de deplasare alespeciilor de amfibieni a fost privitºi analizat mai mult la nivel teoretic,neluând întotdeauna în conside-rare studii specifice privind compor-tamentul caracteristic ºi fiziologiaspeciei.

Faptul în sine este grav, dacã negândim cã nu existã o bazã legalãclarã privind identificarea, declara-rea ºi modul de conservare a rutelorde deplasare, iar amplasarea ºi ca-racteristicile soluþiilor tehnice depãstrare a conectivitãþii sunt elemen-te extrem de complexe.

La nivel european existã soluþiiconstructive care ºi-au demonstrateficienþa ºi au dus la îmbunãtãþireacalitãþii ecosistemelor; de aceea,consider cã aceste soluþii pot fiimplementate cu succes ºi înproiectele de infrastructurã rutierãdin România, dacã sunt cunoscute.

Elemente constructive În urma studiilor biologice ºi a

investigaþiilor ecologice, s-a stabilitcã speciile de amfibieni au nevoie deun tip special de podeþ de traver-sare, care sã pãstreze elementeleprimare ale habitatului natural folositde aceste specii.

Astfel, podeþele pentru tranzitulamfibienilor au o caracteristicãesenþialã ºi anume, prezenþa treptelorumede ºi uscate, care favorizeazãfolosirea acestora de cãtre speciilede amfibieni ºi herpeto-faunã, dar ºide cãtre mamiferele de talie micã.

Existã mai multe tipuri de podeþepentru protecþia amfibienilor (tubu-lare, casetate, prefabricate etc.)prezentate în foto 1, însã cel maides utilizat tip de podeþ pentru amfi-bieni este cel casetat din elementeprefabricate, cu un canal umedmedian ºi trepte laterale uscate culãþimea cuprinsã între 20 – 40 cm(foto 2).

Acest tip de podeþ este de formãrectangularã ºi poate fi prevãzut, înpartea superioarã, cu un grãtarmobil, care sã permitã accesul ploii,al luminii solare ºi ventilaþia cores-punzãtoare.

De asemenea, se recomandãamenajarea interioarã cu nisip ºibolovani, pentru a da un aspect na-tural structurii ºi a creºte ºansele deutilizare.

Pereþii laterali, care fac legãturaînspre podeþ, pot fi amplasaþi la ununghi de 450, pentru a direcþionaspeciile þintã, în timp ce pe taluz, la75 cm de la bazã, se insereazãparapeþii de ghidare, din materialreciclat, care au o suprafaþã

Importanþa conservãrii speciilor ºi habitatelor sensibile s-a materializat, la nivelul þãrii noastre, îndelimitarea unor suprafeþe considerate optime pentru conservare, care, prin includerea într-un pro-gram de protecþie european, sã asigure sustenabilitatea speciilor ºi a ecosistemelor, proces finalizatprin declararea ariilor naturale protejate incluse în reþeaua ecologicã europeanã Natura 2000. Însã,dupã declararea acestor arii, a apãrut o altã constrângere în realizarea proiectelor de infrastructurã, ºianume, protejarea rutelor de deplasare ale speciilor ºi asigurarea conectivitãþii între ariile protejateNatura 2000.

Deºi în contextul global al protecþiei ºi conservãrii biodiversitãþii, protecþia speciilor de amfibieni poatepãrea o secþiune minorã, acest aspect este unul extrem de important ºi frecvent în dezvoltarea proiectelorde infrastructurã rutierã.

Foto 1: Diverse tipuri de podeþe pentru tranzitul amfibienilor

alunecoasã, astfel încât sã blochezeaccesul herpetofaunei pe suprafaþacarosabilã ºi ieºirea amfibienilor înafara zonei de protecþie.

În general, parapeþii de ghidarese amplaseazã pe o lungime cuprin-sã între 50 m ºi 100 m, de o parte ºide cealaltã a podeþului.

CONCLUZIIEste foarte important ca soluþiile

de protecþie a speciilor de amfibienisã fie cunoscute, studiate ºi anali-zate încã din primele etape aleproiectãrii, mai ales din perspectivareducerii impactului asupra ecosis-temelor afectate direct, dar ºi a

costurilor aferente lucrãrilor de pro-tecþia mediului din cadrul proiectelorde infrastructurã rutierã. Astfel, oabordare eficientã poate determinacosturi reduse pentru proiectele deinfrastructurã rutierã, iar pe termenlung se asigurã conservarea realãa speciilor ºi stabilitatea ecosiste-melor.

Adoptarea unor mãsuri eficientede protecþie ºi conservare a habi-tatelor ºi speciilor sensibile repre-zintã baza pentru adoptarea unorsoluþii durabile în domeniul dez-voltãrii proiectelor de infrastructurã.

BIBLIOGRAFIE1. Design Manual for Roads and

Bridges, volume 10 EnvironmentalDesign and Management, Februarie2001;

2. Raportul Grupului de lucruPIARC “Monitorizarea mediului încon-jurãtor”, 2011;

3. J. MERROW, Effectiveness ofAmphibian Mitigation Measures Alonga New Highway, 2007;

4. D. COGÃLNICEANU, Amfibieniidin România, Ghid de Teren, 2002. �

Foto 2: Podeþ pentru tranzitul amfibienilor,realizat pe un drum regional din landul Saxonia Inferioarã, Germania


Implicarea Patronatului Societãþilor din Construcþiiîn proiecte cofinanþate FSE, pentru formarea profesionalã

a angajaþilor de pe ºantierele din România

Redacþia: De unde a venit ideeade a vã implica în procesul decalificare a forþei de muncã dinconstrucþii?Ioana Andreea Vlad: Problema

forþei de muncã din sectorul con-strucþiilor este destul de veche ºibine cunoscutã în domeniu. La fel ºiiniþiativele patronatului de a susþinecalificarea forþei de muncã de peºantier. Încã din 2011, PSC a sus-þinut proiectul Robust, derulat încontextul iniþiativei europene BUILDUP Skills, în prezent fiind membruîn consorþiul de implementare al pro-iectului QualiShell, Schema naþi-onalã de calificare pentru forþa demuncã din construcþii pentrurealizarea de anvelope de înaltãperformanþã ale clãdirilor. Proiec-tul vizeazã dezvoltarea a douãscheme naþionale de calificare pen-tru angajaþii care efectueazã activitãþide reabilitare termicã a clãdirilor delocuit.

Red.: Relataþi-ne mai mult despreimplicarea efectivã a PatronatuluiSocietãþilor din Construcþii înmaterie de calificare a forþei demuncã.I.A.V.: În vederea punerii în prac-

ticã a schemelor naþionale de califi-care pentru muncitorii din construcþii,în luna aprilie anul acesta PatronatulSocietãþilor din Construcþii (PSC),

împreunã cu Patronatul Producãto-rilor de Tâmplãrie Termoizolantã(PPTT), Fundaþia Dezvoltarea Popoa-relor, în calitate de solicitant, ºi fili-alele acesteia din Cluj ºi Arad, audemarat implementarea proiectuluiCALIFICÃ-TE! DÃ-ÞI O ªANSÃ LAO VIAÞÃ MAI BUNÃ!.

Proiectul este cofinanþat dinFondul Social European, prinProgramul Sectorial DezvoltareaResurselor Umane 2007-2013,Investeºte în oameni! (Axa priori-tarã 2 - “Corelarea învãþãrii pe totparcursul vieþii cu piaþa muncii”,Domeniul major de intervenþie 2.3. -“Acces ºi participare la formare pro-fesionalã continuã”) ºi vizeazã califi-carea forþei de muncã din sectorulconstrucþiilor ºi alte domenii deactivitate.

Red.: Care sunt: perioada de desfã-ºurare ºi principalele obiectiveale proiectului?I.A.V.: Proiectul CALIFICÃ-TE!

DÃ-ÞI O ªANSÃ LA O VIAÞÃ MAIBUNÃ! se desfãºoarã în perioadaaprilie 2014 – octombrie 2015,având o duratã de 18 luni, iar caareal de implementare vizãm 3 regiuni:Bucureºti-Ilfov, Vest ºi Nord Vest.

Obiectivul principal al proiectuluieste reprezentat de creºterea com-petitivitãþii ºi adaptabilitãþii persoa-nelor angajate, cetãþeni români,prin promovarea beneficiilor formãrii

profesionale continue în rândulangajaþilor ºi întreprinderilor, pre-cum ºi prin accesul ºi participareaangajaþilor la programele de for-mare profesionalã.

Red.: Ce fel de activitãþi veþidesfãºura în cadrul proiectului?I.A.V.: Proiectul CALIFICÃ-TE!

DÃ-ÞI O ªANSÃ LA O VIAÞÃ MAIBUNÃ! este un proiect strategicderulat la nivel naþional în treiregiuni, un proiect amplu care pre-supune desfãºurarea de activitãþicomplexe, dar mizãm ºi pe expertizapartenerilor implicaþi alãturi de noi înproiect.

Principalele activitãþi din proiectse axeazã pe: informare cu privire laoportunitãþile de calificare/recalifi-care ºi evaluare pentru persoanele

Interviu cu Ioana Andreea Vlad, marketing manager PSC, despre calificarea forþei de muncã din sectorulconstrucþiilor.

Ioana Andreea VLAD

angajate; promovarea beneficiilorformãrii profesionale în rândul anga-jaþilor ºi întreprinderilor; furnizareaserviciilor de informare, consiliere ºiorientare profesionalã pentru 962angajaþi; participare la programe deformare profesionalã autorizate pen-tru dobândirea unei (noi) calificãripentru 812 angajaþi din domeniulconstrucþiilor ºi din alte domenii;evaluarea ºi certificarea compe-tenþelor profesionale dobândite înalte contexte decât cele formalepentru 150 de angajaþi în domeniulconstrucþiilor; monitorizare progra-me de formare; crearea ºi dezvol-tarea reþelei la nivel multiregionalpentru participarea angajaþilor dindomeniul construcþiilor la programede formare profesionalã.

Totodatã, în cadrul proiectuluivom realiza cursuri de formareprofesionalã în acord cu cerinþelepieþei muncii ºi nevoile partici-panþilor, iar în ce priveºte sectorulconstrucþiilor vom desfãºura pro-grame de formare pentru ocupaþiile:Lucrãtor în Izolaþii; Dulgher - Tâm-plar - Parchetar; Fierar - Betonist;Confecþioner tâmplãrie din alu-miniu ºi mase plastice, acesteafiind ocupaþii de interes pentru mem-brii noºtri.

Red.: Care ar fi publicul þintã /beneficiarii acestui proiect?I.A.V.: Grupul þintã din proiect

este reprezentat de persoaneleexpuse riscului de pierdere a loculuide muncã din cauza lipsei calificãriisau a unei calificãri scãzute, a nive-lului scãzut de educaþie ºi care, demulte ori, se confruntã ºi cu alteprobleme de excluziune socialã.

De asemenea, ne-am propus ca50% dintre persoanele aparþinândgrupului þintã sã facã parte din rân-dul muncitorilor necalificaþi ºi 50%din rândul muncitorilor care au unnivel scãzut de calificare, din toategrupele de vârstã, cu un accent

deosebit pe grupele de vârstã tânãrã(pânã în 30 de ani) ºi seniori (peste45 de ani).

În cifre, vizãm 962 de persoaneangajate din regiunile menþionate,persoane care vor participa lasesiuni de consiliere / orientare pro-fesionalã, vor parcurge cursuri deformare profesionalã ºi le vor fi eva-luate competenþele (inclusiv celedobândite în mod nonformal) ºi 55de întreprinderi care sã beneficiezede aceºti angajaþi.

Red.: Din punct de vedere alrezultatelor ce impact anticipaþi?I.A.V.: În ceea ce priveºte rezul-

tatele asumate de consorþiu esti-mãm cã vor fi obþinute, la finalizareaproiectului CALIFICÃ-TE! DÃ-ÞI OªANSÃ LA O VIAÞÃ MAI BUNÃ!962 de persoane angajate care sãbeneficieze prin proiect de con-siliere / orientare ºi formare profe-sionalã continuã, dintre care: 812persoane vor participa la pro-grame de calificare ºi recalificareºi 150 de angajaþi vor fi evaluaþipentru validarea cunoºtinþelordobândite anterior pe alte cãidecât cele formale.

Estimãm, de asemenea, o ratãde succes în ce priveºte participareale cursurile de calificare de 95% ºidoar 5% abandon, un procent ambi-þios pe care sperãm sã îl demon-strãm la final prin responsabilitateacu care vom implementa acþiuniledescrise în proiect.

Red.: Ce beneficii au companiiledin sectorul construcþiilor ºi angajaþiiacestora, din proiect?

I.A.V.: Beneficiile participãrii înproiect sunt multiple de ambele pãrþi.Voi enumera doar câteva pentrufiecare categorie de actori vizaþi deproiectul nostru.

Pentru angajatori, companii dinsectorul construcþiilor, principaleleavantaje identificate de noi sunt:creºterea competitivitãþii pe piaþãprin utilizarea de forþã de muncã

având un nivel ridicat de calificare;diminuarea costurilor cu formareaprofesionalã a propriilor angajaþi;creºterea productivitãþii muncii anga-jaþilor; dezvoltarea unui parteneriatdurabil ºi acces la consiliere ºi formareprofesionalã pentru angajaþi º.a.

În ceea ce priveºte angajaþii,avantajele calificãrii ºi certificãriide competenþe ar putea fi: creº-terea nivelului de pregãtire profe-sionalã, conform standardelor cerutepe piaþa muncii; siguranþa locului demuncã, în urma creºterii nivelului deproductivitate individualã; posibili-tatea identificãrii mai facile a unui locde muncã, în caz de ºomaj º.a.m.d.

Sã nu uitãm faptul cã vorbimdespre un proiect cofinanþat din Fon-dul Social European, ceea ceînseamnã cã nu implicã costuri sem-nificative din partea participanþilor.Practic, totalitatea costurilor cu califi-carea angajaþilor reprezintã cheltu-ieli eligibile în proiect ºi suntdecontate de FSE, singura impli-care, din partea participanþilor, con-stând în alocarea de timp pentru aparticipa la cursuri.

Mizãm astfel pe disponibilitateaangajatorilor de a trimite angajaþii laprogramele de calificare / recalifi-care / specializare derulate prinacest proiect ºi pe responsabilitateaangajaþilor de a lua în serios cursu-rile, pentru a obþine un nivel de califi-care superior.

Red.: În final, care este mesajuldumneavoastrã pentru publiculþintã al proiectului?I.A.V.: Mesajul nostru se desprinde

din titlul proiectului: CALIFICÃ-TE!DÃ-ÞI O ªANSÃ LA O VIAÞÃ MAIBUNÃ!; proiect pentru angajaþii dinsectorul construcþiilor, iar pentrufirmele ce îºi desfãºoarã activitateaîn sectorul construcþiilor mesajulproiectului se rezumã la sintagmaPERFORMANÞÃ ªI COMPETITIVI-TATE PRIN CALIFICARE GRATUITÃ.�

FEDERAÞIA PATRONATELOR SOCIETÃÞILOR DIN CONSTRUCÞIIB-dul Unirii, nr. 70, bl. J4, sc. 4, ap. 130, et. 8, C, Sector 3, Bucureºti

Tel./Fax: +4 021.311.95.94, +4 021.311.95.94E-mail: [email protected] | Web: www.fed-psc.ro


Stabilirea soluþiilor de fundare prin încercãri clasice(foraje ºi analize de laborator) ºi încercãri in situ

ing. Roxana CHIRIAC, expert tehnic Petru CHIRIAC - SC ARHICON PROIECT SRLing. Petriºor MIHAI - SC GEOTER SRL

1. METODE DE INVESTIGARELuând în considerare importanþa

construcþiei ºi datele despre ampla-sament obþinute din prospecþiunileanterioare executate în vecinãtate,s-a considerat necesarã, pentrudeterminarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de fundare,executarea unui foraj mecanic cudiametrul de 4“ pânã la fundamentulzonei ºi a douã penetrãri dinamicecu con, pânã la adâncimi de 14 m dela nivelul terenului.

Având în vedere adâncimea lacare se preconizeazã realizareafundãrii corpurilor de construcþii,s-a luat decizia de a recolta probenetulburate, la intervale mai mici

decât cele standard, pentru a obþinemai multe informaþii despre straturiledin acest interval.

2. INTERPRETAREA REZULTATELOR2.1. Din interpretarea rezultatelor

penetrãrilor dinamice ºi a încercã-rilor de laborator efectuate pe pro-bele recoltate cu ocazia executãriiprospecþiunilor, se pot afirma urmã-toarele:

2.1.1. În suprafaþã se gãseºte unstrat de umpluturi de pãmânt în gro-sime de 1,50 m.

2.1.2. Sub stratul de umpluturi seaflã un strat de argilã prãfoasãcenuºie, plastic vârtoasã, cu pungi denisip, pânã la adâncimea de 2,30 mde la nivelul terenului.

2.1.3. În continuare se gãseºteun strat de argilã cenuºie plasticconsistentã, cu caracteristici fizico-mecanice slabe, pânã la adâncimeade 3,00 m de la nivelul terenului.Acesta este caracterizat printr-oporozitate de 51,70%, indicele pori-lor are valoarea de 1,07, greutateavolumicã la umiditatea naturalã de17,93 kN/m3 ºi în stare uscatã de13,05 kN/m3.

2.1.4. Urmeazã un strat de argilãgrasã cenuºie plastic vârtoasã. Luândîn considerare valorile caracteristici-lor obþinute din încercãrile de labora-tor (porozitatea, indicele porilor ºigreutatea volumicã în stare uscatã),precum ºi din penetrãrile dinamice(nr. de lovituri) s-a diferenþiat aceststrat în douã straturi, cu caracteristicifizico-mecanice mult diferite, astfel:

• De la 3,0 m pânã la adâncimeade 4,30 m, acest strat prezintãcaracteristici fizico-mecanice slabe,respectiv printr-o POROZITATEFOARTE MARE de circa 53...55%,indicele porilor cu valoarea de 1,18,greutatea volumicã la umiditate na-turalã de 17,5 kN/m3 ºi în stareuscatã de 12,4 kN/m3. De aseme-nea, numãrul de lovituri variazã înintervalul 3...7 buc.

• De la 4,30 m pânã la adân-cimea de 5,60 m, caracteristicile fi-zico-mecanice se îmbunãtãþescsemnificativ, astfel încât POROZI-TATEA DEVINE MAI MICÃ cu valoride circa 44,4%, indicele porilorajungând la valoarea de 0,80, greu-tatea volumicã în stare uscatã la15,0 kN/m3, iar numãrul de lovituri lavalori de la 9... 12 buc. Caracteristi-cile fizico-mecanice ale acestor stra-turi sunt prezentate în tabelul 1.Valorile de calcul ale caracteristicilor

fizico-mecanice ale straturilordin amplasament

Valorile notate cu (*) s-au deter-minat pe baza interpretãrii rezul-tatelor penetrãrilor dinamice prinmetoda Apollonia ºi U.S.D.M.S.M.

Lucrarea de faþã prezintã utilizarea, cu succes, a celor douã metode pentru stabilirea soluþiilor de fun-dare optime din punct de vedere tehnic ºi economic, la o construcþie cu destinaþia de Hotel, compusã dindouã corpuri: un corp cu o suprafaþã construitã de 560 m2, cu un regim de înãlþime D + P + 8...9E ºi un corpcu o suprafaþã construitã de 430 m2, cu un regim de înãlþime Demisol, ambele amplasate pe un complex deargilã ºi argilã grasã, cu umflãri ºi contracþii mari.

Tabelul 1



2.1.5. În continuare se gãseºteun strat de argilã prãfoasã cenuºieplastic vârtoasã cu caracteristici fizico-mecanice bune pânã la adâncimeade 6,80 m de la gura forajului.

2.1.6. Sub acest strat se aflã unstrat de praf nisipos argilos saturat,cu caracteristici fizico-mecanicebune (determinate din penetrãriledinamice), pânã la adâncimea de7,60 m de la nivelul terenului.

2.1.7. În continuare s-a intercep-tat un strat de nisip grosier, galbencafeniu, cu rar pietriº, în stare înde-satã, pânã la adâncimea de 11,50 mde la nivelul terenului, unde s-a gãsitstratul de bazã, argila marnoasãcenuºie, plastic vârtoasã.

2.2. Apa subteranã s-a intercep-tat la adâncimea de 2,30 m ºi s-astabilizat la adâncimea de 1,70 m dela nivelul terenului. Din analizeleefectuate de cãtre Laboratorul decalitatea apei din cadrul DirecþieiApelor Prut Iaºi pentru probe recol-tate din foraj, apa subteranã pre-zintã agresivitate sulfaticã slabãasupra betoanelor care vin în con-tact cu aceasta.3. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE

Având în vedere caracteristicilecorpurilor de construcþii, proprietãþilefizico-mecanice ale straturilor dinamplasament, precum ºi prevederiledin STAS 3300/2-85 ºi din norma-tivul GP014-97, s-au calculat valorilepresiunilor plastice ºi critice, în maimulte ipoteze. S-a estimat o cotã apardoselii demisolului de circa 1,65 msub cota terenului actual ºi o înãl-þime a grinzilor de fundare de circa1,50 m ºi a rezultat o adâncime mi-nimã de fundare de la cota terenuluiactual de circa 3,15 m, deci în cadrulstratului de argilã grasã.

3.1. În ipoteza fundãrii directe înstratul de argilã grasã plastic vâr-toasã cu porozitate foarte mare,situat la adâncimi de 3,0...4,30 mde la nivelul terenului, pentru presiu-nile plastice ºi critice, s-au obþinuturmãtoarele valori:

3.1.1. În cazul alcãtuirii infrastruc-turii construcþiilor dintr-o reþea degrinzi de fundare din beton armat,valorile presiunilor plastice ºi critice,în funcþie de adâncimea efectivã defundare faþã de nivelul pardoseliidemisolului, sunt prezentate întabelul 2.

3.1.2. În ipoteza transmiterii lateren a sarcinilor din suprastructurã,prin intermediul unui radier din betonarmat, valorile presiunilor plasticeºi critice devin: Ppi = 140 kPa;Pcr = 170 kPa.

3.2. În ipoteza fundãriidirecte în stratul deargilã grasã plasticvârtoasã, cu porozitatemicã, situat la adâncimide 4,30...5,60 m de lanivelul terenului, valorilepresiunilor plastice ºicritice variazã, în funcþiede modul de transmiterela teren a sarcinilor dinsuprastructurã, astfel:

3.2.1. În ipoteza alcã-tuirii infrastructurii con-strucþiilor dintr-o reþeade grinzi de fundare dinbeton armat, valorile pre-siunilor plastice ºi critice,în funcþie de adâncimeaefectivã de fundare faþãde nivelul pardoselii demi-solului, sunt prezentateîn tabelul 3.

3.2.2. În ipoteza trans-miterii la teren a sarcinilordin suprastructurã, prinintermediul unui radier din beton armat,valorile presiunilor plastice ºi criticedevin: Ppi = 240 kPa; Pcr = 280 kPa.

3.3. În ipoteza transmiterii lateren a sarcinilor din suprastructurãprin intermediul unei perne dinbalast de minimum 1,0 m grosime,aºezatã pe stratul de argilã plasticvârtoasã cu porozitate micã situat laadâncimi de 4,30...5,60 m:

3.3.1. În cazul alcãtuirii infra-structurii dintr-o reþea de grinzi defundare din beton armat rezematepe perna de balast, valorile presiu-nilor sunt prezentate în tabelul 4.

3.3.2. În ipoteza transmiterii lateren a sarcinilor din suprastructurã,prin intermediul unui radier din betonarmat rezemat pe perna de balast,valorile presiunilor plastice ºi criticedevin: Ppi = 300 kPa; Pcr = 400 kPa.

4. SOLUÞII DE FUNDAREA CORPURILOR DE CONSTRUCÞIIAvând în vedere caracteristicile

straturilor din amplasament ºi alcã-tuirea construcþiei din douã corpuricu regimuri de înãlþime mult diferite(un corp cu Demisol ºi celãlalt corpcu Demisol + Parter + 8...9 Etaje),sunt necesare urmãtoarele mãsuri:

4.1. Realizarea unui rost detasare între cele douã corpuri deconstrucþie.

4.2. Referitor la fundarea con-strucþiei, se propun mai multe soluþiide fundare, astfel:

4.2.1. Fundarea directã a ambe-lor corpuri de construcþie în stratulde argilã grasã plastic vârtoasã cuporozitate micã, cu proprietãþi de

contracþie - umflare, situat la adân-cimi de 4,30...5,60 m de la nivelulterenului, fãrã o îmbunãtãþire pre-alabilã. În acest caz sunt necesareurmãtoarele mãsuri:

• Alcãtuirea infrastructurii con-strucþiei se va realiza din reþele degrinzi de fundare din beton armatpentru corpul alcãtuit din demisol ºidintr-un radier din beton armat pen-tru corpul alcãtuit din D + P + 8...9E.

• Dimensiunile în plan ale funda-þiilor se vor alege astfel încât presiu-nile efective pe talpa fundaþiei sã fieîn concordanþã cu valorile presiunilorplastice ºi critice, prezentate lapunctul 3.2 din prezentul studiu, înfuncþie de alcãtuirea concretã ainfrastructurii.

• Secþionarea clãdirilor ºi fundaþiilorîn tronsoane de maximum 30 m, prinrosturi de tasare.

4.2.2. Transmiterea sarcinilorla teren prin realizarea unei pernedin material granular de cel puþin1,0 m grosime, sub ambele cor-puri de construcþie.

• Grosimea efectivã a pernei depãmânt îmbunãtãþit se va determinadin condiþia ca presiunea efectivã labaza pernei sã fie inferioarã valoriipresiunii plastice, calculatã conformprevederilor menþionate la pct. 3.3.2din STAS 3300/2-85, adicã pplz > σz+ σgz.

• Evazarea pernei se va realiza înexteriorul ambelor corpuri de con-strucþie cu o lãþime egalã cu grosi-mea pernei.

Tabelul 2: Valorile presiunilor plastice ºi critice în cazul alcãtuiriiconstrucþiilor din reþele de grinzi de fundare din beton armat, fun-date în stratul de argilã grasã plastic vârtoasã cu porozitate foarte

mare situat la adâncimi de 3,0...4,3 m

Tabelul 3: Valorile presiunilor plastice ºi critice în cazul alcãtuiriiconstrucþiilor din reþele de grinzi de fundare din beton armat,

fundate în stratul de argilã grasã plastic vârtoasã cu porozitate micãsituat la adâncimi de 4,3...5,6 m

Tabelul 4: Valorile presiunilor plastice ºi critice în cazul fundãriidirecte a construcþiilor pe un strat de balast îndesat

de cel puþin 1,0 m grosime


4.2.3. Fundarea diferitã pentrucele douã corpuri, astfel:

Fundarea corpului înalt pe opernã din balast ºi fundarea cor-pului alcãtuit din demisol înstratul de argilã grasã situat laadâncimea de 3,00...4,30 m de lanivelul terenului.

În acest caz sunt necesare urmã-toarele mãsuri:

• Pentru corpul înalt se vorrespecta precizãrile de la pct. 4.2.2menþionat anterior.

• Pentru corpul cu demisol se vorrespecta prevederile de la pct. 4.2.1cu excepþia pct. 4.2.1.2 unde se vorutiliza valorile presiunilor prezentatela pct. 3.1 din prezentul studiu.

• În zona rostului dintre cele douãcorpuri se recomandã urmãtoareaalcãtuire:

Axele stâlpilor la cele douã cor-puri din zona rostului se vor amplasala distanþe suficiente între ele, pentrua se crea posibilitatea de transmiterecentricã a sarcinilor din suprastruc-turã la fundaþiile de rost, ºi a serespecta condiþiile de fundare diferi-te pentru cele douã corpuri.

Grinzile structurii, perpendicularepe planul de separare, se vor realizacu console dimensionate corespun-zãtor, pentru preluarea sarcinilorverticale din zonele dintre axelecelor douã corpuri de construcþie.

4.3. Prin intrarea în vigoare aeurocodurilor, este necesar a seefectua proiectarea geotehnicã princalcul, la stãrile limitã stabilite prinpct. 6.2 din SR EN 1887-1; 2004

5. CONCLUZIIStabilirea numãrului ºi tipului de

prospecþiuni ºi investigaþii pentruproiectarea unei construcþii este oproblemã dificilã legatã de raportuldintre costul prospecþiunilor ºi inves-tigaþiilor ºi valoarea construcþieirespective. Este de la sine înþeles cãun numãr mai mare de prospecþiuniasigurã o cunoaºtere mai temeinicãa terenului de fundare, ceea ce per-mite o proiectare mai economicã afundaþiilor. În cazul prezentat, prinutilizarea celor douã metode, forajeºi încercãri de laborator cu frecvenþãmãritã ºi prin executarea a douãpenetrãri dinamice s-au obþinut cu

un preþ rezonabil informaþiile nece-sare unei proiectãri sigure ºi eco-nomice. Conform legislaþiei tehniceîn vigoare, pentru planificarea inves-tigaþiilor pe teren (tip, numãr,adâncime de investigare) se pot uti-liza prevederile din tabelul 2.1 dinSR EN 1997-2; 2007.

BIBLIOGRAFIE1. PÃUNESCU M., POP V.,

SILION T., Geotehnicã ºi fundaþii.Editura Didacticã ºi Pedagogicã,Bucureºti, 1982;

2. STANCIU A., LUNGU L.,Fundaþii, vol. 1. Editura Tehnicã,Bucureºti, 2006;

3. STAS 3300/2-85: Teren defundare. Calculul terenului de fun-dare în cazul fundãrii directe;

4. NP112-04: Normativ pentruproiectarea structurilor de fundaredirectã;

5. SR EN 1997-1:2006: StandardRomân. Eurocod 7: Proiectareageotehnicã. Partea I: Reguli generalede proiectare;

6. SR EN 1997-1/NB:2007: Stan-dard Român. Eurocod 7: Proiectareageotehnicã. Partea I: Reguli generalede proiectare. Anexa naþionalã. �


Accesoriile CREATON – siguranþã, esteticã, durabilitateAccesoriile originale sunt o necesitate. Ele înde-

plinesc atât cerinþe estetice cât ºi cerinþe tehnice saufuncþionale.

Pentru un acoperiº durabil trebuie executatã o venti-lare conform tuturor normelor tehnice. O asemenea ven-tilare asigurã eliminarea umiditãþii din spaþiul de subacoperiº ºi protecþia necesarã ºarpantei. Aceastã pro-tecþie se poate obþine prin folosirea þiglelor de aerisire ºiconexiunea lor la coamã.

În cazul trecerilor prin acoperiº (de exemplu, pentrumontarea unei antene sau a unor panouri solare), tre-buie, de asemenea, utilizate accesoriile necesare pentrua se obþine un acoperiº sigur ºi perfect din punct devedere tehnic ºi estetic. Deoarece fiecare trecere prinacoperiº reprezintã un pericol potenþial pentru pãtrun-derea umezelii ºi a apei, garantarea etanºeitãþiiacoperiºului se poate obþine doar utilizând accesoriileoriginale, special proiectate pentru acest scop.

Din punct de vedere estetic, accesoriile îndeplinescorice cerinþã. Un acoperiº în totalitate ceramic aratã ca ºi“turnat”, atâta timp cât sunt utilizate accesoriile originale.

Durabilitate prin ventilarePrin folosirea produselor CREATON, beneficiaþi de

toate calitãþile materiei prime naturale: protecþie optimãla umiditate ºi îngheþ, prin asigurarea, în acelaºi timp, acapacitãþii de difuzie, rezistenþã la razele UV ºi laalþi factori externi ºi durabilitate, în timp, datoritãmateriei prime atent selecþionate ºi prelucrate.

De exemplu, sistemul de conexiune ºi ventilare lacoamã, în întregime ceramic, oferã o soluþie completã,atât din punct de vedere estetic cât ºi tehnic.

Sistemul, compus din þigla de coamã, þigla de cone-xiune ºi aerisire la coamã, element ceramic pentruînchidere coamã, precum ºi patentatul “FiRSTFIX”,asigurã o soluþie completã cu multe avantaje.

Siguranþa oferitã de þigla de trecere specialãFiecare punct de trecere

prin acoperiº poate fi un punctsensibil prin care umezeala,apa sau zãpada se pot infiltra.De aceea, în acest caz, ar tre-bui sã utilizaþi, în mod special,sistemul de accesorii specialeconceput de CREATON.

Datoritã þiglelor speciale de trecere veþi profita, per-manent, de combinaþia perfectã între esteticã ºifuncþionalitate. Trecerea dinspre exterior spre interiorulacoperiºului se face în deplinã siguranþã, astfel încâtpãtrunderea apei sã nu mai reprezinte vreo problemã.

Accesorii originalepentru un acoperiº durabil

1. Element ceramic funcþional închidere coamã

2. Þiglã de coamã

3. Þiglã de aerisire ºi conexiune la coamã

4. Þiglã lateralã de aerisire ºi conexiune la coamã

5. Þiglã lateralã

Fie cã sunt þigle de trecere pentru centrale termice,fie pentru antenã sau pentru panouri solare, acestea au orezistenþã îndelungatã în timp ºi sunt stabile la radiaþii UV.

Fiind produse separat pentru fiecare model din gamaCREATON, aceste þigle de trecere se potrivesc perfect,montajul fiind foarte uºor ºi mai ales, fãrã alte finisãri ºietanºeizãri ulterioare. Þiglele de trecere sunt livrate caun sistem întreg, împreunã cu manºeta de etanºeizare,cât ºi cu adaptorul / racord flexibil în douã dimensiuni:110 mm ºi 125 mm.

Protecþia împotriva zãpezii ºi accesul pe acoperiº

Având în vedere lucrãrile periodice de întreþinere acoºurilor de fum, lucrãri care necesitã accesul peacoperiº ºi mersul pe suprafaþa acestuia, CREATON a

dezvoltat un sistem ingenios detrepte, care se fixeazã într-oþiglã de prindere.

Þiglele de prindere, extremde stabile, oferã o multitudinede posibilitãþi pentru a crea unacces foarte sigur pe acoperiº.Toate aceste elemente sunt dinaluminiu ºi sunt livrate la culoa-rea aleasã a acoperiºului.

Pentru zonele unde se înregistreazã cãderi masivede zãpadã, CREATON a dezvoltat, tot pe baza þiglelorde prindere, sisteme de parazãpezi foarte rezistente.Acestea pot fi din aluminiu sau pot fi cele clasice, dinlemn rotunjit, cu aspect tradiþional.

Sistemele de parazãpezi se monteazã la fel desimplu ca ºi sistemele de acces pe acoperiº, oferindaceeaºi stabilitate ºi flexibilitate în configurare.

Pentru fiecare model de þiglã dingama CREATON existã o þiglã deprindere care este identicã cu mo-delul de þiglã ales, atât ca formã, câtºi din punct de vedere al culoriiasigurând astfel o integrareperfectã în suprafaþa acope-riºului.

CREATON & ETERNIT SRLB-dul Ion Ionescu de la Brad, nr. 2B, Sector 1, Bucureºti, România

Tel.: +40 21 26 92 174 | Fax: +40 21 26 92 175www.creaton.com.ro

Estetica, siguranþa ºi durabilitatea sunt termenii care definesc accesoriile CREATON

Þiglã de prindere

• Sistemul de plasa batant împotriva insectelor este o asigurare adec-vata a usii de balcon.• Profilul ramei plasei este de o forma moderna, rotunjita, care seimbina perfect cu tamplaria actual utilizata. Rama plasei se asam-bleaza cu ajutorul coltarelor interioare din aluminiu, care consolideazaintreaga constructie. De asemenea, exista posibilitatea de a alegemodalitatea de conectare a profilelor cu coltare, prin presare sau cusuruburi de prindere.• Consolidarea suplimentara, cu ajutorul conexiunilor cu dispozitive deblocare, permite realizarea unei rame de dimensiuni mai mari. Plasaeste montata de rama ferestrei sau de tamplarie cu ajutorul balamalelor,un sistem brevetat, foarte simplu de pretensionare a auto-inchiderii.Pe întreaga circumferinta a ramei este aplicata o garnitura perie, careasigura suplimentar incaperea impotriva factorilor externi nefavorabili.• In setul standard, plasa este echipata cu maner si magneti desustinere in pozitie inchisa. In partea inferioara a aripii se regaseste oplaca de umplere, care, in timpul deschiderii plasei, o protejeaza dedeteriorare.

MRO

SISTEM PLASA CU RAMA BATANTA IMPOTRIVA INSECTELOR

Gama de culori disponibile:

Cu ALUPROF tineti tantarii la distanta!

• Sistemul de plasa cu rama glisabila împotriva insectelor sepotriveste in principal la balcoane, terase sau sere.• Aripa plasei împotriva insectelor gliseaza intre sina supe-rioara si cea inferioara. La sina inferioara este utilizata o rolade deplasare cu mecanism, care permite ajustarea neteda aunghiului de inclinare a fiecarei aripi. O gama larga de sine dedeplasare permite montajul plasei împotriva insectelor indiferite variante, la toate tipurile de ferestre si usi. Se poateutiliza impreuna cu jaluzelele exterioare.• Forma profilului pentru plasa elimina necesitatea utilizariiprinderilor suplimentare. La acest sistem s-a folosit o franacare incetineste miscarea aripii spre finalul pozitionarii si obara de protectie ce previne lovirea ramei plasei de sina.

MRP

SISTEM PLASA CU RAMA GLISABILA IMPOTRIVA INSECTELOR

Gama de culori disponibile:

O miºcare importantã ºi îndrãzneaþã - lansarea noii sigle Hexadome Construct

Unul dintre principalii jucãtori de pe piaþa din România, în ceea ce priveºte soluþiile de evacuare fum ºi gazefierbinþi, Hexadome Construct îºi diversificã permanent gama de soluþii tehnice, din dorinþa de a oferi partenerilorun numãr cât mai mare de beneficii, atât în ceea ce priveºte siguranþa ºi confortul acestora, cât ºi grija pentrumediul înconjurãtor.

Astfel, enumerãm câteva dintre aceste noi soluþii de succes care se integreazã, în mod armonios, în gama tradiþionalãde soluþii:• Lanterhome - cupoletã destinatã asigurãrii funcþiilor de iluminat ºi ventilaþie în cadrul aplicaþiilor civile,• Hexatube Spot - sistem de iluminat cu tuburi solare, ce asigurã luminã naturalã în spaþiile fãrã ferestre,• Hexasteel Phoni - dispozitiv de acoperiº conceput pentru a asigura izolarea fonicã, • Sunlite Control – sistem de umbrire cu lamele, ce reduce costurile energetice, oferind în acelaºi timp mai multconfort ocupanþilor.

Gama de soluþii promovate de firma Hexadome Construct (parte a grupului Adexsi) se adreseazã atâtaplicaþiilor industriale, cât ºi celor civile, reuºind sã rãspundã tuturor solicitãrilor venite din partea colaboratorilorîn materie de:

Înfiinþatã în 2005, firma, cu sediul în Bucureºti, îºi desfãºoarã activitatea la nivelul întregii þãri asigurând, atât serviciide comercializare a soluþiilor pentru evacuarea fumului ºi gazelor fierbinþi, soluþii oferite de grupul Adexsi, cât ºi serviciide montaj ºi mentenanþã, realizate de propriile echipe specializate în derularea de activitãþi specifice acestui domeniu.

Pe lângã serviciile sus-menþionate, Hexadome Construct (parte a grupului Adexsi) asigurã ºi consultanþã înproiectarea ºi alegerea soluþiilor optime proiectelor dvs, reuºind, astfel, sã ofere colaboratorilor “servicii la cheie”,la un standard ridicat de calitate ºi în concordanþã cu prevederile legale specifice acestui domeniu de activitate.

Începând cu luna iulie, Hexadome Construct are un nou logo, cesimbolizeazã îmbinarea armonioasã a soluþiilor Adexsi (produse cu montajîn faþadã ºi acoperiº) exprimând, în acelaºi timp, ºi obiectivul primordial alcompaniei de a dezvolta ºi îmbunãtãþi în permanenþã nivelul de calitate alsoluþiilor ºi serviciilor oferite.

HEXADOME CONSTRUCTTel: 0371-130.701 | Fax: 021-224.12.41 | www.hexadome.ro | [email protected]

SIGURANÞÃ - soluþii destinate evacuãrii fumului pe acoperiºuricu membranã sau panou sandwich

CONFORT - gama de produse care îmbunãtãþesc confortul termic îninteriorul clãdirilor, asigurând în acelaºi timp ºi distribuþia uniformã a luminii

MEDIU - soluþii integrate pentru Management EnergeticDESIGN - aplicaþii arhitecturale pentru evacuare fum ºi gazefierbinþi integrate în faþadele construcþiilor civile ºi industriale


Catedrala Ortodoxã Sf. Petru ºi Pavel -Mioveni

Catedrala ortodoxã are un plande cruce greacã, respectiv o crucecu braþele egale.

Edificiul are 5 turle, 4 pe colþuri ºiuna centralã. Turla principalã seridicã la 31,45 m faþã de cota + 0.00(cota pardosealã), iar cele mici la24,85 m faþã de aceeaºi cotã.Demisolul are cota -5,50 m.

Construcþia are demisol, parter,etaj parþial, galerie pe tot conturul ºio serie de minispaþii (+8,00: +11,31:+16,17) pe cele patru turnuri, care,plecând din demisol, se constituie castructurã de bazã a susþinerii turleimari ºi turlelor mici.

Structura de rezistenþã este dinbeton armat, cu stâlpi ºi grinzi. Sis-temul de fundare este cu tãlpi con-tinue din beton simplu ºi centuri dinbeton armat. Pereþii subsolului,stâlpii, restul nivelelor ºi bolþilesunt din beton turnat monolit.

Turlele mici au formã circularã înplan, cu diametrul la interior de 3,90 mºi înãlþimea la cheia bolþii de 6,40 m.Structura de rezistenþã a turleloreste alcãtuitã din diafragme dinbeton armat pânã la cota +20,10 m,

având 12 stâlpi rotunzi cu diametrulde 40 cm înglobaþi. De la cota+20,10 m pânã la cota de +22,75 mse continuã numai structura stâlpilorcu grinda circularã intermediarã lacota +21,35 m, spaþiul între acestecote fiind liber. La cota +22,35 meste o grindã circularã din care por-nesc bolþile fiecãrei turle.

Turla principalã are structura derezistenþã asemãnãtoare cu a tur-lelor mici, cu dimensiuni mai mari:diametrul interior este de 10,50 m,diametrul celor 12 stâlpi este de 50 cm,iar înãlþimea la cheia bolþii este de15,10 m, cota de pornire a turlei fiindtot de la +18,35 m.

Bolþile turlelor sunt de tip calotãsfericã ºi sunt din beton armat, pestecare este montatã astereala, termo-izolaþia, hidroizolaþia ºi tabla decupru a învelitorii.

Finisajele clãdirii sunt deosebite:pardoselile interioare, atât la partercât ºi la balcoane, sunt din marmurãºi granit, balustradele sunt din inox,faþadele sunt placate cu marmurãalbã ºi bej, bazinul din jurul altaruluieste placat cu marmurã albã, înveli-toarea - din cupru.

Prin originalitate ºi monumentali-tate, edificiul are o importanþã deo-sebitã pentru oraºul Mioveni.

SC SELCASAdin grupul METABETPITEªTI a acordat la execuþie oatenþie deosebitã pentru realizareaunei imagini arhitecturale reale. �

Antreprenor: SC SELCA SA – METABET PiteºtiSubcontractor: SC PLUSAFORM SA PiteºtiBeneficiar: Parohia MioveniFinanþator: Primãria oraºului MioveniProiectant general: SC PROIECT ARGEª Piteºti

ERATÃ

În articolul intitulat ”Performanþa relativã în exploatare a materialelor geosintetice folosite pentru stabilizareasubstratului”, publicat în nr. 106 – august 2014 al Revistei Construcþiilor, s-a strecurat o eroare, care ne aparþine ºipentru care ne cerem scuze, cu privire la tabelul nr. 2. Forma corectã a tabelului este cea de mai jos.

NAUE Romania


Tabelul 2: Procentul de joncþiuni ºi bare intacte pentru mostrele prelevate de geogrile


(Continuare din numãrul 105)

Valea Prahovei a reprezentat, dela început, o punte de legãturã întreromâni, cu mult înainte de MareaUnire din 1918.

În timpul Domnitorului Barbuªtirbei, odatã cu venirea în þarã ainginerului Leon Lalanne ºi cu orga-nizarea învãþãmântului tehnic supe-rior pentru lucrãri de drumuri ºipoduri, a fost iniþiatã execuþia ºoseleipe Valea Prahovei, de la Comarnicîn sus.

Dificultatea traseului a impusexecutarea unor lucrãri de artãdeosebite, care au reprezentat oºcoalã pentru inginerii din România,cu precãdere pentru lucrãrile depoduri.

Dacã ne referim la prima etapã alucrãrilor definitive de poduri, sepoate reþine execuþia unor poduricare au folosit, ca bazã de pornire,zidãria din piatrã sub toate formele.

ªi în prezent, pe Valea Prahovei,au mai rãmas lucrãri de poduri carepermit o analizã asupra soluþiiloradoptate, a materialelor folosite ºi aposibilitãþilor de realizare.

Din analiza soluþiilor adoptate,este dificil, pe baza datelor de caredispunem, sã facem o ierarhie ºi ocronologie a execuþiei lucrãrilor.

Dacã vom compara traseul actualcu traseul iniþial cunoscut vom con-stata cã traseul drumului naþional asuferit modificãri importante.

1. Prima lucrare executatã pevechiul traseu a fost podul peste râulDoftana, în localitatea Bãneºti, laintrarea în localitatea Câmpina -Foto 1, 2.

Podul a fost realizat în totalitate,infrastructura ºi suprastructurã, dinzidãrie de piatrã prelucratã în soluþiabolþi dublu încastrate, cu nouãdeschideri de cca. 15 m, partecarosabilã de 7,00 m, fãrã trotuare,parapete pietonale din piatrã ºilungime totalã de 162 m.

Nu se cunoaºte anul construcþiei.Þinând, însã, cont de faptul cã ing.Leon Lalanne a venit în Þara Româ-neascã în anul 1853 ºi a participatefectiv la realizarea podurilor de pedrumul Ploieºti - Predeal, se apreci-azã cã aceste lucrãri au putut fiîncepute în anul 1860. Ele pot fi con-siderate ca primele poduri din piatrãexecutate, dupã inaugurarea înMoldova, în anul 1841, a poduluiDocolina.

Din cauza degradãrilor apãruteºi a lipsei totale de întreþinere, podula fost închis circulaþiei. Au apãrutcrãpãturi longitudinale, în lungul cãiiaval, cu degradarea ºi cãderea tim-panilor - Foto 3, 4, degradareazidãriei de piatrã la intradosulbolþilor ºi degradãri ale zidãriei dinpiatrã de la elevaþii ºi fundaþiilepilelor – Foto 5.

De reþinut tendinþa de degradarea bolþilor din piatrã cu timpani, îngeneral în zona de la cheie, mai vul-nerabilã la infiltraþii ºi la acþiuni deîngheþ-dezgheþ, care favorizeazãapariþia unor crãpãturi longitudinalela interiorul timpanelor.

Din cercetarea aspectului ºi amaterialelor care apar în zonele cudegradãri majore, boltã, timpane,ziduri întoarse ºi pile, se poate lua înconsiderare tehnologia de execuþieîn prima fazã a elementelor din pia-trã prelucrate, care a constituit faþavãzutã, iar în a doua etapã com-pletarea secþiunilor din zidãrie cupiatrã brutã ºi mortar hidraulic -Foto 4, 5. Degradãrile apãrute lazidãria din moloane poate atesta ºi ocalitate necorespunzãtoare a materi-alelor folosite. Execuþia podului însoluþii constructive diferite a favo-rizat apariþia degradãrilor în zonelecentrale, precum ºi degradarea ºicãderea timpanelor.

Podul peste Doftana de la Bãneºtipoate fi considerat cel mai vechi poddin Muntenia, situaþie care impuneîncadrarea lucrãrii ca monument dearhitecturã ºi executarea unor lucrãricare sã-i menþinã o stare de viabili-tate corespunzãtoare.

Podurile: bolþi ºi arce (IV)

Foto 1: Pod peste Doftana, la Bãneºti - traseuvechi DN 1. Vedere din aval mal dreapta Câmpina.Pilã cu cãmãºuialã degradatã din zidãrie de piatrã

Foto 2: Vedere aval stâng, Bãneºti.Vedere generalã

Foto 3: Pod peste Doftana, la Bãneºti.Crãpãturi longitudinale cale în zona timpanelor

Foto 4: Pod peste Doftana la Bãneºti.Timpane degradate amonte zona centralã

Foto 5: Pod peste Doftana la Bãneºti.Vedere aval pilã, cu cãmãºuiala degradatã.


Elemente din betonprefabricat ºi precomprimat

Gama de servicii ºi produse oferitã de FerrobetonRomânia cuprinde atât elemente prefabricate (proiectare,producþie, transport ºi montaj) cât ºi structuri din betonmonolit (proiectare ºi execuþie), asigurând, astfel, clienþiloropþiuni atractive din punct de vedere economic ºi tehnic.

Dotatã cu cea mai nouã tehnologie pentru fabricareabetonului, staþia proprie poate produce beton de înaltãclasã pânã la C80/95. Capacitatea staþiei de beton estede 22,5 metri cubi pe orã. Liniile de producþie au lungimide 120 metri ºi 180 de metri, permiþând turnarea ele-mentelor cu lungimi de pânã la 60 de metri, într-operioadã scurtã de timp.

Fabrica dispune de laborator propriu, în cadrul cãruiasunt pregãtite reþetele de beton, sunt controlate ingredi-entele (agregate, ciment, armãturã) ºi se executã testelegenerale ale elementelor prefabricate, pentru a asiguracalitatea impusã de normele în vigoare.

Manipularea elementelor este asiguratã de podurirulante cu o capacitate totalã de 180 de tone.

Deþinãtorul recordului de grindã de pod, armatã ºipretensionatã la 40 metri lungime, Ferrobeton Româniaa livrat, recent, grinzile pentru prima parte a pasajuluirutier Mihai Bravu din Bucureºti, grinzi cu lungimi între33,5 ºi 39 metri.

Ferrobeton România contribuie la realizarea, în sistemprefabricat, a întregii suprastructuri aferente diverselorpoduri nu doar prin grinzile pretensionate, dar ºi prinpredale, lise de trotuar ºi parapeþi tip «New Jersey».O dovadã sunt produsele livrate pentru centura Lugoju-lui, centura Constanþa, autostrada A2 ºi autostrada Deva– Sibiu.

Toate produsele realizate de Ferrobeton Româniasunt însoþite de certificate de calitate CE. De altfel,Ferrobeton România deþine certificãri pentru controlulproducþiei diverselor elemente prefabricate din betonprecomprimat pentru construcþii civile, industriale ºiagricole. �

Producãtor cu experienþã în domeniul execuþiei elementelor din beton prefabricat ºi precomprimat,Ferrobeton România este noua denumire a firmei CRH Structural Concrete. Societatea îºi desfãºoarãactivitatea în spaþiul construit, în 2008, la marginea Ploieºtiului, în apropierea ºoselei de centurã, dupãmodelul altor fabrici din grupul CRH, precum cele din Belgia ºi Polonia. Cu acest model, CRH aduce înRomânia „know-how-ul” acestor producãtori, cu o vastã experienþã în domeniul elementelor din betonprefabricat ºi precomprimat.


2. Urmãtorul pod, executat pevechiul drum Ploieºti – Predeal, tra-verseazã pârâul Talea. El este situatla ieºirea din localitatea Breaza spreComarnic ºi are o deschidere de20,00 m, boltã dublu încastratã dinzidãrie de piatrã prelucratã, lungimede 23,30 m ºi cale de 6,40 m -Foto 6, 7.

În prezent, podul nu are degra-dãri importante la boltã ºi timpane ºi

asigurã circulaþia localã. Execuþialucrãrilor este apropiatã de soluþiileadoptate la podul peste râul Doftana.

3. În continuare, vechiul drumnaþional traverseazã râul Prahova înzona localitãþii Gura Beliei, pe unpod din zidãrie de piatrã - Foto 8.Podul are ºase deschideri, bolþidublu încastrate de cca. 10 m luminãºi o lungime totalã de cca. 100 m,fundaþii directe din zidãrie de piatrãºi racordarea cu terasamentele cuziduri întoarse ºi aripi.

Secþiunea liberã avea cca. 75%din lungimea podului, pilele repre-zentând cca. 25% din secþiune -Foto 9.

Din cauza adâncimii reduse afundaþiilor, a extragerii din albiaminorã a agregatelor ºi a unei secþi-uni de scurgere reduse, pila patru depe malul drept a fost afluiatã iardeschiderea cinci, degradatã prinruperea bolþii - Foto 10 ºi a elevaþieipilei patru - Foto 11.

Degradãrile produse la bolta dindeschiderea cinci ºi a pilei patru audeterminat scoaterea din circulaþie apodului ºi demolarea lui în totalitate– Foto 11. Întâmplarea a fãcut ca,din perioada de degradare a podului,sã se reþinã ºi sã se pãstreze, caunicat, imagini ale podului înainte dedemolare.

Bolþile au fost realizate din zidãriede piatrã prelucratã, timpane dinzidãrie din piatrã brutã ºi mortarhidraulic, în aceeaºi perioadã cupodul peste râul Doftana - Foto 2.

4. În continuare, Drumul Naþional 1traverseazã Valea Floreiului, laPosada, la km 111+888, în amontede podul vechi, la cca. 25 m.

Podul vechi, infrastructura ºisuprastructura au fost executate dinzidãrie de piatrã, parþial prelucratã înperioada în care a fost realizatãºoseaua Ploieºti – Predeal. Podulare douã deschideri de cca. 14 m,bolþi în plin cintru la o înãlþime decca. 20,00 m de la nivelul vãii, partecarosabilã de 7,00 m, fãrã trotuare,cu parapete din piatrã ºi lungime de65 m - Foto 12. Bolþile ºi elevaþiapilei sunt executate din zidãrie depiatrã prelucratã, cu timpanele,culeele ºi zidurile de sprijin din piatrãbrutã parþial prelucratã ºi probabil,cu mortar din var ºi parþial, dinzidãrie uscatã - Foto 13.

Podul nu mai este în exploataredin 1970; a rãmas fãrã stãpân, ladispoziþia naturii.

Foto 6: Pod peste pârâul Talea, la Breaza.Vedere generalã amonte - varianta veche DN 1

Foto 7: Pod peste pârâul Talea, la Breaza.Culee ºi boltã, mal stâng

Foto 8: Pod peste Prahova, la Gura Beliei - varianta veche DN 1. Vedere din aval

Foto 9: Pod peste Prahova, la Gura Beliei.Vedere aval, pila 4, degradatã

Foto 10: Pod peste Prahova, la Gura Beliei.Vedere aval, pila 4 ºi deschiderea 5 degradate

Foto 11: Pod peste Prahova, la Gura Beliei. Vedereaval. Degradãri generale elevaþie pila 4

ºi bolþile adiacente

Foto 12: Viaductul Posada, DN 1, km 111 + 888.Vedere viaduct amonte

Foto 13: Viaduct Posada, DN 1, km 111+888. Boltãdin zidãrie de piatrã prelucratã, timpane ºi ziduriîntoarse din zidãrie de piatrã parþial prelucratã


Alcãtuirea generalã a lucrãrii,reprezentativã pentru categoriapodurilor din zidãrie de piatrã, justi-ficã executarea lucrãrilor de reabi-litare necesare menþinerii în stare deviabilitate ºi clasificarea podului camonument istoric.

5. Ultimul pod reprezentativ, exe-cutat sub conducerea ing. LeonLalanne pe ªoseaua Ploieºti - Pre-deal, în perioada 1860 -1870, estepodul peste Prahova, la Sinaia -Foto 14. Are trei deschideri, partecarosabilã de 6,90 m, fãrã trotuare,

cu parapete din piatrã, înãlþimea dela nivelul apei la intrados este de10 m, lungimea totalã de 76 m, iar

lumina (deschiderea) de cca. 15 m.Suprastructura este alcãtuitã dinbolþi dublu încastrate în plin cintrudin zidãrie de piatrã semiprelucratãla exteriorul bolþilor - Foto 15. Tim-panele ºi zidurile de racordare cuterasamentul s-au realizat dinzidãrie de piatrã brutã prelucratã ºimortar de var hidraulic - Foto 16 ºi17. La pile s-au realizat rotunjiri dinpiatrã în formã de avantbec - Foto15 ºi 16.

(Din vol. Podurile: Bolþi ºi arce,

autor Gh. Rudi Buzuloiu)

(Va urma)

Foto 15: Pod peste Prahova, la Sinaia. Vedereamonte. Zidãrie din piatrã prelucratã la boltã ºi

semiprelucratã la timpane

Foto 16: Pod peste Prahova, la Sinaia.Vedere amonte culeea Sinaia

Foto 17: Pod peste Prahova, la Sinaia.Vedere amonte culeea Ploieºti

Foto 14: Pod peste Prahova, la Sinaia.Vedere generalã aval


PERSONALITÃÞI ROMÂNEªTIÎN CONSTRUCÞIIAdrian POPOVICI

S-a nãscut la 16 aprilie 1940 încomuna Ciolacu-Vechi, judeþul Bãlþi(Basarabia).

Dupã absolvirea, în anul 1956, aLiceului Tudor Vladimirescu din TârguJiu, a urmat cursurile Facultãþii deHidrotehnicã din Institutul de Con-strucþii Bucureºti ºi a obþinut diplomade inginer în anul 1961.

Între 1961 ºi 1968 a lucrat peºantierele amenajãrii hidroenerge-tice a râului Argeº, participând directla construcþia barajului arcuit Vidraru- cel mai înalt baraj din România(167 m) - ºi a UHE Cumpãniþa. Aocupat succesiv funcþiile de inginerstagiar, inginer principal ºi ºef de lot.

Soluþiile promovate de AdrianPopovici, precum: podurile mobilepentru excavaþiile la platformamacaralelor funicular mal drept,recircularea apei de rãcire a betoa-nelor în serpentinele barajuluiVidraru ºi altele, au mãrit ritmul deexecuþie ºi au redus costul lucrãrilor.

Activitatea didacticã a început-oîn anul 1968, ca asistent la Catedrade construcþii hidrotehnice din Insti-tutul de Construcþii Bucureºti. Adevenit, ulterior, ºef de lucrãri(1970), conferenþiar (1977), profesor(1990) la disciplinele: Construcþiihidrotehnice, Baraje, Inginerie seis-micã, Amenajãri ºi Construcþii hidro-tehnice, Inginerie seismicã statisticã,Mãsuri structurale ºi nestructuralepentru prevenirea dezastrelor, Eva-luarea ºi gestionarea riscului asociatsistemelor hidrotehnice.

Din anul 1987, dupã decesulmentorului sãu, prof. Radu Priºcu, adevenit ºeful Catedrei de construcþiihidrotehnice, fiind reales, succesiv,în anii 1990, 1992, 1996, 2000, 2004(cel mai longeviv ºef de catedrã dinUTCB).

În anul 1972, a fost timp de ºaseluni la specializare în inginerie seis-micã la Politecnico di Torino ºiISMES - Bergamo (Italia). Foarteapreciat de îndrumãtorii sãi, prof.Guido Oberti ºi prof. Luigi Goffi, afost solicitat sã participe la un pro-gram de cercetare în cadrul ISMES -Bergamo privind comportarea seis-micã a structurilor din cadre cuparter ºi etaj. Cercetarea s-a finalizatºi cu o lucrare la cel de al V-lea Con-gres Mondial de Inginerie Seismicã(Roma, 1973).

Prof. Adrian Popovici s-a preocu-pat constant de dezvoltarea unorrelaþii de colaborare cu universitãþidin strãinãtate, relaþii concretizatemai ales dupã 1990 în programeleTempus ºi Socrates-Erasmus finanþatede Uniunea Europeanã. În acelaºicontext, prof. Adrian Popovici, aprezentat conferinþe la Université deLiège, École Polytechnique Montréal,facilitând cunoaºterea unor con-tribuþii ºtiinþifice ale ºcolii româneºtiîn domeniul barajelor.

În anul 1976, a obþinut titlul ºtiinþificde doctor inginer în construcþii hidro-tehnice cu teza Contribuþii la calcululseismic al barajelor arcuite.

Este conducãtor de doctoranzidin anul 1990, pânã la aceastã datãfiind finalizate 12 teze de doctorat(cinci dintre acestea fiind elaboratede cadre didactice din Catedra deconstrucþii hidrotehnice, ceea cerelevã autoritatea sa ºtiinþificã ºi grijapentru formarea în catedrã a schim-bului urmãtor de cadre).

În afara activitãþii de excepþie dinînvãþãmânt, prof. Adrian Popovicis-a impus ºi printr-o activitate ºtiinþificãprestigioasã, cu contribuþii originale.

A fost printre primii cercetãtori, peplan internaþional, care a studiatinteracþiunea seismicã baraj-lac înproblema tridimensionalã (baraje

arcuite), evidenþiind influenþa com-presibilitãþii apei, a geometriei bara-jului ºi a deschiderii vãii asuprarãspunsului seismic. Studiul a fostefectuat cu ocazia elaborãrii tezeisale de doctorat, iar rezultatele pu-blicate ulterior au fost deosebit deapreciate de comunitatea ºtiinþificã,fiind citate în lucrãri de referinþã,între care se menþioneazã cele aleprof. Anil Chopra de la University ofCalifornia, Berkeley.

A adus contribuþii originale înnumeroase domenii între care opti-mizarea barajelor din beton, analizeseismice ºi statice prin metoda ele-mentelor finite ale construcþiilor deretenþie din beton ºi din materialelocale, platformele marine, struc-turile îngropate de tunele ºi staþii demetrou, anvelopele centralelornuclearo-electrice, studiului oscila-þiilor de naturã seismicã ale lichidelorîn rezervoare axial simetrice, pro-tecþia antiseismicã a construcþiilorhidrotehnice prin izolatori seismici,lichefierea seismicã a barajelor depãmânt, analiza stabilitãþii seismicea versanþilor barajelor, evaluareasiguranþei barajelor pe bazã de ana-lize statistice ºi reþele neuronale etc.

În context, inserãm douã dinaprecierile internaþionale asuprarezultatelor ºtiinþifice obþinute deprof. Adrian Popovici:

„Eu mã delectez cu lucrãri decercetare similare ºi, în general, curezultate similare pe care tu le obþiiîn cercetãrile tale în România. Spercã ne vei informa în continuareasupra progreselor fãcute.” (1983,prof. Harry Bolton Seed - eminentspecialist în inginerie seismicã ºigeotehnicã - University of California,Berkeley).

„Cartea ta despre baraje estecuprinzãtoare ºi rãspunde nevoii dea face legãtura dintre metodele de



analize structurale tradiþionale dindomeniul barajelor ºi analizele nume-rice avansate, bazate pe metodaelementelor finite.” (2002, prof.René Tinawi - ºef catedrã ºi prof.Pierre Léger, École PolytechniqueMontréal).

Prof. Adrian Popovici are ºi obogatã activitate publicisticã, origi-nalã, din domeniul hidrotehnic. Apublicat peste 130 de lucrãri ºtiinþi-fice (60 dintre acestea fiind apãruteîn reviste din strãinãtate - Water Power& Dam Construction, Hydro ReviewWorldwide, L’Energia Elletrica - sauîn publicaþiile unor congrese ºi sim-pozioane internaþionale, congrese ºisimpozioane ICOLD, conferinþe inter-naþionale de inginerie seismicã, con-grese ISRM, conferinþe ºi simpozioanededicate proiectãrii barajelor, confe-rinþe despre cazuri istorice în geoteh-nicã inginereascã, Hydro-Vision,Conferinþe Hydro-Power, simpozioaneorganizate de Clubul European alþãrilor membre în ICOLD etc.).

Prof. Adrian Popovici este autorsau coautor a 13 cãrþi tehnice ºimanuale universitare, dintre caretrei, scrise în limba englezã, au avuto largã circulaþie internaþionalã.

Dintre cãrþile publicate menþionãmîn mod deosebit: Ingineria seismicãa marilor baraje (coautor), Ed. Aca-demiei Române, 1980; EarthquakeEngineering for Large Dams 2-ndedition (coautor), Ed. AcademieiRomâne ºi John Willey & Sons Ltd,1985; Baraje pentru acumulãri de

apã vol. l, Ed. Tehnicã, 1992 (pentrucare a obþinut Premiul AnghelSaligny al Academiei Române);Computational Procedures for DamEngineering. Reliability and Applica-bility (coautor), Ed. ICOLD - Paris2001; Baraje pentru acumulãri deapã vol. 2, Ed. Tehnicã, 2002.

În perioada 1975-1984, prof.Adrian Popovici a fost referentºtiinþific la publicaþiile de specialitateApplied Mechanics, recenzând circa50 de lucrãri ºtiinþifice din literaturatehnicã internaþionalã. De aseme-nea, a fost conferenþiar invitat,preºedinte al unor secþiuni saumembru în paneluri de experþi la maimulte conferinþe ºi simpozioaneinternaþionale (Teheran - 1990, Nan-jing - 1992, Crans-Montana - 1995,Madrid - 1996, Bucureºti - 2003).

Prof. Adrian Popovici a îmbinatactivitatea ºtiinþificã ºi didacticã cuactivitatea practicã inginereascã, încare, de asemenea, s-a distins prinsoluþii originale, eficiente. Din aceastãactivitate, la fel de impresionantã,menþionãm doar urmãtoarele: ino-vaþie privind reciclarea apei de rãciredin serpentinele barajului Vidraru,metodã care a condus la economiiimportante de energie; optimizareaînclinãrii tãlpii de fundaþie a barajuluide greutate Gilãu de pe râulSomeºul Mic (inovaþie în colaborarecu prof. Radu Priºcu); barajul GuraRâului (H = 72 m), cu contraforþi degrosime variabilã (soluþie originalã,elaboratã în colaborare cu prof.Radu Priºcu); protecþia antiseismicãa barajului de pãmânt Mâneciu custraturi ºi bretele seismoabsorbantede energie a cutremurului; contribuþiiimportante (în calitate de consultant)la proiectarea, supravegherea com-portãrii, expertizarea a peste 20 demari baraje din România (Vidraru,Izvorul Muntelui, Râul Mare, Fân-tânele, Siriu, Feneº, Mãneciu etc.);contribuþii esenþiale la proiectareaprimelor platforme fixe marine româ-neºti pentru exploatarea resurselorde petrol ºi gaze din platoul conti-nental al Mãrii Negre; contribuþii lacalculul ºi proiectarea unor staþii aleMetroului din Bucureºti (Dristor,Titan, Unirii I ºi altele); participarea(în calitate de consultant) la calcululºi proiectarea unor baraje impor-tante din Iran (Alavian, Marun,Vafreghan) ºi a unui baraj dinTrinidad & Tobago (Mamoral), cuaprecieri dintre cele mai laudativepentru contribuþiile aduse.Barajul Vidraru

Barajul Gura Râului


Începând din anul 1976 estemembru în Comisia de urmãrire acomportãrii construcþiilor hidrotehnicedin fostul Minister al Energiei Elec-trice sau ale instituþiilor care l-au suc-cedat (RENEL, SC Hidroelectrica SA).

În perioada 1978-1989, a fostexpert ºi membru în Comisiaromâno-bulgarã pentru amenajareaDunãrii în sectorul comun (SHENTurnu Mãgurele-Nicopole ºi SHENCãlãraºi-Silistra).

Prof. Adrian Popovici este verifi-cator de proiecte ºi expert pentrubaraje ºi lucrãri hidrotehnice spe-ciale, autorizat MLPTL ºi MAPM. Înaceastã calitate a efectuat expertizede evaluare a gradului de siguranþãpentru unele dintre cele mai impor-tante baraje din þarã între care:Vidraru-Argeº, Izvorul Muntelui -Bicaz, Râul Mare, Strâmtori-Firiza,Brãdiºor, Gura Lotrului pe Olt, Bol-boci, Zetea ºi altele.

În semn de recunoaºtere inter-naþionalã a meritelor sale ºtiinþifice ºitehnice, în anul 1993, la recoman-darea profesorului Michele Fanelli(Italia) - prestigioasã personalitate îndomeniul barajelor - a fost ales

membru în Comitetul Tehnic Ad-Hocpentru Calculul ºi Proiectarea Bara-jelor din ICOLD (International Com-mission on Large Dams), comitetimportant, în care a avut o activitatemeritorie ºi în care activeazã ºi înprezent. Ca membru al comitetului aparticipat activ la elaborarea a douãlucrãri de sintezã ºi anume: Compu-tational Procedures for Dam Engi-neering. Reliability and Applicability(2001) ºi Guidelines for Use ofNumerical Models in Dam Engineer-ing (2005). De asemenea, a fost pro-motorul primei manifestãri ºtiinþificeorganizate de ICOLD în România:7th ICOLD Benchmark Workshop onNumerical Analysis of Dams,Bucharest, 2003.

În þarã, a fost preºedinteleComitetului Naþional Român alMarilor Baraje (1996-2002), iar înprezent este preºedinte de onoare alacestei organizaþii profesionale înfi-inþate în 1928.

Pentru prestigioasa sa activitatea fost decorat cu diferite ordine ºimedalii.

Ca ºi mentorul sãu, prof. RaduPriºcu, a îmbinat, în mod fericit,activitatea de cercetare ºtiinþificã cu

cea tehnicã la un înalt profesiona-lism. Profesorul Adrian Popovici estedemn continuator al marilor înaintaºiîn profesie: Cristea Mateescu, DorinPavel, Radu Priºcu, Alexandru Diacon.

Dascãl de elitã, considerat unuldintre cei mai buni profesori de Con-strucþii hidrotehnice, iubit de stu-denþi, admirat de colaboratori, sebucurã în rândul hidrotehnicienilordin România ºi a celor din strãinã-tate (pentru contribuþiile ºtiinþificeaduse) de un binemeritat prestigiu.

Modest, poate mult prea modestfaþã de realizãri, disponibil întot-deauna sã ofere un sfat bun sau unajutor profesional, deosebit deinteligent, cult, specialist de analizãºi sintezã, inovator, perseverent ºicorect în relaþiile interpersonale, aadus onoare þãrii ºi profesiei cãreia is-a dedicat cu pasiune ºi respon-sabilitate.

Acesta este inginerul, profesorulºi omul de ºtiinþã Adrian Popovici -personalitate de înaltã valoare care,prin realizãrile sale impresionante, seînscrie, încã din viaþã, în istoria ºtiinþeiºi tehnicii româneºti în construcþii, caharnic truditor pe tãrâmul creaþiei.

(Din vol. Personalitãþi româneºti în construcþii,autor Hristache Popescu)


Hale metalicecu structurã autoportantã

Din 2009, în profilul societãþii a fost încorporatã ºiproducþia de hale metalice cu structurã autoportantã(semirotunde). Halele autoportante sunt recomandatepentru aplicaþiile care necesitã suprafeþe foarte mari,fiind ideale în special pentru centre mari de depozitaresau de producþie, oferind 100% spaþiu interior util.

Destinaþii• hale industriale;• ateliere;• centre de producþie;• spaþii comerciale;• centre de depozitare mãrfuri generale;• depozite pentru cereale;• depozite militare;• spaþii de parcare deschise, garaje, hangare;• sãli de sport (inclusiv pentru acoperirea piscinelor

de mari dimensiuni);• ferme de animale;• alte clãdiri cu regim normal de temperaturã ºi umiditate.

Avantajele halelor metalice autoportanteSunt ieftine, uºor de dimensionat ºi de executat. Sunt

reciclabile, uºor de ventilat ºi de rãcit pe timpul verii. Pot

avea o sumedenie de utilizãri practice: de la hale de pro-

ducþie sau depozite pentru cereale, pânã la utilizarea ca

garaje ºi hangare de orice dimensiuni pentru avioane

sau bãrci cu motor.

Halele metalice autoportante (semirotunde) sunt exe-

cutate printr-o tehnologie de laminare (profilare) la rece

a tablei din oþel, cu grosimi diferite, protejatã împotriva

coroziunii (galvanizatã, aluzincatã sau vopsitã în câmp

electrostatic). Avantajele faþã de construcþiile realizate

cu tehnologii clasice (structura de rezistenþã din profile

metalice, cãrãmidã, beton sau lemn) sunt:

• nu au structurã de rezistenþã pentru susþinerea

acoperiºului: stâlpi ºi ferme; asigurã, deci, maximum de

spaþiu util raportat la suprafaþa construitã;

• pot avea deschideri foarte mari, de peste 25 metri,

înãlþimea acoperiºului de 15 metri ºi lungimi nelimitate;

• au costuri ºi durate de execuþie mici în raport cu

construcþiile clasice;

• uºor adaptabile la cerinþele clientului;

• soluþii de realizare multiple, în funcþie de cerinþele cli-

entului: cu fundaþii ºi zidãrie înaltã, fãrã zidãrie, ampla-

sate pe platforme din beton sau numai pe fundaþii

perimetrale, neizolate sau izolate.�

SALT COM Slobozia s-a înfiinþat în anul 1994 ºi pânã în prezent, a abordat lucrãri diverse de proiectareºi construcþii montaj: construcþii ºi modernizãri de sedii pentru instituþii publice, spaþii de depozitare pentruagenþi economici, lucrãri de apãrare împotriva inundaþiilor, sisteme de irigaþii, construcþii de locuinþe etc.

Societatea dispune de personal tehnic, economic ºi administrativ calificat, care asigurã executarea delucrãri de calitate, în conformitate cu prescripþiile tehnice ºi sistemul referenþial de calitate.


Arhitectura „prefabricatã” a anilor `70,în viziunea contemporanã

CLÃDIRE DE BIROURI ÎN ORAªUL TITUarh. Mircea CHIRA

arh. Raluca MATEIAª

Clãdirea existentã, care func-þionase ca Autobaza nr. 6 Titu ºi apoica staþie ITP, se compunea din douãvolume: un corp de clãdire P+2, curol administrativ ºi o halã realizatãdin stâlpi de beton ºi grinzi din betonprecomprimat. Clãdirea administra-tivã era ºi ea construitã exclusiv dinelemente prefabricate de betonarmat de catalog, specifice arhitec-turii perioadei respective: stâlpi pre-fabricaþi cu console, grinzi din betonarmat, planºee din dale T prefabri-cate, cu nervuri ºi închideri perime-trale din fâºii de BCA armat, cudimensiunile de 600 cm x 60 cm x 20 cm.Zonele vitrate erau realizate cuzidãrie de cãrãmidã Nevada, atât lasediul administrativ, cât ºi la halã.Cele douã corpuri de clãdire suntlegate prin intermediul unui volum cuînãlþime Parter, având închideri decãrãmidã ºi planºeu din beton armatturnat.

În urma expertizei tehnice s-aconstatat cã, în ciuda degradãrii sem-nificative a închiderilor ºi finisajelor

interioare, structura este în starebunã ºi poate fi utilizatã integral, fãrãconsolidare suplimentarã. S-a pãs-trat, prin urmare, întregul „schelet” alconstrucþiei, acesta fiind uºurat prindesfacerea integralã a comparti-mentãrilor interioare din beton ºicãrãmidã, dar ºi prin desfacereapanourilor exterioare de închiderede pe faþade.

Aºadar, din punct de vedere arhi-tectural, transformarea majorã s-a

realizat la nivelul înveliºului exterior,integrând clãdirea astfel refãcutã înimaginea arhitecturii contemporane.Pentru corpul administrativ declãdire, care funcþioneazã acum casediu de birouri, s-au executatînchideri din zidãrie de BCA cu pla-caje de tip „Bond”, în culori sobre,industriale. În zona birourilor de tipopen-space s-a realizat o închiderecu faþadã de tip cortinã, cu miciaccente cromatice pe faþadã –

Sediul de birouri al SC METAPLAST SRL este situat în aria industrialã a oraºului Titu, într-o zonãmarcatã, încã, de reminiscenþe ale arhitecturii comuniste, strict funcþionaliste. Zona a început sã ia avânt,prin apariþia unor noi hale industriale ºi sedii ale unor firme importante, precum SC METAPLAST sauLJG AUTOMOTIVE. S-a dorit, prin urmare, realizarea unei clãdiri reprezentative pentru sediul firmeiMETAPLAST, punctul de plecare fiind tocmai una din aceste clãdiri industriale, tipice anilor `70.

ancadramente de culoare roºie pen-tru zona biroului directoral ºi a intrãriiprincipale. La interior, compartimen-tãrile sunt din gips-carton cu profilespecifice, iar în zona birourilor s-aoptat pentru o imagine modernã,acestea fiind despãrþite cu pereþi dinsticlã ancoraþi în profile de aluminiu.

La parter au fost amenajate: ozonã de primire cu spaþii de expunereºi o salã multifuncþionalã modernã,cu o capacitate de 50 persoane, întimp ce etajele sunt destinate exclu-siv birourilor administrative.

Fosta halã a fost transformatãîntr-o zonã destinatã cercetãrilor ºirealizãrii prototipurilor. Aici au fostproiectate mici laboratoare de cer-cetare, birouri pentru personal ºi oamplã zonã pentru expunerea pie-selor produse în fabrica Metaplast.Închiderile perimetrale ºi la parteasuperioarã au fost executate cupanouri metalice de tip sandwich,din foi de tablã cu miez termoizolant.

La nivelul întregului ansamblu s-aoptat pentru aceeaºi sobrietate dinpunct de vedere cromatic. Finisajele

sunt, atât la interior cât ºi la exterior,în tonuri de gri, diferenþa între zonahalei ºi clãdirea de birouri fiind datãde nuanþe – pentru halã alegându-seo culoare închisã ºi puternicã – griantracit. Sobrietatea tonurilor este,însã, completatã de elementele de-corative: ancadramentele roºii de pefaþadã, grilajul metalic ce mas-cheazã postul de transformare aflatpe faþada principalã ºi copertina dinsticlã de la intrare.

La interior, imaginea industrialã afost completatã de culoarea caldã a

pereþilor ºi de accentele cromaticeale mobilierului ºi tablourilor. Au fostînlocuite, integral, finisajele inte-rioare existente cu unele moderne:pardoseli din granit în zonele de cir-culaþie, parchet laminat de traficindustrial în zona birourilor ºi covoa-re din cauciuc pentru zona de cerce-tare ºi realizare prototipuri.

Prin toate aceste lucrãri, clãdireaurmãreºte sã exprime motto-ul firmeipe care o reprezintã ºi care a stat labaza proiectului: obiectiv, funcþional,simplu dar reprezentativ. �


Instalaþii de decontaminarepãmânturi, agregate ºi deºeuri periculoase

ºi/sau nepericuloaseconf. dr. ing. Doina IOFCEA, Facultatea de Utilaj Tehnologic pentru Construcþii Bucureºti

dr. ing. Marian BADIU, ICECON SA - Brãilaing. Tudor - Gabriel IOFCEA

Dificultatea majorã în tratareasolurilor contaminate constã în se-pararea solului de contaminantulconþinut. Dat fiind numãrul foartemare de tipuri de soluri, fiecare cucompoziþia sa specificã, dar ºi gamafoarte variatã de contaminanþi exis-tenþi, rezultã, implicit, o multitudinede situaþii posibile. Dacã adãugãm laaceste situaþii ºi gradul de contami-nare a solului, obþinem o imagine deansamblu a dificultãþii unei lucrãri dedecontaminare soluri.

Ministerul Mediului elaboreazã,pe bandã rulantã, strategii de decon-taminare a siturilor poluate în urmaactivitãþilor industriale. Una dintreprincipalele probleme o reprezintãdatele ºi informaþiile incompleteprivind siturile potenþial contaminate,deoarece nu existã o planificare teri-torialã privind utilizarea durabilã aterenurilor pe care au existat, ante-rior, zone de dezvoltare industrialã.

Armonizarea legislaþiei româneºticu legislaþia UE, în domeniul siturilorcontaminate, este punctul de ple-care al lucrãrilor de decontaminare asolurilor.

Pentru început este necesarã oanalizã atentã a situaþiei specificedin teren, luând în calcul cel puþinurmãtorii factori:

• tipuri de deºeuri periculoaseconþinute în rezervoare, instalaþii etc.ºi gradul de periculozitate al aces-tora – ex: deºeurile pot fi solide,

lichide sau semifluide, toxice, infla-mabile, corozive, pot genera atmos-ferã explozivã etc.;

• modalitate de preluare a deºe-urilor periculoase – ex: deºeurile potfi pompabile sau pot fi preluate doarmanual din instalaþii, rezervoare etc.;pot fi repuse în funcþiune anumitearmãturi (pompe, trasee tehnologiceetc.) ale instalaþiei de decontaminatpentru a uºura preluarea sau trebuieasigurate echipamente proprii; insta-laþiile sau rezervoarele se aflã subpresiune necesitând operaþiuni ºimãsuri suplimentare etc.;

• metode utilizate în activitateade decontaminare – ex: abordãridiferite pentru cazul în care instala-þiile, rezervoarele etc. urmeazã a fidezmembrate, faþã de cazul în careurmeazã repunerea ulterioarã înfuncþiune a acestora;

• dificultatea extragerii deºeurilorpericuloase din rezervoare, insta-laþii etc. – ex. punctul de golire alunei instalaþii de deºeuri lichide sepoate afla într-un subsol cu accesdificil; rezervoare aflate sub presiunecu robineþi de golire defecþi etc.;

• dificultatea accesului la supra-feþele de decontaminat – ex: rezer-voarele de pãcurã sunt prevãzute lapartea inferioarã cu serpentine deîncãlzire, accesul în spatele aces-tora fiind dificil; în alte situaþii rezer-voarele sunt foarte înalte, înãuntrullor trebuind construite schele etc.;

• accesul la utilitãþi (energieelectricã, apã industrialã, abur etc.)– ex: imposibilitatea branºãrii lareþeaua de energie electricã facenecesarã utilizarea unui generatorpropriu potrivit etc.;

• alegerea personalului calificatîn funcþie de specificul lucrãrii – ex:pentru montarea unei instalaþii detratare deºeuri periculoase estenevoie la locaþia lucrãrii de mecanici,electricieni, sudori etc., pe lângã per-sonalul specializat care va realizaefectiv lucrarea de decontaminare;

• termenul de execuþie a pro-iectului – ex: finalizarea proiectelorcu termen de execuþie impus necesitão abordare specialã în dimensiona-rea corectã a echipei ºi în alegerealogisticii aferente (utilaje, echipa-mente, mijloace de transport etc.).

Deºeurile periculoase rezultate înurma operaþiunilor de deconta-minare (materiale absorbante con-taminate, echipamente individualede protecþie contaminate, soluþii decurãþare uzate etc.) vor parcurgeetapele fireºti de preluare, ambalare/ reambalare, etichetare, transportautorizat, depozitare temporarã ºieliminare.

Experienþa acumulatã în acestdomeniu ne conduce la concluzia cãcea mai bunã abordare a unei lucrãride acest gen este în funcþie degradul de contaminare.

Acþiunea de decontaminare constã în înlãturarea unor factori contaminanþi: prin dezactivarea (spãlare,filtrare etc.) materialelor toxice (pulberi, picãturi etc.) aflate în încãperi, pe obiecte etc.

Un capitol aparte în cadrul activitãþilor de decontaminare îl reprezintã decontaminarea solurilor. Spredeosebire de lucrãrile de decontaminare a unor instalaþii industriale sau rezervoare, în cazul cãrora se potidentifica cu precizie, încã din faza de analizã, contaminanþii ºi volumul de deºeuri conþinut, în cazullucrãrilor de decontaminare a solurilor existã un grad ridicat de neprevãzut. Chiar în condiþiile existenþeiunor studii consistente în teren, volumul final de sol care urmeazã a fi decontaminat poate fi doar estimat.


În volumul total de sol contaminatexcavat în cadrul unui proiect avem:

• aprox. 3–5% – sol cu grad ridi-cat de contaminare – cost ridicat/mcpentru eliminare;

• aprox. 20–40% – sol cu gradmediu de contaminare;

• aprox. 55–75% – sol cu gradmic de contaminare – cost scãzut/mcpentru tratare.

Abordarea lucrãrii din acestpunct de vedere conduce, implicit, laoptimizarea costurilor pentru întregproiectul, ceea ce este de apreciat încondiþiile în care astfel de lucrãrisunt, de regulã, de amploare. Spreexemplu, o suprafaþã de 1.000 mpcontaminatã pe o adâncime mediede 1 m înseamnã 1.000 mc de solcontaminat, în timp ce aceeaºisuprafaþã contaminatã pe o adâncimemedie de 5 m înseamnã 5.000 mc,respectiv de cinci ori mai mult. Estede dorit ca analiza iniþialã în vedereaîntocmirii ofertei tehnice sã fie câtmai exactã cu putinþã, astfel încâtîntregul proiect sã devinã fezabil.

PRINCIPALELE TEHNOLOGIIUTILIZATE PENTRU

DECONTAMINAREA SOLURILORDesorbþie termicã directã (DTD)

– aplicabilã preponderent solurilorcu conþinut de hidrocarburi ºi/sau altorpoluanþi cu componente volatile.

Avantaje: productivitate ridicatãa instalaþiei; grad avansat de decon-taminare; costuri reduse de mobi-lizare a instalaþiei; flexibilitate ºisiguranþã în exploatare;

Dezavantaje: aplicabilã la can-titãþi mari de sol contaminat.

Desorbþie termicã indirectã(DTI) – aplicabilã solurilor cu conta-minãri mai reduse de hidrocarburi,dar ºi contaminãrilor cu substanþepericuloase: fenoli, HCH, mercur,uleiuri cu PCB etc.

Avantaje: costuri reduse de mobi-lizare a instalaþiei; flexibilitate ºi sigu-ranþã în exploatare;

Dezavantaje: productivitate mairedusã, generatã de coeficienþii detransfer termic mai mici în raport cuDTD.

Inertizare (imobilizare în lianþihidraulici) – aplicabilã preponderent

solurilor cu concentraþii reduse decontaminanþi.

Avantaje: productivitate ridicatã;costuri reduse;

Dezavantaje: inaplicabilã pentrusoluri cu concentraþii ridicate de con-taminanþi.

Spãlare – se utilizeazã, cu rezul-tate bune, pentru soluri nisipoase,pietriº sau piatrã ºi pentru materialecu granulaþie mare rezultate dinsitarea solurilor.

Avantaje: productivitate ridicatã;costuri reduse;

Dezavantaje: inaplicabilã pentrusoluri care conþin argilã sau humus;necesitã o etapã suplimentarã deseparare a contaminanþilor (solubi-lizare, precipitare ºi filtrare etc.), dinsoluþiile de spãlare uzate rezultate.

Bioremediere – se utilizeazã, curezultate bune, pentru soluri cu con-centraþii reduse de contaminanþi.

Avantaje: costuri reduse;Dezavantaje: durata relativ lungã

a tratamentelor; necesitatea men-þinerii unui climat controlat (umidi-tate, temperaturã etc.).

Centrifugare (bifazicã/trifazicã)– se utilizeazã pentru tratareaºlamurilor cu conþinut de deºeuripericuloase. Reprezintã o etapãpregãtitoare, de reducere importantãa umiditãþii/conþinutului de hidrocar-buri/etc., fiind urmatã, dupã caz, deoricare dintre metodele de trataredescrise anterior.

Instalaþiile cu ajutorul cãrorafirmele trateazã/eliminã, în sigu-ranþã, prin metode fizice, chimice,biologice ºi termice o gamã variatãde deºeuri periculoase sunt:

• Instalaþie mobilã de desorbþietermicã indirectã (DTI)(Fig. 1) – pen-tru decontaminarea solurilor con-taminate cu HCH, mercur, produsevolatile diverse, fenoli, PCB etc.;

• Instalaþie mobilã de desorbþietermicã directã (DTD) – pentru decon-taminarea solurilor contaminate cuhidrocarburi ºi/sau alþi poluanþi cucomponente volatile;

• Instalaþie de sitare ºi sortaresoluri contaminate;

• Instalaþie mobilã pentru tratareape amoniacale;

• Instalaþie de tratare ape con-taminate cu deºeuri periculoase;

• Instalaþie mobilã de tratare aapelor reziduale provenite din bata-lurile cu deºeuri petroliere;

• Instalaþie mobilã de tratareºlamuri petroliere – dotatã cu cen-trifugã trifazicã ºi separator bifazic;

• Instalaþie de eliminare metalegrele din ape reziduale;

• Instalaþie de neutralizare acizi(sulfuric, clorhidric, azotic etc.);

• Instalaþie eliminare cianuri;• Instalaþie eliminare fosfor alb;• Instalaþie eliminare soluþii cu

conþinut de trioxid ºi pentaoxid dearsen;

• Instalaþie mobilã de degazare ºipreluare deºeuri din recipienþi sauinstalaþii sub presiune (butelii, cis-terne etc.);

• Instalaþie de degazare ape ºiºlamuri de sulfurã de carbon;

• Instalaþie de distilare ºi recupe-rare solvenþi;

• Instalaþie decontaminare amba-laje contaminate (recipienþi plastic,butoaie, IBC-uri etc.);

• Instalaþie decontaminare circu-ite de rãcire cu amoniac;

• Instalaþie decontaminare mate-rial granular (ambalaje de sticlãsparte, ceramicã etc.);

• Instalaþie mobilã pentru decon-taminãri industriale;

• Instalaþie separare emulsii;• Halã bioremediere soluri cu

microclimat controlat.

Cu aceste tehnologii solul esteremediat fie in-situ, fie în containerede remediere care opereazã la faþalocului (on-site). În funcþie de cerinþe,noi ne folosim de diversele metodede remediere inovatoare sau de ocombinaþie a acestora.

Fig. 1: Instalaþie mobilãde desorbþie termicã indirectã (DTI)



Tratare ºi ecologizaresituri contaminate

(Decontaminarea solurilor cu ungrad de poluare ridicat, inclusivhidrocarburi petroliere, deºeuri chi-mice sau pesticide)

În funcþie de tipul materialului,gradul de contaminare, amplasa-ment ºi termenul de finalizare, seaplicã tehnologii cu instalaþii desortare – spãlare, fixe sau mobile,de la capacitãþi mici la capacitãþimari, atât on-site, cât ºi ex-situ, con-form cerinþelor beneficiarului.

Fiecare sit contaminat reprezintão provocare prin specificitate ºi gradde afectare, necesitând o investi-gaþie atentã ºi identificarea metodeioptime de tratare ºi remediere.Firmele aplicã proceduri de reme-diere in-situ, on-site sau ex-situ, fieele mecanice, fizico-chimice, ter-mice sau biologice, adaptate fiecãruitip de contaminare în parte.

Se folosesc tehnologii adecvatestãrii, tipului ºi concentraþiei situluirespectiv, asigurând realizarea între-gului ciclu de operaþiuni. Metodelede tratament variazã în funcþie detipul ºi gradul de contaminare. Con-form cerinþelor beneficiarului, se potaplica tehnologii de bioremedierein-situ, on-site sau ex-situ, stabilizare,solidificare sau desorbþie termicã.

Sunt firme care asigurã consul-tanþã ºi logisticã pentru fiecare etapã,de la investigarea problemei pânã laimplementarea strategiei de acþio-nare. Având la dispoziþie echipa-mente proprii ºi personal calificat, se

pot realiza, analiza ºi identifica pro-blemele în timp real, acordând con-sultanþã ºi respectând cu stricteþelegile europene de mediu.

Cu un sortiment de peste 200 detipuri de polimeri, cu interval specificde acþiune, anionici sau cationici,masã molecularã diferitã, se poateidentifica rapid cel mai potrivit tippentru fiecare proiect, aceastã facili-tate permiþând sã avem cele maibune rezultate.

Doi metri au sãpat firmele careau lucrat pe autostrada Transilvania,în zona Câmpiei Turzii ºi au fostnevoite sã se opreascã deoarece audat de... mercur.

Substanþele toxice identificate petraseul Autostrãzii Transilvania i-auluat prin surprindere pe constructori,deoarece exista un studiu, efectuatîn urmã cu aproape cinci ani, carearãta cã în zonã nu se aflã cianurisau alte substanþe periculoase.

În funcþie de analizele de labora-tor ºi de ceea ce a decis consultan-tul, au fost continuate cât mairepede lucrãrile de decontaminare,deoarece era un câmp de deºeuritoxice unde s-au început lucrãrile, iarvântul sau alte fenomene meteoro-logice puteau pune în pericol celelaltezone necontaminate. Un consorþiuformat din mai multe firme s-a ocu-pat de excavaþiile, încãrcarea, trans-portul ºi decontaminarea aliniamentuluiAutostrãzii Transilvania, în zonalocalitãþii Câmpia Turzii, pentrusuma de circa 16,2 milioane de euro.Tratare ºlamuri petroliere ºi nãmoluriindustriale rezultate din curãþãri de

rezervoare, decantoare, bataluriAceastã tehnologie performantã

ºi de înaltã productivitate reuºeºtesã transforme o masã de reziduuri înproduse valorificabile material ºienergetic.

Combinând eficienþa instalaþieide separare trifazicã ºi utilizând pro-duse chimice de floculare de înaltãperformanþã respectãm conceptulminimizãrii volumelor de deºeuridepozitate, asumându-ne astfel res-ponsabilitatea dezvoltãrii durabile.

Tratare nãmoluri generate destaþii de epurare industriale ºi muni-cipale:

• Procesarea nãmolurilor din staþiide epurare industriale ºi municipale,cu instalaþii fixe sau mobile.

• Instalaþii de uscare în vedereareducerii cantitãþii ºi valorificareaacesteia.

Producþia de compost ºi biomasã• Deºeurile biodegradabile din

grãdini ºi parcuri sunt transformate,prin tratare mecanicã ºi biologicã, încompost de calitate, reintroducându-leîn circuitul natural. Aºadar, din pro-cesarea deºeurilor vegetale seobþine un compost superior calitativ,utilizat la grãdinãrit, în solarii, parcuriºi grãdini, agriculturã etc.

• Deºeurile rezultate din activi-tatea de prelucrare a lemnului, celedin ambalaje de lemn, defriºãri etc.sunt o materie primã pentru biomasafolositã drept combustibil în termo-centrale de co-generare.

• Firmele deþin echipamente atâtfixe cât ºi mobile, în vederea pro-cesãrii biomasei.

Fig. 4: Instalaþie pentru procesarea (sortare ºimãrunþire) deºeurilor vegetale

Fig. 3: Instalaþie mobilã de separare trifazicã

Fig. 2: Instalaþii de decontaminare(de tratare ºi remediere) soluri in situ


Servicii pentruprocesare/separare/tratare fazã

lichidã, excavare/tratare/eliminareºlam crud ºi sol contaminat,

eliminare alte deºeuri periculoase –pentru 44 de bataluri cu deºeuri

petroliere, împãrþite în 4 loturi, aflatepe tot teritoriul României

Proiectul s-a derulat în perioada2009 – 2012 ºi a presupus realiza-rea urmãtoarelor operaþiuni:

• procesare fazã lichidã din batal,cu separare în apã ºi þiþei;

• procesare apã ºi þiþei pânã laatingerea parametrilor prevãzuþi încontract;

• excavare, transport, tratare ºieliminare ºlam crud prin tehnologiide separare centrifugalã;

• excavare, transport, tratare ºieliminare sol contaminat prin tehno-logii de inertizare ºi desorbþie termicã;

• separare, decontaminare ºieliminare alte deºeuri existente înbataluri (deºeuri de plastic, pietriº,material lemnos etc.) în condiþiilelegii;

• punere în siguranþã, din punctde vedere geotehnic, a batalurilor.

Activitatea de decontaminare princentrifurare in-situ a nãmolurilor /soluri / nãmoluri reziduale contami-nate cu hidrocarburi sau alte sub-stanþe periculoase se realizeazãcu un echipament tip centrifugãtrifazicã.

Pãrþile componente ale insta-laþiei tip centrifugã sunt:

• container decantor;• pompã ºlam;• ºnec simplu;• ºnec dublu;• distribuitor de polimer;• pompã polimer;• panou de comandã;

Descrierea procesului tehnologicEtapele principale sunt:1. Extracþie nãmoluri din bataluri

sau din alte zone, cu pompa;2. Pomparea în containerul cu

serpentine în vederea preîncãlzirii;3. Absorbþie din container în ve-

derea procesãrii;4. Separarea propriu-zisã prin

centrifugare în douã sau trei faze(lichid-solid sau lichid-lichid-solid);

5. Evacuare fazã: deºeu solid,apã, produs petrolier;

6. Pretratare apã în vederea de-versãrii cãtre canalizare sau staþiede epurare.

Deºeurile rezultate în urma celortrei faze sunt stocate temporar înambalaje (recipienþi) impermeabile,care împiedicã scurgerea acestora,pânã la evacuare în vederea valori-ficãrii/eliminãrii, într-o zonã înveci-natã impermeabilizatã.

BIBLIOGRAFIESite-uri firme:EURO CONSTRUCTTRADING ’98 srlNICORA GROUP srlSETCAR SA - BrãilaUNI – RECYCLING srl �Fig. 5: Centrifuga Model ZA18-4


Monitorizarea geotehnicã a fenomenelor de instabilitatemanifestate pe parcursul execuþiei

unui depozit ecologic de deºeuri municipaleprof. univ. dr. ing. Sanda MANEA, º. l. dr. ing. Ernest OLINIC - Universitatea Tehnicã de Construcþii Bucureºti,

Facultatea de Hidrotehnicã, Departamentul de Geotehnicã ºi Fundaþiiprof. univ. dr. ing. Valentin FEODOROV - SC IRIDEX GROUP CONSTRUCÞII SRL Bucureºti

Depozitul ecologic de deºeurimunicipale din jud. Bistriþa-Nãsãudeste situat între localitãþile Dumitra ºiTarpiu, la circa 16 km nord demunicipiului Bistriþa.

Suprafaþa totalã pe care au fostexecutate mãsurãtori topografice ºicare a fost investigatã în faza depregãtire a proiectului, prin lucrãrihidrogeologice ºi geotehnice, mã-soarã cca. 16 ha.

ASPECTE GEOMORFOLOGICE,GEOLOGICE, HIDROLOGICEªI GEOTEHNICE ALE ZONEI

Din punct de vedere geomorfologic,amplasamentul studiat se înca-dreazã în partea de nord a Depre-siunii Transilvaniei, pe aºa-numitaPlatformã Someºeanã (PlatformaCluj - Lãpuº). Aspectul morfologic alzonei investigate se prezintã subforma unui versant cu pante vari-abile care cresc de la est la vest.Astfel, în partea esticã înclinareapantei nu depãºeºte 5 grade; pentrucea mai mare parte a suprafeþeiamplasamentului (partea centralã),panta are valori între 5 ºi 10 grade,iar pe partea vesticã, înclinãrile ating13 - 14 grade.

Suprafaþa terenului, fãcând partedintr-o zonã colinarã, are cote cu-prinse între +405 m (în partea devest) ºi +450 m (în partea de est).

Stratificaþia terenului de fundaredin amplasament, stabilitã de stu-diile geotehnice care au stat la bazaproiectului, este:

• de la suprafaþa terenului pânã laadâncimea de 0,7-0,8 m: pãmânt vege-tal argilos;

• pânã la adâncimi investigate de15 m: complex coeziv alcãtuit dinargile cu plasticitate mare ºi foartemare (Ip = 27,9 ÷ 63,3% ), în staretare la plastic vârtoasã, local plasticconsistentã, cu potenþial de umflareîn contact cu apa (umflare liberã UL =133,7 ÷ 173,7%), având compresibili-tate mare M200-300 = 8.333 ÷ 9.524 kPaºi parametrii rezistenþei la forfecare(obþinuþi din încercãri de forfecaredirectã): unghi de frecare internã Φ =14 ÷ 150 ºi coeziune c = 55 ÷ 68 kPa.

Din punct de vedere hidrogeo-logic, pe baza litologiei (preponde-rent argilosã) s-a considerat cã nupoate exista un acvifer, aspect con-firmat de lipsa unui nivel de apã înforajele geotehnice realizate. Cutoate acestea, au fost semnalateunele infiltraþii, care au apãrut în tim-pul execuþiei forajelor.

Prin natura materialelor din ampla-samentul studiat, pentru zonele înpantã existã un potenþial de instabili-tate. Fenomene de alunecare se potproduce în masa deluviului, pe planecare se situeazã atât la interfaþadintre roca de bazã marnoasã ºi

deluviul heterogen constituit dindiferite tipuri de argile cu umflãri ºicontracþii mari, cât ºi la nivele diferiteîn masa deluviului. Planele de alu-necare pot fi suprapuse.

Declanºarea ºi întreþinerea feno-menelor de instabilitate sunt favorizatede relief, de cantitatea relativ marede precipitaþii care cad în modobiºnuit în zonã, de structura ºi con-stituþia litologicã a terenului.

Modul de organizare al maseideluviului controleazã cãile de circu-laþie a apei subterane prin masa ver-santului ºi deci, posibile fenomenegeologice negative: destabilizãri alemasei acestuia sub formã de alune-cãri locale, eroziuni de suprafaþã saude adâncime (ravene).

CARACTERISTICILEDEPOZITULUI ECOLOGIC DE DEªEURI

Întreg depozitul de deºeuri are osuprafaþã de 8 ha ºi este alcãtuitdin trei celule. În perioada 2010 -2011 s-a construit centrul de mana-gement al deºeurilor ºi prima celulãde depozitare. Capacitatea totalã adepozitului de deºeuri este estimatãla 1,2 mii mc, prima celulã înmaga-zinând 0,4 mii mc. Suprafaþa terenuluinatural înregistreazã pante de 1:8...1:10între cotele 320 ºi 380 m.

Digurile perimetrale au înãlþimevariabilã cuprinsã între 2 m ºi 6 m,cu pante de 1:2,5. Acestea au fostîncastrate în terenul natural, o aten-þie deosebitã acordându-se treptelorde înfrãþire. Materialul folosit pentrurealizarea digurilor perimetrale nu afost cel din amplasament care erafoarte activ în raport cu apa, ci unulde tip argilã prãfoasã adus dinvecinãtatea amplasamentului.

Deseori, amplasamentele depozitelor ecologice de deºeuri prezintã condiþii geotehnice dificile pringeomorfologie ºi litologie, astfel încât pot apãrea fenomene de instabilitate localã sau generalã, ca ºitasãri diferenþiate, aspecte care trebuie avute în vedere atât în faza de proiectare cât ºi în cea de execuþie.O astfel de situaþie a fost întâlnitã la depozitul ecologic de deºeuri din judeþul Bistriþa-Nãsãud.

Fig. 1: Imagine din perioada construcþiei deopozitului ecologic de deºeuri Dumitra - Tarpiu


Prin calcule specifice s-a analizatstabilitatea localã a digurilor perime-trale ºi stabilitatea generalã a ampla-samentului în grupãrile fundamentalãºi specialã de acþiuni (cu luarea înconsiderare a acþiunii seismice), întoate cazurile analizate fiind asigu-ratã stabilitatea.

Sistemul de etanºare de bazãÎn conformitate cu legislaþia naþi-

onalã în vigoare, sistemul de etanºareal unui depozit ecologic de deºeurinepericuloase (cazul deºeurilor muni-cipale) trebuie sã fie compus din:

• bariera mineralã naturalã: 1 mde argilã cu permeabilitate mai micãde 10-9 m/s;

• bariera mineralã construitã:0,5 m material coeziv compactat cupermeabilitate mai micã de 10-9 m/s;

• bariera geosinteticã: geomem-branã din polietilenã de înaltã densi-tate, cu grosime de minimum 2 mm.

Dupã anumite interpretãri, realiza-rea barierei minerale construite esteobligatorie, chiar dacã terenul defundare îndeplineºte condiþiile deimpermeabilizare în mod natural.

Luând în considerare condiþiilegeologice ºi topografice ale ampla-samentului, execuþia barierei con-struite nu este necesarã, din punctde vedere al transportului de polu-anþi, aceastã cerinþã fiind îndeplinitãde terenul natural de fundare, careare o permeabilitate foarte micã. Maimult, execuþia barierei minerale con-struite ar avea un impact negativ

asupra stabilitãþii depozitului ecologicde deºeuri, mãrind riscul apariþieiunei suprafeþe de cedare la interfaþacu bariera mineralã naturalã.

Analiza stabilitãþii la interfaþadintre materialele geosinteticePentru profilul longitudinal princi-

pal s-au efectuat calcule de analizãa stabilitãþii, considerând suprafeþepotenþiale de cedare la interfaþa din-tre materialele geosintetice ºi avândîn vedere urmãtoarele ipoteze decedare ºi coeficienþi de frecare:

• suprafaþã de cedare la interfaþadeºeu - strat drenant: δ = 150, a = 10 kPa;

• suprafaþã de cedare la interfaþastrat drenant - geotextil de protecþie:δ = 250;

• suprafaþã de cedare la interfaþageotextil de protecþie - geomembranãrugoasã: δ = 250, a = 15 kPa;

• suprafaþã de cedare la interfaþageomembranã rugoasã - teren defundare: δ = 70, a = 20 kPa;

Rezultatele sunt prezentate întabelul 1.

Situaþia cea mai defavorabilãrezultã considerând o suprafaþã decedare la interfaþa geomembranã -teren de fundare; se obþin, totuºi,factori de stabilitate acceptabili. Înplus, condiþiile de calcul nu iau înconsiderare faptul cã geomembranaeste ancoratã în tranºeele de anco-rare, dispuse în lungul fiecãrui drende colectare a levigatului (la distanþãde 30 m) ºi pe coronamentul digu-rilor de compartimentare ºi de contur.

Materialele geosintetice carealcãtuiesc sistemul de etanºare debazã (geomembrana rugoasã ºigeotextilul neþesut de protecþie),sunt supuse la o forþã de întindere,atunci când componenta normalã agreutãþii deºeului depãºeºte forþa defrecare ce se mobilizeazã la parteainferioarã a materialului geosintetic.Aceastã forþã trebuie sã fie mai micãdecât rezistenþa la întindere a mate-rialului geosintetic iar pentru asigu-rarea stabilitãþii, trebuie preluatã detranºee de ancorare.

În urma calculelor efectuate arezultat cã materialele geosinteticenu sunt supuse la întindere, motivpentru care tranºeele de ancorareau fost dimensionate constructiv(1 m adâncime x 1 m lãþime) avândîn vedere posibile solicitãri supli-mentare, ca urmare a circulaþiei uti-lajelor de descãrcare ºi compactarea deºeurilor în depozit.

Fig. 2: Analiza stabilitãþii locale a digurilor perimetrale

Fig. 3: Analiza stabilitãþii generale a amplasamentului, dupã umplerea depozitului ecologic de deºeuri

Fig. 4: Analiza stabilitãþii în ipoteza unor suprafeþe potenþiale de cedarela interfaþa cu materialele geosintetice

Tabelul 1: Valorile factorilor de stabilitate la alunecare considerând suprafeþe potenþiale de cedarela interfaþa dintre materialele geosintetice



Sistemul de drenare a levigatuluiSistemul de drenaj de bazã al

levigatului este compus dintr-un stratde pietriº cu grosime de 50 cm. Levi-gatul este preluat de drenuri dinHDPE cu diametrul de 250 mm. Dis-punerea, în plan, a drenurilor aurmãrit topografia terenului naturalcare a fost sistematizat cu o pantãgeneralã de 5% pentru jumãtatea denord a bazei depozitului ºi 1% pentrujumãtatea de sud a bazei depozitului.

Sistemul de drenarea apelor pluviale

În scopul îmbunãtãþirii stabilitãþiigenerale a amplasamentului ºi caurmare a fenomenelor de instabili-tate localã, apãrute pe perioadadesfãºurãrii lucrãrilor de construcþii,a fost proiectat un sistem complexde drenare a apelor din precipitaþii.

Pe perimetrul întregului depozitde deºeuri, în amonte de celula 1 dedepozitare ºi la baza platformei decompost au fost pozate drenuri reali-zate în tranºee permeabile.

Eficienþa acestor lucrãri a fostdemonstratã dupã realizarea lor, prindebitul semnificativ de apã care estepreluat, cu toate cã permeabilitateaterenului natural de fundare esteextrem de redusã.

MONITORIZAREA GEOTEHNICÃA AMPLASAMENTULUI

Pe mãsura avansãrii execuþiei auapãrut o serie de probleme ºi ele-mente tehnice legate de naturaterenului ºi fenomene locale deinstabilitate în amplasament. Aces-tea au impus cercetãri geotehnicesuplimentare precum ºi reanalizareasoluþiilor tehnice prin care sã sepoatã asigura stabilitatea ºi func-þionarea investiþiei.

Încã de la primele vizite pe terenºi investigaþii geotehnice, s-a arãtatcã principala problemã a amplasa-mentului o constituie natura materi-alelor din terenul de fundare: argilegrase cu umflãri ºi contracþii mari ºiglomerulare, cu tendinþa de destruc-turare la variaþii ciclice de umezire ºi

uscare, materiale ale cãror propri-etãþi mecanice scad în prezenþaapei, favorizând pierderi de stabili-tate a pantelor. Acest aspect tehnic aimpus excavarea ºi înlocuirea unormari cantitãþi de material argilos,acolo unde se aflã la cota de fundareºi înlocuirea materialului de execuþieîn diguri, prin identificarea unor noisurse (cariere).

Prezenþa acestor materiale nu aputut fi evitatã la realizarea debleeloraferente drumurilor perimetrale, ast-fel cã, deºi s-au prevãzut pante mailine, acolo unde argila este în con-tact cu apa din precipitaþii, s-au pro-dus instabilitãþi locale cu dimensiunidiferite, în general de suprafaþã.

Trebuie remarcat, de asemenea,ºi regimul de precipitaþii înregistrat înzonã pe parcursul execuþiei lucrã-rilor, atunci când, la intervale scurtede timp (ore, sau 1 - 2 zile), în spe-cial în perioada de primãvarã – varã,s-au produs precipitaþii cu cantitãþimari, care, în toate cazurile, aucondus la ºiroiri ºi ravenãri aletaluzurilor argiloase.

La aceºti factori naturali s-aadãugat ºi existenþa unui vechi sis-tem de drenaj în amplasament, carea fost descoperit ºi captat pemãsura desfãºurãrii lucrãrilor. Acestsistem aparþine lucrãrilor de stabi-lizare a unei vechi alunecãri deteren, care s-a manifestat pe o valeadiacentã lucrãrilor (Valea Roºua) ºicare a fost descoperitã la execuþiaplatformei de compost, fiind ulterioridentificatã pe planuri vechi.

Fig. 5: Sistemul de drenare ºi colectare a levigatului ºi a apelor meteorice

Fig. 6: Tranºeea de drenare a apelor din precipitaþiiinfiltrate în masiv

Fig. 7: Plan de situaþie cu indicarea zonelor în care s-au înregistrat fenomene de instabilitate



Evoluþia fenomenelor de instabilitateFenomene de instabilitate localã

ºi de suprafaþã s-au manifestat încãde la începerea lucrãrilor de terasa-mente, fiind remarcate dupã perioa-dele cu precipitaþii.

În septembrie 2010, dupã operioadã de precipitaþii abundente,s-a produs o alunecare de teren întaluzurile sudic ºi vestic ale plat-formei de depozitare a deºeurilor dinmateriale plastice (detaliul B dinfigura 7 ºi figura 8).

Având în vedere dimensiunilereduse ale alunecãrii ºi faptul cã, dinobservaþii vizuale, adâncimea planu-lui de alunecare este redusã, s-apropus realizarea unor pante de1:2,5 cu eventuala substituþie ºirecompactarea materialului alunecat.Prin retaluzare s-au obþinut pante de1:3... 1:4.

Cu ocazia unei vizite tehnice dinfebruarie 2011, s-a observat cã,dupã o perioadã cu temperaturi mairidicate care au condus la topireazãpezilor de pe amplasament, s-areactivat alunecarea de teren dinzona platformei de depozitare amaterialelor plastice. S-a luat deciziaelaborãrii unui proiect tehnic, princare sã se propunã o soluþie de sta-bilizare a alunecãrii produse.

Soluþia de stabilizare a alunecãriide teren produsã în zona platformeide depozitare materiale plastice aconstat în îndepãrtarea integralã amaterialului alunecat, prin excavareîn trepte ºi refacerea taluzului, cupanta de cca. 1:3, din umpluturã dematerial coeziv compactat. Lucrãrilede terasament au fost însoþite delucrãri de drenare ºi colectare aapelor din precipitaþii sau infiltrate înmasivul de pãmânt.

La propunerea acestei soluþii destabilizare a zonei alunecate s-aufolosit observaþiile vizuale, careindicã un caracter regresiv al alu-necãrii ºi implicit, faptul cã motorulalunecãrii l-a constituit cedarea labaza pantei, nu o împingere a ver-santului din amonte. Pentru confir-marea acestor premise, în etapapremergãtoare aplicãrii proiectuluis-a executat un înclinometru cuadâncimea de 15 m în amonte dealunecare. Mãsurãtorile înclinome-trice efectuate înainte de începerealucrãrilor de remediere, pe parcursulrealizãrii excavaþiei ºi a umpluturii ºidupã finalizarea lucrãrilor, au indicat

faptul cã nu existã deplasãri alemasivului de pãmânt care sã con-ducã la posibilitatea activãrii uneialunecãri cu caracter general.

Dupã o nouã perioadã cu precipi-taþii (iulie 2011), s-a produs oalunecare de teren cu dimensiunisemnificative, care a afectat laturanordicã a drumului de acces DA2(fig. 9). În acelaºi timp, s-au produscedãri locale în taluzurile abrupte(1:1,5) din partea de vest a amplasa-mentului.

Cauzele alunecãrilor de terenFenomenele de instabilitate care

s-au manifestat în amplasament s-auprodus la deschiderea masivelor depãmânt pentru excavaþii, operaþiunenecesarã pentru aplicarea proiectu-lui ºi realizarea lucrãrilor. Ele au fostcauzate, în special, de natura mate-rialelor din masiv, producându-se,întotdeauna, în urma prezenþei apeiîn exces, fie din scurgeri din vechiulsistem de drenaj (interpretate iniþialca izvoare locale) fie în urma unorprecipitaþii abundente ºi exclusiv înzone în care vegetaþia a fost înde-pãrtatã.

În funcþie de evoluþia lucrãrilor,aceste fenomene pot fi clasificate îndouã categorii:

• Alunecãri produse la excavaþiiprovizorii, pe parcursul execuþiei,înainte de a se ajunge la profilelefinale

Majoritatea fenomenelor de insta-bilitate de acest tip sunt de micãadâncime ºi au caracter local.

Alunecãrile de teren produse înexcavaþii provizorii cu taluz abruptau fost reparate prin retaluzare lapante mai line de 1:3... 1:4.

În momentul execuþiei platformeide compost s-a constatat existenþa,în trecut, a unei vãi cu adâncimi decca. 2 - 3 m, care a fost acoperitãprin producerea unei alunecãri deteren. Alunecarea a pus în miºcareun volum de pãmânt acoperit cuvegetaþie, ceea ce explicã prezenþastratului de argilã negricioasã cu res-turi de materiale vegetale (bucãþi delemn, rãdãcini, frunze).

• Alunecãri produse dupã exe-cuþie, pe profile finale

Fenomenele au apãrut ºi au fostobservate pe pantele finalizate, afe-rente drumurilor perimetrale, acolounde urmeazã a se realiza protecþiade suprafaþã prin vegetalizare ºilucrãrile finale de colectare ºi dirijarecontrolatã a apelor (rigole definitive).

Aceste fenomene sunt fie erozi-uni evolutive (revenãri), fie alunecãrilocale ºi superficiale, în special pezona de taluz alcãtuitã din argilãneagrã care se destructureazã vizibilºi rapid. Stabilizarea lor, prin reta-luzare la pante mai line (>1:3), tre-buie realizatã numai în condiþiile încare suprafaþa va fi protejatã.

În anumite zone, în special pepartea nordicã adiacentã drumului,s-a constatat existenþa unei alune-cãri de dimensiuni mai mari ºi maiprofunde, al cãrui reful a ajuns lanivelul drumului ºi care trebuie tra-tatã prin mãsuri specifice, mergândpânã la substituþia unei pãrþi dematerial, retaluzare la pante line ºidrenaj al apelor de infiltraþie.

SINTEZA LUCRÃRILORDE INVESTIGARE ªI MONITORIZARE

GEOTEHNICÃ A LUCRÃRILORDIN AMPLASAMENTActivitãþi desfãºurate

La începerea lucrãrilor (2010), înamplasamentul depozitului ecologicde deºeuri Dumitra - Tarpiu, jud.Bistriþa-Nãsãud, urmare a constatãriiunor condiþii geotehnice ºi hidrogeo-logice diferite faþã de cele luate înconsiderare la elaborarea proiectu-lui, s-a solicitat ºi realizat o primãetapã a Expertizei Geotehnice, ela-boratã de UTCB pe bazã decercetãri pe teren ºi în laborator ºide calcule de stabilitate.

Fig. 9: Latura nordicã a viitoarei celulede depozitare 3 (detaliul J din Figura 7) 29.07.2011

Fig. 8: Taluzul platformei de depozitare materialeplastice (detaliul B din figura 7). 15.02.2011



Au rezultat aspecte semnificativeºi recomandãri specifice astfel:

Referitor la materialele din tere-nul de fundare ºi utilizarea lor înproiect:

• Materialele constitutive ale tere-nului, pânã la adâncimi de cca. 4 m,unde a fost întâlnitã roca de bazã -argilã marnoasã, sunt pãmânturicoezive de tipul unor argile grase dediferite culori, care pot fi caracteri-zate global ca argile cu umflãri ºicontracþii mari, având plasticitãþimari ºi foarte mari, foarte active înraport cu apa, cu presiuni de umflareîn stare naturalã de peste 150 kPa.Conform STAS 2914-84, calitateaacestor materiale pentru terasa-mente este „foarte rea“.

• Între aceste materiale, stratul desuprafaþã de argilã negricioasã, cugrosimi de pânã la 0,6...1 m, estecomplet impropriu ca teren de fun-dare ºi pentru a fi utilizat în lucrãri deterasamente. Practic, s-a dovedit cãacest material nu poate fi compactatºi de aceea este indicat a fi completexcavat ºi îndepãrtat din amprizacelulei nr. 1, a drumurilor, platfor-melor ºi a celorlalte obiecte de con-strucþii din incinta obiectivului.

• Celelalte argile prezintã cali-tãþile hidrice (permeabilitãþi reduse)pentru a constitui bariera naturalãdin baza depozitului, ca ºi compresi-bilitãþi care satisfac cerinþele terenu-lui de fundare.

• Având în vedere cã argilele dinterenul de fundare prezintã presiunide umflare mari în stare naturalã, sevor lua mãsuri pentru protecþia lorprin raport cu prezenþa apei. În acestsens, se va þine seama de acesteaspecte la proiectarea ºi execuþiaexcavaþiilor, în conformitate cuprevederile NE 001-1996 (Normativprivind proiectarea ºi execuþia con-strucþiilor pe terenuri constituite dinPUCM) [2].

Referitor la materialele utilizabilela lucrãrile de terasamente:

• Argilele grase din teren se potcompacta cu tehnologii speciale, daractivitatea lor, în prezenþa apei,respectiv atingerea unor presiuni deumflare de peste 300 kPa în condiþiilecompactãrii lor (nespecifice terenurilordin România), nu le recomandã larealizarea terasamentelor.

• Aceste argile, în starea lor natu-ralã, nu pot fi utilizate ca materialede umpluturã.

• În aceste condiþii, se reco-mandã utilizarea la umpluturile dincorpul digurilor a altor materialeprovenite din alte surse.

• Dintre sursele propuse spreanalizã, sursa Dumitra Deal prezintãcaracteristici satisfãcãtoare pentru afi exploatatã.

Referitor la stabilitatea amena-jãrii Centrului de management inte-grat al deºeurilor:

• Prin observaþiile ºi cercetãrilerealizate pe teren, s-a constatat cã,din cauza morfologiei din amplasa-ment, a condiþiilor geotehnice ºihidrogeologice, existã un potenþialde apariþie a unor fenomene deinstabilitate generale ºi locale.

• Existenþa, în masivele naturale,a unor materiale argiloase, capabilede umflãri ºi contracþii mari (PUCM)de diferite tipuri, ca ºi a unor lentilede materiale necoezive de diferitedimensiuni (ceea ce conferã un ca-racter neomogen al terenului pânã laatingerea rocii de bazã, compus dinargilã marnoasã, favorizând infiltraþiide apã ºi apariþia unor izvoare),creeazã premisele unor pierderi destabilitate prin alunecare.

• Fenomenele de umflare suntciclice, în funcþie de condiþiile climaticeºi apariþia surselor locale de umezire(izvoare), fiind urmate de fenomenede contracþie, cu formarea de fisuride dimensiuni mari, care conduc,apoi, la pãtrunderea haoticã a apeiîn masiv.

• În ceea ce priveºte apariþia unorizvoare locale care s-au dovedit,ulterior, a fi drenuri aparþinând unuisistem de drenaj vechi, a cãrorprezenþã în timp este greu de pre-vãzut, a fost necesar ca, în faza deproiectare a detaliilor de execuþie, sãse prevadã soluþii tip de captare,colectare ºi evacuare dirijatã aapelor. S-a avut în vedere cã fondulgeotehnic general al amplasamentu-lui este constituit din argilele cuumflãri ºi contracþii mari, care trebuieprotejate prin toate mijloacele decontactul cu apa.

• Legat de posibilitatea apariþieiunor instabilitãþi locale, pe parcursulexecuþiei lucrãrilor, în condiþiile unor

cantitãþi mari de precipitaþii în timpscurt ºi având în vedere suprafaþaamplasamentului ºi dimensiunilelucrãrilor de terasamente, s-a reco-mandat ca, pe mãsurã ce acestease desfãºoarã, sã se organizeze, cucaracter provizoriu, lucrãri decolectare ºi evacuare controlatã aapelor.

• În condiþiile unor solicitãri tan-genþiale (fenomene de alunecare pepante), presiunile de umflare aleargilelor sporesc aceste solicitãri, iarprezenþa apei diminueazã parametriirezistenþei la forfecare, ceea cepoate genera apariþia unor alunecãrilocale sau generale.

• Calculele de verificare a stabi-litãþii generale a amplasamentului, încondiþiile amenajãrilor propuse prinproiect, cu luarea în considerare aparametrilor caracteristici terenurilordin zonã, realizate în diferite ipoteze,au arãtat cã stabilitatea este asigu-ratã (pentru masiv nesaturat, avândîn vedere natura terenului de fun-dare, lucrãrile definitive de drenareºi colectare a apei ºi imposibilitateateoreticã de a deveni submersat).

• Calculele de stabilitate pentrudigurile executate cu materiale dingroapa de împrumut propusã aratã,de asemenea, cã stabilitatea va fiasiguratã.

• Pe parcursul execuþiei, în spe-cial dupã manifestarea unor feno-mene de instabilitate la realizareaplatformei de compost cât ºi caurmare a acumulãrii unor noi obser-vaþii la vizitele tehnice din amplasa-ment, s-a elaborat o completare aexpertizei tehnice [3] prin care s-ausintetizat aspectele geotehnice spe-cifice ºi s-au dat noi recomandãri,astfel:

- În zona platformei de compostau fost interceptate drenuri decolectare a apelor infiltrate înmasivul de pãmânt, instalate ante-rior demarãrii proiectului, caredescarcã în amonte de taluzulplatformei de depozitare a deºeurilorde materiale plastice;

- În aceastã zonã, argila negri-cioasã înregistreazã grosimi careating 2...3 m iar în masa argiloasãau fost identificate resturi de materi-ale vegetale (bucãti de lemn, frunze,rãdãcini).

• Pentru punerea în siguranþã aplatformei de compost ºi a obiectelortehnologice adiacente s-au propusurmãtoarele mãsuri:

- Îndepãrtarea integralã a stratu-lui de argilã negricioasã, cu resturide materiale vegetale, pânã la atin-gerea terenului natural stabil;

Fig. 10: Argilã glomerularã destructuratã (taluzulplatformei de depozitare materiale plastice)



- Executarea unui nou sistem dedrenaj care sã asigure preluareaapelor din drenurile interceptate înamplasament, dupã identificareaîntregii reþele din zonã pe baza unorinvestigaþii suplimentare;

- Stabilizarea alunecãrii de terenprodusã în zona platformei dedepozitare a materialelor plastice,prin care sã se prevadã mãsuri decontracarare a cauzelor identificateanterior;

- Execuþia unor soluþii de controlantierozional pe taluzurile din ampla-sament.

Aplicarea acestor recomandãris-a realizat pe bazã de proiecte spe-ciale (reparaþie alunecare, drenaje,protecþii taluze).

Elemente imprevizibile con-statate pe parcursul execuþiei, pebaza observaþiilor ºi cercetãrilorefectuate

a. NaturaleNatura materialelor din teren:• argile de diferite culori, cu un

comportament specific în prezenþaapei, cu presiuni de umflare foartemari, (Pumflare > 300 kPa ), neuzualepe teritoriul României ºi neprevãzutenici în normele tehnice;

• existenþa în cadrul acestorargile a celor glomerulare, macro-structurate, cu tendinþa de destruc-turare la cicluri de umezire - uscare,având ca efect imediat scãdereadramaticã a rezistenþei la forfecare ºifavorizând apariþia de alunecãri suc-cesive, pânã la protejarea lor faþã decontactul cu apa;

• existenþa unei vechi vãi înamplasamentul lucrãrilor care, întimp, a fost afectatã de o alunecarede teren, în zona platformei de com-post;

• cantitãþi mari de precipitaþii laintervale de timp reduse, favorizând,în timpul execuþiei, afectarea stabi-litãþii taluzurilor deschise ºi neprote-jate în argilã.

b. Antropice• Existenþa unui vechi sistem de

drenaj, care a creat cãi de miºcare aapei în masivele de pãmântargiloase, înmuind ºi destructurândargilele.

MÃSURI PENTRU PUNEREAÎN SIGURANÞÃ A PANTELOR

Având în vedere tipul fenome-nelor de instabilitate care s-au mani-festat pe parcursul execuþiei înamplasament, modul în care s-aucomportat, în timp, zonele remediateîn care s-au produs alunecãri, ca ºi

observaþiile din august 2011, con-statând cã poziþia planurilor dealunecare în lungul cãrora s-au pro-dus deplasãri ale masivelor depãmânt se aflã la adâncimi reduse,s-a considerat cã nu se impunmãsuri mecanice de stabilizare.

Mãsurile necesare finale trebuiesã contracareze cauzele alunecãrilorde teren determinate observaþionalîn urma vizitelor tehnice pe amplasa-ment:

• Precipitaþii abundente;• Destructurarea argilei glomeru-

lare negre;• Lipsa vegetaþiei pe taluzurile

construite.Mãsurile au fost sensibil diferenþi-

ate pe zonele în care s-au inven-tariat fenomene de instabilitate,astfel:

• Pe taluzurile afectate de feno-mene de suprafaþã, în special acolounde se aflã argila neagrã destruc-turatã, s-a urmãrit o amenajarefinalã, prin îndulcirea pantelor la va-lori mai mari decât 1:3, cu prevede-rea unor berme atunci când taluzuleste prea înalt, urmatã de imediataprotejare cu pãmânt vegetal ºi vege-talizare. Lucrãrile s-au realizat pebaza unui grafic strict, pe porþiuni,astfel ca un taluz, odatã amenajat,sã fie ºi protejat. În paralel s-au exe-cutat lucrãrile finale de colectare aapei (rigole), astfel ca apa sã nustagneze la baza taluzurilor ºi sãdegradeze terenul din aceastã zonã,sensibil ºi el la umezire.

• Pe terenurile cu alunecãri maiprofunde s-a urmãrit reconstrucþiazonei instabile, cu eventuala substi-tuþie de material ºi lucrãri de drenaj.Pantele zonelor amenajate au fost,de asemenea, cât mai line ºi imediatprotejate ºi vegetalizate.

CONCLUZIIÎn amplasamentul CMID Dumitra,

jud. Bistriþa-Nãsãud, pe perioadarealizãrii lucrãrilor de construcþii s-auprodus fenomene de instabilitate detipul unor alunecãri de teren, în ge-neral de micã amploare la suprafaþã.

Condiþiile geotehnice dificile dinamplasament au fost cercetate prininvestigaþii specifice de teren ºi labo-rator, evidenþiind comportamentulargilelor din zonã, caracterizate prin-tr-o mare sensibilitate la prezenþaapei, fiind atât cu umflãri ºi contracþiimari, cât ºi macrostructurate (glome-rulare). Toate acestea predispun lapierderi de stabilitate, în special încondiþiile unor variaþii ciclice de

umezire (precipitaþii sau surselocale de apã) ºi uscare (temperaturiridicate).

Alunecãrile de teren s-au produsla scurt timp dupã ce au cãzut pre-cipitaþii abundente, în zone în cares-au efectuat lucrãrile de excavaþiinecesare proiectului, fiind îndepãr-tatã vegetaþia. În aceste condiþii,materialul argilos, care constituie fon-dul geotehnic al zonei, a fost supusla variaþii de umiditate ºi temperaturãcare au dus la diminuarea propri-etãþilor sale mecanice, prin destruc-turare.

Mãsurile propuse ºi aplicate pen-tru îmbunãtãþirea ºi asigurarea, petermen lung, a stabilitãþii amplasa-mentului, sunt mãsuri geometrice(de îndulcire a pantelor taluzurilor),mãsuri hidrologice (de colectare ºievacuare controlatã a apelor din pre-cipitaþii ºi de adâncime) ºi de vege-talizare a taluzurilor cu iarbã ºiarbuºti, care au condus la stabi-lizarea lucrãrilor.

Pe parcursul execuþiei au fostevidenþiate unele situaþii imprevizi-bile, cauzate de factori naturali ºiantropici. Pentru remedierea urmãriloracestora s-au recomandat ºi s-auluat mãsuri specifice de adaptare aproiectului iniþial, de proiectare aunor lucrãri de reparaþie în zonelealunecate, de completare a lucrãrilorde drenaj, de protejare a pantelorrezultate din terasamente.

Având în vedere potenþialul deinstabilitate al amplasamentului, cau-zat de condiþiile geotehnice speci-fice, au fost prevãzute, în modexpres, pentru perioada de exploatarea depozitului, sarcini de întreþinereperiodicã a lucrãrilor de terasa-mente, a sistemului de canalizare ºidrenaj, a sistemului de protecþieantierozionalã a taluzurilor, a rigo-lelor ºi a canalelor de coastã etc.

BIBLIOGRAFIE1. MANEA S., JIANU L., Geo-

tehnica mediului înconjurãtor, Cons-press, Bucureºti, 2009;

2. NE 001-1996 Normativ privindproiectarea ºi execuþia construcþiilorpe terenuri constituite din PUCM;

3. Contract UTCB 234/2012,Expertizã tehnicã privind condiþiilegeotehnice ale amplasamentuluiCentrului de management integrat aldeºeurilor loc. Dumitra, jud. Bistriþa-Nãsãud, beneficiar SC IRIDEXGroup Construcþii SRL. �

Începând cu luna ianuar ie 2013,Revista Construcþi i lor a lansat nouaformã a s i te -u lu i publicaþiei noastre:www.revistaconstructiilor.eu.

Construit pe o structurã flexibilã ºimodernã, site-ul poate fi accesat acummult mai uºor, reuºind, în felul acesta, sã vãþinem la curent, în timp real, cu noutãþile dindomeniul construcþiilor.

Pe lângã informaþiile generale legate deredacþie, abonamente ºi date de contact, însite sunt introduse, online, majoritatea arti-colelor publicate în revista tipãritã, în cei9 ani de activitate, articole scrise de presti-gioºii noºtri colaboratori.

Pentru o mai uºoarã navigare, informa-þiile sunt structurate pe categorii, cum ar fi:arhitecturã / proiectare / consultanþã;geotehnicã / fundaþii; infrastructurã; cofraje;izolaþii; scule / utilaje; informaþii juridice / le-gislaþie; personalitãþi din construcþii; opinii etc.

Site-ul conþine ºi un motor de cãutare cuajutorul cãruia pot fi gãsite, mai uºor, arti-colele în funcþie de numele autorului, detitlul articolului, dupã cuvinte cheie etc.De asemenea, toate numerele revistei, înce-pând din 2005 ºi pânã în prezent, în formalor tipãritã, pot fi gãsite în secþiunea„arhiva” a site-ului. Totodatã, RevistaConstrucþiilor poate fi consultatã sau descãr-catã, gratuit, în format pdf.

De la început, noi ne-am propus caRevista Construcþiilor sã fie, pe lângã sursãde informare ºi o punte de legãturã între ce-rerea ºi oferta din domeniul construcþiilor.În acest sens, site-ul revistaconstrucþiilor.eupune la dispoziþia celor interesaþi spaþii, îndiverse formate ºi bine poziþionate din punctde vedere vizual, pentru promovarea pro-duselor ºi serviciilor.

Vã aºteptãm, cu interes, sã „rãsfoiþi“paginile site-ului nostru pentru a descoperi ca-litatea articolelor publicate de profesioniºtiiromâni în domeniul construcþiilor. Totodatã, vãrugãm sã contactaþi conducerea redacþieipentru o eventualã prezenþã cu publicitate,constând în oferta dvs. pentru potenþiali clienþi,costul apariþiei fiind negociabil. �

Director Ionel CRISTEA0729.938.9660722.460.990

Redactor-ºef Ciprian ENACHE0730.593.2600722.275.957

Redactor Alina ZAVARACHE0723.338.493

Tehnoredactor Cezar IACOB0737.231.946

Publicitate Elias GAZA0723.185.170

Colaboratori

prof. univ. dr. ing. Sanda Maneaprof. univ. dr. ing. Valentin Feodorovdr. ing. Marian Badiuconf. univ. dr. ing. Doina Iofceaº. l. dr. ing. Ernest Olinicing. Tudor-Gabriel Iofceaarh. Mircea Chiraing. Roxana Chiriacdr. ing. Felician Eduard Ioan Hann

R e d a c þ i a

013935 – Bucureºti, Sector 1Str. Horia Mãcelariu nr. 14-16Bl. XXI/8, Sc. B, Et. 1, Ap. 15www.revistaconstructiilor.eu

Tel.: 031.405.53.82031.405.53.83

Fax: 021.232.14.47Mobil: 0723.297.922

0722.581.712E-mail: [email protected]

Redacþia revistei nu rãspunde pentru conþinutulmaterialului publicitar (text sau imagini).Articolele semnate de colaboratori repre-zintã punctul lor de vedere ºi, implicit, îºiasumã responsabilitatea pentru ele.

Editor:STAR PRES EDIT SRL

J/40/15589/2004CF: RO16799584

Marcã înregistratã la OSIM

Nr. 66161

ISSN 1841-1290

Tel.: 021.317.97.88; Fax: 021.224.55.74

www.revistaconstructiilor.eu

A d r e s a r e d a c þ i e i

„Revista Construcþiilor“este o publicaþie lunarã care sedistribuie gratuit, prin poºtã, lacâteva mii dintre cele maiimportante societãþi de: pro-iectare ºi arhitecturã, con-strucþii, fabricaþie, import,distribuþie ºi comercializare demateriale, instalaþii, scule ºiutilaje pentru construcþii, bene-ficiari de investiþii, instituþiicentrale (Parlament, ministere,Compania de investiþii, Compa-nia de autostrãzi ºi drumurinaþionale, Inspectoratul de Statîn Construcþii, Camera de Comerþa României etc.) aflate în bazanoastrã de date.

În fiecare numãr al revisteisunt publicate: prezentãri demateriale ºi tehnologii noi,studii tehnice de specialitatepe diverse teme, interviuri,comentarii ºi anchete având catemã problemele cu care seconfruntã societãþile implicateîn aceastã activitate, reportajede la evenimentele legate deactivitatea de construcþii, pre-zentãri de firme, informaþii dela patronate ºi asociaþiile profe-sionale, sfaturi economice ºijuridice etc.

Încercãm sã facilitãm, în acestmod, un schimb de informaþii ºiopinii cât mai complet între toþi ceiimplicaþi în activitatea de con-strucþii.

Caracteristici:� Tiraj: 6.000 de exemplare� Frecvenþa de apariþie:

- lunarã� Aria de acoperire: România� Format: 210 mm x 282 mm� Culori: integral color� Suport:

- DCM 90 g/mp în interior- DCL 170 g/mp la coperte

Scaneazã codul QRºi citeºte online, gratuit,Revista Construcþiilor

www.revistaconstructiilor.euImportant

Documents

Revista Constructiilor - Nr. 107, Septembrie 2014